Podcasts about drept

Tare, tare greu e să nu vorbești despre Trump și ale sale taxe vamale. Războaiele au o lege a lor și-i dinamică greu de prezis. Știm când încep, nu și cum evoluează sau se termină. Iar un război economic, crede Marian Hurducaș, nu face excepție. Știm cum a început acest război economic generat de SUA, evoluția o vedem, e în dezvoltare, dar nu știm ce efecte va avea pe termen lung și în cât timp se poate cârpi ce s-a rupt, asta în condițiile în care se mai poate cârpi, evident.  De ce spunem asta? Pentru că încrederea era principalul produs de export al SUA, după cum bine sesiza recent Adrian Mihălțianu de la PressOne.ro, iar acum exportă ceea ce exportă Rusia, adică teamă. Iar, conform involuției de săptămâna trecută a piețelor financiare și a titluirlor de stat cu care SUA își finanțează deficitul, încrederea dispare treptat dar repede în rândul investitorilor. Drept urmare, tarifele au fost amânate cu 90 de zile, dar nu în totalitate și nu pentru toată lumea. Economia României nu o duce bine anul ăsta și nici pentru următorii ani - vreo 7 - nu se vede scoasă la liman. Luate pe rând, avem:Deficit bugetar 2024: 9.28% în standardele ESA (cel mai bun standard de raportare, nu e influențat de amânarea unor plăți). Reminder, targetul pentru deal-ul de 7 ani cu Comisia Europeană e de 3%.Deficitul de cont curent (diferența dintre exporturi și importuri) a urcat la 4.8 mld. Euro, o creștere de 85% față de februarie 2024;Rata inflației martie 2025: 4.9% Datoria publică: 964 mld. lei în martie 2025 ; în 2024 am plătit 7 miliarde de euro numai în dobânzi pentru datoria publicăAșadar, cum va evolua în contextul global de acum e o întrebare mai mult decât necesară.Invitat:Ciprian Dascălu, Economist-Șef și Director de Cercetare al BCR (Banca Comercială Română). Cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul bancar, Ciprian este specializat în macroeconomie, piețe financiare, modele economice și prognoză, statistică și managementul riscului. Este considerat unul dintre cei mai buni analiști economici din regiune, iar de-a lungul carierei a fost recunoscut de platforme internaționale precum Bloomberg, Consensus Macroeconomics și Focus Economics, ocupând în mod constant primele locuri în clasamentele acestora pentru acuratețea prognozelor macroeconomice. Ciprian Dascălu este absolvent al Facultății de Finanțe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din București și al programului de masterat DOFIN, cu specializare în domeniul financiar-bancar.

Et dobbeltdrap preger Lindesnes denne uken. Den antatte gjerningsmannen ble også funnet død. Krimkommentator Øystein Milli og Tor-Erling Thømt Ruud går i gjennom det de vet om saken. Ansvarlig redaktør Gard Steiro

30. Mars 2025

Turcia și Serbia, două țări zguduite de proteste. Care vor fi urmările politice ale acțiunilor de stradă? Presa internațională analizează situația din cele două țări. Pentru The Guardian, ”arestarea primarului celui mai mare oraș al Turciei a reprezentat un moment decisiv în desprinderea prelungită a țării de democrație. Oponenții președintelui Recep Tayyip Erdoğan se tem că este o mișcare de a renunța la singurul concurent capabil să-l învingă la viitoarele alegeri, așteptate înainte de 2028.Deutsche Welle notează că oficialii guvernamentali au respins acuzațiile potrivit cărora măsurile legale împotriva personalităților din opoziție sunt motivate politic și insistă ca instanțele din Turcia funcționează independent.Erdogan a acuzat sâmbătă conducerea CHP că a transformat partidul „într-un aparat care să absolve o mână de tâlhari municipali care au fost orbiți de bani”.El a acuzat, de asemenea, partidul că „face totul pentru a tulbura liniștea publică, pentru a polariza națiunea”.Și după cum explică The Conversation, ”Constituția Turciei impune o limită de două mandate prezidențiale de cinci ani. Erdogan a fost deja ales de trei ori, dar și-a justificat a treia candidatură argumentând că primul său mandat a avut loc înaintea modificărilor constituționale din 2017 care stabiliseră sistemul actual. Dacă limita mandatelor este ridicată, el ar putea fi ales a patra oară – și, potențial, mai departe.Principalul obstacol în calea planurilor lui Erdogan este Imamoglu, care pare a fi mult mai popular decât președintele .Acuzațiile par să fi fost aduse împotriva lui Imamoglu cu un obiectiv și mai ambițios. Ar aduce o victorie triplă pentru Erdogan – el ar putea să recâștige primăria Istanbulului prin numirea unui funcționar public ales, să facă schimbări constituționale prin intimidarea parlamentarilor și să-și elimine cel mai puternic rival din orice viitoare cursă prezidențială. În Serbia, protestele demontează puterea lui Vucic, comentează Foreign Policy.”Studenții din Serbia și-au dovedit deja capacitatea de a contesta status quo-ul și de a rezista unui sistem autocratic.În ultimele patru luni, studenții din Serbia au contestat efectiv corupția înrădăcinată și violența sponsorizată de stat care l-au definit pe președintele Aleksandar Vucic și partidul său atotstăpânitor. Reprezentanții Partidului Progresist Sârb al lui Vucic, inclusiv cei care servesc în guvern, au colaborat cu criminalii, au șantajat alegătorii și au amenințat pe cei care caută dreptate.Studenții au mărșăluit în toată țara pentru a contracara propaganda presei controlate de stat și pentru a risipi temerile de persecuție și răzbunare, care au înăbușit de mult dizidența. Drept urmare, mii de cetățeni sârbi au ieșit în stradă pentru a-i întâmpina pe studenți și pentru a-și exprima nemulțumirile neauzite”. În sfârșit, Euronews vede în protestele studențești din Serbia o situație provocatoare pentru Uniunea Europeană.”Serbia rămâne cufundată într-o criză politică profundă, în fața privirii perplexe a UE, prinsă în focul încrucișat între nevoia strategică de a susține în continuare o țară candidată la aderare și conștientizarea că multe principii de drept de aici sunt încă foarte departe de standardele europene”.

Baricade este podcastul în care oamenii stau față în față cu opiniiile lor. Și, uneori, pare că se mai și enervează. Radu Naum, desigur. Cert este că sunteți în fața unei discuții, cu argumente de fiecare parte, despre ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni. Suntem un stat de drept sau un stat de drepți!? Noi zicem aici ce credem și așteptăm și părerile voastre în comentariile de pe canalul de youtube. Mulțumim.

Halvannet år etter at Jonas Aarseth Henriksen ble drept, må fire tiltalte møte i retten. Hva skjedde egentlig den dagen da Jonas ble drept, og hva møtte politiet på åstedet? Ansvarlig redaktør Gard Steiro.

M.C.N. Podcast e din nou aici! În episodul cinci al sezonului am abordat un subiect care s-ar putea să-ți rămână în minte multă vreme. Invitate au fost Alina Robu și Diana Nemeș, co-fondatoarele Institutului BrainMap Neuroscience. Ambele au contribuit semnificativ la domeniul sănătății mentale și neuroștiințelor în România. În acest podcast am discutat despre modul în care îți poți înțelege și antrena creierul. Află ce înseamnă și cum arată harta creierului și cum îți poți îmbunătăți viața prin această metodă. În public au fost prezenți alături de noi studenți de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Drept și Filosofie. Le mulțumim și celor de la Mental Health for Romania pentru că ne-au fost alături în acest episod. Mental Health for Romania este o asociație care de aproape 5 ani luptă să schimbe modul în care este percepută și tratată sănătatea mintală în România. Cel mai cunoscut proiect al organizației este Harta Specialiștilor, o platformă online care centralizează peste 300 de psihologi, psihoterapeuți, consilieri și psihiatri din toată țara, ce pot fi filtrați în funcție de locație, experiență și de reducerile și gratuitățile oferite persoanelor fără posibilități, studenților și altor grupuri vulnerabile. Mai multe informații despre Mental Health for Romania găsiți pe mentalhealthforromania.org. Puteți susține proiectele lor prin donații pe site-ul organizației, redirecționarea impozitului pe venit sau, în prag de sărbători, prin achiziționarea unui cadou din magazinul lor online. /Instagram: / mental_health_for_romania Prietenii de la Black Cab au fost și de data asta alături de noi și s-au ocupat de transportul în confort și siguranță al invitaților. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST #micutzu Te invit sa dai JOIN ca sa devii membru al acestui canal. / @micutzustandupofficial ----- ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama) - De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? (HotNews) - România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul) Boala României (SpotMedia)A trimite protestul de duminică în derizoriu ar fi o mare eroare. Pentru că el nu a fost despre Călin Georgescu, ci despre cauzele care au provocat creșterea acestuia. A fost un protest despre starea societății care se simte abandonată de conducătorii ei, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Boala cea mare este ruperea totală a legăturii de încredere dintre guvernați și guvernanți. Prea mulți nu mai văd rostul partidelor politice, nu mai pot accepta că fără ele nu există democrație, că alternativa este dictatura. Unii chiar o doresc, în timp de scandează „libertate”.Atribuie puteri dictatoriale unui soi de Mesia, întâmplător acum Călin Georgescu, care să le rezolve pe toate mult dincolo de puterile lui constituționale și legale. Ceea ce clasa politică ar trebui să înțeleagă însă este că fenomenul care stă la originea acestei stări a societății nu trece de la sine, precum răceala. Dimpotrivă, se amplifică. Și chiar dacă Georgescu ar fi cumva neutralizat, cât timp cauzele care l-au generat rămân, apariția unui înlocuitor ar fi doar o chestiune de timp.Dacă dl Ciolacu reușește să-și depășească adolescentina pasiune pentru Tik Tok, poate se gândește ce îi cer de fapt oamenii din stradă.Nu e cine știe ce mister: seriozitate, predictibilitate, respect și comunicare reală, adică de încredere. Exact ceea ce nu se întâmplă nici după alegeri măcar, dacă ne uităm la ordonanța trenuleț, dacă ne uităm la data alegerilor, dacă ne uităm la baletul în jurul candidatului comun.Poate dl Iohannis realizează până la urmă evidența că fiecare zi pe care o petrece în funcția actuală este un termen de iritare, enervează, este sfidătoare.Integral pe pagina SpotMedia. Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama)„Am trecut în 2025 doar calendaristic. Din punct de vedere politic, suntem fix în 2024, mai puțin PNL-ul, care l-a schimbat pe Ciucă cu Bolojan”, remarcă, pentru Panorama, politologul Andrei Țăranu.Problema e, însă, că nimeni nu vrea să mai vorbească despre ce s-a întâmplat la scrutinul din 24 noiembrie și nimeni nu explică de ce s-au anulat alegerile: dacă a existat un culoar ilegal făcut pentru Călin Georgescu, de Rusia sau de români, cine sunt vinovații.Implicarea Rusiei în alegeri nu a fost probată nici până acum, iar noul Executiv și-a văzut de treabă. Drept urmare, odată instalat la Palatul Victoria, Guvernul Ciolacu 2 s-a grăbit să încerce să rezolve și cea mai stringentă problemă rămasă în planul doi, din cauza alegerilor: deficitul bugetar.Așa a apărut celebra ordonanță-trenuleț. Doar că și aici a repetat o parte din greșelile care i s-au imputat anul trecut, iar criticile au venit din partea mediului de afaceri.Patronatele au fost chemate la discuții, dar au aflat ulterior că Guvernul a introdus în forma finală, două zile mai târziu, mai multe măsuri care nu au fost discutate. Ordonanța de Urgență a fost aprobată pe 30 decembrie, în penultima zi a anului.Din nou, Guvernul a decis să meargă pe aceeași cale bătătorită a lipsei de comunicare și a nerespectării unui cadru predictibil, două mari condiții cerute de mediul privat, de fiecare dată când se discută despre modificări fiscale.Pe de altă parte, înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și a alocațiilor a creat nemulțumiri și-n rândul celor care au votat coaliția PSD-PNL, mai ales că li se promisese anul trecut fix contrariul. De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile (HotNews)Noile cărți electronice de identitate, aflate în faza de proiect pilot încă din vara anului 2021 în județul Cluj, ar fi urmat să fie emise în toată țara din noiembrie anul trecut. Așa anunța Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), însă nu s-a întâmplat asta. Motivul? Într-un răspuns transmis HotNews.ro, autoritățile invocă „dificultăți tehnice apărute la testele cu noul suport de stocare (cip) care va fi prezent pe noile carduri de identitate“.Ministerul de Interne spune că România nu va pierde banii europeni – 150 de milioane de euro – din PNRR, pentru că data emiterii cărților electronice de identitate nu este condiție, iar sumele „sunt raportate atât la numărul de cărți electronice de identitate emise, cât și la investițiile în infrastructura necesară pentru furnizarea serviciilor asociate cărții electronice de identitate”.„În 2025 vor fi emise minimum 3.350.000 de cărți electronice de identitate”, mai arată MAI. România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul)România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru "Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.

21 år gamle Martina ble knivstukket flere titalls ganger av sin ekskjæreste mens hun var på jobb. To av hennes kolleger reddet trolig livet hennes. Ansvarlig redaktør Gard Steiro.

I årets siste episode tar vi en gjennomgang av fronten i Ukraina og diskuterer flystyrten i Kasakhstan. See omnystudio.com/listener for privacy information.

Prieteni, invitatul acestei ediții de Leaders, Bogdan Dima, conferențiar la Facultatea de Drept a Universității Bucureşti, ne va ajuta să înțelegem ce nu am mai trăit până în urmă cu câteva săptămâni, anularea alegerilor.

Nesten halvannet år etter at Jonas Aarseth Henriksen (30) ble drept, åpner nå en av de siktede i saken seg. Han har fortalt hva som skjedde da skuddene ble avfyrt. Ansvarlig redaktør Gard Steiro

Ce este Mişcarea Legionară sau Legiunea Arhanghelul Mihail? Cine au fost şi ce au făcut Corneliu Zelea Codreanu şi mareşalul Ion Antonescu? Zilele acestea e necesar, mai mult ca oricînd în istoria postdecembristă a României, să ne amintim de crimele orchestrate de Mişcarea Legionară şi mareşalul Antonescu, de antisemitism şi Holocaust. Istoricii Adrian Cioflâncă şi Dorin Dobrincu vorbesc despre acest capitol întunecat din istoria noastră. Adrian Cioflâncă: „Mişcarea antisemită are tradiţii mai vechi de perioada interbelică, povestea datează încă de la fondarea statului român modern. Constituţia de la 1866 a fost modificată în Adunarea Constituantă sub presiunea unei mişcări de stradă antisemite. Iniţial, Adunarea Constituantă intenţiona să acorde drepturi cetăţeneşti evreilor. Antisemiţii, care erau surprinzător de bine organizaţi şi articulaţi discursiv la 1866, s-au mobilizat, au scris petiţii, au adunat mii de semnături, au mobilizat oameni politici în Adunarea Constituantă, au adunat o mulţime agresivă la uşile Adunării şi i-au presat pe oamenii politici, care au cedat prea repede şi au modificat articolul din Constituţie care acorda drepturi evreilor, creînd o problemă care va dura decenii la rînd. În 1866, după ce a obţinut schimbarea Constituţiei, mulţimea agresivă de la Adunarea Constituantă s-a pornit şi a distrus Templul Coral. Aşadar avem un păcat originar al statului român modern care apoi s-a tot repetat, au fost o mulţime de episoade violente despre care nu învăţăm în manuale, dar problema de aici porneşte.”Dorin Dobrincu: „Pe această bază, care vine din secolul al XIX-lea, după Primul Război Mondial, în consonanţă cu ce se întîmpla în multe alte ţări din Europa, şi în România se dezvoltă o mişcare antisemită, xenofobă, general vorbind, dar cu accent pe antisemitism, şi în cele din urmă profund antidemocratică. Mai întîi, în 1923, a fost înfiinţată la Iaşi o organizaţie politică numită Liga Apărării Naţional-Creştine, condusă de profesorul A. C. Cuza de la Facultatea de Drept a Universităţii ieşene. Această Ligă intră în Parlament, are o bază importantă electorală în special în Moldova centrală şi de Nord dar şi în alte locuri din România. Din partidul acesta a făcut parte şi un profesor de la liceul din Huşi, Ion Zelea Codreanu. Fiul acestuia (Corneliu Zelea Codreanu) s-a desprins din Liga Apărării Naţional-Creştine în 1927 şi a format o grupare politică pe care a numit-o Legiunea Arhanghelul Mihail. În perioada anterioară a avut loc un şir de violenţe care s-au manifestat foarte vizibil în mediul studenţesc, nu doar la Iaşi, ci şi la Cluj, la Bucureşti, la Oradea. S-a constituit această organzaţie care a devenit foarte violentă. De altfel, însuşi Codreanu a fost implicat personal în violenţe. În 1924 l-a asasinat pe treptele Tribunalului din Iaşi pe prefectul de poliţie Constantin Manciu. El a invocat că era în legitimă apărare. Legitimă apărare cu revolverul în buzunar!”Adrian Cioflâncă: „Legionarii şi cuziştii ştiu să exploateze frici, într-o manieră pe care o vedem repetată astăzi. De exemplu, au formulat echivalentul a ceea ce astăzi se cheamă „teoria marii înlocuiri”. Speriau populaţia că evreii vor înlocui elitele creştine din România, pentru că ei se aflau în număr mai mare pe băncile universităţilor decît populaţia creştină, majoritar rurală, că vor înlocui meşteşugarii, întreprinzătorii şi comercianţii români în activităţile economice, că vor domina sistemul bancar.” În România avem o lege care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Legea sancţionează şi negarea Holocaustului. Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii București, doctorand în studii culturale al Școlii Doctorale Litere din cadrul aceleiași instituţii, Valentina Vesler este Director de Comunicare & PR Valvis Holding de aproape 25 de ani, atata timp într-o singura companie, spune ceva despre disponibilitatea la efort și adaptabilitate. Dar ce parere are despre schimbare? O întrebare de la care pornește discutia din emisiunea RFI360 cu Valentina Vesler.   "Am început cu un liceu de biologie-chimie, animată de aspirația de a deveni medic. Apoi, influențată de perspectivele profesionale promițătoare ale anilor '90, m-am orientat către Facultatea de Drept. În final, am descoperit că adevărata mea vocație se află la Facultatea de Litere, unde pasiunea pentru cărți și-a găsit expresia firească. Sunt câteva exemple din seria de decizii care mi-au redirecționat fundamental traiectoria profesională și personală, demonstrând că uneori cele mai neașteptate alegeri ne pot conduce către împlinirea autentică.", asta spune pentru revista Psychologies, Valentina Vesler, femeia care astăzi are nu mai puțin de 25 de ani de experiență în comunicare, PR și publicitate.Pe 15 noiembrie o puteți vedea la Koonferința Shift Happens. Conferinta celor de la Kooperativa 2.0 pornește fix de la ideea de schimbare, la care orice om de marketing trebuie adesea să se adapteze. Că vorbim despre decizii de ultim moment, de un neașteptat zero tăiat într-un buget stabilit de ceva timp, omul în comunicare trebuie să fie capabil să gestioneze tot felul de crize, iar spontenaitatea și creativitate se adaugă la plusul de experiență acumulată astfel într-o companie. 

Dette er en smakebit fra da Einar Tørnquist var gjest hos Fetisha+1 på Podimo!Bedreviter Einar Tørnquist har tidligere karriere som mullet-daddy og Fetisha prøver å lure han med en quiz. Einar spådde at Trump ville vinne valget, and he was right! Vi ser tilbake på denne feberdrømmen av en valgkamp. Kanskje løsningen er Kamala+Trump= baby, en Trumala? Den ultimate alliansen!Om du ikke allerede har Podimo-abonnement, så kan du få 30 dagers gratis lytting ved å følge lenke: Podimo.com/fetisha

Exploatarea aurului în Munții Apuseni naște din nou controverse. Ca și în cazul altor proiecte, statul român s-a retras din sectorul minier de producție a aurului. Dar, România are nevoie să își consolideze rezerva de aur. Exploatarea aurului revine în atenția publică. De data aceasta, este vorba despre o concesiune din județul Hunedoara. Publicația profit.ro informează că firma canandiană Euro Sun, care are dreptul de exploatare pentru zăcămintele de aur și de cupru de la Rovina, județul Hunedoara, a încheiat o înțelegere cu grupul Glencore pentru vânzarea producției viitoare de aur pe care o va obține în România.Comercial, este de înțeles. Avem o companie care se așteaptă să producă aur și un mare comerciant la nivel mondial de materii prime. Dar, se ridică o serie de semne de întrebare, legate în special de implicarea statului român în astfel de proiecte miniere.Astfel, după anul 2000, o companie românească a derulat studii de explorare în perimetrul Rovina care au arătat că există zăcăminte de cupru și de aur. Drept urmare, asocierea companiei românești cu o firmă canadiană specializată în exploatări miniere a primit licența de concesiune pentru exploatarea zăcămintelor de cupru și de aur de la Rovina din județul Hunedoara.Mai târziu, în anul 2017, guvernul României din acea perioadă a prelungit acordul semnat în 2015. Prin licența de exploatare, confirmată pentru compania care între timp a fost preluată de o firmă canadiană, Euro Sun, statul român nu mai avea niciun rol industrial sau comercial în extragerea și vânzarea aurului și cuprului din perimetrul Rovina. Singurele atribuții pe care le păstra statul erau legate de instituțiile care aveau rolul de a aviza proiectul, din punctul de vedere al mediului și al construcțiilor.Statul nu avea altceva de făcut decât să aștepte să primească bani din redevențe. În 2017, cifrele arătau astfel: în 20 de ani, perioada de concesiune, ar urma să fie extrase 204 tone de aur și 635.000 tone de cupru, cu o valoare estimată la 3,7 miliarde de dolari pentru aur și 1,7 miliarde de dolari în cazul cuprului. În contul acestor cantități, România trebuia să primească din redevențe, în total, 310 milioane de dolari, în următorii 20 de ani, cu o medie anuală de 15,5 milioane de dolari. Evident, la aceste sume se adaugă impozitul pe profitul obținut de companie, impozitele și contribuțiile pe muncă plătite pentru angajați și TVA ca urmare a vânzării produselor. Să remarcăm că, în comparație cu anul 2017, în acest moment, prețul aurului a crescut ceea ce mărește și valoarea posibilei viitoare exploatări.Desigur, evaluările afacerii pot fi făcute de fiecare parte, dar este evidentă retragerea completă a statului din exploatarea din Munții Apuseni. De dragul rigurozității, să îi menționăm și pe cei care au semnat din partea statului condițiile exploatării zăcămintelor de aur și de cupru. Este vorba despre Mihai Busuioc atunci, secretar general al guvernului, acum, președintele Curții de Conturi a României; Mihai Tudose, atunci ministrul economiei, acum europarlamentar; Viorel Ștefan, atunci, ministrul finanțelor, acum, membru în Curtea de Conturi Europeană; Tudorel Toader, atunci ministrul justiției și, bineînțeles, premierul de la acea dată, Sorin Grindeanu, astăzi, ministrul transporturilor.Mai trebuie remarcat că în perioada în care statul se retrăgea din exploatarea de la Rovina, mai mulți deputați din partidul PSD, aflat la guvernare, inițiau un proiect de lege de repatriere a rezervei internaționale de aur a României păstrată la Banca Angliei. Proiectul nu a fost nici până acum validat, dar demersul arată nivelul de demagogie din politica locală.Adevărul este că exploatarea aurului și a cuprului de la Rovina nu a început nici până în ziua de astăzi. Acordul de mediu a fost acordat și apoi contestat în justiție, iar organizațiile de mediu au blocat începerea lucrărilor.Dar, tema vânzării în avans a producției de aur este de discutat. Pe acest subiect, Ministerul Finanțelor sau chiar Banca Națională a României ar trebui să aibă un cuvânt de spus. Cel puțin dacă ne gândim că România are nevoie să își consolideze rezerva de aur cu o parte din „metalul galben” exploatat în munții Apuseni.

Cifrele bugetului de stat pe primele nouă luni ne arată saltul foarte mare făcut de cheltuielile publice. Guvernul a crescut nivelul cheltuielilor fără a fi interesat practic de deficit. Drept urmare, începând de anul viitor vom vedea o scădere graduală, dar deloc simplă, a deficitului bugetar. Datele bugetare pe primele trei trimestre ale anului confirmă ceea ce vedem aproape în fiecare zi și anume o avalanșă de cheltuieli publice. Prima dovadă în acest sens este diferența enormă de deficit bugetar: anul acesta, deficitul este de 96 miliarde de lei, 5,44% din PIB, față de 56 miliarde de lei, 3,52% din PIB, anul trecut.Ce s-a întâmplat cu bugetul încât să se ajungă la o creștere atât de mare a deficitului în termeni nominali? Aflăm răspunsul privind sarabanda creșterii cheltuielilor publice. Este vorba despre o mărire a cheltuielilor cu salariile plătite din fonduri publice cu 23,6%, față de anul trecut. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 22%, din care cele cu medicamentele au fost mai mari cu 25%. Parțial, această creștere se poate explica prin nivelul ratei inflației, dar în același timp, mult discutatele intervenții legislative pentru limitarea cheltuielilor publice administrative nu au avut efecte vizibile.Cheltuielile cu asistența socială au urcat cu 14%, un nivel foarte apropiat de creșterea punctului de pensie, de la începutul anului, cu 13,8%, la care se adaugă aproximativ trei miliarde de lei plătite pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. Cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească, respectiv au fost cu trei miliarde de lei mai mari decât anul trecut, adică cu 13%.Vestea rea este că planul fiscal afișat pentru respectarea regulilor privind transparența arată că datoria publică va continua să crească, ajungând, în următorii ani, chiar la peste 60% din PIB, și drept urmare costurile curente cu plata serviciului datoriei vor ajunge la 100 miliarde de lei în anul 2031. Ceea ce evident este enorm în condițiile în care deficitul bugetar va trebui să scadă treptat în următorii șapte ani până la mai puțin de 3% din PIB.Raportul privind execuția bugetară arată că în 2024 investițiile publice s-au ridicat la 75 miliarde de lei, cu 38% mai mult decât anul trecut. De altfel, de câte ori au ocazia politicienii aflați la guvernare explică mărirea deficitului bugetar de anul acesta prin creșterea cheltuielilor cu investițiile publice. Numai că datele ne arată și altceva, pe de o parte, anul acesta, investițiile publice reprezintă 78% din totalul deficitului, în timp ce anul trecut erau de 96%. Ceea ce ne arată că în 2024 deficitul bugetar nu a crescut doar pe seama investițiilor publice, ci și din cauza altor categorii de cheltuieli.Pe de altă parte, este greu de acceptat că fondurile europene sunt utilizate la un nivel atât de redus, mai ales într-un an în care România are la dispoziție atât fonduri din PNRR, cât și bani din fondurile europene structurale. Astfel, investițiile finanțate din fonduri naționale au fost aproape de două ori mai mari decât cele din bani europeni, în loc să fie invers.Este clar că, din rațiuni electorale, guvernul nu a mai avut nicio măsură în ceea ce privește cheltuielile publice. A fost vorba despre iresponsabilitate politică și economică. Iar jocul nu este încheiat. Încă nu se știe cu ce deficit bugetar se va încheia anul acesta (estimările oscilează între 6,9% și 8% din PIB), dar cu siguranță anul viitor va începe să se aplice planul fiscal.De altfel, Planul bugetar-structural național pe termen mediu a fost publicat de către Ministerul Finanțelor în virtutea regulilor privind transparența decizională. Este un plan de 122 de pagini, care arată prin tendințe macroeconomice traseul scăderii deficitului bugetar. Sunt doar câteva repere concrete legate de viitoarele modificări fiscale, care sunt incluse în reformele PNRR, dar care ridică semne de întrebare referitoare la suficiența acestor măsuri.Economia și-a făcut treaba: veniturile bugetare curente au crescut anul acesta cu 16,7%. O parte din creștere este venită din inflație, dar companiile au plătit mai mult la buget. În aceste condiții, este legitimă întrebarea legată de reducerea deficitului bugetar: crești taxe și impozite și riști să sufoci firmele sau reduci cheltuielile publice? Răspunsul: anul viitor.

Ole Kvåle er grunnlegger og leder av Ukrainian Freedom Convoys (UFC), som har donert 166 biler, og annet utstyr til den ukrainske hæren. UFC har søkt Skatteetaten om å bli godkjent som en organisasjon det kan kreves fradrag for gaver til, men får til svar at krigen i Ukraina ikke kan regnes som en katastrofe «i denne sammenheng». Du finner Facebook-gruppen til UFC her. Hjemmesiden deres her. Og lenke til søndagens valgvake her. Lenke til kartet til Tochnyi her: https://map.ukrdailyupdate.com/See omnystudio.com/listener for privacy information.

Și-a depășit CCR atribuțiile când a respins candidatura politicienei extremiste? Toate argumentele experților juriști – pro și contra – au la bază o întrebare: aveau judecătorii constituționaliști atribuția de a lua o astfel de decizie? Europa Liberă a vorbit cu foști judecători constituționali, profesori de Drept și reprezentanți ai societății civile. Toate argumentele – pro și contra – au la bază o întrebare: aveau dreptul judecătorii Curții Constituționale să ia o astfel de decizie?Politiciană extremistă Diana Șoșoacă, căreia Curtea Constituțională a României (CCR) i-a interzis să participe la alegerile prezidențiale, a fost protagonista a nenumărate scandaluri în ultimii ani. Unele s-au transformat în dosare penale, însă asta nu a oprit-o să continue să țipe în Parlament sau să transmită mesaje antisemite. Tot din  Europa Liberă aflăm unde se termină imunitatea parlamentară și unde începe răspunderea penală.Ciucă nu crede în seriozitatea moțiunii de cenzură dorită de USR. Șeful PNL crede că inițiativa USR de a depune o moțiune de cenzură este una „politicianistă și neserioasă”. Tot el dă vina pe USR pentru ieșirea de la guvernare și insistă că și-ar dori, totuși, un guvern de dreapta, care însă nu e posibil în „actuala configurație parlamentară”.Drept răspuns, Elena Lasconi îl invită „să se lepede mai întâi de PSD” și abia apoi să înceapă „discuții serioase” scrie News.ro. Tot aici citim declarația  purtătorul de cuvânt PNL, Ionuţ Stroe care spune că funcţionarea acestui guvern se va face punctual şi că PNL nu iese de la guvernare.Eșecul major al ultraconservatorilor români care au încercat să schimbe Constituția prin redefinirea „familiei” după modelul din 2018, dar și prin introducerea plăților cu bani lichizi în legea fundamentală. (Pressone)Coaliția pentru Constituție, Familie și Libertate a apelat inclusiv la organizații neguvernamentale care reprezintă copiii cu sindrom Down sau bolnavii de cancer, dar tot nu a reușit să strângă numărul necesar de semnături. De ce?Șase luni au avut la dispoziție membrii Coaliției pentru Constituție, Familie și Libertate să strângă semnăturile necesare pentru modificarea legii fundamentale.Inițiativa urmărea, precum cea eșuată din 2018, ca definiția constituțională a familiei să fie schimbată în „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.Noutatea consta și-n introducerea în legea fundamentală a dreptului plăților cu numerar în orice tranzacție.Termenul limită până la care puteau fi depuse în Parlament listele cu cele 500.000 de semnături necesare susținerii inițiativei cetățenești a expirat în august.Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea“, făcută la începutul anului 2019 cu 93 milioane de lei din bani publici, a reuşit să dezvolte o reţea inexistentă, în locul celor 60-80 de magazine cu care se lăuda că o să „înfrunte“ supermarketurile străine (Ziarul Financiar)Însă, s-a inspirat din stilul managerial al marilor corporaţii, iar în căutarea succesului, a schimbat directorul general de fiecare dată când n-a adus „performanţă“ sau când s-a schimbat ministrul agriculturii, în subordinea căruia se află. Astfel, a ajuns la al optulea director general în cinci ani şi la pierderi de 45 mil. lei. Ce face acum?Un sistem în terapie. România ratează de cinci decenii reforma sănătății mintale. Cât ne costă acest eșec (Snoop.ro)Peste 20 de ani au trecut de când România și-a luat angajamentul că va reforma serviciile de sănătate mintală. Ne aflam sub presiunea aderării la Uniunea Europeană, când au apărut o lege nouă, o strategie de reformă și un plan pentru a o pune în aplicare. Dar „praful și pulberea s-a ales” de toate acestea, după aderare. O spune chiar unul dintre autorii lor.

Vlad Gheorghe explică într-un interviu la RFI ce-și propune noul partid DREPT, care este miza alegerilor și ce șanse au independenții la votul din noiembrie-decembrie. Vlad Gheorghe spune că ”partidul DREPT este o platformă. În România, independenții nu se pot alia, este interzis prin lege să te aliezi, dacă ești independent. Eu am fost candidat independent, mai sunt o grămadă de colegi care au candidat ca independenți la alegerile locale. Noi am găsit această variantă, dacă legea nu ne lasă să ne aliem ca independenți, facem o platformă. Din punct de vedere juridic, DREPT este un partid. De facto, DREPT este o platformă, unde se strâng mai mulți independenți și partide locale, pentru a putea candida la alegerile parlamentare”.Pe de altă parte, fostul europarlamentar crede că ”dacă Elena Lasconi astăzi ar fi fost candidat independent, ar fi avut șanse uriașe la Președinția României, mult mai mari decât șansele pe care le are cu brandul USR în spate, pentru că o trage în jos și știm cu toții că de fapt clasa conducătoare din partid nu o dorește pe Elena Lasconi în nici un caz președinte”.Vlad Gheorghe critică în altă ordine de idei inițiativa PNL de a schimba legislația în așa fel încât președintele Klaus Iohannis să poată candida la alegerile parlamentare, fără să fie nevoie să demisioneze de la Palatul Cotroceni: ”Este absolut rușinos ce se întâmplă. Klaus Iohannis a încercat, a râcâit la tot felul de uși de cancelarii, prin Europa, pe la Bruxelles, în special. Întâi a vrut să fie la NATO, era clar că nu se poate, după aceea a vrut să fie ceva pe la UE, ceva, numai să aibă și el un aparat, niște bani, un avion privat cu care să se plimbe”.

Guvernul va face o rectificare bugetară, prima din acest an. Dar, este o rectificare negativă pentru că deficitul va crește și cheltuielile nu vor scădea. Realocarea unor sume în cadrul bugetului nu ajută cu nimic la regăsirea echilibrului. Guvernul pregătește o rectificare bugetară. Este o decizie oarecum neașteptată dacă ne gândim că în ultimii doi ani Executivul a rezolvat mișcările de fonduri bugetare nu prin rectificare, ci prin alocări făcute de la Fondul de rezervă.O rectificare bugetară are avantajul că oferă o imagine de ansamblu asupra bugetului și asupra deficitului bugetar, în timp ce sumele virate prin fondul de rezervă al guvernului dădeau doar o imagine parțială asupra modificărilor bugetare.Ce ne spune rectificarea bugetară pregătită de guvern? Mai întâi de toate, este făcută degeaba, în sensul că pentru o schimbare concretă ar fi fost nevoie ca rectificarea de anul acesta, să transmită semnalul unei responsabilități fiscal-bugetare, adică al reducerii cheltuielilor. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa: continuă risipă bugetară.Apoi, rectificarea bugetară are un caracter electoral pronunțat, în sensul că sunt alocați bani pentru cheltuieli de consum. Cifrele mari ale rectificării bugetare ne arată că guvernul mizează pe o creștere a veniturilor cu 19 miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor cu 41 miliarde de lei. Doar aceste date ne spun că rectificarea a fost gândită pentru a regla anumite capitole de cheltuieli probabil necesare în apropierea campaniei electorale.Astfel, în documentul Ministerului Finanțelor se precizează motivele creșterii cheltuielile bugetare, capitol cu capitol.Așadar, cresc cheltuielile cu medicamentele, cele cu salariile cadrelor didactice, cele cu bursele pentru elevi și cu naveta copiilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene primește mai mulți bani, dar nu pentru investiții, ci pentru programe precum vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educațional pentru copiii defavorizați, dar și o primă didactică. Autoritățile locale primesc și ele bani pentru a putea funcționa, inclusiv pentru cheltuielile cu spitalele și școlile aflate în subordinea primăriilor.Se alocă fonduri și pentru investiții, adică pentru lucrările de infrastructură feroviară și rutieră și pentru cofinanțarea proiectelor executate cu fonduri europene.Rezultatul acestei rectificări bugetare este că deficitul bugetar urcă de la 5% din PIB, cât era anticipat în programul de buget, la 6,94% din PIB, adică în termeni nominali, va ajunge la 122 miliarde de lei, de la 58 miliarde de lei cât era programat. Creșterea economică a fost și ea revizuită de la 3,4% la 2,8%.Ce înseamnă aceste lucruri? Că economia românească traversează în termeni macroeconomici una dintre cele mai complicate perioade, cu deficite mari care arată lipsa de performanță a statului, cu o creștere a datoriei publice și cu investiții în infrastructură care cresc, dar nu reușesc să acopere necesarul României.În aceste condiții, raportul agenției de rating Fitch nu mai surprinde pe nimeni. Agenția remarcă un lucru și anume că nivelul deficitului bugetar este atât de mare încât se poate echilibra prin reducerea cheltuielilor. Doar că în țară majoritatea economiștilor nu pledează public pentru reducerea cheltuielilor, ci pentru creșterea veniturilor. Dar, guvernul fuge ca dracul de tămâie de măsuri care să scadă cheltuielile publice, pentru că se teme de efectele electorale. Această rectificare bugetară dovedește o dată în plus că nimeni din guvern nu își propune să scadă cheltuielile. Drept urmare îi dau înainte cu deficite mai mari.Din nou, încasările mai mari prognozate prin rectificarea bugetară vor fi risipite prin creșterea cheltuielilor. Dar, din nou, ca la bugetul de stat, veniturile sunt supraestimate. De exemplu, Ministerul Finanțelor a calculat că va obține în plus aproximativ opt miliarde de lei din procesele de digitalizare și din amnistia fiscală. Încă o dată, Finanțele au mers pe varianta „venituri incerte, cheltuieli sigure”. Este, din păcate, cea mai sigură rețetă pentru creșterea în continuare a deficitelor și a datoriei publice.

Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media) - Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul) - Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor) De ce nu doborâm dronele Rusiei care ne trec granița? Un expert militar susține că România nu și-a făcut temele și situația e din ce în ce mai periculoasă (SpotMedia)O navă care transporta cereale sub pavilion egiptean a fost atacată de forțele Rusiei în zona economică exclusivă a României, la 100 de kilometri de portul Sulina. Atacul reprezintă o nouă agresiune gravă desfășurată în proximitatea țării noastre, care semnalează autorităților nevoia de a face față amenințărilor tot mai frecvente ale Kremlinului.Expertul militar Claudiu Degeratu a declarat pentru Spotmedia.ro că strategia militară națională, gândită în termeni de pace sau război, are lacune în ce privește situațiile generate de noile tehnologii de luptă. Aceste lacune nu sunt acoperite din teama liderilor politici de a-și asuma responsabilități și lipsa unei coordonări la nivelul NATO. Peste 45% dintre familiile din România au drept cap al gospodăriei un pensionar. Statistici ale INS care arată că ne descurcăm tot mai greu cu banii (HotNews)Când vine vorba despre dificultăți financiare, cei mai vulnerabili nu sunt pensionarii, ci persoanele active de 50-64 de ani, reiese dintr-o cercetare publicată de Institutul Național de Statistică citată de HotNews.ro.Cercetarea INS mai arată că ponderea cea mai mare în numărul total de 7,5 milioane de familii o au cele care au drept cap al gospodăriei un pensionar. Sunt 45,4% astfel de familii sau circa 3,5 milioane în termeni absoluți (și în creștere față de anul anterior).În privința plăților restante acumulate de familiile din România, cele mai frecvente cazuri – 79,8% – sunt cele cu întreţinerea locuinţei şi cele cu energia electrică (75,0%), arată INS.În mediul rural, 18,2% dintre familii au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu circa patru puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban. Amnistia fiscală creează discriminări între cei bun-platnici și cei care au înregistrat restanțe (Adevărul)Amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a principiului contribuției echitabile la cheltuielile publice prevăzut la art. 56 din Constituție, sub aspectul justei așezări a sarcinilor fiscale.Deși contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale pot percepe această măsură ca fiind discriminatorie, posibilitățile lor de a contesta juridic amnistia fiscală sunt limitate.Pe larg în Adevărul. Ce studii au și ce note au luat Ciolacu, Ciucă, Geoană, Lasconi, Simion și controversele pe această temă (G4Media)Cursurile liceale și universitare pe care le-au absolvit candidații la alegerile prezidențiale din acest an au devenit subiect de dezbatere în ultima perioadă. G4Media a făcut o sinteză a datelor din CV-urile oficiale ale acestora și a controverselor pe această temă.Marcel Ciolacu (56 de ani) – Potrivit CV-ului oficial, premierul în funcție a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie ”Mihai Eminescu” din Buzău, în perioada 1982-1986. A devenit student după 5 ani, la Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București, universitate privată, pe care a absolvit-o în 1995. Tot la Universitatea Ecologică a făcut și studii postuniversitare de management și finanțare locală, în anul 2004. În perioada 2008-2009, a urmat cursuri și la Colegiul Național de Apărare.Nicolae Ciucă, șef de promoție la academia militară, acuzat de plagiat în teza de doctorat.Mircea Geoană, studii universitare la București și Paris, acuzat de plagiat în teza de doctorat.Elena Lasconi, omisiune în CV despre studiile universitare la o facultate privată din Deva. Potrivit CV-ului oficial, ea este economist licențiat al ASE București în profilul economic managementul turismului și comerțului, în anul 2001.George Simion, „lăzărist” cu 9,69 la Bacalaureat. Este licențiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti. În anul 2010, a absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”. Gheorghe Tadici, pe șleau despre Cristina Neagu. A numit 5 capitole la care a excelat și a inclus-o într-un top internațional world-class: „De excepție de la «Mama Natură»” (Gazeta Sporturilor)„Veteranul” Gheorghe Tadici, 72 de ani, omul sub comanda căruia Cristina Neagu a debutat la echipa națională, în 2007, vorbește într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor despre reperele handbalistei care a anunțat joi seara că se retrage definitiv la finalul sezonului. Fostul selecționer face o incursiune amplă prin cariera sportivei de 36 de ani, numește calitățile care au transformat-o într-un star global și încheie prin a o plasa pe Neagu într-un top internațional măgulitor.Invitat să-i schițeze un portret sportivei desemnate în patru rânduri cea mai valoroasă handbalistă a lumii, Tadici a numit 5 mari atuuri pe care le-a considerat determinante la aceasta: IQ-ul ridicat, viteza, atributele fizice, spontaneitatea și vocația de lider înnăscut.

Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu) - Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă) - După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă (HotNews.ro) - Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea) Au început cursurile anului școlar 2024-2025, care are 36 de săptămâni. Primul modul durează până pe 25 octombrie – calendar / Principalele noutăți pentru elevi, părinți și profesori (EduPedu)Cursurile anului școlar 2024-2025 încep luni, 9 septembrie. Pe parcursul a 36 de săptămâni vor fi 5 module de învățare, despărțite de 5 vacanțe.Sancționarea elevilor prin retragerea burselor școlare, mutarea disciplinară la altă clasă, suspendarea elevilor, exmatricularea sau trimiterea lor în sală de detenție sunt câteva din noile reguli care se aplică în noul an școlar 2024-2025 care începe luni. Școlile pot interzice total intrarea cu telefoane în incintă, prin propriile regulamente interioare.Deschiderea anului școlar 2024-2025 cu președintele României, Klaus Iohannis, și ministra Educației, Ligia Deca, va avea loc luni la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, potrivit unei informări de vineri a Ministerului Educației. De la ora 11, Ligia Deca va merge să deschidă anul școlar 2024-2025 la Școala Gimnazială Orizont din Sectorul 6 București.EduPedu detaliază. Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala (Europa Liberă)700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară.Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei. Statul a început un plan de reducere a abandonului școlar, dar efectele nu sunt deocamdată vizibile. România deține recordul negativ la abandon școlar între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. A început acum peste 20 de ani și a tot crescut după valurile de plecări la muncă, în afara țării, ale părinților, în preajma anului 2007. Printre cele mai mai des întâlnite cauze ale abandonului școlar sunt sărăcia și faptul că părinții nu-și îndrumă copiii către școală.Continuarea pe pagina Europei Libere. Un nou început de an școlar cu discursuri festiviste rupte de realitate. Despre rata de angajare va vorbi cineva pe 9 septembrie? (Republica)Contributorul Republica, Dragoș Damian, atrage atenția că toată povestea recentă cu nota de la bacalaureat a premierului Ciolacu a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele vechi și noi din sistemul de educație - consumul de droguri, alcool și țigări, școlile supraaglomerate în 3 schimburi, abandonul școlar, creșterea NEET-ului, ineficiența sistemului de învățământ dual, facultățile de diplome și multe-multe altele. Dar în primul rând pe prăpastia dintre programa școlară și universitară și piața muncii.Nu sunt de ajuns investițiile cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii. Rata de angajare, un indicator de eficiență despre care toți vorbesc, dar pe care nu și-l asumă nimeni, mai scrie Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj.  Vlad Gheorghe: DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” pentru Mircea Geoană, nu îl susține pe Mircea Geoană / Este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida (G4Media)Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe afirmă că partidul DREPT nu este partidul lui Mircea Geoană, nu este „făcut” și nu îl susține pe acesta, ci este platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida.„Știu că sunteți sătui de partide, ce vă propun este doar o formă de organizare, că așa putem să ne păzim voturile. Fac un apel către toți candidații independenți din țară și din diaspora, către toate partidele mici, toți oamenii buni care vor să pună mâna la schimbarea României în bine să vină alături de noi!Toți cei care v-ați săturat de politica strâmbă din România, acum avem un partid DREPT și îi aștept alături de mine pe toți oamenii drepți care vor să se implice. DREPT este doar platforma juridică pentru ca independenții, partidele mici noi sau cele locale să poată candida adunând la comun toate resursele și să își poată apăra votul în secții. Facem #AlianțaIndependenților în Parlamentul României și învingem PSD, PNL și pe toți cei cu apucăturile lor!”, afirmă Vlad Gheorghe într-o postare pe pagina sa de Facebook.Partidul DREPT poate avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și în secțiile de vot, a decis, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media. După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă: „Nu vrem un mamut, cum a ajuns CNAIR, ci o companie suplă, ca una privată” (HotNews.ro)Toate marile proiecte de infrastructură rutieră din România vor fi gestionate de o nouă companie, construită acum de la zero,  o companie care va avea cu 6.900 de posturi mai puțin ca CNAIR.Procesul de transfer al marilor proiecte de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR) a început și ar trebui să se finalizeze în următorii trei ani. Între timp, un prim proiect de 1 miliard de euro a fost lansat deja spre licitația de construire de către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Și urmează altele mult mai importante, în frunte cu celebra Autostrada a „Unirii” A8, care va lega Transilvania de Moldova.  Printre alte proiecte care vor fi gestionate de CNIR: Autostrada Ploiești – Brașov, Autostrada Brașov – Bacău, Drumul Expres Focșani – Brăila, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul de mare viteză București – Giurgiu, Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu. HotNews.ro a discutat cu noul director al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu. Patimile juridice ale Arhiepiscopului Teodosie: Ierarhul a fentat legea penală de două ori, iar acum se pregătește să repete figura a treia oară (Libertatea)Curtea de Apel Constanța va lua în discuție, pe data de 11 septembrie 2024, al doilea termen în procedura de cameră preliminară al dosarului în care Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influență, după ce a fost de acord să plătească un comision de 20% unui antreprenor care îi promitea că îi va aduce 800.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte în vederea renovării unor biserici. Integral în Libertatea.

Succesul extremei drepte în alegerile regionale germane nu este o problemă doar pentru guvernul federal de la Berlin. Mediul financiar și de afaceri este de asemenea îngrijorat. Întreprinderile germane se tem că avansul extremei drepte va speria lucrătorii străini atât de necesari dar și investitorii. Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat votul popular în landul Turingia și a a venit pe locul al doilea în Saxonia, la mică distanță de Uniunea Creștin-Democrată.După cum se știe, AfD a mizat pe o platformă puternic anti-imigranți și a avut de câștigat în urma unui atac petrecut în august în orașul Solingen, în care un refugiat sirian de 26 de ani a ucis trei localnici. Ulterior, Statul Islamic și-a revendicat responsabilitatea pentru atac.Totuși, după cum arăta un studiu al Institutului Economic German, publicat cu o lună înainte de alegerile din cele două landuri, tocmai estul Germaniei, cu o economie tot mai dinamică, suferă cel mai mult de pe urma lipsei forței de muncă și este cel mai dependent de angajații străini.În toate statele federale din estul Germaniei (cu excepția Berlinului), numărul angajaților germani a scăzut între 2022 și 2023, inclusiv din cauza vârstei. Iar această scădere a putut fi compensată într-o anumită măsură de angajații străini.Acum, șefii de întreprinderi se tem că retorica AfD, îndreptată împotriva angajaților străini și amenințările cu deportări în masă vor amplifica dezechilibrele de pe piața muncii. După cum notează Politico, Joachim Nagel, președinte al băncii centrale Bundesbank și un susținător puternic al imigrației, spune că până în 2026, Germania va pierde mai mulți lucrători din cauza pensionării în fiecare an decât câștigă din imigrație, chiar și la ritmul actual. Într-un interviu acordat ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, el s-a declarat „ foarte tulburat” de rezultatele alegerilor din landurile estice.Însă, după atacul de la Sollingen, discursul politicienilor este exact în sensul invers. O disonanță cognitivă, după cum spune, pentru Politico, Marcel Fratzscher, președintele think tank-ului DIW din Berlin.„A susține că acum suntem copleșiți și trebuie să deportăm pe scară largă și apoi, în același timp, să spunem că avem nevoie de imigrație este o contradicție fundamentală. Nu e de mirare că oamenii nu mai cred în politicieni”, spune acesta.Nume mari ale economiei germane, precum Deutsche Bank, Siemens sau BASF, își manifestă de asemenea îngrijorarea.Aceste firme au susținut o campanie națională numită „Sunt pentru valori” înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din acest an, alarmate de semnele că ascensiunea extremei drepte îi va speria atât pe muncitori cât și pe investitori.Un studiu efectuat de Institutul de Cercetare Economică din Köln în rândul întreprinderilor și asociațiilor patronale sugera anul trecut că această amenințare va deveni din ce în ce mai gravă în timp. În timp ce doar 28% dintre respondenți au spus că un AfD puternic face mai dificilă recrutarea de muncitori străini calificați pe termen scurt, această pondere a crescut la peste 60% atunci când întrebarea s-a referit la un termen lung.AfD, la rândul său, susține că țara trebuie să se concentreze mai mult pe menținerea acasă a germanilor talentați. Chestionat de Politico, purtătorul de cuvânt economic al partidului a declarat că 270.000 de muncitori calificați părăsesc Germania în fiecare an.Acesta este un punct pe care majoritatea oponenților săi și Bundesbank îl recunosc – dar pur și simplu nu îl văd ca o alternativă la imigrație. Acești lucrători calificați vor pleca oricum.Drept urmare, tot mai multe companii pur și simplu admit înfrângerea. Chiar și campionul național al producției de mașini, Volkswagen, analizează închiderea unor fabrici germane pentru prima dată în istoria sa.

Surah Yunus, numită după Profetul Iona (Pacea fie asupra sa!), este capitolul 10 din Coran. Este alcătuit din 109 versete și este clasificat ca o sura din Mecca, revelată înainte de migrația Profetului Muhammed (Dumnezeu să-l binecuvânteze și să-i dea pace) la Medina. Capitolul începe cu un accent pe semnele existenței și puterii lui Dumnezeu în crearea cerurilor și a pământului. Acesta subliniază scopul trimiterii mesagerilor pentru a ghida omenirea și avertizează cu privire la consecințele respingerii acestor mesaje. Surah Yunus relatează povești ale profeților anteriori, precum Noe, Moise și Aaron (pacea fie asupra tuturor), pentru a trage învățăminte pentru credincioși. Ea subliniază conceptul de Tawheed (Unicitatea lui Dumnezeu) și importanța credinței, a răbdării și a perseverenței în momentele de adversitate. De asemenea, sura discută despre Ziua Judecății, în care fiecare va fi tras la răspundere pentru faptele sale. Ea îi asigură pe credincioși că Dumnezeu este Drept și Milostiv, răsplătindu-i pe cei care fac binele și pedepsindu-i pe cei care fac răul. În general, Surah Yunus amintește de puterea, înțelepciunea și mila lui Dumnezeu, îndemnându-i pe credincioși să își păstreze credința în El și să urmeze îndrumarea oferită de mesagerii Săi pentru îndrumare spirituală și conduită morală.

Singura rațiune pentru care se implementează amnistia fiscală este creșterea veniturilor bugetare. Dar, prin amnistia decisă de guvern atingerea acestui obiectiv este sub un mare semn de întrebare. Amnistia fiscală are multe motive pentru care are șanse să eșueze. Ieri, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care include și măsuri pentru o așa-numită amnistie fiscală. Sunt mai puțin importante detaliile tehnice, pentru că ele pot fi găsite cu ușurință în mass-media, mai relevante sunt principiile.Iar principiile ne spun că avem suficiente motive să credem că amnistia fiscală promovată de guvern este și imorală și inutilă. Iată șapte motive care ne fac să credem că aplicarea amnistiei fiscale nu are nici sens economic și nici mari șanse să aducă efectele despre care vorbește ministrul finanțelor, respectiv câteva miliarde de lei în plus la buget.Așadar, primul motiv este evident hazardul moral. Fără nicio îndoială, o amnistie pune, pe bună dreptate, problema raportului dintre datornici și cei corecți. Ajutând datornicii nu faci decât să îi nemulțumești pe cei care își plătesc taxele și impozitele la zi. Când cei corecți văd facilitățile acordate datornicilor se simt umiliți de stat și de „șmecherii” cu datorii.Doi. Prea multe amnistii și prea dese. Este clar că apelul la proceduri de amnistie fiscală din doi în doi sau din trei în trei ani aruncă în derizoriu ideea și induce un comportament favorabil acumulării datoriilor. Orice profesionist în domeniul contabilității sau în consultanță fiscală poate vedea că statul român a apelat în exces în ultimii ani la măsuri de amnistie fiscală. Drept urmare, contabilii își pot sfătui clienții antreprenori să nu se grăbească să plătească obligațiile la zi sau cele restante și să aștepte o nouă amnistie care, evident, va veni.Această logică este cunoscută și de ministrul finanțelor, care ieri a admis într-o conferință de presă că o astfel de derogare de la normele fiscale trebuie să se facă la intervale mari de timp, cam o dată la 10 ani. Ciudat. Ministrul finanțelor știe cu siguranță că statul a mai acordat o amnistie în anul 2019 care s-a prelungit până în anul 2022. Adică, în urmă cu doi ani. Deci, nu au trecut 10 ani, ci doar doi de la ultima amnistie. Iar înainte de 2019, statul a mai legiferat nenumărate alte proceduri de amnistiere fiscală. În ultimele două decenii, nu au trecut doi-trei ani fără să mai fie inițiată o amnistie, deci ideea cu 10 ani nu este decât o poveste.Trei. Rezultatele amnistiilor fiscale sunt necunoscute. Niciun guvern nu a comunicat public care au fost efectele obținute ca urmare a aplicării amnistiei. Adică, sumele care au venit la buget. Actuala procedură ar trebui să aducă în plus între 10 și 12 miliarde de lei pentru veniturile bugetare. Dacă ar reuși am putea să reconsiderăm ideea de amnistie. Dar, șansele de a ajunge la recuperarea acestor sume tind spre zero.Patru. Concurență neloială. Când o companie își plătește în termen impozitele, taxele și contribuțiile pe care le datorează, iar o alta, poate din același sector de activitate, adună datorii se creează un avantaj pe piață. Evident, pentru cei care nu plătesc. Deci, datoriile distorsionează grav mediul concurențial.Cinci. Amnistia nu oferă nicio morală pentru viitor și nicio analiză despre trecut. Niciun proces de amnistie fiscală nu a fost însoțit de studii serioase care să arate care sunt datornicii și cum au ajuns aici, fie că este vorba despre persoane fizice sau juridice. Putem înțelege că unele companii trag după ele datorii istorice, dar nu știm cum regulile privind blocarea conturilor bancare sau sechestrul activelor nu funcționează în unele cazuri.Șase. O invenție: beneficii pentru buni-platnici. Actualul guvern a vrut să mai șteargă din supărarea celor corecți și a introdus un credit fiscal pentru aceștia. O măsură greșită în contextul unui buget cu deficit mare și de care cei bun-platnici nu aveau nevoie.Șapte. Anul electoral. Este foarte posibil ca noua amnistie să fi mascat interesul electoral prin intenția de a crește veniturile bugetare. Este încă un motiv pentru a crede că noua amnistie fiscală are toate șansele să eșueze.

Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media) - Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama) - Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? (Ziarul Financiar) Ciolacu, clarificări pe Tik-Tok despre bacalaureatul său: „L-am luat cu media 7.03” (G4Media)După ce a fost ironizat că nu poate oferi detalii despre anul când a susținut examenul de bacalaureat și nota obținută, premierul Marcel Ciolacu a postat un clip pe rețeaua Tik-Tok în care afirmă că și-a căutat „diplomele”, explicând că și-a susținut examenul de bacalaureat în urmă cu 38 de ani și „l-a luat cu media 7.03”.El adăugat că și-a găsit și diploma de licență, iar media obținută a fost 9, scrie G4Media.Conform datelor din CV-ul afișat public, Marcel Ciolacu arată că în perioada 1991-1995 a urmat „Facultatea de Drept” din cadrul „Universității Ecologice” din București, finalizată cu „licență”.De asemenea, Ciolacu menționează „studii postuniversitare”, în anul 2004, specializare „Management şi finanţare locală”. Bacalaureatul lui Marcel Ciolacu și perdeaua de fum a bășcăliei (SpotMedia)Subiectul mediei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu dă măsura derizoriului politicii românești, comentează Ioana Ene Dogioiu.Educația unui înalt demnitar ar trebui să fie relevantă. Când te uiți la CV-urile premierilor din țările occidentale vezi numai universități de top, a căror absolvire dă garanția unei minți educate, organizate și antrenate.Liderii români cu școală multă și serioasă sunt puțini, tot mai puțini. CV-urile din politica românească sunt cel mai adesea etalări de studii făcute târziu, prin cine știe ce fabrici de diplome, de doctorate dubioase, nule valoric dacă nu de-a dreptul plagiate.Și asta se vede din momentul în care impostorii deschid gura, agramați, fără proprietatea termenilor și incapabili să urmărească o idee.Dar dacă e așa, este pentru că asta este exigența majorității electoratului, care la rândul său nu dă doi bani pe educație.Așadar, Marcel Ciolacu nu face excepție. Jurnalista SpotMedia atrage atenția că cel mai mare câștig pentru Marcel Ciolacu și PSD este că tema superficială și fără finalitate distrage atenția de la chestiuni cu adevărat importante, efecte inclusiv ale educației precare a clasei politice și a clienților politici promovați de ea.Deci cât ne ocupam cu nota de la bacalaureat, mai puțin despre deficit, inflație, creșterea economică mai puțin decât simbolică, avantajele rău platnicilor, condițiile lamentabile în care reîncepe școala și multe altele, ratarea primei propuneri de comisar european și mica anvergură europeană.Temele parazitare le eludează pe cele care ar fi cu adevărat relevante într-o campanie, mai ales una cum n-am avut de 20 ani, adică și prezidențială, și parlamentară. Eludează lipsa unor autentice proiecte pentru România, cele care chiar ar da măsura valorii intelectuale și a studiilor. Concluzia după o vară cu secetă istorică: nu mai putem face agricultură ca până acum. Ce și cum vom cultiva pe viitor (Panorama)Seceta și temperaturile extrem de ridicate au pârjolit anul acesta culturile de pe circa 2 milioane de hectare, un sfert din totalul cultivat la nivelul întregii țări. Fermierii vor fi despăgubiți de stat, dar sumele pe care le vor încasa la toamnă nu le vor acoperi nici măcar jumătate din cât au cheltuit pentru culturile calamitate.Pentru că arșița a început încă de la finalul primăverii, iar cele mai mari temperaturi s-au înregistrat în perioada polenizării, nici în culturile irigate situația nu e grozavă. Plantele fie au produs mult mai puțin față de anii din urmă, fie deloc.„Fasolea nu are nici boabe, nici păstăi, mazărea a avut rezultate proaste. Nu mai corespund acestor condiții climatice. Pe partea de pomi fructiferi, din zona de sud a țării dispar, ușor-ușor, specii care altădată erau reprezentative: piersicul, caisul. Cireșul, vișinul efectiv au fost arși, le-au căzut frunzele și acum pornesc din nou în vegetație. Nu știu dacă vor rezista”, spune, pentru Panorama, Ștefan Nanu, director adjunct științific la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Dăbuleni. Pentru că nu se așteaptă o îmbunătățire a condițiilor meteo în anii ce vin, de mai multă vreme, la Dăbuleni se testează și alte specii. „La plante legumicole, testăm cartoful dulce de patru-cinci ani. Tot la Dăbuleni, cercetătorii testează și specii exotice: au mers bine curmalul chinezesc, kaki, banana nordului, migdalul sau chiar fisticul. „Va trebui să adaptăm și tehnologiile de cultivare”, explică Ștefan Nanu. În plus, fiecare picătură de apă trebuie cheltuită cu chibzuință. „Irigatul ar trebui gândit ca o vestă de salvare, nu să facem cultura cu aport de apă de când o punem în pământ și până la recoltare. Dacă sistemul de irigat funcționează la capacitate maximă, probleme vor apărea pentru că nu ne mai ajută clima deloc”, avertizează fermierul Aurel Goțea.  Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie? Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare şi execuţie, care acoperă 19 staţii şi 21 km (Ziarul Financiar)Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie. Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia, scrie ziarul de business.

I dagens episode forsøker vi å forstå hva som skjer i ukrainsk politikk, vi oppsummerer de mange russiske angrepene mot Ukraina den siste uka og tar selvfølgelig en oppdatering på fronten. Vil du lese hele avskjedsmeldingen til Kamysjin fører denne lenken til Telegram-kanalen hans. Du kan følge oss på sosiale medier her: Ukrianapodden på Facebook. Ukrainapodden på Twitter. Jørn på Twitter. Tormod på Twitter. See omnystudio.com/listener for privacy information.

Unul dintre cele mai așteptate momente politice europene ale acestei toamne îl constituie lansarea raportului privind competitivitatea economică. Documentul este pregătit de Mario Draghi, fost premier al Italiei și șef al Băncii Centrale Europene. Draghi va discuta raportul într-o întâlnire cu ușile închise, la nivel înalt, în cadrul Parlamentului European miercuri și intenționează să-l publice în a doua săptămână a lunii septembrie. Publicația europeană Politico a avut acces la părți ale documentului și dezvăluie conținutul unui capitol referitor la politica de apărare a Uniunii.Amenințările care se profilează trebuie să declanșeze o regândire majoră a politicii europene de apărare, potrivit proiectului noului raport văzut de Politico.Pe măsură ce invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia continuă cu efecte secundare pentru securitatea europeană, companiile de apărare ale continentului ar trebui să aibă acces deplin la banii UE, în timp ce fuziunile nu ar trebui blocate indiferent de preocupările legate de concurență. Sunt principiile cuprinse în proiectul privind competitivitatea, elaborat de Mario Draghi.Potrivit acestuia, „baza industrială de apărare a UE se confruntă cu provocări structurale în ceea ce privește capacitatea, know-how-ul și avantajul tehnologic. Drept urmare, UE nu ține pasul cu concurenții săi globali”.„Odată cu revenirea războiului în vecinătatea imediată a UE, apariția de noi tipuri de amenințări hibride și o posibilă schimbare a focalizării geografice și a nevoilor de apărare ale Statelor Unite, UE va trebui să își asume o responsabilitate tot mai mare pentru propria apărare și securitate”, se mai arată în proiect.Documentul face referire la mai multe provocări cu care se confruntă sectorul de apărare al UE, inclusiv cheltuielile publice insuficiente – de exemplu, potrivit raportului, UE, în ansamblu, alocă pentru apărare aproximativ de trei ori mai puțini bani comparativ cu SUA.Principiul preferinței europeneÎn plus, companiile europene de arme operează pe piețe interne mici, în timp ce țările UE nu se coordonează în ceea ce privește achizițiile și depind în proporție de 80% de furnizori internaționali, în mare parte din SUA.Recomandările lui Draghi includ introducerea unui „principiu al preferinței europene” pentru a stimula soluțiile locale de apărare față de concurenți.Citeste siCele trei „fire roșii” pentru Europa ale lui Mario DraghiDe asemenea, este propusă crearea unei „Autorități pentru industria de apărare”  pentru a achiziționarea de echipamente la nivel central, în numele țărilor membre ale UE.„Autoritatea ar fi condusă de Comisia Europeană și coprezidată de Șeful Agenției Europene de Apărare și de Comisie”, se arată în document. „Ar fi consiliată de grupuri specifice sectorului, compuse din reprezentanți ai industriei și ai statelor membre ale UE”.Un proiect al secțiunii care se ocupă de industria de apărare, solicită ca Bruxelles-ul să înlăture barierele pentru accesul companiilor de apărare la finanțare UE. De asemenea, se cere modificarea politicilor de creditare ale Băncii Europene de Investiții care prevăd excluderea investițiilor în apărare.Ar urma să fie revizuite și cadrele UE de finanțare durabilă și de  mediu, ca și cadrul european de mediu, social și siguranță, cunoscut sub acronimul ESG. Acesta este un standard pentru sustenabilitate și durabilitate în afaceri și ar trebui, de asemenea, adaptat pentru a sprijini industria de apărare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De siste ukene har dødelige massedemonstrasjoner spredt seg i Bangladesh og Venezuela og midlene de autoritære lederne bruker for slå tilbake er overraskende like. Med journalist Torgeir Strandberg og Alida de Lange D`Agostino. Foto:

Hamas' øverste politiske leder Ismail Haniyeh er drept i Iran. Selv om ingen har tatt på seg ansvaret, postet israelske myndigheter dette bildet på Facebook. Har de klart å knuse Hamas nå? Eller vil krigen eskalere? Utenriksjournalist Tor Arne Andreassen forklarer hva som kan skje.

Marcu 10.1-12 1. Isus a plecat de acolo şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El; şi, după obiceiul Său, a început iarăşi să-i înveţe.2. Au venit la El fariseii; şi, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta.3. Drept răspuns, El […]

Agenția Spațială Europeană a lansat cu succes zborul inaugural al rachetei Ariane 6. Zborul simbolizează revenirea accesului suveran european în spațiu. Un element important în contextul geopolitic actual. Dar și un important argument comercial, într-o perioadă în care afacerile spațiale sunt în plină ascensiune. Aplauze puternice și manifestări de bucurie s-au făcut auzite în sala de control Jupiter a Centrului Spațial Guyana, din Kourou, odată cu lansarea, marți, a primului zbor al rachetei Ariane-6.„O zi istorică pentru Agenția Spațială Europeană (ESA) și Europa”, după cum a spus, citat de Le Monde, directorul general al Agenției , Josef Aschbacher. În timp ce alte voci au jubilat că, odată cu întoarcerea Ariane, s-a întors însăși Europa.Drumul până aici a fost unul complicat și aventuros.Au fost ani de întârzieri în dezvoltarea programului Ariane 6, care au lăsat o amintire proastă. În 2022, după invadarea Ucrainei, Europa a rupt relațiile cu agenția spațială rusă Roscosmos, renunțând la accesul la lansatoarele Soyuz.În același an, racheta de mai mici dimensiuni Vega C a eșuat în timpul celei de-a doua lansări. Drept urmare, misiunile europene au fost forțate să rămână la sol sau să se folosească de lansatoare comerciale precum SpaceX.Odată cu lansarea Ariane 6, Europa recapătă o autonomie pe care o pierduse.Publicația de specialitate European Space Flight notează că sateliții sunt esențiali pentru securitatea și suveranitatea Europei, așa cum a demonstrat cel mai recent războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei.De exemplu, sateliții sunt importanți în comunicarea între unitățile militare, dar și pentru asistență și coordonare rapidă în caz de dezastre de mediu sau pentru servicii cloud independente.Citeste si"Adevărata misiune a Ariane 6 este lansarea de sateliți de navigație", precum GalileoAceastă rachetă este, de asemenea, un răspuns la adresa lui Elon Musk, care, cu Falcon-9, a revoluționat piața în urmă cu zece ani, reducând prețurile și forțând europenii să reacționeze cu riscul de a fi zdrobiți.Inițial, Ariane 6 va efectua nouă lansări pe an – încă foarte departe de Falcon 9, care a reușit 14 doar în luna mai, observă Euractiv.Dar perspectivele sunt bune, câtă vreme afacerile spațiale sunt în plină expansiune.Se estimează că suma cheltuită pentru lansatoare, sateliți și alte părți ale economiei spațiale va crește la 822 de miliarde de dolari până în 2032, față de 508 de miliarde de dolari anul trecut, potrivit companiei de consultanță Novaspace, citată de Euractiv.Cele 22 de state membre ale ESA au convenit să subvenționeze racheta cu până la 340 de milioane de euro pe an.Dar Ariane 6 are deja un portofoliu de comenzi pentru 30 de misiuni, inclusiv 18 pentru a implementa Amazon Kuiper o parte din constelația de sateliți de internet.Totuși, proiectul nu este lipsit de controverse.În primul rând, prețul de 4 miliarde de euro și cei patru ani de întârzieri.Criticii au pus la îndoială și construcția lansatorului. Printre aceștia, însuși Elon Musk, ale cărui rachete SpaceX reduc costurile și timpii de răspuns prin reutilizarea unor componente esențiale.Musk a sfătuit concurenții să urmeze o cale similară, argumentând că „nimeni nu și-ar cumpăra un avion de unică folosință, o mașină sau chiar bicicletă.”Ca răspuns, ESA a susținut că un design reutilizabil ar fi totuși prea scump în comparație cu tehnologiile existente acum. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Autoritățile locale ale unei comune din Suedia au vrut să întinerească populația din zonă. Drept urmare, au apelat la o găselniță de marketing. Întreaga poveste este prezentată de publicația franceză „La Tribune”, care citează și un reportaj realizat de postul de televiziune CNN. Astfel, în luna aprilie a.c., primarul comunei Götene, aflată la 300 de kilometri de Stockholm având o populație de 5.000 de locuitori, s-a decis să ofere teren la un preț modic celor care doreau să se stabilească în localitate. Concret, primăria Götene a scos la vânzare aproape 30 de terenuri cu prețul minuscul de o coroană suedeză pe metrul pătrat. Au fost oferite suprafețe de teren cuprinse între șapte și 1.200 de metri pătrați, cu precizarea că au fost alese terenuri care în ultimii ani nu și-au găsit cumpărători.Intenția declarată a primarului comunei a fost aceea de a atrage în localitate o populație tânără, care să aducă un suflu demografic nou. Trebuie spus că în ultimii ani, Götene a intrat într-un „con de umbră”, în sensul că puțini suedezi s-au stabilit în comuna aflată la 300 de kilometri de capitală, în pofida faptului că pe teritoriul acesteia se află două situri clasificate UNESCO.Primarul comunei a recunoscut că dincolo de oferta în sine, de vânzare a unui metru pătrat de teren cu aproximativ 10 eurocenți, mișcarea s-a vrut să fie și un fel de campanie de marketing.La câteva săptămâni de lansarea ofertei imobiliare, primăria Götene reușise să vândă trei terenuri. O mică performanță, a considerat primarul localității, mai ales pentru că oferta venea la pachet cu o serie de obligații pentru cumpărător. Acesta trebuie ca în doi ani să construiască o casă pe terenul adjudecat, iar construcția nu este deloc ieftină. Doar obținerea autorizațiilor și racordărilor la utilități presupun sume consistente.Adică, autorizația de construire înseamnă plata unei taxe de 30.000 de coroane suedeze, racordarea la apă costă 170.000 de coroane suedeze, conectarea la rețeaua de energie electrică este egală cu plata a 40.000 de coroane, iar realizarea conexiunii la internet mai înseamnă plăți în valoare de 30.000 de coroane. Un calcul simplu ne arată că racordarea la utilități plus autorizația de construcție costă, în total, 270.000 coroane suedeze, adică aproximativ 24.000 de euro. La care se adaugă cheltuielile necesare construcției locuinței.Dar, povestea nu se oprește aici. O televiziune locală realizează un reportaj la Götene și acesta declanșează un efect al „bulgărelui de zăpadă”. Mai multe televiziuni suedeze preiau tema, se publică un videoclip pe rețeaua Tik Tok și subiectul este preluat de două televiziuni britanice. Cazul se internaționalizează și ofertele curg din toate colțurile lumii, ceea ce obligă primăria locală să suspende temporar vânzarea pentru a studia toate propunerile.Găselnița suedeză nu este nouă. Italienii și englezii au aplicat-o cu mai mulți ani înainte. De exemplu, câteva localități rurale din Sicilia au aplicat metoda case vândute cu un euro, iar cumpărătorii au venit de peste Ocean. Este de notorietate situația unui orășel italian care prin politica de preț de un euro a atras medici din Argentina și a reușit să redeschidă spitalul din localitate.În anul 2013, Liverpool, pionier al acestei metode, a vândut case la prețul de o liră pentru a revitaliza și a opri delincvența într-o zonă a orașului. Ideea a reușit.Au fost și comune din Franța care au aplicat varianta vânzării contra un euro. În anul 2016, totul a mers bine, în sensul că terenurile au fost, practic, oferite gratuit, dar după câțiva ani autoritățile locale au constatat că, în unele cazuri, obligațiile de construire nu au fost respectate și ca atare terenul s-a întors la primărie.Marea întrebare este: ar putea și unele comune din România să apeleze la oferte gratuite? 

Ministerul Finanțelor a elaborat o variantă de schimbare a Ordonanței referitoare la decontul de TVA, așa-numita e-TVA. Ordonanța e-TVA a fost adoptată de guvern în urmă cu o săptămână, iar regulile au născut o adevărată revoltă în rândul profesioniștilor în fiscalitate și printre antreprenori. De aceea, schimbările prevederilor ordonanței e-TVA, care probabil că vor fi aprobate în ședința de guvern de astăzi, își propun să rezolve observațiile venite la procedura decontului de TVA. Fără a intra în amănunte tehnice, trebuie spus că schimbările importante se referă la amânarea unor termene de aplicare, dar modificările propuse nu rezolvă toate problemele de substanță ale decontului anticipat de e-TVA.Dincolo de prevederile tehnice, este vizibil faptul că avem de-a face cu o guvernare prin încercări. Adică, se adoptă o normă legislativă și înainte chiar să înceapă aplicarea ei guvernul modifică unele prevederi, adică în punctele esențiale. Adevărul este că nu se întâmplă pentru prima oară acest lucru. Doar la o rapidă aducere aminte să spunem că la începutul anului era neclar dacă la aplicarea noului salariu minim rămâne valabilă deducerea de 200 lei. A fost nevoie ca guvernul să revină și să clarifice legislația.La fel, anul acesta a fost amânată aplicarea taxei pe lux, chiar dacă ea fusese introdusă la sfârșitul anului trecut, prin așa-numita ordonanță „trenuleț”. Deci, în câteva luni, Executivul a constatat că taxa nu se poate aplica și a amânat-o. Va urma probabil încă o încercare pentru aplicarea ei la sfârșitul anului acesta sau la începutul anului viitor.Un exemplu pentru altă schimbare și încercare este chiar ceea ce va face guvernul astăzi pentru a rezolva problema care s-a creat prin creșterea salariului minim de la 1 iulie a.c., respectiv angajații se află în situația în care nu pot primi, în același timp, și deducerea de 300 lei din salariul minim și tichete de masă pentru 20 de zile lucrate. Soluția trebuia găsită o dată cu actul normativ care a crescut salariul minim de la 3.300 la 3.700 de lei, dar efectele s-au descoperit mai târziu și de aceea guvernul mai face o încercare să rezolve problema.Nici introducerea sistemului e-factură nu s-a făcut într-o variantă prea reușită. Contabilii și antreprenorii s-au plâns că sistemul funcționează cu sincope și, de exemplu, nimeni nu știa cum să rezolve problema facturilor duble încărcate în serverele ANAF. Drept urmare a fost nevoie de noi schimbări, de noi variante în așa fel încât funcționarea e-factură să ajungă la un nivel decent.Toate aceste exemple sunt de dată recentă. Nici nu a fost un mare efort pentru a ni le reaminti, dar acest lucru arată, încă o dată, că se guvernează prin încercări.De ce s-a ajuns aici? Multă vreme am fost obișnuiți să spunem că în aparatul tehnic al ministerelor se găsesc oameni bine pregătiți profesional, care cunosc domeniul și care găsesc soluții la problemele tehnice, nu politice.Văzând ce se întâmplă cu modificările dese ale tot mai multor norme legale ne putem întreba: ce s-a întâmplat cu profesioniștii din administrația centrală? S-au evaporat sau s-au diluat sub ofensiva diletanților și a politicienilor? Pentru că nu este admisibil ca tehnicieni care își cunosc bine domeniul să greșească de atâtea ori și să facă atât de multe încercări pentru a găsi o formulă practică funcțională.Mai este o explicație. Funcționarii din administrația centrală sunt rupți de realitatea economică. Unii angajați ai statului sunt buni teoreticieni, dar, în același timp, sunt incapabili să vadă modul în care funcționează economia reală. Acesta este motivul pentru care legislația scrisă în ministere nu se poate aplica în practică. Mai grav este că profesioniștii din administrație nu îi mai ascultă pe profesioniștii din mediul de afaceri. Rezultatul este cel pe care îl vedem: o guvernare făcută prin încercări.

Specialiștii și antreprenorii sunt revoltați de introducerea e-TVA. Consultanții fiscali arată că noul sistem nu ajută nici bugetul de stat, nici companiile. Dimpotrivă, chiar. Rar se întâmplă ca atât de mulți specialiști și antreprenori să fie revoltați de introducerea unor prevederi noi fiscale. Este vorba despre așa-numitul decont de TVA sau e-TVA. Lăsăm la o parte nemulțumirile legate de lipsa de transparență și dialog. Deja, a devenit o obișnuință nocivă ca reprezentanții guvernului să nu dialogheze cu cei ai mediului de afaceri pe actele normative care se pregătesc. Nu luăm în calcul nici aplicarea noilor prevederi foarte repede, respectiv, într-o lună de zile.Marea problemă a e-TVA este aceea că specialiștii și antreprenorii demonstrează cu argumente că de fapt mecanismul gândit de Ministerul Finanțelor este inutil, ineficient și de-a dreptul inept. Despre ce este vorba? Noua reglementare prevede ca ANAF să transmită tuturor firmelor în data de 20 ale lunii un decont precompletat cu TVA colectată din vânzări, TVA deductibil datorită achizițiilor și, deci, diferența care rezultă pentru TVA de plată. Toate aceste date sunt adunate și completate de fisc în decontul preliminar de TVA.Contribuabilul are obligația să verifice în cinci zile, până pe 25 ale lunii, datele transmise de fisc și dacă sunt diferențe mai mari cu 20% între datele fiscului și cele ale contribuabilului, acesta din urmă are obligația de a informa ANAF de unde provine diferența.Ce mare lucru ar putea spune, unii. Este mare lucru, pentru cel puțin două motive. Primul motiv este acela că e-TVA este inaplicabil pentru multe firme. Consultanții fiscali demonstrează clar acest lucru. De exemplu, în ultimele luni, fiscul a transmis notificări prealabile către unele companii. Un consultant fiscal ne-a declarat că în cazul a 99% din aceste notificări datele ANAF nu erau la fel cu cele ale companiei. În cazul e-TVA procentajul diferențelor va fi mai mic decât 99%, dar este limpede că ele vor exista pe scară largă.O demonstrează consultantul fiscal Adrian Bența, într-o analiză publicată pe hotnews.ro. Specialistul în fiscalitate arată că diferențele dintre datele fiscului și cele ale companiei sunt inevitabile, pentru că noua legislație nu ține cont de faptul că efectiv ANAF nu are la dispoziție toate informațiile.Fără a intra în amănunte tehnice, Adrian Bența demonstrează că fiscul nu are informații privind TVA la încasare, ANAF nu știe dacă TVA pentru folosirea autoturismului firmei se plătește integral sau se deduce parțial, fiscul nu știe vânzările pe care o firmă le face către persoane fizice cu plata ulterioară prin bancă, nu se cunosc ajustările de TVA și fiscul nu are o soluție pentru situațiile în care sunt emise două documente fiscale pentru aceeași tranzacție.Sunt, așadar, multe cazuri despre care, deocamdată, fiscul nu are date. Poate anul viitor va avea, dar acum aceste informații nu ajung în bazele de date ale ANAF. În aceste condiții, diferențele între ceea ce vede fiscul în baza sa date și ceea ce are efectiv compania în contabilitate pot fi destul de mari. Prin e-TVA, statul îi pune pe contribuabili și pe profesioniștii în fiscalitate să muncească de două ori pentru aceeași raportare lunară.De fapt, e-TVA ne arată că în pofida tuturor e-urilor introduse prin procesul de digitalizare (e-factura, SAF-T, e-transport, e-sigiliu) informațiile primite de fisc nu se pot corela între ele sau sunt insuficiente. Drept urmare, ANAF s-a gândit că trebuie să îi pună la muncă pe cei din sectorul privat. Doar că pentru companii metodologia e-TVA presupune creșterea costurilor, respectiv angajarea de noi salariați sau plata mai consistentă a celor existenți. Cheltuieli care, în ultimă instanță, se vor transfera către clienții companiei.Al doilea motiv este că, practic, e-TVA nu folosește la nimic, nici nu reduce evaziunea, nici gap-ul de TVA (diferența dintre ce ar trebui să încaseze statul și cât colectează efectiv). Deci, decontul de TVA nu atinge niciunul din obiectivele pentru care teoretic a fost introdus în legislație. În aceste condiții, plătitorii de taxe se întreabă, pe bună dreptate, de ce este nevoie acum de un astfel de sistem, care de fapt nu aduce niciun beneficiu, nici bugetului de stat, nici companiilor? Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.

Salariul minim suscită dezbateri și în Franța, și în România. Dincolo de valoarea absolută, mult mai mare în Franța, controversele seamănă între România și Franța. Controversele pe tema salariului minim nu sunt doar în România, ci și în Franța. Cotidianul „Les Echos” a publicat o analiză cu privire la salariul minim. Totul pleacă de la propunerea partidului de extremă dreaptă, Adunarea Națională, referitoare la salariul minim. Mai exact noul Front Național, a anunțat că va crește salariul minim cu 200 de euro. Ar fi o indexare aproape fără precedent în ultimele decenii, iar efectele asupra ocupării forței de muncă pot fi foarte diferite, cred economiștii.Din aceste puncte de vedere, temele din Franța seamănă cu cele din România. Și în Franța, forțele politice au păreri diferite față de salariul minim. Gabriel Attal, actualul prim-ministru, își propune să renunțe la salariul minim, în timp ce extrema dreaptă vrea să ia o măsură exact opusă. Adică, să crească cu 200 de euro, actualul salariu minim, până la 1.600 euro net, ceea ce ar însemna un plus de 14%.Autorii analizei s-au uitat în istorie și au găsit o creștere asemănătoare doar în anul 1981, atunci când guvernul Pierre Maurois a crescut salariul minim cu 10%.Deloc surprinzător, organizațiile patronale resping ideea creșterii atât de bruște a salariului minim. Antreprenorii și șefii organizațiilor de business se tem că o creștere atât de puternică ar reduce competitivitatea companiilor franceze și ar duce chiar la o pierdere de locuri de muncă. Să nu uităm că în România argumentele mediului de afaceri sunt exact acestea, adică o pierdere de competitivitate și mutarea unor locuri de muncă în economia gri sau neagră. În Franța, un institut specializat în analize economice a estimat că bugetul ar putea pierde 3,5 miliarde de euro din contribuții sociale, dacă efectul va fi acela de reducere a locurilor de muncă.De altfel, în Franța, începând cu anul 2021, salariul minim a crescut în opt rânduri pentru a ține pasul cu inflația. De mai multe ori decât chiar în România. Drept urmare, în acest moment, 17% din angajații din Franța sunt plătiți cu salariul minim, ceea ce este un record pentru a doua economie europeană ca mărime. Dacă salariul minim ar crește de la 1.400 la 1.600 de euro, procentajul celor care încasează acest venit ar ajunge la 25%, ceea ce tinde să egaleze România, dar desigur la alt nivel.Economiștii francezi nu se tem că va fi o aglomerare a câștigurilor în jurul salariului minim, pentru că partidul de extremă dreaptă a anunțat încă două măsuri complementare, dacă va ajunge la putere și anume creșterea impozitării progresive și măsurile sociale, o revizuire a sistemului de deducere pentru plata contribuțiilor sociale. În ceea ce privește efectul asupra locurilor de muncă, părerile sunt împărțite. Pe de o parte, este clar că va crește costul cu forța de muncă. Pe de altă parte, angajații cu salarii medii pe economie ar putea beneficia de deduceri la contribuțiile sociale. De asemenea, autorii analizei sunt îngrijorați de efectele pe care le-ar avea un program de reducere a deficitului bugetar, în sensul că ar putea aduce o serie de restructurări a personalului plătit din bani publici.Într-o analiză pe temă, Institutul Montaigne a estimat că vor dispărea 33.000 de locuri de muncă, în timp ce un alt cercetător independent ajunge la concluzia că se vor pierde 50.000 de locuri de muncă. Actualul premier susține că aplicarea măsurii ar duce la reducerea a 500.000 de joburi. După cum se poate vedea, părerile pe tema efectelor creșterii substanțiale a salariului minim sunt împărțite.Concluzia este trasă de un profesor de economie. Acesta spune că soluția propusă de partidul de extremă dreaptă seamănă cu cea aplicată în anii 70 și că de fapt problema nu este că lucrătorii sunt plătiți cu salariul minim, ci că ei rămân plătiți cu salariul minim. Ceea ce este valabil și pentru România. Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.

Românii sunt așteptați astăzi la urne pentru a-și alege primarii de oraș sau comună, consilierii locali, președinții de consilii județene și consilierii județeni.  Tot astăzi au loc și alegerile europarlamentare, prin care ne alegem reprezentanții în Parlamentul European. Drept de vot au cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani, cu domiciliu sau reședință în România. Secțiile de votare se deschid la ora 7.00. 

Grevele din sistemul public au un puternic factor de șantaj asupra guvern. Au demonstrat-o, anul trecut, profesorii, au arătat-o din nou, anul acesta, angajații Poștei Române. Sectorul privat, în schimb, nu are acest avantaj al factorului de presiune asupra guvernului. Drept urmare, protestele și grevele din mediul economic privat sunt mai puține și mai lipsite de forță. Anul trecut, în plină vară, România s-a trezit cu o grevă de proporții a profesorilor. A fost o manifestare care a atras un curent de simpatie din partea opiniei publice, pentru că, în general, profesorii sunt văzuți ca o categorie profesională care a fost lăsată în urmă în ultimii 30 de ani.De altfel, revendicările profesorilor, prin greva de anul trecut, erau creșterile de salarii și îmbunătățirea infrastructurii școlare. Totodată, a fost evident pentru toată lumea că momentul ales pentru grevă nu a fost întâmplător. Profesorii au șantajat guvernul, pentru că prin grevă a fost pusă în pericol desfășurarea cursurilor și închiderea anului școlar. Ce poate fi mai convingător pentru un guvern strâns cu ușa de sindicatele din educație decât o grevă care riscă să facă o generație să piardă un an de studiu?Adevărul este că miza serviciilor publice precum educația, sănătatea, justiția sau ordinea publică este că au o mare forță de șantaj. Adică, protestele sau grevele pot bloca accesul unui număr mare de cetățeni la un serviciu public. De aceea, legislația specifică include o serie de condiții în care profesorii, medicii, magistrații sau polițiștii pot face grevă. Dar, s-a respectat legea în cazul grevei profesorilor de anul trecut?La începutul acestui an, în luna ianuarie a.c., judecătorii din mai multe județe au decis să continue protestele începute în decembrie 2023. Astfel, magistrații au judecat doar cauzele urgente. Motivul? Guvernul a decis ca plățile restante câștigate de judecători și procurori în instanță, în ultimii ani, în valoare de 1,7 miliarde de lei să fie achitate eșalonat, în titluri de stat.Desigur, marea întrebare este dacă nu ne aflăm în fața unui situații de conflict de interese în care judecătorii decid într-o speță care îi privește direct și anume plata unor drepturi salariale. De asemenea, șantajul magistraților este destul de clar, pentru că într-o justiție supraaglomerată un protest de câteva zile sau de câteva săptămâni poate face situația insuportabilă pentru beneficiarii actului de justiție.În luna februarie a.c., guvernul s-a confruntat cu un protest al unei federații din sistemul sanitar. Este mai puțin clar dacă sindicatul respectiv reprezintă într-o proporție covârșitoare asistenți medicali și mai puțini medici, dar în ultimă instanță, potențialul de șantaj rămâne la fel de mare. Protestele din sistemul medical de anul acesta au vizat o creștere a veniturilor salariale cu 30% prin diverse forme: sporuri, indemnizații de hrană, plata gărzilor sau tichete de vacanță.În luna aprilie a.c., a apărut, pentru câteva zile, greva de la Poșta Română. Cererea sindicatului a fost de creștere a salariilor, dar, pentru ca greviștii să fie mai convingători trebuie să aibă forță de negociere sau de șantaj. Iar în cazul Poștei Române șantajul a venit dintr-un fapt simplu: în continuare, compania națională duce pensiile în plic către două milioane de pensionari din toată țara.O grevă de câteva săptămâni la Poșta Română ar fi pus în pericol plata la timp a două milioane de pensii. Un fapt pe care guvernul l-a considerat extrem de dezavantajos atât pentru Executiv, cât și pentru cetățeni. Ca atare, conducerea companiei a găsit destul de repede, în câteva zile, soluții pentru a crește salariile angajaților și pentru a opri greva de la Poșta Română. Dar, factorul de șantaj a contat și în acest caz.Citeste siGreva de la Carrefour. Morala și învățăminteleFirmele din sectorul privat au o forță de șantaj redusă la adresa guvernului, mult mai mică decât instituțiile din serviciile publice. Sindicatele din companiile private pot să facă presiune cel mult asupra acționarilor sau asupra conducerii executive, dar nu au un factor de presiune real asupra guvernului.De aceea, managerii companiilor private și acționarii lor se pot întreba: „noi pe cine șantajăm?”. Răspunsul este că puține domenii în care acționează firmele private sunt esențiale pentru stat. Statul este sensibil doar la plata taxelor și impozitelor de către mediul economic. Dar, o grevă fiscală a sectorului privat este, deocamdată, greu de imaginat.

En mann oppsøkte rusmiljøet og kjøpte tabletter. Nå er han tiltalt for å ha drept sin egen kone, May-Irene Elliasen. Men selv mener han at han hjalp henne å dø. Hvordan har det seg? Ansvarlig redaktør Gard Steiro

Nabomannen til Lillian Hansen (63) brøytet seg inn i leiligheten hennes og knivstakk henne. Rettssaken mot mannen som er erklært utilregnelig startet denne uka. Ansvarlig redaktør Gard Steiro.

Rahavy Varatharajan er en av uvanlig mange som er blitt drept så langt i år. Vold i nære relasjoner går igjen i drapssakene, og det har skapt debatt: Er det for vanskelig å få voldsalarm? Og hvorfor skal den som trenger beskyttelse, måtte ta ansvar for alarmen? Med journalist Adriane Lilleskare Lunde.

Din seria de mesaje ” Vremurile din urmă din predica de pe Muntele Măslinilor” ————————————————————Matei 24:4-144. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.5. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.6. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: […]

Din seria de mesaje “De la neobișnuit la extraordinar” —————————————————–Matei 26:21-25 21. Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”22. Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?”23. Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins […]

Din seria de mesaje “Vremurile din urmă în predica de pe Muntele Măslinilor”   Matei 24:4-144. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.5. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.6. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: […]

Politiet jakter ukjent gjerningsmann - hør siste nytt om saken.

Etterlønn - Drept av flyvende ku - Dagbladet - T-skjorte Episoden kan inneholde målrettet reklame, basert på din IP-adresse, enhet og posisjon. Se smartpod.no/personvern for informasjon og dine valg om deling av data.