Podcasts about iosua

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 23 IUNI 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Filifili le taimi a le Atua (Choose God's time) Tauloto Tusi Paia: Teuteronome 30:19 “Ou te vala‘au i le lagi ma le lalolagi i le aso nei e fai ma molimau ‘iā te ‘outou, ‘ua ‘ou tu‘uina atu i ou luma o le ola ma le oti, o le manuia ma le malaia; o lenei, ‘ia e filifili i le ola, ‘ina ‘ia ola ai oe ‘atoa ma lau fānau;”Faitauga - Tusi Paia: Esoto 32:19-28E pei ona tatou iloa mai le tauloto mai le Tusi Paia o le asō, ua tuuina mai e le Atua i luma o tagata uma le ola ma le oti, manuia ma le malaia. E te ono fai mai, e te filifilia le ola ma le manuia, peitai o au mea e faia i aso uma e atagia ai lau filifiliga moni. I le ola, e leai ni faaiuga laiti poo galuega faia. O soo se galuega e faia ese tagata e iloa ai poo ia filifilia le ola poo le oti. I le Kenese 25:29- 34, o loo faamatala e le Tusi Paia le toe foi mai o Esau i le fale ua matuā fiaai ma fai atu ia Iakopo mo se ipu meaai e fesuiai ma lona tofi o le ulumatua. E na te lē iloa, o lana gaoioiga, na aveesea ai o ia ma lana fanau mai le manuia sa tatau ona latou maua. O le asō, e leai seisi o faapea mai, ‘o le Atua o Aperaamo, Isaako ma Esau', aua na faia e Esau le gaoioiga ua lē agavaa ai e tauave le manuia, ina ua ia inoino i lona tofi o le ulumatua i lona aiga. Na sesē lana filifiliga, ma na ia maua le taui. I le Iosua 7:16-26, na faamatala e le Tusi Paia le taui o le faaiuga sesē a Akana, na oo ai ina faaumatia lona gafa. Ina ua avatu e le Atua ia Isaraelu le manumalo ia Ieriko, na faatonu maoti e le Atua e aua nei latou avea se mea e tasi mai Ieriko. Peitai, na filifili e Akana le matapeapea, i le oa ma na i'u ane, ua oti faatasi ma lona aiga. Ou te tatalo, o soo se vaega e sesē sau faaiuga na faia ua oo mai ai luitau ma faigata i lou aiga, o le a galue ma tu mo oe le alofa mutimutivale o le Atua, e fesoasoani ia te oe e toe faaleleia ou ala, i le suafa o Iesu. Le au pele e, mo oe lava ma augatupulaga fai mai  e lei fananau mai, ia faamautinoa o loo e iai i le itu a le Atua. Aua e te taufaasesē ma faafoliga mai i se tagata e lē o oe. Filifili le itu a le Atua aua a oo ina ia faamanuia ia te oe, e manuia foi lou gafa ma ē tupuga mai ia te oe. Fai mai le Salamo 112:1-2, a e fiafia i le Alii, e malolosi lau fanau i le lalolagi. O lona uiga o ou suli, e le pei o tagata masani, ae o le a tauoloa ma tagata ola i la latou augatupulaga. Na matua tagata ola Isaako aua na filifili Aperaamo e tu i le itu a le Atua. Na faamatala e le Tusi Paia, ua tagata ola o ia, ma siitia, ua matua tagata ola. E iai le taimi na matua tagata ola ma malosi o ia i lo le atunuu atoa, ma na faatonu ai e le tupu o lea nuu e alu ese (Kenese 26:13-16). Fanau a le Atua, poo le a lava, poo ai lava e te filifili e te au ai, e aafia ai oe ma ou suli. Ou te faamalosi atu ia te oe, e te filfili le ola i au mea uma e faia ina ia e ola ma manuia ai, ma faapena foi i suli uma e tupuga mai ia te oe. O au faaiuga ma mea e faia, e aafia ai ou suli, filifili ma le poto, i le suafa o Iesu, Amene. 

IMPORTANȚA GÂNDIRII SĂNĂTOASE (2) „Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei… căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale...” (Iosua 1:8)

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TO'ONAI 30 ME 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Atua e tumau (The ageless God) Tauloto Tusi Paia: Isaia 40:31 “A o ē fa‘atalitali i le ALI‘I, e toe fa‘afouina lo latou malosi. Latou te si‘i a‘e ‘apa‘au e pei o aeto; latou te tamomo‘e, ‘ae lē vaivai; latou te sāvavali, ‘ae lē tigāina.”Faitauga - Tusi Paia: Luka 1:57-58 O le Atua e lē fa'atapula'aina e le taimi, ma ona o lea, e lē matua o Ia. I le Tanielu 7:9-10; o lo o tā'ua ai o Ia o Lē mai le vavau. Sa i ai o Ia ao le'i amataina le taimi, ma faia ai le taimi ia te ia lava. Auā e lē o'o ia te Ia se matua, o lona uiga o lona malosi e lē taitai fa'aitiitia.Ua ta'u mai e le Isaia 40: 28-31; ia i tatou o le Atua e lē taitai vaivai. E mafai e se taulealea ona ala a'e i le taeao ua toe faafouina ma malosi, peita'i e lagona le vaivai i le faaiuga o le aso ma manaomia le moe, peita'i o le Atua e lē o'o I ai se lē lavā. O le mea moni e le tulimoe Ia e lē moe lava (Salamo 121:4). Auā o Ia o le Atua e lē suia, e fou pea ia e faavavau ma lona alofa mutimutivale e fou i taeao uma (Auega 3:23). E ala i lona alofa mutimutivale, e mafai ona ia fa'amalosia lē ua vaivai, toe faaola mea e foliga mai ua mate ma toe fa'afo'isia avanoa ua leiloa.I le faitauga  mai le Tusi Paia o le asō ua tatou vaaia ai le galue o le Atua faavavau i olaga o Sakaria ma Elisapeta. Ua matutua le ulugalii ma ua leai so la faamoemoe e mafai ona la toe maua se atalii /afafine. Ina ua tula'i le Atua faavavau mo i laua na ia faafouina o la tino matutua. Na maua e Elisapeta le ola ma le malosi i lona manava ma to ai o ia (tulou). Poo le a le matua po o le tuai o se mea, e o'o loa i ai Lē e faavavau, na te faia ia lelei ma fou. Na Ia faia mo Sara ina ua ia saunia lona manava sa oti, ( Roma 4:19) e fanau mai ai se tama. Afai o e faalogoina pei ua lē mafai ona e manuia ona ua e misia se avanoa i le taimi ua tuana'i, po ua e matua tele mo le maua o se pepe/fanau, ou te tatalo i le suafa o Iesu ia asiasi atu le Atua faavavau ia te oe I le asō. O le a ia avatu ia te oe se ola fou ma suia oe ia e uluola. Na maua foi e Kalepo le mana faavavau o le Atua faavavau. I le valusefulu o tausaga o lona soifua sa tumau pea lona malosi faapei fa'ato'ā fasefulu ona tausaga ma sa auina atu ia e asia le nuu o Kanana. O se toeaina e valu sefulu tausaga ae sa fesili mo se mauga auā sa fa'asaoina lona malosi (Iosua 19:6-12). O ē faatalitali mo le Alii e faafouina lo latou malosi tusa poo le a le tele o tausaga o le soifua.Le au pele e, afai o i ai se vaega o lou soifua o e lagona ua faaitiitia lou malosi, po ua lē mafai ona e toe fua mai, ou te tatalo ia faafouina lou malosi e le Atua faavavau ma avea oe e faia mea e lē mafai ona fai, i le suafa o Iesu. E mafai e le Atua o le vavau ona faafouina tausaga ma le malosi o ē faatalitali ia te ia, i le suafa o Iesu, Amene 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 2 ME 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O le aao malosi o le Atua 2 (The mighty hand of God 2)Tauloto Tusi Paia: Teuteronome 26:8 “Ona ‘aumaia lea o i tatou e le ALI‘I nai Aikupito i le ‘a‘ao malosi, ma le ‘a‘ao fa‘aloaloa, ‘atoa ma mea mata‘utia tele, ma fa‘ailoga, ma vāvega.”Faitauga - Tusi Paia: Iosua 4:1-3, 21-24A galue le aao malosi ma le mata'utia o le Atua mo le lelei o se uso, aiga po o se atunuu, e masani lava ona taunu'u pe i'u i fa'amanuiaga tetele ma lelei. O lona aao malosi fo'i e aumaia fa'amagaloga atoatoa i e o saisaitia ma le sa'olotoga i e o sauaina. I le Esoto 3:19 na fetalai le Atua ia Mose o le a lē tuuina mai e Farao le fanauga a Isaraelu e o, se'i vagana ua fa'amalosia e se aao malosi ma le mata'utia. O lea la ina ua fa'aalia le malosi o le aao o le Atua na maua e le fanauga a Isaraelu le laveaiina, puipuiga, malamalama ma le foa'i. A'o Aikupito, na avea ma ata lafoia o ia lava. Ua faailoa mai ai a'o galue le aao malosi o le Atua mo ona tagata, na faapenā ona galue e tete'e atu i so'ose malosi e ono tula'i ma faasagatau i le Alii po'o ona tagata. Fai mai le Esoto 8;17-19“………na fa‘aloaloa e Arona lona lima sa i ai lona to‘oto‘o, na ia tā i le efuefu o le fanua, i le ‘ua fai ma ‘utu i tagata ‘atoa ma manu; ‘ua liu ‘utu o le efuefu uma lava o le fanua i le nu‘u uma lava o Aikupito. ‘Ua fa‘apea ‘ona fai fo‘i e taulāitu ‘iā latou togafiti fa‘ataulāitu, ‘ina ‘ia tutupu a‘e o ‘utu, ‘ae lē mafaia; sa i ai fo‘i o ‘utu i tagata ‘atoa ma manu. ‘Ona fai atu lea o taulāitu ‘iā Farao, “O le ‘a‘ao lenei o le Atua.” A ‘ua ma‘a‘a pea le loto o Farao, e le‘i fa‘alogo o ia ‘iā te i lā‘ua, fa‘apei ‘ona fetalai mai ai o le ALI‘I.”I le fuaiupu mai le Tusi Paia o loo tusia i luga, o loo faamatala mai ai o faataulaitu Aikupito o ē na o latou mafaia muamua ona fa'ata'ita'i galuega ofoofogia na fai e Mose na ta'utino o le aao o le Atua o loo galue i le soifua o Mose, ina ua lē toe mafai ona o latou fa'ata'ita'ia mea na faia e le Atua e ala ia Mose. E ui i lea na ma'a'a pea le loto o Farao, ma musu e tuuina atu le fanauga Isaraelu e o. Faatoa sui ina ua o'o ifo le aao mata'utia o le Atua i ona luga faatasi ma ona tagata. Ou te tatalo, so'ose tasi o fa'ama'a'a ma tete'e atu ia te oe o le a o'o atu i ai le aao malosi o le Atua, i le suafa o Iesu.I le faitauga mai le Tusi Paia o le asō ina ua sopoia e le fanauga Isaraelu le vaitafe o Ioritana, sa galue le aao malosi o le Atua. Ina ua taunuu i le isi itu, na ta'utino e Iosua e moni, na faia e le Atua le ala i totonu o le vaitafe o Ioritana ma ta'ita'i atu i latou i le isi itu i luga o le eleele mātūtū ma faaali I tagata uma o le lalolagi, e malosi lona aao (Iosua 4:24). O le aao malosi o le Atua e faia le ala mo tagata ua foliga ua leai se faamoemoe. Afai o oe moni o se atalii o le Atua, fiafia auā e fa'amautinoa e lona aao malosi e galulue mea uma mo lou lelei (Roma 8:28). Peita'i afai e lē o oe o se atalii o le Atua poo e fai mai o oe o se kerisiano a o loo ola pea i le agasala, ou te fautua ia te oe ia e salamō i le asō ina ia aua ne'i e faasaga i le toasā o le aao malosi o le Atua. Ia aapa atu le aao malosi o le Atua e aumai oe i le manumalo o manumalō, ma puipuia oe mai mailei a le fili, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 16 APERILA 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Liliuina o le faafanoga (Reversing curses).Tauloto Tusi Paia: Kalatia 3:13 “Na fa‘atauina mai i tatou e Keriso a‘i le fa‘afanoga o le tulafono, ‘ina ‘ua fa‘afanoina o ia mo i tatou, auā ‘ua tusia, “E fa‘afanoina i latou uma o ē na fa‘atautauina i le la‘au.” Faitauga - Tusi Paia: 2 Tupu 2:19-22I le faitauga mai le Tusi Paia o le asō, na o atu alii o Ieriko ia Elisaia ma faafitauli o lo latou nuu. E tele faafitauli o le nuu ona ua tuu i lalo o se fetuu a Iosua (Iosua 6:26), ua leva ona maliu. I le maea ai o le maliu o Iosua, na faaauau pea le malosi o le fetuu seia oo i le taimi o Elisaia, ua oo atu ma faia iai se galuega e amata mai le a'a. Tusa poo le a le malosi o se fetu'u poo le faafanoga, e iai le mana i le Atua e liliuina ai ma suia ia avea ma faamanuiaga. I le Kenese 49:5-7, i lana mavaega, na fetuu e Iakopo Simeona ma Levi. Na ia faapea atu o le a faataapeapeina i latou i totonu o Isaraelu. Peitai i le  Numera 3:11-13, na fetalai le Atua Malosi ia Mose, “O a‘u fo‘i, fa‘auta, ‘ua ‘ou ‘avea sa Levī a‘i le fānauga a Isaraelu e fai ma sui o ulumatua uma lava”. O le Atua i lona Silisili Ese ma le pule aoao, na ia liliuina le fetuu a Iakopo i luga o Levi ma suia i le faaeaina. A iai se fetuu i se tagata, e amata ona iai o ia i faigata, puapuaga, tigā, ma'i, mativa ma isi. E galue saoloto le tiapolo i le olaga o se tagata o loo i lalo o se fetuu. O le mafuaaga lea a e vaai atu o loo galue se fetuu i lou olaga poo lou aiga, aua e te nofonofo filemu. Ae ole atu i le Alii ona e faatuatua lea i lona mana e faasaoloto ia te oe ma le atoatoa. E naunau o ia e faasaoloto ia te oe mai soo se mea e taofia oe mai le maua atoatoa o ana fuafuaga ma faamoemoega mo lou olaga. Ua faasaolotoina oe e Iesu mai le fetuu poo le faafanoga o le tulafono, e pei o le tauloto mai le Tusi Paia o le asō. E mafai ona ia pulea ma liliuina soo se fetuu ua tuu ia te oe ese tagata ma liliuina fetuu tuufaasolo mai augatupulaga, ma suia o ni faamanuiaga e tuufaasolo i lou augatupulaga. I le 1 Nofoaiga Tupu 4:9-10, fai mai le Tusi Paia o Iapesa o se tagata faatuatuaina. Peitai ona o upu fetuu ua folafola e lona tinā ia te ia, ua faaigoaina o se tagata e faatupuina le faanoanoa. O upu a lona tinā ua tuuina ni tapulaa e taofia le alu i luma ma na i'u lava ina tagi ma ole atu i le Alii e faapea “E, fia manuia a‘u ‘iā te oe ma fa‘alauteleina lo‘u lau‘ele‘ele, ia ‘iā te a‘u fo‘i lou ‘a‘ao ma ‘ia e leoleo mai ‘iā te a‘u a‘i le leaga, ‘ina ne‘i tigāina a‘u.” Na talia e le Atua lana olega ma liliuina le fetuu na i ona luga. Le au pele e, afai o loo e i lalo o soo se fetuu tuu faasolo mai augatupulaga o lou aiga, poo se fetuu mai ou matua e pei o Iapesa, ou te manao e te tagi ma ole atu i le Atua i le asō, ua na o ia e mafai ona liliuina mea e le mafai ona liliuina. Tamoe ia te ia i le asō, ona e maua lea o le faasaolotoga atoatoa. E mafai e le Atua ona liliuina soo se fetuu poo le faafanoga, e ono iai i lou olaga ma suia i ana faamanuiaga sautualasi ma le faulai, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 7 APERILA 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O ē tauave le afi 2 (Fire carriers 2)Tauloto Tusi Paia: Mataio 5:6 “Amu‘ia ē fia ‘a‘ai ma fia inu i le amiotonu; auā e mā‘o‘ona i latou.”Faitauga - Tusi Paia: Esoto 33:7-11O le aso ananafi na ou fai atu ai o le auauna i le Atua ma le loto atoa ma āva i e ua taitai ia te oe, o se auala lea e te tauave ai le afi o le Atua. O le asō, o le a ou talanoa atu i seisi auala e te tauave ai le afi o le Atua, o le tulaga o lou fiaai ma le fiainu mo ia. I le faitauga mai le Tusi Paia o le asō, na talanoa faafesagai Mose ma le Atua i le ao faaniutū i le faitotoa o le faleie o le faapotopotoga, ma sa iai Iosua ma ia. Ina ua maea ona talanoa Mose ma le Atua, ona afio ese lea o le Atua mai le faleie, peitai na nofo ai lava Iosua ona o lona naunau i le fia mafuta i le mamalu o le Atua. Ao fiafia le toatele i le mafanafana o latou faleie, na tumau pea Iosua i luma o le Afi Maamaai, ma ou te mautinoa o loo ia mafuta i le Atua ma saili i ona fofoga. I le Numera 27:18, na faamaonia e le Atua o ia o le tagata e iai le Agaga, ma faatonu Mose e faaee ona lima ia te ia. O Elisaia le isi tagata na maua le afi o le Atua ona o lona fiaai ma le naunau. O le taimi na tuu ai e Elia lona ofu ia te ia, na ia tuua mea uma ae mulimuli i le tagata o le Atua (1 Tupu 19:19-21). Ina ua oo i le taimi e aveesea ai Elia ma ave olaina i le lagi, na ia fai ia Elisaia e ole atu mo soo se mea. E oo atu i lea taimi, ua matua fiaai Elisaia, ia vaai i le sili atu o galuega mamana a le Atua ma sa ia naunau e nate faia galuega e sili atu i lona matai. E lei manatu tele i le oa o le lalolagi,  ae pau le tulaga na fiaai ma naunau iai o le Atua. Ina ua faalogo Elia i le manaoga o lana auauna, na ia tali iai, “O le mea faigatā ‘ua e fai mai ai; ‘āfai ‘e te iloa mai a‘u pe a ‘ave‘eseina a‘u ‘iā te oe, ‘ona fa‘apea lea ‘iā te oe; “ (2 Tupu 2:9-10). O le alu i se malaga umi e oo ai le lelava ma le fia moe i le toatele, ae lei faapena Elisaia. O lona fiaai ma le fiainu na tumau ai le mataala ma iloa mea uma o loo tutupu i lona siomaga. Sa tumau lona loto i le mea o loo naunau iai, ma o lea na ia vaai i le kariota afi ma Elia ao aveolaina i le lagi i le asiosio (2 Tupu 2:11–12). Le au pele e, tusa poo ai e faaee ona lima i ou luga, e le oo mai le afi o le Atua seia vagana ua e fiaai ma fiainu ia e iai i luma o le Atua ma lona mamalu. E ui o se fasi laupapa e mafai ona mumu pe a pai iai le afi, peitai e lē mumū pe afai e lē mago. E na o i latou e fiainu ma fiaai ia i luma o le Atua ma lona mamalu e latou te maua le afi e faia ai mea tetele i lana augatupulaga. TataloTamā, faamolemole faatumu lou loto, manatu ma le agaga i le fiaai ma le fiainu i lou mamalu ma le mana, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 6 APERILA 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O ē tauave le afi 1 (Fire carriers 1)Tauloto Tusi Paia: 2 Tupu 3:11 “A ‘ua fai mai Iosefatu, “E lē o ‘i‘inei ‘ea se perofeta a le ALI‘I, tatou te fesili ai i le ALI‘I?” ‘Ona tali atu ai lea o le tasi o ‘au‘auna a le tupu o Isaraelu, ‘ua fa‘apea atu, “O lo‘o ‘i‘inei Elisaia le atali‘i o Safata, na na liligi le vai i lima o Elia.”Faitauga - Tusi Paia: 2 Tupu 2:1-14A tuu se fafie i le afi, e mumū. E faapena le tagata ua tuuina atu lona ola ia Iesu Keriso, e mumū le afi mo Iesu ma o le afi o loo mumū i lea tagata faatuatua o le mana o Agaga Paia. E lua auala e maua ai e se tagata faatuatua le afi, e mai le Atua e pei o Mose ma Elia, pe tauala mai i isi tagata ua iai le afi o le Atua ma e latou te tauave le afi. Mo se faataitaiga, na maua e Iosua le afi mai ia Mose (Teuteronome 34:9), o Elisaia ma maua mai ia Elia (1 Tupu 19:19). O Iosua na taua o le auauna a Mose (Iosua 1:1), ma o soo se mea na alu iai Mose, sa iai Iosua e auauna ia te ia. Ao auauna ma le faamaoni Iosua ia Mose, na faaee lima Mose ia te ia, ma ia maua le agaga o le poto. Afai e te manatu ua e maualuga tele e te lē auauna iai latou ua tuu e le Atua e taitai ia te oe, o lona uiga e lei saunia lou tagata e tauave le afi o le Atua. E lei faigofie le auauna ia Mose, peitai na totogi e Iosua le tau ma le loto malie. I le Esoto24:13-18, fai mai le Tusi Paia, na ō Iosua ma Mose i le Mauaga o Sinai, ma nonofo ai mo le 40 ao ma po. Na auauna ia Mose ma le loto atoa, ma ina ua faaee lima o Mose i luga o Iosua,  na ia tuuina atu ia te ia le mamalu ma le alofa tunoa( Numera 27:18-23). O le mafuaaga lea, atalii ma afaine o le Atua, e tatau ona e ava iai latou ua tuuina e le Atua e taitai ia te oe. O Elisaia o leisi tagata na ia maua le afi o le Atua e ala i le ava ma le auaunaga. Na iloa o ia, o le tagata na ia liligi le vai i lima o Elia (2 Tupu 3:11). E ui e sau mai se aiga e mauoloa, na ia gauai ma faamaualalo e ava ma auauna i le perofeta a le Atua, o Elia. Ao pisi isi atalii o perofeta e suesue ma vavalo i le mea o le a tupu ia Elia (2 Tupu 2:3), sa pisi Elisaia e mulimuli i le tagata o le Atua ma auauna ia te ia. Na iu ina ia maua le faalua o le faauuga sa ia Elia. Le au pele e, afai e te manao e te tauaveina le afi a le Atua, e tatau ona e auauna ia te ia ma lou loto atoa ma gauai e auauna ma ava i tagata faauuina ua ia tofia e taitai ia te oe. Ou te tatalo mo oe i le asō, ia aua lava nei e faamaualuga ua lē mafai ona e ava ma auauna iai latou ua tofia e le Atua e taitai ia te oe. I le suafa e sili i suafa uma lava, e te tauave le afi o le Atua i lou olaga ma e faia mea tetele i lona malo. O le auauna ma le ava i tagata ua tofia e le Atua e taitai ia te oe, o se auala lea e te maua ai lona afi, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 11 MATI 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu:  Maua o le manuia lelei 2 (Attaining good success 2)Tauloto Tusi Paia: Iosua 1:8 “E le te‘a i lou gutu le tusi o lenei tulafono, a ‘ia mafaufau i ai i le ao ‘atoa ma le po, ‘ina ‘ia e ‘ana‘ana e fai e tusa ma mea uma ‘ua tusia i ai; ‘ona manuia ai lea ‘iā te oe o lou ala, ‘ona e manuia ai lea.”Faitauga - Tusi Paia: Iosua 1:1-9Ina ua manao Serupapelu e fausia le malumalu i Ierusalema, na fai iai Sakaria, e lē o le malosi poo le fitafita, ae o le agaga o le Alii (Sakaria 4:6). E mafai ona manuia ma ausia taui o galuega e lē mafai ona ausia i lou malosi, o a'u o se molimau ola i lea tulaga moni. I le taimi na ou tusia ai lenei faamalosiau, ua iai le Ekalesia RCCG i le 190 atunuu o le lalolagi, ma e lei soo uma nei atunuu ia te au. O se faataitaiga lelei lea o galuega ausia e lē faia ise malosi. Emafai ona avatu e le Atua le manumalo e aunoa ma le manaomia o lou  tulaga maualuga, poto, malosi poo le tulaga pule o loo ia te oe, ae mafaia i lona alofa mutimutivale ma lona alofa tunoa. I le Salamo 37:5, o loo fautua atu Tavita e tu‘uina atu ou ala i le ALI‘I, ma fa‘atuatua ‘iā te ia, ‘ona faia lava lea ma faataunuuina. E taua tele aua afai e te lē lafoai mea uma i le Alii ae Ia foai atu le manuia, e te ono faagalo ia te ia ma e manatu ua e manuia ona o lou taumafai. O nisi tagata ua manuia ma ua faigata ona maua se moe ma leai se filemu ona ua lē lafoai mea uma i le Alii. Ina ua avea au ma taitai aoao i le Ekalesia RCCG, e na o le 39 aulotu na iai i Nigeria. O le taimi nei, ua faitau afe Ekalesia i le lalolagi atoa, ae o loo lelei pea le fua o lo'u toto aua foi ou te iloa o le Atua o loo i tua o nei mea uma. O po uma ou te moe lelei e aunoa ma sou popole i se mea. Ou te maua le filemu aua ua ou lafoai ma tuuina atu i le Atua mea uma. E finagalo le Atua i lana fanau e fiafia i manuia. I le tauloto mai le Tusi Paia o le asō, na ia faaalia ia Iosua se tulaga taua ia maua ai le manuia, o le manatunatu i lana Upu. O le manatunatu o le mafaufau loloto i se mea, na fetalai le Atua ia Iosua ia tausi i le tusi o tulafono i lona loto ma ona laugutu i taimi uma aua ua ia silafia, o soo se mea o loo i lona loto ma ona laugutu e oo ina taunuu. E silafia e le Atua afai e na te taitaia oe e talitonu o lona finagalo lea ia e manuia, ma e folafola atu i le faatuatua, e leai se mea e taofia oe mai le manuia. Afai o loo e faitau ma faalogo i lenei faamalosiau ae o loo e iai i faigata ma le toilalo, ou te folafola atu, o le a suia mo le lelei mo oe, e amata atu nei, i le suafa o Iesu. Le au pele e, manatumanatu i le upu a le Atua i le ao atoa ma le po ma tautino mea ua ia folafola mo oe, o le tulaga lena e tatala ai ma fiafia i le manuia lelei. Faaavanoa se taimi i aso uma e mafaufau ma manatunatu ai i folafolaga a le Atua mo lou manuia, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 4 MATI 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu:  O le agasala e faalumaina 2 (Sin is a reproach 2)Tauloto Tusi Paia: Esoto 20:5 “aua ‘e te ifo i ai, ‘aua fo‘i ‘e te ‘au‘auna i ai; auā o a‘u o le ALI‘I lou Atua, o le Atua fuā, o lē taui atu i fānau o le amioletonu a o latou mātua, e o‘o i le tupulaga e tolu ma le fa o ē ‘ino‘ino mai ‘iā te a‘u.”Faitauga - Tusi Paia: 2 Tupu 5:20-27O ananafi, na ou talanoa atu o le agasala a se tagata, e faalumaina ma o'o ai o ia i le pogisa. O le asō, o le a ou talanoa atu i agasala a matua, e mafai ona taofia latou fanau ma augatupulaga e tupuga mai ai, e maua ma fiafia i faamanuiaga a le Atua. O agasala a tagata e tutupu mai ai faafitauli e tuufaasolo i augatupulaga. O lona uiga o nisi tagata e matua pagatia o latou tulaga i le taimi nei, ona o agasala na faia e o latou matua. I le faitauga mai le Tusi Paia o le asō, na faataga e Kiasi le matapeapea e faia ai le agasala, ae na folafola e le tagata o le Atua le fetuu ia te ia ma ona suli, ua faapea atu, ‘O le a pipi‘i atu ai ‘iā te oe ma au fānau le lepela o Naamanu i āu tupulaga'. I aso anamua, aemaise i Aferika, e masani ona suesue lelei aiga o tagata e fuafua e faaipoipo i ai latou fanau ae lei faaipoipo. Mo se faataitaiga, e latou te suesue pei iai se talaaga o le ma'i maliu, lepela poo le ulu leaga i aiga o lea tagata, aua latou te iloa afai e iai ni tulaga faapea, e mautinoa e toe aliae mai i le isi augatupulaga. E iai taimi, o le agasala a le tagata e aafia ai lana fanau ao soifua pea o ia. O se faataitaiga o Akana i le Iosua 7:1-26. O lona matapeapea na lē usitai ai i le Atua, peitai na tauai ai lona aiga i maa ma faaumatia, na aafia ma maua e lana fanau le taui o se agasala latou te lei faia. O Eli o seisi tagata na faatamala ma tuulafoai lana fanau e lē aoaoina, na matua aafia ai ona suli (1 Samuelu 2:27-36). I le tele o tausaga na mavae talu ona fetuu le aiga o Eli, na taunuu ia Aviata, ua tulia ese mai le avea ma ositaulaga sili, e lē faapea o se mea na ia faia, ae ona o le upu a  le Atua e faasagatau ia Eli, o se tasi o ona tuaā (1 Tupu 2:27). E ese mai i fetuu e mafai ona maua mai matua o se tagata, o soo se tagata a na te lei talia Iesu Keriso e avea ma ona Alii ma Faaola o loo i lalo o se fetuu e afua mai ia Atamu ma Eva, o uluai matua o le uluai tagata. Le au pele e, ou te manao ia e iloa, na afio mai Iesu e faasaoloto iai latou o saisaitia, ma e aofia ai ma le soloia o tala o fetuu tuufaasolo i lou aiga. Afai o loo e tau ma fetuu tuufaasolo i augatupulaga po'o ni faaletonu o loo tutupu pea i lou aiga, e mafai ona faasaolotoina oe i le asō i le suafa o Iesu. Ole ma alaga atu i le Atua, e faaumatia e lona malamalama soo se faafitauli na tutupu mai i agasala a ou matua ma tuaā. A e liliu ia Iesu ma lou loto atoa, e na te faaulufale atu oe i lona aiga e faamamāina ma faasaolotoina mai fetuu, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE  TOONAI 7 FEPUARI 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Taofi Mau Lou Saolotoga 2 (Maintain Your Freedom 2)Tauloto Tusi Paia: Salamo 107:20 “‘Ua ia ‘auina atu lana afioga ma fa‘amālōlō ‘iā i latou ma lavea‘iina ai nai lo latou malaia.”Faitauga - Tusi Paia: 2 Korinito 3:16-18O le tiapolo o se gaoi, o lona uiga a alu atu i se tagata poo se aiga, o lona faamoemoe ia gaoi, fasioti ma fa'aumatia. E ese mai la le fa'amoemoe o Iesu. O Iesu na afio mai ina ia o tatou maua le ola tulu'i (Ioane 10:10). O le asō ou te fia faasoa atu nisi o auala e mafai ai e se tagata ua fa'asa'olotoina mai saisaitiaga a le tiapolo ona taofi ma faatumauina lona sa'olotoga ma fiafia moni I le ola tulu'i sautualasi mai ia Iesu.O se fa'anoanoaga pe afai o se isi ua mae'a fa'asa'olotoina e le aao mata'utia o le Atua ae toe leiloa lona sa'olotoga ona o le vaivai, faatamala poo le valea. E faaumatia tagata pe a leai se poto (Hosea 4:6). E leiloa mea ua o latou maua pe a o latou lē tausisia faiga faavae Paia manaomia e faatumauina ai. O le Alo o le Atua e aumaia le sa'olotoga ma so'ose tasi e tu'u fa'asa'oloto e le Atalii e saoloto faamaoni o ia (Ioane 8:36). E le aumaia e le Atua se fa'asa'olotoga fa'avaitaimi a'o le sa'olotoga moni atoatoa, peita'i e tatau i se uso ua fa'asa'olotoina ona soifua ma ui i le ala o le sa'olotoga.Fai mai 2 Korinito 3:17; o le mea o i ai le Agaga o le Alii o I ai le sa'olotoga. Poo fea lava e I ai le tiapolo, e lagona loa pe vaaia le Agaga o le Alii, ua i ai fo'i ma le sa'olotoga. Ina ia faatumauina lou saolotoga, e ao ona e faataga Agaga Paia e ta'ita'i ia te oe i mea uma e te fai. Avea Ia ma Alii o ou mafaufauga, upu ma amioga. Soosemea e pulea e le Alii e leai se tiapolo e mafai ona tu lata I ai. O le iloa o le Upu moni le isi auala e tumau ai lou sa'olotoga. Fai mai Ioane 8:32; e ao ona outou iloa le upu moni, e tu'u saoloto fo'i outou e le upu moni. E te iloa le upu moni faatatau i le tau na totogi e Iesu ina ia e saoloto? O e savali i lea upu moni? Ina ia tumau ona e ola saoloto e tatau ona e iloa le mea moni i le upu a le Atua ma faatumu ai lou tagata ina ia faapena ona fa'atumulia ai lou loto. O le upu a le Atua o le upu moni lea, ma a e iloa le upu, o le a fa'asa'olotoina ai oe. E ao ona avea le upu a le Atua ma au mea taumafa o aso ta'itasi. Ua fa'aalia mai I le Iosua 1:8; o se ki malosi I le olaga manuia o le mafaufau ma tautalatala I le upu a le Atua I le ao atoa ma le po. Ina ia aua aua ne'i toe pa'i le tiapolo I lou olaga, ia nofo mau le afioga a le Atua i totonu ia te outou i le poto uma lava (Kolose 3:16).Na faamatala Iopu faatatau i lona fa'asilisiliina o afioga a le Atua i le tusi a Iopu 23:12). Le au pele e, o le a le taua o le upu a le Atua ia te oe? O le a le maualuga o lau faamuamua i fa'atonuga ma poloaiga a le Atua? Afai e te mana'o ia tumau le sa'olotoga ua e maua mai le Atua, ia faataga Iesu Keriso e avea ma ou Alii ma ia faamuamua ma faasilisili lana upu i lou olaga. Ina ia tumau lou olaga saoloto, ia e iloa le upu, usitai i le ta'ita'iga a Agaga Paia ma ia mafaufau ma tautalatala i le upu a le Atua e lē aunoa. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 17 IANUARI 2026(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O faamanuiaga a le Alii (The blessings of the Lord)Tauloto Tusi Paia:Teuteronome 28:2“e maua fo‘i e oe o nei mea uma e manuia ai; e o‘o lava ia ‘iā te oe, pe ‘āfai ‘e te fa‘alogo i le si‘ufofoga o le ALI‘I lou Atua:”‭‭Faitauga - Tusi Paia: Teuteronome 11:26-27E alofa le Atua i lana fanau (1 Ioane 3:1), ma e naunau e avatu faamanuiaga iai latou e aunoa ma le tigā (Faataoto 10:22). Peitai, ona o ia o se tamā e faatuatuaina, e lē tali o ia i nisi o tatalo a lana fanau pe afai e na te silafia e lei matutua lelei e pulea lelei mea o loo latou ole atu ai. Mo se faataitaiga, e leai se tamā faatuatuaina e na te avatu i lona atalii e lima tausaga se taavale afi e fealuai ai, tusa poo le a le tauanau mai a lona atalii. E faapena foi lenei, ae lei foai atu e le Atua faamanuiaga ia te oe, e na te faamautinoaina e iai lou poto ma le mafai e pulea ai,ma e le afaina ai oe, pe aveesea ai oe mai le faataunuuina o lana fuafuaga autu mo lou olaga. E na te lē avatu i lana fanau mea e ole mai ai e ono afaina ai, pe faaumatia ai foi faamoemoega o latou olaga. Fai mai le 3 Ioane 2 e faapea, “Le pele e, ‘ia e manuia i mea uma, ma ‘ia e mālōlō, fa‘apei ‘ona manuia o lou agaga.” E finagalo le Atua ia e manuia i mea uma ma ia e malolo, peitai e faatoa oo iai pe a manuia lou agaga ma e tuputupu ma matua faaleagaga. O le mafuaaga lea e tatau ai ona e mautinoa o loo manuia lou agaga e ala lea i le fafaga i le upu a le Atua i aso uma. A e faia, e amata ona e manuia ma fiafia i faamanuiaga a le Atua i soo se vaega o lou olaga. Fai mai le Iosua 1:8 “E le te‘a i lou gutu le tusi o lenei tulafono, a ‘ia mafaufau i ai i le ao ‘atoa ma le po, ‘ina ‘ia e ‘ana‘ana e fai e tusa ma mea uma ‘ua tusia i ai; ‘ona manuia ai lea ‘iā te oe o lou ala, ‘ona e manuia ai lea.”‭‭Le au pele e, a e faatumuina lou loto i le upu a le Atua, e saunia oe e fiafia i ana faamanuiaga ma e manuia ai. Fai mai le Tusi Paia a e fiafia i le upu a le Atua ma e manatunatu iai i taimi uma, e te matua manuia e pei o laau e tōtō i tafatafa ane o vaitafe e le gata e fua mai ona fua i le vaitau e tatau ona fua ai, ae e lē mamae foi ona lau. Fai mai foi le Tusi Paia o mea uma foi e te faia e manuia (Salamo 1:2-3). E iai lava ituaiga faamanuiaga eseese e te maua mai i le Atua. I aso e lua o le a sosoo atu nei, o le a ou faamatala atu nei vaega e lua, o faamanuiaga e iai ona aiaiga ma faamanuiaga e lē mafai ona toe suia e seisi. Ou te tatalo o faamanuiaga a le Atua o le a mulimuli ia te oe, ao e tuputupu pea faaleagaga ma manuia lou agaga ia te ia. O le tele ona manuia o lou agaga, o le tele foi lena o faamanuiaga e te maua ma fiafia ai, mai le Atua, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 8 TESEMA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Agasala ma le lagolago a le Atua (Sin and God's support)Tauloto Tusi Paia: Salamo 5:4 “Auā o oe, ‘e te lē se Atua e fiafia i le amio leaga; e lē mau fa‘atasi ma oe lē ‘ua fai mea leaga.”‭‭Faitauga - Tusi Paia: Isaia 59:1-2Ina ua avea Iosua ma taitai o Isaraelu, na folafola e le Atua e lagolago ia te ia i taimi uma ma o so'o se mea e soli e ona alofivae e na te foai atu ia te ia ( Iosua 1:1-5). I le taimi atoa na taitaia ai e Iosua Isaraelu i le vao, na ia maua le moni ma le faamaoni o lenei folafolaga seia oo i le aso ma faatoilalo ai Isaraelu e se nuu laitiiti e taua o Ai. Ina ua maea lenei toilalo, na alu atu Iosua i le Atua ma fesili mo le mafuaaga o lenei toilalo, ona faaalia lea iai e le Atua o loo iai le agasala i le togalauapiga a Isaraelu (Iosua 7:2-11). O loo ta'u mai ai iai tatou tusa pe tatou te faia le finagalo o le Atua, ma ua maea folafola e na te lagolago ia tei tatou, e tuua i tatou ma aveese lana lagolago i le taimi tatou te faia ai le agasala. O le agasala e mafai ona liua se atalii poo se afafine o le Atua e avea ma fili o le Atua, e paia fofoga o le Atua e le mafai ona silasila i le amioleaga (Sapakuka 1:13), ma e tuua e le Atua lea tagata. E tele folafolaga matagofie na faia e le Atua ia Mose. Mo se faataitaiga, na ia fetalai ia Mose e la te ō ma ia ma e na te avatua fo‘i le mapusaga ia te ia (Esoto 33:14). I le Esoto 33:1 sa fetalai atu foi ‘iā Mose, ia ō a‘e ma le fanauga a Isaraelu i le nu‘u na ia tautō atu ai i ona tamā o Aperaamo, Isaako, ma Iakopo. Peitai ina ua lē usitai Mose i le Atua, na aveesea e le Atua lana lagolago ma na maliu Mose i le vao (Teuteronome 34:4-6). O le lē usitai i faatonuga a le Atua e aveesea ai le lagolago a le Atua. O Saulo o le uluai tupu o Isaraelu, ma na fuafua e le Atua e faavavau lana nofoaiga (1 Samuelu 13:13). Peitai ao nofo o ia i le nofoalii o le tupu, na faamaualuga ma ua lē usitai i le Atua (1 Samuelu 15:1-30). Na suia ai le finagalo o le Atua, aveese lana lagolago ma foai atu le nofoaiga tupu ia Tavita. O Samasoni foi na fuafuaina e le Atua e avea ma tagata maoae. Peitai ua amata ona ola i le agasala e ui na manatu, e lē taitai alu ese le Atua ma ia. O le aso na aveesea ai le lagolago a le Atua ma ia te ia, e na te lei iloa, seia oo ina saisaia o ia e ona fili (Faamasino 16:20). Le au pele e, o e faia se mea e ono aveesea ai le lagolago a le Atua mai ia te oe? Afai o loo e faia le agasala faalilolilo, ia taofia loa i le taimi nei. Aua e te manatu e leai sona taui ona o loo sologa lelei mea uma. O loo faamauina e le Atua. Ia e salamo i le asō ae lei faia sana faaiuga e liliu atu lona tua ia te oe. O e faia ea se mea e ono faaosofia le Atua e aveesea lana lagolago mai ia te oe? Ia aua lava nei aveesea le lagolago a le Atua mai ia te oe i le suafa o Iesu, Amene.‭‭

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 6 TESEMA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Ia Nofo Tupu Le Upu Ia Te Oe (Let The Word Dwell In You)Tauloto Tusi Paia: Kolose 3:16 “Ia nofo le afioga a Keriso i totonu ‘iā te ‘outou ‘iā tele lava, a o ‘outou a‘oa‘o ma apoapoa‘i le tasi i le tasi i le poto uma lava, a o ‘outou pepese fo‘i i salāmo ma pese, ma siva fa‘aleagaga ma le fa‘afetai i le Atua i o ‘outou loto.”‭‭Faitauga - Tusi Paia: Ioane 15:4-7Fai mai le Tusi Paia I le tusi o Ioane 1:1 .“Sa i le amataga le ‘Upu, sa i le Atua le ‘Upu, o le Atua fo‘i le ‘Upu.” Na toe faapea mai le Tusi Paia I le fuaiupu 14 o le mataupu lava lea “Ua liu tino tagata le ‘Upu, sa mau fo‘i o ia ma i tatou, na matou matamata i lona mamalu; o le mamalu lava lea o le Alo e to‘atasi o le Tamā, ‘ua tumu o ia i le alofa tunoa ma le fa‘amaoni.” A tele lou taimi e suesue ai le Upu a le Atua, ma ua amata nofomau Upu o le Tusi Paia i totonu ia te oe ma ua avea pei o se isi vaega moni o lou tino, o le a amata ona e vaaia le mamalu o le Atua.Fai mai le 2 Korinito 3;18 “A o i tatou uma, o lo‘o va‘ava‘ai i tatou i le pupula o le Ali‘i ma o tatou mata, e lē ufitia ‘ua liua ai i tatou ‘ua foliga i ai nai le pupula e o‘o i le pupula, fa‘apei ‘ona maua ai mai le Ali‘i, o ia o le Agaga.”O le tele o lou vaai ma iloa le mamalu o le Atua o le tele lea o le liua o lou tagata e foliga i le Atua mai le pupula i le pupula. O lea afai e te mana'o e faasusulu atu le pupula o le Atua, e ao ona suesue lau Tusi Paia i aso uma ma manatunatu i ai i le ao ma le po. O le Upu a le Atua e mamana ma afai e te faatagaina e nofo i lou loto o le a e iloa ma maua se suiga tele i soose vaega o lou olaga. Fai mai le tusi o Faataoto 18:10 “O le suafa o le ALI‘I, o le ‘olo malosi lea; e sola atu i ai lē amiotonu, ‘ona sao ai lea o ia.”Ua ta'u mai le fuaiupu lenei ia I tatou, o le suafa o le Atua e mamana tele ma o le ‘olo malosi e fa'asaoina ai I latou o e sulufa'i atu i ai. Peita'i e faapei ona mamana lona suafa, fai mai le Salamo 138;2 “Ou te ifo i lou malumalu pa‘ia, ‘ou te vivi‘i atu fo‘i i lou suafa ‘ona o lou alofa ma lou fa‘amaoni; auā ‘ua e fa‘asilisili lau afioga i lou suafa uma.”O le Upu a le Atua e sili atu fo'i le mamana nai loo lona suafa. O le ala lea e lē tatau ai ona e talasua i le Upu a le Atua. Fai mai le tusi o Iosua 1:8; e ao ona e mafaufau i ai i le ao ma le po ina ia manuia ai ou ala. Le au pele e, na o i latou e faataga le Upu a le Atua e nofo tupu i o latou loto ma pulea o latou olaga e mafai ona faafiafiaina i le manuia. Ou te tatalo o le a iloga ona e faatofu lou tagata i totonu i le Upu a le Atua ma faataga e nofo tupu maua'a i lou loto ia mafai ai ona e fiafia i le manuia sautualasi i so'o se vaega o lou soifua, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 25 NOVEMA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Fataga latou e felelei (Let them fly)Tauloto Tusi Paia:Ioelu 2:28 “Mulimuli ane, e i‘u ‘ina ‘ou liligi ifo ai lo‘u Agaga i luga i tagata uma; ona perofeta ai lea o ‘outou atali‘i ma o ‘outou afafine, e fai miti o ‘outou toeaina, e iloa fa‘aaliga e o ‘outou taulele‘a.”Faitauga - Tusi Paia:  Numera 11:10-29 I le tusi faitau o le Tusi Paia i le asō, na ave e le Atua se vaega o le agaga sa i luga o Mose ma tuu i luga o toeaina e toʻa 70 aua ua faitio ua mamafa tele le avega o le taʻitaʻiina o le fanauga a Isaraelu. Ina ua amata ona fai perofetaga e le au toeaina e 70, na sau se tauleʻaleʻa ma logo Mose e iai ni alii se toʻalua e lē vaega ma i latou o loo faia foi perofetaga. Ina ua faalogo atu Iosua i lenei mea, na ia fai atu ia Mose e taofi i laʻua. Peitai, na tali atu Mose e lē afaina pe afai e tuu e le Alii Lona Agaga i luga o ona tagata, aua o lona finagalo tonu lea. O Mose o se taʻitaʻi moni, ma o taʻitaʻi moni e faatagaina o latou so'o e felelei.Na fesili atu se tasi i se faifeʻau, "Se a le mafuaaga e te le a'oa'oina ai le papatisoga o le Agaga Paia i totonu o lau aulotu?" Na tali le faife'au, "Aua afai latou te mauaina le mana o Agaga Paia, o le a sili atu la latou tausinioga nai lo matou, latou faifeʻau." Na ou ofo i lenei tali aua o laʻu tatalo, ia sili atu laʻu fanau ia te aʻu. O taimi uma ou te tatalo ai mo faifeʻau o le RCCG, ou te ole atu i le Atua ia fa'aluaina le faauuga i loʻu ola i luga iai latou, aua a taunuu, o le a sili atu ona faigofie laʻu galuega.O se faʻataʻitaʻiga, a aumai se tino maliu i le falesa ina ia toe faaola, e le matagofie ‘ea pe afai e mafai e se tagata galue faasino nofoa  ona toe faatū le tagata oti e toe ola mai e aunoa ma loʻu faatinoina po o le faia o se galuega e seisi faifeʻau. O le tele o faifeʻau e toetoe lava a latou faia mea uma i totonu o a latou ekalesia ona ua latou manatu e na o i latou lava e mafai ona feagai ma ia vaega, o ia faifeʻau e iʻu ane ua matua pologa ai ae e lē manaomia. E faapefea ona faatupuina e le Atua le Ekalesia pe afai e lē taumafai faifeau e atiae ia latou e auauna i totonu o le galuega? A ole atu faife'au I le Atua e avatu le mana i a latou Ekalesia, ma ua faatumuina tagata i le afi mo le Atua, o le a tupu se toe faʻaolaolaga tele, ma o le a agaʻi i luma le galuega. E ui e moni a maua e tagata uma o le aulotu se vaega o le mana o le Atua, atonu o le a latou fememea'i ma lagona le fiu e faalogologo i lauga a le faife'au, peitai o le faifeʻau atamai, e na te le toe vavaoina i latou. A'o le mea e tatau ona fai, e tatau i faifeʻau ona aoaoina i latou ma tuu i ni nu'u fou ina ia mafai ai ona latou taitaiina isi tagata i le faauuga ua aoaoina ai i latou. Ioe, atonu latou te faia ni mea sese, peitai a maua le taʻitaʻiga a le faifeʻau ma le fesoasoani a le Atua, o le a manuia.Le ‘au pele, afai o oe o se taʻitaʻi i so'o se tulaga, saili le tuputupu aʻe ma aoaoina lelei tagata o lo'o i lalo o lau taʻitaʻiga aua o le a faafaigofie ai lau galuega. E le gata i lea, a o'o ina aoaoina lelei i latou, faataga i latou, e felelei! O taʻitaʻi moni e sai'ili auala e aoaoina malosi tagata o lo'o auauna i lalo o latou taʻitaʻiga, ina ia mafai ona latou felelei, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 24 OKETOPA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Alii O La'u Pese (The Lord Is My Song)Tauloto Tusi Paia –  Salamo 118:14 “O le ALI‘I, o lo‘u malosi o ia ma la‘u pese, ‘ua ‘avea fo‘i o ia mo‘u fa‘aolataga.”‭‭Faitauga - Tusi Paia: Salamo 126:1-6E matagofie le iloa o Iesu ma faatuatua ia te ia. I nai aso ua tuanai atu, sa ou talanoa atu i faamanuiaga o le avea o Iesu ma ou Alii. O i latou e lei tuuina atu o latou ola i le Alii o Iesu, o loo latou taofia lo latou maua o faamanuiaga e tele i le avea lea ma fanau a le Atua Silisili Ese. O tagata e fiafia i pese mananaia ma fiafia e pepese i pese fou. Afai e avea Iesu ma ou Alii, e le gata e na te foai atu se pese fou, e avea o ia ma au pese. E le gata e na te faatumuina lou fofoga i le ataata, e avea o Ia e te ataata ai ma fai ma puna o lou olioli. Ina ua aumaia e le Atua le fanauga a Isaraelu mai Aikupito ma taitai e ui atu i le sami ulaula, na amata ona pepese i se pese fou i le Alii e faapea;“O le ALI‘I, o lo‘u malosi ia ma la‘u pese, ‘ua fai fo‘i o ia mo‘u olataga. O lo‘u Atua lenei, ‘ou te fa‘ane‘ene‘e i ai; o le Atua o lo‘u tamā, ‘ou te vivi‘i lava ‘iā te ia.” Esoto‬ ‭15‬:‭2‬ ‭A avea le Atua ma au pese, e na te faatumuina lou fofoga i le olioli ma le ataata. Ina ua avea o ia ma pese a Sarai, na ia faatumu lona fofoga i le ataata ma ataata atu ai ma tagata uma (Kenese 21:6). Ou te tatalo o tagata uma na aamu ia te oe, o le a ataata ma oe, i le suafa o Iesu. A manatu le tiapolo ua ia manumalo pe manatu foi ua sili atu le leaga o mea ua ia faia ia te oe ma e lē toe foi i se lelei, e tatau i lea kerisiano ona iloa, o le a avea le Atua ma pese ia te ia. Ina ua osofaia e le tiapolo Iopu ma lona aiga, na ia manatu o ia e faia le upu mulimuli. Peitai na afio mai le Atua mo Iopu ma foai atu le faalua o mea uma na leiloa ( Iopu 42:12). A avea le Atua ma au pese, o le a ia faatumuina lou fofoga i pese o le manumalo. Ina ua finagalo e solo i lalo le pa i Ieriko, na ia saunia le alaga o le manumalo i fofoga o tagata. “Ua ili pū e ositaulaga, ‘ona ‘alalaga ai lea o le nu‘u; ‘ua fa‘alogo le nu‘u i le leo o le pū, ‘ona ‘alalaga lea o le nu‘u i le leo tele, ‘ona solo ai lea i lalo o le pā, ‘ona ō a‘e ai lea o le nu‘u i le ‘a‘ai ta‘itasi i o latou luma, ‘ua latou ā‘ea fo‘i le ‘a‘ai.” Iosua‬ ‭6‬:‭20‬ ‭Le au pele e, e finagalo le Atua e avea ma au pese. E fingalo e na te saunia faifaipea mo oe le pese fou o le olioli ma le manumalo. Lafoai lou ola ma le atoatoa ia te ia ona avea lea o ou aso e faatumulia i le ataata ma le pese. A lafoai ma le atoatoa lou ola ia Iesu, e avea o ia ma au pese, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 8 OKETOPA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu:   Fafaga le agaga (Feed the Spirit) Tauloto Tusi Paia –  Roma 8:9 “A o ‘outou, tou te lē i la le tino, ‘ae i la le Agaga, pe ‘āfai e nofo le Agaga o le Atua i totonu ‘iā te ‘outou. ‘Ai se tasi ‘ua lē ‘iā te ia le Agaga o Keriso, e lē fai lea mōna.”‭‭Faitauga - Tusi Paia: Kalatia 5:16-18O loo faaalia i le faitauga mai le Tusi Paia o le asō, o le tino ma le agaga e feteenai ma o le vaega e fafaga, o le vaega lena e manumalo. O le ola e sili atu i le tino, e tatau i le fanau a le Atua ona fafagaina pea lona agaga i le upu a le Atua. O le tala ia Peteru i le Luka 22:54-62 e faanoanoa ai. O ia o se tasi o soo o Iesu na auina atu i taulaga ma nuu e talai le talalelei ma na foi mai ma le fiafia ona na usitai temoni iai latou (Luka 10:17). Sa ia iai foi ma Iesu ao ia fagaina le toa lima afe ( Mareko 6:35-44) ma faatuina Lasalo mai le tuugamau (Ioane 11:1-44). E iai foi le taimi na savali ai i luga o le vai (Mataio 14:28-29). A toaga Peteru e fafaga lona agaga, e le mafai e le tiapolo ona pa'i ia te ia. Peitai na amata loa ona faamaualuga ma ia faapea e lē taitai ona ia faafiti ia Iesu (Mataio 26:34-35), ua amata ai loa ona ia vaivai i le agaga. Na lapatai e Iesu ia Peteru o loo faasagatau mai le tiapolo ia te ia ia paū (Luka 22:31), peitai ua lē tamoe e nofo i le mea lilo e puipui ai o ia, ae ua finau pea e na te lē faafiti i le Alii seia oo ina paū. Afai e te lē fafagaina lou agaga, o le a e lamatia i le tau mai a le tiapolo. O le a e vave ita ma faigofie ona e inoino i le tele o mea. O le fafagaina o lou agaga,  o se galuega e faifai pea. I le Mataio 6:34, na fetalai Iesu, “ …Auā e popole le aso a taeao i ana lava mea. E tatau i le aso lona lava leaga.” I nisi faaupuga, o le manumalo i le leaga i aso uma, e tatau ona fafagaina lou agaga i aso uma. E tatau ona faaalu lou taimi e suesue ai i le upu a le Atua. Fai mai le Iosua 1:8 “E le te‘a i lou gutu le tusi o lenei tulafono, a ‘ia mafaufau i ai i le ao ‘atoa ma le po,..” E tatau foi ona e mafuta i le tatalo ina ia aua nei e paū i le tiapolo. O nisi faifeau ua latou masani ma iloa le Tusi Paia ua latou manatu ai, e lē toe manaomia le suesue o le Tusi Paia ma tatalo e pei ona iai muamua. E mafai ona latou tusia se lauga i se taimi puupuu ma latou manatu ai o loo lelei pea lo latou itu faaleagaga. Afai e galala pea lou agaga ona e te lē o fafagaina, e vave ona e matutū. Aua e te faatagaina le tiapolo e pelogia oe o loo lelei mea uma peitai e te le o fafagaina lou agaga. E manao e faaaoga uma lou malosi ina ia manumalo o ia, ia te oe.Le au pele e, fafaga lou agaga i aso uma e ala i le suesue o le upu a le Atua ma mafuta ma Agaga Paia, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 24 SETEMA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu:  O le tulaga ua e iloa atu, e fai mo oe (What you see is what you get) Tauloto Tusi Paia –  Kenese 13:15 “auā o le lau‘ele‘ele uma ‘ua e iloa atu nei, ‘ou te foa‘iina atu mo oe ma lau fānau e fa‘avauvau.”‭‭Faitauga - Tusi Paia: Numera 13:16-33Sa fai se talanoaga a le Atua ma Aperaamo i se tasi po i le Kenese 15:3-6, ma sa faamanatu e Aperaamo i le Atua e na te lei foai atu lava sona suli. Na tali le Atua, ma faatonu e alu i fafo ma vaai pe mafai ona ia faitauina fetu o le lagi. Ona ia fai lea iai o lana fanau o le a toatele e pei o fetu o le lagi. E te ono manatu pe aisea na fai ai le Atua e alu i fafo e vaavaai i fetu? Aisea na le na o le fai iai o ona suli o le a matua toatele e faigata on faitauina? Ou te talitonu na finagalo le Atua ia vaai ma tilotilo Aperaamo i le aofaiga o le a ia maua. E faapena foi i le Kenese 13:14-17, na fetalai le Atua ia Aperaamo, ‘o le laueleele o loo e vaai atu iai, e fai mo oe'. Na ia faapea mai foi, ‘Alu ese mai le tulaga o loo e iai, savali i le laueleeele i le mamao e te mafaia, ona avea lea ma oe'. Na silafia e le Atua, e tatau ona umia e Aperaamo se fanua, peitai e na te manaomia le maua o se faaaliga, iloa ma vaai atu iai, e na te maua ai. I soo se tulaga e te iai, o mea o loo e iloa atu, e te maua. I soo se tamaoaiga o se atunuu o loo iai tagata e faitio ma faapea, ua faigata ma taugata mea uma, afai e te vaai atu i le mativa, o le mea lena e te maua. I se tulaga e faapea mai ua leai se faamoemoe, afai e te vaai atu i le ola, e te maua le ola. E pau lau mea e faia o le fuafua lelei o lou faatuatua ia e vaai ma tilotilo atu, tau o folafolaga a Iesu ia te oe, o mea na e te maua. I le faitauga mai le Tusi Paia o le asō,  na auina atu e Mose ni tagata asiasi e vaavaai i le nuu o Kanana, ona o mai lea ma ni ripoti. Na vaai atu Iosua ma Kalepo, o loo la nonofo i le nuu, ae o le isi to'asefulu, na latou vaai atu i sauai ma se nuu e matua toatele tagata e nonofo ai. Na iloa atu e Iosua ma Kalepo le matautia o le Atua ma mea e na te faia, peitai o isi ua latou faatusa i latou ini loi. I le iuga, na maua ma iu le tagata lava ia i mea na vaai atu iai. Na maliliu uma le toasefulu i le vao, a'o Iosua ma Kalepo, na la taunuu i le nuu na folafolaina ma nonofo ai (Numera 32:11-12). Le au pele e, o le a le mea o loo e iloa atu i lou olaga? O le mea e te vaai atu iai, o lena foi e fai mo oe. A e vaai atu i le manumalo, e te savali ai. Peitai a e vaai atu i le faiaina, e te maua foi. E finagalo le Atua ia sa'o lau vaai, ma e pau le tulaga e faatino ai, o le iloa o Lana Upu. O le a se mea ua faailoa atu e le Atua e faatatau i lou aiga, lau fanau, lau galuega, soifua maloloina lelei ma lou soifua? Talitonu ma faatuatua i ana folafolaga mo oe, ona taunuu lea. Tusa poo le a le tulaga o loo e iai, ia e tumau i folafolaga a le Atua i lana Upu, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 13 SETEMA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu:  Tamo'e ma le faaaliga (Run with the vision) Tauloto Tusi Paia –  Ioelu 2:28  “Mulimuli ane, e i‘u ‘ina ‘ou liligi ifo ai lo‘u Agaga i luga i tagata uma; ona perofeta ai lea o ‘outou atali‘i ma o ‘outou afafine, e fai miti o ‘outou toeaina, e iloa fa‘aaliga e o ‘outou taulele‘a.”‭‭Faitauga - Tusi Paia: Numera 14:1-9I le tauloto mai le Tusi Paia o le asō, na folafola e le Atua o le a ia  liligi ifo Lona Agaga i aso mulimuli, e fai miti ia toeaina ao taulelea e iloa faaaliga. Pe e te matua pe talavou, e finagalo le Atua e te faia mea tetele ma lona Agaga Paia o loo nofo i totonu ia te oe. A avatu e le Atua ia te oe se faaaliga, e finagalo o ia e te tamoe ma le faaaliga lena. E te ono fetaiai ma luitau, peitai e tatau ona e  tilotilo I tua atu. Mo se faataitaiga, i le Numera 13 ma le 14, na auina atu e Mose tagata asiasi e vaavaai i le nuu na folafolaina ma aumai ia te ia se ripoti.   Na toe foi mai tagata asiasi ma vine lapopoa e faailoa mai ai o le nuu moni o loo iai le suauu ma le meli, peitai o le toasefulu o i latou, ua tomumumu ma faapea mai, e tumu le nuu i sauai. O Kalepo ma Iosua, o loo manino lo la iloa o le faaaliga a le Atua ua faapea mai, ‘ Matou te iloa mea na vaai iai matou mata, ae a aina e le eleele ona tagata, e le tatau ona toe totoe ai nisi. Na aumai e le Atua le faaaliga, ma è fesoasoani mai o ia tatou te avea le nuu, ia tatou o atu loa e fai le nuu mo tatou'. Fai mai le Tusi Paia i le Numera 32:11-12, e ui na faaumatia tagata uma o lena augatupulaga, ua na o Iosua ma Kalepo na oo i le nuu na folafolaina. Le au pele e, o le faaaliga na avatu e le Atua ia te oe e faasao ia te oe ma faalevalevaina ai ou aso. Tusa poo le a lou tausaga, afai e te iloa atu le mea o loo finagalo le Atua ia te oe e te faia ma ua e sauni e faia, o le a ia saunia oe ia e ola pea ma malosi atoatoa. E 75 tausaga o Aperaamo ina ua valaau le Atua ia te ia e alu i le  nuu o le a ia faaali atu ia te ia ( Kenese 12:1-4). Aua sa naunau e tamoe ma le faaaliga lea, na faataga e le Atua ia ola pea seia aulia le 175 tausaga (Kenese 25:7-8). A avatu e le Atua se faaaliga, tamoe ma oe, aua te musua ona o ni faafitauli. E le tatau foi ona e muamua i luma o le Atua aua e oo atu ai ia te oe puapuaga. Fai mai le Sapakuka 2:3, ‘“Auā o le fa‘aaliga ‘ua tu‘uina mo ona aso ‘ua tu‘upoina, ‘ae tautala mai pe a o‘o i le i‘uga, e le pepelo lava; e ui lava ‘ina tuai mai, a ‘ia fa‘atalitali pea i ai auā e o‘o mai lava, e le fa‘atuai mai.”‭O lona uiga e tatau ona lava lou onosai e te tamoe ai ma le faaaliga na tuuina atu e le Atua ia te oe (Eperu 12:1). I lea auala, e te le faia ai ni faaiuga faatopetope ao e mulimuli i le faaaliga. Ou te tatalo ia e ausia faaaliga uma ua avatu e le Atua ia te oe, i le suafa o Iesu. Afai na avatu e le Atua se faaaliga ia te oe, tamoe ma oe, i le suafa o Iesu, Amene. 

Ezra 3.1-71. Când a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor. Atunci poporul s-a strâns ca un singur om la Ierusalim.2. Iosua, fiul lui Ioţadac, cu fraţii săi, preoţii, şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel, cu fraţii săi s-au sculat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el […]

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 30 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Faamoemoega (Purpose) Tauloto –  Galuega 13:36 “O Tavita fo‘i, ‘ina ‘ua uma ‘ona ‘au‘auna i le finagalo o le Atua i lona lava tupulaga, ‘ua moe o ia, ma ‘ua fa‘atasiina atu i ona tamā, ‘ua o‘o fo‘i ‘iā te ia le pala.”‭‭Faitauga o le Tusi Paia: Isaia 46:10-11Ae e te lei fanau mai, e iai se galuega faapitoa ua atofa e le Atua ia te oe. Ua faamanino mai e Ieremia 1:5 e faapea “Na a‘u iloa oe a o le‘i faia oe e a‘u i le manava; na a‘u fa‘apa‘iaina oe a o le‘i fānau mai oe, na a‘u tofia oe e fai ma perofeta i nu‘u.”‭‭Na tuuina oe e le Atua mo se faamoemoega faapitoa I le aiga na e fanau mai ai. Na ia tuuina oe i le nofoaga lena mo lana fuafuaga mo lou olaga mai le amataga. Ou te tatalo e fetalai atu le Atua ia te oe e tusa ma lou faamoemoega ma le mafuaaga ua ia tuuina ai oe i le aiga na e fanau mai ai. O soo se tagata lava e iai lona faamoemoega autu na fanau ma ai i se aiga, nuu ma le atunuu. Mo se faataitaiga, i le Esoto 3:1-12, na faatonu faapitoa e le Atua Mose, ‘o lou faamoemoega o le aumaia o o'u tagata mai Aikupito, ina ia latou tapuai ia te a'u I lenei mauga'. I le Iosua 1:1-8, na fetalai le Atua ia Iosua o lana galuega o le vaevaeina o le laueleele I ona tagata. I le 1 Tupu 19:19-21, na faailoa e le Atua ia Elisaia, ‘o lau galuega i le taimi nei o le faifaatoaga, ma o loo lelei lau galue, peitai o le galuega ua ou tofia oe iai o la'u perofeta'. A taofia le faamuamua o le tupe ae amata ona e faia le galuega na tuu ai oe e le Atua i le lalolagi nei, e le gata ina e maua tupe, ae maua foi mea e sili atu. Ua vave malolo ritaea Elisaia mai le faifaatoaga e avea ma perofeta, o le taunuuga o loo tusia i le 2 Tupu 4:12-13. Na avea ma tagata tautaua ma tauoloa na mafai ona ia fai atu i le fafine Sunema, ‘e te manao ou te talanoa i le tupu poo le palemia mo oe? O ai e te manao ou te talanoa iai mo oe?' Ia e faatuatua i le Atua, e na te lei tuuina oe i le lalolagi nei e te puapuaga. A e maua loa le faamoemoega mo lou olaga, amata savali ai loa aua o le auala lena e te maua ai le loto malie ma le olioli mausalī. Fai mai i le Ieremia 29:11“Auā o a‘u nei, ‘ua ‘ou iloa manatu ‘ua ‘ou manatu ai ‘iā te ‘outou, o manatu i le manuia, ‘ae lē o le malaia, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I, e foa‘iina atu ‘iā te ‘outou le i‘uga e i ai le fa‘amoemoe.” O le finagalo o le Atua ia e iloa ma silafia le faamoemoega o lou olaga ma savali ai. Afai e te lei iloa lava, ia e alu atu ia te ia i le Tatalo i le asō ma ole atu ia te ia. E na te faaali atu ia te oe ma avatu le alofa tunoa e faatino ai. TataloTamā, faaali mai le faamoemoega mo lo'u olaga ma fesoasoani mai ia te a'u ina ia aua lava nei o'u alu ese ai, i le suafa o Iesu, Amene. ‭‭

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 29 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Feagaiga faipaaga ma le Atua (Covenant Partnership with God) Tauloto –  2  Nofoaiga Tupu 6:14“Ua fa‘apea atu fo‘i o ia, “Le ALI‘I e, le Atua o Isaraelu, e leai se Atua e tusa ma oe i le lagi, po o le lalolagi; o lo‘o tausia le feagaiga ma le alofa i au ‘au‘auna, o ē sāvavali i ou luma ma o latou loto ‘atoa;”‭‭Faitauga o le Tusi Paia: 2 Tupu 4:8-37I le faitauga o le Tusi Paia o le asō, na foai ma lulū le fafine Sunema e faifaipea i le soifuaga o Elia ma na faaosofia ai Elia e sueina o se mea e tauia ai o ia. Na iu lava ina maua e le fafine Sunema faamanuiaga na suia ai lona olaga. Ua ou iloa mai lenei tala, a e faamanuia i se faifeau moni o le Atua, ua e faia se feagaiga e fai paaga ai ma le Atua ma e te lē tau tatalo mo mea o loo e manaomia aua e saunia lava e le Atua. E iai se vaega i totonu o le Ekalesia RCCG e taua o le ‘Paaga Faifeagaiga'. O tagata nei latou te siitia ma le filemu o'u lima i le itu tau tupe. Ou te fono ma i latou e faatasi i le tausaga, ma i se tasi o matou fono, na taitaiina a'u e Agaga Paia e faapea atu, ‘o outou uma sa siitia o'u lima, afai e iai se tasi o outou e iai se aitalafu, e totogi e le Atua lau aitalafu'. O se tasi o tamaloa na iai ua alaga leotele, Amene. E 50 ona tausaga ma sa faulai ana aitalafu. O le vaiaso na sosoo ai, na vili atu ai ia te ia le faletupe e fia maua se feiloaiga ma le pule sili. Na fesili mai le pule sili ia te ia , ‘lau susuga, e faapefea ona e totogiina lau aitalafu? Faataatia mai sau fuafuaga e mafai ona matou galulue atu iai.' Ua ia tilotilo atu i le pule sili ma faapea atu, ‘tusa pe ou te totogiina atu le miliona tupe aferika mo aso uma talu ona ou fanau mai, e lē mafai ona ou totogiina lenei aitalafu.' Ua faateia o ia ina ua logo atu e le faletupe mulimuli ane ua tusi esea ma faamagalo lana aitalafu. Ou te tatalo  ia faia e lo'u tamā e ona lafu manu e faitau afe i luga o mauga(Salamo 50:10) mea tetele ma faulai mo oe e sili atu i ou manatunatuga uma, i le suafa o Iesu. E malamalama lelei Aperaamo i feagaiga e fai paaga ma le Atua. Ina ua maea ona tau ma tupu e lima na tau ma Sotoma ma Komoro ma manumalo iai latou, na ia foai atu ia Mekisateko, le ositaulaga  a le Atua maualuga, sefuluai o mea uma (Kenese 14:18-20). O lenei feagaiga faipaaga na siitia ai Aperaamo i se tulaga faulai ma ina ua oo atu ina matua, fai mai le Tusi Paia na faamanuia o ia e le Atua i mea uma (Kenese 24:1). O le auaunaga a Iosua ia Mose na faatulagaina ai o ia o se tasi na filifili e le Atua e taitai Isaraelu i le nuu na folafolaina (Esoto 33:11, Iosua 1:1-2). E faapena foi le auaunaga a Elisaia ia Elia na avea ai o ia ma se tagata na maua le faalua o le faauuga (2 Tupu 2:1-15). Le au pele e, e finagalo le Atua e te sau ma faia se feagaiga e fai paaga ai ma ia e tauala mai taitai faaleagaga ua ia tofia mo oe. Ia e ava iai latou, e ala i lau foai ma le lagolago, e pei o le fafine Sunema, ma e saunia e le Atua mea uma o loo e manaomia ae e te lei ole atu ia te ia, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 3 IUNI 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Viiga, o se auupega o le taua (Praise: A weapon of war) Tauloto –  Isaia 25:1“Le ALI‘I e, o lo‘u Atua lava oe; ‘ou te fa‘ane‘ene‘e ‘iā te oe; ‘ou te vivi‘i atu i lou suafa; auā ‘ua e faia mea e ofo ai; o mea na e pule ai talu anamua e fa‘amaoni ia, e moni lava.” Faitauga - Tusi Paia:  2 Nofoaiga Tupu 20:1-28 O viiga o se auupega e liliuina ni tulaga ua manatu tagata ua siliga tali i seu se faamoemoe, e ‘avea ma tulaga ua olioli ai. I le tusi faitau mai le Tusi Paia o le aso, e tolu nu'u tetele na fa'asagatau mai ia Iosefatu ma le fanauga a Iuta. Sa foliga mai ua oo i se tulaga ua leai se faamoemoe, peitai sa faatonuina e le Atua ia Iosefatu e na te lafoai i tua a latou ‘au 'upega uma ae avane tagata pepese i luma o le ‘au tau ina ia vivii atu ia te ia. O le mea malie, sa fa'aumatia e le fili, a latou lava ‘autau, ae pau le mea na faia e le fanauga a Iuta, o le latou aoina, o le oloa e tele mai le autau a le tolu atunuu, na o mai  ma i latou i le taua. Ina ua fa'afalepuipuiina Paulo ma Sila i auala lē amiotonu, sa la fa'aaogaina le ‘auupega o viiga. A o latou vivii atu i le Atua, sa to'ulu ‘ese o la filifili ma ua talaia mai faitoto'a. (Galuega 16:25-26). Ou te tatalo i le suafa e maualuga atu nai so'o se suafa, o le taimi e te fa'aaogaina ai le ‘au upega o viiga, mo so o se tulaga i lou soifua, e foliga mai ua leai se faamoemoe, o le a suia e le Atua mo lou manuia. E suia e le Atua lou faanoanoaga i le siva, ma faatumu oe i le olioli, i le suafa o Iesu. I le Iosua 6:2-5 sa tapunia le nu'u o Ieriko ina ia puipuia ai i latou mai tagata Isara'elu, ma e pau le avanoa e tatau ona latou faia o se taua e ono faitau masina.  Peitai, sa ave e le Atua ia Iosua le ta'iala e mafai ona fa'apa'u ai lepa a Ieriko e aunoa ma le fa'aaogaina o ni au'upega, i totonu o aso e fitu (7). Ina ua alalaga leo tele tagata ina ua maea ona ili pu e le ‘au ositaulaga, ona soloia i lalo le pa, (Iosua 6:20). A fai o loo e feagai ma se lu'itau, ae e  lei maua se tali, ma ua maea foi le tatalo ma le anapogi, e tatau loa ona e vivii I le Atua. Afai ua lē manuia ma toilalo mea uma, e lē faiaina pe toilalo le viiga. O le viiga e liliu mai ai fofoga o le Atua, aua e tietie o ia i viiga a lana fanau (Salamo 22:3). A tatou vivii i le Atua, ua tatou lafoai o tatou taua ia te ia ma o le a ia tulai mai, e tau mo i tatou.  O viiga e faatupuina le olioli i lo tatou siomaga ma o le olioli e mafai ai ona tatou maua mai tali mo mea uma mai le vai'eli o le faaolataga (Isaia 12:3). Afai e manumalo le tiapolo e faatupu ma faatumauina se tagata i le faanoanoa, e mafai ona ia gaoia ana vavega. A'o ia Hana le loto ootia ma le oona, sa le mafai ona fanau . Peitai o le taimi na tulai ai, soloia ona fofoga ma ataata, na manatua ai lea o ia e le Atua.  Le au pele e, o e faatalitali ea i se mea mai le Atua?O e naunau e suia lou olaga? Taofi le muimui ma le faitio ma le tau'ave o ou foliga faanoanoa. A e fa'aaogaina le ‘auupega o viiga, e manatua oe e le Atua ma fa'amanuia ia te oe, i le suafa o Iesu. A faia'ina ma toilalo mea uma, taumafai e te vivii, i le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 22 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Mai le faalogo i le maua o vavega (From hearing to experiencing miracles) Tauloto –  1 Ioane 1:1  “O le mea sa iai talu le amataga, na matou fa‘alogologo i ai, na matou va‘ava‘ai atu i ai o matou mata, na matou matamata ai, na tagotago fo‘i o matou lima i le ‘Upu o le ola.”Faitauga - Tusi Paia:  Mareko 5:25-34 E leai se mea e faatusa i ai le avea ma molimau, faapea le maua o tautinoga. A e faitau i vavega tetele i le Tusi Paia, pe faʻalogo foi i molimau i mea tetele ua faia e le Atua mo ona tagata, e te ono lē malamalama atoatoa i lona matautia. Peitaʻi, e le tupu lena tulaga ia te oe, pe afai na e ui ma maua se vavega mai le Atua. Ae leʻi o'o atu tagata Isaraelu e asiasi faalilolilo i Ieriko e pei ona taua i le Iosua 2:1-23, fai mai na faʻalogo Raava i vavega matautia na faia e le Atua. E lei vaai i nei vavega, ae na talitonu i iai, ma o lona faʻatuatua na ia maua ai nisi o vavega a le Atua. A e faʻalogologo i molimau pe faitau i mea na faia e le Atua I le Tusi Paia, ia faaaoga e faatupuina lou faʻatuatua. O le faatuatua e tupu mai tautinoga na e faalogo iai, e fesoasoani tele ia te oe, e te maua ai  vavega, e pei o le tinā o loo taua i le faitauga o le Tusi Paia o le asō, na faalogo i faamatalaga ia Iesu (Mareko 5:27).Na faigata ona ou talitonu i faamalologa o le tino i lo'u faatoa faaolaina. I nā aso, oo te ma'i lava i le malaria ma sa inu faifaipea fualaau. E iai se aso na ou vaai ai i se toeaina e masani ona savali faanounou, ua savali e sa'o lelei le patua i totonu o le falesa. Na ou naunau e fia iloa poo le a le mea na tupu ia te ia, a'o faasoa ma faia le tautinoga, fai mai sa alu e talai le Talalelei e pei ona masani ai, ae amata ona faifai ia te ia  se tagata mai lona pitonuu. Na fai mai lea tagata, afai e mamana lona Atua, ua leva na tatau ona ia faamaloloina o ia. Ina ua faalogo iai lenei tamā matua, fai mai na oso lona ita ma tu sa'o loa. Na ia taua e ui na ia faalogo atu i le matuā tigā o lona tua, na tū sa'o ona e lē fia faalogo o ula mai se tasi i lona Atua. Fai mai e oo atu i le fale, ua matuā lē toe iai se tigā. Ina ua ou faʻalogo i lenei molimau, na faatupuina loʻu faatuatua ma ou iloa ai, e mafai ona maua le soifua maloloina lelei mai le Atua. Na ou faatagaina Iesu e avea ma aʻu fomaʻi, ma o lona alofa tunoa, e oo mai i le taimi lenei, ou te le o toe inu fualaau o le malaria. Na ou maua se vavega ona na tupu loʻu faatuatua, ina ua ou faʻalogo i se molimau a se tagata.Le au pele e, afai e te faalogo i se tautinoga a se tagata i se ituaiga vavega o loo e faatuatua e foai mai e le Atua, ia avea e tupu ai lou faatuatua.  E le faailoga tagata le Atua (Galuega 10:34), afai ua ia avatu se vavega i se tagata, e naunau ma mafai ona ia faia foi mo oe. O la'u tatalo, ia e maua se vavega matautia mai le Atua i le aso, i le suafa o Iesu. Ia e manatunatu i mea o loo e talitonu e faia e le Atua seia faatupu ai lou faatuatua, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 21 ME 2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Na ia auina mai Lana Upu (He sent His Word) Tauloto – Salamo 107:20 “Ua ia ‘auina atu lana afioga ma fa‘amālōlō ‘iā i latou ma lavea‘iina ai nai lo latou malaia.”Faitauga - Tusi Paia:  Ioane 5:1-9  O se tamaitai na fiu e sue le suega ave taavale ae lē pasi mo le 17 tausaga, na sau I se tasi o matou sauniga o le Agaga Paia. Ao faia le sauniga, na oo mai le Upu a le Atua e faapea, ‘e iai se tagata o loo iinei, e lē toe oo i le tulaga e lē pasi se suega'. O le Isi taimi na ia sue ai le suega ave taavale, na pasi.  A oo mai le Upu a le Atua, o soo se vaega lē manuia e iai le fememeai ma le tigā, o le a faamutaina. Ina ua maea ona sopoia e Iosua ma le fanauga a Isaraelu le Ioritana, na fetaiai ma seisi luitau: o Ieriko. O le taulaga e iai ona pa maualuluga, ma e tapunia ona faitotoa. Fai mai le Iosua 6:1“Ua matuā puipuia Ieriko e le fānauga a Isaraelu, e leai se alu atu, e leai se sau ai.”‭‭Ina ua oo mai le Upu a le Atua, na soloia le pa e pei o pepa o se pelē i luma o Isaraelu. Ou te folafola atu i le asō, o le Upu e te manaomia e manumalo ai, e oo mai ia te oe, i le suafa o Iesu. O le tamaloa ma'i i le vai i Petesa i le faitauga o le Tusi Paia o le asō, na ui I se auala fitā, lē mautonu, tigā ma le faanoanoa i le 38 tausaga. Peitai ina ua oo mai le Upu a le Atua (Iesu) ia te ia, na maua lona faamalologa ma ua faasaolotoina mai se taamiloga lē manuia i lona siomaga. Ina ua oo mai le Upu a le Atua ia te ia, na liua mea uma i le lelei. I le suafa e sili i suafa uma, o le Upu e liua ai miti i le tino mai, ma suia soo se tulaga lē manuia o loo iai i lou olaga. Afai o loo e iai i se saisaitiaga, e faaumatia e le Atua soo se mea o loo saisaitia ai oe i le suafa o Iesu. I le 2 Tupu 4:1-7, o le tala I le fafine ua oti lana tane, o le avā a se tasi o atalii o le au perofeta na suia mo le lelei. Ina ua maliu lana tane, na tuua I lona aiga se aitalafu tele na semanu e avea lana fanau o ni pologa e totogi ai. E faafetai e na te lei taofia nao ia ona faafitauli, ae na ia tagi atu i le sui vaaia o le Atua, o Elisaia, ma o lona tagi atu na auina mai ai se Upu mai le lagi, ma suia ai lona olaga. Na maua sana vavega na faasaoloto ai o ia mai aitalafu, ma tausia o ia ma lana fanau mo le olaga atoa. Le au pele e, e mafai e le Atua ona auina atu lana Upu e faamalolo ia te oe ma faasaoloto oe mai soo se saisaitiaga o loo e iai pe afai e te tagi ma ole atu ia te ia mo se fesoasoani. Afai e te filemu, e leai se mea e suia i lou tulaga. Peitai, a e ole atu ia te Ia, e na te auina mai lana Upu e faasaoloto ia te oe. TataloTamā, faamolemole auina mai Lau Upu ia te a'u i le asō, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 14 APERILA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: Ola I le Upu a le Atua (Live by God's Word).Tauloto -Tusi Paia–Mataio 4:4  “Ona tali atu ai lea o Iesu, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ua tusia, ‘E lē na o mea e ‘ai e ola ai le tagata, a o afioga uma e tulei mai i le fofoga o le Atua”Faitauga – Tusi Paia – Mataio 4:1-11 Ina ua faatoa ou lotu i le Ekalesia RCCG, sa lei totogiina ni a matou taulaga, ae na faatonu matou e na o le sefuluai. Ina ua ou fesili pe aisea ae faapea mai ona o le Ekalesia o loo iai kerisiano ma tagata agasala ma è lē mananao i ni tupe a tagata agasala. Ua ou taumanatu, ‘ae faapefea matou o kerisiano? Fai mai le Tusi Paia, e foai ona foaina mai ai lea(Luka 6:38)'. Leitioa a matou ola matitiva I lea vaitau. E ui matou te lei foai ni taulaga I le lotu, sa ou avea lava tupe i le faifeau. E le gata I lea, I nā aso, a pepese, e lē patipati matou lima. Na ou fesili, ae fai mai o le patipati o le mea a le lalolagi. E le mafai foi ona e talanoa atu iai latou i le faaaoga o ni mea faili. E leai ni kitara, pu ma isi mea faili ae na o le okeni. E faamamalu mea uma. Peitai na ou faapea, ‘fai mai le Tusi Paia ia patipati o outou lima, o nuu uma lava (Salamo 47:1)'. O le taimi muamua na amata ai ona patipati o matou lima i le lotu, na talo se fono a toeaina o le Ekalesia e talanoa le mataupu. E te manatu i le mea na tupu ina ua ou avatua atigipalau ma kitara. E iai taimi e tatou te faatagaina ai tū ma aga a tagata e faatonutonuina o tatou ola i lō le Upu a le Atua. O le Upu a le Atua o le tapulaa maualuga lea ua faataatia mo so'o se vaega o le ola nei, a e mulimuli I lana Upu, e te fiafia i se olaga manuia lelei. O i latou e lē ola ma soifua i le Upu a le Atua, e latou te lē maua le matautia o lona mana e tuuina atu i ē faatuatua (Efeso 1:19). E lei tali atu Iesu i faaosooosoga a le tiapolo e tusa ma tū ma aganuu a tagata. Na ia manumalo aua sa tumau i afioga uma o loo tusia i le Upu a le Atua (Mataio 4:1-11). Na ia silafia le Upu a le Atua ma e lei ola I se tulaga i lalo ifo. O e silafia afioga uma o loo tusia i le Upu a le Atua? O e iloa le finagalo o le Atua e tusa ma lau mataupu? O e tu i luga o le Upu a le Atua poo se ripoti a se tagata? O le ripoti a ai e te talitonu iai?Ina ua auina atu tagata e asiasi i le nuu o Kanana, e toasefulu na tutū i luga o mea na vaai iai o latou mata, ae na o Iosua ma Kalepo na tutū I luga o le Upu a le Atua (Numera 13:26-Numera 14:9). E moni  sa iai sauai i le nuu, ae malosi atu le Atua i sauai. E moni o loo iloa atu e foma'i ma'i, peitai ua maea ona totogi e Iesu le tau o lou soifua maloloina lelei i luga o le satauro.  Le au pele e, fai sau faaiuga mautū e te ola ma soifua tau o le Upu a le Atua, ona e maua lea o le mana e sili atu i so'o se vaega o lou olaga. Faataga le Upu a le Atua e taitaia oe i soo se mea, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 13 APERILA 2025(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu: Fa'aa'oa'o Mai Ia Te A'u (Learn Of Me).Tauloto -Tusi Paia–Mataio 11:29  “Ia ‘outou amoina la‘u amo ma ‘ia ‘outou fa‘aa‘oa‘o ‘iā te a‘u, auā o a‘u lē agamalū ma le loto maulalo; ‘ona maua lea e ‘outou o le mālōlōga mo ‘outou agaga.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Salamo 25:9-10I le Mataio 11:28-30 o loo valaaulia ai e Iesu i latou uma o tigaina e omai ia te Ia ina ia malolo ai i latou. Peita'i na Ia fetalai a'o latou omai, ia o latou amoina lana amo ma fa'aa'oa'o atu ia te Ia. E mafai e le Atua ona avatu ia te oe le malologa ma faamanuia tele ia te oe, seia e faapea mai, “Le Alii e ua tele nauā.” Peita'i e ao ona e gaua'i atoatoa ma fa'aa'oa'o ia te Ia. Ua molimau mai le tusi o Iosua 1:8; afai e lē te'a i lou gutu le tusi o le tulafono, ona manuia ai lea o oe. Suesue lau Tusi Paia ma le filiga ina ia e a'oa'oina moni ala o le Atua. E te iloa loa ona ala ma mulimuli ia te Ia, amata loa ona vaaia fua taufuifui i vaega uma o lou olaga.Fai mai le Tusi Paia i le tusi o Teuterenome 28:1-2; afai fo'i e te matua'i faalogo i le Upu a le Atua ma ana'ana e fai ana poloaiga uma, e tuliloaina oe e manuia, e maua fo'i e oe o nei mea uma e manuia ai, e o'o lava ia te oe. Avea ma mea suamalie ia te oe le Upu a le Atua, a o'o ina lua fetaia'i ma faafitauli o le a muamua lava e manatua, “Fai mai e a le Tusi Paia faatatau i lenei ituaiga faafitauli?” O le Upu a le Atua e faaali maia ia i tatou lona finagalo faatatau i so'ose faafitauli ma e tatau ona avea lea ma faavae o lau filifiliga.Na fetalai Iesu a o outou fa'aa'oa'o ia te Ia, ia outou iloa o Ia o le agamalu ma le loto maulalo. O i latou e fa'aa'oa'o I le Alii e tatau fo'i ona agamalu ma loto maulalo; ma fiafia ia a'oa'oina. O le faamaualuga e tupu ai le faafefeteina o le tagata ma fa'atumulia ai i avega ma saisaitiaga lē tatau. O le fa'aa'oa'o i ala o le Atua ma fiafia i manuia lelei, e tatau ona e naunau e faagalo le tele o mea, ma usitai i ana fa'atonuga tusa pe foliga mai e valea. O ala o le Atua e ese mai ala o le tagata (Isaia 55:8-9). Ina ua fetalai le Atua iā Mose e faaloaloa lona to'oto'o i luga o le Sami Ulaula ina ua latalata atu le ‘autau a Aikupito i le fanauga a Isaraelu, sa foliga o se gaioiga valea, peita'i na usitai Mose aua o ia o se tagata loto maulalo (Esoto 14:16, Numera 12:3). E lē mafai ona fai lou lava loto ae faamoemoe i le Atua e ta'ita'i oe i le manuia lelei. I le Salamo 32:8; na folafola e le Atua na te ta'ita'i ma faasino lona nu'u, peita'i i le fuaiupu e soso'o ai na Ia lapataia i latou ia aua ne'i faapei o le solofanua po o le miula e leai se mafaufau seiloga e ta'ita'i i le faagutu ma le maea faatoa usitai.Le au Pele e, e lē mafaia e le Atua ona ta'ita'ia oe i le manuia lelei pe afai e pei oe o se solofanua tutu'u e lē faatali mo fa'atonuga, po o se miula faalogogatā e lē gaioi seiloga ua sasa. E finagalo le Atua e foai atu ia te oe manuia lelei ae tatau ona e muamua gaua'i ia te Ia, fa'aa'oa'o i le Atua ma usita'i ia te Ia i taimi ma aso uma. I le suafa o Iesu, Amene.

PE LOCURI, FIȚI GATA, START! „Acum, scoală-te, treci... şi intraţi în ţara pe care o dau…” (Iosua 1:2)

ESENȚA CALITĂȚII DE LIDER „Să treceţi înarmaţi înaintea fraţilor voştri și să-i ajutați.” (Iosua 1:14)

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 14 IANUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Ia e iloa le pa I Ieriko 1 (Identifying the Jericho wall 1) Tauloto -Tusi Paia–Salamo 114:7-8 “Le ‘ele‘ele e, ‘inā gatete ia oe i luma o le Ali‘i, i luma o le Atua o Iakopo; o lē na te liua le papa e fai ma vailepa; o le papa alā e fai ma vaipuna.”‭‭Faitauga – Tusi Paia – Iosua 6:1-20I le faitauga o le Tusi Paia o le asō, ua latalata le fanauga a Isaraelu i le nuu na folafolaina, peitai sa tulai se pa I le ala. Na silafia e Iosua e taofia lo latou agai i luma e lenei pa. Na faaali e le Atua ia Iosua le auala e talepe ai i lalo le pā ma taitai ona tagata I le nuu ua ia folafola ma saunia mo I latou. A e lagona e peiseai e iai se mea o loo taofia lou maua o faamanuiaga ma folafolaga a le Atua, e muamua lou saili po'o le a lea mea, ona e ole lea I le Atua mo se auala e te manumalo ai I lea tulaga o taofia lou agai I luma. Afai e lei mafai ona e iloa le tulaga o loo taofia lou agai I luma, e leiloa pe sese le taua o lo'o e tauina, ae o lou fili moni o loo tu'u saunoa e lē o lu'ia ma faasagatau iai. I le tele o tagata, o malosiaga o le pogisa o a latou pa ia o Ieriko o loo taofia lo latou agai I luma, aua foi o le galuega lava a le tiapolo o le gaoi, fasioti ma faaumatia (Ioane 10:10). Afai e te maitauina e iai se mea e malosi atu ia te oe o loo taofia oe pe a o'o ina lata o le a e maua se manuia poo se manumalo, e tatau ona e tatalo e faasagatau I lea malosiaga. O le talalelei lenei, fai mai le Isaia 54:17“O ‘au‘upega uma e faia e tau ma oe e le manuia ia; o laulaufaiva uma e finau atu ‘iā te oe i le fa‘amasinoga ‘e te fa‘asalaina ia. O le tofi lenā o ‘au‘auna a le ALI‘I, o a latou amiotonu fo‘i mai ‘iā te a‘u lea, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.”‭‭Le au pele e, afai o oe o se afafine  poo se atalii o le Atua ma o loo e auauna i le Atua ma le filigā, e iai lau aiā faaletulafono e te faasalaina ai soo se malosiaga e tulai ma finau mai ia te oe. O nisi o nei malosiaga e malo tiaa e le alu ese pe a faatasi ona e tulia. O lea, e tatau ona e tatalo na anapogi ia faifaipea ona faatoa ō ese lea. Na fetalai Iesu I le Mareko 9:29, o nisi o temoni e lē mafai ona faatoilaloina sei vagana le tatalo ma le anapogi. Afai ua e faia uma nei mea peitai e te lē o vaai atu I se suiga, e te ono manaomia se tagata e tatalo ma oe ina ia lua tatalo I le maliega e tasi. Fai mai le Teuteronome 32:30  “Pe fa‘apefea ‘ona tulia e le to‘atasi le to‘aafe, ma tutuli e le to‘alua o afe o sefulu, ‘ana le fa‘atauina atu i latou e lo latou Papa, ma tu‘uina atu i latou e le ALI‘I?”‭‭E mafai foi ona e fai i se faifeau a le Atua e sili atu lona tulaga ma le malosi faaleagaga e tatalo mo oe. A e faia uma nei laasaga, e leai se malosiaga e mafai ona tu I ou ala. Tatalo, Ou te folafola atu I soo se malosiaga o loo tu I ou ala, alu ese loa i le taimi nei, i le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 7 IANUARI  2025(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Pe a siitia e le Atua (When God promotes) Tauloto -Tusi Paia–1 Timoteo 3:1 “O le ‘upu moni lenei, ‘āfai e naunau se tasi i le faiva o le epikopō, e mana‘o o ia i le galuega lelei.”‭‭‭Faitauga – Tusi Paia – 1 Tesalonia 2: 1-10A ou vaai I kerisiano o fiafia ona ua siitia i latou I tulaga maualuluga i le malo o le Atua, ou te manatu poo latou iloa ma malamalama i le uiga moni o le auauna i le Atua. A siitia se tagata mai le taitaia o ni tagata e 10 i le taitaia o tagata e 100 i le malo o le Atua, e tatau ona faautauta. Auā foi o temoni o le a fuafuaina e le fili mo latou o le a siitia i le aofai faapea le tulaga. E le gata I lea, o le a tali o ia I le Atua mo nei tagata. E faigata lou tali i le Atua mo le tagata e toatasi ae sili atu le faigata i le toatele atu o tagata. Ina ua siitia Iosua e avea ma taitai o le fanauga a  Isaraelu, na faatonu faafia e le Atua ia aua nei mata'u ma ia lototele. O le a la le mafuaaga e fiafia ai tagata pe a siitia tulaga ma galuega latou te faia I le malo o le Atua? E tupu ea lea tulaga ona e lē o taulai la latou vaai i le galuega  ae o loo faamuamua le tulaga tauoloa ma faamanuiaga e maua mai i tulaga siitia?A tuuina e le Atua oe e taitai ma vaaia ni agaga o tagata, e tatau ona e iloa a maea le ola nei i le lalolagi, o le a e avatu i le Atua faamatalaga ma tali i agaga uma na tuuina atu I lalo o lau vaavaaiga. I le Ioane 17:12, na fetalai Iesu “‘Ua ‘ou tausia i latou i lou suafa, ‘ina ‘ua ‘ou ‘iā te i latou i le lalolagi; ‘ua ‘ou leoleo i ē na e foa‘i mai ‘iā te a‘u, e leai fo‘i se isi o latou ‘ua fano, na o le tagata o le malaia, ‘ia taunu‘u ai le Tusi.”‭‭Afai e tausia ma tali Iesu i le Atua i tagata uma na ia vaaia a'o iai i le lalolagi, e lē tatau ea ona faapea ona so'o? O le tulaga lea na faapea mai ai Iakopo, o le faamasinoga o taitai I malō o le Atua e sili atu I isi uma tagata. O lona uiga, o le toatele o tagata e te a'oa'oina i le upu a le Atua ma e faatonuina, o le toatele foi lena o tagata e manaomia lou tausia ma tali ai I le Atua. O lona uiga moni, a siitia oe e le Atua I lana galuega, e tatau ona e galue, anapogi ma siitia le tulaga tatalo. Ao ou faifeau I Nigeria i ni nai tagata toalaiti, sa masani ona ou moe i le po atoa. I lea vaitau, e iai se aso na ou vaai ai I lo'u tamā faaleagaga o tatalo I le po atoa ma ua ou popole. I le taeao na sosoo ai, na ou fesili iai poo lelei mea uma. Ua ata ma fai mai ia te au e iai lava le taimi i le lumanai ou te malamalama ai. O lea la ua ou malamalama auā foi ua avea le tatalo i le po atoa ma a'u masani. A e auauna i le Atua, e na te siitia oe, peitai, e tatau ona e faaaogaina le avanoa lea e siitia ai le galue malosi. O le uiga o le siitia o tulaga i le malo o le Atua, e manaomia le siitia o galuega ma mea e faitaulaga ai lou olaga, i le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 15 TESEMA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: O Le Upu A Le Atua (The Word Of God) Tauloto -Tusi Paia– Salamo 119:130 “O le fa‘aalia mai o au afioga e fa‘amalamalamaina ai; e fa‘alotomatalaina ai ē ‘ua faigofie.” Faitauga – Tusi Paia – 2 Timoteo 3:14-17Ina ua fa'aosoosoina le Alii e le tiapolo i le Mataio 4:1-11, o le auupega na fa'aaogā e lo tatou Alii o le, “Ua tusia.” E lē mafai e le tiapolo ona finau i lea auupega; pau lana na fai, o le tauloto mai fo'i o le Upu a le Atua ma taumafai e liliu faasesē le uiga. Fai mai le Salamo 119:89; “Le ALI‘I e, ‘ua mausalī lau afioga i le lagi e fa‘avavau lava.”‭O le Upu a le Atua e pule aoao, o lona uiga, so'o se tagata faaolaina e malamalama I le Upu, e manumalō pea i togafiti a le tiapolo ma ana au, o le mafuaaga, o le Upu a le Atua e faia le faaiuga ma e lē mafaia e le tiapolo ona sui.E fa'afia ona e suesue lau Tusi Paia? O le toatele o tagata fanaufouina faatoa susu'e latou Tusi Paia pe a o I le lotu ma faapea mai le faifeau I le aulotu e faitau le mataupu mo le lauga. O le mafuaaga lea o le toatele o kerisiano faiaina i aso nei. Afai e te lē su'esu'e I le Upu a le Atua, o le a faafefea ona e iloa le Atua o loo e auauna i ai ma faamanuiaga ua uma ona ia saunia mo oe?O le Upu a le Atua e tatau ona pei o le mea tausami ia te oe. Fai mai le tusi o Ieremia 15:16 “Na maua au afioga, ‘ona ‘ou ‘ai ai lea; sa ‘iā te a‘u lau afioga e fai ma mea e ‘oli‘oli ai ma fiafia ai lo‘u loto; auā ‘ua ta‘ua a‘u i lou suafa, le ALI‘I e, le Atua o ‘au.”‭‭Afai e te faasilisili Afioga Paia a le Atua faapei o taumafa o loo fa'amoemoe i ai lou soifua lelei, o le a maua ai lou olioli e tele aua ua faafuasei ona e iloa o oe o le tagata ua valaauina i le suafa o le Alii o au. O igoa poo suafa e talaia faitoto'a. Afai o oe o le atali'i o le tupu, so'o se taimi e te taua ai le suafa o lou tamā i so'ose vaipanoa o le mālō, e faaaloalogia oe ma o le a talaia faitoto'a ia te oe, aua o loo ta'ua oe i le suafa o le tupu.O lo tatou Atua o le tupu o tupu ma le Alii o ‘au. I se isi fa'aupuga, o tupu uma, o ‘au i le lagi, i le lalolagi ma lalo ifo o le lalolagi e ifo uma ia te ia. Afai e te talisua I lana upu, ua fai oe ma sui vaaia o lona suafa. O lona uiga, o ‘au i le lagi, ma le lalolagi ma lalo ifo o le lalolagi o le a galulue faatasi e faatino lou mana'o. Su'esu'e ma a'oa'o le Upu a le Atua ma mafaufau loloto i ai i aso uma. Le au Pele e, o le ala lea e savali ai i faamanuiaga a le Atua mo oe ma maua le manuia e tele (Iosua 1:8). O e ave le faatāua ma le faasilisili I le Upu a Le Atua? I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 26 OKETOPA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Aua le Femoumoua'i (Don't Be Unstable)  Tauloto -Tusi Paia– Iakopo 1:7 ‘‘Aua lava ne‘i manatu lea tagata na te maua se mea e tasi mai le Ali‘i”  Faitauga – Tusi Paia – Iakopo 1:6-8A fai sau tagi i se faamasinoga o tulafono, o le a fesiligia oe e saunia se faamaoniga e fa'ailoa ai e te sa'o. O le faamoemoe o le pine faamau e faamaonia ai lau tagi ma faailoa ai i tagata uma o lo'o e mautinoa i lau faamatalaga. A i ai sau pine faamau, o le a e saunoa ma le mautinoa ma le to'a e lagolago lau mataupu. Peita'i a leai se pine o le a faigatā ona maua lea ituaiga to'afilemu. I se isi fa'aupuga, o se pine faamau e maua ai le lototele ma le mautinoa o le itu tagi.Fai mai le Eperu 11:1 O le fa‘atuatua o le fa‘alagolago lea i mea ‘ua fa‘amoemoe i ai, o le mautinoa lea o mea e lē o va‘aia. Fai mai le fuaitau o loo i luga o le faatuatua o le mautinoa lea o mea e lē o vaaia. Afai o lou faatuatua o se mautinoa moni, e te lototele fo'i faatatau i au folafolaga e uiga i le Upu a le Atua ma mea o loo e tatalo ai, pei o le itu tagi na faamatala i le fa'ata'ita'iga o loo tāua I luga. E te lē tatalo mo se manaoga I le asō ma tautala masalosalo i le manaoga lava lea taeao. A e tatalo, e ao ona e talitonu ma lou loto atoa o le manaoga na e tatalo ai ua uma ona faataunuuina (Mareko 11:24). A e faia faapea ona e vaai lea i tali o au tatalo. E lē tatau ona faataga le loto masalosalo i lou loto i se taimi. O se a sina masalo itiiti i lou loto e lava lea e fa'aleagaina lou faatuatua ma punitia le tali o lau tatalo. Fai mai le Tusi o Mataio 21:21; A ‘ua tali atu Iesu, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te i latou, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘Āfai ‘ua ‘iā te ‘outou le fa‘atuatua, ma ‘outou lē māsalosalo, ‘ona faia lea e ‘outou e lē na o le mea ‘ua faia i le mati, ‘ae ‘āfai tou te fai atu i le mauga lenei, ‘‘Ia si‘itia oe, ma lafoina i le sami,' ‘ona faia lava lea. Faaeteete, peita'i, aua o le a taumafai pea le tiapolo e avatu le fefe I lou loto. O le a ia avatu ia te oe mafuaaga uma ia aua ai ne'i taunuu le vavega mo oe, peita'i e tatau ona e osofaia le fili i le Upu a le Atua. Fai mai Roma 10:17; “O lenei e tupu le faatuatua I le taulogologo atu, o le taulogologo atu fo'i o le Afioga Paia a le Atua.”  So'o se taimi e o'o mai ai mafaufauga fa'alotolotolua, tauloto le Upu a le Atua e faafetoai ai pea lava pea seia o'o ina faagoto ifo e le Upu a le Atua i le moana sausau le fa'alotolotolua. I le Iosua 1;8; fai mai le Tusi Paia, ina ia maua le manuia, aua ne'i te'a i lou gutu le Afioga Paia a le Atua. Maitau mai e lē o fai mai, mai i le loto, ae mai i lou fofoga (gutu). Le au pele e, poo le a se mea e te faananau i ai i lou olaga, tatalo i le faatuatua ma ta'utino le Upu a le Atua e aunoa ma le loto masalosalo. Aua nei e faatagaina le māsalosalo i lou loto aua e leai se mea e lē mafai ona faia e le Atua, I le suafa o Iesu, Amene

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 5 OKETOPA 2024(tusia e Pastor EA Adeboye)Manatu Autu:Tatalo faigata (Hard Prayers)Tauloto -Tusi Paia–Isaia 45:11 “O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I, le Pa‘ia o Isaraelu, ma lē na faia o ia, Fesili mai ia ‘iā te a‘u i mea o le a tutupu, fai mai ‘iā te a‘u i o‘u atali‘i ma le galuega a o‘u lima.”‭Faitauga – Tusi Paia –2 Tupu 20:1-11I aso e tolu ua mavae, sa ou talanoa i tatalo faigofie, o le asō o le a o'u tautala e uiga i tatalo faigata.Ua e tatalo i tatalo faigata pe a e fai i le Atua e sui le faatulagaga faanatura o mea ma fa'alēaogā tulafono faavae e pulea le lalolagi. Fa'ata'ita'iga, ina ua taofia e Iosua le oso a'e o le la, na ia tatalo mo se mea e fa'atu'iese I le fa'ata'atiaga o mea, ua uma ona foafoa poo le natura (Iosua 10:12-14). E faapea fo'i I le Tusi faitau mai le Tusi Paia o le asō, na mana'o le tupu o Esekia ia fo'i i tua le la, e fai ai ma faailoga e faamalolō o ia e le Alii. O se tatalo faigata lea tatalo peita'i na fai lava e le Atua. Afai na tali le Atua i nei tatalo ma talepe tulafono o le natura o mea ona ua ole atu se isi ia te ia, o lona uiga e leai se mea e faigata ona e ole atu ai i lou Atua e fai mo oe.I tausaga ua mavae, na sau ai se tinā ma'itaga ia te a'u, fai mai ua i ai lana fanau teine, peita'i ua taufa'amata'u atu le aiga o lona toalua e tuliese ia mai le fale pe a lē fanau mai se tama poo le (atalii) i lona ma'itaga lea. Na o'u ta'u i le tinā, e tusa ai ma le faa saienisi, o le itupā o le pepe (alii/tamaita'i ) e maua i totonu o le 72 itula talu ona ma'itaga le tinā. Na tali le fafine e lē o a'u e suia le itupā o le pepe; pau lava lona mana'o ia o'u Ioe faatasi ma ia i le tatalo. Na fa'apenā ona o'u fai, ma ia fanaua ai loa se pepe tama. E mafai ona e fai mai atonu o se pepe tama na i ai i le amataga a'o lei faia tatalo, peita'i, na o'u faamatala lenei ta'utinoga i la'u lauga i se tasi aso, ma na sau se fafine faafeiloai a'u ina ua tuua le sauniga. Ua valu masina o lona ma'itaga ma ua uma na fai le fa'ata ma iloa ai o le tama lana pepe o loo tauave. Peita'i e mana'o i sana tamateine ona e mana'o e faaaoga e lana tama ona ofu pe a matua. Sa ou fai i le tinā, “Ua e iloa lelei ua malosi le tino o pepe i le taimi nei.” Na tali le tinā e lē o a'u e faia le vavega; pau lona mana'o ia o'u malie faatasi ma ia i tatalo. Na faapea fo'i ona o'u fai ma sa fanau mai e lenei tinā se pepe teine.E leai se mea e faigatā i le Atua (Ieremia 32:27). Na ia faia tulafono o le foafoaga ma e mafai ona ia taofia i latou i soose taimi. E mafai e le Atua ona feliua'i mea ua tā mau, mo oe pe a e ole atu ia te ia. A'o fai se tasi o a matou polokalame, na mana'o se tamaloa e vaai i vavega sa tutupu i le la'oai ma ia musumusu ai i le Atua e mana'o ia faaopopo lona maualuga/umi. Na tupu lona maualuga i le taimi lava lea, ma na mafai ona vaai uma i ai tagata. Ioe, e leai se mea e faigata I le Atua. I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LUA 10 SETEMA  2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Teena o perofetaga e le manuia 2 (Rejecting Negative Prophecies 2) Tauloto -Tusi Paia–2 Tupu 20:5 “Fo‘i atu ia ma ia ē fai atu ‘iā Esekia le ta‘ita‘i o lo‘u nu‘u, O lo‘o fa‘apea ‘ona fai mai o le ALI‘I le Atua o Tavita lou tamā, ‘Ua ‘ou fa‘alogo i lau tatalo, ‘ua ‘ou iloa ou loimata; fa‘auta fo‘i, ‘ou te fa‘amālōlō ‘iā te oe, ‘e te alu a‘e i e luā i le fale o le ALI‘I.”Faitauga – Tusi Paia –Iosua 6:26, 2 Tupu 2:20-21O ananafi, sa ou talanoa atu e te'ena perofetaga mai perofeta pepelo. Peita'i e iai taimi, e tuuina mai e se perofeta moni se perofetaga e le logo lelei i lau faalogo. E iai taimi e ta'u mai e le Atua  ni mea e tatau ona e silafia; a'o ni isi taimi e na te aumaia e te fai iai se gaioiga talafeagai. E fa'apefea ona e feliuaina se perofetaga le manuia pe a e taulimaina.?E pei o Esekia I le 2 Tupu 20:1-11, o le mea muamua lava e mafai ona e faia o le ‘ole atu i le Atua e toe feliuaina le perofetaga. Afai e faafofoga iai le Atua, e na te toe auina mai le perofeta lava lea e tasi ia te oe ma se perofetaga fou. Lona lua, e mafai ona e sailia se perofeta e sili atu lona fa'auuga, e na te fa'aleaogaina le perofetaga le manuia. O le tulaga lena sa faia e tagata Ieriko i le tusi faitau o le asō, sa fetu'u e Iosua i le fanua, ae sa mafai e Elisaia ona toe fa'aleaogaina le fetuu na faia e Iosua, aua sa ia te ia le fa'alua o le agaga o le Atua.I ni tausaga ua tuanai atu, e iai se tamaloa na faapea mai ia te a'u, sa ia feiloai ma se perofeta i le 44 o ona tausaga, ma fa'ailoa atu ia te ia mea uma o le a tutupu i le 40 tausaga o lumanai, ma e i'u lona soifua I le 84 tausaga. Fai mai le tamaloa, o mea uma sa valo'ia e le perofeta, ua taunuu, ma e toe lua vaiaso aulia le 84 o ona tausaga. Sa ou fesili iai poo fia auauna pea mo le Atua, ae tali mai, ‘Ioe', ona ou fai lea iai, ‘e te ola pea'. Sa ia fa'amaoti mai pea ua taunuu mea uma sa valo'ia e le perofeta lea, ae peita'i ona e maualuga atu le faauuga ia te au, sa ou tali atu iai, afai lava e naunau e auauana pea mo le Atua, o le a ola pea se'ia oo atu i le taimi ua sauni lelei ai e i'u lona ola. Toe o ni nai vaiaso atoa lona 100 tausaga, sa valaau mai mo a'u ma faapea mai, ua sauni e alu , na maliu toe o ni nai aso aulia lona 100 tausaga.E iai taimi, e tuusao mai ia te oe e le Atua ni  perofetaga le manuia, e ala mai i se miti, po'o se faaaliga pe fa'alogoina foi se leo. I ia taimi, e mafai ona e feiloai atu i se perofeta e sili atu ona vāvā lalata ma le Atua nai lo oe, ma talosaga mo se fesoasoani e ole atu i le Atua ina ia suia. I tausaga e tele ua tuanai atu, sa iai se tagata mau'oa e le'i leva ona fa'aolaina ma sa telē lona fesoasoani ia te a'u ile fa'ataunuuina o le galuega a le Atua, sa fai lana miti e faapea ua fa'atonuina ia e le Atua e tapena lona aiga aua e le o toe umi se taimi e ola ai. Sa o'o mai lea tagata ia te a'u a ua ou fai atu iai: ‘Leai!' Sa ou faapea atu: ‘Aua e te popole o le a ou talanoa i lo'u Tama'.  Sa ou fai atu i le Atua, ‘Le Alii e, ou te mana'omia lenei tagata, fa'amolemole, ‘aua e te ave'esea o ia i lenei taimi'. Sa tali mai le Atua i lo'u ‘ai'oi atu, ma ua ola lenei tamaloa.  O perofetaga le manuia, e tusa lava pe moni, e mafai ona feliuaina ma fa'aleaogaina, I le suafa o Iesu, Amene

NU-ȚI FIE TEAMĂ DE EȘEC! „Eu voi fi cu tine…” (Iosua 1:5)

Mântuirea în Vechiul Testament și cazuri de apostazie în BiblieDar cum rămâne cu cazurile care sunt consemnate în Scriptură ca și apostazie reală în credință? Printre astfel de exemple se numără Lot, împaratul Saul, Solomon, Iuda Iscarioteanul — ucenicul lui Isus — Anania, Imeneu și Filet, Dima,  etc. În primul rând, să ne ocupăm de persoanele din Vechiul Testament care au trăit înainte de moartea și învierea lui Isus. Despre unii dintre cei mai proeminenți oameni  ai Vechiului Testament, cum ar fi Adam, Abel, Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Moise, Iosua, David, Daniel, Isaia, Ieremia și toți ceilalți profeți, știm cu siguranță că după moartea lui Isus pe cruce, ei au fost mântuiți. Însă, pe ce bază? Mai mult decât atât, cum rămâne cu toți ceilalți oameni mai puțin cunoscuți, ale căror nume nu au fost menționate în Biblie, dar care totuși au făcut parte din poporul lui Dumnezeu? Au fost mântuiți după cruce? Dacă da, cum? Pe ce bază? Dacă nu, de ce? Cum a atins răscumpărarea viețile lui Rut și Rahav? Acestea sunt întrebări esențiale.Mântuirea personală prin har, prin credință în lucrarea ispășitoare a lui Cristos pe cruce, s-ar putea să nu fi fost atât de clară pe vremea lui Noe, așa cum este pentru noi astăzi. Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii a venit la naţiunea Israel la aproximativ patru sute de ani după ce canonul Vechiului Testament a fost închis. Cum, atunci, ar putea exista un obiect clar al credinței?O concepție greșită des întâlnită despre calea de mântuire în Vechiul Testament este că evreii au fost mântuiți prin respectarea Legii. Dar știm din Scriptură că aceasta nu este adevărat. Galateni 3:11 spune:Galateni 3:11 (NTR)11 Este clar că nimeni nu este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „cel drept prin credință va trăi“.Unii ar putea spune că acest verset este valabil doar pentru Noul Testament, dar Pavel citează din Habacuc 2:4, unde spune:Habacuc 2:4 (NTR)4 Iată, s-a mândrit! Nu-i este drept sufletul în el. Însă cel drept prin credința lui va trăi.Mântuirea prin credință, fără Lege, era un principiu al Vechiului Testament. Pavel a învățat că scopul Legii era de a sluji ca un „tutore pentru a ne aduce la Cristos, ca să fim îndreptățiți prin credință” (Galateni 3:24). De asemenea, în Romani 3:20, Pavel a subliniat că respectarea Legii nu i-a salvat pe evreii din Vechiul sau Noul Testament, deoarece nimeni nu poate fi  declarat drept înaintea Lui prin respectarea Legii. Legea nu a fost niciodată menită să salveze pe cineva; scopul Legii a fost să ne facă conștienți de păcat. Dacă mântuirea oamenilor în Vechiul Testament nu a fost prin respectarea Legii, atunci prin ce a fost? Răspunsul la această întrebare se găsește în Scriptură, așa încât să nu existe nicio îndoială cu privire la acest subiect. În Romani 4, apostolul Pavel precizează că mântuirea în Vechiul Testament a fost aceeași ca și în Noul Testament, adică doar prin har, doar prin credință, numai în Cristos. Pentru a dovedi acest lucru, Pavel ne îndreaptă atenția către Avraam, strămoșul poporului evreu, care a fost mântuit prin credință și nu prin fapte: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s-a socotit ca neprihănire” (Romani 4:3). Avraam nu ar fi putut fi mântuit respectând Legea, deoarece a trăit cu peste patru sute de ani înainte ca ea să fie dată! De asemenea, circumcizia nu a fost prezentată lui Avraam și descendenților săi până în Geneza 17, adică mai mult de zece ani mai târziu. Romani 4:13-16 spune aceasta:Romani 4:13-16 (NTR)13 Căci nu prin Lege i-a fost făcută lui Avraam sau urmașilor lui promisiunea că va fi moștenitor al lumii, ci prin dreptatea care vine prin credință.14 Căci, dacă moștenitori sunt cei ce sunt sub Lege, atunci credința este fără folos, iar promisiunea este desființată.15 Fiindcă Legea aduce mânie, dar, unde nu este Lege, nu este nici încălcare a Legii.16 De aceea promisiunea este prin credință: ca să fie potrivit harului, așa încât aceasta să fie sigură pentru toți urmașii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci și pentru cei ce au credința lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor.Aici vedem că promisiunea de a deveni moștenitori ai lumii sau promisiunea mântuirii nu a fost făcută numai lui Avraam, ci și descendenților săi care au venit prin Isaac. Iar aceasta nu a venit prin Lege, ci prin credința lui Avraam. Toți urmașii lui, de la Isaac la Cristos, au primit mântuirea după cruce la nivel federal datorită credinței lui Avraam și a legământului cu Dumnezeu, chiar dacă unii dintre ei nu au umblat pe deplin cu El. Avraam a fost capul federal al mântuirii lor prin credință. Pentru a dovedi că Dumnezeu Își împlinește promisiunile făcute unui lider federal în viața descendenților săi, chiar dacă ei nu sunt plăcuți întotdeauna lui Dumnezeu, voi oferi câteva exemple. În primul rând, Noe a fost salvat de la distrugerea potopului împreună cu toată familia sa (soție, fii și nurori), deși Biblia nu spune nimic despre relația sau devotamentul lor față de Dumnezeu. Au fost salvați datorită lui Noe. În al doilea rând, în 2 Împărați 10:30-31, Dumnezeu face o promisiune puternică împăratului Iehu, că fiii săi vor sta pe tronul lui Israel până la a patra generație, fără a adăuga nici o condiție sau calificativ la aceasta:2 Împărați 10:30-31 (VDC)30 Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea și ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi până la al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”31 Totuși Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului Dumnezeului lui Israel și nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.După ce Dumnezeu a făcut acea făgăduință, chiar și împăratul Iehu, căruia i s-a făcut promisiunea, nu a umblat din toată inima lui după legea Domnului Dumnezeului lui Israel. Și-a revocat Dumnezeu promisiunea față de el sau de fiii săi din cauza păcatelor sale? Desigur că nu! Ioahaz, fiul lui Iehu, a domnit șaptesprezece ani peste Israel în Samaria, deși a făcut ce este rău înaintea Domnului (2 Împărați 13:1-2). Apoi, Ioas, fiul lui Ioahaz și descendentul lui Iehu din a doua generație, a domnit șaisprezece ani peste Israel în Samaria, deși și el a făcut ce este rău în ochii lui Dumnezeu (2 Împărați 13:10-11). Mergând mai departe, în 2 Împărați 14:23-24, vedem a treia generație a lui Iehu, Ieroboam, fiul lui Ioas, care începe să domnească în Samaria și o face timp de patruzeci și unu de ani, deși și el a făcut rău în ochii lui Dumnezeu și a a făcut pe Israel să păcătuiască. În sfârșit, în 2 Împărați 15:8-9, Biblia spune că Zaharia, fiul lui Ieroboam (a patra generație a lui Iehu) a domnit peste Israel în Samaria timp de șase luni. 2 Împărați 15:12 spune următoarele:2 Împărați 15:12 (VDC)12 Astfel s-a împlinit ce spusese lui Iehu Domnul, când zisese: „Fiii tăi până în al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”Nu pot decât să mă minunez de bunătatea și credincioșia extravagantă a lui Dumnezeu față de oameni! Așadar, descendenții lui Avraam au fost mântuiți prin credința sa, după învierea lui Isus. Ai putea spune că Dumnezeu nu este corect să aleagă doa...

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO FARAILE 14 IUNI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Eleele Sā (Holy grounds) Tauloto -Tusi Paia– Iosua 5:15  ‘Ona fetalai mai ai lea o lē ‘ave ‘au a le ALI‘I ‘iā Iosua, “‘Ia e tō ‘ese lou se‘evae i lou vae; auā ‘ua sa lava le mea ‘e te tu ai na.” ‘Ona fa‘apea lea e Iosua ‘ona fai. Faitauga – Tusi Paia – Esoto 3:1-5O so'o se eleele e iai le mamalu ma le mana o le Atua, e taua o eleele sa, ma o ia eleele e na te tauaveina le mana. O le tu i luga o nei eleele, e maua ai e tagata vavega. E sili atu i lena, e te maua ma tauave le mana mai nei eleele sa pe a e pai iai. Fai mai le Esoto 4:2-4 ‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā te ia, “Pe se a lenā mea i lou lima?”‘Ua fai atu ia, “O le to‘oto‘o.” 3‘Ua ia fetalai mai, “‘Inā lafo ia i le ‘ele‘ele;” ‘ona lafo lea e ia i le ‘ele‘ele, ‘ua liu gata; ‘ona sola ‘ese ai lea o Mose. '‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā Mose, “‘Inā ‘a‘apa atu ia o lou lima ma tago i lona i‘u.” ‘Ona ‘a‘apa atu ai lea o lona lima, ‘ua pu‘e atu ai, ‘ona liu to‘oto‘o lea i lona lima. ' Na fetalai le Atua ia Mose e lafo lona tootoo I le eleele sā sa ia tu ai luga, ona liu gata lea o le to'oto'o. A'o aapa atu Mose e uu le iu o le gata, na pai ona lima i le eleele sā, na amata mai i lea aso ona faau'uina. A pai le aao o le Atua I so'o se eleele, ona pa'i lea iai o ou lima, e le toe tumau ou lima I lona tulaga masani. I le 2 Tupu 2:9-15 ina ua auina mai e le Atua nofoa afi faataavalevale ma solofanua afi, na latou pai i le eleele ma siitia Elia. Na pau ifo le ofu o Elia, ina ua punou Elisaia e ave le ofu, na pai ona lima I le eleele lea na pai iai le au mai le lagi, ma ua ia maua le faauuga. A e suesue i le galuega a Elisaia, ete iloa ai e faatasi lava ona faaaoga e Elisaia le ofu o Elia, e alu atu ai i le isi itu o le Ioritana. E na te lei faaaogaina le ofu o Elia ina ua ia faamaloloina le vai oona i le 2 Tupu 2:20-22, e na te lei faaaogaina foi e sueina le uluto'i na pau i le vai i le 2 Tupu 6:1-7. O le mana sa ia mauaina i ona lima ina ua pa'i i le eleele lea na pa'i iai le au mai le lagi, le nofoa afi faatavalevale a le Atua. I le Galuega 26:13, ina ua susulu atu le malamalama o le Atua i le auala i Tamaseko, fai mai le Tusi Paia e sili atu lona malamalama i lo le la i le aoauli. O le susulu lena o le Malamalama ma le Fetu o le Taeao. Ina ua afio mai o ia i le lalolagi ma pai i le eleele, e lei faapea e na o le pai o Paulo mai Tasesa i le eleele, na ia pau ai i luga. O le mafuaaga lena o so'o se solosolo na pai i lima o Paulo ma ofu na ia ofuina, na tutupu ai vavega.  Aua e te ula i eleele sa. Afai o lo'o e tu i luga o se eleele e te iloa e masani ona feafioa'i ai le Atua, ia e faaaogaina tatau ma tago e ave mea uma e te maua mai le Atua ae e te lei alu ese, i le suafa o Iesu, Amene.  

1/ WAOR. Extrarradio. feat. MIDAS ALONSO. 2/ CHACHEBLACK. UNDERTAKER. GSPOT PROD. 3/ HIP HORN BRASS BAND. Vitamina. 4/ AMBKOR. Ahora. feat. Morodo, ZPU y El Santo. 5/ BLABBERRMOUF. Para tu mente. feat MCKEA. 6/ OSE. Cuaderno de bitácora 2. 7/ C.Terrible & 1010. Banana Split (Remix). Feat. Pedro Peligro, Trueno, Klan, Babi Blackbull, KMI420 ! 8/ ÉSPO. Loquito perdío. 9/ EGOLIAT. Bless. feat Son B & Dj Kaohs. 10/ NICOGERONE. Fe. feat FLAVIA BEAKA. 11/ ERICK HERVÉ. MCNULTY. 12/ LIL AIDEN. Maliko. 13/ MBASSA. Aha. feat IOSUA. 14/ FOYONE. Smoker freestyle. 15/ SANTA SALUT. Real Og. Prod by PMP. 16/ SOFIA GABANNA. Cada loco con su tema.Escuchar audio

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 23 MATI 2024(tusia e Pastor EA Adeboye) Manatu Autu: Faalēaogaina o fetu'u (Cancelling curses). Tauloto – Kalatia 3:13 “Ona tali atu ai lea o Iesu, ‘ua fa‘apea atu, “Lua te lē iloa le mea lua te ole mai ai. Lua te mafaia ‘ea ‘ona inu i le ipu o le a ‘ou inu i ai?” ‘Ua la fai mai ‘iā te ia, “Ma te mafaia.” Faitauga - Tusi Paia: Kenese 49:5-7, Numera 3:44-45  Upu FolafolaE toatele tagata o loo feoa'i ma fetu'u e lē tatau ona o latou tauavea. E i ai aiga o loo mafatia i fetu'u ua lē tatau ona mafatia ai. Le au pele e, afai o e i ai i lenei tulaga, o le tala lelei lenei mo oe. O fetu'u e fai e tagata e mafai ona fa'alēaogaina, ma ou te tatalo mo oe i le asō, ia fa'alēaogaina uma ni fetu'u i ou luga i le suafa o Iesu. I le Iosua 6:26, na tu'u e Iosua se fetu'u i luga o Ieriko ma amata ai ona mafatia tagata o Ieriko i lenei fetu'u. Toatele perofeta na omai i le nuu ma toe o ae fa'aauau pea ona pagatia lē lēoa tagata o Ieriko i lenei fetu'u. Mulimuli ane ina ua aveesea Elia, na latou iloa ai a o latou lē faia se faiga i le fetu'u e tumau ai pea le lafulafuā o lo latou laueleele ma sosolo ai pea le oti ia i latou e faavavau. Na latou valaau ai loa iā Elisaia e fesoasoani ia i latou. I le 2 Tupu 2:19-22 na fai atu Elisaia “Aumai ia iā te a'u se tanoa fou ma tu'u i ai se masima.” Ona o latou aumaia ai lea iā te ia. Ona alu atu lea o ia i le puna o le vai, ua lafo i ai le masima ma fai atu, “ O loo faapea ona fetalai mai o le Alii, ua o'u fa'amagaloina lenei vai; e lē toe tupu mai ai le oti poo le fanua lafuā.” Mai lea aso na fa'alēaogaina ai le fetu'u. So'ose fetu'u i luga o lou olaga po'o lou aiga e mafai fo'i ona fa'alēaogaina i le asō pe a ua e mana'o e te saoloto mai ona aafiaga. Pau le faiga e te mana'omia o se tagata e sili atu lona malosi fa'aleagaga ma le fa'au'uga e fa'alēaogaina le fetu'u. Afai o le fetu'u na fai e lou tamā, e mafai ona e alu i lou tamā fa'aleagaga e talepea le fetu'u, auā o le fa'aleagaga e pulea le fa'aletino. E faapenā fo'i pe afai o se fetu'u na fai e se alii po'o se tamaita'i faaolaina, alu i se faifeau po'o le auauna a le Atua, e sili atu le fa'au'uina na i lo o le uso, e mafai ona ia fa'alēaogā le fetu'u. Afai o le fetu'u na fai e se fa'ataulāitu poo se aitu vavalo, o se auauna fa'au'uina a le Atua e mafai ona gausia le fetu'u auā o le fa'au'uga e gausia le amo. (Isaia 10:27). Le au pele e, e tatau fo'i ona e silafia e sili atu i lou alu i se auauna alii po'o se auauna tamaita'i a le Atua e aveese se fetu'u ma oe, e tatau fo'i ona e saili le fa'au'uga a le Atua. Ia e tatalo, anapogi, su'esu'e lau Tusi Paia ma toaga e mafuta ma le Atua seia amata ona e tauaveina lona mamalu ma lona mana. A e faia faapea e leai se fetu'u e pa'i ia te oe. A ‘au le Atua ma oe faapei ona ‘au ma le fanauga a Isaraelu i le Tusi o Numera 24, e te manuia ma e leai se fetu'u e mafai ona o'o iā te oe. I le suafa o Iesu. Amene

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO GAFUA 11 MATI 2024 Manatu Autu: Lima Faauuina (Annointed Hands). Tauloto – Luka 4:40 ‘'O i latou uma sa i ai tagata ē mama‘i i ma‘i ‘ese‘ese, ‘ua latou ‘aumaia i latou ‘iā te ia i le goto o le lā; ‘ua pa‘ipa‘i tasi atu ona ‘a‘ao ‘iā te i latou, ma fa‘amālōlō ‘iā te i latou. ' Faitauga - Tusi Paia: Esoto 17:8-13  Upu FolafolaA e vaai I se tagata o le Atua e faae'e lima I luga o tagata ona malolo lea, o le mafuaaga ona o lima o lena tagata ua pai I le afi a le Atua. O lima e faauuina ina ua pa'I I le afi a le Atua. I le Esoto 3, ina ua lafoai e Mose lona tootoo I le eleele paia, ua liua I se gata ona faatonu lea e le Atua e tago e u'u le gata I lona siusiu. Ina ua tago Mose e uu le gata, na pai lona lima I le eleele paia na pai iai le afi. Mai lena aso, ua liua ona lima ua avea oni lima e faapitoa. I le Esoto 17:8-13, ua tatou vaai I lima lava ia, na filifilia le iuga o le taua I le va o Isaraelu ma Amaleka. O so'o se taimi na siitia ai I luga ona lima, na manumalo lea o Isaraelu, ae a pauu I lalo ona lima ona ua mamafa, ua amata ona malo le autau a Amaleka. Sa iai ma Mose ia Arona ma Huro, e fa o la lima tuufaatasi, peitai ua la iloa o lima o Mose na pa'i I le eleele paia, e ese mai I lima masani o tagata. E lei siitia o laua lima, ae na fesoasoani e siitia I luga lima o Mose. I le Esoto 14:16, na faapea mai le Atua ia Mose: ‘a o oe, ‘ia e si‘i i luga lou to‘oto‘o, ma fa‘aloaloa lou lima i luga o le sami, ma e vaeluaina ai; ō atu ai le fānauga a Isaraelu i totonu o le sami, i le ‘iliti tai matūtū'. Na faau'uina e le Atua lima o Mose, o lea na ia faatonuina e faaloaloa ona lima I luga o le sami ulaula ma ua vaeluaina. I le Esoto 14:21 ina ua faaloaloa lima o Mose I luga o le sami, e leai se mea a le sami e mafai ona fai ua na o le vaeluaina loa. I le Teuteronome 34:9, o lima lava ia na tuuina atu le poto ia Iosua: 9‘Ua tumu fo‘i Iosua le atali‘i o Nuno i le agaga e poto ai; auā na fa‘ae‘e atu e Mose ona lima i luga ‘iā te ia; na fa‘alogo fo‘i le fānauga a Isaraelu ‘iā te ia, ma ‘ua latou faia e pei ‘ona poloa‘i mai ai o le ALI‘I ‘iā Mose. E mafai e le mana o le Atua ona liua lima masani ini lima faapitoa. Afai e te faitau I le Ioane 9:1-7, ina ua vaai Iesu I se tamaloa na fanau mai o tauaso, na ia feanu I le palapala, ona aumai lea ma faauuina ai mata o le tagata tauaso. O le palapala masani e mafai ona liua I se palapala faapitoa ma e fua I lima na pa'i iai.  E mafai ona paia ou lima I le asō, ae o le tulaga muamua, e tatau ona paia ou lima. Fai mai le Salamo 24:3-4, ua na o lima mamā, ma le loto mama e mafai ona alu a‘e i le mauga o le ALI‘I e tumau i lona afio‘aga pa‘ia. E paia ou lima? E na o lima e paia e mafai ona tumau ai le afi a le Atua, I le suafa o Iesu, Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO SA 3 MATI 2024 Manatu Autu: O le tagata o lou lima taumatau 2 - (Your Right Hand Man 2)  Tauloto – 2 Tupu 3:11 “A ‘ua fai mai Iosefatu, “E lē o ‘i‘inei ‘ea se perofeta a le ALI‘I, tatou te fesili ai i le ALI‘I?”‘Ona tali atu ai lea o le tasi o ‘au‘auna a le tupu o Isaraelu, ‘ua fa‘apea atu, “O lo‘o ‘i‘inei Elisaia le atali‘i o Safata, na na liligi le vai i lima o Elia.” Faitauga - Tusi Paia: 2 Tupu 2:4-12 Upu FolafolaE mafai ona avatu e le Atua ia te oe se tagata e te fa'amoemoe i ai, ma e mafai fo'i ona ia tofia oe e fai ma tagata faamoemoeina a se isi uso. E tutusa lelei tofiga nei e lua e lē sili a'e pe itiiti ifo le tasi i le isi. Pe avatu e le Atua se tagata e fesoasoani iā te oe pe fai oe ma lima taumatau o se isi, a e faia lau galuega na totofi ai oe e le Atua, e te maua lou taui e tele. Sa ia te a'u se tagata faapea, sa lauiloa i le suafa Papa, o le Sui ta'ita'i aoao. Ina ua avea a'u ma ta'ita'i aoao a'o talavou le olaga, faatoa fitu lea o tausaga talu ona o'u auai i le lotu, ae sa matou faatasi ma tagata na lolotu mai lava i le amataga. O nisi o i latou na talotalo ia o'u pa'ū ma sa o latou faitio i so'o sa'u faamatalaga e fai. Peita'i Papa DGO, sa tū mo a'u i so'o se taimi. E matua si toeaina pei o so'u tamā ae sa lagolago iā te a'u i taimi uma. Sa o ma finau faatasi i taimi o o'u faafitauli ma fa'amautinoa e faataunuu uma a'u faatonuga e ui i le faitio o i latou sa tete'e iā te a'u. I nā aso i le amataga o le galuega, sa i ai se tasi aai sa masani ona tau'aimisa le au uso. Ina ua logo mai a'u ua toe misa fo'i, ma o'u faailoa iā Papa, e le'i uma atu la'u tala ae fai mai, “O le a o'u alu e talanoa ma i latou.” O lo'o ua i le lagi nei le tamā ma lona pale e tumu i ma'a tāua auā sa fai o ia ma tagata lima taumatau lelei. I le Esoto 24:12-15 ina ua poloa'iina e le Atua Mose e alu atu i le mauga na o Iosua na la o. Ina ua maliu Mose, o Iosua na valaauina e le Atua e ta'ita'i lona nuu. E le'i tofia e le Atua se isi o toeaiina po'o se ta'ita'i o se ituaiga o Isaraelu, peita'i o lē sa ta'u o le tama faifeau a Mose, o ia lea na filifilia e le Atua e fa'aauau le galuega ma ta'ita'i le fanauga a Isaraelu i le nu'u o le folafolaga. I le 1 Samuelu 3:1-9, na valaau le Atua ia Samuelu i se tasi po, ae faapea ia o Eli sa valaau. I le valuāpō ua tatau ona moe Samuelu, a'o lo'o fetāmo'ea'i pea e tali le valaau a Eli auā sa manatu o mana'omia ia e Eli - o se tagata lima taumatau lelei lea. O le taui, na ave i ai e le Atua le tofiga na te tofia ma fa'auuina tupu ma ave ese tupu mai le nofoalii.Le au pele e, afai ua tofia oe e le Atua e fai ma lima taumatau i se isi, manatu i ai o se faamanuiaga. Faamautinoa e te auauna i le aupito lelei e gata ai lou mafai, ona e mautinoa lea e faamanuia sautualasi fa'aaliali le Atua iā te oe. I le suafa o Iesu. Amene.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 2 MATI 2024 Manatu Autu: O le tagata o lou lima taumatau 1 - (Your Right Hand Man 1)  Tauloto – Esoto 17:12 “Sa mamafa lima o Mose, ‘ona la ‘ave lea o le ma‘a, ma tu‘u ai i ona lalo, ‘ona ti‘eti‘e ai lea o ia; a o Arona ma Huro na la tāofi i luga ona lima, o le tasi i lea itū ma le tasi i lea itū; ‘ua mau ai ona lima ‘ina se‘ia goto le lā...” Faitauga - Tusi Paia: Esoto 4:10-16 Upu FolafolaMo i latou uma e avea ma tagata taualoa ma manuia, e masani lava ona i ai le tagata e tu'u i ai e le Atua e fai ma ana tagata faamoemoeina, o lona lima taumatau e tua i ai. Fa'ata'ita'iga, i le Esoto 4:10-16 ina ua fai atu Mose i le Atua e lē mafai ona alu i Aikupito ona e faaletonu lana tautala, ona tofia lea e le Atua o Arona e fesoasoani iā te ia. I le Esoto 17:8-13, ina ua o ifo Amaleka e osofa'i Isaraelu, na alu Mose i luga o le mauga faatasi ma Arona ma Huro ae fai iā Iosua e ta'ita'i le ‘au tau i le vanu i lalo ifo. A sisi'i lima o Mose ona manumalo lea o Isaraelu ma ina ua vaivai ona lima, na faanofo e Arona ma Huro i luga o se ma'a ma fesoasoani e sisii ma taofi ona lima i luga. A'o le taimi lea, o lo'o tau Iosua I le vanu. O i latou uma nei na fesoasoani iā Mose, o lona lima taumatau. Tatou te maua le isi fa'ata'ita'iga i le Kenese 24. Na aami e Aperaamo lana auauna sili ma fai i ai e saili mai se toalua mo lona atali'i o Isaako mai lona nu'u. O le auauna sili lea, o le lima taumatau o Aperaamo i le fa'ata'ita'iga lenei. E tatau fo'i ona o'u faapea atu, so'o se isi lava e mafai ona avea ma tagata faamoemoeina e mafai fo'i ona avea se tamaita'i ma lima taumatau o se isi tinā. O le tagata e avea ma lima taumatau, o se auauna po'o se uso e latalata ma lava le la mafutaga ma lona ta'ita'i na te iloa ai ona manaoga i so'o se taimi, e vave fo'i e fesoasoani ma faataunuu. E tatau fo'i ona e faailoa le tagata e avea ma ou fesoasoani ma lua galulue fesoota'i pe afai e te le'i faia i le taimi nei. O lou fesoasoani lea, e mafai ona tautala mo oe e faailoa se feau. E mafai ona ia sisi'i i luga ou lima pe a e vaivai. O le uso fo'i lea e avatua se nofoa e te nofo ma mapu ai pe a e lelavā ; o se tasi e faamuamua lou nofo lelei, tusa pe aafia ai ia. E faapei o Iosua, e tau i le taua mo oe. O lou lima taumatau moni, po'o le a le mafanafana o le lua mafutaga, e lē avea lea e lē iloa ai tausi le lua va nonofo. O lou lima taumatau, e ufiufi i ou sesē ma faaletonu, na te lē faailoa i nisi, e te malu ai faapei ona fai e Arona ma Huro ia Mose. O le alii po'o le tamaita'i faamoemoeina e mafai ona e tu'u lafoa'i i ai mea e te mana'o i ai e fai. Ia e maitau mai, e finagalo le Atua e avea oe ma lima taumatau o se tasi o manaomia lau fesoasoani. I le suafa o Iesu. Amene.

URMEAZĂ PROCESUL PÂNĂ LA CAPĂT! „Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru vi-l dau...” (Iosua 1:3)

OBIECȚII ÎMPOTRIVA MÂNTUIRII ETERNE (PARTEA V)Matei 25:1–13 (Cele zece fecioare)Matei 25:1–13 (NTR)1 Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.2 Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte.3 Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și-au luat candelele,4 dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase.5 Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.6 La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!“.7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele.8 Cele nesăbuite le-au zis celor înțelepte: „Dați-ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“.9 Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți-vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați-vă!“.10 În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă.11 Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!“.12 Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc“.13 Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.Cea mai comună interpretare a acestei pilde este că acele zece fecioare reprezintă copii ai lui Dumnezeu născuți din nou și aparținând Împărăției Sale, care au fost mântuiți cu toții la un moment dat. Apoi unii dintre ei și-au pierdut mântuirea din cauza lipsei de veghere în moralitate și fapte bune.Să analizăm mai întâi ceea ce știm sigur despre această pildă. În primul rând, pilda este despre Împărăția Cerurilor, despre un mire care este regele Isus și despre zece fecioare care reprezintă biserica vizibilă a lui Cristos. În al doilea rând, acțiunea din această pildă are loc între prima și a doua venire a lui Isus. În al treilea rând, asprimea răspunsului mirelui din versetul 12 — „Nu te cunosc” sau „Nu te-am cunoscut niciodată” — arată foarte clar că această pildă este despre o problemă eternă de viață și de moarte, respectiv chestiunea mântuirii veșnice în Împărăţia lui Dumnezeu sau a pedepsei veşnice. În al patrulea rând, este, de asemenea, evident că atunci când a venit mirele, făcând aluzie la a doua venire a lui Isus, unele dintre acele fecioare, reprezentând unii creștini, au participat la nunta Mielului. Aceasta înseamnă că au intrat în rai, în timp ce ceilalți au fost respinși și au mers în iad. Au mai rămas doar trei lucruri de elucidat: (1) În primul rând, ce reprezintă untdelemnul din lămpi și uleiul în plus din vase? (2) În al doilea rând, oamenii respinși au fost născuți din nou cu adevărat sau nu? (3) În al treilea rând, ce înseamnă veghere?Uleiul în Vechiul Testament era folosit pentru a unge pe împărați și pe preoți. Era o imagine a ungerii în vederea lucrării pentru Dumnezeu:1 Samuel 16:13 (NTR)13 Samuel a luat cornul cu ulei și l-a uns (pe David) în mijlocul fraților lui, iar Duhul Domnului a venit peste David, începând din ziua aceea. După toate acestea, Samuel s-a ridicat și a plecat la Rama.În Noul Testament, credincioșii sunt unși cu Duhul Sfânt, așa cum vedem în aceste pasaje:Faptele Apostolilor 10:38 (NTR)38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine și vindecându-i pe toți cei ce erau asupriți de Diavolul, căci Dumnezeu era cu El.2 Corinteni 1:21 (NTR)21 Cel Care ne întărește împreună cu voi, în Cristos, și Care ne-a uns, este Dumnezeu.1 Ioan 2:20 (NTR)20 Însă voi aveți ungerea de la Cel Sfânt și voi cunoașteți toate lucrurile.1 Ioan 2:27 (NKJV)27 Cât despre voi, ungerea pe care ați primit-o de la El rămâne în voi și nu aveți nevoie să vă învețe cineva. Dar, așa cum ungerea Lui vă învață cu privire la toate lucrurile – iar ea este adevărată și nu este o minciună – rămâneți în El, așa cum v-a învățat ea.Isus a fost uns cu Duhul Sfânt, iar credincioșii sunt, de asemenea, unși cu Duhul Sfânt în timpul mântuirii. 1 Ioan 2:27 spune că ungerea pe care credincioșii au primit-o de la El rămâne în ei și îi învață toate lucrurile. Conform cu Ioan 14:16, 14:26 și 16:13, Duhul Sfânt este Ajutorul dat credincioșilor să fie cu ei pentru totdeauna, să-i învețe toate lucrurile și să-i conducă în tot adevărul. Așadar, uleiul din pilda fecioarelor este o imagine a Duhului Sfânt. Lumina lămpilor reprezintă fapte bune, moralitate, roade ale Duhului sau diferite acte divine ale Duhului, cum ar fi vindecarea bolnavilor, scoaterea demonilor și învierea morților.Acum, care este diferența dintre uleiul prezent deja în lămpi și cel din vasele suplimentare? Pe de o parte, pe baza lui Ioan 14:16 și 1 Ioan 2:27, știm că, odată ce Duhul Sfânt vine în credincioși, El rămâne în ei pentru totdeauna. El nu mai vine și pleacă așa cum făcea în Vechiul Testament cu poporul lui Dumnezeu. Mai mult decât atât, Efeseni 1:13–14 întărește această prezență veșnică a Duhului Sfânt în credincioși, afirmând că El este o pecete a mântuirii, o garanție a moștenirii credincioșilor până când aceștia dobândesc stăpânirea deplină a ei:Efeseni 1:13–14 (NTR)13 În El și voi, după ce ați auzit Cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre, și ați crezut în El, ați fost sigilați cu Duhul Sfânt Cel promis,14 Care este o garanție a moștenirii noastre până la răscumpărarea celor ce sunt posesiunea lui Dumnezeu, spre lauda gloriei Lui.Cuvântul grecesc tradus „garanție” în acest pasaj (gr. arrabon) este un termen legal și comercial care înseamnă prima rată, depozit, avans sau angajament. Reprezintă o plată care obligă partea contractantă să efectueze plăți suplimentare. Când Dumnezeu le-a dat credincioșilor Duhul Sfânt, S-a angajat să le dea toate binecuvântările ulterioare ale vieții eterne, precum și o mare răsplată în cer cu El. În concluzie, cele cinci fecioare pentru care lămpile au încetat să mai ardă nu pot reprezenta credincioși cu adevărat născuți din nou, care au avut odată Duhul Sfânt în ei ca pecete și apoi L-au pierdut.Pe de altă parte, o privire mai atentă asupra Scripturii, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, va dezvălui că Duhul Sfânt poate veni peste oameni doar pentru o perioadă, pentru ca aceștia să îndeplinească unele sarcini divine sau chiar să facă fapte bune. Însă, nu este necesar ca Duhul Sfânt să rămână în ei într-un mod salvator. Cu alte cuvinte, Duhul Sfânt vine peste ei, dar nu în ei. Câteva exemple din Vechiul Testament îi includ pe Samson, care a primit spiritul și ungerea de putere, împăratul Saul, care a primit spiritul profeției, Iosua și regele Solomon, care au primit amândoi duhul înțelepciunii în diferite măsuri. Toți acei oameni „au luminat” pentru un timp prin ungerea Duhului Sfânt, fără a fi mântuiți în timpul vieții lor, pentru că Isus nu venise încă. În acel moment al istoriei, ei aparțineau împărăției întunericului.Venind în Noul Testament, în epoca de dinaintea morții lui Isus, Iuda Iscarioteanul, ucenicul care L-a trădat pe Isus, a vindecat oameni și a scos demoni prin Duhul Sfânt, împreună cu ceilalți ucenici, dar a fost numit fiul pierzării în Ioan 17:12 și și-a luat viața fără ca să fi fost salvat. Mai mult, așa cum am văzut mai devreme în Evrei 6:4–6, pot exista oameni reprezentați de pământul stâncos din pilda Semănătorului, care sunt luminați de Evanghelie, care gustă darul ceresc, care devin părtași la lucrarea Duhul Sfânt și care gustă Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu, dar nu au rădăcină în ei înșiși. Acești oameni continuă să se bazeze pe faptele lor bune, pe moralitatea și neprihănirea lor pentru a fi acceptați înaintea lui Dumnezeu. Mai mult, Matei 7:21–23 pare să sugereze cumva că pot exista oameni care profețesc, care scot demoni și care fac lucrări mari în numele lui Isus, dar care totuși, la final, nu sunt recunoscuți de Isus. Modul în care Isus nu le-a recunoscut pe fecioarele neînțelepte nu este diferit:Matei 7:21–23 (NTR)21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în Ceruri.22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?»23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi cei ce comiteți fărădelegea!».1 Ioan 2:19 susține, de asemenea, că cei care se pare că s-au îndepărtat de la credință nu erau cu adevărat în ea, căci dacă ar fi fost, ar fi continuat până la sfârșit. Dar ei „au ieșit” și așa a devenit clar că nu fuseseră în credință:1 Ioan 2:19 (NTR)19 Ei au ieșit dintre noi, dar nu erau dintre noi. Căci, dacă ar fi fost dintre noi, ar fi rămas cu noi, dar, ieșind, au arătat că nu toți sunt dintre noi.Acum, dacă punem toate aceste observații împreună, cine sunt acești oameni care nu sunt cu adevărat născuți din nou, dar care, prin faptele lor exterioare, au o aparență foarte puternică de persoane mântuite? Lucrările lor sunt chiar minuni de vindecare și acte de eliberare. Astfel, ei pot fi incluși în trei categorii. Prima sunt oamenii care sunt sincer entuziasmați de Cristos, care rămân o vreme în biserică și încearcă să-și modeleze viața după principiile biblice, dar nu iau niciodată o decizie pentru Isus. Știm deja că darurile lui Dumnezeu sunt irevocabile (Romani 11:29). Știm că El poate folosi chiar și un măgar în scopurile Sale, așa cum a făcut cu măgarul lui Balaam. Întrucât Dumnezeu îi iubește atât de mult pe oameni, putem concluziona că El poate folosi chiar și pe acești oameni nemântuiți pentru a atinge viețile altora prin miracole, de dragul acelora cărora li se slujește. Însă, aceasta nu este neapărat o garanție a mântuirii pentru oamenii care fac slujirea. Folosirea puterilor supranaturale nu este egală cu a fi născut din nou. În exterior, la fel ca lămpile fecioarelor, acești așa-ziși credincioși pot părea să ardă și să strălucească pentru o vreme în exterior, fără ca această lumină să aibă vreun efect salvator asupra lor. Mântuirea este o relație de dragoste cu Cristos bazată pe credință. Ea este dincolo de daruri și miracole.A doua categorie a acestui tip de oameni pot fi creștinii nominali, oameni buni, morali, care au o părere bună despre principiile și valorile creștine și se numesc creștini. Acești oameni merg la biserică din când în când, dar nu au nicio relație mântuitoare cu Cristos. De obicei, ei sunt creștinii ortodocși,  mulți catolici, anglicani și chiar unii protestanți, în special în Statele Unite ale Americii.A treia categorie a acestui tip de oameni pot fi oamenii care aparțin lui Satan, care se arată în mod deliberat ca și creștini și chiar fac minuni folosind puterea Diavolului, cu singurul scop de a înșela oamenii, chiar și pe cei aleși. Acești oameni pot părea că predică adevărul Bibliei, dar răsucesc în secret unele părți ale ei într-un mod subtil, astfel încât diferențele să nu fie recunoscute ușor și să poată înșela pe alții. În Matei 24:24, Isus îi avertizează pe ucenicii Săi că, în vremurile din urmă, cristoși și profeți falși se vor ridica și vor face în mod intenționat semne și minuni mari care să înșele oamenii.Matei 24:24 (NTR)24 Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne mari și minuni, pentru a-i duce în rătăcire, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși.Mai mult, în 2 Corinteni 11:13–15, apostolul Pavel spune că Satan însuși se transformă într-un înger al luminii și are slujitori care, de asemenea, se transformă în apostoli ai lui Cristos și slujitori ai dreptății:2 Corinteni 11:13–15 (NTR)13 fiindcă astfel de oameni sunt apostoli falși, lucrători care înșală, deghizându-se în apostoli ai lui Cristos.14 Și nu este de mirare, pentru că însuși Satan se deghizează în înger de lumină.15 Deci, nu este mare lucru dacă și slujitorii săi se deghizează în slujitori ai dreptății. Sfârșitul lor va fi după faptele lor.Dacă ești ca mine, probabil te întrebi: „Există astfel de oameni? Cum arată ei?” Am avut aceeași îndoială până când într-o zi, am întâlnit un tânăr, tocmai în aceeași perioadă în care L-am întrebat pe Duhul Sfânt despre aceste versete provocatoare. Acest tânăr era un muzician și compozitor de muzică hard-rock și fusese implicat în ocultism, chiar și atunci când își scria melodiile. Mi-a spus că și colegii săi de trupă se închinau în mod regulat lui Lucifer pentru beneficii lumești precum faimă, bani și plăceri. De asemenea, mi-a spus că el cunoaștea oameni care se închinau lui Satan și făceau miracole folosind puterea lui, dar care se deghizau în mod intenționat ca și creștini, pentru a înșela oamenii. Ei predicau 80% de adevăr cu 20% răstălmăciri foarte subtile ale adevărului de bază. Am fost șocat să aud asta, dar mi-a adus mai multă lumină cu privire la aceste versete, că astfel de oameni există: slujitori ai Satanei deghizați în apostoli ai lui Cristos.Până acum, probabil că a devenit clar că ulciorul suplimentar de ulei reprezintă partea invizibilă pe care o au doar credincioșii autentici. Acea parte invizibilă este Duhul Sfânt prezent ca o pecete a mântuirii în credincioși, ca urmare a credinței lor în Isus Cristos. Duhul Sfânt a venit să rămână în ei pentru eternitate. Cei fără vasul suplimentar de ulei pot genera o lumină asemănătoare cu a celor ce îl au, pot „lumina” pentru un timp, dar nu sunt cu adevărat salvați. În cazul lor, Duhul Sfânt probabil a venit doar peste ei și nu în ei. Această concluzie este susținută și de declarația puternică pe care Isus le-a făcut-o acestor oameni în Matei 25:12 și 7:23: „Nu vă cunosc” sau „Nu v-am cunoscut niciodată”. Dacă acești oameni au fost odată mântuiți în mod autentic și apoi și-au pierdut mântuirea prin fapte rele, Isus nu le-ar fi putut spune că nu i-a cunoscut niciodată. Le-ar fi putut spune ceva de genul: „Da, v-am cunoscut o dată, dar acum nu mai sunteți ai Mei”. Așa ar fi fost mai potrivit dacă acești oameni și-au pus vreodată credința în Isus și L-au făcut Domn într-un mod salvator.Este imperativ să ne amintim că oamenii care nu vor să fie respinși la intrarea în cer, dar care se întreabă, cu teamă, dacă nu cumva se află în acea categorie, pot să fie siguri că nu sunt. Simplul fapt că își pun această întrebare și că îi preocupă această problemă demonstrează fără nicio îndoială că nu se află în acea categorie. Oamenii care și-au pus în mod conștient credința în Cristos și L-au mărturisit ca Domn al vieții lor nu pot intra niciodată în grupa oamenilor pierduți fără să știe.În cele din urmă, ce înseamnă să veghezi? După cum am menționat mai înainte, pregătirea sau vegherea este semnul credinței, care este singura condiție prealabilă pentru intrarea în Împărăția Cerurilor și participarea la celebrarea nunții Mirelui. Unii oameni pun accent pe vigilență, dar scapă din vedere faptul că, în pilda fecioarelor, toate dormeau. Pregătirea este răspunsul credinței la mesajul Evangheliei, care permite cuiva să fie primit în Împărăție în momentul sosirii neașteptate a Mirelui. Lipsa unei pregătiri adecvate este demonstrarea necredinței în jertfa lui Cristos ca singura cale de salvare, care va descalifica pe cineva din a intra și a se bucura de Împărăție. Matei 7:21–23 (Facerea voii Tatălui)Matei 7:21–23 (NTR)21 Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în Ceruri.22 Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?».23 Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi cei ce comiteți fărădelegea!».Am explicat puțin acest pasaj în secțiunea anterioară când am vorbit despre cele zece fecioare, dar aici vom aborda aceleași versete dintr-o perspectivă ușor diferită. S-ar putea ca nu toți creștinii să fie de acord cu privire la care este cel mai înfricoșător pasaj din Biblie, dar cei mai mulți agreează că aceste cuvinte finale ale lui Isus din predica de pe munte se situează aproape de capul listei. E groaznic să te gândești ca vei merge în iad. Este mai înspăimântător să afli prea târziu că te duci în iad când tu credeai că mergi în cer. Și este și mai alarmant să ne gândim că nu doar câțiva, ci „mulți” vor avea această experiență. Acesta este unul din motivele pentru care unii oameni folosesc acest pasaj pentru a-i amenința pe creștini cu posibilitatea de pierdere a mântuirii dacă practică fărădelegea și nu fac voia Tatălui. Ei predică ceva de genul următor: „Tu poți să fii un credincios autentic născut din nou în Cristos, care Îl numește pe Isus „Domn”, care chiar profețește, scoate demoni și face multe minuni în numele lui Isus, dar dacă nu ești atent să faci voia Tatălui tot timpul și dacă practici fărădelegea, s-ar putea să ai marea surpriză neplăcută de a nu intra în Împărăția Cerurilor când vei sta înaintea lui Dumnezeu în ziua judecății”. Oare așa să fie? În primul rând, să ne gândim la ce vrea să spună Isus în legătură cu voia Tatălui și cine sunt cei care o împlinesc. Judecând după context, trebuie să însemne mai mult decât a spune „Doamne, Doamne” și a face lucrări mărețe în numele lui Isus.În ziua de azi, un punct de vedere des întâlnit sugerează că prin expresia „voia Tatălui Meu”, Isus s-a referit la o viață caracterizată de ascultarea a tot ceea ce a poruncit Tatăl. Astfel, cei care fac voia Tatălui vor fi cei care trăiesc o viață evlavioasă și sfântă. Există mai multe probleme cu această interpretare. În primul rând, Dumnezeu este perfect și cineva nu poate intra în Împărăția Sa fără a deveni perfect, asemenea Lui (Matei 5:48). În al doilea rând, nu se poate spune că cineva a făcut voia Tatălui decât dacă o face în întregime, 100%. A încălca chiar și numai una dintre poruncile lui Dumnezeu înseamnă a le încălca pe toate (Iacov 2:10). În al treilea rând, chiar dacă aceste prime două argumente nu sunt valabile, acest prospect duce la concluzia nebiblică că nimeni nu poate fi vreodată sigur că este mântuit, decât la moarte. Nimeni nu ar putea ști vreodată dacă a ascultat suficient de mult. Totuși, Scripturile sunt clare că apostolii știau cu certitudine absolută că erau mântuiți și doreau ca cititorii lor să știe și ei acest lucru (1 Ioan 5:13).Există și o altă perspectivă asupra a ceea ce a vrut să spună Isus prin expresia „voia Tatălui Meu”. Când Isus a vorbit despre a face voia Tatălui pentru a obține intrarea în Împărăție, El a avut în minte un singur act de ascultare: credința în Evanghelie. Isus spune în Ioan 6:40:Ioan 6:40 (NTR)40 Căci voia Tatălui Meu este ca oricine Îl vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică, iar Eu Îl voi învia în ziua de pe urmă.Apoi, în Ioan 6:29, El ne spune clar:Ioan 6:29 (NTR)29 Isus a răspuns și le-a zis: ‒ Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeți în Acela pe Care L-a trimis El.Aceasta este Evanghelia, aceasta înseamnă a face voia Tatălui. Isus a mai spus: „Iată, am venit să fac voia Ta, Dumnezeule” (Evrei 10:9). Ce voie trebuia să împlinească Isus? Aceasta era să moară pentru păcatele noastre și să ne aducă în noul Său legământ al harului. Același verset ne spune: „El dă la o parte primul (vechiul legământ) pentru a-l stabili pe al doilea (noul legământ)”. Deci, ceea ce spunea Isus în Matei 7 este următorul lucru: „Nu toți cei care Îmi spun „Doamne, Doamne” în ziua aceea sunt mântuiți, ci numai cei care împlinesc voia Tatălui Meu, și anume, să creadă în Mine”. Aceasta este voia Tatălui cu privire la mântuirea veșnică. El nu spune că în momentul în care faci o greșeală în gând sau faptă, El te reneagă și ți-ai pierdut mântuirea.Da, există și o voie a Tatălui cu privire la felul nostru de a trăi după ce intrăm în Împărăția lui Dumnezeu, dar aceasta este voia Lui pentru viața noastră pe pământ, care trebuie să fie trăită conform noii poziții de sfințenie în care El ne-a adus. Nu este o condiție de a rămâne în Împărăție, ci mai degrabă să folosim toate beneficiile Evangheliei, să ne împlinim destinul dat de Dumnezeu și să-L facem mândru în fața oamenilor, astfel încât ei să dea slavă lui Dumnezeu. Această a doua voie a lui Dumnezeu este revelată în 1 Tesaloniceni 4:3–7:1 Tesaloniceni 4:3–7 (NTR)3 Voia lui Dumnezeu este sfințirea voastră. Să vă feriți de preacurvie.4 Fiecare dintre voi să știe să-și țină vasul în sfințenie și cinste,5 nu în patima poftei, ca păgânii, care nu-L cunosc pe Dumnezeu.6 Nimeni să nu-l nedreptățească pe fratele său și nici să nu profite de el, pentru că Domnul este Cel Ce pedepsește toate acestea, așa cum v-am spus și v-am avertizat.7 Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințenie.Așadar, trebuie să umblăm în sfințenie, dar nu pentru a rămâne mântuiți, ci pentru că El ne-a făcut deja sfinți. El ne-a adus pe tărâmul sfințeniei. În scriptura noastră inițială, observați că Domnul nostru Isus spune: „Nu te-am cunoscut niciodată”. Acest lucru nu poate fi aplicat credincioșilor născuți din nou care au o relație cu Domnul. Se referă la oameni care nu au avut niciodată o relație personală cu Domnul. De aceea, Isus a putut să spună celui din urmă grup: „Nu te-am cunoscut niciodată”. Acest pasaj trebuie folosit ca un avertisment numai pentru cei care pretind că au credință creștină, nu pentru cei care L-au acceptat cu adevărat pe Isus ca Domn în viața lor.S-ar putea să vă întrebați: „Atunci cine sunt acești oameni care nu aparțin lui Dumnezeu și care nu au fost ai Lui niciodată, dar care pot face miracole? Cei care nu au Duhul pot să scoată demoni, să facă vindecări miraculoase, semne spectaculoase și minuni?” După cum am descris deja în detaliu în secțiunea despre cele zece fecioare cine ar putea fi acești oameni, există aproximativ două explicații posibile pentru abilitatea celor nelegiuiți de a îndeplini astfel de acte. Una este că unele minuni sunt făcute de puterea Satanei și a oștirii sale demonice (Matei 24:24; 2 Corinteni 11:13–15). Știm că Satan este foarte viclean. Pot exista momente când Diavolul „înscenează” un exorcism sau o vindecare în care un necredincios poruncește unui demon sau unei boli să plece, iar demonul pretinde că se conformează pentru a crea frică în privitori și a-i determina să aibă încredere în ierburi, incantații, talismane, apă sfințită și în moaște mai degrabă decât în Dumnezeu. În al doilea rând, Dumnezeu îi poate împuternici temporar pe necredincioși să facă fapte miraculoase, datorită dragostei Sale pentru oameni și pentru scopurile Sale. Un astfel de exemplu este Iuda Iscarioteanul, care, împreună cu ceilalți ucenici, a vestit Evanghelia și, presupunem, că a vindecat bolnavii și a făcut alte minuni. Nu există nimic care să indice că Iuda nu a avut aceeași putere ca ceilalți unsprezece ucenici, deși nu a fost niciodată un adevărat ucenic al lui Cristos. El a fost un înşelător şi „fiul pierzării” (Ioan 17:12). Dacă Iuda a făcut minuni, în ciuda stării inimii lui, a fost doar pentru că Dumnezeu a considerat potrivit să-l folosească pentru slava Sa.

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 29 NOVEMA 2023 Manatu Autu: Faasolo le Faauuga 1(Transfer of anointing 1) Tauloto – Teuteronome 34:9‘Ua tumu foi Iosua le atalii o Nuno i le agaga e poto ai; auā na faaee atu e Mose ona lima i luga ia te ia; na faalogo foi le fanauga a Isaraelu ia te ia, ma ua latou faia e pei ona poloai mai ai o Ieova ia Mose'. Faitauga - Tusi Paia: Numera 27:18-23 Upu FolafolaO le faauuga, e pei lava o le eletise, e usitaia nisi o Tulafono o natura o mea, e mafai ona faasolo atu I seisi mea pe a pa'I I ai. O le faasolo atu o le faauuga, e tupu pe afai e pa'i atu le tagata o lo'o iai le faauuga I le tagata o lo'o manaomia le faau'uga. E mafai ona faia I le lulu a'ao ma le faae'e o lima. Mo se faataitaiga, I le Galuega 3:1-8, o le tagata pipili I le Faitotoa Matagofie e lei savali seia o'o ina pa'i atu Peteru ma faatu I luga. Na faasolo atu le faauuga I lima o Peteru I le tagata pipili. Fai mai Mareko 16:18 e fetagofi i latou i gata; afai foi latou te inu i se mea e oti ai, latou te le afaina ai lava; e faaee atu foi o latou lima i luga o e mamai, ma faamaloloina i latou. O lo'o faapea mai Iesu, a faae'e o tatou lima I luga o tagata mama'i, o le faauuga o lo'o I a'i tatou o le a faasolo atu iai latou ona aveese ai lea o le ma'i. E iai nisi o taimi e tupu ai ae e te lei mafaufauina. Mo se faataitaiga, o le taimi e te tu ai I luga o se uaea eletise ola, pe ete iloa pe leai, o le eletise o lo'o ola ai I totonu o le a faasolo atu ia te oe. E faapena foi la ona faasolo le faauuga I le va o ni tagata e aunoa ma le taumafai e tau amata ona faasolo le faau'uga. Mo se faataitaiga, I le 2 Tupu 13:20-21, ina ua paū faafuasei le tino maliu o se tagata I lalo I le tuugamau o Elisaia, na toetu mai ua toe ola.  I ni tausaga talu ai, sa ou malaga I fafo ma sa ou alu atu e faatau I se faletusi. Na sau se tamaloa I totonu o le faleoloa ma ula I le tele o au tusi o lo'o tau faatau. Na tuu mai lona lima ona ma lulu lima e aunoa ma lou taumafai e faasolo le faauuga. Ua ou te'i I le alaga ma faapea mai, ‘O ai oe?' aua o le tigā o lona tua sa pologa ai mo le tele o tausaga ua faafuasei ona mou ese a'o ou luluina lona lima. O le faasolo lena o le faauuga e ala I le pa'i. Le au pele e, o so'o se taimi e maua ai sou avanoa e lulu aao ai ma se tagata faauuina, pe faaee foi o latou lima I luga ia te oe, aua e te faatalale iai. E mafai ona suia lou olaga I le pa'i e tasi. Ou te le o faapea atu e te taumafai e pai faamalosi atu I so'o se auauna faauuina a le Atua, ia e faia ma le ava ma le faaaloalo aua o le faauuga lava lea e tasi, e mafai ona faamaloloina se tagata pe faaumatia foi se tagata pe a ulagia. Aua e te faatalale I le lulu aao po'o le faae'eina o aao o se tagata faauuina a le Atua ia te oe, I le suafa o Iesu, Amene. 

Biserica Protector București - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Iosua Faur, în data de 22 noiembrie 2023.

 OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOFI 16 NOVEMA 2023 Manatu Autu: Ia atoatoa ona lelei o la outou amio (Be thou perfect). Tauloto – Mataio 5:48 ‘O lenei, ‘ia ‘ato‘atoa ‘ona lelei o la ‘outou amio, e pei o lo ‘outou Tamā o i le lagi e ‘ato‘atoa ‘ona lelei o ia..' Faitauga - Tusi Paia: 1 Peteru 1:13-16 Upu FolafolaO loo faamatala manino e Iesu Keriso ia i tatou i le tauloto mai le Tusi Paia o le aso, e tatau ona atoatoa ona lelei o a tatou amio e pei o lo tatou Tama i le Lagi aua e atoatoa ona lelei o ia. Ae paga lea, o nisi tagata ua talitonu i tala pepelo a le tiapolo , e faapea e leai se tagata e mafai ona atoatoa. E pepelo lena faamatalaga, auā e le mafai ona poloaiina oe e Iesu Keriso e fai se mea e na te silafia e le mafai ona e ausia. E ui ina tiga pe'a faapea atu, peitai, e lē o uma I le lagi le au Epikopo, taitai aoao o Ekalesia ma le au faievagelia, o le tulaga lea o le tapulaa o le amio e lelei atoatoa, e fua ia Keriso ae le o le tagata (Mataio 7:22-23). O mea uma e te faia, e tatau ona ō gatusa tau lava o le Upu a le Atua. Afai e talanoa mai se tasi I se mea e le ō gatusa ma le afioga a le Alii, e tusa lava po o ai i latou, teena. O le mea lea e tatau ai ona e silafia lelei le Atua ae le o faamatalaga mai isi tagata. Fai mai le Aposetolo o Paulo; ‘Ia ‘outou fa‘aa‘oa‘o mai ‘iā te a‘u, pei o a‘u ‘iā Keriso'.(1Korinito 11;1)  I se isi faaupuga, o loo faapea mai Paulo o le taimi lava e te matauina ai ou te lē o mulimuli ai ia Keriso, aua loa ona e toe mulimuli mai ia te a'u. Pau lava le auala e te iloa ai pe o mulimuli ou taʻitaʻi faaleagaga ia Keriso, o lou iloa lea o Keriso, ma o lo'o ia te oe foi le Tusi Paia e aʻoaʻo ai oe i mea uma e tatau ona e iloa e uiga I le Silisili Ese. O le filifiliga ina ia atoatoa ona lelei o lau amio, e patino lava I le tagata lava ia. E le o se tulaga e te faia ma isi tagata; o lau lava faaiuga. E mafai ona avea oe o se sui o se mafutaga o uo e lagolago leisi I leisi, ae o ai na te iloa mea o loo faia faalilolilo e le isi i le tulua o po.? O ai e ono suesueina pe o e mafaufauina ni manatu sese? Fai mai Iosua, “A o aʻu ma loʻu aiga.” E muamua tau le upu 'au' faatoa sosoo lea ‘o loʻu fale'. E le'o faapea mai ‘A o i matou'. Na fai mai ‘A'o a‘u', ‘ou te faia le finagalo o le Atua, e lēi faapea mai ‘o i matou'. Ua tusia i le tusi a Luka 17:34, e i le moega e tasi tagata e to‘alua; e ‘avea le tasi, ‘ae tu‘ua le tasi. I se isi faaupuga, e mafai ona alu le tane ae tuua le avā, pe alu foi le avā a e tuua le tane. O se mataupu e patino lava ia te oe. Fai sau filifiliga i lenei aso, ia avea Iesu Keriso ma ou faataitaiga ae aua le amanaiaina mea o loo faia e isi. Afai o lo tatou Tama I le lagi e atoatoa ona lelei o ia a'o I tatou o lana fanau moni, e tatau foi ona atoatoa ona lelei o a tatou amio, I le suafa o Iesu, Amene. 

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO LULU 8 NOVEMA 2023 Manatu Autu: Mataala I le faamaualuga 2 (Beware of pride 2) Tauloto – 2 Korinito 10:12 ‘Auā matou te lē fa‘amalosi ‘ina fa‘atasia, pe fa‘atusatusaina ai matou ma nisi, o ē vivi‘i i latou ‘iā te i latou; a o i latou, o lo‘o fefuafuaa‘i i latou ‘iā te i latou, ma fēfa‘atusatusa‘i i latou ‘iā te i latou, e lē popoto i latou' Faitauga - Tusi Paia: 1 Peteru 5:6 Upu FolafolaO leisi auala e faaalia ai le faamaualuga o le tagata pe afai latou te faatusaina mea ua latou ausia I isi tagata. O le faitauga o le Tusi Paia (1 Tupu 19:13-18)  o lo'o faaalia ai na faatonu e le Atua Elia ia faauuina I latou e sui ia te ia. E tele lesona e fia a'oa'oina ai mai ai. E le tatau ona e manatu e sili atu ona e ola faapaiaina I lo isi pe e te manatu foi e sili atu mea ua e ausia I lo isi. E ono sili atu taleni o loo ia te oe pe sili atu foi lou galue punouai, peitai e tatau ona e faamaualalo I taimi uma. O le taimi e amata ai ona e manatu faamaualuga o iina e amata ai ona taofia lou alualu I luga. O se faataitaiga o le Tupu o Saulo (1 Samuelu 15:25-30).  O le faitauga o le Tusi Paia o le aso o loo faaalia mai ai iai tatou e manaomia e le Atua lo tatou faamaualalo ina ia mafai ona ia siitia I tatou. I nisi faaupuga, e te faamaualuga loa, ua e mamafa tele ua le mafai ona siitia oe e le Atua. E le mafai ona e alu pea I luga e aunoa ma le alofa tunoa o le Atua, tumau I le faamaualalo, tusa po'o le a le tele o mea ua e manatu ua maea ausia (Iakopo 4:6).  O loo faapea mai le Upu a le Atua o I latou e faatusatusa I latou I isi tagata e le popoto I latou (2 Korinito 10:12). E na o le toatasi le faamasino moni ua na o le Atua. E na o le faiaoga e mafai ona ia iloa mea sese a se tamaititi o lana vasega. Mo se faataitaiga, afai tatou te fesiligia Iosua ‘o le a le lelei o mea na e faia?', e ono faapea mai o ia, ‘e lelei tele' pe a fua e tele atu mea na ia ausia pe a faatusa ia Mose. Peitai na faapea mai le Atua:‘Ua e toeaina lava, ‘ua tele ou tausaga; e matuā tele fo‘i le lau‘ele‘ele o totoe e fai mo ‘outou.  (Iosua 13:1).  O loo faapea mai le Atua ua e toilalo ona ua le mafai ona e faamaeaina le galuega. Aua lava nei e manatu ua e atoatoa, aua afai tatou te faitauina agasala, e le mafai ona tulai pea se tagata (Salamo 103:3). Pau a lenei, ia e faafetai I le Atua I le mamao ua auina mai ai oe e le Atua ma tatalo mo isi I ou tafatafa ane. E leai ma seisi e sili atu I leisi, e tatau pea ona e ava ma ave le faamuamua I isi (Roma 12:10). E amata loa ona e faatusaina mea ua e ausia I isi tagata, e amata loa ona gata lou tuputupu ae, I le suafa o Iesu, Amene.  

OPEN HEAVENSMATALA LE LAGI MO LE ASO TOONAI 28 OKETOPA 2023 Manatu Autu: O le olaga anapogi e siitia oe i luga (Fasting takes you higher).  Tauloto – Mataio 17:21 ‘‘A ‘ua nā o le tatalo ma le anapogi e ō ‘ese ai mea fa‘apenā.” Faitauga - Tusi Paia: Galuega 13:1-12 Upu FolafolaE amata loa ona e anapogi, e iloa loa suiga e ta'u mai ai ua lē toe pulea oe e lou tino. Muamua, o le anapogi e pulea ai lou laulaufaiva. I le taimi o se anapogi, e te manino ai o le tele o taimi e leai ma se mea e te maua I le tautala. Fai mai Iakopo 1:26 A e faapea mai e te toaga I le lotu ae lē taofi i lau upu, ua e faasesēina lou lava loto. O lea a'o e anapogi ma faaitiitia au tala e fai, e laititi fo'i le avanoa e te faia ai le agasala. O le anapogi fo'i e fesoasoani iā te oe e pulea lou ita, aemaise i anapogi fa'aauau mo se taimi umi, auā o le a leai sou malosi e fusu ai ma se isi. A e ita gofie, e māfua ona o loo e maua le malosi; ae se'i o tatou vaai la pe faafefea ona oso lou ita pe afai na e anapogi mo le 21 aso ma po! A fa'aita oe e se tasi o le a faigofie ona e faapea atu i lea uso, “Faamanuia le Atua iā te oe, aua e te faia fua a'u.” O loo manino le Upu I le Failauga 7:9 e faapea “Aua le faata'alise ona ita o lou loto; auā e tumau le ita I loto o e valelea.” E ao ona e fesili oe ia te oe pe aisea e lē fiafia ai lou tino e anapogi. Ua faapea mai Kalatia 5:17 O le tino ua tu'inanau lea e tete'e atu i le Agaga. I se isi fa'aupuga, o lou tino e mana'o e tau ma le Agaga. A ō tatou lē ta'ua o tatou e anapogi taeao, e mafai a ona e ala mai i le taeao faataunuu lau anapogi seia o'o ina tatala i le itula e 2.00 i le aoauli. Peita'i tatou te faailoa loa o le a fai se tatou anapogi, e i ai tagata o le a aai seia o'o i le tulua o po ma a'o ae feala mai lava i le taeao e fia aai. O le mafuaaga ona e lē mana'o le tiapolo e te anapogi; o ī e te iloaina ai e lelei mo oe le anapogi. E te masani loa e anapogi, o le a e ofo i le tele o galuega a le pouliuli i lou olaga ua leva ona e ui ai, peita'i o le a faigofie ona aveesea pe a e anapogi. Ua faapea mai le Mataio 17:14-21 sa i ai se temoni sa taumafai le au so'o e tuli ese peita'i latou te le'i mafaia e aunoa ma le anapogi ma le tatalo. E i ai ā mauga e le mafai ona soloia vagana ua o faatasi le tatalo ma le anapogi. I le Tusi o Esoto 17:8-13, ina ua tau Isaraelu ma Amaleka, na alu Mose i le tumutumu o le mauga ma sisii ona lima a'o tau e Iosua ma le fanauga a Isaraelu le taua. A si'i I luga e Mose ona lima ona manumalō lea o Isaraelu I le taua, a tu'u fo'i i lalo ona lima ona mālō mai ai lea o Amaleka. E pulea e le fa'aleagaga le fa'aletino. O le tali o le faafitauli fa'aumiumi o loo lua feagai, o ni aso e te anapogi ai faaopopo i lau tatalo. O le anapogi e tupu ai lou olaga, ma amata ai ona e ola ma galue i se siosiomaga e maualuga atu i le olaga masani. I le suafa o Iesu. Amene.

CUGETĂ ȘI APROFUNDEAZĂ! (3) „Cartea aceasta... să nu se depărteze de gura ta, cugetă asupra ei zi şi noapte...” (Iosua 1:8)