Podcasts about iosua

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 3 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Viiga, o se auupega o le taua (Praise: A weapon of war) Tauloto –  Isaia 25:1“Le ALI‘I e, o lo‘u Atua lava oe; ‘ou te fa‘ane‘ene‘e ‘iā te oe; ‘ou te vivi‘i atu i lou suafa; auā ‘ua e faia mea e ofo ai; o mea na e pule ai talu anamua e fa‘amaoni ia, e moni lava.” Faitauga - Tusi Paia:  2 Nofoaiga Tupu 20:1-28 O viiga o se auupega e liliuina ni tulaga ua manatu tagata ua siliga tali i seu se faamoemoe, e ‘avea ma tulaga ua olioli ai. I le tusi faitau mai le Tusi Paia o le aso, e tolu nu'u tetele na fa'asagatau mai ia Iosefatu ma le fanauga a Iuta. Sa foliga mai ua oo i se tulaga ua leai se faamoemoe, peitai sa faatonuina e le Atua ia Iosefatu e na te lafoai i tua a latou ‘au 'upega uma ae avane tagata pepese i luma o le ‘au tau ina ia vivii atu ia te ia. O le mea malie, sa fa'aumatia e le fili, a latou lava ‘autau, ae pau le mea na faia e le fanauga a Iuta, o le latou aoina, o le oloa e tele mai le autau a le tolu atunuu, na o mai  ma i latou i le taua. Ina ua fa'afalepuipuiina Paulo ma Sila i auala lē amiotonu, sa la fa'aaogaina le ‘auupega o viiga. A o latou vivii atu i le Atua, sa to'ulu ‘ese o la filifili ma ua talaia mai faitoto'a. (Galuega 16:25-26). Ou te tatalo i le suafa e maualuga atu nai so'o se suafa, o le taimi e te fa'aaogaina ai le ‘au upega o viiga, mo so o se tulaga i lou soifua, e foliga mai ua leai se faamoemoe, o le a suia e le Atua mo lou manuia. E suia e le Atua lou faanoanoaga i le siva, ma faatumu oe i le olioli, i le suafa o Iesu. I le Iosua 6:2-5 sa tapunia le nu'u o Ieriko ina ia puipuia ai i latou mai tagata Isara'elu, ma e pau le avanoa e tatau ona latou faia o se taua e ono faitau masina.  Peitai, sa ave e le Atua ia Iosua le ta'iala e mafai ona fa'apa'u ai lepa a Ieriko e aunoa ma le fa'aaogaina o ni au'upega, i totonu o aso e fitu (7). Ina ua alalaga leo tele tagata ina ua maea ona ili pu e le ‘au ositaulaga, ona soloia i lalo le pa, (Iosua 6:20). A fai o loo e feagai ma se lu'itau, ae e  lei maua se tali, ma ua maea foi le tatalo ma le anapogi, e tatau loa ona e vivii I le Atua. Afai ua lē manuia ma toilalo mea uma, e lē faiaina pe toilalo le viiga. O le viiga e liliu mai ai fofoga o le Atua, aua e tietie o ia i viiga a lana fanau (Salamo 22:3). A tatou vivii i le Atua, ua tatou lafoai o tatou taua ia te ia ma o le a ia tulai mai, e tau mo i tatou.  O viiga e faatupuina le olioli i lo tatou siomaga ma o le olioli e mafai ai ona tatou maua mai tali mo mea uma mai le vai'eli o le faaolataga (Isaia 12:3). Afai e manumalo le tiapolo e faatupu ma faatumauina se tagata i le faanoanoa, e mafai ona ia gaoia ana vavega. A'o ia Hana le loto ootia ma le oona, sa le mafai ona fanau . Peitai o le taimi na tulai ai, soloia ona fofoga ma ataata, na manatua ai lea o ia e le Atua.  Le au pele e, o e faatalitali ea i se mea mai le Atua?O e naunau e suia lou olaga? Taofi le muimui ma le faitio ma le tau'ave o ou foliga faanoanoa. A e fa'aaogaina le ‘auupega o viiga, e manatua oe e le Atua ma fa'amanuia ia te oe, i le suafa o Iesu. A faia'ina ma toilalo mea uma, taumafai e te vivii, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 22 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Mai le faalogo i le maua o vavega (From hearing to experiencing miracles) Tauloto –  1 Ioane 1:1  “O le mea sa iai talu le amataga, na matou fa‘alogologo i ai, na matou va‘ava‘ai atu i ai o matou mata, na matou matamata ai, na tagotago fo‘i o matou lima i le ‘Upu o le ola.”Faitauga - Tusi Paia:  Mareko 5:25-34 E leai se mea e faatusa i ai le avea ma molimau, faapea le maua o tautinoga. A e faitau i vavega tetele i le Tusi Paia, pe faʻalogo foi i molimau i mea tetele ua faia e le Atua mo ona tagata, e te ono lē malamalama atoatoa i lona matautia. Peitaʻi, e le tupu lena tulaga ia te oe, pe afai na e ui ma maua se vavega mai le Atua. Ae leʻi o'o atu tagata Isaraelu e asiasi faalilolilo i Ieriko e pei ona taua i le Iosua 2:1-23, fai mai na faʻalogo Raava i vavega matautia na faia e le Atua. E lei vaai i nei vavega, ae na talitonu i iai, ma o lona faʻatuatua na ia maua ai nisi o vavega a le Atua. A e faʻalogologo i molimau pe faitau i mea na faia e le Atua I le Tusi Paia, ia faaaoga e faatupuina lou faʻatuatua. O le faatuatua e tupu mai tautinoga na e faalogo iai, e fesoasoani tele ia te oe, e te maua ai  vavega, e pei o le tinā o loo taua i le faitauga o le Tusi Paia o le asō, na faalogo i faamatalaga ia Iesu (Mareko 5:27).Na faigata ona ou talitonu i faamalologa o le tino i lo'u faatoa faaolaina. I nā aso, oo te ma'i lava i le malaria ma sa inu faifaipea fualaau. E iai se aso na ou vaai ai i se toeaina e masani ona savali faanounou, ua savali e sa'o lelei le patua i totonu o le falesa. Na ou naunau e fia iloa poo le a le mea na tupu ia te ia, a'o faasoa ma faia le tautinoga, fai mai sa alu e talai le Talalelei e pei ona masani ai, ae amata ona faifai ia te ia  se tagata mai lona pitonuu. Na fai mai lea tagata, afai e mamana lona Atua, ua leva na tatau ona ia faamaloloina o ia. Ina ua faalogo iai lenei tamā matua, fai mai na oso lona ita ma tu sa'o loa. Na ia taua e ui na ia faalogo atu i le matuā tigā o lona tua, na tū sa'o ona e lē fia faalogo o ula mai se tasi i lona Atua. Fai mai e oo atu i le fale, ua matuā lē toe iai se tigā. Ina ua ou faʻalogo i lenei molimau, na faatupuina loʻu faatuatua ma ou iloa ai, e mafai ona maua le soifua maloloina lelei mai le Atua. Na ou faatagaina Iesu e avea ma aʻu fomaʻi, ma o lona alofa tunoa, e oo mai i le taimi lenei, ou te le o toe inu fualaau o le malaria. Na ou maua se vavega ona na tupu loʻu faatuatua, ina ua ou faʻalogo i se molimau a se tagata.Le au pele e, afai e te faalogo i se tautinoga a se tagata i se ituaiga vavega o loo e faatuatua e foai mai e le Atua, ia avea e tupu ai lou faatuatua.  E le faailoga tagata le Atua (Galuega 10:34), afai ua ia avatu se vavega i se tagata, e naunau ma mafai ona ia faia foi mo oe. O la'u tatalo, ia e maua se vavega matautia mai le Atua i le aso, i le suafa o Iesu. Ia e manatunatu i mea o loo e talitonu e faia e le Atua seia faatupu ai lou faatuatua, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 21 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Na ia auina mai Lana Upu (He sent His Word) Tauloto – Salamo 107:20 “Ua ia ‘auina atu lana afioga ma fa‘amālōlō ‘iā i latou ma lavea‘iina ai nai lo latou malaia.”Faitauga - Tusi Paia:  Ioane 5:1-9  O se tamaitai na fiu e sue le suega ave taavale ae lē pasi mo le 17 tausaga, na sau I se tasi o matou sauniga o le Agaga Paia. Ao faia le sauniga, na oo mai le Upu a le Atua e faapea, ‘e iai se tagata o loo iinei, e lē toe oo i le tulaga e lē pasi se suega'. O le Isi taimi na ia sue ai le suega ave taavale, na pasi.  A oo mai le Upu a le Atua, o soo se vaega lē manuia e iai le fememeai ma le tigā, o le a faamutaina. Ina ua maea ona sopoia e Iosua ma le fanauga a Isaraelu le Ioritana, na fetaiai ma seisi luitau: o Ieriko. O le taulaga e iai ona pa maualuluga, ma e tapunia ona faitotoa. Fai mai le Iosua 6:1“Ua matuā puipuia Ieriko e le fānauga a Isaraelu, e leai se alu atu, e leai se sau ai.”‭‭Ina ua oo mai le Upu a le Atua, na soloia le pa e pei o pepa o se pelē i luma o Isaraelu. Ou te folafola atu i le asō, o le Upu e te manaomia e manumalo ai, e oo mai ia te oe, i le suafa o Iesu. O le tamaloa ma'i i le vai i Petesa i le faitauga o le Tusi Paia o le asō, na ui I se auala fitā, lē mautonu, tigā ma le faanoanoa i le 38 tausaga. Peitai ina ua oo mai le Upu a le Atua (Iesu) ia te ia, na maua lona faamalologa ma ua faasaolotoina mai se taamiloga lē manuia i lona siomaga. Ina ua oo mai le Upu a le Atua ia te ia, na liua mea uma i le lelei. I le suafa e sili i suafa uma, o le Upu e liua ai miti i le tino mai, ma suia soo se tulaga lē manuia o loo iai i lou olaga. Afai o loo e iai i se saisaitiaga, e faaumatia e le Atua soo se mea o loo saisaitia ai oe i le suafa o Iesu. I le 2 Tupu 4:1-7, o le tala I le fafine ua oti lana tane, o le avā a se tasi o atalii o le au perofeta na suia mo le lelei. Ina ua maliu lana tane, na tuua I lona aiga se aitalafu tele na semanu e avea lana fanau o ni pologa e totogi ai. E faafetai e na te lei taofia nao ia ona faafitauli, ae na ia tagi atu i le sui vaaia o le Atua, o Elisaia, ma o lona tagi atu na auina mai ai se Upu mai le lagi, ma suia ai lona olaga. Na maua sana vavega na faasaoloto ai o ia mai aitalafu, ma tausia o ia ma lana fanau mo le olaga atoa. Le au pele e, e mafai e le Atua ona auina atu lana Upu e faamalolo ia te oe ma faasaoloto oe mai soo se saisaitiaga o loo e iai pe afai e te tagi ma ole atu ia te ia mo se fesoasoani. Afai e te filemu, e leai se mea e suia i lou tulaga. Peitai, a e ole atu ia te Ia, e na te auina mai lana Upu e faasaoloto ia te oe. TataloTamā, faamolemole auina mai Lau Upu ia te a'u i le asō, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 13 APERILA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: Fa'aa'oa'o Mai Ia Te A'u (Learn Of Me).Tauloto -Tusi Paia–Mataio 11:29  “Ia ‘outou amoina la‘u amo ma ‘ia ‘outou fa‘aa‘oa‘o ‘iā te a‘u, auā o a‘u lē agamalū ma le loto maulalo; ‘ona maua lea e ‘outou o le mālōlōga mo ‘outou agaga.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Salamo 25:9-10I le Mataio 11:28-30 o loo valaaulia ai e Iesu i latou uma o tigaina e omai ia te Ia ina ia malolo ai i latou. Peita'i na Ia fetalai a'o latou omai, ia o latou amoina lana amo ma fa'aa'oa'o atu ia te Ia. E mafai e le Atua ona avatu ia te oe le malologa ma faamanuia tele ia te oe, seia e faapea mai, “Le Alii e ua tele nauā.” Peita'i e ao ona e gaua'i atoatoa ma fa'aa'oa'o ia te Ia. Ua molimau mai le tusi o Iosua 1:8; afai e lē te'a i lou gutu le tusi o le tulafono, ona manuia ai lea o oe. Suesue lau Tusi Paia ma le filiga ina ia e a'oa'oina moni ala o le Atua. E te iloa loa ona ala ma mulimuli ia te Ia, amata loa ona vaaia fua taufuifui i vaega uma o lou olaga.Fai mai le Tusi Paia i le tusi o Teuterenome 28:1-2; afai fo'i e te matua'i faalogo i le Upu a le Atua ma ana'ana e fai ana poloaiga uma, e tuliloaina oe e manuia, e maua fo'i e oe o nei mea uma e manuia ai, e o'o lava ia te oe. Avea ma mea suamalie ia te oe le Upu a le Atua, a o'o ina lua fetaia'i ma faafitauli o le a muamua lava e manatua, “Fai mai e a le Tusi Paia faatatau i lenei ituaiga faafitauli?” O le Upu a le Atua e faaali maia ia i tatou lona finagalo faatatau i so'ose faafitauli ma e tatau ona avea lea ma faavae o lau filifiliga.Na fetalai Iesu a o outou fa'aa'oa'o ia te Ia, ia outou iloa o Ia o le agamalu ma le loto maulalo. O i latou e fa'aa'oa'o I le Alii e tatau fo'i ona agamalu ma loto maulalo; ma fiafia ia a'oa'oina. O le faamaualuga e tupu ai le faafefeteina o le tagata ma fa'atumulia ai i avega ma saisaitiaga lē tatau. O le fa'aa'oa'o i ala o le Atua ma fiafia i manuia lelei, e tatau ona e naunau e faagalo le tele o mea, ma usitai i ana fa'atonuga tusa pe foliga mai e valea. O ala o le Atua e ese mai ala o le tagata (Isaia 55:8-9). Ina ua fetalai le Atua iā Mose e faaloaloa lona to'oto'o i luga o le Sami Ulaula ina ua latalata atu le ‘autau a Aikupito i le fanauga a Isaraelu, sa foliga o se gaioiga valea, peita'i na usitai Mose aua o ia o se tagata loto maulalo (Esoto 14:16, Numera 12:3). E lē mafai ona fai lou lava loto ae faamoemoe i le Atua e ta'ita'i oe i le manuia lelei. I le Salamo 32:8; na folafola e le Atua na te ta'ita'i ma faasino lona nu'u, peita'i i le fuaiupu e soso'o ai na Ia lapataia i latou ia aua ne'i faapei o le solofanua po o le miula e leai se mafaufau seiloga e ta'ita'i i le faagutu ma le maea faatoa usitai.Le au Pele e, e lē mafaia e le Atua ona ta'ita'ia oe i le manuia lelei pe afai e pei oe o se solofanua tutu'u e lē faatali mo fa'atonuga, po o se miula faalogogatā e lē gaioi seiloga ua sasa. E finagalo le Atua e foai atu ia te oe manuia lelei ae tatau ona e muamua gaua'i ia te Ia, fa'aa'oa'o i le Atua ma usita'i ia te Ia i taimi ma aso uma. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 14 APERILA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: Ola I le Upu a le Atua (Live by God's Word).Tauloto -Tusi Paia–Mataio 4:4  “Ona tali atu ai lea o Iesu, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ua tusia, ‘E lē na o mea e ‘ai e ola ai le tagata, a o afioga uma e tulei mai i le fofoga o le Atua”Faitauga – Tusi Paia – Mataio 4:1-11 Ina ua faatoa ou lotu i le Ekalesia RCCG, sa lei totogiina ni a matou taulaga, ae na faatonu matou e na o le sefuluai. Ina ua ou fesili pe aisea ae faapea mai ona o le Ekalesia o loo iai kerisiano ma tagata agasala ma è lē mananao i ni tupe a tagata agasala. Ua ou taumanatu, ‘ae faapefea matou o kerisiano? Fai mai le Tusi Paia, e foai ona foaina mai ai lea(Luka 6:38)'. Leitioa a matou ola matitiva I lea vaitau. E ui matou te lei foai ni taulaga I le lotu, sa ou avea lava tupe i le faifeau. E le gata I lea, I nā aso, a pepese, e lē patipati matou lima. Na ou fesili, ae fai mai o le patipati o le mea a le lalolagi. E le mafai foi ona e talanoa atu iai latou i le faaaoga o ni mea faili. E leai ni kitara, pu ma isi mea faili ae na o le okeni. E faamamalu mea uma. Peitai na ou faapea, ‘fai mai le Tusi Paia ia patipati o outou lima, o nuu uma lava (Salamo 47:1)'. O le taimi muamua na amata ai ona patipati o matou lima i le lotu, na talo se fono a toeaina o le Ekalesia e talanoa le mataupu. E te manatu i le mea na tupu ina ua ou avatua atigipalau ma kitara. E iai taimi e tatou te faatagaina ai tū ma aga a tagata e faatonutonuina o tatou ola i lō le Upu a le Atua. O le Upu a le Atua o le tapulaa maualuga lea ua faataatia mo so'o se vaega o le ola nei, a e mulimuli I lana Upu, e te fiafia i se olaga manuia lelei. O i latou e lē ola ma soifua i le Upu a le Atua, e latou te lē maua le matautia o lona mana e tuuina atu i ē faatuatua (Efeso 1:19). E lei tali atu Iesu i faaosooosoga a le tiapolo e tusa ma tū ma aganuu a tagata. Na ia manumalo aua sa tumau i afioga uma o loo tusia i le Upu a le Atua (Mataio 4:1-11). Na ia silafia le Upu a le Atua ma e lei ola I se tulaga i lalo ifo. O e silafia afioga uma o loo tusia i le Upu a le Atua? O e iloa le finagalo o le Atua e tusa ma lau mataupu? O e tu i luga o le Upu a le Atua poo se ripoti a se tagata? O le ripoti a ai e te talitonu iai?Ina ua auina atu tagata e asiasi i le nuu o Kanana, e toasefulu na tutū i luga o mea na vaai iai o latou mata, ae na o Iosua ma Kalepo na tutū I luga o le Upu a le Atua (Numera 13:26-Numera 14:9). E moni  sa iai sauai i le nuu, ae malosi atu le Atua i sauai. E moni o loo iloa atu e foma'i ma'i, peitai ua maea ona totogi e Iesu le tau o lou soifua maloloina lelei i luga o le satauro.  Le au pele e, fai sau faaiuga mautū e te ola ma soifua tau o le Upu a le Atua, ona e maua lea o le mana e sili atu i so'o se vaega o lou olaga. Faataga le Upu a le Atua e taitaia oe i soo se mea, i le suafa o Iesu, Amene. 

PE LOCURI, FIȚI GATA, START! „Acum, scoală-te, treci... şi intraţi în ţara pe care o dau…” (Iosua 1:2)

ESENȚA CALITĂȚII DE LIDER „Să treceţi înarmaţi înaintea fraţilor voştri și să-i ajutați.” (Iosua 1:14)

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 14 IANUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Ia e iloa le pa I Ieriko 1 (Identifying the Jericho wall 1) Tauloto -Tusi Paia–Salamo 114:7-8 “Le ‘ele‘ele e, ‘inā gatete ia oe i luma o le Ali‘i, i luma o le Atua o Iakopo; o lē na te liua le papa e fai ma vailepa; o le papa alā e fai ma vaipuna.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Iosua 6:1-20I le faitauga o le Tusi Paia o le asō, ua latalata le fanauga a Isaraelu i le nuu na folafolaina, peitai sa tulai se pa I le ala. Na silafia e Iosua e taofia lo latou agai i luma e lenei pa. Na faaali e le Atua ia Iosua le auala e talepe ai i lalo le pā ma taitai ona tagata I le nuu ua ia folafola ma saunia mo I latou. A e lagona e peiseai e iai se mea o loo taofia lou maua o faamanuiaga ma folafolaga a le Atua, e muamua lou saili po'o le a lea mea, ona e ole lea I le Atua mo se auala e te manumalo ai I lea tulaga o taofia lou agai I luma. Afai e lei mafai ona e iloa le tulaga o loo taofia lou agai I luma, e leiloa pe sese le taua o lo'o e tauina, ae o lou fili moni o loo tu'u saunoa e lē o lu'ia ma faasagatau iai. I le tele o tagata, o malosiaga o le pogisa o a latou pa ia o Ieriko o loo taofia lo latou agai I luma, aua foi o le galuega lava a le tiapolo o le gaoi, fasioti ma faaumatia (Ioane 10:10). Afai e te maitauina e iai se mea e malosi atu ia te oe o loo taofia oe pe a o'o ina lata o le a e maua se manuia poo se manumalo, e tatau ona e tatalo e faasagatau I lea malosiaga. O le talalelei lenei, fai mai le Isaia 54:17“O ‘au‘upega uma e faia e tau ma oe e le manuia ia; o laulaufaiva uma e finau atu ‘iā te oe i le fa‘amasinoga ‘e te fa‘asalaina ia. O le tofi lenā o ‘au‘auna a le ALI‘I, o a latou amiotonu fo‘i mai ‘iā te a‘u lea, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.”‭‭Le au pele e, afai o oe o se afafine  poo se atalii o le Atua ma o loo e auauna i le Atua ma le filigā, e iai lau aiā faaletulafono e te faasalaina ai soo se malosiaga e tulai ma finau mai ia te oe. O nisi o nei malosiaga e malo tiaa e le alu ese pe a faatasi ona e tulia. O lea, e tatau ona e tatalo na anapogi ia faifaipea ona faatoa ō ese lea. Na fetalai Iesu I le Mareko 9:29, o nisi o temoni e lē mafai ona faatoilaloina sei vagana le tatalo ma le anapogi. Afai ua e faia uma nei mea peitai e te lē o vaai atu I se suiga, e te ono manaomia se tagata e tatalo ma oe ina ia lua tatalo I le maliega e tasi. Fai mai le Teuteronome 32:30  “Pe fa‘apefea ‘ona tulia e le to‘atasi le to‘aafe, ma tutuli e le to‘alua o afe o sefulu, ‘ana le fa‘atauina atu i latou e lo latou Papa, ma tu‘uina atu i latou e le ALI‘I?”‭‭E mafai foi ona e fai i se faifeau a le Atua e sili atu lona tulaga ma le malosi faaleagaga e tatalo mo oe. A e faia uma nei laasaga, e leai se malosiaga e mafai ona tu I ou ala. Tatalo, Ou te folafola atu I soo se malosiaga o loo tu I ou ala, alu ese loa i le taimi nei, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 7 IANUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Pe a siitia e le Atua (When God promotes) Tauloto -Tusi Paia–1 Timoteo 3:1 “O le ‘upu moni lenei, ‘āfai e naunau se tasi i le faiva o le epikopō, e mana‘o o ia i le galuega lelei.”‭‭‭Faitauga – Tusi Paia – 1 Tesalonia 2: 1-10A ou vaai I kerisiano o fiafia ona ua siitia i latou I tulaga maualuluga i le malo o le Atua, ou te manatu poo latou iloa ma malamalama i le uiga moni o le auauna i le Atua. A siitia se tagata mai le taitaia o ni tagata e 10 i le taitaia o tagata e 100 i le malo o le Atua, e tatau ona faautauta. Auā foi o temoni o le a fuafuaina e le fili mo latou o le a siitia i le aofai faapea le tulaga. E le gata I lea, o le a tali o ia I le Atua mo nei tagata. E faigata lou tali i le Atua mo le tagata e toatasi ae sili atu le faigata i le toatele atu o tagata. Ina ua siitia Iosua e avea ma taitai o le fanauga a  Isaraelu, na faatonu faafia e le Atua ia aua nei mata'u ma ia lototele. O le a la le mafuaaga e fiafia ai tagata pe a siitia tulaga ma galuega latou te faia I le malo o le Atua? E tupu ea lea tulaga ona e lē o taulai la latou vaai i le galuega  ae o loo faamuamua le tulaga tauoloa ma faamanuiaga e maua mai i tulaga siitia?A tuuina e le Atua oe e taitai ma vaaia ni agaga o tagata, e tatau ona e iloa a maea le ola nei i le lalolagi, o le a e avatu i le Atua faamatalaga ma tali i agaga uma na tuuina atu I lalo o lau vaavaaiga. I le Ioane 17:12, na fetalai Iesu “‘Ua ‘ou tausia i latou i lou suafa, ‘ina ‘ua ‘ou ‘iā te i latou i le lalolagi; ‘ua ‘ou leoleo i ē na e foa‘i mai ‘iā te a‘u, e leai fo‘i se isi o latou ‘ua fano, na o le tagata o le malaia, ‘ia taunu‘u ai le Tusi.”‭‭Afai e tausia ma tali Iesu i le Atua i tagata uma na ia vaaia a'o iai i le lalolagi, e lē tatau ea ona faapea ona so'o? O le tulaga lea na faapea mai ai Iakopo, o le faamasinoga o taitai I malō o le Atua e sili atu I isi uma tagata. O lona uiga, o le toatele o tagata e te a'oa'oina i le upu a le Atua ma e faatonuina, o le toatele foi lena o tagata e manaomia lou tausia ma tali ai I le Atua. O lona uiga moni, a siitia oe e le Atua I lana galuega, e tatau ona e galue, anapogi ma siitia le tulaga tatalo. Ao ou faifeau I Nigeria i ni nai tagata toalaiti, sa masani ona ou moe i le po atoa. I lea vaitau, e iai se aso na ou vaai ai I lo'u tamā faaleagaga o tatalo I le po atoa ma ua ou popole. I le taeao na sosoo ai, na ou fesili iai poo lelei mea uma. Ua ata ma fai mai ia te au e iai lava le taimi i le lumanai ou te malamalama ai. O lea la ua ou malamalama auā foi ua avea le tatalo i le po atoa ma a'u masani. A e auauna i le Atua, e na te siitia oe, peitai, e tatau ona e faaaogaina le avanoa lea e siitia ai le galue malosi. O le uiga o le siitia o tulaga i le malo o le Atua, e manaomia le siitia o galuega ma mea e faitaulaga ai lou olaga, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 15 TESEMA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Upu A Le Atua (The Word Of God) Tauloto -Tusi Paia– Salamo 119:130 “O le fa‘aalia mai o au afioga e fa‘amalamalamaina ai; e fa‘alotomatalaina ai ē ‘ua faigofie.” Faitauga – Tusi Paia – 2 Timoteo 3:14-17Ina ua fa'aosoosoina le Alii e le tiapolo i le Mataio 4:1-11, o le auupega na fa'aaogā e lo tatou Alii o le, “Ua tusia.” E lē mafai e le tiapolo ona finau i lea auupega; pau lana na fai, o le tauloto mai fo'i o le Upu a le Atua ma taumafai e liliu faasesē le uiga. Fai mai le Salamo 119:89; “Le ALI‘I e, ‘ua mausalī lau afioga i le lagi e fa‘avavau lava.”‭O le Upu a le Atua e pule aoao, o lona uiga, so'o se tagata faaolaina e malamalama I le Upu, e manumalō pea i togafiti a le tiapolo ma ana au, o le mafuaaga, o le Upu a le Atua e faia le faaiuga ma e lē mafaia e le tiapolo ona sui.E fa'afia ona e suesue lau Tusi Paia? O le toatele o tagata fanaufouina faatoa susu'e latou Tusi Paia pe a o I le lotu ma faapea mai le faifeau I le aulotu e faitau le mataupu mo le lauga. O le mafuaaga lea o le toatele o kerisiano faiaina i aso nei. Afai e te lē su'esu'e I le Upu a le Atua, o le a faafefea ona e iloa le Atua o loo e auauna i ai ma faamanuiaga ua uma ona ia saunia mo oe?O le Upu a le Atua e tatau ona pei o le mea tausami ia te oe. Fai mai le tusi o Ieremia 15:16 “Na maua au afioga, ‘ona ‘ou ‘ai ai lea; sa ‘iā te a‘u lau afioga e fai ma mea e ‘oli‘oli ai ma fiafia ai lo‘u loto; auā ‘ua ta‘ua a‘u i lou suafa, le ALI‘I e, le Atua o ‘au.”‭‭Afai e te faasilisili Afioga Paia a le Atua faapei o taumafa o loo fa'amoemoe i ai lou soifua lelei, o le a maua ai lou olioli e tele aua ua faafuasei ona e iloa o oe o le tagata ua valaauina i le suafa o le Alii o au. O igoa poo suafa e talaia faitoto'a. Afai o oe o le atali'i o le tupu, so'o se taimi e te taua ai le suafa o lou tamā i so'ose vaipanoa o le mālō, e faaaloalogia oe ma o le a talaia faitoto'a ia te oe, aua o loo ta'ua oe i le suafa o le tupu.O lo tatou Atua o le tupu o tupu ma le Alii o ‘au. I se isi fa'aupuga, o tupu uma, o ‘au i le lagi, i le lalolagi ma lalo ifo o le lalolagi e ifo uma ia te ia. Afai e te talisua I lana upu, ua fai oe ma sui vaaia o lona suafa. O lona uiga, o ‘au i le lagi, ma le lalolagi ma lalo ifo o le lalolagi o le a galulue faatasi e faatino lou mana'o. Su'esu'e ma a'oa'o le Upu a le Atua ma mafaufau loloto i ai i aso uma. Le au Pele e, o le ala lea e savali ai i faamanuiaga a le Atua mo oe ma maua le manuia e tele (Iosua 1:8). O e ave le faatāua ma le faasilisili I le Upu a Le Atua? I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 26 OKETOPA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Aua le Femoumoua'i (Don't Be Unstable)  Tauloto -Tusi Paia– Iakopo 1:7 ‘‘Aua lava ne‘i manatu lea tagata na te maua se mea e tasi mai le Ali‘i”  Faitauga – Tusi Paia – Iakopo 1:6-8A fai sau tagi i se faamasinoga o tulafono, o le a fesiligia oe e saunia se faamaoniga e fa'ailoa ai e te sa'o. O le faamoemoe o le pine faamau e faamaonia ai lau tagi ma faailoa ai i tagata uma o lo'o e mautinoa i lau faamatalaga. A i ai sau pine faamau, o le a e saunoa ma le mautinoa ma le to'a e lagolago lau mataupu. Peita'i a leai se pine o le a faigatā ona maua lea ituaiga to'afilemu. I se isi fa'aupuga, o se pine faamau e maua ai le lototele ma le mautinoa o le itu tagi.Fai mai le Eperu 11:1 O le fa‘atuatua o le fa‘alagolago lea i mea ‘ua fa‘amoemoe i ai, o le mautinoa lea o mea e lē o va‘aia. Fai mai le fuaitau o loo i luga o le faatuatua o le mautinoa lea o mea e lē o vaaia. Afai o lou faatuatua o se mautinoa moni, e te lototele fo'i faatatau i au folafolaga e uiga i le Upu a le Atua ma mea o loo e tatalo ai, pei o le itu tagi na faamatala i le fa'ata'ita'iga o loo tāua I luga. E te lē tatalo mo se manaoga I le asō ma tautala masalosalo i le manaoga lava lea taeao. A e tatalo, e ao ona e talitonu ma lou loto atoa o le manaoga na e tatalo ai ua uma ona faataunuuina (Mareko 11:24). A e faia faapea ona e vaai lea i tali o au tatalo. E lē tatau ona faataga le loto masalosalo i lou loto i se taimi. O se a sina masalo itiiti i lou loto e lava lea e fa'aleagaina lou faatuatua ma punitia le tali o lau tatalo. Fai mai le Tusi o Mataio 21:21; A ‘ua tali atu Iesu, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te i latou, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘Āfai ‘ua ‘iā te ‘outou le fa‘atuatua, ma ‘outou lē māsalosalo, ‘ona faia lea e ‘outou e lē na o le mea ‘ua faia i le mati, ‘ae ‘āfai tou te fai atu i le mauga lenei, ‘‘Ia si‘itia oe, ma lafoina i le sami,' ‘ona faia lava lea. Faaeteete, peita'i, aua o le a taumafai pea le tiapolo e avatu le fefe I lou loto. O le a ia avatu ia te oe mafuaaga uma ia aua ai ne'i taunuu le vavega mo oe, peita'i e tatau ona e osofaia le fili i le Upu a le Atua. Fai mai Roma 10:17; “O lenei e tupu le faatuatua I le taulogologo atu, o le taulogologo atu fo'i o le Afioga Paia a le Atua.”  So'o se taimi e o'o mai ai mafaufauga fa'alotolotolua, tauloto le Upu a le Atua e faafetoai ai pea lava pea seia o'o ina faagoto ifo e le Upu a le Atua i le moana sausau le fa'alotolotolua. I le Iosua 1;8; fai mai le Tusi Paia, ina ia maua le manuia, aua ne'i te'a i lou gutu le Afioga Paia a le Atua. Maitau mai e lē o fai mai, mai i le loto, ae mai i lou fofoga (gutu). Le au pele e, poo le a se mea e te faananau i ai i lou olaga, tatalo i le faatuatua ma ta'utino le Upu a le Atua e aunoa ma le loto masalosalo. Aua nei e faatagaina le māsalosalo i lou loto aua e leai se mea e lē mafai ona faia e le Atua, I le suafa o Iesu, Amene

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 5 OKETOPA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu:Tatalo faigata (Hard Prayers)Tauloto -Tusi Paia–Isaia 45:11 “O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I, le Pa‘ia o Isaraelu, ma lē na faia o ia, Fesili mai ia ‘iā te a‘u i mea o le a tutupu, fai mai ‘iā te a‘u i o‘u atali‘i ma le galuega a o‘u lima.”‭Faitauga – Tusi Paia –2 Tupu 20:1-11I aso e tolu ua mavae, sa ou talanoa i tatalo faigofie, o le asō o le a o'u tautala e uiga i tatalo faigata.Ua e tatalo i tatalo faigata pe a e fai i le Atua e sui le faatulagaga faanatura o mea ma fa'alēaogā tulafono faavae e pulea le lalolagi. Fa'ata'ita'iga, ina ua taofia e Iosua le oso a'e o le la, na ia tatalo mo se mea e fa'atu'iese I le fa'ata'atiaga o mea, ua uma ona foafoa poo le natura (Iosua 10:12-14). E faapea fo'i I le Tusi faitau mai le Tusi Paia o le asō, na mana'o le tupu o Esekia ia fo'i i tua le la, e fai ai ma faailoga e faamalolō o ia e le Alii. O se tatalo faigata lea tatalo peita'i na fai lava e le Atua. Afai na tali le Atua i nei tatalo ma talepe tulafono o le natura o mea ona ua ole atu se isi ia te ia, o lona uiga e leai se mea e faigata ona e ole atu ai i lou Atua e fai mo oe.I tausaga ua mavae, na sau ai se tinā ma'itaga ia te a'u, fai mai ua i ai lana fanau teine, peita'i ua taufa'amata'u atu le aiga o lona toalua e tuliese ia mai le fale pe a lē fanau mai se tama poo le (atalii) i lona ma'itaga lea. Na o'u ta'u i le tinā, e tusa ai ma le faa saienisi, o le itupā o le pepe (alii/tamaita'i ) e maua i totonu o le 72 itula talu ona ma'itaga le tinā. Na tali le fafine e lē o a'u e suia le itupā o le pepe; pau lava lona mana'o ia o'u Ioe faatasi ma ia i le tatalo. Na fa'apenā ona o'u fai, ma ia fanaua ai loa se pepe tama. E mafai ona e fai mai atonu o se pepe tama na i ai i le amataga a'o lei faia tatalo, peita'i, na o'u faamatala lenei ta'utinoga i la'u lauga i se tasi aso, ma na sau se fafine faafeiloai a'u ina ua tuua le sauniga. Ua valu masina o lona ma'itaga ma ua uma na fai le fa'ata ma iloa ai o le tama lana pepe o loo tauave. Peita'i e mana'o i sana tamateine ona e mana'o e faaaoga e lana tama ona ofu pe a matua. Sa ou fai i le tinā, “Ua e iloa lelei ua malosi le tino o pepe i le taimi nei.” Na tali le tinā e lē o a'u e faia le vavega; pau lona mana'o ia o'u malie faatasi ma ia i tatalo. Na faapea fo'i ona o'u fai ma sa fanau mai e lenei tinā se pepe teine.E leai se mea e faigatā i le Atua (Ieremia 32:27). Na ia faia tulafono o le foafoaga ma e mafai ona ia taofia i latou i soose taimi. E mafai e le Atua ona feliua'i mea ua tā mau, mo oe pe a e ole atu ia te ia. A'o fai se tasi o a matou polokalame, na mana'o se tamaloa e vaai i vavega sa tutupu i le la'oai ma ia musumusu ai i le Atua e mana'o ia faaopopo lona maualuga/umi. Na tupu lona maualuga i le taimi lava lea, ma na mafai ona vaai uma i ai tagata. Ioe, e leai se mea e faigata I le Atua. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 10 SETEMA  2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Teena o perofetaga e le manuia 2 (Rejecting Negative Prophecies 2) Tauloto -Tusi Paia–2 Tupu 20:5 “Fo‘i atu ia ma ia ē fai atu ‘iā Esekia le ta‘ita‘i o lo‘u nu‘u, O lo‘o fa‘apea ‘ona fai mai o le ALI‘I le Atua o Tavita lou tamā, ‘Ua ‘ou fa‘alogo i lau tatalo, ‘ua ‘ou iloa ou loimata; fa‘auta fo‘i, ‘ou te fa‘amālōlō ‘iā te oe, ‘e te alu a‘e i e luā i le fale o le ALI‘I.”Faitauga – Tusi Paia –Iosua 6:26, 2 Tupu 2:20-21O ananafi, sa ou talanoa atu e te'ena perofetaga mai perofeta pepelo. Peita'i e iai taimi, e tuuina mai e se perofeta moni se perofetaga e le logo lelei i lau faalogo. E iai taimi e ta'u mai e le Atua  ni mea e tatau ona e silafia; a'o ni isi taimi e na te aumaia e te fai iai se gaioiga talafeagai. E fa'apefea ona e feliuaina se perofetaga le manuia pe a e taulimaina.?E pei o Esekia I le 2 Tupu 20:1-11, o le mea muamua lava e mafai ona e faia o le ‘ole atu i le Atua e toe feliuaina le perofetaga. Afai e faafofoga iai le Atua, e na te toe auina mai le perofeta lava lea e tasi ia te oe ma se perofetaga fou. Lona lua, e mafai ona e sailia se perofeta e sili atu lona fa'auuga, e na te fa'aleaogaina le perofetaga le manuia. O le tulaga lena sa faia e tagata Ieriko i le tusi faitau o le asō, sa fetu'u e Iosua i le fanua, ae sa mafai e Elisaia ona toe fa'aleaogaina le fetuu na faia e Iosua, aua sa ia te ia le fa'alua o le agaga o le Atua.I ni tausaga ua tuanai atu, e iai se tamaloa na faapea mai ia te a'u, sa ia feiloai ma se perofeta i le 44 o ona tausaga, ma fa'ailoa atu ia te ia mea uma o le a tutupu i le 40 tausaga o lumanai, ma e i'u lona soifua I le 84 tausaga. Fai mai le tamaloa, o mea uma sa valo'ia e le perofeta, ua taunuu, ma e toe lua vaiaso aulia le 84 o ona tausaga. Sa ou fesili iai poo fia auauna pea mo le Atua, ae tali mai, ‘Ioe', ona ou fai lea iai, ‘e te ola pea'. Sa ia fa'amaoti mai pea ua taunuu mea uma sa valo'ia e le perofeta lea, ae peita'i ona e maualuga atu le faauuga ia te au, sa ou tali atu iai, afai lava e naunau e auauana pea mo le Atua, o le a ola pea se'ia oo atu i le taimi ua sauni lelei ai e i'u lona ola. Toe o ni nai vaiaso atoa lona 100 tausaga, sa valaau mai mo a'u ma faapea mai, ua sauni e alu , na maliu toe o ni nai aso aulia lona 100 tausaga.E iai taimi, e tuusao mai ia te oe e le Atua ni  perofetaga le manuia, e ala mai i se miti, po'o se faaaliga pe fa'alogoina foi se leo. I ia taimi, e mafai ona e feiloai atu i se perofeta e sili atu ona vāvā lalata ma le Atua nai lo oe, ma talosaga mo se fesoasoani e ole atu i le Atua ina ia suia. I tausaga e tele ua tuanai atu, sa iai se tagata mau'oa e le'i leva ona fa'aolaina ma sa telē lona fesoasoani ia te a'u ile fa'ataunuuina o le galuega a le Atua, sa fai lana miti e faapea ua fa'atonuina ia e le Atua e tapena lona aiga aua e le o toe umi se taimi e ola ai. Sa o'o mai lea tagata ia te a'u a ua ou fai atu iai: ‘Leai!' Sa ou faapea atu: ‘Aua e te popole o le a ou talanoa i lo'u Tama'.  Sa ou fai atu i le Atua, ‘Le Alii e, ou te mana'omia lenei tagata, fa'amolemole, ‘aua e te ave'esea o ia i lenei taimi'. Sa tali mai le Atua i lo'u ‘ai'oi atu, ma ua ola lenei tamaloa.  O perofetaga le manuia, e tusa lava pe moni, e mafai ona feliuaina ma fa'aleaogaina, I le suafa o Iesu, Amene

NU-ȚI FIE TEAMĂ DE EȘEC! „Eu voi fi cu tine…” (Iosua 1:5)

Mântuirea în Vechiul Testament și cazuri de apostazie în BiblieDar cum rămâne cu cazurile care sunt consemnate în Scriptură ca și apostazie reală în credință? Printre astfel de exemple se numără Lot, împaratul Saul, Solomon, Iuda Iscarioteanul — ucenicul lui Isus — Anania, Imeneu și Filet, Dima,  etc. În primul rând, să ne ocupăm de persoanele din Vechiul Testament care au trăit înainte de moartea și învierea lui Isus. Despre unii dintre cei mai proeminenți oameni  ai Vechiului Testament, cum ar fi Adam, Abel, Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Moise, Iosua, David, Daniel, Isaia, Ieremia și toți ceilalți profeți, știm cu siguranță că după moartea lui Isus pe cruce, ei au fost mântuiți. Însă, pe ce bază? Mai mult decât atât, cum rămâne cu toți ceilalți oameni mai puțin cunoscuți, ale căror nume nu au fost menționate în Biblie, dar care totuși au făcut parte din poporul lui Dumnezeu? Au fost mântuiți după cruce? Dacă da, cum? Pe ce bază? Dacă nu, de ce? Cum a atins răscumpărarea viețile lui Rut și Rahav? Acestea sunt întrebări esențiale.Mântuirea personală prin har, prin credință în lucrarea ispășitoare a lui Cristos pe cruce, s-ar putea să nu fi fost atât de clară pe vremea lui Noe, așa cum este pentru noi astăzi. Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii a venit la naţiunea Israel la aproximativ patru sute de ani după ce canonul Vechiului Testament a fost închis. Cum, atunci, ar putea exista un obiect clar al credinței?O concepție greșită des întâlnită despre calea de mântuire în Vechiul Testament este că evreii au fost mântuiți prin respectarea Legii. Dar știm din Scriptură că aceasta nu este adevărat. Galateni 3:11 spune:Galateni 3:11 (NTR)11 Este clar că nimeni nu este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „cel drept prin credință va trăi“.Unii ar putea spune că acest verset este valabil doar pentru Noul Testament, dar Pavel citează din Habacuc 2:4, unde spune:Habacuc 2:4 (NTR)4 Iată, s-a mândrit! Nu-i este drept sufletul în el. Însă cel drept prin credința lui va trăi.Mântuirea prin credință, fără Lege, era un principiu al Vechiului Testament. Pavel a învățat că scopul Legii era de a sluji ca un „tutore pentru a ne aduce la Cristos, ca să fim îndreptățiți prin credință” (Galateni 3:24). De asemenea, în Romani 3:20, Pavel a subliniat că respectarea Legii nu i-a salvat pe evreii din Vechiul sau Noul Testament, deoarece nimeni nu poate fi  declarat drept înaintea Lui prin respectarea Legii. Legea nu a fost niciodată menită să salveze pe cineva; scopul Legii a fost să ne facă conștienți de păcat. Dacă mântuirea oamenilor în Vechiul Testament nu a fost prin respectarea Legii, atunci prin ce a fost? Răspunsul la această întrebare se găsește în Scriptură, așa încât să nu existe nicio îndoială cu privire la acest subiect. În Romani 4, apostolul Pavel precizează că mântuirea în Vechiul Testament a fost aceeași ca și în Noul Testament, adică doar prin har, doar prin credință, numai în Cristos. Pentru a dovedi acest lucru, Pavel ne îndreaptă atenția către Avraam, strămoșul poporului evreu, care a fost mântuit prin credință și nu prin fapte: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s-a socotit ca neprihănire” (Romani 4:3). Avraam nu ar fi putut fi mântuit respectând Legea, deoarece a trăit cu peste patru sute de ani înainte ca ea să fie dată! De asemenea, circumcizia nu a fost prezentată lui Avraam și descendenților săi până în Geneza 17, adică mai mult de zece ani mai târziu. Romani 4:13-16 spune aceasta:Romani 4:13-16 (NTR)13 Căci nu prin Lege i-a fost făcută lui Avraam sau urmașilor lui promisiunea că va fi moștenitor al lumii, ci prin dreptatea care vine prin credință.14 Căci, dacă moștenitori sunt cei ce sunt sub Lege, atunci credința este fără folos, iar promisiunea este desființată.15 Fiindcă Legea aduce mânie, dar, unde nu este Lege, nu este nici încălcare a Legii.16 De aceea promisiunea este prin credință: ca să fie potrivit harului, așa încât aceasta să fie sigură pentru toți urmașii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci și pentru cei ce au credința lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor.Aici vedem că promisiunea de a deveni moștenitori ai lumii sau promisiunea mântuirii nu a fost făcută numai lui Avraam, ci și descendenților săi care au venit prin Isaac. Iar aceasta nu a venit prin Lege, ci prin credința lui Avraam. Toți urmașii lui, de la Isaac la Cristos, au primit mântuirea după cruce la nivel federal datorită credinței lui Avraam și a legământului cu Dumnezeu, chiar dacă unii dintre ei nu au umblat pe deplin cu El. Avraam a fost capul federal al mântuirii lor prin credință. Pentru a dovedi că Dumnezeu Își împlinește promisiunile făcute unui lider federal în viața descendenților săi, chiar dacă ei nu sunt plăcuți întotdeauna lui Dumnezeu, voi oferi câteva exemple. În primul rând, Noe a fost salvat de la distrugerea potopului împreună cu toată familia sa (soție, fii și nurori), deși Biblia nu spune nimic despre relația sau devotamentul lor față de Dumnezeu. Au fost salvați datorită lui Noe. În al doilea rând, în 2 Împărați 10:30-31, Dumnezeu face o promisiune puternică împăratului Iehu, că fiii săi vor sta pe tronul lui Israel până la a patra generație, fără a adăuga nici o condiție sau calificativ la aceasta:2 Împărați 10:30-31 (VDC)30 Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea și ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi până la al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”31 Totuși Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului Dumnezeului lui Israel și nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.După ce Dumnezeu a făcut acea făgăduință, chiar și împăratul Iehu, căruia i s-a făcut promisiunea, nu a umblat din toată inima lui după legea Domnului Dumnezeului lui Israel. Și-a revocat Dumnezeu promisiunea față de el sau de fiii săi din cauza păcatelor sale? Desigur că nu! Ioahaz, fiul lui Iehu, a domnit șaptesprezece ani peste Israel în Samaria, deși a făcut ce este rău înaintea Domnului (2 Împărați 13:1-2). Apoi, Ioas, fiul lui Ioahaz și descendentul lui Iehu din a doua generație, a domnit șaisprezece ani peste Israel în Samaria, deși și el a făcut ce este rău în ochii lui Dumnezeu (2 Împărați 13:10-11). Mergând mai departe, în 2 Împărați 14:23-24, vedem a treia generație a lui Iehu, Ieroboam, fiul lui Ioas, care începe să domnească în Samaria și o face timp de patruzeci și unu de ani, deși și el a făcut rău în ochii lui Dumnezeu și a a făcut pe Israel să păcătuiască. În sfârșit, în 2 Împărați 15:8-9, Biblia spune că Zaharia, fiul lui Ieroboam (a patra generație a lui Iehu) a domnit peste Israel în Samaria timp de șase luni. 2 Împărați 15:12 spune următoarele:2 Împărați 15:12 (VDC)12 Astfel s-a împlinit ce spusese lui Iehu Domnul, când zisese: „Fiii tăi până în al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”Nu pot decât să mă minunez de bunătatea și credincioșia extravagantă a lui Dumnezeu față de oameni! Așadar, descendenții lui Avraam au fost mântuiți prin credința sa, după învierea lui Isus. Ai putea spune că Dumnezeu nu este corect să aleagă doa...

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 14 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Eleele Sā (Holy grounds) Tauloto -Tusi Paia– Iosua 5:15  ‘Ona fetalai mai ai lea o lē ‘ave ‘au a le ALI‘I ‘iā Iosua, “‘Ia e tō ‘ese lou se‘evae i lou vae; auā ‘ua sa lava le mea ‘e te tu ai na.” ‘Ona fa‘apea lea e Iosua ‘ona fai. Faitauga – Tusi Paia – Esoto 3:1-5O so'o se eleele e iai le mamalu ma le mana o le Atua, e taua o eleele sa, ma o ia eleele e na te tauaveina le mana. O le tu i luga o nei eleele, e maua ai e tagata vavega. E sili atu i lena, e te maua ma tauave le mana mai nei eleele sa pe a e pai iai. Fai mai le Esoto 4:2-4 ‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā te ia, “Pe se a lenā mea i lou lima?”‘Ua fai atu ia, “O le to‘oto‘o.” 3‘Ua ia fetalai mai, “‘Inā lafo ia i le ‘ele‘ele;” ‘ona lafo lea e ia i le ‘ele‘ele, ‘ua liu gata; ‘ona sola ‘ese ai lea o Mose. '‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā Mose, “‘Inā ‘a‘apa atu ia o lou lima ma tago i lona i‘u.” ‘Ona ‘a‘apa atu ai lea o lona lima, ‘ua pu‘e atu ai, ‘ona liu to‘oto‘o lea i lona lima. ' Na fetalai le Atua ia Mose e lafo lona tootoo I le eleele sā sa ia tu ai luga, ona liu gata lea o le to'oto'o. A'o aapa atu Mose e uu le iu o le gata, na pai ona lima i le eleele sā, na amata mai i lea aso ona faau'uina. A pai le aao o le Atua I so'o se eleele, ona pa'i lea iai o ou lima, e le toe tumau ou lima I lona tulaga masani. I le 2 Tupu 2:9-15 ina ua auina mai e le Atua nofoa afi faataavalevale ma solofanua afi, na latou pai i le eleele ma siitia Elia. Na pau ifo le ofu o Elia, ina ua punou Elisaia e ave le ofu, na pai ona lima I le eleele lea na pai iai le au mai le lagi, ma ua ia maua le faauuga. A e suesue i le galuega a Elisaia, ete iloa ai e faatasi lava ona faaaoga e Elisaia le ofu o Elia, e alu atu ai i le isi itu o le Ioritana. E na te lei faaaogaina le ofu o Elia ina ua ia faamaloloina le vai oona i le 2 Tupu 2:20-22, e na te lei faaaogaina foi e sueina le uluto'i na pau i le vai i le 2 Tupu 6:1-7. O le mana sa ia mauaina i ona lima ina ua pa'i i le eleele lea na pa'i iai le au mai le lagi, le nofoa afi faatavalevale a le Atua. I le Galuega 26:13, ina ua susulu atu le malamalama o le Atua i le auala i Tamaseko, fai mai le Tusi Paia e sili atu lona malamalama i lo le la i le aoauli. O le susulu lena o le Malamalama ma le Fetu o le Taeao. Ina ua afio mai o ia i le lalolagi ma pai i le eleele, e lei faapea e na o le pai o Paulo mai Tasesa i le eleele, na ia pau ai i luga. O le mafuaaga lena o so'o se solosolo na pai i lima o Paulo ma ofu na ia ofuina, na tutupu ai vavega.  Aua e te ula i eleele sa. Afai o lo'o e tu i luga o se eleele e te iloa e masani ona feafioa'i ai le Atua, ia e faaaogaina tatau ma tago e ave mea uma e te maua mai le Atua ae e te lei alu ese, i le suafa o Iesu, Amene.  

1/ WAOR. Extrarradio. feat. MIDAS ALONSO. 2/ CHACHEBLACK. UNDERTAKER. GSPOT PROD. 3/ HIP HORN BRASS BAND. Vitamina. 4/ AMBKOR. Ahora. feat. Morodo, ZPU y El Santo. 5/ BLABBERRMOUF. Para tu mente. feat MCKEA. 6/ OSE. Cuaderno de bitácora 2. 7/ C.Terrible & 1010. Banana Split (Remix). Feat. Pedro Peligro, Trueno, Klan, Babi Blackbull, KMI420 ! 8/ ÉSPO. Loquito perdío. 9/ EGOLIAT. Bless. feat Son B & Dj Kaohs. 10/ NICOGERONE. Fe. feat FLAVIA BEAKA. 11/ ERICK HERVÉ. MCNULTY. 12/ LIL AIDEN. Maliko. 13/ MBASSA. Aha. feat IOSUA. 14/ FOYONE. Smoker freestyle. 15/ SANTA SALUT. Real Og. Prod by PMP. 16/ SOFIA GABANNA. Cada loco con su tema.Escuchar audio

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 23 MATI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Faalēaogaina o fetu'u (Cancelling curses). Tauloto – Kalatia 3:13 “Ona tali atu ai lea o Iesu, ‘ua fa‘apea atu, “Lua te lē iloa le mea lua te ole mai ai. Lua te mafaia ‘ea ‘ona inu i le ipu o le a ‘ou inu i ai?” ‘Ua la fai mai ‘iā te ia, “Ma te mafaia.” Faitauga - Tusi Paia: Kenese 49:5-7, Numera 3:44-45  Upu FolafolaE toatele tagata o loo feoa'i ma fetu'u e lē tatau ona o latou tauavea. E i ai aiga o loo mafatia i fetu'u ua lē tatau ona mafatia ai. Le au pele e, afai o e i ai i lenei tulaga, o le tala lelei lenei mo oe. O fetu'u e fai e tagata e mafai ona fa'alēaogaina, ma ou te tatalo mo oe i le asō, ia fa'alēaogaina uma ni fetu'u i ou luga i le suafa o Iesu. I le Iosua 6:26, na tu'u e Iosua se fetu'u i luga o Ieriko ma amata ai ona mafatia tagata o Ieriko i lenei fetu'u. Toatele perofeta na omai i le nuu ma toe o ae fa'aauau pea ona pagatia lē lēoa tagata o Ieriko i lenei fetu'u. Mulimuli ane ina ua aveesea Elia, na latou iloa ai a o latou lē faia se faiga i le fetu'u e tumau ai pea le lafulafuā o lo latou laueleele ma sosolo ai pea le oti ia i latou e faavavau. Na latou valaau ai loa iā Elisaia e fesoasoani ia i latou. I le 2 Tupu 2:19-22 na fai atu Elisaia “Aumai ia iā te a'u se tanoa fou ma tu'u i ai se masima.” Ona o latou aumaia ai lea iā te ia. Ona alu atu lea o ia i le puna o le vai, ua lafo i ai le masima ma fai atu, “ O loo faapea ona fetalai mai o le Alii, ua o'u fa'amagaloina lenei vai; e lē toe tupu mai ai le oti poo le fanua lafuā.” Mai lea aso na fa'alēaogaina ai le fetu'u. So'ose fetu'u i luga o lou olaga po'o lou aiga e mafai fo'i ona fa'alēaogaina i le asō pe a ua e mana'o e te saoloto mai ona aafiaga. Pau le faiga e te mana'omia o se tagata e sili atu lona malosi fa'aleagaga ma le fa'au'uga e fa'alēaogaina le fetu'u. Afai o le fetu'u na fai e lou tamā, e mafai ona e alu i lou tamā fa'aleagaga e talepea le fetu'u, auā o le fa'aleagaga e pulea le fa'aletino. E faapenā fo'i pe afai o se fetu'u na fai e se alii po'o se tamaita'i faaolaina, alu i se faifeau po'o le auauna a le Atua, e sili atu le fa'au'uina na i lo o le uso, e mafai ona ia fa'alēaogā le fetu'u. Afai o le fetu'u na fai e se fa'ataulāitu poo se aitu vavalo, o se auauna fa'au'uina a le Atua e mafai ona gausia le fetu'u auā o le fa'au'uga e gausia le amo. (Isaia 10:27). Le au pele e, e tatau fo'i ona e silafia e sili atu i lou alu i se auauna alii po'o se auauna tamaita'i a le Atua e aveese se fetu'u ma oe, e tatau fo'i ona e saili le fa'au'uga a le Atua. Ia e tatalo, anapogi, su'esu'e lau Tusi Paia ma toaga e mafuta ma le Atua seia amata ona e tauaveina lona mamalu ma lona mana. A e faia faapea e leai se fetu'u e pa'i ia te oe. A ‘au le Atua ma oe faapei ona ‘au ma le fanauga a Isaraelu i le Tusi o Numera 24, e te manuia ma e leai se fetu'u e mafai ona o'o iā te oe. I le suafa o Iesu. Amene

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 11 MATI 2024 Manatu Autu: Lima Faauuina (Annointed Hands). Tauloto – Luka 4:40 ‘'O i latou uma sa i ai tagata ē mama‘i i ma‘i ‘ese‘ese, ‘ua latou ‘aumaia i latou ‘iā te ia i le goto o le lā; ‘ua pa‘ipa‘i tasi atu ona ‘a‘ao ‘iā te i latou, ma fa‘amālōlō ‘iā te i latou. ' Faitauga - Tusi Paia: Esoto 17:8-13  Upu FolafolaA e vaai I se tagata o le Atua e faae'e lima I luga o tagata ona malolo lea, o le mafuaaga ona o lima o lena tagata ua pai I le afi a le Atua. O lima e faauuina ina ua pa'I I le afi a le Atua. I le Esoto 3, ina ua lafoai e Mose lona tootoo I le eleele paia, ua liua I se gata ona faatonu lea e le Atua e tago e u'u le gata I lona siusiu. Ina ua tago Mose e uu le gata, na pai lona lima I le eleele paia na pai iai le afi. Mai lena aso, ua liua ona lima ua avea oni lima e faapitoa. I le Esoto 17:8-13, ua tatou vaai I lima lava ia, na filifilia le iuga o le taua I le va o Isaraelu ma Amaleka. O so'o se taimi na siitia ai I luga ona lima, na manumalo lea o Isaraelu, ae a pauu I lalo ona lima ona ua mamafa, ua amata ona malo le autau a Amaleka. Sa iai ma Mose ia Arona ma Huro, e fa o la lima tuufaatasi, peitai ua la iloa o lima o Mose na pa'i I le eleele paia, e ese mai I lima masani o tagata. E lei siitia o laua lima, ae na fesoasoani e siitia I luga lima o Mose. I le Esoto 14:16, na faapea mai le Atua ia Mose: ‘a o oe, ‘ia e si‘i i luga lou to‘oto‘o, ma fa‘aloaloa lou lima i luga o le sami, ma e vaeluaina ai; ō atu ai le fānauga a Isaraelu i totonu o le sami, i le ‘iliti tai matūtū'. Na faau'uina e le Atua lima o Mose, o lea na ia faatonuina e faaloaloa ona lima I luga o le sami ulaula ma ua vaeluaina. I le Esoto 14:21 ina ua faaloaloa lima o Mose I luga o le sami, e leai se mea a le sami e mafai ona fai ua na o le vaeluaina loa. I le Teuteronome 34:9, o lima lava ia na tuuina atu le poto ia Iosua: 9‘Ua tumu fo‘i Iosua le atali‘i o Nuno i le agaga e poto ai; auā na fa‘ae‘e atu e Mose ona lima i luga ‘iā te ia; na fa‘alogo fo‘i le fānauga a Isaraelu ‘iā te ia, ma ‘ua latou faia e pei ‘ona poloa‘i mai ai o le ALI‘I ‘iā Mose. E mafai e le mana o le Atua ona liua lima masani ini lima faapitoa. Afai e te faitau I le Ioane 9:1-7, ina ua vaai Iesu I se tamaloa na fanau mai o tauaso, na ia feanu I le palapala, ona aumai lea ma faauuina ai mata o le tagata tauaso. O le palapala masani e mafai ona liua I se palapala faapitoa ma e fua I lima na pa'i iai.  E mafai ona paia ou lima I le asō, ae o le tulaga muamua, e tatau ona paia ou lima. Fai mai le Salamo 24:3-4, ua na o lima mamā, ma le loto mama e mafai ona alu a‘e i le mauga o le ALI‘I e tumau i lona afio‘aga pa‘ia. E paia ou lima? E na o lima e paia e mafai ona tumau ai le afi a le Atua, I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 3 MATI 2024 Manatu Autu: O le tagata o lou lima taumatau 2 - (Your Right Hand Man 2)  Tauloto – 2 Tupu 3:11 “A ‘ua fai mai Iosefatu, “E lē o ‘i‘inei ‘ea se perofeta a le ALI‘I, tatou te fesili ai i le ALI‘I?”‘Ona tali atu ai lea o le tasi o ‘au‘auna a le tupu o Isaraelu, ‘ua fa‘apea atu, “O lo‘o ‘i‘inei Elisaia le atali‘i o Safata, na na liligi le vai i lima o Elia.” Faitauga - Tusi Paia: 2 Tupu 2:4-12 Upu FolafolaE mafai ona avatu e le Atua ia te oe se tagata e te fa'amoemoe i ai, ma e mafai fo'i ona ia tofia oe e fai ma tagata faamoemoeina a se isi uso. E tutusa lelei tofiga nei e lua e lē sili a'e pe itiiti ifo le tasi i le isi. Pe avatu e le Atua se tagata e fesoasoani iā te oe pe fai oe ma lima taumatau o se isi, a e faia lau galuega na totofi ai oe e le Atua, e te maua lou taui e tele. Sa ia te a'u se tagata faapea, sa lauiloa i le suafa Papa, o le Sui ta'ita'i aoao. Ina ua avea a'u ma ta'ita'i aoao a'o talavou le olaga, faatoa fitu lea o tausaga talu ona o'u auai i le lotu, ae sa matou faatasi ma tagata na lolotu mai lava i le amataga. O nisi o i latou na talotalo ia o'u pa'ū ma sa o latou faitio i so'o sa'u faamatalaga e fai. Peita'i Papa DGO, sa tū mo a'u i so'o se taimi. E matua si toeaina pei o so'u tamā ae sa lagolago iā te a'u i taimi uma. Sa o ma finau faatasi i taimi o o'u faafitauli ma fa'amautinoa e faataunuu uma a'u faatonuga e ui i le faitio o i latou sa tete'e iā te a'u. I nā aso i le amataga o le galuega, sa i ai se tasi aai sa masani ona tau'aimisa le au uso. Ina ua logo mai a'u ua toe misa fo'i, ma o'u faailoa iā Papa, e le'i uma atu la'u tala ae fai mai, “O le a o'u alu e talanoa ma i latou.” O lo'o ua i le lagi nei le tamā ma lona pale e tumu i ma'a tāua auā sa fai o ia ma tagata lima taumatau lelei. I le Esoto 24:12-15 ina ua poloa'iina e le Atua Mose e alu atu i le mauga na o Iosua na la o. Ina ua maliu Mose, o Iosua na valaauina e le Atua e ta'ita'i lona nuu. E le'i tofia e le Atua se isi o toeaiina po'o se ta'ita'i o se ituaiga o Isaraelu, peita'i o lē sa ta'u o le tama faifeau a Mose, o ia lea na filifilia e le Atua e fa'aauau le galuega ma ta'ita'i le fanauga a Isaraelu i le nu'u o le folafolaga. I le 1 Samuelu 3:1-9, na valaau le Atua ia Samuelu i se tasi po, ae faapea ia o Eli sa valaau. I le valuāpō ua tatau ona moe Samuelu, a'o lo'o fetāmo'ea'i pea e tali le valaau a Eli auā sa manatu o mana'omia ia e Eli - o se tagata lima taumatau lelei lea. O le taui, na ave i ai e le Atua le tofiga na te tofia ma fa'auuina tupu ma ave ese tupu mai le nofoalii.Le au pele e, afai ua tofia oe e le Atua e fai ma lima taumatau i se isi, manatu i ai o se faamanuiaga. Faamautinoa e te auauna i le aupito lelei e gata ai lou mafai, ona e mautinoa lea e faamanuia sautualasi fa'aaliali le Atua iā te oe. I le suafa o Iesu. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 2 MATI 2024 Manatu Autu: O le tagata o lou lima taumatau 1 - (Your Right Hand Man 1)  Tauloto – Esoto 17:12 “Sa mamafa lima o Mose, ‘ona la ‘ave lea o le ma‘a, ma tu‘u ai i ona lalo, ‘ona ti‘eti‘e ai lea o ia; a o Arona ma Huro na la tāofi i luga ona lima, o le tasi i lea itū ma le tasi i lea itū; ‘ua mau ai ona lima ‘ina se‘ia goto le lā...” Faitauga - Tusi Paia: Esoto 4:10-16 Upu FolafolaMo i latou uma e avea ma tagata taualoa ma manuia, e masani lava ona i ai le tagata e tu'u i ai e le Atua e fai ma ana tagata faamoemoeina, o lona lima taumatau e tua i ai. Fa'ata'ita'iga, i le Esoto 4:10-16 ina ua fai atu Mose i le Atua e lē mafai ona alu i Aikupito ona e faaletonu lana tautala, ona tofia lea e le Atua o Arona e fesoasoani iā te ia. I le Esoto 17:8-13, ina ua o ifo Amaleka e osofa'i Isaraelu, na alu Mose i luga o le mauga faatasi ma Arona ma Huro ae fai iā Iosua e ta'ita'i le ‘au tau i le vanu i lalo ifo. A sisi'i lima o Mose ona manumalo lea o Isaraelu ma ina ua vaivai ona lima, na faanofo e Arona ma Huro i luga o se ma'a ma fesoasoani e sisii ma taofi ona lima i luga. A'o le taimi lea, o lo'o tau Iosua I le vanu. O i latou uma nei na fesoasoani iā Mose, o lona lima taumatau. Tatou te maua le isi fa'ata'ita'iga i le Kenese 24. Na aami e Aperaamo lana auauna sili ma fai i ai e saili mai se toalua mo lona atali'i o Isaako mai lona nu'u. O le auauna sili lea, o le lima taumatau o Aperaamo i le fa'ata'ita'iga lenei. E tatau fo'i ona o'u faapea atu, so'o se isi lava e mafai ona avea ma tagata faamoemoeina e mafai fo'i ona avea se tamaita'i ma lima taumatau o se isi tinā. O le tagata e avea ma lima taumatau, o se auauna po'o se uso e latalata ma lava le la mafutaga ma lona ta'ita'i na te iloa ai ona manaoga i so'o se taimi, e vave fo'i e fesoasoani ma faataunuu. E tatau fo'i ona e faailoa le tagata e avea ma ou fesoasoani ma lua galulue fesoota'i pe afai e te le'i faia i le taimi nei. O lou fesoasoani lea, e mafai ona tautala mo oe e faailoa se feau. E mafai ona ia sisi'i i luga ou lima pe a e vaivai. O le uso fo'i lea e avatua se nofoa e te nofo ma mapu ai pe a e lelavā ; o se tasi e faamuamua lou nofo lelei, tusa pe aafia ai ia. E faapei o Iosua, e tau i le taua mo oe. O lou lima taumatau moni, po'o le a le mafanafana o le lua mafutaga, e lē avea lea e lē iloa ai tausi le lua va nonofo. O lou lima taumatau, e ufiufi i ou sesē ma faaletonu, na te lē faailoa i nisi, e te malu ai faapei ona fai e Arona ma Huro ia Mose. O le alii po'o le tamaita'i faamoemoeina e mafai ona e tu'u lafoa'i i ai mea e te mana'o i ai e fai. Ia e maitau mai, e finagalo le Atua e avea oe ma lima taumatau o se tasi o manaomia lau fesoasoani. I le suafa o Iesu. Amene.

URMEAZĂ PROCESUL PÂNĂ LA CAPĂT! „Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru vi-l dau...” (Iosua 1:3)

OBIECȚII ÎMPOTRIVA MÂNTUIRII ETERNE (PARTEA V)Matei 25:1–13 (Cele zece fecioare)Matei 25:1–13 (NTR)1 Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.2 Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte.3 Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele,4 dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase.5 Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.6 La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“.7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele.8 Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“.9 Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“.10 În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă.11 Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“.12 Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc“.13 Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.Cea mai comună interpretare a acestei pilde este că acele zece fecioare reprezintă copii ai lui Dumnezeu născuți din nou și aparținând Împărăției Sale, care au fost mântuiți cu toții la un moment dat. Apoi unii dintre ei și-au pierdut mântuirea din cauza lipsei de veghere în moralitate și fapte bune.Să analizăm mai întâi ceea ce știm sigur despre această pildă. În primul rând, pilda este despre Împărăția Cerurilor, despre un mire care este regele Isus și despre zece fecioare care reprezintă biserica vizibilă a lui Cristos. În al doilea rând, acțiunea din această pildă are loc între prima și a doua venire a lui Isus. În al treilea rând, asprimea răspunsului mirelui din versetul 12 — „Nu te cunosc” sau „Nu te-am cunoscut niciodată” — arată foarte clar că această pildă este despre o problemă eternă de viață și de moarte, respectiv chestiunea mântuirii veșnice în Împărăţia lui Dumnezeu sau a pedepsei veşnice. În al patrulea rând, este, de asemenea, evident că atunci când a venit mirele, făcând aluzie la a doua venire a lui Isus, unele dintre acele fecioare, reprezentând unii creștini, au participat la nunta Mielului. Aceasta înseamnă că au intrat în rai, în timp ce ceilalți au fost respinși și au mers în iad. Au mai rămas doar trei lucruri de elucidat: (1) În primul rând, ce reprezintă untdelemnul din lămpi și uleiul în plus din vase? (2) În al doilea rând, oamenii respinși au fost născuți din nou cu adevărat sau nu? (3) În al treilea rând, ce înseamnă veghere?Uleiul în Vechiul Testament era folosit pentru a unge pe împărați și pe preoți. Era o imagine a ungerii în vederea lucrării pentru Dumnezeu:1 Samuel 16:13 (NTR)13 Samuel a luat cornul cu ulei și l-a uns (pe David) în mijlocul fraților lui, iar Duhul Domnului a venit peste David, începând din ziua aceea. După toate acestea, Samuel s-a ridicat și a plecat la Rama.În Noul Testament, credincioșii sunt unși cu Duhul Sfânt, așa cum vedem în aceste pasaje:Faptele Apostolilor 10:38 (NTR)38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine și vindecându-i pe toți cei ce erau asupriți de Diavolul, căci Dumnezeu era cu El.2 Corinteni 1:21 (NTR)21 Cel Care ne întărește împreună cu voi, în Cristos, și Care ne-a uns, este Dumnezeu.1 Ioan 2:20 (NTR)20 Însă voi aveți ungerea de la Cel Sfânt și voi cunoașteți toate lucrurile.1 Ioan 2:27 (NKJV)27 Cât despre voi, ungerea pe care ați primit-o de la El rămâne în voi și nu aveți nevoie să vă învețe cineva. Dar, așa cum ungerea Lui vă învață cu privire la toate lucrurile – iar ea este adevărată și nu este o minciună – rămâneți în El, așa cum v-a învățat ea.Isus a fost uns cu Duhul Sfânt, iar credincioșii sunt, de asemenea, unși cu Duhul Sfânt în timpul mântuirii. 1 Ioan 2:27 spune că ungerea pe care credincioșii au primit-o de la El rămâne în ei și îi învață toate lucrurile. Conform cu Ioan 14:16, 14:26 și 16:13, Duhul Sfânt este Ajutorul dat credincioșilor să fie cu ei pentru totdeauna, să-i învețe toate lucrurile și să-i conducă în tot adevărul. Așadar, uleiul din pilda fecioarelor este o imagine a Duhului Sfânt. Lumina lămpilor reprezintă fapte bune, moralitate, roade ale Duhului sau diferite acte divine ale Duhului, cum ar fi vindecarea bolnavilor, scoaterea demonilor și învierea morților.Acum, care este diferența dintre uleiul prezent deja în lămpi și cel din vasele suplimentare? Pe de o parte, pe baza lui Ioan 14:16 și 1 Ioan 2:27, știm că, odată ce Duhul Sfânt vine în credincioși, El rămâne în ei pentru totdeauna. El nu mai vine și pleacă așa cum făcea în Vechiul Testament cu poporul lui Dumnezeu. Mai mult decât atât, Efeseni 1:13–14 întărește această prezență veșnică a Duhului Sfânt în credincioși, afirmând că El este o pecete a mântuirii, o garanție a moștenirii credincioșilor până când aceștia dobândesc stăpânirea deplină a ei:Efeseni 1:13–14 (NTR)13 În El și voi, după ce ați auzit Cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre, și ați crezut în El, ați fost sigilați cu Duhul Sfânt Cel promis,14 Care este o garanție a moștenirii noastre până la răscumpărarea celor ce sunt posesiunea lui Dumnezeu, spre lauda gloriei Lui.Cuvântul grecesc tradus „garanție” în acest pasaj (gr. arrabon) este un termen legal și comercial care înseamnă prima rată, depozit, avans sau angajament. Reprezintă o plată care obligă partea contractantă să efectueze plăți suplimentare. Când Dumnezeu le-a dat credincioșilor Duhul Sfânt, S-a angajat să le dea toate binecuvântările ulterioare ale vieții eterne, precum și o mare răsplată în cer cu El. În concluzie, cele cinci fecioare pentru care lămpile au încetat să mai ardă nu pot reprezenta credincioși cu adevărat născuți din nou, care au avut odată Duhul Sfânt în ei ca pecete și apoi L-au pierdut.Pe de altă parte, o privire mai atentă asupra Scripturii, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, va dezvălui că Duhul Sfânt poate veni peste oameni doar pentru o perioadă, pentru ca aceștia să îndeplinească unele sarcini divine sau chiar să facă fapte bune. Însă, nu este necesar ca Duhul Sfânt să rămână în ei într-un mod salvator. Cu alte cuvinte, Duhul Sfânt vine peste ei, dar nu în ei. Câteva exemple din Vechiul Testament îi includ pe Samson, care a primit spiritul și ungerea de putere, împăratul Saul, care a primit spiritul profeției, Iosua și regele Solomon, care au primit amândoi duhul înțelepciunii în diferite măsuri. Toți acei oameni „au luminat” pentru un timp prin ungerea Duhului Sfânt, fără a fi mântuiți în timpul vieții lor, pentru că Isus nu venise încă. În acel moment al istoriei, ei aparțineau împărăției întunericului.Venind în Noul Testament, în epoca de dinaintea morții lui Isus, Iuda Iscarioteanul, ucenicul care L-a trădat pe Isus, a vindecat oameni și a scos demoni prin Duhul Sfânt, împreună cu ceilalți ucenici, dar a fost numit fiul pierzării în Ioan 17:12 și și-a luat viața fără ca să fi fost salvat. Mai mult, așa cum am văzut mai devreme în Evrei 6:4–6, pot exista oameni reprezentați de pământul stâncos din pilda Semănătorului, care sunt luminați de Evanghelie, care gustă darul ceresc, care devin părtași la lucrarea Duhul Sfânt și care gustă Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu, dar nu au rădăcină în ei înșiși. Acești oameni continuă să se bazeze pe faptele lor bune, pe moralitatea și neprihănirea lor pentru a fi acceptați înaintea lui Dumnezeu. Mai mult, Matei 7:21–23 pare să sugereze cumva că pot exista oameni care profețesc, care scot demoni și care fac lucrări mari în numele lui Isus, dar care totuși, la final, nu sunt recunoscuți de Isus. Modul în care Isus nu le-a recunoscut pe fecioarele neînțelepte nu este diferit:Matei 7:21–23 (NTR)21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în Ceruri.22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?»23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi cei ce comiteți fărădelegea!».1 Ioan 2:19 susține, de asemenea, că cei care se pare că s-au îndepărtat de la credință nu erau cu adevărat în ea, căci dacă ar fi fost, ar fi continuat până la sfârșit. Dar ei „au ieșit” și așa a devenit clar că nu fuseseră în credință:1 Ioan 2:19 (NTR)19 Ei au ieșit dintre noi, dar nu erau dintre noi. Căci, dacă ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi, dar, ieșind, au arătat că nu toți sunt dintre noi.Acum, dacă punem toate aceste observații împreună, cine sunt acești oameni care nu sunt cu adevărat născuți din nou, dar care, prin faptele lor exterioare, au o aparență foarte puternică de persoane mântuite? Lucrările lor sunt chiar minuni de vindecare și acte de eliberare. Astfel, ei pot fi incluși în trei categorii. Prima sunt oamenii care sunt sincer entuziasmați de Cristos, care rămân o vreme în biserică și încearcă să-și modeleze viața după principiile biblice, dar nu iau niciodată o decizie pentru Isus. Știm deja că darurile lui Dumnezeu sunt irevocabile (Romani 11:29). Știm că El poate folosi chiar și un măgar în scopurile Sale, așa cum a făcut cu măgarul lui Balaam. Întrucât Dumnezeu îi iubește atât de mult pe oameni, putem concluziona că El poate folosi chiar și pe acești oameni nemântuiți pentru a atinge viețile altora prin miracole, de dragul acelora cărora li se slujește. Însă, aceasta nu este neapărat o garanție a mântuirii pentru oamenii care fac slujirea. Folosirea puterilor supranaturale nu este egală cu a fi născut din nou. În exterior, la fel ca lămpile fecioarelor, acești așa-ziși credincioși pot părea să ardă și să strălucească pentru o vreme în exterior, fără ca această lumină să aibă vreun efect salvator asupra lor. Mântuirea este o relație de dragoste cu Cristos bazată pe credință. Ea este dincolo de daruri și miracole.A doua categorie a acestui tip de oameni pot fi creștinii nominali, oameni buni, morali, care au o părere bună despre principiile și valorile creștine și se numesc creștini. Acești oameni merg la biserică din când în când, dar nu au nicio relație mântuitoare cu Cristos. De obicei, ei sunt creștinii ortodocși,  mulți catolici, anglicani și chiar unii protestanți, în special în Statele Unite ale Americii.A treia categorie a acestui tip de oameni pot fi oamenii care aparțin lui Satan, care se arată în mod deliberat ca și creștini și chiar fac minuni folosind puterea Diavolului, cu singurul scop de a înșela oamenii, chiar și pe cei aleși. Acești oameni pot părea că predică adevărul Bibliei, dar răsucesc în secret unele părți ale ei într-un mod subtil, astfel încât diferențele să nu fie recunoscute ușor și să poată înșela pe alții. În Matei 24:24, Isus îi avertizează pe ucenicii Săi că, în vremurile din urmă, cristoși și profeți falși se vor ridica și vor face în mod intenționat semne și minuni mari care să înșele oamenii.Matei 24:24 (NTR)24 Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne mari și minuni, pentru a-i duce în rătăcire, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși.Mai mult, în 2 Corinteni 11:13–15, apostolul Pavel spune că Satan însuși se transformă într-un înger al luminii și are slujitori care, de asemenea, se transformă în apostoli ai lui Cristos și slujitori ai dreptății:2 Corinteni 11:13–15 (NTR)13 fiindcă astfel de oameni sunt apostoli falși, lucrători care înșală, deghizându-se în apostoli ai lui Cristos.14 Și nu este de mirare, pentru că însuși Satan se deghizează în înger de lumină.15 Deci, nu este mare lucru dacă și slujitorii săi se deghizează în slujitori ai dreptății. Sfârșitul lor va fi după faptele lor.Dacă ești ca mine, probabil te întrebi: „Există astfel de oameni? Cum arată ei?” Am avut aceeași îndoială până când într-o zi, am întâlnit un tânăr, tocmai în aceeași perioadă în care L-am întrebat pe Duhul Sfânt despre aceste versete provocatoare. Acest tânăr era un muzician și compozitor de muzică hard-rock și fusese implicat în ocultism, chiar și atunci când își scria melodiile. Mi-a spus că și colegii săi de trupă se închinau în mod regulat lui Lucifer pentru beneficii lumești precum faimă, bani și plăceri. De asemenea, mi-a spus că el cunoaștea oameni care se închinau lui Satan și făceau miracole folosind puterea lui, dar care se deghizau în mod intenționat ca și creștini, pentru a înșela oamenii. Ei predicau 80% de adevăr cu 20% răstălmăciri foarte subtile ale adevărului de bază. Am fost șocat să aud asta, dar mi-a adus mai multă lumină cu privire la aceste versete, că astfel de oameni există: slujitori ai Satanei deghizați în apostoli ai lui Cristos.Până acum, probabil că a devenit clar că ulciorul suplimentar de ulei reprezintă partea invizibilă pe care o au doar credincioșii autentici. Acea parte invizibilă este Duhul Sfânt prezent ca o pecete a mântuirii în credincioși, ca urmare a credinței lor în Isus Cristos. Duhul Sfânt a venit să rămână în ei pentru eternitate. Cei fără vasul suplimentar de ulei pot genera o lumină asemănătoare cu a celor ce îl au, pot „lumina” pentru un timp, dar nu sunt cu adevărat salvați. În cazul lor, Duhul Sfânt probabil a venit doar peste ei și nu în ei. Această concluzie este susținută și de declarația puternică pe care Isus le-a făcut-o acestor oameni în Matei 25:12 și 7:23: „Nu vă cunosc” sau „Nu v-am cunoscut niciodată”. Dacă acești oameni au fost odată mântuiți în mod autentic și apoi și-au pierdut mântuirea prin fapte rele, Isus nu le-ar fi putut spune că nu i-a cunoscut niciodată. Le-ar fi putut spune ceva de genul: „Da, v-am cunoscut o dată, dar acum nu mai sunteți ai Mei”. Așa ar fi fost mai potrivit dacă acești oameni și-au pus vreodată credința în Isus și L-au făcut Domn într-un mod salvator.Este imperativ să ne amintim că oamenii care nu vor să fie respinși la intrarea în cer, dar care se întreabă, cu teamă, dacă nu cumva se află în acea categorie, pot să fie siguri că nu sunt. Simplul fapt că își pun această întrebare și că îi preocupă această problemă demonstrează fără nicio îndoială că nu se află în acea categorie. Oamenii care și-au pus în mod conștient credința în Cristos și L-au mărturisit ca Domn al vieții lor nu pot intra niciodată în grupa oamenilor pierduți fără să știe.În cele din urmă, ce înseamnă să veghezi? După cum am menționat mai înainte, pregătirea sau vegherea este semnul credinței, care este singura condiție prealabilă pentru intrarea în Împărăția Cerurilor și participarea la celebrarea nunții Mirelui. Unii oameni pun accent pe vigilență, dar scapă din vedere faptul că, în pilda fecioarelor, toate dormeau. Pregătirea este răspunsul credinței la mesajul Evangheliei, care permite cuiva să fie primit în Împărăție în momentul sosirii neașteptate a Mirelui. Lipsa unei pregătiri adecvate este demonstrarea necredinței în jertfa lui Cristos ca singura cale de salvare, care va descalifica pe cineva din a intra și a se bucura de Împărăție. Matei 7:21–23 (Facerea voii Tatălui)Matei 7:21–23 (NTR)21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în Ceruri.22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?».23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi cei ce comiteți fărădelegea!».Am explicat puțin acest pasaj în secțiunea anterioară când am vorbit despre cele zece fecioare, dar aici vom aborda aceleași versete dintr-o perspectivă ușor diferită. S-ar putea ca nu toți creștinii să fie de acord cu privire la care este cel mai înfricoșător pasaj din Biblie, dar cei mai mulți agreează că aceste cuvinte finale ale lui Isus din predica de pe munte se situează aproape de capul listei. E groaznic să te gândești ca vei merge în iad. Este mai înspăimântător să afli prea târziu că te duci în iad când tu credeai că mergi în cer. Și este și mai alarmant să ne gândim că nu doar câțiva, ci „mulți” vor avea această experiență. Acesta este unul din motivele pentru care unii oameni folosesc acest pasaj pentru a-i amenința pe creștini cu posibilitatea de pierdere a mântuirii dacă practică fărădelegea și nu fac voia Tatălui. Ei predică ceva de genul următor: „Tu poți să fii un credincios autentic născut din nou în Cristos, care Îl numește pe Isus „Domn”, care chiar profețește, scoate demoni și face multe minuni în numele lui Isus, dar dacă nu ești atent să faci voia Tatălui tot timpul și dacă practici fărădelegea, s-ar putea să ai marea surpriză neplăcută de a nu intra în Împărăția Cerurilor când vei sta înaintea lui Dumnezeu în ziua judecății”. Oare așa să fie? În primul rând, să ne gândim la ce vrea să spună Isus în legătură cu voia Tatălui și cine sunt cei care o împlinesc. Judecând după context, trebuie să însemne mai mult decât a spune „Doamne, Doamne” și a face lucrări mărețe în numele lui Isus.În ziua de azi, un punct de vedere des întâlnit sugerează că prin expresia „voia Tatălui Meu”, Isus s-a referit la o viață caracterizată de ascultarea a tot ceea ce a poruncit Tatăl. Astfel, cei care fac voia Tatălui vor fi cei care trăiesc o viață evlavioasă și sfântă. Există mai multe probleme cu această interpretare. În primul rând, Dumnezeu este perfect și cineva nu poate intra în Împărăția Sa fără a deveni perfect, asemenea Lui (Matei 5:48). În al doilea rând, nu se poate spune că cineva a făcut voia Tatălui decât dacă o face în întregime, 100%. A încălca chiar și numai una dintre poruncile lui Dumnezeu înseamnă a le încălca pe toate (Iacov 2:10). În al treilea rând, chiar dacă aceste prime două argumente nu sunt valabile, acest prospect duce la concluzia nebiblică că nimeni nu poate fi vreodată sigur că este mântuit, decât la moarte. Nimeni nu ar putea ști vreodată dacă a ascultat suficient de mult. Totuși, Scripturile sunt clare că apostolii știau cu certitudine absolută că erau mântuiți și doreau ca cititorii lor să știe și ei acest lucru (1 Ioan 5:13).Există și o altă perspectivă asupra a ceea ce a vrut să spună Isus prin expresia „voia Tatălui Meu”. Când Isus a vorbit despre a face voia Tatălui pentru a obține intrarea în Împărăție, El a avut în minte un singur act de ascultare: credința în Evanghelie. Isus spune în Ioan 6:40:Ioan 6:40 (NTR)40 Căci voia Tatălui Meu este ca oricine Îl vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică, iar Eu Îl voi învia în ziua de pe urmă.Apoi, în Ioan 6:29, El ne spune clar:Ioan 6:29 (NTR)29 Isus a răspuns și le-a zis: ‒ Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeți în Acela pe Care L-a trimis El.Aceasta este Evanghelia, aceasta înseamnă a face voia Tatălui. Isus a mai spus: „Iată, am venit să fac voia Ta, Dumnezeule” (Evrei 10:9). Ce voie trebuia să împlinească Isus? Aceasta era să moară pentru păcatele noastre și să ne aducă în noul Său legământ al harului. Același verset ne spune: „El dă la o parte primul (vechiul legământ) pentru a-l stabili pe al doilea (noul legământ)”. Deci, ceea ce spunea Isus în Matei 7 este următorul lucru: „Nu toți cei care Îmi spun „Doamne, Doamne” în ziua aceea sunt mântuiți, ci numai cei care împlinesc voia Tatălui Meu, și anume, să creadă în Mine”. Aceasta este voia Tatălui cu privire la mântuirea veșnică. El nu spune că în momentul în care faci o greșeală în gând sau faptă, El te reneagă și ți-ai pierdut mântuirea.Da, există și o voie a Tatălui cu privire la felul nostru de a trăi după ce intrăm în Împărăția lui Dumnezeu, dar aceasta este voia Lui pentru viața noastră pe pământ, care trebuie să fie trăită conform noii poziții de sfințenie în care El ne-a adus. Nu este o condiție de a rămâne în Împărăție, ci mai degrabă să folosim toate beneficiile Evangheliei, să ne împlinim destinul dat de Dumnezeu și să-L facem mândru în fața oamenilor, astfel încât ei să dea slavă lui Dumnezeu. Această a doua voie a lui Dumnezeu este revelată în 1 Tesaloniceni 4:3–7:1 Tesaloniceni 4:3–7 (NTR)3 Voia lui Dumnezeu este sfințirea voastră. Să vă feriți de preacurvie.4 Fiecare dintre voi să știe să-și țină vasul în sfințenie și cinste,5 nu în patima poftei, ca păgânii, care nu-L cunosc pe Dumnezeu.6 Nimeni să nu-l nedreptățească pe fratele său și nici să nu profite de el, pentru că Domnul este Cel Ce pedepsește toate acestea, așa cum v-am spus și v-am avertizat.7 Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințenie.Așadar, trebuie să umblăm în sfințenie, dar nu pentru a rămâne mântuiți, ci pentru că El ne-a făcut deja sfinți. El ne-a adus pe tărâmul sfințeniei. În scriptura noastră inițială, observați că Domnul nostru Isus spune: „Nu te-am cunoscut niciodată”. Acest lucru nu poate fi aplicat credincioșilor născuți din nou care au o relație cu Domnul. Se referă la oameni care nu au avut niciodată o relație personală cu Domnul. De aceea, Isus a putut să spună celui din urmă grup: „Nu te-am cunoscut niciodată”. Acest pasaj trebuie folosit ca un avertisment numai pentru cei care pretind că au credință creștină, nu pentru cei care L-au acceptat cu adevărat pe Isus ca Domn în viața lor.S-ar putea să vă întrebați: „Atunci cine sunt acești oameni care nu aparțin lui Dumnezeu și care nu au fost ai Lui niciodată, dar care pot face miracole? Cei care nu au Duhul pot să scoată demoni, să facă vindecări miraculoase, semne spectaculoase și minuni?” După cum am descris deja în detaliu în secțiunea despre cele zece fecioare cine ar putea fi acești oameni, există aproximativ două explicații posibile pentru abilitatea celor nelegiuiți de a îndeplini astfel de acte. Una este că unele minuni sunt făcute de puterea Satanei și a oștirii sale demonice (Matei 24:24; 2 Corinteni 11:13–15). Știm că Satan este foarte viclean. Pot exista momente când Diavolul „înscenează” un exorcism sau o vindecare în care un necredincios poruncește unui demon sau unei boli să plece, iar demonul pretinde că se conformează pentru a crea frică în privitori și a-i determina să aibă încredere în ierburi, incantații, talismane, apă sfințită și în moaște mai degrabă decât în Dumnezeu. În al doilea rând, Dumnezeu îi poate împuternici temporar pe necredincioși să facă fapte miraculoase, datorită dragostei Sale pentru oameni și pentru scopurile Sale. Un astfel de exemplu este Iuda Iscarioteanul, care, împreună cu ceilalți ucenici, a vestit Evanghelia și, presupunem, că a vindecat bolnavii și a făcut alte minuni. Nu există nimic care să indice că Iuda nu a avut aceeași putere ca ceilalți unsprezece ucenici, deși nu a fost niciodată un adevărat ucenic al lui Cristos. El a fost un înşelător şi „fiul pierzării” (Ioan 17:12). Dacă Iuda a făcut minuni, în ciuda stării inimii lui, a fost doar pentru că Dumnezeu a considerat potrivit să-l folosească pentru slava Sa.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 29 NOVEMA 2023 Manatu Autu: Faasolo le Faauuga 1(Transfer of anointing 1) Tauloto – Teuteronome 34:9‘Ua tumu foi Iosua le atalii o Nuno i le agaga e poto ai; auā na faaee atu e Mose ona lima i luga ia te ia; na faalogo foi le fanauga a Isaraelu ia te ia, ma ua latou faia e pei ona poloai mai ai o Ieova ia Mose'. Faitauga - Tusi Paia: Numera 27:18-23 Upu FolafolaO le faauuga, e pei lava o le eletise, e usitaia nisi o Tulafono o natura o mea, e mafai ona faasolo atu I seisi mea pe a pa'I I ai. O le faasolo atu o le faauuga, e tupu pe afai e pa'i atu le tagata o lo'o iai le faauuga I le tagata o lo'o manaomia le faau'uga. E mafai ona faia I le lulu a'ao ma le faae'e o lima. Mo se faataitaiga, I le Galuega 3:1-8, o le tagata pipili I le Faitotoa Matagofie e lei savali seia o'o ina pa'i atu Peteru ma faatu I luga. Na faasolo atu le faauuga I lima o Peteru I le tagata pipili. Fai mai Mareko 16:18 e fetagofi i latou i gata; afai foi latou te inu i se mea e oti ai, latou te le afaina ai lava; e faaee atu foi o latou lima i luga o e mamai, ma faamaloloina i latou. O lo'o faapea mai Iesu, a faae'e o tatou lima I luga o tagata mama'i, o le faauuga o lo'o I a'i tatou o le a faasolo atu iai latou ona aveese ai lea o le ma'i. E iai nisi o taimi e tupu ai ae e te lei mafaufauina. Mo se faataitaiga, o le taimi e te tu ai I luga o se uaea eletise ola, pe ete iloa pe leai, o le eletise o lo'o ola ai I totonu o le a faasolo atu ia te oe. E faapena foi la ona faasolo le faauuga I le va o ni tagata e aunoa ma le taumafai e tau amata ona faasolo le faau'uga. Mo se faataitaiga, I le 2 Tupu 13:20-21, ina ua paū faafuasei le tino maliu o se tagata I lalo I le tuugamau o Elisaia, na toetu mai ua toe ola.  I ni tausaga talu ai, sa ou malaga I fafo ma sa ou alu atu e faatau I se faletusi. Na sau se tamaloa I totonu o le faleoloa ma ula I le tele o au tusi o lo'o tau faatau. Na tuu mai lona lima ona ma lulu lima e aunoa ma lou taumafai e faasolo le faauuga. Ua ou te'i I le alaga ma faapea mai, ‘O ai oe?' aua o le tigā o lona tua sa pologa ai mo le tele o tausaga ua faafuasei ona mou ese a'o ou luluina lona lima. O le faasolo lena o le faauuga e ala I le pa'i. Le au pele e, o so'o se taimi e maua ai sou avanoa e lulu aao ai ma se tagata faauuina, pe faaee foi o latou lima I luga ia te oe, aua e te faatalale iai. E mafai ona suia lou olaga I le pa'i e tasi. Ou te le o faapea atu e te taumafai e pai faamalosi atu I so'o se auauna faauuina a le Atua, ia e faia ma le ava ma le faaaloalo aua o le faauuga lava lea e tasi, e mafai ona faamaloloina se tagata pe faaumatia foi se tagata pe a ulagia. Aua e te faatalale I le lulu aao po'o le faae'eina o aao o se tagata faauuina a le Atua ia te oe, I le suafa o Iesu, Amene. 

Biserica Protector București - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Iosua Faur, în data de 22 noiembrie 2023.

1 Timotei 4:1–5 (Depărtarea de credință)1 Timotei 4:1-5 (VDCL)1 Duhul însă spune lămurit că în vremurile din urmă unii se vor lepăda de credință, luând aminte la duhuri amăgitoare și învățături de draci,2 care vorbesc minciuni în fățărnicie, înfierați în cugetul lor, ca și cu fierul roșu,3 oprind căsătorirea și poruncind a se feri de mâncări, pe care Dumnezeu le‐a făcut să fie luate cu mulțumiri de cei credincioși și care au cunoscut pe deplin adevărul.4 Pentru că orice făptură a lui Dumnezeu este bună și nimic nu este de lepădat dacă se ia cu mulțumiri;5 căci este sfințit prin Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciune.Primele două versete din textul de mai sus afirmă că în vremurile din urmă unii oameni se vor lepăda de credință acordând atenție spiritelor înșelătoare și doctrinelor demonilor, fără să-și dea seama de acest lucru bineînțeles, și din ipocrizie vor vorbi minciuni, conștiința acestora fiind însemnată cu fierul roșu. Mulți creștini cred că lepădarea de credință din aceste verste se referă la pierderea mântuirii veșnice, pentru că ei interpretează duhurile înșelătoare și învățăturile demonilor ca păcate imorale care, în cele din urmă, îi vor face pe unii creștini autentici să-și piardă mântuirea. Însă, te invit să luăm lucrurile pe rând și să vedem mai întâi în ce constau aceste învățături greșite și apoi cine sunt acei „unii” care se vor lepăda de credință, la ce fel de credință se referă și ce înseamnă această îndepărtare.Înainte de toate, aș dori să menționez că verbul „a lepăda” din versetul 1 ales de traducerea Cornilescu pentru a transla cuvântul grecesc apostesontai (îndemnând îndepărtare sau distanțare) este unul mult prea sever care transmite ideea de renunțare definitivă și ireversibilă la credință, în deplină conștiență de cauză a persoanei. Exclude posibilitatea persoanei de a fi înșelată (vezi expresia duhuri amăgitoare din versetul 1) sau îndepărtarea să fie una temporară cu posibilitatea de revenire.  O traducere mai fidelă a acestui verset ar fi următoarea:1 Timotei 4:1-5 (BTF2015)1 Iar Duhul spune în mod clar că, în timpurile din urmă, unii se vor depărta de credință, dând atenție duhurilor amăgitoare și doctrinelor dracilor.Versetele 3 și 4 descriu unele dintre lucrurile și doctrinele pe care acești oameni le promovează și anume: interzicerea căsătoriei și abținerea de la anumite mâncăruri. Lucrurile relatate aici nu sunt păcate imorale și plăceri trupești în care oamenilor le place de obicei să  trăiască, ci mai degrabă „alte căi aparent bune” și ascetice de a dobândi neprihănirea. Ele sunt învățături și doctrine, dar nu păcate.Aceste învățături sunt îmbrăcate într-o înfățișare de sfințenie ceea ce le face foarte subtile și înșelătoare. Judecând după natura lor, se pare că cei care le propagau, încercau să fie sfinți prin fapte în loc de credință. Ei credeau că sfințenia vine din respectarea strictă a unui set de reguli. Aceste doctrine par să se asemene cu Legea lui Moise și să fie de natură iudaică. Cine pot fi oare acești oameni? Din moment ce pasajul vorbește de o îndepărtare de credință înseamnă că acei oameni au avut contact la un moment dat cu învățătura curată a mântuirii numai prin credința în Cristos. Ei fie au fost atât de convinși încât au fost și născuți din nou, sau s-au alăturat doar bisericii pentru o vreme, însă nu au putut să renunțe pe deplin la Legea lui Moise și nu fuseseră născuți din nou niciodată. Pavel îi numește ipocriți și mincinoși din cauză că una predicau altora, însă ei făceau exact invers în viața lor privată, iar conștiința lor a ajuns să fie insensibilă datorită trăirii lor constante în acel stil de viață. Ei nu mai vedeau seriozitatea contradicției din viața lor din dorința de a apărea în fața oamenilor ca fiind religioși și sfinți. După cum zona în care un animal însemnat cu fierul roșu devine amorțită și insensibilă la durere, așa și conștiința acestor oameni se desensibilizase. Din această cauză, apostolul Pavel descrie conștiința lor ca fiind însemnată cu fierul roșu.E foarte posibil ca acei „unii” influențați de învățăturile iudeilor să fie chiar lideri (păstori și învățători) ai bisericii lui Cristos din Efes, din moment ce ereziile avea legătură cu doctrine care de obicei sunt predicate din față. Mai mult decât atât, în 1 Timotei 1:7, ei sunt descriși ca dorind să fie învățători ai Legii. Dacă aceștia erau născuți din nou, ei îl iubeau probabil pe Dumnezeu, erau mântuiți veșnic prin har, dar din când în când erau „mușcați” de auto-neprihănirea propagată de adepții Legii lui Moise și se concentrau în principal pe faptele lor bune pentru a-I plăcea lui Dumnezeu aici pe pământ, iar aceasta era din cauza lipsei de înțelegere și revelație. Ei nu erau încă pe deplin stabiliți în Cristos și în credința în adevăr în toate domeniile. Aceasta nu înseamnă că își pierduseră mântuirea veșnică, ci că în viața lor de zi cu zi, ei se bazau mai mult pe neprihănirea lor de sine pentru a atrage favoarea lui Dumnezeu, în loc să aplice aceeași credință simplă pe care au avut-o la momentul mântuirii. Așadar, depărtarea lor de credință nu era o cădere ireversibilă din credință, ci o îndepărtare temporară sau limitată doar la unele aspecte ale vieții lor de credință. La fel se întâmplă și în ziua de azi cu mulți creștini autentici din trupul lui Cristos care mai alunecă din când în când în neprihănire de sine sau nu au o credință deplină în adevăr în toate domeniile vieții lor. Pavel nu a avut în vedere aici pierderea mântuirii veșnice. O mulțime de creștini născuți din nou, care sunt încă legaliști și auto-neprihăniți, vor merge în continuare în rai.Din acest pasaj putem extrage și niște principii generale de credință. De exemplu, minciuna diavolului va avea întotdeauna ca rezultat o mântuire bazată pe fapte. Aceasta este atrăgătoare deoarece o religie orientată spre fapte bune pare impresionantă, sfântă și dreaptă pentru alții. Putem examina religie cu religie și vom observa că toate se bazează pe ceea ce faci sau nu faci. Se crede că, astfel, Dumnezeu este îmbunat în cerințele Lui, sau, cu alte cuvinte, lucrările omenești bune Îl temperează, Îl înduplecă pe Dumnezeu. Însă, toate aceste învățături sunt satanice și alimentate de demonic. Adevăratul creștinism nu se bazează deloc pe fapte și lucrări umane, ci numai pe harul lui Dumnezeu.Religiile false ne învață că trebuie să lucrăm pentru salvare, dar creștinismul adevărat ne învață că Dumnezeu a făcut totul în Cristos.Aceasta este o modalitate de a identifica falsurile în învățături. Minciunile lui Satan se referă întotdeauna la același lucru: spiritualitatea realizată prin efort uman și nu bazată doar pe Cristos. Apocalipsa 3:1–5 (Cartea vieții)Apocalipsa 3:1–5 (NTR)1 Îngerului bisericii din Sardes scrie-i: «Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel Ce are cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele: știu faptele tale. Ai reputația că trăiești, dar ești mort.2 Trezește-te și consolidează lucrurile rămase, care sunt pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului Meu.3 Adu-ți aminte, deci, ce ai primit și auzit! Păzește-le și pocăiește-te! Dacă însă nu te trezești, voi veni ca un hoț și nicidecum nu vei ști la ce oră voi veni la tine.4 Ai totuși în Sardes câteva nume care nu și-au pătat hainele. Ei vor umbla cu Mine, îmbrăcați în alb, pentru că sunt demni de lucrul acesta.5 Cel ce învinge va fi îmbrăcat în haine albe și nu-i voi șterge nicidecum numele din cartea vieții, iar Eu îi voi mărturisi numele înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Lui.Aceste versete par să se concentreze asupra faptelor bune, pe ideea de a fi vigilenți, de a nu ne păta hainele și de a fi victorioși. Versetul 5 spune în mod special că numai cei ce vor birui vor fi îmbrăcați în haine albe, numele lor nu va fi șters din cartea vieții sau din cartea celor mântuiți, iar Isus le va mărturisi numele înaintea Tatălui Său și înaintea îngerilor Săi. Una dintre interpretările cele mai des întâlnite ale acestui verset în lumea creștină este că unii oameni născuți din nou nu vor fi suficient de veghetori, nu vor învinge și, în cele din urmă, numele lor vor fi șterse din cartea vieții, chiar dacă au fost odată mântuiți în mod autentic. La prima vedere, aceasta pare o concluzie plauzibilă. Însă, haideți să aruncăm o privire mai atentă la fiecare verset.Aceste cuvinte erau adresate pastorului bisericii din Sardes, care reprezenta, de fapt, întreaga biserică din acel oraș. Ea era formată din două feluri de oameni: (1) mântuiți cu adevărat, (2) și cei care se numeau creștini și făceau tot felul de lucrări bune, morale, dar nu aveau o relație cu Isus Cristos și nu fuseseră niciodată născuți din nou spiritual.În versetul 1, Isus spune acestei biserici din Sardes că are niște fapte și o reputație că este în viață, dar este moartă. Ce este o biserică moartă? Este o comunitate creștină în care majoritatea oamenilor (dar nu toți) se afișează că fiind creștini buni, dar în realitate au o credință moartă. Biserica din Sardes era formată în principal din astfel de oameni. Ei făceau o mulțime de fapte și activități bune pentru comunitatea lor și probabil de aceea biserica din Sardes avea o reputație atât de bună, dar toate acele lucruri pe care le făceau erau fapte moarte pentru că nu veneau din credința în Cristos și erau doar niște fapte bune.  Versetul 2 menționează că lucrările lor nu erau perfecte (sau desăvârșite) înaintea lui Dumnezeu, întărind ideea că acești oameni nu fuseseră născuți din nou. Galateni 5:6 spune că singurul lucru care contează în Cristos este credința care lucrează prin dragoste. Pentru ca orice faptă să fie vie, ea trebuie să fie realizată dintr-o relație bazată pe credință în Cristos prin dragoste. Mai mult, Coloseni 2:9 spune că oricine este în Cristos este deja complet în El. Doar cineva în Cristos este complet și desăvârșit și, prin urmare, poate înfăptui lucrări perfecte înaintea lui Dumnezeu.S-ar putea să fi existat o perioadă în care biserica din Sardes să fi fost pe deplin vie, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor din ea erau născuți din nou și eficienți în Împărăție. Însă, cu timpul, datorită unei învățături care a fost poate prea inclusivă și prea influențată negativ de cultura societății, biserica a murit. Aceasta nu înseamnă că oamenii care erau născuți din nou și-au pierdut mântuirea, ci înseamnă că biserica pe ansamblu a murit în sensul că unii credincioși autentici au plecat de acolo, s-au adăugat oameni noi și, în timp, cei morți spiritual i-au depășit numeric pe cei vii spiritual. Versetul 4 subliniază că erau, chiar și în acea biserică moartă din Sardes, câțiva oameni care încă nu-și compromiseseră credința și relația cu Cristos făcând lucrări din neprihănire de sine. Aceasta arată că erau vrednici. Nimeni nu poate fi vreodată îndreptățit prin fapte, chiar și dacă acele fapte sunt făcute prin credință. Singurul lucru care îi face pe oameni să fie demni înaintea lui Dumnezeu este neprihănirea lui Cristos și credința în acea neprihănire. Deci, acești oameni și-au păstrat convingerea puternică și credința lor simplă în neprihănirea lui Cristos. Ei nu au diluat și nici nu au murdărit această convingere amestecând-o cu eforturi umane.În versetul 2, Isus încurajează biserica să fie vigilentă și să întărească lucrurile rămase care sunt gata să moară. Ce înseamnă să fii atent sau veghetor? Să presupunem că a fi vigilent se referă la faptele bune pe care oamenii născuți din nou le fac pentru a-și menține mântuirea. Aceasta înseamnă că oamenii din acea biserică trebuiau să vegheze asupra lor înșiși și asupra acțiunilor lor, pentru a se asigura că sunt cât mai sfinți posibil încât să biruiască și să rămână mântuiți. Această presupunere creează câteva probleme semnificative. În primul rând, adăugăm lucrările lor imperfecte la credința în Cristos ca o condiție a menținerii mântuirii. Standardul lui Dumnezeu este sfințenie perfectă, pe care niciun om nu o poate atinge nici măcar după mântuire. Numai Isus a reușit aceasta. În al doilea rând, ei nu puteau ști niciodată dacă mai erau încă mântuiți sau nu. Ei s-ar fi întrebat mereu: „Suntem suficient de veghetori sau trebuie să fim mai atenți? Suntem peste pragul mediu „necunoscut” al vegherii pe care îl are Dumnezeu, dacă există așa ceva?” Nu puteau ști. Așa că „a fi veghetoare ca biserică” nu se poate referi la oamenii născuți din nou și la faptele bune ca o condiție a mântuirii.Versetele 2 și 3 dezvoltă ceea ce înseamnă a fi vigilentă ca biserică. În primul rând, întărește lucrurile care rămân, care sunt pe cale să moară. Ce sunt aceste lucruri? Ele sunt legate de învățătura curată despre credința în Cristos, dreptatea și pocăința, astfel încât oamenii să poată fi mai întâi născuți din nou și să devină vii spiritual. În al doilea rând, amintiți-vă cum ați primit și auzit mesajul mântuirii, apoi țineți strâns de acesta și pocăiți-vă ca biserică, nu ca individ. Scriitorul nu se referă la ceea ce ați primit și auzit, ci la modul în care ați primit și auzit mesajul mântuirii – adică numai prin credință și prin mărturisirea cu gura. Știu că în Noua Traducere Românească (NTR) din care am citit pasajul, versetul 3 spune: „Adu-ți aminte, deci, ce ai primit și auzit!” Însă, în traducerea Cornilescu și Biblia Traducere Fidelă 2015 (BTF2015), versetul 3 spune: „Adu-ți aminte, deci, cum ai primit și auzit.” De asemenea, și traducerea New King James Version (NKJV) din engleză la fel a translat versetul 3: cum ai primit și auzit și nu ce ai primit și auzit. În al treilea rând, o altă dovadă că audiența era formată în principal din oameni nemântuiți poate fi găsită în ultima parte a versetului 3, care spune următoarele: „Dacă însă nu te trezești, voi veni ca un hoț și nicidecum nu vei ști la ce oră voi veni la tine”. Însă, 1 Tesaloniceni 5:4-5 spune că ziua Domnului nu va prinde ca un hoț pe cei care sunt în Cristos, pentru că ei nu sunt în întuneric, ci sunt fii ai luminii:1 Tesaloniceni 5:4–5 (NTR)4 Însă voi, fraților, nu sunteți în întuneric, așa încât ziua aceea să vă apuce ca un hoț.5 Căci voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopții, nici ai întunericului.Acest pasaj clarifică faptul că pentru oameni, a veghea sau a fi atenți, însemna ca ei să vină în Cristos și să se asigure că sunt în Cristos. În acest fel, a doua venire a lui Isus nu i-ar lua prin surprindere ca un hoț în noapte.Versetul 5 din pasajul nostru inițial (Apocalipsa 3:1–5) spune că cel ce va birui nu va avea numele său șters din cartea vieții. Să biruiască ce anume? Tentațiile de a-L părăsi pe Dumnezeu și de a renunța la mântuire din cauza numeroaselor probleme și încercări din lume care le-ar putea apărea în cale? Nu, desigur că nu, ci mai degrabă să învingă păcatul, pe diavolul, moartea și lumea. Cine sunt biruitorii în Biblie? Cine a biruit deja toate aceste lucruri? Acei oameni care în primul rând au venit în Cristos și au devenit credincioși născuți din nou. Fără aceasta, nu se poate învinge nimic, nimeni nu poate nici măcar să încerce să învingă ceva. 1 Ioan 5:4–5 spune următoarele:1 Ioan 5:4–5 (VDCL)4 Pentru că orice este născut din Dumnezeu biruiește lumea; și aceasta este biruința care a biruit lumea: credința noastră.5 Cine este cel ce biruiește lumea, dacă nu cel ce crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu?Conform acestui pasaj, este cert că cei născuți din Dumnezeu biruiesc lumea, nu există nicio îndoială în această privință. Credința în Cristos este cea care asigură această biruință, iar acești oameni sunt cei ale căror nume nu vor fi șterse din cartea vieții. Să mai vedem câteva pasaje despre a fi victorioși.1 Ioan 2:13 (BTF2015)13 Vă scriu, taților, pentru că ați cunoscut pe Cel care este de la început. Vă scriu, tinerilor, pentru că l-ați învins pe cel rău. Vă scriu, copilașilor, pentru că L-ați cunoscut pe Tatăl.În acest verset, verbul „a învinge” este la timpul trecut, adică acei tineri l-au biruit deja pe cel rău, doar fiind în Cristos. Mai mult, acest lucru este dovedit de Romani 8:37:Romani 8:37 (NTR)37 Însă, în toate aceste lucruri, suntem mai mult decât învingători prin Cel Care ne-a iubit.Creștinii sunt mai mult decât biruitori prin Cel care i-a iubit. Ei nu înving, ci ei au învins deja în Cristos pentru că El a înfrânt lumea. Deci, a învinge înseamnă a veni în Cristos și nu a încerca să-și păstreze mântuirea până la capăt prin fapte bune. În lumina a tot ceea ce s-a spus până acum, Apocalipsa 3:5 poate fi înțeles în felul următor: „Cei care sunt născuți din nou din Dumnezeu și cred în El sunt cei care biruiesc și care nu vor fi niciodată șterși din cartea vieții”. Este o promisiune și o binecuvântare, nu o amenințare.Acum, din moment ce suntem la subiectul cărții vieții, să încercăm să aruncăm puțin mai multă lumină asupra ei și asupra cui și când este înregistrat acolo. Majoritatea creștinilor cred că Dumnezeu are un așa-numit registru numit cartea vieții în care El adaugă oameni pe măsură ce sunt mântuiți de-a lungul istoriei omenirii sau îi șterge atunci când își pierd mântuirea. Numai cei care rămân înscriși acolo vor moșteni noul cer și noul pământ. Să vedem ce are de spus Biblia despre aceasta și dacă aceste presupuneri sunt valabile.În primul rând, conform cu Apocalipsa 20:15, 21:27 și Filipeni 4:3, este adevărat că Dumnezeu are o Carte a Vieții, iar credincioșii născuți din nou sunt cu siguranță scriși în acea carte, numită și cartea vieții Mielului. De asemenea, este adevărat că numai oamenii mântuiți vor rămâne înregistrați acolo până în ziua judecății. Să citim aceste pasaje:Apocalipsa 20:15 (NTR)15 Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieții a fost aruncat în lacul de foc.Apocalipsa 21:27 (NTR)27 Nimic necurat nu va intra în ea și nimeni care trăiește în spurcăciune și minciună, ci doar cei care sunt scriși în cartea vieții Mielului.Filipeni 4:3 (NTR)3 Iar pe tine, adevărat partener de jug, te rog, ajută-le pe aceste femei! Ele au lucrat din greu pentru Evanghelie împreună cu mine, cu Clement și cu ceilalți confrați ai mei, ale căror nume sunt în cartea vieții.În al doilea rând, conform Apocalipsei 13:8 și 17:8, se pare că există o anumită categorie de oameni care nu au fost incluși deloc în cartea vieții de dinainte de întemeierea lumii:Apocalipsa 13:8 (NTR)8 Toți cei ce locuiesc pe pământ i se vor închina, fiecare om al cărui nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului Care a fost înjunghiat.Apocalipsa 17:8 (NTR)8 Fiara pe care ai văzut-o era și nu mai este, dar ea urmează să se ridice din Adânc și va merge spre distrugere. Locuitorii pământului, cei ale căror nume n-au fost scrise în cartea vieții de la întemeierea lumii, vor rămâne uimiți văzând fiara, pentru că ea era, nu mai este, dar va fi prezentă.În al treilea rând, Biblia nu menționează nicăieri că oamenii, de-a lungul istoriei, au fost adăugați, sau sunt adăugați, în cartea vieții în momentul mântuirii lor. Pe baza acestor scripturi ale Apocalipsei, putem, cu destul de multă certitudine, trage concluzia că restul oamenilor, în afara celor care s-au închinat fiarei, au fost înscriși în cartea vieții de dinainte de întemeierea lumii, indiferent dacă urmau să fie mântuiți sau nu (voi explica aceasta mai târziu).În al patrulea rând, în Luca 10:20, Isus le spune celor șaptezeci de ucenici, care se bucurau că demonii le sunt supuși, mai degrabă să se bucure că numele lor sunt scrise în ceruri.Luca 10:20 (NTR)20 Totuși, nu vă bucurați că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în Ceruri!Putem presupune din nou cu destulă siguranță că Isus vorbea aici despre cartea vieții. Altfel, nu ar exista niciun motiv de bucurie dacă ar fi doar consemnați în cartea generală a celor vii sau în cărțile pentru judecată. În acel moment al istoriei, niciunul dintre ucenici nu era încă mântuit pentru că Cristos nu murise încă pe cruce. Cu toate acestea, se pare că ei erau deja înregistrați în cartea vieții. Pentru a complica și mai mult lucrurile, Iuda Iscarioteanul era printre acei ucenici și se știe clar că el a sfârșit rău și nu a fost mântuit, deși fusese consemnat în acea carte. El a fost fiul pierzării:Ioan 17:12 (NTR)12 Când eram cu ei, îi păzeam Eu în Numele Tău, pe care Mi L-ai dat. I-am păzit și niciunul dintre ei n-a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.Apoi avem oameni în Vechiul Testament, precum Avraam, regele David, Daniel și așa mai departe, care au murit fizic înainte ca Cristos să moară pe cruce și, totuși, Biblia dezvăluie că sunt mântuiți cu siguranță și astfel trebuie să fi fost scriși în cartea vieții. Dacă facem un rezumat: (1) unii oameni au fost înregistrați în cartea vieții înainte de a fi mântuiți (de exemplu, ucenicii lui Isus); (2) alți oameni au fost înscriși în cartea vieții însă nu au fost mântuiți în cele din urmă, deși au avut ocazia să facă acest lucru, și știm despre ei că sunt pierduți pentru totdeauna (de exemplu, Iuda Iscarioteanul); (3) iar alți oameni nu au avut ocazia să fie mântuiți în timpul vieții lor, dar ei sunt mântuiți pentru totdeauna și sunt înscriși în cartea vieții (părinții și profeții din Vechiul Testament).Acum, dacă încercăm să punem împreună toate aceste date, o posibilă interpretare care le-ar lega pe toate în mod logic și consecvent, fără a contrazice niciuna dintre ele, și care ar da sens tuturor acestor versete în contextul siguranței mântuirii, este următoarea:1. Dumnezeu fie a știut dinainte în mod clar, fie a hotărât în ​​mod specific (pentru scopurile Sale) că unii oameni nu vor fi mântuiți niciodată. Așa că El nu i-a inclus în cartea vieții dinainte de întemeierea lumii. Aceștia sunt închinătorii fiarei de la sfârșitul timpurilor.2.Restul oamenilor din toată istoria omenirii care urmau să fie mântuiți SAU NU, El i-a inclus oricum pe toți în cartea vieții dinainte de întemeierea lumii. Această ipoteză este susținută de 1 Timotei 2:3–4, unde Dumnezeu spune că El dorește ca toți oamenii să fie mântuiți, deși nu toți vor fi mântuiți. El dă o șansă și acordă beneficiul îndoielii tuturor oamenilor:1 Timotei 2:3–4 (NTR) 3 Acest lucru este bun și bine primit de către Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 4 Care dorește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoașterea adevărului.3. Apoi, începând de acolo, Dumnezeu a șters din cartea vieții pe oamenii care au murit fizic și au părăsit această lume fără să aibă vreodată o credință mântuitoare sau să manifeste vreun fel de încredere în Dumnezeu, corespunzătoare nivelului de revelație pe care l-au avut în timpul vieții lor. Ceea ce vreau să spun prin această ultimă frază este că oamenii din Vechiul Testament care au trăit înainte de răstignirea lui Cristos au avut o revelație limitată a lui Dumnezeu și a mântuirii și nu au avut posibilitatea răscumpărării. Totuși, conform revelației pe care au avut-o, ei au făcut câțiva pași de credință înspre Dumnezeu în timpul vieții lor, au intrat într-un legământ cu El și acea credință le-a fost socotită drept neprihănire. Astfel, Avraam, Isaac, Iacov, Enoh, Noe, Moise, Iosua, David, Daniel, Rahav și alții ca ei, au rămas înscriși în cartea vieții pentru că, după cruce, li s-a dat mântuirea deși erau deja morți fizic. Acum, oamenii șterși nu au fost niciodată mântuiți de la început – adică ei nu au fost mântuiți și apoi și-au pierdut mântuirea activată, ci și-au pierdut mântuirea potențială. Nu au profitat de aceasta în timpul vieții lor.Această interpretare arată dragostea și mila lui Dumnezeu din belșug față de toți oamenii, asigură că cei care L-au primit pe Cristos nu vor fi niciodată șterși din cartea vieții și explică de ce ucenicii, inclusiv Iuda Iscarioteanul, erau deja în cartea vieții înainte de a fi mântuiți oficial. Eu cred că Iuda Iscarioteanul a fost scos din cartea vieții după moartea sa fizică.

 OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 16 NOVEMA 2023 Manatu Autu: Ia atoatoa ona lelei o la outou amio (Be thou perfect). Tauloto – Mataio 5:48 ‘O lenei, ‘ia ‘ato‘atoa ‘ona lelei o la ‘outou amio, e pei o lo ‘outou Tamā o i le lagi e ‘ato‘atoa ‘ona lelei o ia..' Faitauga - Tusi Paia: 1 Peteru 1:13-16 Upu FolafolaO loo faamatala manino e Iesu Keriso ia i tatou i le tauloto mai le Tusi Paia o le aso, e tatau ona atoatoa ona lelei o a tatou amio e pei o lo tatou Tama i le Lagi aua e atoatoa ona lelei o ia. Ae paga lea, o nisi tagata ua talitonu i tala pepelo a le tiapolo , e faapea e leai se tagata e mafai ona atoatoa. E pepelo lena faamatalaga, auā e le mafai ona poloaiina oe e Iesu Keriso e fai se mea e na te silafia e le mafai ona e ausia. E ui ina tiga pe'a faapea atu, peitai, e lē o uma I le lagi le au Epikopo, taitai aoao o Ekalesia ma le au faievagelia, o le tulaga lea o le tapulaa o le amio e lelei atoatoa, e fua ia Keriso ae le o le tagata (Mataio 7:22-23). O mea uma e te faia, e tatau ona ō gatusa tau lava o le Upu a le Atua. Afai e talanoa mai se tasi I se mea e le ō gatusa ma le afioga a le Alii, e tusa lava po o ai i latou, teena. O le mea lea e tatau ai ona e silafia lelei le Atua ae le o faamatalaga mai isi tagata. Fai mai le Aposetolo o Paulo; ‘Ia ‘outou fa‘aa‘oa‘o mai ‘iā te a‘u, pei o a‘u ‘iā Keriso'.(1Korinito 11;1)  I se isi faaupuga, o loo faapea mai Paulo o le taimi lava e te matauina ai ou te lē o mulimuli ai ia Keriso, aua loa ona e toe mulimuli mai ia te a'u. Pau lava le auala e te iloa ai pe o mulimuli ou taʻitaʻi faaleagaga ia Keriso, o lou iloa lea o Keriso, ma o lo'o ia te oe foi le Tusi Paia e aʻoaʻo ai oe i mea uma e tatau ona e iloa e uiga I le Silisili Ese. O le filifiliga ina ia atoatoa ona lelei o lau amio, e patino lava I le tagata lava ia. E le o se tulaga e te faia ma isi tagata; o lau lava faaiuga. E mafai ona avea oe o se sui o se mafutaga o uo e lagolago leisi I leisi, ae o ai na te iloa mea o loo faia faalilolilo e le isi i le tulua o po.? O ai e ono suesueina pe o e mafaufauina ni manatu sese? Fai mai Iosua, “A o aʻu ma loʻu aiga.” E muamua tau le upu 'au' faatoa sosoo lea ‘o loʻu fale'. E le'o faapea mai ‘A o i matou'. Na fai mai ‘A'o a‘u', ‘ou te faia le finagalo o le Atua, e lēi faapea mai ‘o i matou'. Ua tusia i le tusi a Luka 17:34, e i le moega e tasi tagata e to‘alua; e ‘avea le tasi, ‘ae tu‘ua le tasi. I se isi faaupuga, e mafai ona alu le tane ae tuua le avā, pe alu foi le avā a e tuua le tane. O se mataupu e patino lava ia te oe. Fai sau filifiliga i lenei aso, ia avea Iesu Keriso ma ou faataitaiga ae aua le amanaiaina mea o loo faia e isi. Afai o lo tatou Tama I le lagi e atoatoa ona lelei o ia a'o I tatou o lana fanau moni, e tatau foi ona atoatoa ona lelei o a tatou amio, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 8 NOVEMA 2023 Manatu Autu: Mataala I le faamaualuga 2 (Beware of pride 2) Tauloto – 2 Korinito 10:12 ‘Auā matou te lē fa‘amalosi ‘ina fa‘atasia, pe fa‘atusatusaina ai matou ma nisi, o ē vivi‘i i latou ‘iā te i latou; a o i latou, o lo‘o fefuafuaa‘i i latou ‘iā te i latou, ma fēfa‘atusatusa‘i i latou ‘iā te i latou, e lē popoto i latou' Faitauga - Tusi Paia: 1 Peteru 5:6 Upu FolafolaO leisi auala e faaalia ai le faamaualuga o le tagata pe afai latou te faatusaina mea ua latou ausia I isi tagata. O le faitauga o le Tusi Paia (1 Tupu 19:13-18)  o lo'o faaalia ai na faatonu e le Atua Elia ia faauuina I latou e sui ia te ia. E tele lesona e fia a'oa'oina ai mai ai. E le tatau ona e manatu e sili atu ona e ola faapaiaina I lo isi pe e te manatu foi e sili atu mea ua e ausia I lo isi. E ono sili atu taleni o loo ia te oe pe sili atu foi lou galue punouai, peitai e tatau ona e faamaualalo I taimi uma. O le taimi e amata ai ona e manatu faamaualuga o iina e amata ai ona taofia lou alualu I luga. O se faataitaiga o le Tupu o Saulo (1 Samuelu 15:25-30).  O le faitauga o le Tusi Paia o le aso o loo faaalia mai ai iai tatou e manaomia e le Atua lo tatou faamaualalo ina ia mafai ona ia siitia I tatou. I nisi faaupuga, e te faamaualuga loa, ua e mamafa tele ua le mafai ona siitia oe e le Atua. E le mafai ona e alu pea I luga e aunoa ma le alofa tunoa o le Atua, tumau I le faamaualalo, tusa po'o le a le tele o mea ua e manatu ua maea ausia (Iakopo 4:6).  O loo faapea mai le Upu a le Atua o I latou e faatusatusa I latou I isi tagata e le popoto I latou (2 Korinito 10:12). E na o le toatasi le faamasino moni ua na o le Atua. E na o le faiaoga e mafai ona ia iloa mea sese a se tamaititi o lana vasega. Mo se faataitaiga, afai tatou te fesiligia Iosua ‘o le a le lelei o mea na e faia?', e ono faapea mai o ia, ‘e lelei tele' pe a fua e tele atu mea na ia ausia pe a faatusa ia Mose. Peitai na faapea mai le Atua:‘Ua e toeaina lava, ‘ua tele ou tausaga; e matuā tele fo‘i le lau‘ele‘ele o totoe e fai mo ‘outou.  (Iosua 13:1).  O loo faapea mai le Atua ua e toilalo ona ua le mafai ona e faamaeaina le galuega. Aua lava nei e manatu ua e atoatoa, aua afai tatou te faitauina agasala, e le mafai ona tulai pea se tagata (Salamo 103:3). Pau a lenei, ia e faafetai I le Atua I le mamao ua auina mai ai oe e le Atua ma tatalo mo isi I ou tafatafa ane. E leai ma seisi e sili atu I leisi, e tatau pea ona e ava ma ave le faamuamua I isi (Roma 12:10). E amata loa ona e faatusaina mea ua e ausia I isi tagata, e amata loa ona gata lou tuputupu ae, I le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 28 OKETOPA 2023 Manatu Autu: O le olaga anapogi e siitia oe i luga (Fasting takes you higher).  Tauloto – Mataio 17:21 ‘‘A ‘ua nā o le tatalo ma le anapogi e ō ‘ese ai mea fa‘apenā.” Faitauga - Tusi Paia: Galuega 13:1-12 Upu FolafolaE amata loa ona e anapogi, e iloa loa suiga e ta'u mai ai ua lē toe pulea oe e lou tino. Muamua, o le anapogi e pulea ai lou laulaufaiva. I le taimi o se anapogi, e te manino ai o le tele o taimi e leai ma se mea e te maua I le tautala. Fai mai Iakopo 1:26 A e faapea mai e te toaga I le lotu ae lē taofi i lau upu, ua e faasesēina lou lava loto. O lea a'o e anapogi ma faaitiitia au tala e fai, e laititi fo'i le avanoa e te faia ai le agasala. O le anapogi fo'i e fesoasoani iā te oe e pulea lou ita, aemaise i anapogi fa'aauau mo se taimi umi, auā o le a leai sou malosi e fusu ai ma se isi. A e ita gofie, e māfua ona o loo e maua le malosi; ae se'i o tatou vaai la pe faafefea ona oso lou ita pe afai na e anapogi mo le 21 aso ma po! A fa'aita oe e se tasi o le a faigofie ona e faapea atu i lea uso, “Faamanuia le Atua iā te oe, aua e te faia fua a'u.” O loo manino le Upu I le Failauga 7:9 e faapea “Aua le faata'alise ona ita o lou loto; auā e tumau le ita I loto o e valelea.” E ao ona e fesili oe ia te oe pe aisea e lē fiafia ai lou tino e anapogi. Ua faapea mai Kalatia 5:17 O le tino ua tu'inanau lea e tete'e atu i le Agaga. I se isi fa'aupuga, o lou tino e mana'o e tau ma le Agaga. A ō tatou lē ta'ua o tatou e anapogi taeao, e mafai a ona e ala mai i le taeao faataunuu lau anapogi seia o'o ina tatala i le itula e 2.00 i le aoauli. Peita'i tatou te faailoa loa o le a fai se tatou anapogi, e i ai tagata o le a aai seia o'o i le tulua o po ma a'o ae feala mai lava i le taeao e fia aai. O le mafuaaga ona e lē mana'o le tiapolo e te anapogi; o ī e te iloaina ai e lelei mo oe le anapogi. E te masani loa e anapogi, o le a e ofo i le tele o galuega a le pouliuli i lou olaga ua leva ona e ui ai, peita'i o le a faigofie ona aveesea pe a e anapogi. Ua faapea mai le Mataio 17:14-21 sa i ai se temoni sa taumafai le au so'o e tuli ese peita'i latou te le'i mafaia e aunoa ma le anapogi ma le tatalo. E i ai ā mauga e le mafai ona soloia vagana ua o faatasi le tatalo ma le anapogi. I le Tusi o Esoto 17:8-13, ina ua tau Isaraelu ma Amaleka, na alu Mose i le tumutumu o le mauga ma sisii ona lima a'o tau e Iosua ma le fanauga a Isaraelu le taua. A si'i I luga e Mose ona lima ona manumalō lea o Isaraelu I le taua, a tu'u fo'i i lalo ona lima ona mālō mai ai lea o Amaleka. E pulea e le fa'aleagaga le fa'aletino. O le tali o le faafitauli fa'aumiumi o loo lua feagai, o ni aso e te anapogi ai faaopopo i lau tatalo. O le anapogi e tupu ai lou olaga, ma amata ai ona e ola ma galue i se siosiomaga e maualuga atu i le olaga masani. I le suafa o Iesu. Amene.

CUGETĂ ȘI APROFUNDEAZĂ! (3) „Cartea aceasta... să nu se depărteze de gura ta, cugetă asupra ei zi şi noapte...” (Iosua 1:8)

Iosua 7 - Lucruri date spre nimicire

Iosua 8 - Înnoirea legământului

Iosua 9 - Legăminte înșelătoare

Iosua 6 - O lucrare desăvârșită

Iosua 8 - Strategie pentru lupta contra vrăjmașilor

Iosua 1 - Revelație și responsabilități pentru noua generație

Iosua 2 - Firul cărămiziu

Iosua 3 - Răscumpărare, reamintire și război

Iosua 5 - Pregătirea poporului pentru lucrare

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 18 SETEMA 2023 Manatu Autu: O le Silisili Ese 3 (The Most High 3)  Tauloto – Tusi Paia: Auega 3:37 ‘‘Po o ai o ia e fai atu, ‘ona o‘o ai lea, ‘ae le‘i fetalai mai ai le Ali‘i?' Faitauga - Tusi Paia: Salamo 9:2-9 Upu FolafolaE mafai e le Atua Silisili ese ona faaleaogaina ni fetuu. I le 2 Tupu 2:19-22, fai mai le Tusi Paia sa iai se fetuu I luga o Ieriko mai le taimi o Iosua, ae na toe faaleaogaina e le Alii I le taimi o Elisaia.  E mafai e le Atua ona toe suia ma faaleaogaina ni feagaiga. Fai mai le Isaia 28:13, tusa pe na e faia ni feagaiga e le tusa ma lona finagalo, afai e na te faaleaogaina, e le mafai ona tumau. Afai o lo'o iai se feagaiga I le va o oe ma le tiapolo, ou te faaleaogaina nei I le suafa o Iesu. I le tele o Tausaga talu ai, sa iai se fafine na sau ma ua fanau I se tasi o falemai a le Ekalesia Redeemed Christian Church of God. Ona sa pa o ia mo le tele o Tausaga, sa ia faia ai se faaupuga, ‘e le afaina ia te ia le oti ae pau lava lenei ia fanau muamua'. Ona to lea ma ua maitaga ma ua le manao e oti I le fanauina o le pepe, o le mea lea na sau ai e fanau I le falemai a le Ekalesia. Ao faatiga o ia mo ni aso, na logo mai a'u e tausi ma'i ona ou valaau lea I le Atua Silisili Ese e faaleaogaina le feagaiga leaga ua ia faia. Na faaleagaoina e le Atua Silisili ese ma e lei leva ae fanau loa ma le saogalemu.  E faaleaogaina foi e le Atua Silisili Ese ni feagaiga e faia I le toto (Isaia 49:24-26), ma e tusa pe ua e ulufale atu I ni feagaiga ma le tiapolo (cult) e ala I le toto, e mafai e le Alii ona faaleaogaina I le taimi nei, I le suafa o Iesu.  E mafai e le Atua ona faaleaogaina le pule a seoli. E mafai ona ia faapea atu I seoli, ‘e le mafai ona ia avea le tagata lea'. Fai mai Paulo I le 1Timoteo 1:15 o ia e sili musa I le ‘au agasala, ae na ia feiloai loa ma Iesu Keriso ma ua suia I lē e sili musa I le au aposetolo (2 Korinito 11:15). Ou te faia lava lenei faaupuga, ‘a mafai ona faaaogaina a'u e le Atua Silisili Ese, e mafai ona ia faaaogaina so'o se tasi'. Afai e mafai ona ia aumaia a'u mai le ala I seoli ma tuuina I le ala I le lagi, o lenei, o so'o se feagaiga po'o se malosi a seoli ia te oe, ia faaleaogaina I le suafa o Iesu. E tatau ona e silafia foi, e iai lau matafaioi e faia ina ia faamautinoaina e le toe iai se malosi o seoli i ate oe ma ia faia ma le atoatoa. Afai e finagalo le Atua Silisili Ese e faasaoina oe mai le ala I seoli ae e toe filifili lava e toe foi I le agasala, o lona uiga ua e toe foi I le ala e faaumatia ai. O lau matafaioi le ola faapaiaina pe afai ua e taliaina le valaau a le Atua e ala I lona alofa tunoa ina ia aua lava nei e iu I seoli.  Tatalo Tama, afai ua ou faia se feagaiga pe na faia foi e o'u tamā ni feagaiga o lo'o aafia ai lo'u olaga I le aso, faamolemole ia e faaleaogaina nei, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 13 SETEMA 2023 Manatu Autu: Faatalitali ma le onosa'i  (Wait patiently)  Tauloto – Tusi Paia: Salamo 40:1 ‘1Na ‘ou matuā fa‘atalitali lava i le ALI‘I; ‘ona fa‘asaga mai ai lea o ia ‘iā te a‘u,‘ua fa‘afofoga mai fo‘i o ia i la‘u ‘alaga.....' Faitauga - Tusi Paia: Salamo 40:1-4 Upu FolafolaI le tatou faitauga mai le Tusi Paia o le aso, fai mai Tavita sa ia matua faatalitali lava ma le onosai I le Alii. O lenei faamatalaga e mafai ona faauigaina e faapea ‘Na ou faatali ma le onosai I le taimi a le Atua'. O le mafuaaga ona e iai  taimi a le Atua mo ana fuafuaga e pei ona tatou iloa I le Salamo 102:13.  E le faapea la e tamau ma mafai e se taimi ona pule I le Atua. Mo se faataitaiga, ina ua manao le tupu I se faailoga ua faafofoga le Atua I lana tatalo, na faapea mai le perofeta ma le mautinoa, o le a toe faafoi le lā I tua pe a ma le 10 tikeri, sa taunuu lava. I le Iosua 10:12-14, na fesoasoani le Atua ia Iosua ma ua ia taofia le la mai le goto ina ia mafai ai e Isaraelu ona faaumatia ona fili. I le Ioane 11:21, na fai Maria ia Iesu ua ia tuai mai a ua oti lona tuagane, peitai na toe suia e le Atua ma faafoi le ola o se mea e le mafai ona toe faafoi ma ua toe ola mai Lasalo. E mafai e le Atua ona toe suia ma toe faafoi I tua le taimi mo lou lelei, ae tau a o lea, ia faamautinoaina e te faatali ma le onosai mo ia I le faatuatua.  ‘Na ou faatali ma le onosai' e mafai ona faauigaina lenei faamatalaga ‘Le Atua e, o oe lava o lou faamoemoega mulimuli, ou te le alu I seisi mea seiloga e te tali mai'. I le Kenese 32:24-29, na matua taofia e Iakopo le agelu mai le alu ese seiloga e faamanuia ia te ia. E lelei foi lou silafia o le mea lenei, e fiafia le Atua pe a e taofi mau ia te ia seiloga ua ia faamanuia mai ia te oe. I le Luka 18:1-8, na aoaoina mai e Iesu le faia o tatalo faatauanau ma ua faaaogaina le faataitaiga o le fafine ua oti lana tane sa ia lē malolo I le alu pea I le faamasino amioleaga mo sona faamasinoga tonu. Na ia faamalamalama mai, afai e te tumau pea I le Atua, e te maua mea o lo'o e saili atu ai ia te ia. O le tama a le fafine I le Mataio 15:22-29 na faasaolotoina mai ma'i temoni aua na matua le mafai e lona tina ona tuua Iesu, e ui na ia tulia ese o ia ona e le o ia o se Iutaia.  Fai mai Tavita ina ua maea ona ia faatalitali ma le onosai mo le Alii, ona faasaga mai le Alii ia te ia (Salamo 40:1). A faasaga mai fofoga o le Atua ia te oe, e mautinoa e te maua se vavega, aua foi o so'o se taimi e faasaga atu ai fofoga o le Atua I se tagata, e mautinoa e mulimuli mai ai le vavega.  Faatalitali ma le onosai I le Atua, e le faatuai ona oo mai o ia. Aua nei e soona topetope I le Atua, I le suafa o Iesu, Amene.   

Prin sprijinirea pe puterea aceasta, pe Generalul puternic al oştirilor cerului, fiecare ostaş credincios al crucii poate primi tărie şi curaj pentru a birui obstacolele ce par de netrecut. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 11 AOKUSO 2023 Manatu Autu: Mafuaaga e filemu ai le Atua (Why God may be silent). Tauloto – Tusi Paia: Ieremia 29:11 “Auā o a‘u nei, ‘ua ‘ou iloa manatu ‘ua ‘ou manatu ai ‘iā te ‘outou, o manatu i le manuia, ‘ae lē o le malaia, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I, e foa‘iina atu ‘iā te ‘outou le i‘uga e i ai le fa‘amoemoe..” Faitauga - Tusi Paia: Ioane 5:1-9 Upu FolafolaI le tele o tausaga talu ai a'o ou iai I le tulaga o se faifeau talavou, sa iai se nofoaga o togalauapiga tele I totonu o Nigeria e taua o le ‘Togalauapiga a Talavou (Youth Camp)'. E masani ona matou o e fai ai a matou mafutaga. E iai se aso ao matou iai I lea nofoaga mo se mafutaga, na sau le pule o le nofoaga ma fai mai o lo'o fia faatau lea nofoaga mo le $100,000. Sa leai sa matou tupe na iai e latalata I le tau lea peitai sa maualuga lou faatuatua e mafai e le Atua ona faatauina lea nofoaga mo matou. Na ou faapotopoto la matou vaega ma tatalo faataamilo I lea nofoaga, ma folafola ua matou maua e tusa ma le Upu a le Atua I le Iosua 1:3 O mea uma lava e solia o e ‘outou alofivae, ‘ou te foa‘iina atu ai ‘iā te ‘outou, e pei ‘ona ‘ou fai atu ai ‘iā Mose. Mulimuli ane, ina ua vaai mai lē e ana le fanua e leai se matou tupe, na latou faatau atu lea nofoaga I se Ekalesia e tele atu. Ua matua matou faanoanoa. Ua matou liliu atu I le Atua, “Le Alii e, na matou tatalo, na matou tutu I lau Upu”. I nei mea uma, sa filemu pea le Atua e leai se tali mai. Na filemu ma lē tali mai aua e sili atu le mea ua ia saunia mo I matou. Ua ia silafia lelei, o le 40 eka o se nofoaga itiiti pe a fua I le mea o le a ia ave I matou iai. I le alofa tunoa o le Atua, o le fale tele tuai sa faia ai a matou sauniga, e tu I luga o le fanua e sili atu ma le 40 eka. Ao le matou fale fou faatoa uma ona fausia e tolu kilomita le umi, tolu kilomita le lautele.  Afai ua e tatalo, vivii I le Atua, ma ua e mautinoa le mauaa o lou faatuatua, ae o loo filemu pea le Atua, e leiloa pe sili atu se mea o lo'o ia finagalo mo oe I lo le mea o lo'o e ole atu ai. O ia o le Atua e fiafia e foai e sili atu I mea o lo'o manatunatu iai lana fanau. Fai mai le Tusi Paia I le Efeso 3:20 O lenei, ‘ia ‘iā te ia o lē na te mafaia ‘ona faia o mea uma le fa‘asilisili lava i mea tatou te ole atu ai ma mafaufau i ai, e tusa ma le mana o lo‘o matuā galue i totonu ‘iā te i tatou, I le tatou faitauga o le Tusi Paia mo le asō, o le tamaloa I le vai I Petesa, sa ia taumafai e faamatala ia Iesu lona ma'I ma lona faafitauli ma lona manatu e fesoasoani Iesu e ave ia I tafatafa o le vai, peitai e lei tali Iesu I lona manao, ae na ia faia se mea e sili atu. O le tulaga tonu lava lea e tupu I le tele o taimi e te tatalo ai ma peiseai e le o liliu mai le Atua. E leiloa poo ia saunia se mea faasili ma sili atu mo oe. Aua e te faavaivai, faatuatua ia te ia. Fai mai le Isaia 55:8-9 Auā o o‘u manatu e lē o ‘outou manatu, o o‘u ala e lē o ‘outou ala, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I. 9Auā e pei ‘ona sili ‘ona maualuga o le lagi i le lalolagi, ‘ua fa‘apea ‘ona sili ‘ona maualuga o o‘u ala i o ‘outou ala, ma o‘u manatu e sili i o ‘outou manatu.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 8 IULAI 2023 Manatu Autu:  O le faamoemoe I le Manuia (The hope of Glory) Tauloto – Tusi Paia: Roma 5:2 ‘‘o ia fo‘i ‘ua tatou maua mai ai le ta‘ita‘iga i lenei alofa tunoa, tatou te i ai i le fa‘atuatua; o lo‘o mitamita fo‘i i tatou ma le fa‘amoemoe i le manuia mai le Atua...” Faitauga - Tusi Paia: Roma 5:1-5 Upu FolafolaO loo faapea mai le Kolose 1:27 Na finagalo fo‘i le Atua ‘ona fa‘ailoa atu ‘iā i latou le uiga o le silisili o le lelei o lenei mea lilo o i nu‘u ‘ese, o Keriso lea o lo‘o ‘iā te ‘outou, o le fa‘amoemoe i le manuia.  Fai mai le Tusi Paia I le Eperu 11:6 a leai se faatuatua e lē mafai ona fiafia mai iai le Atua. Ina ia maua e so'o se tasi le faamoemoe I le manuia, e tatau i le uso ona filifili tonu po'o ai e auauna i ai (Iosua 24:15). O le faatuatua e filifili tatau ai e pei o la tatou upu tauloto o le asō. E ala i le faatuatua i le Atua soifua, ua ta'uamiotonuina i tatou i le togiola ia Keriso Iesu, o le na te ta'ita'iina ma lē na te fa'aatoatoaina lo tatou faatuatua. Na afio mai e fa'aola i tatou e ala i lona maliu, i le fufulueseina o a tatou agasala i lona toto. O le ala lea na fetalai mai ai lana Afioga Paia I le 1 Korinito 15:13-14,20 13‘Ae ‘āfai e leai se toetū mai o ē ‘ua oti, po ‘ua lē toe fa‘atūina mai Keriso; 14‘āfai fo‘i ‘ua lē toe fa‘atūina mai Keriso, po ‘ua fa‘alēaogā la matou tala‘i, ‘ua fa‘alēaogā fo‘i lo ‘outou fa‘atuatua.20A o lenei, ‘ua toe fa‘atūina mai Keriso i ē ‘ua oti, ‘ua ‘avea ma fa‘apolopolo o ē ‘ua momoe. O le fuaitau ua taua i luga o le faavae lea o lo tatou faamoemoe I le manuia. Ua toe faapea mai fo'i le Upu, “afai e gata i le olaga nei lo tatou faamoemoe iā Keriso ua sili lo tatou malaia i tagata uma lava.” (1 Korinito 15:19) O le ala lea, I lo tatou olaga kerisiano e lē tatau ona tatou faavaivai, tusa pe o'o mai puapuaga aua ua mautinoa lo tatou manuia iā Keriso. O lo tatou faamoemoe I le manuia o le faamoemoe ola e pei ona fai mai le Faaaliga 21:1-7 ua faamautinoa mai ia I tatou le lagi fou ma lalolagi fou e lē toe i ai se tigā, faanoanoa, mativa, ma'i ma le oti. E faaumatia le oti i le manumalō (1 Korinito 15:54). O lea le au pele e, ina ia e maua lenei faamoemoe, talia Iesu Keriso e fai ma ou Alii ma ou Faaola i le asō. Afai ua e talia Iesu Keriso, faamautinoa e te lē toe tepa i tua aua na fetalai Iesu “O lē tago loa lima i le suotosina ma tepa i tua, e lē tatau ia I le mālō o le Atua.” (Luka 9:62) Ou te tatalo ia faatumauina i tatou uma lava e le Atua Silisili ese ia te ia e o'o i le iuga I le suafa o Iesu. Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 3 IUNI 2023 Manatu Autu:  Pule i ou fili (Dealing with your enemies) Tauloto – Tusi Paia: Salamo 23:5 “E te laulau mai mea i le la‘o‘ai ma a‘u, i luma o ē ita mai ‘iā te a‘u; ‘ua e fa‘au‘uina lo‘u ulu i le suāu‘u; ‘ua taumasuasua la‘u ipu.” Faitauga - Tusi Paia: Eseta 9:1-3 Upu FolafolaFai mai le Ioane 8:36 so'o se tasi e tu'u saolotoina e le Alo o le Atua e saoloto atoa faamaoni o ia. O lona uiga o le fanau a le Atua e lē tatau ona ola i ni saisaitiaga, peitai e i ai pea i latou o loo saisaitia e le tiapolo. Ua faapea mai le Salamo 24:7-10 o lo tatou Atua o le Alii malosi ma le fitafita, o le fitafita I le taua. O ia o le Alii o ‘au ma e lē faiaina i se taua. Tusa poo le a le tele o mailei a le fili e taumafai e faavaivai ma faalavelave iā te oe e faatamaia uma e lo'u Tamā i le asō I le suafa o Iesu. E eseese auala a le Atua e faatoilalo ai le fili. E mafai ona ufitia e le suasami ma malelemo ai, (Esoto 14:28) to ifo le afi mai le lagi ma susunu ai (2 Tupu 1:9-12) lafo ifo ma'a tetele mai le lagi e tanumia ai (Iosua 10:11) po'o le saisai fo'i se'i matamata a'o tali lau sua.(Salamo 23:5). E mafai e le Atua ona aveese le malosi ia lē mafaia e le fili ona gaioi ae se'i faa matamata i ou manuia. O i latou uma o faalavelave i le siitia o lou tulaga agai i luga, o le ā ifo iā te oe i le suafa o Iesu. Sa i ai se tama'ita'i mauoa sa nofo I se tasi aai. I se tasi aso a'o sauni e tausami sa faafuasei ona pau ifo se lane (frog) i luga o lana ipu meaai ma toe mou ese. Na amata i le aso lea ona tale le tamaita'i, ma o taimi uma e tale ai e fai ai fo'i lana feau vai. (Tulou lau faafofoga) E lua tausaga o feagai lenei tamaita'i ma lea faafitauli. Sa ia faia uma togafiti na maua mai i fomai ae lei malolo ai. O se tasi aso na fai ai se matou sauniga i le aai lea ma na auai ifo ai si tamaita'i. Na ia talia le valaau ma avea Iesu e fai ma ona Fa'aola ma malolo ai loa lona ma'i, ua uma le tale ma ua maua se moe lelei. Sa faamalolōina e lo tatou Alii o Iesu Keriso lenei tamaita'i ma tuli ese temoni sa fa'apologaina ia e toe fo'i i le mea na omai ai. Na toe fo'i lava temoni i se fafine faataulaitu ma amata ai ona tale i le taimi lava lea. Mulimuli ane na ta'utino e le faataulaitu i lona sese sa fai ma aioi i le mauoa mo se fesoasoani mo ia. A'o saili le fafine faataulaitu mo se fa'amagaloga mai le fafine mauoa na ia ofo atu lona ola mo Iesu Keriso ma faamalōlō ai e le Atua lona ma'i. O nei tamaita'i e toalua ua avea o ni sui malolosi I le Ekalesia I le taimi nei. Ou te ta'utino atu, o le a fa'alēaogaina e le Atua ou fili uma ma faatupu le loto salamō ia i latou, ma olega ma saili mo sau fesoasoani I le suafa o Iesu Keriso. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 31 ME 2023 Manatu Autu:  O Vaitau o le olaga 4 (Life season 4) Tauloto – Tusi Paia: Efeso 2:10 “Auā o lana lava galuega i tatou, na faia i tatou ‘iā Keriso Iesu, ‘ina ‘ia faia galuega lelei, na saunia anamua e le Atua, ‘ina ‘ia tatou sāvavali ai.” Faitauga - Tusi Paia: Iosua 13:1-6 Upu FolafolaO le a tatou talanoa I le vaitau lona fa o le olaga. O le vaitau lenei, o le naunautaiga autu o le tagata, ia ausia faamoemoega o le olaga. I le vaitau lea, ua tei lava ua e iloa, ua le o toe umi se taimi o totoe, ma a lē faaeteete, e te ono lē ausia le faamoemoega o lou olaga.  O lou iai I lea vaitau o le olaga, e le fua I lou matua I tausaga. E iai lava le tausaga e te ono tei ai ma manatu, e tatau loa ona ausia le faamoemoega o lou olaga ma na o le pau lena o le tulaga o loo e momoo ai, o lona uiga ua e oo I le vaitau lona fa o le olaga. I le vaitau lenei, e le mamafa tele ia te oe po'o le a le tele o mea ua e faia, ae o le mea e pito sili ona e manatu iai, pe ua e faia ea le faamoemoega na faia ai oe e le Atua.  I le Iosua 12, o lo'o e vaaia ai Iosua o loo matua fiafia ma ta'uta'u tupu e toatolu na ia faatoilaloina, ae tatou te o'o atu I le Iosua 13:1 ua tatou iloa ai le mamao na o'o iai I le faataunuuina o le faamoemoega o lona olaga. Fai mai le Iosua 13:1 ‘Ua toeaina lava o Iosua, ‘ua tele ona tausaga; ‘ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā te ia, “‘Ua e toeaina lava, ‘ua tele ou tausaga; e matuā tele fo‘i le lau‘ele‘ele o totoe e fai mo ‘outou. Na manatu Iosua e tele ni mea na ia ausia I lona olaga, peitai e lei taitai ona ia ausia le faamoemoega o lona olaga. E tele lava le eseesega o le iloa poo a ni mea na ausia ma le tulaga o le faamoemoega e tatau ona ausia. Peitai, e toatele tagata o lo'o sese le itu o lo'o agai atu iai i le olaga atoa ae I'u ane, faatoa latou iloa e sesē le itu o lo'o iai. O se faafitauli matautia.  O le aposetolo o Paulo o se tasi o tagata e matua naunau ia taunuu faamoemoega mo lona olaga. Fai mai le Galuega 20:24 A ‘ou te lē manatua se tasi mea, o lo‘u lava ola fo‘i ‘ou te lē naunau i ai, se‘i ‘ou fa‘auma lo‘u momo‘e ma le ‘oli‘oli, ‘atoa ma le faiva ‘ua ‘ou maua mai le Ali‘i o Iesu, ‘ou te molitino atu le tala lelei o le alofa tunoa o le Atua. O le tulaga lea I le iuga ao sauni atu e tuua le lalolagi nei, na alu o ia ma le malie o lona loto ma faapea mai I le 2 Timoteo 4:7‘Ua ‘ou tau le tā‘ua lelei, ‘ua i‘u ‘iā te a‘u le tausinioga, ‘ua ‘ou tāofi i le fa‘atuatua. O e galue ea ina ia ausia le faamoemoega o lou olaga? O e iai ea I le vaitau o lo'o finagalo le Atua e tatau ona e iai? I le suafa o Iesu Keriso, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 27 ME 2023 Manatu Autu:  O le fanau o auupega fa'alē Atua (Children as Divine Weapons) Tauloto – Tusi Paia: Isaia 8:18 ‘‘Fa‘auta, o a‘u nei ma la‘u fānau, o ē ‘ua foa‘iina mai ‘iā te a‘u e le ALI‘I, e fai ma fa‘ailoga ma mea e ofo ai ‘iā Isaraelu, mai le ALI‘I o ‘au, o lē afio i le mauga o Siona”. Faitauga - Tusi Paia: Salamo 127:3-5 Upu FolafolaO auupega fa'alē Atua e mafai ona foliga fa'a lē iloga ma masani ai ona manatu faatauvaa i ai ma lē amanaia e le fili peita'i o auupega nei e fa'atamaia latou. Fa'ata'ita'iga o nei auupega o loo i le Tusi Paia e aofia ai le to'oto'o o Mose i le Esoto 14:13-16, o le alaga aleluia na soloia i lalo pa o Ieriko i le Iosua 6:20, o le tatalo ma le viiga na matalatala ai noanoataga o Paulo ma Sila ma isi uma pagata I le Galuega 16:25-26 ma le tele o isi auupega. O nei fa'ata'ita'iga ua fa'ailoa mai ai o auupega fa'ale Atua e foliga faatauvaa i le tiapolo ae na auina mai e fa'ato'ilalo le fili ae manumalō a'ia'i le fanau a le Atua. O loo i ai fo'i fa'ata'ita'iga manino o le mea e tupu pe a avea le fanau e fai ma auupega a le Atua, e pei ona taua i le Salamo 127:3-5 e faapea “3Fa‘auta, o le fānau, o le tofi lea mai i le ALI‘I; o ē ‘ua fānau mai, o le taui lea mai ‘iā te ia. 4E pei o ū fanafana i le lima o le toa, e fa‘apea lava atali‘i o taulele‘a. 5‘Amu‘ia le tagata ‘ua tumu ai lana utu; e le mamā i latou pe a latou tautala i le faitoto‘a ma ē ita mai. Ua fa'a mautinoa mai e le fuaitau lenei e ui e i ai matua na fananau mai ai le fanau, peita'i o fanau lava i latou a le Atua. Ua faatusa tamaiti i u fanafana e manaomia le poto, tomai ma le a'oa'oina fa'atoā mafai ona faaaogaina i latou. E lē gata i lea e mana'omia e le fanau le iloa o le Upu a le Atua, a'oa'oina lelei, faautauta ma le olaga e faavae i le Atua, e faataunuu ai tulaga ta'ita'i ua saunia e le Atua mo i latou. Ua faamatala atili mai e le fuaitau lava lea e tautala I latou ma e ita mai i le faitotoa. I aso la o le faitotoa o le aai sa pei se nofoaga faitele, e potopoto ai tagata ma saofafa'i ai toeaiina e fa'alelei fe'ese'esea'iga, fofō faafitauli ma fai fa'aiuga taua. Na fa'amautū e Poasa lona fa'atauina o Ruta e fai ma ana avā i le faitotoa o le aai. (Ruta 4:1-6) O matua o fanau e matata'u i le Alii, e leai se mea e mamā ai i latou, latou te feoa'i ma faaeaea i luga o latou ulu i so'o se potopotoga a le nu'u. O fanau a le Atua o auupega mautinoa i latou i le aao o le Atua. TataloTamā faamolemole ia avea la'u fanau e aofia ai ma ē le'i fananau mai e fai ma auupega malolosi fa'ale Atua i le suafa o Iesu Keriso. Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 4 ME 2023 Manatu Autu:  O le taumafataga e maua ai le ola (The meal that gives life) Tauloto – Tusi Paia: Ioane 6:33 ‘auā o le areto mai le Atua, o le mea ‘ua alu ifo mai le lagi lea, ma ‘aumai le ola i le lalolagi'. Faitauga - Tusi Paia: Ioane 6:48-58 Upu FolafolaO le māfuaaga o le taumafa, ina ia mafai ona tatou maua le malosi, le soifua mālōlōina lelei ma le ola. A o ‘ou laitiiti, e i ai se matou muagagana faapea: matou te aai ina ia maua le ola, matou te lē ola e aai. Ae peitai, o meaai masani tatou te aai ai, e iai tulaga e le atoatoa ai. O se tasi o ia tulaga e le maua atoatoa ai vitamini e te manaomia mai se taumafataga se tasi. Ae peitai, e iai se taumafataga se tasi e maua ai le ola e faavavau. O le tino ma le toto o Iesu Keriso. A e le taliaina lenei talisuaga paia, e leai sou ola i totonu ia te oe. (Ioane 6:53). I le tusi a Iosua 14:6-14, o Kalepo o se tasi o tagata na ai i falaoa o le Paseka, na faapea mai I le 85 o ona tausaga, ‘o  lo'o  maua pea lo'u malosi e pei ona sa ou i ai i le 45 tausaga o ou Tausaga. Afai e te talia le Talisuaga Paia o le faamanatuga, e toe faafouina lou malosi; o vaivai o lou tino sa i ai, ua mou ese atu. I ni nai tausaga ua mavae atu, sa ou auai atu i se polokalame i se isi atunuu, ma i se tasi o a'u savaliga i lena taeao, na ou lagonaina le vaivai, ma ua tau le mafai ona ou savali, ma na ou toe foi loa i lo'u fale. Mulimuli ane, na ou manatuaina le Talisuaga Paia o le Faamanatuga e faataunuuina i lena afiafi. O le afiafi lava lena, ina ua maea ona tália le faamanatuga o le tino ma le totó o Iesu, na toe faafoisia lo'u malosi. Fai mai le tusi a Salamo 105:37, o lo'o talanoa mai le Tusi Paia e uiga i le fanauga a Isaraelu o e na aai i le taumafataga o le Paseka: e leai se tasi na vaivai i totonu o lena potopotoga. E malolosi uma lava ma mālōlōina. O gasegase uma, e te le toe faalogoina ni tiga, pe a e talia lenei Talisuaga faapitoa. I le Ioane 6:54 na fetalai ai le Alii o Iesu Keriso e uiga i le Talisuaga Paia:‘O lē ‘ai i lo‘u tino ma inu i lo‘u toto, ‘ua ‘iā te ia le ola e fa‘avavau; ‘ou te toe fa‘atūina fo‘i o ia i le aso gata‘aga;' Ioane 6:54 Tatou te aai ina ia maua le ola, maua foi le malosi ma ia maloloina uma i tatou, ae o le Talisuaga Paia o le faamanatuga e maua uma ai faamanuiaga nei. E faaaoga o se fofo e pei o fualaau, e le tutusa ma Fualaau masani aua e tetee atu ai le oti. Fai mai le Esoto 12:13 e ‘alo ese le oti ma oe pe a silasila i le toto. O le toto o Iesu lea e faatusa i le uaina i le talisuaga Paia. Ou te talitonu i le Atua mo outou uma, a tatou taliaina le Talisuaga Paia, e ‘alo ese le oti mai o outou aiga, i le suafa o Iesu. O le talisuaga paia o le faamanatuga, o le taumafataga pito sili ona taua lea e ai ai se tagata, I le suafa o Iesu Keriso, AMENE

This episode is with young game changer, coach Iosua Malaki, the Future Champs Manager at JTCC in College Park, Maryland. He is honest, authentic, and very vulnerable as he openly shares his vision, purpose and superpowers moving into 2023. Emma Doyle feels honoured to mentor such a wonderful human and passionate coach. This is a very practical episode inviting you to reflect on your coaching future moving into this new year. Some of the highlights include the following; Worst coaching moment: Stay true to who you are 2:18 Best coaching moment: Connect a player's personality with how they want to play (your court is your performance court) 5:04 Sliding Doors: Stepping into a leadership role 7:22 What makes a Great Coach? (Joy, empathy, connection) 9:12 How did you rise from moments of failure? 11:31 The G.R.O.W model - brings clarity and accountability 12:25 Goal Reality Options Way Forward If 'was' the richest year of your life what word would you choose to govern your thoughts, feelings, actions, and behaviors? 15:44 My superpowers are: 1. 2. 3. And that is who I am! Reach out to 5 of your cheerleaders from different areas of your life and ask them to comment on your strengths 19.58 How to get to your purpose statement 22.33 Purpose Statement questions: 24.03 Passion - who are you being? Professionally - what's most important? Care deeply - what would you like to give them? Legacy - how do you want people to feel when they leave your presence? Iosua's Purpose Statement: 26.58 "I lead with empathy and courage to inspire people to embrace their authentic selves and step into their greatness as braver bolder leaders." Emma's Purpose Statement: 27.34 "I harness energy and empower people to take authentic action so they can see real possibilities beyond what they could have ever imagined, unleashing human potential." LIFE-WORK balance 20.14 The Coaching Podcast is sponsored by Transition Coach 4 Athletes - a US college placement and mentoring service run by Tina Samara.Visit: www.transitioncoach4athlets.com or email: tina@transitioncoach4athletes.com Learn More about Iosua Malaki, PTR and WTCA Tennis Professional Quote: “Who you are is how you lead.” Iosua Malaki brings young, positive energy unlike any other! He grew up playing tennis in a small town in Texas, where he spent all of his junior career self-taught until he was eighteen and able to work to afford his first official tennis lesson. His passion for the sport led him to compete in college tennis while attending Southwestern University and Concordia University. In his short career as a tennis professional, he has been a Director of Operations, Director of 10U Player Development, Director of High Performance, Fitness Trainer, and a Director of Tennis. Through his certifications with the PTR, WTCA, ITF, iTPA and USTA he is able to support his players in taking their games to the next level. He has coached several junior players to NCAA D2 scholarship and top NCAA D3 school, and many adult players to higher NTRP's. He is a proud member of PTR, WTCAand USTA. He leads with a whole heart and a passion for growing the sport.

Iosua 1:88. Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune.Iosua 3:55. Iosua a zis poporului: „Sfinţiţi-vă, căci mâine Domnul va face lucruri minunate […]