Podcasts about aproape

Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia) - Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media) - Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul) România traversează zile de foc. Guvernarea se destramă. Nicuşor Dan: Românii au de ales între libertate economică şi prosperitate versus izolaţionism. Mediul de business: Revenirea la stabilitate este cea mai importantă (ZF)    Marcel Ciolacu şi-a dat demisia din fruntea Executivului, iar PSD a anunţat ieşirea de la guvernare, miniştrii săi urmând să rămână interimari până la formarea unui nou guvern. Decizia e luată la o zi de când Crin Antonescu, propunerea alianţei PSD, PNL, UDMR pentru funcţia de preşedinte, nu a intrat în turul al doilea. PNL a decis să rămână la guvernare, anunță Ziarul Financiar.„Românii au două opţiuni diametral opuse pentru alegerile din 18 mai – o direcţie proocidentală versus o direcţie antioccidentală, una de libertate economică, faţă de una de izolaţionism economic. Am speranţa puternică că societatea românească are resursele interioare pentru a face alegerea corectă“, a spus Nicuşor Dan, primarul Capitalei şi candidatul de pe locul secund intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. De partea cealaltă, George Simion nu a transmis ieri niciun mesaj. Mediul de afaceri spune că România are acum nevoie de un preşedinte care înţelege economia reală şi poate juca un rol de coagulare a intereselor naţionale. Din industrie, agri­cultură sau antreprenoriat, mesajul e acelaşi: România are nevoie de producţie internă, reforme administrative, viziune strategică şi parteneriate autentice între stat şi mediul privat. Anul 2025 nu mai e un an al promisiunilor, ci al deciziilor care vor marca viitorul economic al ţării.  Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia)Ruperea coaliției de guvernare și demisia lui Marcel Ciolacu reprezintă o evoluție periculoasă în contextul electoral fragil și un cadou otrăvit al PSD.De ce?Vacantarea funcției de premier acum transformă campania într-una despre viitoarea guvernare, viitoarea majoritate și, în primul rând, viitorul premier.Electoratul lui Simion primește o miză suplimentară să-l voteze, Călin Georgescu, de abia scăpat de niște elemente din controlul judiciar, poate deveni jucător activ în campanie, pentru că ideea de tandem președinte-premier este de actualitate imediată.Narativul este simplu de anticipat: Călin Georgescu sau anticipate. Iar în caz de anticipate, nu cred că e greu de imaginat ce scor ar avea extremiștii.Nicușor Dan este presat să anunțe o coaliție și un nume de premier. În plină criză guvernamentală, subiectul nu poate fi evitat. Tema pe care mizează să pedaleze, „Est sau Vest? Rusia sau UE?", este eclipsată de această chestiune de actualitate imediată care ține, prin excelență, de atribuțiile președintelui, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media)România se află într-un moment de răscruce după 35 de ani de la căderea comunismului. Marile partide care au dominat trei decenii de politică nu-și mai controlează propriii alegători. Crin Antonescu nu a reușit să obțină nici măcar jumătate din voturile cu care PSD și PNL intrau în Parlament în 2024 (22% PSD, 14% PNL, 6% UDMR). Partidele tradiționale sunt împinse spre margine, în timp ce marginalii urcă vertiginos spre vârful puterii. Aceasta este moștenirea lăsată de fostul președinte Klaus Iohannis: o țară făcută praf.România este la un pas de groapa suveranismului. Evitarea acestui pas este extrem de dificilă. Probabil vom fi nevoiți să trecem prin aventura extremismului de dreapta, până când alegătorii care azi jubilează că au lovit „sistemul” vor înțelege dimensiunea dezastrului economic și politic care va urma. A doua zi după victoria lui George Simion și Călin Georgescu, vom vedea retrageri masive de capital și prăbușirea încrederii în economie. Catastrofa este iminentă într-o țară în care toți indicatorii macroeconomici sunt deja pe roșu.Și totuși, chiar cu România pe marginea prăpastiei, la un pas de groapa suveranismului, merită să luptăm cu toată forța pentru democrația de tip occidental. Șansele infime ale lui Nicușor Dan trebuie jucate până la capăt, consideră jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media. Mai sunt două săptămâni în care românii pot decide dacă vor cu adevărat să schimbe radical direcția și să arunce țara în aventura populismului sterp, izolaționismului și vulnerabilității în fața Rusiei – sau dacă preferă să mențină România în rândul țărilor europene. Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul)Aproape jumătate din electorat nu se mai prezintă de ani buni la vot. Această tăcere a majorității a permis ca discursurile radicale, bazate pe suveranism religios, anti-europenism și atacuri la adresa instituțiilor democratice să devină dominante, subliniază experții. "Electoratul pro-european, moderat și rațional a fost insuficient mobilizat", completează specialiștii.În ciuda faptului că Nicușor Dan are o bază de susținători mai stabilă, George Simion beneficiază de mai multe „bazine” de voturi din care poate atrage sprijin, având în vedere că scorul său în primul tur a fost aproape dublu față de al lui Dan. Șansele lui Nicușor Dan de a câștiga sunt legate de mobilizarea unei părți semnificative din electoratul tăcut, care nu s-a prezentat la urne.Integral în Adevărul.

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Din nou, despre urs - și cum statul n-a făcut absolut nimic nici pentru om, nici pentru animal, deși bani au fost încasați cu milioanele. Aproape jumătate din mașinile din Mureș sunt neconforme RAR. Românii au, din păcate, o speranță mică de viață, în raport cu celelalte țări UE. O nouă ( a câta?) fraudă pe whatsapp. Vorbim și despre provocări nebune pe TikTok (există oare și alt gen de provocări acolo?). Dacă dormi mai puțin ești mai predispus să crezi în conspirații - așa că atenție la orele de somn! Într-o notă bună - la Târnăveni are loc în luna mai festivalul Ligetti. Iar departe de noi, în China, elevii studiază de acum inteligența artificială ca materie obligatorie. Despre toate acestea și nu numai - în episodul 28 al CUTIEI CU ȘTIRI RADIO AS.

Presa internațională a urmărit cu atenție protestul masiv de sâmbătă din Istanbul. Comentatorii observă că nemulțumirile turcilor merg dincolo de arestarea primarului Imamoglu, considerat principalul rival al președintelui Erdogan. Turcia se conftuntă de ani de zile cu mari probleme economice. Deutsche Welle transmite că ”manifestanții au inundat străzile din Istanbul, răspunzând la apelul principalului partid de opoziție CHP. Protestele au fost printre cele mai mari văzute împotriva lui Erdogan.Protestele în masă de la Istanbul nu sunt îndreptate numai împotriva arestării primarului Ekrem Imamoglu. Există, de asemenea, o nemulțumire tot mai mare față de criza economică din țară.Situația economică a devenit insuportabilă pentru mulți oameni din toată Turcia. Țara se confruntă cu o criză economică de câțiva ani. Populația suferă de pe urma inflației în creștere și a chiriilor mari”, mai scrie publicația germană.”Fluturând steaguri și scandând sloganuri, sute de mii de manifestanți antiguvernamentali au cerut apărarea democrației declanșând cele mai mari tulburări de stradă din Turcia de mai bine de un deceniu”, scrie The Times of Israel.”Sub un cer albastru fără nori, mulțimi uriașe s-au adunat în Maltepe, în partea asiatică a celui mai mare oraș al Turciei, în ajunul sărbătorii marcând sfârșitul Ramadanului”.”Generația care a crescut în umbra lui Erdogan spune că este de ajuns”, titrează El Pais. ”Arestarea primarului Istanbulului a epuizat răbdarea tinerilor care văd o Turcie nedreaptă, inegală și cu un viitor incert”. BBC observă că ”în timp ce demonstrația de sâmbătă a fost pașnică, unele proteste anterioare au fost marcate de confruntări cu poliția, care a tras cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.Aproape 2.000 de persoane au fost arestate, inclusiv unii jurnalişti care au acoperit protestele, printre care corespondentul BBC Mark Lowen, care a fost deportat după ce statul a susținut că nu avea acreditarea de presă corectă.Erdogan a susținut că protestele echivalează cu „terorism de stradă”  și există îngrijorări că Imamoglu nu va avea parte de un proces liber și echitabil atunci când cazul său va ajunge în instanță”. Liderul opoziției și șeful CHP, Ozgur Ozel, a declarat pentru Le Monde că intenționează să facă din mitingurile de sâmbătă o caracteristică săptămânală în orașele din Turcia, altele urmând să aibă loc la Istanbul în fiecare miercuri.Și ziarul francez informează că autoritățile au reprimat media, arestând 13 jurnaliști turci în cinci zile, deportând un corespondent BBC și arestând un reporter suedez.Activele financiare turcești s-au prăbușit, ceea ce a determinat banca centrală să folosească rezervele pentru a susține lira, informează Reuters.”Guvernul a spus că impactul va fi limitat și temporar. Banca centrală a declarat că dinamica de bază a economiei nu a fost afectată, dar va lua măsuri suplimentare dacă va fi necesar”. Iar Al Jazeera vede un Istanbul divizat, în timp ce arestarea rivalului lui Erdogan a declanșat proteste.Pentru susținătorii lui Imamoglu, decizia de a-l reține și de a-l înlătura din funcție îl are în spate pe liderul de multă vreme al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care își întărește puterea.Pentru guvern și susținătorii săi, justiția își face treaba pur și simplu.

Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop) - Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews) - Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă) Ciolacu: România merge cu Trump până la capăt (DW)România se contrazice din nou în politica ei externă, scrie jurnalista Sabina Fati.Primul-ministru s-a declarat total de acord cu ideea Casei Albe de a opri războiul ruso-ucrainean și banii pentru Kiev, chiar înaintea plecării lui Ilie Bolojan la Paris, la summit-ul statelor reunite în Coalition of the Willing, care vor să contribuie în continuare la apărarea Ucrainei.Marcel Ciolacu este de părere că România ar putea să aibă un trimis special pentru Washington și să găsească un nou ambasador care să fie din anturajul lui Donald Trump. Această nouă orientare a premierului vine odată cu precaritatea candidaturii lui Crin Antonescu. Tot mai multe sondaje arată că nu mai are potențial de creștere, iar un eșec al candidatului susținut de PSD, PNL și UDMR ar duce la modificări atât în interiorul guvernului, cât și în fiecare dintre partide.Brusca piruetă a premierului spre Trump și discursul anti-Soros are loc cu gândul că Washingtonul ar putea să-și întoarcă fața spre el.Odată angajat în această strategie clară, Ciolacu vrea să facă ordine în jurul lui și să-i dea la o parte pe cei care l-ar putea compromite, așa a ajuns să spună că nu este „un mare fan” Hurezeanu, fiindcă ministrul de Externe „nu este în dinamica diplomației care se impune acum cu SUA”.Premierul a explicat că Emil Hurezeanu, susținut de PNL, e un diplomat „de modă veche”, un ministru foarte bun pentru UE și contextul european, dar care nu face față exigențelor lui Marcel Ciolacu pe axa București-Washington.Primul ministru ar vrea să se transforme și el într-un fel de Viktor Orban, doar că spre deosebire de premierul ungar, Marcel Ciolacu nu are planuri clare și nu știe unde vrea să-și ducă țara, el vrea doar să supraviețuiască politic. Spre deosebire de prim-ministrul Ungariei, despre care se spune că a negociat deja cu Donald Trump mutarea celor 35.000 de soldați americani de la baza germană Ramstein în Ungaria, România nu a negociat nimic.România vrea să intre în plutonul statelor care au făcut politica lui Putin, cum sunt Slovacia și Ungaria, dar în același timp să-și păstreze și eticheta din Coalition of the Willing. România vrea să stea în ambele bărci, fără principii clare, fără strategii serioase. Face doar jocul zilei, fără prea multe gânduri de viitor, cum s-a mai întâmplat în istorie. Integral pe pagina DW în limba română.Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop)Panourile cu imaginea lui Crin Antonescu au început să fie montate în toate județele la mijlocul lunii martie și vor trebui înlăturate până pe 4 aprilie, data la care începe oficial campania electorală. PSD, PNL și UDMR au convenit să împartă atât cheltuielile pentru afișajul outdoor, cât și responsabilitatea pe județe. Un mare miting va fi organizat, sâmbătă, la Cluj, dar marele absent s-ar putea să fie premierul Ciolacu. „România, înainte! Crin Antonescu președinte!” este mesajul de pe panourile electorale cu care candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR încearcă să capteze atenția votanților înaintea alegerilor prezidențiale din mai. Panourile sunt și în limba maghiară în județele unde UDMR are o bună reprezentare. Panourile lui Crin Antonescu au costat 440.000 de euro (2.2 milioane de lei), potrivit informațiilor obținute de Snoop. PSD și PNL au plătit câte 200.000 de euro. 40.000 de euro au venit de la UDMR.Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews)Statul român a contribuit cu peste 600 de milioane de lei (peste 120 milioane de euro) la finanțarea campaniilor electorale din 2024, potrivit documentelor consultate de HotNews.ro. Aproape jumătate din această sumă a revenit PSD. Social-democrații au primit, după cele patru runde de alegeri din 2024, o rambursare de peste 275 de milioane de lei. PNL a încasat de la AEP, după campanii, peste 180 de milioane de lei. Partidul condus de George Simion a cerut rambursarea a 24.7 milioane de lei, dar nu a primit suma integral. Problema descoperită de AEP a fost că împrumuturile primite de candidați de la o persoană privată au depășit limita legală. Mai multe surse din instituție susțin că persoana care a împrumutat candidații AUR este Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV.Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă)Ultimele rânduri de alegeri au prins în ofsaid institutele de sondare a opiniei publice. Cu câteva excepții, rezultatele oficiale ale alegerilor au contrazis total și exit-pollurile, și sondajele publicate cu câteva zile înainte de scrutinuri.Și la alegerile prezidențiale din 2025, estimările procentelor care ar putea fi obținute de candidați fluctuează în funcție de cine anume face cercetarea sociologică – mai ales când vine vorba despre cei care s-ar situa pe a doua poziție, adică cei care ar intra în al doilea tur de scrutin.Ale cui sunt institutele de sondare a opiniei publice:CURS - Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L este deținut în totalitate de fostul jurnalist Iosif Buble. El este proprietar și al Online Research SRL, companie care se ocupă tot cu activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.INSCOP Research este deținut de Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro (1.615.196 de lei).Citiți pe pagina Europei Libere  și despre: SOCIOPOL și fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta;  Avangarde & The Center, ale sociologului Marius Pieleanu; AtlasIntel, care are sediul în Brazilia, este înființată în 2017 și e condus de un român - Andrei Roman. IMAS, deținut de un fost deputat PSD; Metro Media Transilvania & IRES, controlată de fostul vicepremier PSD.

Cum se raportează europenii la Donald Trump? Cum văd ei amenințarea rusă? Ce părere au despre apărarea europeană? Un sondaj care a cuprins nouă țări, printre care și România, oferă câteva date interesante. ”Eurobazooka” este numele cercetării sociologice susținute de revista franceză Le Grand Continent. Iar rezultatele sunt interesante.Europenii se tem de izbucnirea unui conflict armat pe teritoriul Uniunii.Aceasta este prima concluzie: o majoritate destul de clară, 55%, consideră că „riscul unui conflict armat pe teritoriul Uniunii Europene în următorii ani” este ridicat.Sentimentul este dominant în țările din nordul Europei (Danemarca și Țările de Jos) și în cele din Europa de Est . Atât în ​​Polonia, cât și în România, mai mult de 7 din 10 cetățeni consideră că riscul unui conflict este ridicat. O majoritate (51%) îl consideră pe Donald Trump „un dușman al Europei”, în comparație cu doar 9% care îl văd drept „un prieten al Europei”. În România, doar 37% îl văd pe Trup drept un dușman al Europei, în timp ce 23% îl văd ca pe un prieten. La polul opus, două treimi dintre danezi îl văd e președintele american drept un adversar  – aici, chestiunea Groenlandei își spune cuvântul.În ce-l privește însă pe Elon Musk, aici respingerea este clară. Aproape 8 din 10 cetățeni consideră că nu se poate avea încredere în el. Această respingere masivă a șefului lui X se observă inclusiv în țările cel mai puțin ostile administrației Trump, precum Polonia și România, notează autorii studiului.În același timp, 58% dintre cei chestionați s-au declarat în favoarea boicotării Tesla.„Trump se comportă ca un dictator”- iată o afirmație aprobată de mulți europeni.Doar 13% consideră că „respectă principiile democratice”. În timp ce 43% consideră că „are o tendință autoritaristă” și 39% consideră chiar că „se comportă ca un dictator”. Această deteriorare a imaginii democrației americane se face simțită în toate cele 9 țări chestionate fără excepție, deși cu diferențe de intensitate: țările din nord sunt și cele mai severe în, majoritatea descriind comportamentul său drept „dictatorial” - cum ar fi Danemarca, Belgia, Germania și Țările de Jos. În România, aproape un sfert dintre cei chestionați îl văd pe Trump drept un dictator și aproape jumătate spun că are tendințe autoritare. Circa un sfert dintre respondenți îl văd drept un democrat. Trebuie Europa să se bazeze doar pe forțe proprii? 70% dintre europeni sunt în favoarea apărării comune. Să notăm că aici, românii se numără printre cei mai pro-americani. Dacă 57% sunt de acord că europenii trebuie să se bazeze pe ei înșiși, 27% spun că trebuie să ne bazăm pe Statele Unite și Donald Trump – cel mai ridicat procent dintre cele nouă țări studiate.În privința unei armate europene, 46% dintre români susțin ideea, în timp ce 28% se pronunță pentru o armată NATO susținută de Statele Unite iar 17% s-ar baza pe o armată națională. Cu o medie europeană de 60%, românii se numără printre cei mai puțin entuziaști în privința armatei europene. Doar polonezii de situează mai jos, cu o susținere de 37%.Să mai spunem că românii sunt printre cei care consideră în cea mai mare măsură că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii: 51%. Doar italienii ne depășesc, cu 62%, la o medie europeană de 47%. Întregul sondaj poate fi consultat aici: Face à la guerre et Trump, mesurer l'opinion publique européenne : 10 points sur notre sondage exclusif Eurobazooka | Le Grand Continent

Când te-ai întrebat ultima oară ce înseamnă succesul pentru tine?Acordăm prea puțin timp pentru calibrarea și recalibrarea busolei care ne ghidează către versiunea noastră a succesului. Cumva, ne vine mai ușor să alergăm după succesul altora, să ținem capul plecat și să muncim hustle style sărind de la un obiectiv la altul, de la un proiect la altul și sperăm să avem noroc și să atingem ceea ce credem că ne dorim.Nu vreau să fii una dintre acele femei care se vor trezi într-o zi că și-au petrecut viața alergând până la epuizare după succesul altcuiva.Episodul de azi e un prim pas pe care să îl faci în direcția visurilor tale, iar dacă ești hotărâtă să nu mai retrăiești din inerție aceleași 24 de ore din zi ca un copy-paste nesfârșitte aștept la workshop-ul Successful by Design pe27 martie.Nu e curs, nu facem teorii care intră pe o ureche și pe alta ies. E un atelier de lucru din care vei ieși cu o idee foarte clară despre succesul potrivit pentru tine și cu un plan de acțiune concret și personalizat. Ai toate detaliile de care poți avea nevoie aici: https://bit.ly/Successful-By-DesignÎnscrie-te din timp ca să prinzi prețul early bird!

Omul care a pus București pe harta clubbing-ului – Joshua Castellano – îi dezvăluie lui Mihai Morar cum a transformat capitala României în capitala distracției. Vesticii și-au avut perioada nebună a anilor '20 și ‘30. Aproape un secol mai tarziu, un italian inaugura ceea ce avea să devină cea mai extravagantă perioadă a petrecerilor bucureștene: petrecerile din clubul Bamboo. Anii 2000 transformă capitala în noul pol al distracției. Și asta, chiar și pentru străini! Pentru că Bucureștiul atrage prin exotism, calitate, prețuri și mai ales... cheful nebun de viață! Iar capul de afiș al oricărei petreceri reușite era deținut de cluburile Bamboo, fie ele în București sau... Miami! Note de plată de mii de euro acum 20 de ani... acțiuni demne de filmele hollywood-iene... o lume despre care poate nici nu știai că există transformase Bucureștiul în parcul ei de distracție! Mai este astăzi loc de petreceri în club sau era festivalurilor a omorât acestă industrie? Omul care nu a avut concediu timp de aproape un sfert de secol își are rezervele lui legate de felul în care a evolut societatea azi și de carențele apărute la capitolul socializare. Pentru că orice petrecere presupune, înainte de distracție, arta socializării.Te invităm să descoperi și tu arta socializării alături de un bărbat căruia nu i-a fost frică să ia viața pe cont propriu. Să plece din sânul unei familii ale cărei legături cu mafia napoletană au generat filme, să vina singur într-o țară nouă și să se simtă astăzi mai român decât mulți dintre cei născuți aici. Povestea care bate filmul a lui Joshua Castellano.La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama) - De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? (HotNews) - România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul) Boala României (SpotMedia)A trimite protestul de duminică în derizoriu ar fi o mare eroare. Pentru că el nu a fost despre Călin Georgescu, ci despre cauzele care au provocat creșterea acestuia. A fost un protest despre starea societății care se simte abandonată de conducătorii ei, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Boala cea mare este ruperea totală a legăturii de încredere dintre guvernați și guvernanți. Prea mulți nu mai văd rostul partidelor politice, nu mai pot accepta că fără ele nu există democrație, că alternativa este dictatura. Unii chiar o doresc, în timp de scandează „libertate”.Atribuie puteri dictatoriale unui soi de Mesia, întâmplător acum Călin Georgescu, care să le rezolve pe toate mult dincolo de puterile lui constituționale și legale. Ceea ce clasa politică ar trebui să înțeleagă însă este că fenomenul care stă la originea acestei stări a societății nu trece de la sine, precum răceala. Dimpotrivă, se amplifică. Și chiar dacă Georgescu ar fi cumva neutralizat, cât timp cauzele care l-au generat rămân, apariția unui înlocuitor ar fi doar o chestiune de timp.Dacă dl Ciolacu reușește să-și depășească adolescentina pasiune pentru Tik Tok, poate se gândește ce îi cer de fapt oamenii din stradă.Nu e cine știe ce mister: seriozitate, predictibilitate, respect și comunicare reală, adică de încredere. Exact ceea ce nu se întâmplă nici după alegeri măcar, dacă ne uităm la ordonanța trenuleț, dacă ne uităm la data alegerilor, dacă ne uităm la baletul în jurul candidatului comun.Poate dl Iohannis realizează până la urmă evidența că fiecare zi pe care o petrece în funcția actuală este un termen de iritare, enervează, este sfidătoare.Integral pe pagina SpotMedia. Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama)„Am trecut în 2025 doar calendaristic. Din punct de vedere politic, suntem fix în 2024, mai puțin PNL-ul, care l-a schimbat pe Ciucă cu Bolojan”, remarcă, pentru Panorama, politologul Andrei Țăranu.Problema e, însă, că nimeni nu vrea să mai vorbească despre ce s-a întâmplat la scrutinul din 24 noiembrie și nimeni nu explică de ce s-au anulat alegerile: dacă a existat un culoar ilegal făcut pentru Călin Georgescu, de Rusia sau de români, cine sunt vinovații.Implicarea Rusiei în alegeri nu a fost probată nici până acum, iar noul Executiv și-a văzut de treabă. Drept urmare, odată instalat la Palatul Victoria, Guvernul Ciolacu 2 s-a grăbit să încerce să rezolve și cea mai stringentă problemă rămasă în planul doi, din cauza alegerilor: deficitul bugetar.Așa a apărut celebra ordonanță-trenuleț. Doar că și aici a repetat o parte din greșelile care i s-au imputat anul trecut, iar criticile au venit din partea mediului de afaceri.Patronatele au fost chemate la discuții, dar au aflat ulterior că Guvernul a introdus în forma finală, două zile mai târziu, mai multe măsuri care nu au fost discutate. Ordonanța de Urgență a fost aprobată pe 30 decembrie, în penultima zi a anului.Din nou, Guvernul a decis să meargă pe aceeași cale bătătorită a lipsei de comunicare și a nerespectării unui cadru predictibil, două mari condiții cerute de mediul privat, de fiecare dată când se discută despre modificări fiscale.Pe de altă parte, înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și a alocațiilor a creat nemulțumiri și-n rândul celor care au votat coaliția PSD-PNL, mai ales că li se promisese anul trecut fix contrariul. De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile (HotNews)Noile cărți electronice de identitate, aflate în faza de proiect pilot încă din vara anului 2021 în județul Cluj, ar fi urmat să fie emise în toată țara din noiembrie anul trecut. Așa anunța Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), însă nu s-a întâmplat asta. Motivul? Într-un răspuns transmis HotNews.ro, autoritățile invocă „dificultăți tehnice apărute la testele cu noul suport de stocare (cip) care va fi prezent pe noile carduri de identitate“.Ministerul de Interne spune că România nu va pierde banii europeni – 150 de milioane de euro – din PNRR, pentru că data emiterii cărților electronice de identitate nu este condiție, iar sumele „sunt raportate atât la numărul de cărți electronice de identitate emise, cât și la investițiile în infrastructura necesară pentru furnizarea serviciilor asociate cărții electronice de identitate”.„În 2025 vor fi emise minimum 3.350.000 de cărți electronice de identitate”, mai arată MAI. România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul)România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru "Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.

Operațiunea „stat mai suplu”. Ce face Musk în SUA vor să facă Ciolacu și Bolojan la noi. Aproape 40 de agenții, departamente și institute trebuiau deja comasate (HotNews) - Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o ştire pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania?  (Ziarul Financiar) - Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei (Libertatea) Cum suflă PSD vânt în pânzele extremiștilor (SpotMedia)Dacă ar fi să ne mai încredem în deciziile luate în coaliție, primul tur al alegerilor prezidențiale ar trebui să aibă loc în 4 mai, al doilea în 18 mai, iar candidatul comun al celor trei partide rămâne Crin Antonescu.În același timp, pe surse aflăm ceea ce comunicarea oficială nu spune, și anume că validarea dlui Antonescu de către partide ar urma să fie făcută în funcție de rezultatul unor măsurători care vor fi realizate în perioada imediat următoare.Din start, este o dovadă de neseriozitate și lipsă de profesionalism. Cum să anunți oficial un candidat, să-i treci numele în protocolul unei coaliții de guvernare și abia apoi să te apuci să-l măsori ca să te lămurești dacă mai are sau nu tracțiune electorală?În cel mai bun caz, pare că au aruncat un nume la disperare, că să poată constitui coaliția, și apoi om mai vedea.Și dacă sondajele vor arăta rău?Pentru că există și această posibilitate.Ce vor face într-o astfel de situație? Vor schimba din nou candidatul? Doar candidatul sau și data alegerilor pentru a căuta altă variantă? O caută de pe acum? Toți? Ilie Bolojan și Kelemen Hunor nu par a juca la două capete. Pentru PSD e deja un brand.Și, de fapt, care e planul PSD? Să aibă propriul candidat? Va fi greu să-l impună coaliției dacă vrea să păstreze și funcția de premier.Filmulețul despre fraudarea alegerilor de către PSD prin donare de voturi către AUR pare a sugera că dl Ciolacu ar mai vrea să candideze o dată, cât timp, nu-i așa, nu ar fi pierdut de fapt la urne.Integral pe pagina SpotMedia.Operațiunea „stat mai suplu”. Ce face Musk în SUA vor să facă Ciolacu și Bolojan la noi. Aproape 40 de agenții, departamente și institute trebuiau deja comasate (HotNews)Guvernul va înființa, în perioada următoare, un departament pentru eficientizare guvernamentală, pe modelul inventat de DonaldTrump, care va fi condus de premierul Marcel Ciolacu și de șeful Senatului, Ilie Bolojan, după cum a anunțat, recent, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. În aparatul central al Guvernului există domenii pentru care funcționează în același timp mai multe agenții sau autorități, cu activități care se suprapun sau se completează. Unele sunt în subordinea directă a Executivului, altele sunt în coordonarea ministerelor și mai există și autorități sub controlul Parlamentului.În subordinea premierului și Secretariatului General al Guvernului (SGG) se află aproape 40 de entități guvernamentale (agenții, institute, administrații, comisii, oficii, departamente etc), potrivit datelor transmise de către SGG anul trecut, la solicitarea HotNews.O eficientizare guvernamentală trebuia realizată până la data de 30 iunie 2024, prin comasarea a cel puţin 20% din numărul de agenții, potrivit Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, însă acest lucru nu a fost realizat.Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o ştire pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania? De ce a ieşit Ministerul Energiei să anunţe abia a doua zi după ştirea publicată de Reuters? A fost făcută prima oară o ofertă statului român în baza dreptului de preempţiune? Dacă da, când şi cât? Dacă nu, de ce? (Ziarul Financiar)A trebuit să anunţe agenţia de ştiri Reuters pe surse ca să aflăm că o parte din gazele din Marea Neagră extrase de OMV Petrom (SNP) din perimetrul Neptun Deep, acolo unde are 50% fiind operator, vor merge în Germania la compania Uniper.Şi la 17 ore de la publicarea în Reuters ca să aibă şi Ministerul Energiei o primă reacţie pe subiect: „Un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa“.ZF reamintește că România are un consum anual de gaze de 8-9 miliarde de metri cubi, din care 1 miliard de metri cubi din Marea Neagră, iar restul prin OMV Petrom şi Romgaz prin exploatările on-shore (de pe ţărm – n. red.). În perimetrul Neptun Deep autorităţile şi companiile au estimat rezerve de gaze de 80-100 de miliarde de metri cubi cu un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi.Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei (Libertatea)Teodosie Petrescu, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop al Tomisului, a încercat în zadar să obțină restituirea la Parchet a dosarului în care este acuzat de cumpărare de influență, după ce a fost filmat în timp ce accepta să dea unui om de afaceri un comision din suma totală pe care acesta i-o promitea că o va obține de la stat pentru construirea unei biserici. Singura abordare pe care avocații au găsit-o a fost să susțină că filmarea a fost făcută „din răzbunare”, însă nu au reușit să îi convingă pe magistrați.Al treilea dosar penal deschis pe numele lui Teodosie Petrescu se află pe rolul Înaltei Curți, unde pe data de 15 ianuarie 2025 se va judeca o contestație a înaltului prelat împotriva hotărârii Curții de Apel Constanța, care pe data de 14 noiembrie 2024 a confirmat legalitatea rechizitoriului și a decis începerea judecății pentru cumpărare de influență.Continuarea în ziarul Libertatea.

Am văzut în ultimele săptămîni amenințări cu moartea primite de jurnaliști, de persoane publice, de membrii unei organizații precum Roma for Democracy Romania. Asociația MozaiQ, care reprezintă minoritățile sexuale, a depus o plîngere penală după ce în mediul online au apărut mesaje care îndeamnă la distrugerea sediului său. În contextul proliferării mesajelor care incită la ură și la violență, asociația ACCEPT a lansat platforma „Raportează Ura”, prin care românii pot raporta anonim comportamentele și infracțiunile motivate de ură la adresa persoanelor LGBT și altor grupuri vulnerabile: https://raporteazaura.acceptromania.ro/  Am vorbit cu Luca Istodor, managerul proiectului, și Victor Ciobotaru, director executiv al asociației ACCEPT, despre proliferarea în ultimele săptămîni a discursului care incită la ură și violență.Victor Ciobotaru: „Organizația noastră a fost ținta discursului urii dintotdeauna, inclusiv a vandalizărilor. Aproape anual au existat vandalizări ale sediului asociației ACCEPT, pe care noi le-am raportat către autorități, însă aceste raportări nu au dus și la o soluționare, nu au fost identificate persoanele care au atacat sediul în care lucrăm. Însă, ceea ce am observat anul acesta, în analiza pe care am făcut-o prin instrumente de monitorizare online, este că, odată cu apariția surpriză, pe primul loc, a unui candidat de extremă dreaptă la alegerile prezidențiale, în mediul online a existat o explozie a conținutului care targetează comunitatea LGBT. Și vă pot da un exemplu, e o analiză pe care am făcut-o pe luna noiembrie. După ce s-a aflat rezultatul alegerilor din 24 noiembrie, a existat o creștere cu pînă la 33.000 de linkuri unice care abordau tematici ce vizau comunitatea LGBT. Multe dintre aceste mesaje îndemnau la violență, erau mesaje denigratoare la adresa comunității LGBT și mesaje dezumanizante, exact ca în perioada campaniei pentru referendumul din 2018. Acele aproximativ 33.000 de linkuri unice au generat o multitudine de comentarii și aproape 33.000.000 de vizualizări unice. O creștere fără precedent a conținutului care a targetat comunitatea LGBT. Pentru prima dată, în ultimii ani, am auzit persoane din comunitate care spun că nu se simt în siguranță sau se gîndesc de două ori la cît de siguri se simt atunci cînd ies pe stradă.”Cum funcționează platforma „Raportează Ura”?Luca Istodor: „E vorba despre un formular simplu, prin care oricine poate să raporteze o infracțiune motivată de ură, nu doar pe bază de orientare sexuală. Rapoartele pot fi anonime. Persoanele care raportează pot fi victime ale infracțiunilor, pot fi martori sau pot fi persoane care văd o emisiune la televizor care folosește un discurs homofob. Mai mult, persoanele direct afectate de infracțiuni motivate de ură și de discursul urii pot solicita, tot prin intermediul platformei, diverse servicii de sprijin pe care le oferim la ACCEPT. E vorba despre asistență juridică, asistență psihologică, acces la grupurile de suport pe care le organizăm pentru comunitate, acces la un facilitator pentru comunitatea trans sau îi putem recomanda altor organizații prietene cu ACCEPT.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Criză politică în Franța: după ce Michel Barnier a fost îndepărtat de la conducerea guvernului, după numai trei luni de mandat, noul premier desemnat, François Bayrou, încearcă să formeze un nou guvern și apoi să treacă proiectul de buget pe 2025 printr-un parlament divizat. De ce nu a rezistat Michel Barnier în funcția de premier decît cîteva luni? Ce-l recomandă pe François Bayrou pentru rolul de prim-ministru al Franței într-o perioadă dificilă, cu un parlament fragmentat, cu un deficit bugetar estimat la 6,1%? L-am întrebat pe politologul Alexandru Gussi.Alexandru Gussi: „Misiunea pe care a primit-o Bayrou mi se pare aproape imposibilă. Misiunea pe care a primit-o în mod explicit este să caute o majoritate de la dreapta – Les Républicains, care au făcut parte din guvernul Barnier, Barnier însuşi era membru Les Républicains, principalii miniştri, cei mai populari, ministrul de interne, ministra culturii, vin din partea Les Républicains – deci dreapta nu poate fi evitată în următorul guvern. Însă, stînga – mai ales Partidul Socialist, care are foarte mulţi aleşi, dar ei sînt dependenţi de extrema stîngă, La France Insoumise – a declarat că nu vrea să intre în guvern dar că eventual ar putea să facă un fel de pact de nonagresiune, adică nu va vota o moţiune de cenzură. Asta ar asigura pînă la sfîrşitul mandatului prezidenţial o stabilitate viitorului guvern. Însă stînga a spus clar că anumite politici pe care le propune ministrul de interne sînt inacceptabile.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Anul acesta producătorii auto, în special cei europeni, au ieșit în media să ne spună că piața a devenit dură şi că vor trebui luate decizii dificile. Subiectul pe care Marian Hurducaș l-a ales pentru această ediție e complicat, cauzele situației actuale sunt multe - dar cea mai tare nucă e reprezentată de producătorii auto chinezi, japonezi şi sud-coreeni au o ofertă auto diversificată şi destul de echilibrată ca preţ. Industria auto este foarte importantă pentru Uniunea Europeană și acum se află, cel puțin conform declarațiilor oficiale, la cotitură. Această industrie reprezintă peste 7% din PIB-ul Uniunii Europene și angajează cam 8% din forța de muncă din producție UE. Investește anual 59.1 miliarde de euro în R&D, 31% din totalul cheltuielor din acest segment al Uniunii Europene. Guests: Mircea Meșter (Autocritica.ro) ; Mihai Tănase (Director de Marketing Dacia RO + MD) Profilurile invitaților: Mircea Meșter: jurnalist auto și sportiv; Owner Autocritica.ro (cronică auto) + Cronici.ro (cronică sport); 22 de ani experiență în media, 19 ani experiență jurnalism auto; Fost Project Manager + Chief Editor Automarket (2005 - 2020); Pilot de Raliuri în FIA Eco Rally (concurs de regularitate cu mașini electrice) în 2023 (a pilotat un Hyundai Ioniq 5) și 2024 ( Mihai Tănase: Marketing Director Dacia România & Moldova din August 2024; Aproape 12 ani experiență în industria auto (Online Strategy Manager la BMW Group RO, Head of Digital la Groupe Renault) Experiență anterioară la Bitdefender & agenția specializată pe Search Outrider din Danemarca -unde a avut drept client Toyota.

Armata germană pregătește companiile din țară pentru eventualitatea unei crize militare ce ar izbucni la granița de est a NATO. Suedia și Finlanda își pregătesc locuitorii să răspundă unor situații de criză. În timp ce Germania și Finlanda atrag atenția asupra războiului hibrid al Rusiei după secționarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică. Nimeni nu-și dorește un război – dar dacă acesta ar izbucni împotriva voinței noastre? Niciun lider politic n-ar vrea să-și ducă țara în război – à propos de ceea ce s-a discutat la un moment dat în dezbaterea prezidențială de luni seara, de la DigiTV. Dar amenințarea rusă îi îndeamnă pe tot mai mulți responsabili europeni să se pregătească pentru ce e mai rău.În Germania, de exemplu, se amplifică pregătirile pentru eventualitatea unui război ”ale cărui repercusiuni ar putea fi chiar mai directe pentru Berlin decât actualul război rusesc din Ucraina”, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Courrier International. Potrivit ziarului, armata ajută acum companiile germane să anticipeze aceste consecințe.Denumită „Operationsplan Deutschland”, inițiativa se bazează pe mai multe scenarii geopolitice posibile, care ar putea merge până la „manevre rusești cu rol de intimidare la granița de est a NATO”.Militarii spun că într-o astfel de situație, „Germania ar deveni un hub pentru zeci, chiar sute de mii de soldați care ar trebui să fie trimiși în Est, alături de materiale de război, alimente și medicamente”. Și lumea economică trebuie să se pregătească pentru asta, chiar de astăzi.Jörn Plischke, locotenent colonel și șef al comandamentului regional din Hamburg, a explicat, de exemplu, că firmele germane s-ar putea confrunta cu o penurie de transportatori:„Aproape 70% dintre camioanele care călătoresc în Germania sunt conduse de șoferi din Europa de Est. Dacă izbucnește un război acolo, unde vor fi acești oameni?”– întreabă militarul.Prin urmare, recomandă pregătirea mai multor angajați germani, astfel încât aceștia să poată prelua sarcinile, în caz de nevoie. De asemenea, trebuie stabilite legături cu pompierii și protecția civilă, contacte utile în caz de criză.„Aceste probleme sunt discutate în toată țara”, precizează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Încercările de spionaj, sabotaj și atacuri cibernetice sunt deja în mod regulat în știri în Germania. Și autoritățile sunt în alertă.Punctele strategice – cum ar fi portul Hamburg – fac obiectul unei atenții deosebite. „A existat deja un exercițiu comun între aviația civilă și armată”, adaugă cotidianul. ”Exercițiul Red Storm Alpha a testat protecția infrastructurii de la docuri și apărarea împotriva tentativelor de spionaj și a actelor de sabotaj.”Iar Germania nu este singura țară în care amenințarea este luată foarte în serios.Suedia și Finlanda, care au aderat la NATO la scurt timp de la invadarea Ucrainei de către Rusia, și-au actualizat îndrumările pentru cetățenii lor despre cum să supraviețuiască războiului.După cum informează CNN, milioane de broșuri au fost distribuite  gospodăriilor din cele două țări nordice.Broșurile includ instrucțiuni despre efectele conflictelor militare, cum ar fi întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, dar și despre evenimente meteo extreme.Sunt făcute mai multe recomandări, de la stocarea apei îmbuteliate și a produselor sanitare până la cultivarea de alimente comestibile acasă.Iar preocupările au căpătat noi dimensiuni după ce Germania și Finlanda au anunțat luni o anchetă privind secționarea unui cablu submarin de comunicații. Cele două țări au avertizat în legătură cu amenințarea unui „război hibrid” pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Elon Musk a fost nominalizat de Donald Trump să conducă nou-creatul Departament pentru Eficiența Guvernului. Comentatorii văd deja problemele care însoțesc această numire: de la potențiale conflicte de interese, până la conflicte, care s-ar face deja simțite în echipa de tranziție. Elon Musk, un antreprenor bogat și megaloman, își vede sprijinul aprig pentru Donald Trump răsplătit cu o funcție de ministru al „eficienței guvernamentale”, comentează postul francez BFMTV.Los Angeles Times precizează că ”legea federală interzice membrilor executivului, unde pot fi incluși și consultanții neplătiți, să participe la chestiuni guvernamentale care le vor afecta interesele financiare, cu excepția cazului în care renunță la interesele lor sau se recuză.Echipa de tranziție a lui Trump a căutat o soluție, spunând că acesta va „oferi sfaturi și îndrumări din afara guvernului”, lucru care se va încheia până în iulie 2026, potrivit unui comunicat de presă”.Expertul consultat de ziar spune că în acest caz, Musk nu trebuie să-și vândă activele, dar asta îi limitează influența.„El poate face recomandări, dar în cele din urmă deciziile sunt luate de oficialii guvernamentali”, a spus expertul.Potrivit NBC News prezența lui Musk ”s-a simțit deja dominatoare”, pentru unii oameni din orbita lui Trump. ”Musk s-a dovedit a fi atât de agresiv în a-și impune opiniile despre al doilea mandat al lui Trump, încât a ajuns să calce în picioare echipa de tranziție.Sursele au spus că prezența aproape constantă a lui Musk la Mar-a-Lago în săptămâna care a trecut de la ziua alegerilor a început să-i afecteze pe cei care au fost în cercul interior al lui Trump mai mult decât el”. Pentru Corriere della Sera, „întrebarea acum este dacă presupusa nemulțumire din cadrul echipei de tranziție se datorează faptului că Trump, fascinat și distras de Musk, are mai puține șanse să-și asculte cei mai apropiați colaboratori.  Sau dacă nu cumva chiar el însuși se simte inconfortabil. A fost clar de la bun început: doi masculi alfa vor avea probleme în a coabita. Potrivit zvonurilor din interiorul lui Mar-a-Lago, Musk a spus clar că se așteaptă la recunoştinţă, un cuvânt care nu există în vocabularul lui Donald.” (Cursa. Eurotopics).Fox News preia o declarație a lui Elon Musk prin care acesta se descrie pe sine pe sine drept „un George Soros de centru”.El urmărește să creeze o abordare antreprenorială a guvernului nemaivăzută până acum. Într-o postare pe X, Musk a pus inflația pe seama cheltuielilor guvernamentale masive.The Guardian, ziar care a anunțat recent că nu va mai posta pe rețeaua X, avertizează împotriva noului departament:„Acest lucru va fi rău pentru programele sociale care îi sprijină pe cei care beneficiază de asistență publică. Va fi rău pentru mediu. Aproape sigur va fi rău pentru cultură. ... Dar acesta este Musk, un om fără experiență în guvernare, fără interes pentru serviciul public și cu un aparent narcisism egal cu cel al lui Trump.”Iar El Mundo avertizează că numirea lui Musk ar putea avea și consecințe internaționale:„Influența lui Musk se extinde cu mult dincolo de granițele SUA. Companiile sale au o importanță geopolitică strategică. Deciziile lui sunt imprevizibile. În timp ce Starlink a fost crucial în a ajuta Ucraina cu comunicații, X a facilitat răspândirea propagandei rusești fără filtre. Și Tesla are un impact uriaș asupra relațiilor comerciale dintre SUA și China.”(Sursa: Eurotopics)

Autoritățile de la Moscova au anunțat duminică distrugerea a aproximativ treizeci de drone ucrainene deasupra capitalei Rusiei în ceea ce este cel mai mare atac de acest tip asupra orașului de la începutul războiului. În același weekend, armata rusă a lansat peste 140 de drone spre teritoriul ucrainean. În aceste condiții, comentatorii se întreabă ce șanse de realizare au promisiunile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, privind o pace rapidă între Ucraina și Rusia. Potrivit CNN, atacul ucrainean de duminică a forțat „restricții temporare” ale zborurilor pe Domodedovo și Jukovski, două aeroporturi care deservesc regiunea Moscovei, chiar după ora locală 8 a.m. Restricțiile au fost ridicate după câteva ore.Cel mai mare atac anterior cu drone asupra Moscovei a avut loc în septembrie, când cel puțin o persoană a fost ucisă lângă Moscova, potrivit autorităților ruse.The Guardian informează că ministerul rus al Apărării a declarat că a dejucat un „atac terorist” pe teritoriul său, cu „drone de tip avion”. Cel puțin 36 de astfel de avioane au fost deviate, a declarat agenția de transport aerian a țării.Ambele părți au dezvoltat programe de drone inovatoare și din ce în ce mai sofisticate. Ucraina și-a stabilit propriul comandament de drone, a îmbunătățit raza de acțiune a sistemelor sale, cu atacuri la sute de kilometri în adâncul Rusiei.A lovit unități de depozitare a armelor, unități de procesare a petrolului și piste de aterizare inamice din apropierea Cercului Arctic, precum și nave din Marea Caspică.Rusia a început să folosească drone conduse de cabluri de fibră optică în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene controlează câteva sute de kilometri pătrați.”Aliații Ucrainei îi interzic să folosească sistemele de arme cu rază lungă de acțiune pe care le livrează pentru a lovi teritoriul rus, dar aceste restricții nu se aplică sistemelor de arme ucrainene produse la nivel local”, precizează The Washington Post. ”Fabricarea de drone este o metodă folosită pe scară largă de către Kiev”.Așa cum remarcă The Moscow Times, ”Rusia și Ucraina au lansat atacuri puternice cu drone una împotriva alteia, într-un moment în care Kremlinul a spus că a văzut „semnale pozitive” din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la dorința acestuia de a ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului. Alegerea lui Trump la Casa Albă are potențialul de a răsturna conflictul de aproape trei ani.Republicanul a spus în timpul campaniei electorale că ar putea pune capăt luptei în câteva ore și a indicat că va discuta direct cu președintele rus Vladimir Putin – o ruptură majoră față de abordarea președintelui Joe Biden. Trump va fi inaugurat de-abia în ianuarie și deocamdată, pe câmpul de luptă și pe cer, conflictul nu dă semne de atenuare”. Le Figaro vorbește despre ”mirajul păcii rapide”, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă:”Vladimir Putin nu și-a schimbat obiectivele. El vrea să subjuge Ucraina, să o forțeze să capituleze, să-i impună un statut de neutralitate care să o împiedice să adere la NATO și UE și să-i forțeze președintele să se retragă. Condiții greu de acceptat de către o administrație americană.Va putea Donald Trump să forțeze pacea cu un președinte rus care urmărește să deconstruiască ordinea internațională folosind haosul și care s-a asociat cu țări ostile Statelor Unite, precum Iranul, Coreea de Nord sau China?Acesta este și argumentul susținut la Budapesta, la summitul CPE, de secretarul general al NATO, Mark Rutte, când a desemnat Coreea de Nord, care a trimis trupe pentru a întări războiul rusesc, drept o amenințare pentru viitor, pentru America și Europa continentală”.

Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama) - Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea) - Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare) Victoria Maiei Sandu aduce Moldova mai aproape de Europa, mai aproape de România (SpotMedia)După o campanie tensionată, în care interferențele Kremlinului au fost mai vizibile ca niciodată, Maia Sandu a reușit să câștige un nou mandat de președintă a Moldovei și să valideze referendumul constituțional pentru aderarea la Uniunea Europeană.Primul mandat al Maiei Sandu s-a desfășurat într-un context dificil, cu trupe rusești în Transnistria și un război în Ucraina, dar a reușit să obțină sprijinul liderilor europeni.Rusia a exercitat presiuni uriașe asupra alegerilor din Moldova, inclusiv prin încercări de manipulare a votului. Maia Sandu a denunțat aceste acțiuni și a pledat pentru suveranitatea Moldovei.Maia Sandu a fost o susținătoare a Ucrainei, afirmând că securitatea regională este interdependentă și că Moldova trebuie să rămână unită cu Ucraina în fața agresiunii ruse.Problema regiunii separatiste Transnistria rămâne una dintre provocările majore pentru Sandu, care caută soluții diplomatice pentru rezolvarea conflictului, în ciuda influenței Rusiei asupra acestei regiuni.SpotMedia reamintește că Maia Sandu, născută pe 24 mai 1972 în Risipeni, Republica Moldova, este președinta țării din decembrie 2020, fiind o figură importantă pe scena politică europeană. Este cunoscută pentru poziția sa pro-europeană și pentru eforturile de a reforma structurile guvernamentale și de a combate corupția. Cu o educație economică solidă, inclusiv un masterat la Harvard, și o carieră profesională la Banca Mondială, Sandu a intrat în politică în 2012, în calitate de Ministru al Educației, unde s-a remarcat printr-o serie de reforme.Una dintre prioritățile ei principale a fost alinierea Republicii Moldova la standardele europene și apropierea de Uniunea Europeană.  Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama)Înainte de cel mai important set de alegeri, cele parlamentare, temele progresiste rămân profund controversate în România, iar majoritatea politicienilor le evită, pentru că se tem de asocierea cu stânga și de stigmatul comunismului. Deși PSD e teoretic principala formațiune de stânga și ar fi fost natural să promoveze o agendă progresistă, partidul are o imagine negativă, o ideologie neclară și o orientare social-conservatoare. Tinerii români, deși majoritar conservatori pe axa stânga-dreapta, susțin măsuri tradițional de stânga, precum egalizarea veniturilor și intervenția statului în economie. Totuși, există un clivaj între valorile lor progresiste și orientarea lor politică, iar mulți tineri încep să fie atrași și de ideile conservatoare sau de extremă dreapta.Singurele partide care își asumă deschis poziția progresistă sunt REPER și SENS. REPER promovează legalizarea parteneriatului civil pentru cupluri de același sex, măsuri de protecție socială și politici ecologice, iar SENS este deschis tinerilor, minorităților și promovează digitalizarea și ecologizarea.Integral pe pagina Panorama. Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea)Finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie îi așteaptă pe români la vot. Pe 24 noiembrie și 8 decembrie vom vota pentru alegerea noului președinte al României, iar pe 1 decembrie ieșim la urne pentru stabilirea noii componențe a Parlamentului. Autoritățile din țară se pregătesc intens pentru aceste alegeri, fiind implicați cei din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, dar și cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale.Peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile. 6.721 de persoane vor alege președintele folosind votul prin corespondență. Mai mult în Libertatea. Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare)Fondul Monetar Internațional (FMI) vede un avans de doar 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB, reiese din raportul World Economic Outlook, publicat marți.România ar urma astfel să înregistreze al doilea cel mai slab rezultat din regiune, după Ungaria, pentru care FMI vede o creștere de doar 1,5% din PIB. (Conform metodologiei FMI, Cehia este considerată o economie avansată).Polonia, în schimb, ar urma să înregistreze un avans de 3% din PIB în 2024, respectiv 3,5% din PIB în 2025. Pentru România, creșterea din 2025 a fost revizuită la 3,3% din PIB (în scădere față de prognoza din primăvară, de 3,6% din PIB).Continuarea pe pagina CursDeGuvernare.

La ce vă gândiți prima dată când vorbiți despre economia Republicii Moldova? La fructe, la vinuri sau la vinarsuri, numite aici, atât de duios, ”divin”. Dar economia Republicii Moldova nu este numai despre asta. Ce-ați zice de industria IT sau de fabricarea de componente auto? Cu cea mai mare parte a comerțului orientată către Uniunea Europeană, Moldova speră la mai mult și este foarte atentă la cultivarea propriei imagini.Am discutat la Chișinău cu șefa Agenției de Investiții a Republicii Moldova, Natalia Bejan. A venit în această instituție după ce a lucrat în sectorul privat, în companii cu capital străin dar și în start-up-uri locale. Natalia Bejan a început prin a aminti de perioada complicată de la începutul războiului din Ucraina, când investitorii au părut speriați de evenimente.N.B.: Oprirea războiului în Ucraina este și pentru noi o prioritate, cu toate că nu pot să-i spun așa pentru că noi nu putem să intervenim să condiționăm sau să schimbăm cursul lucrurilor. Dar ne afectează mult la nivel de percepție.Reporter: S-au speriat investitorii?N.B.: I-a pus pe pauză, dar nu pe toți. În general, ciclul de a decide pentru a face o investiție nu e de azi pe mâine. El durează luni sau uneori chiar și ani. Au fost investitori care decideau să vină în Republica Moldova și aveau planificată deschiderea companiilor la începutul anului 2022, iar după începerea războiului trebuiau să își asume sau nu.Avem cazuri în care și-au asumat, chiar și investitori din România, care au deschis fabrica în luna martie 2022, înțelegând contextul și asumându-și. Ei au deja două fabrici în Moldova, iar anul acesta o deschid pe a treia. Când voi merge acum la București mă voi întâlni cu ei ca să discutăm a patra linie de business, cu totul diferită. Le merge foarte bine în Republica Moldova.Ei sunt una dintre companiile care arată că nu i-a speriat războiul și că și-au asumat. Sincer, și-au asumat chiar nebunește pentru că în luna martie și noi eram amorțiți de ceea ce se întâmplă, iar ei, totuși, au venit cu decizia asta de investiție.Rep: Cu ce atrage Republica Moldova în acest context?N.B: Digitalizarea este una dintre prioritățile guvernului, care, în același timp, înseamnă și debirocratizare și simplificarea procedurilor.Noi avem avantaje competitive foarte puternice la capitolul IT. De asta vedem o creștere foarte frumoasă de opt ani, constantă în domeniul IT. Crește numărul de companii, crește numărul de job-uri, cresc salariile. Cresc vânzările, anume exporturile pentru că mai bine de 90% din produsul de IT merge la export.Marea majoritate este încă pentru outsourcing. Noi ne dorim și visăm la transformarea sectorului astfel încât să creeze și să vândă produse de IT, nu numai servicii. Dar cred că asta este faza de creștere și dezvoltare firească a sectorului.Mai e un alt domeniu pe care urmează să ne focusăm și conform planului de industrializare pentru următorii patru ani 2024 - 2028, care a fost adoptat anul acesta.Pe industrializare noi nu mai avem forță de muncă multă și ieftină, dar avem persoane extrem de talentate și care lucrează foarte bine cu greșeli minime în industrii în care pe asta se pune accent foarte puternic.Să vă dau un exemplu: al doilea cel mai puternic sector din Republica Moldova conform contribuției la PIB construcția de componente pentru mașini. Noi avem investiții foarte mari din Germania, din Japonia. Construim pentru cele mai cunoscute branduri de mașini din întreaga lume.Avem și companii care deja au comunicat că își retrag investiția din Bulgaria și alocă și mai mult în Republica Moldova. Vorbesc despre compania Sumitomo din Japonia.Motivul pentru care ei au ales și continuă să aleagă Republica Moldova este că nivelul de greșeli care se adună este minim sau zero comparativ cu țările din Africa de nord, de exemplu, unde salariile sunt mult mai mici, poate că logistica este mai simplă, dar se fac greșeli.Te aștepți să fie totul absolut imaculat, corect, fără niciun fel de greșeli. Noi facem, de la cablaje, care este componenta de bază, până la magneți pentru mașinile electrice, pe care îî facem de vreo doi ani, pentru Tesla de exemplu. Sunt prestatori de servicii care fac asta. Sau coasem husele pentru scaune.Companiile noastre care fac componente pentru domeniul auto nu sunt foarte multe la număr. Sunt peste 20. Sunt două chestii prin care se deosebesc. Prima e calitatea și lipsa de greșeli, iar a doua este livrarea la timp, care pentru domeniul acesta este extrem de importantă.Rep: O altă atribuție a agenției dumneavoastră este promovarea imaginii țării.Cum acționați în această direcție?N.B.: Două dintre instrumentele pe care le avem la promovarea imaginii de țară sunt diplomația economică și diaspora.  Astea sunt doar două elemente foarte coagulate.De exemplu, avem programul Fly Moldova. Acolo colaborăm cu patru companii care au zboruri directe către Republica Moldova. Cu fiecare dintre ele am făcut un brainstorming foarte creativ despre cum ar fi să comunicăm despre Republica Moldova un pic mai mult.Cu unele companii avem plasări de articole în revistele lor. Cu altele din Londra avem plasări în aeroport pentru a ne asigura că se cunoaște despre Republica Moldova, că numele țării este cunoscut. Și nu numai din perspectivă economică.De exemplu, poți să vii să faci degustare de vinuri, să vii ca turist să vezi anumite locuri sau să guști felurile de mâncare pe care noi le avem în Republica Moldova. Sau să vii să vezi siturile UNESCO pe care noi le avem în Republica Moldova.Lucrăm cu ratingurile de țară. Le monitorizăm. Avem o listă de vreo 40 de ratinguri pe care monitorizăm. Încercăm să înțelegem de ce nu suntem mai sus pe fiecare dintre ele și care ar fi instrumentele prin care să îmbunătățim poziționarea noastră.Rep: Nu urmăriți numai ratingurile economice, cei patru mari?N.B.: Nu, deși când după 15 ani Fitch a decis să ne evalueze și ne-a dat o evaluare cu două poziții mai bună, evident că asta ne-a încântat și ne afectează mult. Dar lucruri de genul poziționării noastre pe gender balance, pe nediscriminarea femeilor sau care este feedback-ul pe care îl dau nomazii digitali despre orașul Chișinău, despre cât de bine se simt în orașul Chișinău, sunt lucruri extrem de importante.Rep: Cum vedeți anul viitor? Sunt alegeri.I: Ca și cetățean, spun: ieși la vot, votează! Ca agenție, pentru că noi am trecut prin reorganizare anul trecut, anul viitor este despre capacitarea oamenilor și focusarea noastră ca să avem o strategie proactivă în atragerea investițiilor. 

În Republica Moldova apar tot mai multe informații cu privire la rețeaua de votanți finanțată de Rusia. Autoritățile de la Chișinău spun că au descoperit o schemă de corupere masivă, care ar putea cuprinde un număr enorm de  alegători, între 150.000 și 300.000, suficient pentru a putea influența rezultatul votului într-o țară precum Republica Moldova. Dar poate fi acest model replicat și în alte țări, inclusiv în România? Este posibil ca și la noi, alegerile să fie influențate de o rețea finanțată de la Moscova?  O adevărată armată din umbră. Așa ar putea fi caracterizată rețeaua de influență construită de Kremlin în Republica Moldova și pe care autoritățile de la Chișinău o consideră responsabilă pentru votul foarte strâns la referendumul pro-european.Potrivit unor investigații media și ale procurorilor, această rețea este finanțată din Rusia, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul furtului unui miliard de dolari din băncile moldovenești și refugiat acum în Rusia.Dar cum funcționează această veritabilă coloană a cincea? Dumitru Pelin este directorul portalului Nord News, din orașul Bălți. Situat în nordul țării, Bălți trece drept unul dintre bastioanele pro-rusismului din Republica Moldova.”Deci, acesta este un sat. Satul este împărțit în mahalale, de  două sau trei străzi. Fiecare are câte un influencer. Dacă îi tai capul unuia apare altul. Nu poți să-i decapitezi”, spune Dumitru Pelin.Victor Gaideec, redactor la Nord News, povestește ce s-a întâmplat în duminica referendumului și cum prezența la vot a crescut brusc pe parcursul zilei.”Dimineața erau foarte puțini oameni. Și eu chiar am transmis de dimineață că prezența era mult mai scăzută decât de obicei. Un președinte de secție îmi spunea că, de obicei, la ora 7.30 era coadă, acum erau foarte puțini. Doar 30-40 de oameni în primele două ore. Apoi, prezența s-a intensificat iar noi n-am înțeles din ce cauză. Dar când am văzut rezultatele am înțeles că intervenise factorul politic. Oamenii au primit indicația, prin rețeaua Telegram, să meargă să voteze contra. Echipa Partidului Acțiune și Solidaritate n-a lucrat bine, dar Șor a lucrat mai bine. Participarea a fost de 52%, niciodată la Bălți nu a fost atât de mare”, spune Victor Gaideec.Citeste siChișinău: Amenzi pentru fraudă electorală, fenomenul nu poate fi stopat în 2 săptămâniAm mers și în sudul Republicii Moldova, la Comrat, în Găgăuzia, unde 90% din alegători au votat negativ la referendum. Mihail Sirkeli este fondatorul și coordonatorul portalului Nokta, o publicație pro-europeană – ceva cu totul neobișnuit în această regiune puternic pro-rusă. El explică funcționarea acestei rețele și mai ales pericolul ca ea să fie replicată în statele Uniunii Europene, inclusiv în România:”Ei sunt organizați pe principiul legiunii romane, cu coordonatori de 1.000 de oameni, de 100 și de 10. Coordonatorii sunt responsabili pentru a atrage și a păstra oamenii în această rețea. Sunt instruiți cum să le vorbească și îi mențin inclusiv prin mijloace financiare”Mihail Sirkeli crede că modelul poate foarte ușor să apară și în alte părți:”Acest model poate fi replicat în întreaga Europă de Est. Aici vorbim despre un alt nivel, nu doar despre influențarea opiniilor. Și sunt convins că pot să o facă și într-o țară ca Germania. E adevărat, cu costuri mai mari. Dar... care-i problema? Aici au cheltuit echivalentul unei rachete. În România, i-ar costa zece sau o sută. În Germania, o mie. Care-i problema? Aceasta înseamnă o armată a votanților care se dezic de convingerile lor pentru 50 sau 100 de euro. Ai apăsat butonul, s-au activat. Și, credeți-mă, poate fi construită ușor și în România. La final, important este să cucerești țara prin metode nonmilitare. Este important ca fenomenul din Republica Moldova să fie monitorizat de vecinii noștri, în primul rând, România. Pentru că, vedeți, au apărut niște politicieni care în mod normal n-ar trebui să apară. Iar în România urmează alegeri”. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Așa se numesc, în limbajul comentatorilor de la Chișinău, zonele de nord și de sud ale republicii, cele care votează preponderent candidați pro-ruși și care s-au pronunțat cu ”Nu” la referendumul european. Am mers către nordul țării, la Soroca și Bălți.Drumul către Soroca arată excelent, modernizat prin fondurile americane USAID. Panouri uriașe le spun oamenilor că aici sunt banii ”poporului american”.Cetatea medievală a domnitorilor moldoveni, de pe malul Nistrului, este proaspăt renovată prin fonduri europene mijlocite de România. Un panou aflat în fața cetății le vorbește oamenilor despre investițiile europene din regiune: kilometri de conducte de apă, de rețele de iluminat public, terenuri de sport, școli și grădinițe.Asta nu i-a împiedicat pe localnici să voteze majoritar ”Nu” la referendum și să-i susțină pe candidații pro-ruși. La fel și în cazul locuitorilor din satele de-a lungul drumului modernizat cu banii americanilor.Însă nu doar propaganda rusă este de vină. Au fost și greșeli, iar cuvântul folosit adesea de interlocutori este ”aroganță”. Am auzit acest cuvânt și de la Vadim Șterbate, redactorul șef al ziarului Observatorul de Nord care apare la Soroca.Citeste siRepublica Moldova văzută de aproape: teama pentru viitorEl spune despre liderii Partidului Acțiune și Solidaritate, de guvernământ și președinta Maia Sandu că s-au cantonat în propria ”bulă” și nu au comunicat destul, mai ales în zonele marginalizate. În plus, instituțiile statului s-au dovedit incapabile să apere votul oamenilor – referire la scandalul privind finanțările ilicite și cumpărarea de voturi.Aceleași nemulțumiri le regăsim și în redacția portalului Nord News de la Bălți. Este publicația care a dezvăluit felul în care preoții aparținând Mitropoliei Moldovei, subordonată Moscovei, s-au implicat în propaganda pro-rusă și anti-UE. Tot Nord News a dezvăluit și participarea mai multor prelați la pelerinaje în Rusia și finanțarea lor prin intermediul unor carduri emise de bănci rusești, ”descărcate” apoi în numerar pe teritoriul Transnistriei.Dumitru Pelin, directorul portalului, se întreabă de ce acești prelați n-au fost pedepsiți, conform legilor.El mai vorbește despre o altă greșeală: comunicarea insuficientă privind scopul referendumului. Mulți oameni au înțeles că este chiar un referendum pentru aderarea imediată la UE, pas pentru care s-au simțit nepregătiți. Și aici, propaganda rusă a acționat, inducând teama. De exemplu, că vor veni europenii și le vor lua pământurile sau că organizațiile LGBT le vor lua copiii.O altă greșeală: mulți au văzut în acest referendum o prelungire a campaniei electorale a Maiei Sandu. Și mai este ceva: votul a fost și o sancțiune pentru promisiuni neîndeplinite, în special lupta efectivă împotriva corupției.Perspective pentru turul doi?O urgență a comunicării, pentru a se repara ce se mai poate repara. Dar și rolul celui de-al treilea clasat, omul forte din Bălți, Renato Usatîi. El nu s-a pronunțat deocamdată asupra candidatului pe care-l va susține în turul doi. Iar Maia Sandu nu are încotro și va trebui să discute cu el, consideră Dumitru Pelin. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Colegul nostru Ovidiu Nahoi se află la Chișinău și ne transmite de acolo impresiile de după primele discuții din capitala Republicii Moldova, după referendumul pro-european și primul tur al alegerilor prezidențiale. Referendumul a trecut la limită, iar Maia Sandu, care a obținut 42% din voturi, se va confrunta în turul al doilea cu socialistul pro-rus Alexander Stoianoglo, cu aproape 26%. Renato Usatîi, cu aproape 14%, ar putea arbitra lupta. Dar care este acum starea de spirit de la Chișinău? Sentimentul predominant pe care l-am observat în primele discuții cu analiști și experți de la Chișinău este cel de teamă pentru viitor.Puțini s-ar fi așteptat ca referendumul european să fie adjudecat cu atâtea emoții, iar scorul strâns ridică întrebarea dacă nu cumva situația se va repeta și în turul al doilea al prezidențialelor, în care, pe 3 noiembrie, se vor înfrunta președinta pro-occidentală Maia Sandu și pro-rusul socialist Alexander Stoianoglo.Și astfel, ceea ce părea de neimaginat în urmă cu puțin timp – și anume o înfrângere a Maiei Sandu în turul doi din alegerile prezidențiale – devine o variantă ce nu poate fi exclusă din discuție.A fost, desigur, o influență puternică a Rusiei, o ingerință fără precedent, constând în campanii de dezinformare, finanțări ilicite și cumpărări de voturi la nivelul a câteva procente bune din electorat.Citeste siAlegerile din Republica Moldova: unda de șoc geopoliticăȘi cei cu care am discutat se tem că aceste practici nu doar că vor continua, dar se vor amplifica în următoarea perioadă.Mulți dau vina pe instituțiile statului, incapabile să apere corectitudinea acestor alegeri și, evident, se întreabă unde este reforma promisă de guvernul Partidului Acțiune și Solidaritate, al Maiei Sandu.Cum se face că jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au reușit să documenteze atât de bine schema murdară de cumpărare a voturilor de către Rusia, iar nu instituțiile statului?Luni, într-un videoclip postat pe rețelele sociale, președinta Maia Sandu și-a exprimat acordul de a participa la o dezbatere cu contracandidatul ei, Alexander Stoianoglo. Dezbaterea va avea loc duminică și până atunci se ridică mari semne de întrebare asupra moderatorului.Maia Sandu a spus că nu a avut încotro și a trebuit să cedeze condiției nenegociabile a părții adverse ca moderator să fie jurnalistul Gheorghe Gonța.Un jurnalist să-i spunem controversat, care acum câteva zile s-a pronunțat fățiș pentru boicotarea referendumului european și pe care unii comentatori îl văd drept un apropiat al excetricului Renato Usatîi, clasat pe locul trei în alegerile prezidențiale și văzut drept un arbitru al turului doi. Usatîi a evitat până acum să spună pe cine va susține în turul al doilea, după ce acum patru ani, votanții săi au avut un rol covârșitor în victoria finală a Maiei Sandu.Complicate, așadar, ițele politice de la Chișinău.Dar care este starea de spirit în afara capitalei, care a votat pentru Uniunea Europeană? Alături de colegii de la redacția RFI în limba ucraineană vom vizita zona de nord și cea de sud a republicii. Vom ajunge în Bălți, orașul lui Usatîi dar și la Comrat, în Găgăuzia, unde opțiunea europeană a fost respinsă cu 90 de procente.Și de-abia aștept să vă transmit primele impresii! Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Statele membre ale Uniunii Europene ar putea aproba astăzi tarife mai mari pentru mașinile electrice din China, încercând să prevină concurența neloială. Potrivit unei informații publicate de Reuters, ar fi deja întrunită majoritatea pentru ca tarifele să fie adoptate, în condițiile în care Franța, Grecia, Italia și Polonia vor vota pentru. Germania, însă, se opune. Potrivit The New York Times, votul va impune tarife suplimentare, de la 7,8% pentru mașinile Tesla fabricate în China până la 35,3% pentru vehiculele fabricate de producătorul chinez SAIC, taxele pentru alți producători auto fiind undeva la mijloc. Aceste tarife vor veni peste tarifele existente de 10% ale Uniunii Europene pentru toate mașinile importate.Liderii de la Bruxelles spun că taxele sunt menite să creeze condiții de concurență echitabile, mai degrabă decât să închidă piața Uniunii Europene pentru importurile din China.Business Standard notează că, drept represalii, China a lansat anchete antidumping asupra exporturilor UE de carne de porc și băuturi alcoolice precum și o anchetă antisubvenție asupra produselor lactate din UE, dar încă nu a impus nicio măsură.Ministerul Comerțului din China s-a întâlnit, de asemenea, cu producătorii de automobile și asociațiile din industrie pentru a discuta despre creșterea taxelor de import la vehiculele cu motor mare pe benzină, care ar afecta cel mai puternic producătorii germani.Macron și Scholz au poziții diferite în privința tarifelor la vehiculele electronice din China, constată Le Monde:”Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru tarife, în timp ce germanul Olaf Scholz a cerut „negocieri” cu China.Citeste siComplicata situație a taxării importurilor în Uniunea Europeană de mașini electrice fabricate în ChinaIar în același context, agenția germană DPA atrage atenția asupra crizei pe care o traversează industria auto din Germania.”Problemele cu care se confruntă producătorii de automobile din Germania, o țară cu o mare industrie auto, inclusiv mărci precum Volkswagen Group (VW) și BMW, au un impact și asupra industriilor din alte țări.Producătorii germani se confruntă cu cifrele slabe de vânzări și cu costurile ridicate ale trecerii la sisteme de propulsie electrică.Recent, Mercedes a trebuit să-și reducă prognoza de profit pentru acest an din cauza vânzărilor slabe din China. Anterior, și BMW și-a redus așteptările privind vânzările și profitul pentru anul în curs.Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, Volkswagen s-ar putea confrunta cu concedieri și închideri de fabrici. Potrivit unui raport din presă, gigantul auto european ar putea tăia 30.000 din cele 300.000 de locuri de muncă ale sale în Germania”.Iar Bloomberg amintește că Mercedes-Benz Group AG și BMW AG presează Berlinul să voteze împotriva impunerii unor tarife semnificativ mai mari asupra vehiculelor electrice produse din ChinaUn vot „nu” din partea guvernului german ar fi un semnal în acest sens și ar ajuta la evitarea unui conflict comercial, consideră un lider german din industria auto.

Aproape 5500 de persoane au fost evacuate în patru județe din cauza inundațiilor (G4Media) - „Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”. Cum umilește guvernul Ciolacu copiii excepționali ai României (SpotMedia) - Avertismentul unui specialist HR: „Urmează un val de concedieri”. Ce trebuie să facă angajații pentru a nu fi victimele abuzurilor (Adevărul) Aproape 5500 de persoane au fost evacuate în patru județe din cauza inundațiilor / Pompierii au intervenit în 90 de localități din 27 de județe / Circulația feroviară a fost oprită pe un tronson / Doi stâlpi și zeci de copaci au căzut pe șosele (G4Media)Aproape 5500 de persoane au fost evacuate până luni dimineață, în patru județe din țară, în urma ploilor torențiale anunțate de săptămâna trecută. Pompierii au fost solicitați să intervină în 90 de localități din 27 de județe, iar zeci de copaci și doi stâlpi electrici au căzut pe șosea din cauza furtunii. Circulația feroviară era oprită pe un tronson luni dimineață, iar circulația autobuzelor și tramvaielor din Capitală a fost perturbată pentru scurt timp duminică seară. Administraţia Naţională de Meteorologie  a emis, duminică, o avertizare Cod roşu de ploi torenţiale şi abundente valabilă până luni dimineaţa în judeţul Galaţi şi coduri portocalii și galbene de furtună și ploi torențiale în restul țării.Judeţele din Moldova, Dobrogea, centrul şi estul Munteniei sunt vizate de o atenţionare Cod galben de ploi şi vânt până marţi dimineaţa la ora 10:00, mai scrie G4Media.Aproape 100 de unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi au astăzi avea activitatea suspendată. Povestea barajului care n-a fost să fie. A fost abandonat la jumătate. Întreg, ar fi salvat de inundații zeci de mii de oameni (Europa Liberă)În 1980, România comunistă împrumuta echivalentul de azi a 350 de milioane de dolari pentru cea mai mare construcție hidrotehnică din Moldova: proiectul de irigații Covurlui, care includea un baraj și un lac de acumulare în județul Galați. Ar fi irigat 144.660 hectare de teren și ar fi apărat de inundații peste 5.000 de case. Construit pe jumătate, proiectul este abandonat de trei decenii. Între timp, zona a fost inundată de trei ori în ultimii 11 ani.Integral, aici. România a câștigat 13 medalii de aur la Olimpiada Internațională de Chimie Aplicată din Indonezia (EduPedu)Elevii și-au plătit singuri biletele de avion, după ce Ministerul Educației ar fi refuzat să susțină financiar participarea, ba chiar ar fi tergiversat deplasarea, potrivit profesorului coordonator. Competiția apare în calendarul oficial românesc cu olimpiade finanțate de Ministerul Educației.„Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”, scria intr-o postare pe Facebook prof.  Daniela Bogdan, coordonatoarea celor 10 elevi de la Colegiul Sava din echipa românească.Mai mult, aici. „Dacă nu puteți să ajutați, măcar nu ne încurcați”.  Cum umilește guvernul Ciolacu copiii excepționali ai României (SpotMedia)Ioana Ene Dogioiu scrie despre acest rezultat pentru care nu a existat nici breaking news la televizor și pentru care politicienii cu siguranță nu se vor înghesui la aeroport ca să-și facă selfie-uri cu premianții.Dacă în lotul românesc pentru Indonezia ar fi fost și un copil sărac, căruia părinții nu îi puteau cumpăra biletul de avion, avea vreo șansă din partea statului român? Nu este evident că în România educată reușita unui copil fără posibilități este aproape un miracol?În timp ce elevi români excepționali câștigau tot ce se putea câștiga în Indonezia fără niciun ajutor, premierul Marcel Ciolacu își făcea campanie electorală în căminele studențești din Regie și scria pe Facebook vorbe alese: „le cerem să învețe și ne mândrim cu ei atunci când România este pe podium datorită performanțelor lor”. România ar trebui nu să se mândrească, ci să se rușineze că performerii ei reușesc împotriva, nu cu ajutorul statului român. Și să nu se mire că mai toți pleacă în țări care se mândresc mai puțin, dar fac cu mult mai mult, notează jurnalista SpotMedia.  Avertismentul unui specialist HR: „Urmează un val de concedieri”. Ce trebuie să facă angajații pentru a nu fi victimele abuzurilor (Adevărul)Într-un studiu al Romanian Economic Monitor, din cadrul UBB, se arată că evoluția efectivului de salariați în domeniul IT din România va putea ajunge la o stagnare sau ar putea să aibă chiar o scădere în 2024.Consultantul în resurse umane Doru Șupeală este de părere că urmează un val de concedieri în mai multe industrii din România, precum IT, automotive, textile, și, odată cu acesta, multe companii vor folosi strategii pentru a renunța la angajați cu costuri minime, putându-se ajunge la abuzuri.Doru Șupeală explică în interviul acordat ziarului Adevărul, ce pot face angajații și cum poate fi modificată legislația pentru ca aceștia să nu fie victimele abuzurilor din partea angajatorilor. Corporatiştii încep să descopere salariul brut şi taxele şi impozitele pe care le plăteşte compania în numele lor la stat: Dintr-un salariu brut de 3.500 de euro, salariul net este de 2.000 de euro, iar taxele şi impozitele luate de stat sunt de 1.500 de euro. Dar ce face guvernul cu aceşti bani, unde se duc ei şi de ce se fură atât de mult în ţara asta? (Ziarul Financiar)Corporatiştii descoperă cât de mari sunt taxele în România, dar mai mult decât atât, întrebarea următoare este legată de ce anume face statul cu banii mei, unde se duc, la cine se duc.Aceste întrebări au început să apară odată cu creşterile de preţuri la diverse servicii, începând de la taxele şcolare pentru şcolile private, consultaţiile medicale la clinicile private şi, nu în ultimul rând, sunt întrebări legate de pensie în contextul actual al recalculării generale a pensiilor.Cristian Hostiuc, director editorial ZF, consideră că lumea nu prea înţelege cum e cu deficitul bugetar, cu derapajul bugetar, cu creşterea cheltuielilor statului, dar în momentul în care guvernul va majora taxele şi impozitele din cauza tuturor acestor derapaje, discuţiile de la cafea vor deveni mai tensionate şi se vor îndrepta din ce în ce mai mult asupra guvernului, asupra celor din politică, asupra statului.În acel moment îi va fi mai greu statului să vândă idea de stabilitate politică, de securitate naţională, de necesitatea unor decizii economice.Şi să nu ne mirăm că vor câştiga teren cei care vor fi antisistem.

Aproape 100.000 de persoane fizice au datorii mai mari decât toate companiile. Este o situație anormală pe care fiscul o tratează de ani de zile cu îngăduință. Iar politicienii mai adoptă o amnistie fiscală. Datele referitoare la datornici prezentate cu ocazia adoptării ordonanței privind amnistia fiscală ridică multe semne de întrebare. Cum ajung firmele și persoanele fizice să acumuleze datorii atât de mari către stat știindu-se că mulți contribuabili primesc foarte repede somație de plată și li se blochează conturile.Astfel, aproximativ 330.000 de companii, o treime din firme, au datorii către bugetele de stat, în timp ce 558.000 nu au debite. În ceea ce privește persoanele fizice, situația este la fel de surprinzătoare. Adică, 848.000 de oameni au datorii mai mari sau mai mici, mai noi sau mai vechi, la stat. În condițiile acestor cifre, cu atât de mulți datornici, companii sau persoane fizice, este greu de spus că fiscul este foarte atent la recuperarea datoriilor. Doar cei aproape 1,2 milioane de datornici și fiscul știu cum de au scăpat de poprirea conturilor și de executarea silită.Să adâncim, însă, unghiul din care privim situația persoanelor fizice cu datorii. Din cele 848.000, aproximativ 750.000 de persoane au datorii de sub 10.000 lei, adică, în total, aproximativ un miliard de lei. Desigur, cifrele nu sunt de neglijat, dar dacă privim totalul general de 39 miliarde de lei vom vedea că datoriile mici ale celor mulți nu sunt cea mai mare problemă a bugetului. Din miliardul de lei, aproximativ 400 milioane au o vechime mai mare de trei ani, ceea ce este important, pentru că datoriile care trec de trei-patru ani sunt tot mai greu de recuperat de stat.Dar, cei 750.000 de mici datornici cu un total de un miliard de lei sunt „peștii mici”. Este greu de înțeles motivul pentru care fiscul nu îi „culege” ușor, pentru că micii contribuabili sunt cel mai ușor de identificat și de executat fiscal.Ne putem întreba, însă, cine sunt cei care au datorii mai mici de 10.000 de lei și de unde provin ele? Este previzibil că în această categorie intră cei cu datorii la administrația locală (impozite locale), probabil cei cu încasări din chirii, din drepturi de autor sau din complicata și veșnic schimbătoarea legislație referitoare la globalizarea veniturilor și la obligațiile de plată privind contribuțiile de asigurări sociale sau contribuțiile de sănătate.Este surprinzător că fiscul nu îi poate găsi și convinge pe „peștii mici” să își plătească datoriile, dar probabil că aici este vorba despre funcționarea ineficientă a sistemului informatic al ANAF.Mult mai complicată este situația „rechinilor”. Sunt aproximativ 93.000 de persoane care ajung la datorii de 38 miliarde de lei, din care 26 miliarde de lei sunt mai vechi de trei ani. De remarcat că datoriile strânse în ultimul an sunt mari, aproape patru miliarde de lei, ceea ce arată că există un mecanism bine pus la punct prin care unii contribuabili nu plătesc și pe care fiscul fie îl tolerează, fie nu are mijloacele să îl oprească.Cine sunt marii „rechini”? Ceea ce știm din practică este că o bună parte din ei provin din sectorul imobiliar. Altfel nu se pot explica datoriile atât de mari și pe o perioadă atât de lungă de timp. Dacă „peștii mici” pot fi „pescuiți” ușor, pentru „ marii rechini” este nevoie ca funcționarii fiscului să aibă o strategie și facă eforturi. Nu vedem nici una, nici alta, ci doar amnistii fiscale.Surprinzător este că “rechinii-persoane fizice” au datorii mai mari decât toate cele ale companiilor. Ceea ce este nu doar anormal, ci și intolerabil.Între persoanele fizice și cele juridice există asemănări și diferențe. Astfel, sunt firme mari cu datorii mari, dar și multe companii mici cu un volum total al datoriilor foarte ridicat. În cazul societăților comerciale, diferența față de persoanele fizice este că datoriile vechi sunt mult mai mari decât cele noi. Dar, toate aceste analize nu răspund unei întrebări fundamentale: cum reușesc unele companii și unele persoane fizice să nu își plătească datoriile către stat fără să fie deranjate de cineva?

Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia) - Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare) - Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul) SONDAJ. Mircea Geoană, lider cu 21%, Marcel Ciolacu pe locul al doilea, cu 17,2%. Elena Lasconi, scor dublu față de Nicolae Ciucă (Libertatea)Lupta pentru Palatul Cotroceni este una destul de strânsă. Candidata USR, Elena Lasconi, se clasează pe locul al treilea, cu 15,3%, la aproape șase procente de Mircea Geoană (independent) și două de Marcel Ciolacu (PSD), după cum arată datele unui ultim sondaj realizat pentru USR de Verifield, potrivit surselor Libertatea.Pe locul al patrulea este George Simion, cu 14,1%. La foarte mică distanță este Diana Șoșoacă, cu 13,9%.Departe de aceste procente este Nicolae Ciucă, cu 7,3%. Au mai fost măsurați Cristian Diaconescu (6% – independent), Kelemen Hunor (2,3% – candidat UDMR) și Ana Birchall (1,7% – candidată independentă).În ceea ce privește parlamentarele, fără a fi vreo surpriză, locul întâi e ocupat de PSD, cu o intenție de vot de 29,3%. Pe locul al doilea sunt liberalii, cu o intenție de vot de 17,8%, în timp ce pe locul al treilea este Alianța pentru Unirea Românilor, cu 16,6%. Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia)În PNL sunt discuții pentru găsirea unei variante de retragere a generalului. Campania de lansare a fost un eșec, cartea nescrisă a liderului liberal devenind subiect de glume pe rețelele sociale. O schimbare de strategie la PNL va avea efecte surprinzătoare asupra alegerilor parlamentare și prezidențiale din toamnă.Marea problemă a liberalilor e că nu au un înlocuitor competitiv. Asta a făcut ca în PNL să se formeze trei curente de opinie: Renunțarea la Nicolae Ciucă și susținerea Elenei Lasconi, candidata USR, singura care e pe trend ascendent în sondaje și are cotă de 16%. Astfel se formează o nouă alianță de centru-dreapta, PNL-USR, care are cele mai mari șanse să câștige alegerile prezidențiale și să ia un scor bun la alegerile parlamentare, apropiat sau mai mare ca al PSD. A doua soluție e o înțelegere cu PSD prin care formațiunea social-democrată să transfere voturi cu ajutorul primarilor către Nicolae Ciucă, astfel încât în finala prezidențială să intre Marcel Ciolacu și liderul liberal. Astfel s-ar rezolva problema majorității parlamentare, a președintelui (Ciucă) și a prim-ministrului (Ciolacu). Aici, problema principală e că nici PSD nu dispune de suficiente voturi, liderul social-democrat nefiind sută la sută sigur că ajunge în turul doi al prezidențialelor, deși are șanse mult mai mari ca Nicolae Ciucă. A treia e asumarea riscului ca Nicolae Ciucă să rateze finala. Partidul să intre în campanie, susținându-l pe actualul lider, iar decizia unei posibile alianțe să se ia după primul tur al alegerilor prezidențiale. Problema acestei strategii e că ratarea finalei pentru Cotroceni va avea consecințe negative asupra votului pentru Parlament, ce are loc la o săptămână după primul tur.Integral pe pagina SpotMedia. Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare)Premierul Marcel Ciolacu a confirmat marți, 27 august, că Ministerul Finanțelor pregătește un proiect de amnistie fiscală pentru firme și persoane fizice. Șeful Executivului a anunțat că sprijină acest proiect, care ar aduce la bugetul public o parte semnificativă din arieratele de 180 de miliarde de lei înregistrate de ANAF.Amnistia anunțată va aduce cel mult 4 miliarde de lei: o spun datele guvernului și Aritmetica, scrie CursDeGuvernare.Aproape 45.000 de firme au restanțe la bugetul de stat de peste 1.000 de lei. Dintre acestea, doar 1.000 au cifre de afaceri suficiente pentru a-și permite să achite datoriile.Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, speră să acopere deficitul record spre care se îndreaptă guvernul în 2024 prin recuperarea arieratelor din sectorul privat.Arieratele de 180 de miliarde nu există efectiv. 32.000 de firme datornice nici n-au au avut activitate în 2023, mai scrie CursDeGuvernare. Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul)O nouă postare a fostului polițist sibian Viorel Teacă a devenit virală după ce a repetat un experiment realizat anterior de un șef de poliție din Africa, în care s-a testat legătura dintre consumul unui corn cu ciocolată și alcoolemie.Viorel Teacă a realizat propriul experiment folosind un croissant cu vanilie și un alcooltest Drager, folosit și de Poliția Română. Astfel, a obținut o alcoolemie de 0,32. Videoclipul său a strâns aproape 1,5 milioane de vizualizări, declanșând numeroase reacții online.În timp ce unii au pus la îndoială autenticitatea experimentului, alții au folosit ocazia pentru a critica legislația și sistemul, sugerând că oameni nevinovați ar putea rămâne fără permis din cauza unor situații similare.Continuarea în Adevărul.

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne) „Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.Reportajul integral în Adevărul. Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău. Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare. Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.70% dintre îngrijitori sunt femei. OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

Guvernul britanic intenţionează să adapteze programa şcolară pentru a-i pregăti mai bine pe copii împotriva dezinformării şi a "teoriilor conspiraţiei sordide" care circulă online. Aceasta, în urma recentelor revolte de extremă dreapta, după cum  arată un interviu publicat duminică, citat de AFP și Agerpres. Autorităţile britanice au fost foarte deranjate din cauza rolului reţelelor sociale în săptămâna de violenţe rasiste şi islamofobe care a urmat unui atac cu cuțitul ce a luat viaţa a trei fetiţe în Southport (nord-vestul Angliei) pe 29 iulie.Într-un interviu pentru Sunday Telegraph ministrul Educaţiei, Bridget Phillipson, a afirmat că e mai important ca niciodată ca tinerilor să li se ofere abilităţile necesare pentru a dezvolta un simţ critic asupra a ceea ce văd online.Acest obiectiv, notează AFP, va face parte dintr-o vastă revizuire a programei şcolare pentru ciclurile primar şi secundar lansată de noul guvern laburist, ale cărei concluzii sunt aşteptate anul viitor.Conform Sunday Telegraph, ideea guvernului nu este de a crea cursuri specifice privind dezinformarea, ci de a include acest subiect în mai multe materii.După cum remarcă și o analiză a Politico, dezinformarea pe platformele online a jucat un rol crucial în incitarea acestor revolte, deoarece indivizi cu un număr mare de urmăritori răspândesc afirmații false.Publicația invocă un studiu asupra modului în care influencerul misogin Andrew Tate, difuzorul de știri GB Darren Grimes și agitatorul anti-musulman Tommy Robinson au avut un impact semnificativ în răspândirea online a zvonurilor fictive.Normalizarea islamofobieiCu toate acestea, ușurința cu care aceste afirmații rasiste se răspândesc demonstrează și faptul că normalizarea islamofobiei în societatea britanică ține nu doar rețelele sociale.Potrivit unui raport din 2019 al grupului anti-rasist Hope not Hate, „mai mult de o treime dintre oamenii din Marea Britanie cred că islamul este o amenințare pentru modul de viață britanic”.Citeste siDemonstrațiile violente anti-imigranți din UK au eșuat. Care este bilanțul lor?Aproape o treime din public (32 la sută) subscrie la teoriile conspirației anti-musulmane, inclusiv afirmațiile privind „zonele interzise”, pe care aproape jumătate dintre alegătorii conservatori (47 la sută) le consideră adevărate.Potrivit unei alte analize, publicată de The Conversation, chiar dacă adolescentul arestat în urma atacului nu este un imigrant, dezinformarea despre el s-a răspândit imediat.Iar cei care s-au revoltat în jurul centrelor care găzduiesc migranți și al moscheilor se prezintă ca luând măsuri împotriva unei amenințări din interior.Supremația albă – notează The Conversation - se întemeiază pe narațiunea unei amenințări specifice de gen și rasiale. Această idee este curentul de bază al sloganului nazist ”kinder küche, kirche” (”copii, bucătărie, biserică”) care trasează rolul femeilor în interiorul casei și al bărbaților în afara casei.De altfel, cel mai faimos slogan al naționalismul alb îi îndeamnă pe adepți să „asigure un viitor” copiilor albi. Concluzia ar fi că dezinformarea reprezintă doar una dintre cauzele fenomenului, însă rădăcinile pot fi cu mult mai profunde. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ungaria a împrumutat un miliard de euro de la bănci chinezești. Suma este mai puțin importantă, gestul este relevant, în sensul că reconfirmă apropierea economică a Ungariei de China. În primăvara acestui an, Ungaria a împrumutat discret un miliard de euro de la trei bănci comerciale chinezești. Informația a fost publicată de site-ul maghiar Portfolio și a fost confirmată de agenția guvernamentală de specialitate.Împrumutul a fost acordat de Banca de Dezvoltare a Chinei, Banca de Export-Import și Banca Chinei și va fi utilizat pentru investiții în domenii cu tehnologie înaltă, dar și în infrastructură, transport și energie. Împrumutul a fost contractat pe o perioadă de trei ani cu o dobândă variabilă. Cam atât se știe despre creditul acordat de cele trei bănci chinezești, dar este clar că unele coordonate rămân foarte vagi, în sensul că, totuși, condițiile și obiectivul împrumutului sunt neclare.Suma contractată de Ungaria este practic nesemnificativă. Un împrumut de un miliard de euro nu înseamnă mare lucru, în acest moment. Cel mai bun exemplu vine chiar din România. Statul român s-a împrumutat în primele șase luni ale acestui an cu 130 miliarde de lei, adică echivalentul a 26 miliarde de euro. Doar aceste cifre ne arată cât de mari au fost împrumuturile României și cât de puțin înseamnă miliardul de euro luat de Ungaria de la bănci chinezești.Problema pe care o sesizează presa europeană este apropierea guvernului de la Budapesta de China. Cele două țări au început să colaboreze din punct de vedere economic după anul 2010, atunci când a venit la putere premierul Viktor Orban. Investițiile chinezești au crescut, însă, începând cu anul 2022, anul trecut Beijingul a fost chiar cel mai mare investitor în Ungaria, iar declarațiile oficiale arată că în următorii ani investițiile chinezești vor ajunge la 15 miliarde de euro. Investițiile ar urma să se facă în sectorul mașinilor electrice și al bateriilor. Totuși, opoziția politică denunță opacitatea liniilor de împrumut și a investițiilor care vin din China.De exemplu, Ungaria a fost unul dintre primele state europene care au semnat un acord cu China pentru dezvoltarea așa-numitului „drum al mătăsii” modern, care își propune să conecteze Europa de China prin construirea unor rețele de infrastructură feroviară și rutieră. În cadrul programului, Ungaria a primit un împrumut în valoare de 900 milioane de dolari, iar aportul la drumul mătăsii ar trebui să fie o linie ferată de mare viteză între Budapesta și Belgrad, doar că realizarea proiectului este în întârziere.Ungaria nu este în cea mai fastă poziție macroeconomică. Anul trecut, inflația a ajuns la 17%, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană, deficitul bugetar a depășit cu mult 3% din PIB ajungând la sfârșitul anului trecut la 5,9% din PIB, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeană. Mai mult, Ungaria are blocate fonduri europene în valoare de 20 miliarde de euro, din cauza problemelor privind statul de drept. O scuză pe care o poate găsi Ungaria este că în lipsa banilor europeni se aruncă în brațele Chinei. Un lucru pe care Viktor Orban îl face cu mare talent, în sensul că în luna mai a.c. președintele chinez a fost primit cu pompă la Budapesta, iar la începutul lunii iulie, când Ungaria abia preluase președinția Uniunii Europene, premierul maghiar s-a deplasat în capitala Chinei.Situația precară macroeconomică a Ungariei nu este o explicație suficientă pentru apropierea economică de China. Sunt și alte state membre care au pulverizat deficitul bugetar. De exemplu, în luna iunie a.c., Comisia Europeană a mai adus alături de România câteva state membre pentru care a deschis procedura de deficit excesiv: Italia, Belgia, Franța, Ungaria, Polonia, Slovacia și Malta, toate cu deficite bugetare mai mari de 3% din PIB. În concluzie, nici măcar deficitele sau datoria publică mari nu pot justifica orientarea economică a guvernului de la Budapesta.

Aproape 20 de milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, România înregistrând cel mai ridicat nivel în rândul ţărilor membre UE, arată datele publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite Agerpres.

Aproape două treimi dintre români nu se declară nici de stânga, nici de dreapta sau pur și simplu nu știu ce înseamnă cele două ideologii. Așa reiese dintr-un sondaj INSCOP, comandat de agenția News.ro, care mai arată că nici măcar alegătorii PSD și PNL nu se declară de stânga sau de dreapta.

Aliații NATO au convenit un ajutor militar pentru Ucraina de 40 de miliarde de euro anul viitor. În ce condiții vor fi acordați banii, ne lămurește imediat Mihaela Gherghișan. Ecouri după vizita lui Orban la KievVizita lui Viktor Orban la Kiev și oferta făcută președintelui Zelensky continuă să aibă ecouri.Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea premierului ungar Viktor Orban de a lua în considerare o încetare a focului pentru a „accelera negocierile de pace”, anunță presa de la Kiev. Despre cum a  decurs întâlnirea dintre cei doi, vă spunem imediat în 40 de minute.Două blocuri politice, în lupta pentru turul doi al alegerilor legislativer anticipateCampania electorală pentru turul al doilea al alegerilor legislative anticipate din Franța se duce între două blocuri politice care se critică unul pe altul în încercarea de a obține victoria. Termenul de depunere a candidaturilor s-a încheiat. Peste 220 de candidați calificați în cel de-al doilea tur au renunțat pentru a împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere.Rezultate dezastruoase la Evaluarea NaționalăIașiul este județul cu cel mai mare număr de note de 10 după Capitală. Astăzi au fost publicate rezultatele de la Evaluarea Națională 2024! În mediul rural, un singur elev a obținut nota 10. Aproape jumătate dintre elevii de la sat au luat note între 1 și 4. Concret, 42,5% dintre aceștia nu au reușit să obțină media 5.

Aproape una din 5 (19,8%) persoane a fost afectată în 2023 de deprivare materială şi socială severă, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3,97 milioane persoane, mai puţine cu 59.000 persoane faţă de anul 2022.

Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli 13 măsuri ca să combată fenomenul (EduPedu) - Protocolul dintre Ministerul Sănătății și Patriarhie încalcă legea salarizării bugetarilor. Arhiepiscopia Bucureștilor insistă că are dreptul să numească preoții în spitale (Libertatea) - Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană: cine este pentru,  cine împotrivă, cum încearcă Rusia să saboteze acest proces, în perspectiva referendumului de aderare la UE și a scrutinului prezidențial din octombrie (G4Media) Săptămâna prezidențială (SpotMedia)Săptămâna începută cu o zi de vacanță ar trebui să fie a unor decizii importante pentru continuarea anului electoral, cu momentul ei culminant, prezidențialele.Coaliția urmează să se reunească marți pentru a decide când organizează alegerile prezidențiale, în septembrie, după cum PSD și PNL au bătut palma și au anunțat încă din martie, sau mai târziu, eventual prin noiembrie – decembrie, după cum vor liberalii.Ultima variantă vehiculată privind data prezidențialelor este una de compromis, adică nici cum vrea PSD 15-29 septembrie, nici noiembrie cum ar vrea PNL, ci 29 sept- 13 oct.În ceea ce privește candidaturile, cele mai multe sunt deja destul de clare: Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, George Simion, Diana Șoșoacă, Elena Lasconi.Ce va face PSD?Marcel Ciolacu este suspus unei presiuni intense de a candida la prezidențiale, în numele tradiției că președintele PSD asumă această luptă. Nu știu câți cred sincer că are o șansă reală, dar mulți știu că această candidatură vacantează practic șefia partidului, și dacă Marcel Ciolacu ar învinge și ar pleca la Cotroceni, și dacă ar pierde și, tot tradițional, partidul i-ar lua gâtul.Nici să refuze pur și simplu candidatura nu ar fi simplu pentru Marcel Ciolacu și l-ar putea duce tot la pierderea puterii interne, dacă nu va reuși să ofere un proiect alternativ consistent. O variantă ar fi tandemul cu Mircea Geoana, pe care îl resping mulți dintre liderii PSD. Cel mai comod ar fi tandemul cu Nicolae Ciucă în numele stabilității, dar PSD nu va accepta să susțină președintele altui partid.Integral pe pagina SpotMedia. Aproape 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a nu au terminat clasa sau nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024 / Numărul este cel mai mare din ultimii 5 ani și apare după ce Ligia Deca a trimis în școli, în ianuarie, 13 măsuri ca să combată fenomenul (EduPedu)Ministerul Educației a anunțat luni la prânz că la Evaluarea Națională 2024 au fost înscriși „peste 160.400 de elevi”, în condițiile în care înscrierea elevilor la această evaluare este automată și obligatorie pentru școli, fiind făcută de către secretariat, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a.Prin raportarea numărului aproximativ de înscriși la numărul total de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar – 176.266, potrivit datelor Ministerului Educației, rezultă un număr de 15.866 de elevi care fie nu au terminat clasa a VIII-a, fie nu au fost înscriși în evaluare. Este echivalentul a 634 de clase cu câte 25 de elevi fiecare.Numărul este cel mai mare din 2019 încoace, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro și înseamnă 9% din cohorta de clasa a VIII-a. EXCLUSIV | Protocolul dintre Ministerul Sănătății și Patriarhie încalcă legea salarizării bugetarilor. Arhiepiscopia Bucureștilor insistă că are dreptul să numească preoții în spitale: „Ne angajăm personalul după susținerea unui concurs specific!” (Libertatea)În baza unui protocol, Ministerul Sănătății permite Bisericii Ortodoxe Române ceea ce Armata și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) îi refuză, deoarece ar reprezenta o încălcare a legii.Protocolul din 2022 indică BOR drept forul care „organizează activitatea de asistență religioasă creștin-ortodoxă” în spitale. Forțând interpretarea acestei înțelegeri, managerii de unități sanitare și Biserica au ajuns la concluzia că BOR poate decide inclusiv ce preoți sunt angajați în cadrul spitalelor.BOR organizează concursuri pentru posturile de preoți de caritate, aprobă candidații și elaborează tematica de examen. BOR numește apoi câștigătorii acestor concursuri ca preoți de caritate în organigrama spitalelor, spitale care le plătesc salariile acestora.Libertatea prezintă textul protocolului dintre Patriarhie și Ministerul Sănătății. Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană: cine este pentru, cine împotrivă, cum încearcă Rusia să saboteze acest proces, în perspectiva referendumului de aderare la UE și a scrutinului prezidențial din octombrie (G4Media)Summit-ul UE de la Bruxelles de marți urmează să dea startul negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Practic nimeni în Moldova nu se îndoiește de faptul că acceptarea celor două state drept candidate la aderare se datorează invadării de către Rusia a Ucrainei în 2022.Unul dintre principalele obstacole în calea integrării este faptul că Republica Moldova nu își controlează între teritoriul, în regiunea separatistă nistreană fiind staționate trupe rusești. Această problemă persistă de peste trei decenii.Sondajele de opinie, realizate doar pe teritoriul Republicii Moldova controlat de autoritățile de Chișinău, indică un sprijin de 55 – 65% în favoarea integrării în UE. Acest sprijin variază odată cu sprijinul pentru puterea de la Chișinău.Principalul criteriu de despărțire a sprijinului pentru integrare europeană este limba vorbită: vorbitorii de limbă română susțin în proporție de circa 70% aderarea la UE, pe când minoritarii vorbitori de rusă, indiferent de etnie, susțin doar în proporție de 30%, cei mai opuși fiind, potrivit sondajelor, etnicii găgăuzi, concentrați în sudul Republicii Moldova.Pe larg, pe G4Media.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat marţi că este "prudent optimist" că va depăşi opoziţia Ungariei în ceea ce priveşte candidatura sa la şefia NATO, după ce a discutat cu premierul Viktor Orban. Însă el a avut dificultăţi în a-l convinge pe Orban şi încă se confruntă cu concurenţa singurului candidat, preşedintele Klaus Iohannis, notează AFP, potrivit news.ro

Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani, potrivit organizației Salvați Copiii România. Același studiu mai arată că una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil în minorat, iar una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este, la rândul ei, născută în perioada de minorat a mamei.Dotarea precară a secțiilor de terapie intensivă neonatală și a maternităților din România, precum și întârzierea lucrărilor de reabilitare și modernizare sunt condiții agravante pentru rata ridicată a mortalității infantile în România, din nou în creștere.Pentru anul 2024, peste 45 de unități medicale au solicitat sprijinul Organizației Salvați Copiii pentru programe de dotare și reabilitare. Este nevoie de peste 250 de echipamente medicale performante, printre care: 17 incubatoare, 10 mese de reanimare, 13 ecografe, 17 aparate de ventilație, două aparate de radiologie, două hote de flux laminar, 32 de injectomate, trei sisteme de monitorizare, laparoscop, linie de endoscopie, echipamente specifice pentru susținerea alimentației parenterale - aparat de analiză nutrițională a laptelui matern, frigider, pasteurizator etc, pentru care sunt necesare peste 5 milioane de euro.Din păcate, România continuă să se confrunte cu disproporții sociale semnificative, iar segmentul vulnerabil al populației, în special femeile gravide și copiii, se află în situații de marginalizare."Tinerele care devin mame la vârste fragede se expun la riscuri majore pentru sănătate, precum hipertensiunea arterială, anemia, nașterea prematură, subponderabilitatea la naștere a nou-născutului și depresia post-partum. Nașterea la vârste fragede reprezintă o vulnerabilitate în plus atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut, fenomenul gravidității în rândul minorelor fiind frecvent asociat cu mortalitate infantilă crescută", conform raportului Ministerului Sănătății (INSP) pentru 2022.În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat):• 2018: 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu împliniseră 15 ani;• 2019: 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;• 2020: 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;• 2021: 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;• 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.Doar la maternitatea Polizu, în 2023, au născut 162 de mame minore, cu vârste între 12 și 17 ani, sarcinile la vârste fragede având risc de preeclampsie, restricție de creștere intrauterină și suferință fetală. Dintre cele 162 de gravide minore, una avea doar 12 ani, nouă dintre ele 13 ani, 18 dintre ele 14 ani, 30 dintre ele 15 ani, 49 aveau 16 ani și 55 de fete au devenit mame la 17 ani. Am discutat subiectul cu Șefania Mircea, manager proiect Organizația Salvați Copiii România, invitata emisiunii Sănătatea FM. "Intrăm în al 14-lea an al programului de reducere a mortalității infantile, implementat de Organizația Salvați Copiii România, cu sprijinul donatorilor noștri, fie că sunt persoane fizice sau companii.Acest program a ajuns în toate județele țării cu echipamenter performante (peste 1770). Ne întoarcem de fiecare dată acolo unde este nevoie, pentru că echipamentele sunt din ce în ce mai performante.", explică la RFI, Ștefania Mircea, de la Organizați Salvați Copiii România. 

Zeci de lideri mondiali s-au întâlnit în Elveția pentru a discuta despre cum să aducă pacea în Ucraina devastată de război, deși orice speranță într-un progres real a fost stinsă de absența Rusiei, transmite Associated Press. Aproape 80 de țări au cerut ca „integritatea teritorială” a Ucrainei să fie baza oricărui acord de pace, deși unele țări cheie în curs de dezvoltare nu s-au alăturat.  Calea de urmat pentru diplomație rămâne neclară, sunt de părere comentatorii. În acest timp, echipa ucraineană de fotbal este super-motivată pentru primul meci de la Euro 2024, împotriva României.”În timp ce regimul rus își continuă progresul lent pe front, summitul desfășurat în Elveția a publicat un comunicat de presă care stabilește condițiile pentru încetarea ostilităților”, informează Le Figaro. ”Acest text, care este susținut de marea majoritate a celor circa 100 de participanți, reafirmă, de asemenea, „principiile de suveranitate, independență și integritate teritorială a tuturor statelor, inclusiv a Ucrainei”.Euractiv notează că, ”deși summitul pentru pace a conturat o foaie de parcurs către pace, multe țări cheie din Sudul Global – inclusiv Arabia Saudită, Mexic, India, Brazilia, Africa de Sud și Indonezia – nu au semnat declarația finală”.Iar CNN observă că, ”în ciuda angajamentului puternic în rândul democrațiilor occidentale, înaintea evenimentului au existat întrebări cu privire la cât de mult ar putea fi realizat, având în Rusia nu a participat. Și nici China, a cărei relație comercială din ce în ce mai strânsă cu Moscova a ajutat Kremlinul să supraviețuiască sancțiunilor occidentale.Comunicatul publicat duminică spune că semnatarii au încheiat alte câteva acorduri. Printre acestea, principiul conform căruia Ucrainei ar trebui să i se permită să controleze propriile centrale nucleare – inclusiv centrala nucleară Zaporijia ocupată de ruși. De asemenea, Kremlinul ar trebui să se abțină atât de la utilizarea, cât și de la amenințarea cu utilizarea armelor nucleare. Părțile au mai spus că toți copiii și civilii care au fost strămutați ilegal trebuie să fie returnați în Ucraina”.Analiști citați de Euronews afirmă că reuniunea va avea probabil un impact concret mic asupra încheierii războiului, deoarece ţara care îl conduce, Rusia, nu a fost invitată – deocamdată. Aliatul său cheie, China, nu a participat. Brazilia, care a fost prezentă la întâlnire în calitate de observator, a căutat să pună la cale rute alternative spre pace.Întâlnirea s-a străduit, de asemenea, să readucă războiul în lumina reflectoarelor într-un moment în care conflictul din Gaza, alegerile naționale și alte preocupări au captat atenția globală.În sfârșit, în contextul mesajului din Elveția, Deutsche Welle transmite că Ucraina intră super-motivată la Euro 2024.Antrenorul Ucrainei, Serhiy Rebrov, a spus că este vital ca echipa sa să participe la Euro 2024 pentru a „arăta spiritul” unei țări devastate de război de când a început invazia pe scară largă a Rusiei în urmă cu doi ani.Rebrov a cerut Europei să continue să susțină țara în războiul împotriva Rusiei, înaintea primului său meci de la Campionatul European de fotbal împotriva României."Războiul continuă. Avem nevoie de sprijin continuu, luptăm pentru pace, luptăm pentru pace în Europa", a adăugat Rebrov, spunând că acest fundal oferă un "element suplimentar de motivație".Din cauza războiului, Ucraina nu a mai jucat un meci acasă de peste doi ani. Cu toate acestea, echipa a reușit totuși să se califice la Euro.Alături de România, Ucraina va înfrunta în Grupa E Belgia și Slovacia, iar Rebrov le-a cerut jucătorilor săi să arate spiritul țării în pregătirea primului lor meci”.

Patinoarul Berceni Arena din București a intrat în linie dreaptă cu probele tehnice, înainte de darea în folosință. Berceni Arena, singurul patinoar competițional ridicat în Capitală în ultimii 70 de ani, va fi gazda primului meci disputat în București după o pauză de mai bine de 12 ani. Este vorba de Supercupa României-2024, care se va juca pe 31 august, între CSM Corona Brașov și ACSH Gheorghieni.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne astăzi, la alegerile locale și europarlamentare 2024. Aproape 19.000 de secții de votare sunt organizate în țară, și alte 915 în străinătate.Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se vor închide la ora 22:00, programul putând fi prelungit cu încă două ore, în cazul în care mai sunt oameni care așteaptă să voteze. BEC va face anunțuri de presă cu privire la prezența la vot la orele 10:30, 13:30, 16:30, 19:30 și 22:30.

Lideri occidentali si veterani din al Doilea Razboi Mondial s-au adunat pe plajele din Normandia ca sa comemoreze 80 de ani de la eliberarea Europei de sub ocupatia nazista. Ceremoniile din acest an au o semnificatie aparte in contextul razboiului din Ucraina. Presedintele american, Joe Biden, regele Charles al III-lea, si premierul canadian Justin Trudeau i s-au alaturat lui Emmanuel Macron. A fost invitat la ceremonii si presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Aproape 200 de veterani, majoritatea americani si britanici, iau parte la festivitati. Din cauza varstei inaintate a acestora, cel mai probabil acesta este ultimul an  in care prezenta lor in Normandia va fi onorata.     O temă mai veche revine în actualitate: reforma administrativ-teritorială. Cetățenii și-o doresc, politicienii nu prea Mai bine de jumatate dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice, un procent similar având aceeaşi părere despre o reformă administrativă care ar include comasarea unor localităţi, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Aceasta perceptie a publicului ar trebui sa functioneze ca un argument in plus pentru politicieni, alaturi de date statistice care arata ca 500 de primarii din intreaga tara nu reusesc sa se autofinanteze si traiesc exclusiv din banii primiti de la buget. Antibiotice Iași va produce medicamente criticeCompania la care acționarul majoritar este statul român, prin intermediul Ministerului Sănătății, va primi o finantare de o suta de milioane de euro, bani europeni. Se va infiinta un centru nou de cercetare si vor fi investiții în fluxuri de fabricație pentru medicamente critice, în vederea reducerii dependenței de producătorii externi. Un medicament critic este identificat prin combinarea a două criterii, gravitatea bolii pe care o vizează și disponibilitatea medicamentelor alternative.

Debarcarea din Normandia nu a implicat doar bărbați. Și femeile au pregătit cu meticulozitate această operațiune militară gigantică, în special membrele Women's Royal Naval Service (WRNS), ramura feminină a Royal Navy. Un fotograf britanic a refăcut parcursul lor, după 80 de ani.

Emanuel Church Anaheim, California - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Crinișor Ștefan, în data de 28 aprilie 2024.

Nedumerirea dlui Ciolacu. Ce nu funcționează? (SpotMedia) - Zeci de candidați, șefi de organizații și membri au părăsit partidul extremist în ultimele trei luni, la pachet cu dezintegrarea ”polului suveranist” (G4Media) - Ionela Băluță, profesor universitar, despre egalitatea de șanse în viața publică: „Sexismul, misoginia și violențele descurajează sau elimină femeile din arena politică” (Libertatea) Anul alegerilor. Cine răspunde pentru faptul că avem cea mai mare inflaţie din UE, cea mai rapidă creştere a datoriei externe şi a datoriei publice? (Ziarul Financiar)România începe anul alegerilor cu un derapaj al deficitului bugetar, până la 2% din PIB pe primul trimestru, care se adaugă la datoria publică, cu o creştere substanţială a datoriei externe şi cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană.Cu toate acestea, conducătorii României din toate instituţiile, guvernamentale sau de supraveghere a politicii macroeconomice, se felicită unii pe alţii şi se propun reciproc pentru continuarea conducerii ţării.Cu inflaţia, când de aproape un an România are cea mai mare creştere a preţu­rilor de consum din Uniunea Europeană, de peste 6%, în condiţiile în care media în UE a ajuns la circa 3%, nu mai este nevoie decât de spus că este de fapt unul dintre cei mai buni indicatori ai slăbiciunii economiei locale. O economie insularizată, fără suficiente capa­cităţi de producţie, caracterizată de consum fără producţie.România are nevoie de rate înalte de creştere economică pentru a lăsa în urmă datoriile şi inflaţia, care nu pot veni decât prin investiţii în capacităţi productive, scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Nedumerirea dlui Ciolacu. Ce nu funcționează? (SpotMedia)„Avem cea mai mare evaziune din Europa şi avem cele mai mici taxe. Deci ceva nu funcţionează.”Ceea ce spune dl Ciolacu este discutabil, în funcție de tipul de impozit la care ne referim. De exemplu, impozitul pe salariu e mic, dar în total nivelul de taxare pe muncă e ridicat. Iar mediul de afaceri e cocoșat cu totul felul de biruri care apar de te miri unde. Dar cu siguranță are dreptate când constată că ceva nu funcționează.Cea mai mare problemă în privința evaziunii este la TVA, pe care statul nu e în stare să o colecteze, deși este cel mai ușor de adunat.O cauză este digitalizarea modestă a ANAF, faptul că bazele de date ale instituțiilor nu comunică între ele, corupția. Instituțiile statului au fost împănate cu clienți politici incompetenți, astfel încât cei care muncesc eficient și profesioniști sunt foarte puțini.Dar dl Ciolacu eludează cauza principală.O țară nu are cum să fie performantă în domeniul colectării taxelor doar prin fugărirea populației, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Integral pe pagina SpotMedia. Marea evacuare din AUR: Zeci de candidați, șefi de organizații și membri au părăsit partidul extremist în ultimele trei luni, la pachet cu dezintegrarea ”polului suveranist”/ Cei mai mulți acuză comportamentul lui George Simion/ Reacție a lui Simion: ”Venim după voi” (G4Media)În ultimele trei luni, zeci de membri și șefi de filiale sau candidați au părăsit partidul extremist AUR în opt episoade care au avut loc începând cu luna februarie. Aproape toate s-au încheiat la fel ca politica promovată de liderul formațiunii George Simion, cu scandal și brutal, cu jigniri și cuvinte grele aduse de foștii membri.La jumătatea lui aprilie, AUR a anunțat că începe testarea cu detectorul de minciuni a liderilor organizațiilor județene pentru a asigura astfel un ”test de integritate” și pentru a scădea ”riscul de trădare”, după cum a explicat pentru G4Media prim-vicepreședintele partidului, Marius Lulea. Acesta a mai spus că rezultatele nu vor fi făcute publice pentru că ”nu este relevant și în interesul organizației”.George Simion nu a răspuns solicitării G4Media de a transmite un punct de vedere referitor la demisiile în lanț din AUR. Ionela Băluță, profesor universitar, despre egalitatea de șanse în viața publică: „Sexismul, misoginia și violențele descurajează sau elimină femeile din arena politică” (Libertatea)Vasile Ernu a discutat cu Ionela Băluță - profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și directoare a Centrului pentru Politicile Egalității de Șanse - despre modul în care sunt prezente femeile în politică. Despre motivele pentru care sunt îndepărtate sau se îndepărtează de scena politică. Într-un an în care sunt organizate patru rânduri de alegeri, lipsa femeilor din competiție, în special de pe pozițiile care pot oferi acces la funcțiile publice reprezentative, este un semnal de alarmă, care ar trebui să ne pună pe gânduri și să privim atent la felul în care sunt implementate politicile privind egalitatea de șanse în societatea românească.Găsiți interviul în Libertatea.

Dupa ce presedintele Zelenski a cerut ca Ucraina sa beneficieze de aceeasi aparare antiaeriana ca si Israelul, Consiliul European reunit la Bruxelles transmite că livrarea de echipamente antiaeriene către tara aflata in razboi este urgentă și cere ca propunerile de direcționare către Kiev a profiturilor provenite din activele rusești blocate să fie adoptate rapid.  Imediat, dezbatem concluziile summitului european alaturi de corespondentul RFI, Mihaela Gherghisan.  Va dona Romania sisteme Patriot Ucrainei? Ce spun analistii militariEste posibil ca Romania sa doneze sisteme Patriot Ucrainei? Aproape 100 de europarlamentari au semnat o scrisoare în care cer guvernelor României, Germaniei, Spaniei, Greciei, Poloniei şi Olandei să sprijine Ucraina cu sisteme de rachete. România a intrat în posesia lor in urma cu 4 ani. Ce spun analistii militari despre aceasta solicitare, aflati in aceasta seara.Se va retrage Catalin Carstoiu din cursa pentru Primaria Capitalei?Sunt ape tulburi in Coalitie. Potrivit unor surse, Marcel Ciolacu nu l-ar mai dori candidat la Primaria Capitalei pe medicul Catalin Carstoiu, insa acesta ar refuza sa-si retraga candidatura. Deocamdata, liberalii sustin ca explicatiile oferite de Catalin Carstoiu in legatura cu presupusa lui incompatibilitate sunt lamuritoare. Mai tarziu, argumentele vicepresedintelui PNL, Florin Roman. Joi începe procesul contra liderului AfD din Turingia, Björn HöckeUn membru marcant al partidului de extrema dreapta, Alternativa pentru Germania, Björn Höcke, apare începând de astazi in faţa unui tribunal din Halle, pentru presupusa folosire a unui slogan nazist interzis. Höcke intenţionează să fie cap de listă al formatiunii  la viitoarele alegeri regionale din Turingia de la 1 septembrie. 

Salutare, prieteni! Pe 16 decembrie ne vedem la Timișoara și nu întâmplător tema aleasă de discuție va fi ”Partidul. Ceaușescu. Nostalgia”. Cum, firesc ne-a venit și ideea de a-l invita pe istoricul Cosmin Popa să ne vorbească despre Ziua Națională a României și nu doar atât. Aproape că am amuțit în avalanșa de povești auzite despre tezaurul României de la ruși, Securitate, caietele de notițe ale Elenei Ceaușescu și câte și mai câte. Fascinant! Revenim cu picioarele pe pământ când ne îngrijorăm sănătos despre candidații prezidențiali de la anul. Avem timp și pentru cărți, fotbal și câteva pizze.    00:00 Ne descrețim frunțile cu câteva glume și ne întrebăm de ce în America au prins bancurile cu avocați 05:18 Avem o veste bună, anul viitor vom organiza din nou Întâlnirile Vorbitorincii. Altfel vă spunem cum ne-am petrecut ultimele două săptămâni: lansări de carte și de vinuri, conferințe, expoziții, întâmplări pe drumul spre Iași 43:40 Dărâmăm mituri cu istoricul Cosmin Popa. Memorabilă întâlnirea 1:59:35 Ce înseamnă ”a se da în stambă”? Dar ”Între Scila și Caribda”? - e vremea pentru câteva expresii explicate de Radu Paraschivescu 2:08:51 Îngrijorările sănătoase aduc vorba despre candidații la alegerile prezidențiale de anul viitor 2:32:26 Neașteptările vă reamintesc ce bine sună muzica unei doamne care a câștigat Eurovision 2016. Și apoi ceva de sezon :) 2:30:48 Spuma filelor vine cu titluri foarte bune: Vlad Macri - Alfabetul bucatelor, Sorin Trâncă - Drumul lui Constantin, Nelida Pinon - Vocile deșertului, Yaniv Itzcovitz - Nimeni nu părăsește Palo Alto, Zadie Smith -Impostorul 3:05:42 Fotbal și fotbalamuc și… o calificare la EURO 2024 3:20:05 Oale și ulcele pline cu….pizza. Și nu le-am încerca chiar pe toate, să fim serioși!  

Dosarul vaccinurilor, dincolo de coincidențe (SpotMedia) - Cum a fost posibil cazul Murgeni? „O faptă bună care s-a transformat în altceva. Până acum nu a mai intrat în spital mâncare gătită în afară. La noi au mai fost pomeni, dar nu în... citiţi mai departe

Aproape de finalul acestui sezon și înainte de a se bucura de vacanța de iarnă, Dana ne împărtășește cum a decurs lucrul cu obiectivul de a își regăsi echilibrul între muncă și relaxare.  Cum a arătat relaxarea pentru ea în acest an? Ce inițiative a luat și ce efecte benefice a putut observa? Ce reacții de protecție și ce mecanisme au apărut în momentele de schimbare?  Care sunt obiectivele viitoare și ce simte Dana că mai are nevoie să mai lucreze?