Podcasts about sanc

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Iată concluzia unei anchete a ziarului francez Le Monde.  De la invadarea Ucrainei, se pare că sute de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos. Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori. Totuși, mica localitate Vârfu Câmpului, din nordul țării, aproape de granița cu Ucraina, și-a văzut în mod curios populația dublându-se în decurs de un deceniu, crescând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021, scrie Le Monde. În noiembrie 2024, zeci de raiduri au scos la iveală escrocheria: nu economie înfloritoare, nu baby boom, ci aproape 10.000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră în mod fraudulos acte de identitate românești, stabilindu-și adrese fictive în Vârfu Câmpului. Aceste documente false, despre care se presupune că ar fi fost emise în schimbul mitei, au fost produse ani de zile de către funcționari de la două oficii de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor din zonă. Un fenomen extins Vârfu Câmpului nu este singura localitate afectată. În 2025, au avut loc alte raiduri în județele de graniță Botoșani și Suceava, precum și în București. În toamnă, Primăria sectorului 6 București a anulat eliberarea a 68 de acte de identitate românești. Potrivit unui comunicat al primăriei, multe dintre certificatele de cetățenie s-au dovedit false, deoarece nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), singura instituție competentă. În total, autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS au reședințe fictive în România, dintre care unii au obținut pașapoarte românești În investigația sa, Le Monde îl intervievează pe avocatul Denis Buruian, al cărui cabinet se află în București. Vorbitor de limba rusă, el se ocupă de 34 de cazuri de cetățeni ruși cărora le-au fost revocate actele de identitate românești de către primăria sectorului 6 București. El spune că ”majoritatea își doreau un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și a-și putea continua activitatea în afara Rusiei”, adăugând că tinerii tind să se stabilească „în Dubai”, în timp ce persoanele în vârstă „preferă Franța”. ”O viață prosperă în UE cu acte românești” Deținerea unui pașaport românesc a devenit de interes pentru ruși, odată ce Uniunea Europeană a înăsprit controalele privind cererile de vize de la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Rețele criminale nici măcar nu se ascund: pe rețelele de socializare, reclamele care vizează vorbitorii de limbă rusă pentru obținerea „cetățeniei europene” sunt înfloritoare. Agențiile promit o viață prosperă în UE datorită pașaportului românesc, contra unor sume cuprinse între 4.000 și 7.000 de euro, cu reduceri speciale pentru perioada Crăciunului. Aceste agenții susțin că activitățile lor sunt perfect legale, dar, în realitate, folosesc rețele ucrainene și moldovenești, cu ajutorul unor oficiali români, dintre care unii au făcut obiectul unor anchete penale în trecut. Rețelele profită de legea care le permite cetățenilor din Ucraina și republica Moldova, care au avut un strămoș cetățean al României să obțină pașaportul românesc. Aceste rețele criminale pot „inventa” genealogii false și pot susține, de exemplu, că bunica cuiva s-a născut în Cernăuți, Ucraina, sau Chișinău, Moldova - teritorii care au făcut anterior parte din România. Aceste documente falsificate sunt apoi certificate de autoritățile române. În cazuri mai recente, escrocii au ocolit obstacolele creând direct un certificat de cetățenie fals. Operațiunea  durează doar câteva săptămâni, contra unui cost de zeci de mii de euro. Potrivit parchetului, ar fi suficient un funcționar neatent sau care închide ochii, o „lacună”, pentru ca escrocii să exploateze „slăbiciunile umane, legislative și organizaționale”.   Material adaptat după articolul din Le Monde  Intertitlurile aparțin redacției Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sudan's brutal two-year war has entered a new phase. The paramilitary Rapid Support Forces has seized control of the entire Darfur region, ousting the Sudanese army from its last stronghold. The conflict has killed over 40,000 people and displaced more than 14 million, creating a humanitarian crisis. The capture of el-Fasher, North Darfur's capital, raises fears of Sudan splitting again, nearly 15 years after South Sudan's independence. The RSF, led by Gen. Mohammed Hamdan Dagalo, has roots in the Darfur genocide and has been accused of atrocities. Dagalo's forces have expanded their power and influence, leading to a power struggle with Sudan's army chief that plunged Sudan into war. On today's show, guest host Thandisizwe Chimurenga talks with Alaa Suliman from the Sudanese Association of Northern California on the ongoing crisis in Sudan. — Subscribe to this podcast: https://plinkhq.com/i/1637968343?to=page Get in touch: lawanddisorder@kpfa.org Follow us on socials @LawAndDis: https://twitter.com/LawAndDis; https://www.instagram.com/lawanddis/ The post Sudan News w/ Alaa Suliman from SANC appeared first on KPFA.

Presa internațională analizează eficacitatea noilor sancțiuni impuse de Statele Unite companiilor petroliere rusești. Casa Albă încearcă să priveze „mașina de război a Kremlinului” de venituri pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor, spun comentatorii. Există însă și semne de întrebare. Washingtonul tocmai a transmis Moscovei „un semnal clar că răbdarea lui Trump față de Putin se epuizează”, rezumă The Wall Street Journal. ”Kremlinul se luptă deja să finanțeze guvernarea și armata, astfel că sencțiunile vor afecta capacitatea Rusiei de a continua războiul și ar putea fi un factor determinant în împingerea lui Putin la masa negocierilor”. Potrivit explicațiilor oferite de ABC News,   ”Rosneft și Lukoil, vizate de aceste măsuri, sunt două dintre cele mai mari companii energetice din lume și exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi. Rosneft este responsabilă singură pentru 6% din producția globală de petrol și aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei. Sancțiunile sunt primele împotriva Rusiei, de când președintele Trump a preluat mandatul în ianuarie”.     BBC transmite că ”aceste sancțiuni vor da cu siguranță o lovitură economiei Rusiei, taxele din industria petrolului și gazelor reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federației. Dar efectele în lanț s-ar putea resimți și mult mai departe. Petrolul și gazele sunt cele mai mari exporturi ale Rusiei și printre cei mai mari clienți ai Moscovei se numără China și India, cele mai populate două țări din lume, precum și Turcia. Împreună, China și India reprezintă cea mai mare parte a exporturilor de produse energetice ale Rusiei” Le Monde notează că, fidel stilului său categoric mai puțin diplomatic, Dmitri Medvedev, adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte rus, a declarat joi că deciziile administrației Trump de a anula un summit la Budapesta și de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești arată că Washingtonul este „în război” cu Moscova. Și că acum, Trump s-a aliniat complet cu Europa nebună.” Un expert consultat de Bloomberg se arată circumspect în legătură cu efectele acestor măsuri: ”Casa Albă se amăgește crezând că acest lucru va duce la o schimbare radicală în conduita Kremlinului sau în politica lui Putin. Kremlinul s-a dovedit a fi foarte priceput în a ocoli astfel de sancțiuni.” În timp ce alți specialiști, consultați de The Guardian, consideră că ”fluxul de petrol rusesc către India - o țară care a devenit un cumpărător major în ultimii trei ani - ar putea scădea drastic ca urmare a sancțiunilor americane. Trump a făcut presiuni asupra prim-ministrului Indiei, Narendra Modi, pentru a pune capăt importurilor, iar noile măsuri ar putea accelera aceste mișcări, oferind rafinăriilor indiene o modalitate de a ieși din contractele în care au fost blocate pentru anii următori. Analiștii mai spun că promisiunea din campanie a lui Trump de a menține prețurile la benzină la un nivel scăzut și de a gestiona criza costului vieții ar putea dilua impactul noilor sancțiuni, dacă acestea încep să afecteze dramatic prețul petrolului.”

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Veckans recensioner: polska blåbär, Sancörerna, grillz, halvtidsbonde, ”skön vibe”, att lämna stan, öppet brev, kattmänniskor, Raimo vs. Anton, öppen gylf i möte, klassiska misstag och otrovertism.

Președintele american Donald Trump a declarat din nou că este pregătit să treacă la o nouă fază de sancționare a Rusiei, după cele mai intense bombardamente ale Moscovei de la începutul războiului. Însă Moscova pare să-și extindă pretențiile teritoriale, observă comentatorii. După cum relatează Le Figaro, președintele SUA a amenințat că va viza țările care cumpără hidrocarburi din Rusia, pentru a submina finanțarea efortului de război al Moscovei. El a aplicat deja suprataxe vamale semnificative Indiei. BBC informează că ”Grupul OPEC+ al țărilor producătoare de petrol, care include și Rusia, a convenit din nou să crească producția, ceea ce va pune presiune în direcția scăderii prețurilor”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat pentru emisiunea Meet the Press de la NBC că SUA solicită mai mult sprijin din partea UE pentru a impune tarife secundare țărilor care cumpără petrol rusesc. Bessent a spus că, dacă statele UE ar crește sancțiunile și tarifele secundare asupra țărilor care cumpără petrol rusesc, „economia rusă va fi într-un colaps total, iar acest lucru îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”. După cum relatează Deutsche Welle, Trump a declarat că intenționează să discute din nou cu Putin „foarte curând”, „în următoarele zile”. El a spus că „este nemulțumit de întreaga situație”. În același timp, și-a exprimat încrederea în posibilele soluții de pace spunând că „Vom rezolva asta”. Între timp, Rusia a anunțat retragerea sa din Convenția Europeană împotriva Torturii. Putin a înaintat Parlamentului un proiect de lege în acest sens, relatează agenția de știri de stat TASS. Statele părți la convenție se angajează să ia măsuri împotriva pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Ucraina acuză Rusia de torturarea prizonierilor de război. Rusia neagă acest lucru”. În acest context, Newsweek privește către situația de pe teren.   ”Rusia controlează acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Un acord de pace pentru a pune capăt războiului depinde de două aspecte cheie: împărțirea teritoriului și arhitectura viitoare a securității ucrainene, ambele pline de complexități juridice și politice”.   Iar The Conversation constată că ”Rusia a furnizat noi dovezi ale ambițiilor sale teritoriale în Ucraina”. Publicația amintește de harta observată pe fundal în timpul unui briefing susținut de șeful statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, în august.   ”De partea rusă se află nu doar cele cinci regiuni ale Ucrainei revendicate public ci și provinciile Odesa și Mikolaiv. Aceste zone, care îmbrățișează coasta Mării Negre, au o importanță geostrategică considerabilă. Controlul acestui teritoriu ar oferi Rusiei un coridor terestru către Transnistria, o regiune separatistă din estul Moldovei, cu puternice simpatii pro-ruse. Rusia are în prezent aproximativ 1.500 de soldați staționați acolo, iar teritoriul a fost văzut de mult timp în vest ca o posibilă platformă pentru o invazie rusă a Moldovei.

Luke and Alex Talk Diablo IV.In this episode, Alex and Luke dive into Diablo IV, Blizzard Entertainment's long-awaited sequel to the legendary action RPG series. Released in June 2023, Diablo IV brings players back to the dark, demon-infested world of Sanctuary with a new open-world structure, seasonal play, and a whole lot of skeleton-clicking chaos.At the time of this recording, Diablo IV holds a Metacritic score of 86. According to HowLongToBeat, the main story clocks in around 26 hours—though depending on your build, your class, or how easily distracted you get by side dungeons, it can stretch much longer.Alex played on both PC and Steam Deck and completed the main questline. Luke stuck to PC and is still meandering through Sanctuary like a cursed tourist. Together, they talk about their first real dip into the Diablo franchise, how the seasonal structure actually works, and why the always-online thing feels just forgivable enough.This episode is unofficially brought to you in part by Disc Golf.Audio Credits:  “Cathedral” by Leo Kaliski, from the Diablo IV Original Soundtrack — composed by Leo Kaliski, Ted Reedy, Ryan Amon, and Derek Duke — © Blizzard Entertainment. Includes a voice clip from Diablo I (“Fresh Meat”) — © Blizzard Entertainment.  Original theme music owned by Low Five Gaming.Send us a Text Message! We'll respond on our next episode!Support the show​​Visit us at LowFiveGaming.com.Join the Low Five Discord!Email us at hello@lowfivegaming.com.Low Five Gaming is a Studio Low Five Production.

Haftanın ekonomik gelişmelerini öğrenmek ve gelecek için sağlıklı öngörüler yapabilmeniz için İbrahim Ekinci'nin hazırladığı haftalık ekonomi bülteni Marjinal Fayda'da ekonomideki genel manzara, piyasalardaki gelişmeler, dünyadan ve şirketlerden haberler var. "MB'nin faiz freni tutmamış gözüküyor. Bilindiği gibi 19 Mart operasyonları sonrası piyasalarda başlayan derin çöküş sonrası kur hareketlenmiş, MB önce rezerv satışıyla, arkasından örtük faiz artırımı ile, son olarak da politika faizi artırımı ile müdahale etmişti. Ancak dövize talep durmamış gözüküyor. Yabancılardan dönüş işareti yok. Özellikle tahvilde çıkış devam ediyor. " Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

 România nu ar trebui să ceară în acest moment amplasarea de focoase nucleare, planurile de apărare NATO din acest moment sunt suficiente , spune presedintele interimar care nu a exclus ca ar putea deveni premier dupa alegeri si care spune ca nu renunță la ideea tăierilor bugetare. Referitor la eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru prezidenţiale, Bolojan a precizat că "avem o decizie a CCR pe care trebuie să o respectăm" şi si-a exprimat speranţa ca alegerile din mai să fie organizate corect. In ultima saptamana din luna martie, va fi convocat si CSAT-ul, a mai transmis Ilie Bolojan.   Cum se raportează ucrainenii la anunțul liderului de la Kremlin, care spune că susține armistițiul dar cu rezervePreşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că ”susţine armistiţiul” pe o perioadă de 30 de zile propus de Statele Unite în Războiul din Ucraina, dar ”cu câteva rezerve”, privind prezenţa trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk. Kievul a lansat o ofensivă în zona vara trecuta, cu speranţa să folosească teritoriul cucerit ca monedă de schimb în eventuale negocieri de pace, însă forţele ruse au recâştigat teren în regiune. Cum se raporteaza ucrainenii la anuntul liderului de la Kremlin, va spunem in aceasta seara. Reuniune tripartită la Beijing: China, Iranul şi Rusia cer o ridicare a sancţiunilor impuse TeheranuluiSi, în cadrul unor negocieri tripartite la Beijing, China, Iranul şi Rusia cer o ridicare a sancţiunilor impuse Teheranului. In 2018, Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear în mod unilateral. Sancţiunile americane au fost restabilite şi multiplicate, iar economia iraniană a fost afectata masiv. Ţările occidentale suspectează de zeci de ani Teheranul de faptul că vrea să se doteze cu arma nucleară.  

Ülkemiz yeni bir kırılmanın arifesinde. Sancılarını hissediyoruz. Terör örgütü PKK, silah bırakma aşamasına getirildi. Devletin, 2016 Ağustos ayında Fırat Kalkanı Harekâtı ile başlattığı askeri ve siyasi hamleler coğrafyaya yeni bir nizam verdi ve sınırlarımızda “PKK devleti” kurma fikri, fiiliyata çevrilmek istenirken bertaraf edildi. Emperyalistlerin coğrafyayı 100 yıl sonra bir kez daha parçalama emellerinin yerinde şimdi 8 Aralık Suriye Devrimi rüzgârları esiyor. Son aşama ise Batı'nın ileri karakolluğunu yapan PKK'nın silah bırakıp kendini tasfiye etmesi olacaktır.

Sancțiunile împotriva Rusiei se prelungesc cu șase luni, a decis Uniunea Europeană. Ungaria a fost în cele din urmă de acord cu această prelungire, după ce a primit asigurări din partea Uniunii Europene privind securitatea sa energetică. Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei? Ce ar putea face UE şi SUA împreună pentru a promova o pace durabilă în Ucraina? Am întrebat-o pe Luciana Ghica, conf. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Securitatea energetică a devenit, odată cu sancţiunile împotriva Rusiei, o chestiune europeană. Sînt şi alte ţări, pe lîngă Ungaria, în situaţii de criză şi îşi pot procura doar cu mare greutate gazele necesare în economie. Cum poate deveni Europa mai puţin dependentă de un gaz care vine cu nişte obligaţii sau probleme politice, cum e cel rusesc?Luciana Ghica: „Trebuie să ne amintim că Europa a devenit deja mult mai puţin dependentă. Acesta e un mit care a fost promovat zeci de ani: cum că Europa nu s-ar descurca fără gazul rusesc. Nu este adevărat. Europa, în doar doi ani de zile, la nivelul Uniunii Europene este aproape complet independentă de gazul rusesc. Şi asta a făcut-o pe de-o parte găsind alternative pentru combustibilul fosil, pe de altă parte investind în resurse regenerabile.”Ce efect au avut pînă acum sancţiunile împotriva Rusiei, care nu pare slăbită în războiul ei împotriva Ucrainei?Luciana Ghica: „Nu pare, dar este. Financiar, sancţiunile pe care atît Uniunea Europeană, cît şi Statele Unite, cît şi cîţiva din aliaţi le-au impus Rusiei au avut efect asupra modului în care Rusia a putut să se implice în Războiul din Ucraina. Fără aceste sancţiuni, Ucraina ar fi colapsat. Nu au avut acelaşi efect în plan economic. Rusia are inflaţie foarte mare, are probleme în a asigura bunuri de bază pentru populaţie dar a reuşit să fenteze sancţiunile beneficiind de două pieţe mari: China şi India. Însă, ultimele sancţiuni pe care UE le-a avut în vedere, precum şi cele adoptate în ultimele zile de mandat ale lui Joe Biden vor schimba un pic dinamica. Pentru că sancţiunile care vizează strict petrolul nu mai sînt legate doar de interzicerea vînzării petrolului ci vizează direct şi petroliere, infrastructura prin care acest petrol se mişcă prin lume.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Bibliyoterapi'nin bu bölümünde Aslı ve Tuna; büyümenin getirdiği sorumluluklar, hisler, farkındalıklar gibi türlü sorunlarla yüzleşirken zorlanan bir dinleyenin derdine derman arıyor.Kitaplar:Özgürlük - Jonathan FranzenMavi Makara - Anne TylerMasumiyet Müzesi - Orhan PamukÇoluk Çocuk - Patti Smith------- Podbee Sunar -------Bu podcast, Hiwell hakkında reklam içerirPod15 kodumuzla Hiwell'de tüm seanslarda geçerli %15 indirimi kullanmak için Hiwell'i şimdi indirin1500'ü aşkın uzman klinik psikolog arasından size en uygun olanlarla terapi yolculuğunuza kolaylıkla başlayın.See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Sebastián Arango, presidente de Atlético Nacional, se refirió, en diálogo con El VBar de Caracol Radio, a cómo avanza la apelación a la sanción impuesta por el Comité Disciplinario de la Dimayor, en la cual se decidió darle los tres puntos del juego suspendido ante el Junior al equipo barranquillero, a pesar de que el partido se encontraba 2-0 a favor de los antiqueños.

Consiliul Uniunii Europene a pus la punct un nou cadru pentru măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. O recunoaștere implicită a războiului hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei, în ansamblul ei. Prin acest nou set de sancțiuni, UE va putea să vizeze persoane și entități implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, cum ar fi securitatea, independența și integritatea acestora. De asemenea, vor putea fi supuse sancțiunilor organizații internaționale și țări terțe.UE va putea să răspundă unor amenințări precum subminarea proceselor electorale și funcționarea instituțiilor democratice, sabotarea activităților economice, a serviciilor de interes public sau a infrastructurii critice.De asemenea, vor putea fi pronunțate sancțiuni pentru utilizarea dezinformării, atacuri cibernetice, instrumentalizarea migranților și alte activități destabilizatoare.Cei desemnați vor fi supuși unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor UE li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri. În plus, persoanele fizice vor fi supuse și unei interdicții de călătorie, care le va împiedica să intre sau să tranziteze prin teritoriile UE.Dar ce semnifică, în mod concret, această decizie a statelor membre?În primul rând, este un act de recunoaștere oficială a așa-numitului război-hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva întregii Uniuni Europene. Și dacă până acum, Uniunea Europeană a sancționat doar persoane și entități implicate în războiul propriu-zis declanșat împotriva Ucrainei, iată că acum, diverse acțiuni care se fac simțite în Uniunea Europeană, sunt la rândul lor considerate acte de agresiune.Citeste siEuropa sub un nou val de atacuri ale spionajului rusescMai multe acte de sabotaj au fost raportate în UE  – de exemplu, o serie de deraieri suspecte ale trenurilor din Suedia, atacuri la adresa unor amplasamente militare din Germania, distrugeri ale sistemelor de semnalizare pe căile ferate cehe. Acestora li se adaugă atacuri cibernetice masive, cum au fost raportate din Estonia până în Franța, inclusiv în timpul festivității de deschidere a Jocurilor Olimpice.Mai revent, autoritățile franceze au raportat un atac rusesc la adresa unei rețele care asigură servicii de satelit pentru Europa și zeci de mii de terminale au fost afectate. De asemenea, mai multe atacuri au vizat infrastructura energetică a Uniunii Europene.Iar ideea principală este că, de acum înainte, astfel de acțiuni, la care se adaugă și altele din domenii mai soft, precum dezinformarea online sau încercarea de influențare a alegerilor, sunt de acum văzute ca parte a unui război pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei.Un război fără arme, dar nu mai puțin periculos și distructiv. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu) - Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă) - După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă (HotNews.ro) - Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea) Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Primul modul durează până pe 25 octombrie – calendar / Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu)Cursurile anului școlar 2024-2025 încep luni, 9 septembrie. Pe parcursul a 36 de săptămâni vor fi 5 module de învățare, despărțite de 5 vacanțe.Sancționarea elevilor prin retragerea burselor școlare, mutarea disciplinară la altă clasă, suspendarea elevilor, exmatricularea sau trimiterea lor în sală de detenție sunt câteva din noile reguli care se aplică în noul an școlar 2024-2025 care începe luni. Școlile pot interzice total intrarea cu telefoane în incintă, prin propriile regulamente interioare.Deschiderea anului școlar 2024-2025 cu președintele României, Klaus Iohannis, și ministra Educației, Ligia Deca, va avea loc luni la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, potrivit unei informări de vineri a Ministerului Educației. De la ora 11, Ligia Deca va merge să deschidă anul școlar 2024-2025 la Școala Gimnazială Orizont din Sectorul 6 București.EduPedu detaliază. Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă)700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară.Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei. Statul a început un plan de reducere a abandonului școlar, dar efectele nu sunt deocamdată vizibile. România deține recordul negativ la abandon școlar între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. A început acum peste 20 de ani și a tot crescut după valurile de plecări la muncă, în afara țării, ale părinților, în preajma anului 2007. Printre cele mai mai des întâlnite cauze ale abandonului școlar sunt sărăcia și faptul că părinții nu-și îndrumă copiii către școală.Continuarea pe pagina Europei Libere. Un nou început de an școlar cu discursuri festiviste rupte de realitate. Despre rata de angajare va vorbi cineva pe 9 septembrie? (Republica)Contributorul Republica, Dragoș Damian, atrage atenția că toată povestea recentă cu nota de la bacalaureat a premierului Ciolacu a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele vechi și noi din sistemul de educație - consumul de droguri, alcool și țigări, școlile supraaglomerate în 3 schimburi, abandonul școlar, creșterea NEET-ului, ineficiența sistemului de învățământ dual, facultățile de diplome și multe-multe altele. Dar în primul rând pe prăpastia dintre programa școlară și universitară și piața muncii.Nu sunt de ajuns investițiile cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii. Rata de angajare, un indicator de eficiență despre care toți vorbesc, dar pe care nu și-l asumă nimeni, mai scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj.  Vlad Gheorghe: DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” pentru Mircea Geoană, nu îl susține pe Mircea Geoană / Este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida (G4Media)Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe afirmă că partidul DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” și nu îl susține pe acesta, ci este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida.„Știu că sunteți sătui de partide, ce vă propun este doar o formă de organizare, că așa putem să ne păzim voturile. Fac un apel către toți candidații independenți din țară și din diaspora, către toate partidele mici, toți oamenii buni care vor să pună mâna la schimbarea României în bine să vină alături de noi!Toți cei care v-ați săturat de politica strâmbă din România, acum avem un partid DREPT și îi aștept alături de mine pe toți oamenii drepți care vor să se implice. DREPT este doar platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida adunând la comun toate resursele și să își poată apăra votul în secții. Facem #AlianțaIndependenților în Parlamentul României și învingem PSD, PNL și pe toți cei cu apucăturile lor!”, afirmă Vlad Gheorghe într-o postare pe pagina sa de Facebook.Partidul DREPT poate avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și în secțiile de vot, a decis, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media. După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă: „Nu vrem un mamut, cum a ajuns CNAIR, ci o companie suplă, ca una privată” (HotNews.ro)Toate marile proiecte de infrastructură rutieră din România vor fi gestionate de o nouă companie, construită acum de la zero,  o companie care va avea cu 6.900 de posturi mai puțin ca CNAIR.Procesul de transfer al marilor proiecte de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR) a început și ar trebui să se finalizeze în următorii trei ani. Între timp, un prim proiect de 1 miliard de euro a fost lansat deja spre licitația de construire de către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Și urmează altele mult mai importante, în frunte cu celebra Autostrada a „Unirii” A8, care va lega Transilvania de Moldova.  Printre alte proiecte care vor fi gestionate de CNIR: Autostrada Ploiești – Brașov, Autostrada Brașov – Bacău, Drumul Expres Focșani – Brăila, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul de mare viteză București – Giurgiu, Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu. HotNews.ro a discutat cu noul director al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu. Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)Curtea de Apel Constanța va lua în discuție, pe data de 11 septembrie 2024, al doilea termen în procedura de cameră preliminară al dosarului în care Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influență, după ce a fost de acord să plătească un comision de 20% unui antreprenor care îi promitea că îi va aduce 800.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte în vederea renovării unor biserici. Integral în Libertatea.

Într-o mișcare fără precedent, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a anunțat că reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din 28-30 august va avea loc la Bruxelles - și nu la Budapesta, cum era programată inițial. Este o decizie nemaiîntâlnită în cazul unui stat membru care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Decizia vine ca urmare a vizitei recente a premierului Viktor Orbán la Moscova și Beijing, într-o așa-zisă misiune de pace. El a dat de înțeles că reprezintă Uniunea Europeană când, în realitate, nu primise un asemenea mandat.Trebuie spus că deținerea președinției rotative a Consiliului nu presupune reprezentarea UE în relațiile externe, ci doar rolul de broker onest în organizarea reuniunilor de lucru și promovarea dosarelor în cadrul instituției.Relațiile externe ale Uniunii sunt în responsabilitatea Înaltului Reprezentant, iar acesta trebuie să se consulte permanent cu statele membre înainte de a formula o poziție. Acum, deținătorul acestei funcții, Josep Borrell, spune că  ”pașii repetați necoordonați ai Ungariei de a vorbi împotriva unității UE trebuie să aibă niște consecințe formale”.Executivul de la Bruxelles le-a cerut deja comisarilor europeni, săptămâna trecută, să nu participe la reuniunile ministeriale informale în timpul perioadei de șase luni  a președinției ungare.Dar decizia lui Borrel de a-i convoca pe miniștri la Bruxelles și nu la Budapesta nu a fost ușor de luat, dezvăluie Euractiv.Potrivit mai multor diplomați UE, 13 state membre au dorit ca întâlnirea să aibă loc la Budapesta, cinci au spus că nu vor participa în capitala Ungariei și opt au lăsat la latitudinea lui Borrell să decidă.Unii au susținut chiar ideea ca Borrell să convoace în mod simbolic întâlnirea la Kiev, în loc de Budapesta.Iar șeful diplomației europene a decis în consecință, ținând cont și de faptul că, la o reuniune precedentă a miniștrilor de externe, 25 de țări UE – minus Slovacia și Ungaria – au susținut condamnarea inițiativei lui Orbán.Citeste siViktor Orban despre blabla și democrațieEste o înfrângere simbolică pentru liderul autoritar de la Budapesta și diplomația sa care însă e greu de crezut că-i va potoli aplombul.  Orbán tocmai se pregătește să-și susțină un nou discurs, sâmbătă, la Tușnad, pe teritoriul României, în cadrul tradiționalei reuniuni anuale ce începe miercuri.Manifestarea este denumită Universitate de Vară, un termen care ascunde o doză de cinism, dacă ne gândim că vedeta sa incontestabilă, Viktor Orbán, a alungat de la Budapesta Universitatea Central-Europeană și a încheiat un memorandum pentru găzduirea unei universități chinezești.Tușnad rămâne locul favorit de unde liderul ungar își lansează ideile, de la teoria regimurilor iliberale la idei revizioniste și xenofobe. Ori chiar persiflarea statului român, așa cum s-a întâmplat anul trecut.Așa că, izolat de partenerii săi europeni, Orbán nu va avea o problemă în a se folosi din plin de scena din stațiunea aflată în inima Munților Carpați. Anul acesta va fi vorba despre noua ordine mondială – un subiect pe care apasă atât de mult Vladimir Putin și Xi Jinping. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

It's a big week, with standard balance changes, long awaited Twist hero adjustments, and a whole bunch of new cards from Perils in Paradise to discuss! Don't forget your sunscreen (but if you did, Paladin has extra for you)! News – 17:55 Patch 29.6.2 Standard balance changes Twist Hero changes Deck changes Battlegrounds Shop Updates "Two Romances, One Bromance" Tournaments – 35:38 Tavern Training Tournament Coin Concede Listener Series updates Decksplanations – 41:10 New Cards! More Neutrals Mage Paladin Rogue The Show Notes for this week's episode are on our Website You can monetarily support our show on Patreon Join us every week live, by following us on Twitch Join our community chats in our Discord channels and write in to our Email Follow us on Twitter as well as like share and follow us on Facebook Save our RSS feed or subscribe to us on iTunes, Stitcher, or Google Music Play. And please leave a review on iTunes or Stitcher

Podcast'imizin bu bölümünde başlığımız ''Gençlerin Yetişkin Olma Sancıları?'' Umarız dinlerken keyif alırsınız.

İran ve Türkiye iki büyük devlet olarak, birbirlerini kollayarak politikalarını devam ettirmeleri gerçeği, her iki devletin jeopolitik olarak farkında olduğu bir durumdur. Fakat iki ülke halkının tarihi ve kültürel yakınlığının ne denli derin olduğu hiçbir zaman göz ardı edilemez. Önceki günün akşamından itibaren İran Cumhurbaşkanı İbrahim Reisi'nin helikopter kazası İran'dan sonra en yüksek merakla Türkiye'den takip edilmiştir. Dünyanın hiçbir ülkesinde bu kesif merak ortaya çıkmaz. Bu durum yüzyıllardır iç içe yaşayan kültürel kodları ortak teşekkül etmiş milletlerin yakınlığıdır. Helikopter kazasının üç ihtimali mümkündür: 1- Doğrudan kazadır. Üzerine fazla düşünmeye gerek yoktur. 2- İran'ın iç yönetimi ve dini liderlikle ilgili bir mesele olabilir. 3- Başta İsrail olmak üzere bir dış müdahale ihtimali. Her üç ihtimalden hangisi olursa olsun İran devlet yönetimi bu süreçlerden etkilenecektir. Bilindiği gibi İran devlet yönetimi bir yönüyle iki güç dengesi üzerine kurulmuştur. Öncelikli olarak Ali Hamaney dini liderdir. Sistem içerisinde mollalar üzerinden, devlet idaresinde son sözü söyleyen merci konumundadır. Şii devlet teorisinde aynı zamanda merci-i taklid seviyesinde bir âlim olan Ali Hamaney'in vefat etmesi durumunda eski cumhurbaşkanı Haşimi Rafsancani, Hamaney'in yerine geçmesi beklenen en güçlü adaydı. Rafsancani hayatını kaybetti ve bu tartışma başlamadan bitti. Rafsancani, Özal tarzı bir devlet adamıydı. Reformculara daha yakındı. Reisi'nin dini lider olma ihtimali çok yüksek bir durumdu. Ayrıca Ali Hamaney'in oğlunun da dini lider adaylarından biri olduğu konuşuluyor. Üçüncü kuşağı temsil eden Mücteba Hamaney'in siyaseti için olumlu görüş serdedenler de var. Soğuk savaş dönemi sonrası şartları bilen bir ismin siyasetinin babasından farklı olacağını düşünenler var. İran'da bir kişinin ‘rehber' olabilmesi için, Ayetullah mertebesinde 12 din âliminin ilgili kişiye onay vermesi gerekiyor. İran, iki büyük sorunla iç içe yaşıyor. Birincisi, ABD ile İran arasında devam eden gerilimlerden dolayı nükleer çalışmalar merkeze alınarak yürütülen ambargo. İran'ın birçok devlet şirketi yaptırıma tabi. Bu sebepten dolayı İran petrol arzı ve mal tedariki noktasında birçok dolambaçlı yol kullanmak zorunda kalıyor. Petrole dayalı bir ekonomisi olduğu halde İran'ın gelir dağılımı çok bozuk. Refah dağılımdaki adaletsizlik İran siyasetine olumsuz yansıyor. İran devletinin karşı karşıya kaldığı ikinci sorun ise meşruiyet sorunudur. İran rejiminin iki meşruiyet kaynağı var; ‘rehberlik' yani Ali Hamaney'in dini temsili, ikincisi ise halkın desteği ile seçilmiş hükümetler.

Uniunea Europeană se pregătește să-și extindă sancțiunile împotriva Iranului ca răspuns la atacul Teheranului asupra Israelului. Presa internațională comentează declarațiile înaltului diplomat al UE Josep Borrell, după o videoconferință de urgență a miniștrilor de externe ai blocului. Le Figaro amintește că în iulie 2023, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive din cauza sprijinului militar al Iranului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin impunerea unei interdicții privind exportul din UE către Iran de componente utilizate la fabricarea dronelor.Ideea, susținută în special de Franța și Germania, ar fi extinderea la alte tipuri de armament, precum rachetele, chiar dacă UE nu are în prezent nicio dovadă că rachetele iraniene sunt folosite în bombardarea orașelor și a infrastructurii din Ucraina.Actualul regim de sancțiuni, care privește în prezent doar Iranul, ar putea fi extins și la aliații Teheranului din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah din Liban sau rebelii Houthi din Yemen, a mai explicat șeful diplomației europene.Potrivit Euronews, un alt instrument potențial de a exercita presiuni asupra Iranului ar putea fi reimpunerea sancțiunilor pentru activitățile sale nucleare.Acordul nuclear din 2015, prin care Iranul a demontat o mare parte din programul său nuclear în schimbul unei renunțări occidentale la sancțiuni în valoare de miliarde de euro, include o clauză negociată de Statele Unite care permite „restabilirea” sancțiunilor dacă Teheranul este suspectat că a încălcat acordul.Statele Unite au încercat să reintroducă sancțiunile în 2020, dar au fost chemate la reținere de alți semnatari - inclusiv Franța și Germania - care au spus că această mișcare nu este posibilă, având în vedere că administrația Trump se retrăsese din acordul nuclear în 2018.FrustrareReuters transmite că Josep Borrell a exprimat, de asemenea, critici puternice față de conduita Israelului în războiul din Gaza.Israelul a respins astfel de acuzații, iar oficialii israelieni și-au exprimat iritarea față de criticile repetate ale lui.Unele state membre ale UE și-au exprimat, de asemenea, frustrarea față de criticile sale la adresa Israelului, în timp ce altele i-au oferit un sprijin puternic.The Guardian atrage atenția asupra comentariilor șefei diplomației germane, Annalena Baerbock. Aceasta a observat că un număr de jucători la nivel european au spus că vor arunca o altă privire asupra extinderii unui regim de sancțiuni al UE existent împotriva Iranului, care vizează producția de drone.Comentariile lui Baerbock au venit în timp ce șefa trezoreriei americane Janet Yellen a sugerat și ea că Washingtonul și-ar putea extinde și regimul de sancțiuni împotriva Iranului.Iar Financial Times comentează că ”există trei domenii de interes pentru capitalele europene: condamnarea Iranului și exprimarea solidarității cu Israelul; întocmirea planurilor de eventuale sancțiuni; și folosirea oricărei pârghii posibile asupra Teheranului pentru  a-l convinge să detensioneze situația”.Potrivit ziarului oficialii UE au avut „o cantitate enormă de contacte” cu omologii iranieni în ultimele zile, potrivit unor persoane familiare cu apelurile. Toate acestea, în încercarea de a „pune stavilă” ostilităților. Acestea au inclus o conversație între șeful diplomatului UE Josep Borrell și ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian, în care Teheranul a fost îndemnat „să nu escaladeze în continuare”.

Merhaba sevgili dinleyenler, Bir genç kızın en önemli hikayelerinden biri ilk defa regl olma hikayesidir. Sizinle bugün ilk reglimi paylaştım. Dinlediğiniz için teşekkür ederim

Breanna Morello is a former Fox Corp, Newsmax, local news, MLB producer. She has also spent several years reporting on the issues that matter most. After Fox Corp threatened to put Breanna on unpaid leave for not getting the Covid jab, she left the corporate media world and made her way into independent journalism. Breanna's goal is simple. She aims to be a truth seeker and amplify her findings through her new podcast.Breanna MorelloWEBSITE: www.breannamorello.comRUMBLE: https://rumble.com/c/TheBreannaMorelloShow TWITTER: https://twitter.com/BreannaMorelloSUBSTACK: https://breannamorello.substack.com/ WATCH BREANNA'S WEEKLY SEGMENT ON FLYOVER CONSERVATIVES: https://flyover.live/media/series/m56x6p6/through-a-producer-s-eyes-with-breanna-morelloDr. Kirk ElliottWEBSITE: http://kirkelliottphd.com/breanna Michael YonTWITTER: https://twitter.com/Michael_Yon WEBSITE: https://michaelyon.com/ Mike DavisSUBSTACK: https://mikedavis.substack.com/ SPONSORS FOR TODAY'S VIDEO► Kirk Elliott PHD - http://kirkelliottphd.com/breanna► Patriot Mobile - https://www.patriotmobile.com/breanna/ ► GiveADerm - promo code: BREANNA for 10% off - https://shop.giveaderm.com/?sca_ref=4615243.GpUkz9JsjE ► Patriot Mobile - https://www.patriotmobile.com/breanna/-------------------------------------------Follow me on Social Media so we can be best friends

İnsan bazen kendiyle beraber yaşadığı hayatı sorgulayabiliyor. Anlamsız gördüğü yaşamını, anlam çerçevesine oturtmak istiyor ve varoluşsal sancılarla mücadele başlıyor.Varoluşsal Sancılar Nelerdir ?Varoluşsal Sancılara karşı ne yapabilirim ?Yaşam benim için ne anlam ifade ediyor ?Hayatımı nasıl daha anlamlı kılarım ?Dinleyeceğiniz bölümde, bu soruların cevaplarını arayacağız.

İstanbul Barosu Başkanı, Can Atalay'ın AYM hak ihlali kararının ardından tahliye edilmemesine ilişkin açıklama yaptı. Hello Space, uzaya iki yeni uydu fırlattı. Sendikalı Starbucks baristaları Perşembe en büyük grevlerini yapacak. Bu bölüm Alternatif Bank hakkında reklam içermektedir. VOV Hesap'ın ayrıcalıklı dünyasını keşfetmek için bu bağlantıyı ziyaret edebilir, VOV Hesaplı olmak için buradaki başvuru formunu doldurabilirsiniz.

Yargıtay 3. Ceza Dairesi, Gezi Parkı eylemleri nedeniyle yargılanan sekiz kişi hakkındaki davayı karara bağladı. Karara göre davada yargılanan beş kişinin cezası onandı, üç kişi hakkındaki hükümler bozuldu. Osman Kavala, Can Atalay, Tayfun Kahraman, Çiğdem Mater ve Mine Özerden'in cezası onandı. Mücella Yapıcı, Ali Hakan Altınay ve Yiğit Ali Ekmekçi'nin cezası onandı. Yapıcı ve Altınay adli kontrol şartıyla tahliye edildi. TBMM 1 Ekim'de açılıyor. AKP Genel Başkanı ve Cumhurbaşkanı Recep Tayyip Erdoğan genel kurula hitap edecek. Erdoğan'ın yeni Meclis, yeni anayasa vurgusunu öne çıkarması bekleniyor. TBMM'nin 2. yasama yılı sancılı başlıyor. TİP Hatay Milletvekili Can Atalay'ın halen cezaevinde olması ve dün Atalay'ın da aralarında olduğu Gezi Davası sanıklarının beşinin cezaları onandı. Meclis'in açıldığı gün Türkiye İşçi Partisi, bu karara tepki olarak Hatay'dan Ankara'ya yürüyüş başlatacak. Yeşil Sol Parti de Meclis'in açıldığı gün grup toplantısı yapacak ve burada Kürt sorununun çözümü konusunda hazırladıkları manifestoyu açıklayacak. Hıdır Göktaş'ın konuğu Avukat Akçay Taşçı.

I'm supposed to be finishing the web site updates so that I can get this weeks show posted, but I find myself browsing through my music collection looking for new and forgotten tracks to pull out of my sleeve. One of the things about posting your live sets online (check out out Mixcloud) is that you're forced to get more creative and not just reach into the well and try to avoid the comfortable. Of course this leads us to great show and maybe some much newer stuff than you'd expect from something like a "Sanc" gig. Just a reminder: I'll be appearing at RISQUE in Washington DC on September 9th, and a Sanctuary reunion in Toronto on October 7th. XP8 - Back to Light (People Theatre) Simon Carter - Don't Blink Chainreactor - Exorcism Ohne Nomen - Deep Hole Accessory - Jupiter (8 Bit) Matt Hart - Rotations (Seraphim System) CZARINA - Medusa Unitcode Machine - Cold (Stabbing Westward) http://synthetic.org/ https://synthetic.threadless.com/ https://www.youtube.com/c/RealSyntheticAudio

【节目简介】按理说，电驱动和车灯是两个八竿子打不着的技术，但不知为何，近年来的电动车，尤其是中国电动车，特别喜欢眯眯眼。顺着上期节目，本期《孤岛车谈》我们继续和资深车灯工程师Jorbin和车灯爱好者SanC聊聊车灯造型的变化。【话题成员】罗新雨 底盘电子（ESP、电动助力转向、自适应避震器）系统工程师Jorbin 车灯用户体验工程师SanC 车灯爱好者罗新雨微博@大众风Volkswind剪辑 罗新雨片尾曲 眯眯眼 by 多乐园 （2016）【时刻文稿】MINI的米字旗尾灯8:51 车灯体验工程师在做什么？18:35 日间行车灯的普及23:00 眯眯眼的新趋势35:54 灯语的新趋势【参考链接】1.英国对称车灯法规（2023，英文）：https://www.legislation.gov.uk/uksi/1989/17962.欧盟对称车灯法规ECE-R48（2023，英文）：https://www.interregs.com/catalogue/details/ECE-48_04/regulation-no-48-04/lighting-and-light-signalling-installation3.MINI米字旗尾灯开发故事（2020，中文）：https://www.bilibili.com/video/BV1X741127h5/?vd_source=d7fdf67463c20c33399320ab5301ac534.奥迪Q6 e-tron灯语：https://www.linkedin.com/posts/audi-ag_audi-futureisanattitude-audiq6etron-activity-7092760861575929856-34vS?utm_source=share&utm_medium=member_android

（本期孤岛车谈建议去B站观看视频以获得更好体验:https://www.bilibili.com/video/BV1yV4y1e7NM/?vd_source=d7fdf67463c20c33399320ab5301ac53）【节目简介】车灯大概是我们最熟悉的汽车零部件了。它非常普通，再差的车也都（至少）有俩头灯俩尾灯；它十分显眼，一台车从远处开过来第一眼看到的就是它。但就是这么个既普通又显眼的零部件，在近十年来却经历了突飞猛进的变化。本期《孤岛车谈》我们请来开发车灯十多年的资深工程师Jorbin和车灯爱好者SanC，聊聊车灯的门道。大众辉昂的travel mode选项右舵MX-5开去法国需要在头灯上贴遮光纸捷豹左舵车和右舵车的明暗截止线区别2003年日产风雅概念车的蓝色车灯三星Pixcell技术（右）将LED发光单元集中在一个非常密集的小区域雪铁龙DS车型的黄灯和白灯夜晚中的黄灯和白灯可以方便辨识勒芒的GTE组别和LMP1组别赛车【话题成员】罗新雨 底盘电子（ESP、电动助力转向、自适应避震器）系统工程师Jorbin 车灯用户体验工程师SanC 车灯爱好者罗新雨微博@大众风Volkswind剪辑 罗新雨片尾曲 ヘッドライト （headlight）by 新沼謙治 (1977)【时刻文稿】3:21 穿梭英法隧道和明暗截止线20:57 车灯到底亮不亮？33:01 照明模式和自适应照明（有视频）39:31 sanc：前雾灯的消失和角灯的替代44:04 （勒芒GT组别）头灯该是白色还是黄色？58:16 昂贵的LED车灯【参考链接】1. 捷豹左舵和右舵灯光的区别（英文，2017）：https://www.jaguarforum.com/threads/headlights-on-rhd-cars.104210/2. 勒芒2017年技术规则（英文、法文，2016）：https://press.fiawec.com/assets/fileuploads/58/ed/58ed2960cbe93.pdf3. 2003日产风雅概念车图片（英文，2003）：https://www.supercars.net/blog/2003-nissan-fuga-concept/4. HELLA AFS的四种灯光模式展示（英文，2012）：https://youtu.be/Cu_0G9QtAMo?t=65车辆灯光颜色标准SAE J 578-2020（英文，2020）：https://blog.ansi.org/2020/08/sae-j-578-2020-color-lighting-motor-vehicles/#gref5. 车位被占：我把邻居告了，判了1年多（中文，2022）：https://zhuanlan.zhihu.com/p/399756201?utm_id=0

Güvenilir, tarafsız ve kaliteli haberin adresi FOX Haber; podcast yayınlarıyla sizlerle. Çalar Saat Hafta Sonu, podcast yayınlarıyla sizlerle! FOX Türkiye Resmi Web Sitesi: www.fox.com.tr Facebook: https://www.facebook.com/foxhaber Twitter: http://www.twitter.com/FOXhaber

Ana muhalefet partisi CHP'nin 13 yıldır genel başkanlık koltuğunda oturan Kemal Kılıçdaroğlu'nun liderliği son seçim mağlubiyetiyle tartışılmaya açıldı. Ancak İstanbul Büyükşehir Belediye Başkanı Ekrem İmamoğlu'nun başını çektiği "değişim" talebi, genel merkez ve Kılıçdaroğlu'nda karşılık bulmamışa benziyor. Peki, CHP bu süreçten siyaseten karlı mı, zararlı mı çıkar? Podcast Cosmo Türkçe, CHP'deki gelişmeleri kamuoyu araştırmacısı Özer Sencar ile konuştu. Mikrofonda Ceyhun Kara ve Serap Doğan var. Von Ceyhun Kara.

CHP lideri Kemal Kılıçdaroğlu, partisindeki "değişim" tartışmalarına ilişkin konuştu. İsrail'in Cenin kentine düzenlediği hava saldırılarında ölen Filistinlilerin sayısı 10'a çıktı. Türkiye ile Mısır büyükelçi atama kararı aldı. Bu bölüm Lensmarket.com hakkında reklam içermektedir. Bu yazın favorisi olacak kullan-at lensleri keşfetmek için Lensmarket.com'u buradan ziyaret edebilirsiniz.

Gündemin öne çıkan gelişmeleri Demet Bilge Erkasap'ın hazırlayıp sunduğu Kısa Dalga Bülten'de…

Welcome to another exciting episode of Climate Confident! I'm your host, Tom Raftery, and today we delve into the world of sustainability tech with Sanchali Pal, the co-founder and CEO of Commons, the groundbreaking app that is empowering individuals to take action on climate change.In this episode, Sanchali shares the inspiration and vision behind Commons, a digital tool designed to help people understand their carbon footprint and make more sustainable choices in their daily lives. She explains how Commons provides users with a personalized carbon report, offers actionable insights on how to reduce their carbon emissions, and fosters a community where people can share their sustainability efforts.We discuss how Commons is making carbon consciousness mainstream, enabling people to include carbon considerations in their decision-making process, much like cost and convenience. Sanchali passionately believes in the power of individual choices, and she sees a future where carbon intuition is as commonplace as knowing the dollar value of a purchase.Sanchali also talks about the challenges and opportunities of carbon labeling of products and how Commons, though not 100% accurate, can offer an 80% accurate estimation of the biggest impact drivers in a user's monthly carbon billing statement.For those of you who are curious about the intersection of technology and sustainability, and how we as individuals can play a part in addressing the climate crisis, this episode is a must-listen!Join us as we explore how technology can empower us to take action on climate change, one choice at a time. And remember, every small step towards sustainability counts, and together, we can make a big difference.Don't forget to check out the Commons app at thecommons.earth and follow them on Instagram and Twitter to stay The Imposter Syndrome Network PodcastThe Imposter Syndrome Network (ISN) is a community of technology professionals who...Listen on: Apple Podcasts SpotifySupport the showPodcast supportersI'd like to sincerely thank this podcast's generous supporters: Lorcan Sheehan Hal Good Jerry Sweeney Christophe Kottelat Andreas Werner Richard Delevan Anton Chupilko And remember you too can Support the Podcast - it is really easy and hugely important as it will enable me to continue to create more excellent Climate Confident episodes like this one.ContactIf you have any comments/suggestions or questions for the podcast - get in touch via direct message on Twitter/LinkedIn. If you liked this show, please don't forget to rate and/or review it. It makes a big difference to help new people discover the show. CreditsMusic credit - Intro and Outro music for this podcast was composed, played, and produced by my daughter Luna JuniperThanks for listening, and remember, stay healthy, stay safe, stay sane!

Alper Çelik, Ömür Okumuş ve Nuri Çetin ile varyantlı hususlara yolculuk

TO WATCH ALL FLYOVER CONTENT: theflyoverapp.comTO WATCH ALL FULL INTERVIEWS -https://banned.video/playlist/62706852531c9f4b27c2e6b1Jackson LahmeyerWEBSITE: pastorsfortrump.com SPONSORS FOR TODAY'S VIDEO► ReAwaken America- text the word EVENTS to 40509(Message and data rates may apply. Terms/privacy: 40509-info.com)► Kirk Elliott PHD - http://FlyoverGold.com ► My Pillow - https://MyPillow.com/Flyover► Z-Stack - https://flyoverhealth.com ► Dr. Jason Dean (BraveTV) - https://parakiller.com Want to help spread the Wake Up • Speak Up • Show Up -https://shop.flyoverconservatives.com/-------------------------------------------Follow our Social Media so we can be best friends

Turcae Sȳrīque quassātī Terrā sub Turcīs Sȳrīsque mōtā, ad vīgintī mīlia hominum interfecta esse feruntur. Plūrima aedificia corruērunt, ut quae nōn ad normās lēgēsque sed secundum avārōrum libīdinem aedificandī et per corruptōrum magistrātuum licentiam essent exstructa. Numerārī nōn possunt superstitēs, quī nunc prīvātī domīs hiemālī frigore afficiuntur, neque illīs satis celeriter possunt magistrātūs aquam, cibum, lōdicēs suppeditāre. Quibusdam in oppidīs etiam sub ruīnīs obrūtī sunt vigilēs ipsī: unde quī solēbant aliōs servāre, nunc sēmet ipsōs servāre nōn possunt. Magnam clādem utraque gēns passa est, quae in rēs oeconomicās magnum damnum diū īnferet; quae clādēs esse pessima hūius saeculī fertur. Commercium cum Vagneriānīs interdictum Americānī magistrātūs nūntiāvērunt gregem Vagneriānum, quō nōmine Russōrum mīlitēs mercēnāriī vocantur, esse crīminōsōs latrōnēs quī fīnēs gentium transgrederentur ad scelera patranda. Sancītur porrō nē quis commercium cum illīs habeat nēve cum aliīs gregī sociātīs. Dux latrōnum, Eugenius Prigozhin (pre GO zshen), Vladimīrī Pūtinī amīcus, quī et Pūtinī archimagīrus vocitātur, iam anteā sanctiōne erat interdictus. Vagneriānī feruntur ad quinquāginta mīlia latrōnum habēre in Ūcrāīnā, quōrum decem mīlia sint latrōnēs voluntāriī, quadrāginta autem mīlia sint hominēs ā iūdicibus damnātī inque vincula ductī quī prō prōmissā lībertāte pugnent. Vagneriānī porrō tam in Ūcrāīnā quam in variīs Africae terrīs iūs cum bellī tum gentium violāvisse et iniūriam cīvibus intulisse referuntur. Corruptī Ūcrāīnēnsēs dīmissī Quīnque praefectī prōvinciārum et quattuor vice-ministrī et duō magistrātūs Ūcrāīnēnsēs dīmissī sunt, cum regimen cōnārētur corruptiōnem rādīcitūs extirpāre. Nam sociī amīcīque, quī immēnsā pecūniae armōrumque largītiōne volunt Ūcrāīnōrum lībertātem contrā Russōs dēfendere, verēbantur nē illa dōna in mānūs avārōrum dēvenīrent. Magistrātūs vērō instrūmenta ad vim ēlectricam generandam et alimenta mīlitum pretiīs longē auctīs prō prīvātīs dōnīs ēmisse videntur, dum cīvēs vī ēlectricā carēbant et mīlitēs prō cīvium lībertāte pugnābant. Itaque prō bonō commūnī prīvāta avāritia est cohibenda. Dē Turcīs et Suētīs Mevlȳtus Çavuşoğlu (Chavúshōlō), Turcārum minister rēbus externīs, dīxit irriutm esse cum Suētīs Finnīsque colloquī dē illīs gentibus in Societātem Atlanticam ascīscendīs. Nam Holmiae ante sedem Turcārum lēgātiōnis cīvis Suētus in rē pūblicā versātus et fautor extrēmārum partium dexterārum Corānum, sacrās Mahōmetānōrum scriptūrās, modo combusserat, et aliī reclāmātōrēs hebdomade priōre effigiem praesidis Turcārum dē lampade tamquam patibulō suspenderant. Licet enim in Suētiā sīc exercēre lībertātem dicendī, quamvīs gravem offēnsiōnem praebeat Turcīs. Turcae porrō iam nōluerant Suētōs in Societātem Atlanticam admittere, cum Suētī Curdōs latrōnēs tegerent, quī terrōrem in populum Turcicum incutere solērent. Suētī autem et Finnī cupiunt in Societātem ascīscī, cum timeant nē ā Russīs oppugnentur, sed nōn sine cōnsēnsū omnium sociōrum, inter quōs numerantur Turcae, rīte et iūre admittī possunt. Iāpōnēs fāmīliīs succurrent Fūmiō Kīshida, minister prīmārius Iāpōnum, nuntiāvit sē prōvīsūrum, ut plūrēs līberī Iāpōnibus nascerentur, cum aut tunc aut numquam agendum sibi vidērētur. Annō enim priōre pauciōra quam octingenta mīlia Iāpōnum nāta erant, et oportēbit plūrēs Iāpōnēs nāscī quī senescentēs cīvēs alant et cīvitātem rōborent. Itaque Kīshida pecūniam auxiliō familiīs ferendō ērogandam duplicābit et novum ministerium ad famīliās līberōsque prōmovendōs constituet. Pretiōsius enim est in Iāpōniā līberōs gignere ēducāreque quam in omnibus aliīs gentibus extrā Sīnās et Corēam Merīdiōnālem. Dē rē Haītiēnsī In Portū Principis Haītiānōrum custōdēs pūblicī viās interclūsērunt et aeroportum invasērunt et domum Ariēlis Henrīcī, tyrannī quī nē in suā quidem domō pollēre vidētur, oppugnābant ut reclāmārent in latrōnēs, qui vim in custōdēs pūblicōs inferrent. Quīnī enim custōdēs pūblicī singulīs mēnsibus ā latrōnibus interficiuntur, propter quās clādēs Ariēl Henrīcus, ut quī Haītiam in barbariem descendere sīverit, culpātur. Nūper porrō quattuor hominēs, quōrum trēs tam Haītiēnsēs quam Americānī sunt, quartus vērō Colombiānus latrō mercennārius, coram iūdicibus Miāmiēnsibus in Flōridā cīvitāte reī factī sunt cōniūrātiōnis. Nam dīcuntur coniūrātī esse quī Iuvenālem Moȳsen, praesidem Haītiānōrum, occīderent. Trēs aliī, inter quōs numerātur Iōhannes Iōēl Iōsēphus, ōlim senātor Haītiānus, ūnā cum illīs ūnam causam dīcent. Omnēs, quī in variīs terrīs ut Panamā et Rēpūblicā Dominicānā et Iamaicā comprehēnsī erant, in diciōnem Americānōrum redditī sunt, cum nullus lēgitimus magistrātus in Haītiā vidērētur superesse, quī iūs dīceret. Φρειδερίκος ὁ Μαρμότα τέθνηκε Φρειδερίκος ὁ Μαρμότα Καναδικός, ὃς καὶ Φρειδερίκος ὁ Μικρὸς ἐκαλεῖτο, ὁ τοῦ Μεγάλου Φρειδερίκου ὑίος, πολλῶν μενόντων μαθεῖν, πότερον τὸ ζῷον ἐγρηγορὸς τὴν ἑαυτοῦ σκιὰν ἴδοι, εὑρέθη τεθνηκώς. «μαρμότα» γάρ ἐστι ζῷον μικρὸν καὶ Ἀμερικανικόν, ὃ ὑπὸ γῆς χειμάζει, καὶ νομίζεται τῇ δευτέρᾳ τοῦ Φεβρουαρίου ἐγρηγορέναι καὶ οἴκοθεν ἐξιόν τῷ σκιὰν ἑαυτοῦ ὁρᾶν προσημαίνειν, κατὰ τερατοσκόπους γε, εἴτε ἔαρ ταχὺ εἴτε βραδέως πρὸς Καναδὰν ἐπάνεισιν. Φρειδερίκου δὲ οὐκ ἐγρηγορότος ἀλλὰ τεθνηκότος, ἐν ἀμφιβόλῳ ἐστὶ, πότερον ἔαρ ἔπεισίν ποτε πρὸς Καναδὰν.

Gaz sancısı hem bebeklerde hem de yetişkinlerde önemli bir sorundur. Çeşitli nedenlerle ortaya çıkan gaz sancısı kişinin günlük yaşamını olumsuz etkiler. Ayrıca ağrıya ve gaz çıkışına neden olduğundan kişi kendisini oldukça kötü hisseder.

Back wit anotha episode in the SANC!! With reoccurring guest, JAY TODD

Aslında her şeyi "Önce para bitti" diye açıklamak mümkün, arkasına istediğinizi ekleyin... #ekonomi #erdoğan Jenerik müziği: Rahman Altın

A fost nevoie de mai bine de o lună de dezbateri privind impunerea unui embargo petrolier împotriva Rusiei, până când în sfârșit, membrii UE să ajungă la un compromis: importurile pe rutele maritime vor fi blocate, în timp ce țările fără ieșire... citiţi mai departe

The U.S. added new sanctions to punish Russia for war crimes in Ukraine, and renowned Tolkein expert Stephen Colbert reacts to news that Facebook employees use a "Lord of the Rings" reference when poking fun at their boss Mark Zuckerberg. And we're nominated for a Webby award! Vote for The Late Show Pod Show for Best Interview/Talk Show Podcast at the link below. Meanwhile, rumor has it that actor Jared Leto took his method methods way too far on the set of “Morbius,” and you won't believe some of the refuse that's washing up on New Jersey's beaches. Friend of the show Anderson Cooper stops by for a three-part interview that begins with a frank assessment of what he's witnessed on the ground in Ukraine, and how well Putin's domestic propaganda is working on the Russian public. Vote for The Late Show Pod Show to win a Webby Award: https://vote.webbyawards.com/PublicVoting#/2022/podcasts/general-series/interviewtalk-show Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Koronavirüs salgını döneminde başlayan yüz yüze eğitim ile birlikte özellikle yıkılan ve henüz yenisi yapılamayan okullar ile tadilata alınan okullar bakımından ciddi sıkıntılar yaşanıyor. Eğitim ve Bilim Emekçileri Sendikası (Eğitim Sen) Diyarbakır 2 No'lu Şube Eşbaşkanı Hasan Çıtrık, Diyarbakır'da 14 okulun eski ve depreme dayanıklı olmadığı için yıkıldığını, yerine yapılacak okulların ne zaman tamamlanacağının belirsiz olduğunu ifade ederek, “11 okul bir buçuk yıllık kapanma döneminde değil, tam da okulların açılacağı bu hafta tadilat ve güçlendirme çalışması nedeniyle eğitime açılamadı. Buralardaki binlerce öğrenci başka okullara gidince bir kaos yaşanıyor. Plansızlık ve tedbir alınmaması nedeniyle Diyarbakır'da eğitim dönemi hem salgın koşulları hem de bu yıkım ve tadilat çalışmaları nedeniyle sancılı başladı” dedi. Çıtrık, Diyarbakır'da tatilden önce öğretmenlerinin aşılanma oranlarının yüzde 31 olduğunu ve sivil toplum kuruluşları ile birlikte yaptıkları ikna çalışması ile bu oranın şimdi yüzde 86'ya çıktığını da belirterek, “Halen aşılanmak istemeyen öğretmen arkadaşlarımızı önce iknaya çalışacağız. Ama sendika olarak yaşayacakları sorunlar nedeniyle de hukuki destek vereceğiz” diye konuştu.

İngiliz Haftası'nın dördüncü bölümünde Çetin Cem Yılmaz ve Arhan Ata Pilavoğlu, zengin bir Premier League gündemiyle cedelleşiyor. Liverpool-Arsenal maçı beklentilerimizi karşıladı mı? Pep Guardiola daha önce bir maçta beş gol yemiş miydi? Brendan Rodgers ve Leicester'ı biraz fazla mı hafife aldık? Frank Lampard erken mi konuştu? Ve son olarak, çok da özlemediğimiz bir soru: VAR, futbolun ruhunu öldürdü mü? Tüm bu soruların üzerinden geçtikten sonra, kapanışı Doğal Sayılar ve Günlerin Köpüğü bölümleriyle yapıyoruz. (01:10) Liverpool-Arsenal (10:40) Man City-Leicester (18:35) Brighton-Man United ve VAR tartışmaları (32:00) West Brom-Chelsea (37:50) Doğal Sayılar (40:05) Günlerin Köpüğü