Podcasts about drept

Hvorfor hadde den døde 16-åringen to navn? Legen sier jentas andre navn er et bevis på hva som skjedde før hun døde. Hør neste episode her: https://podme.com/no/episode/11961515/ Les mer om Shada-saken her: http://vg.no/spesial/2026/shada/1 Trenger du noen å snakke med? Mental Helse: Tlf: 116 123 Chat: sidetmedord.no Kirkens SOS: Tlf: 22 40 00 40 Chat: soschat.no LEVE: Tlf: 22 36 17 00 For barn og unge: Alarmtelefonen for barn og unge: 116 111 Røde Kors: Tlf: 800 33 321 Chat: korspåhalsen.no

Politiet sier at 16 år gamle Shada tok livet sitt. En lege mener likbildene viser noe annet og mistanken når Stortinget. Les mer om Shada-saken her: http://vg.no/spesial/2026/shada/1 Trenger du noen å snakke med? Mental Helse: Tlf: 116 123 Chat: sidetmedord.no Kirkens SOS: Tlf: 22 40 00 40 Chat: soschat.no LEVE: Tlf: 22 36 17 00 For barn og unge: Alarmtelefonen for barn og unge: 116 111 Røde Kors: Tlf: 800 33 321 Chat: korspåhalsen.no Blåkors: Chat: snakkompsyken.no

Ioan 3 1. Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor.2. Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I-a zis: „Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.”3. Drept răspuns, Isus i-a […]

Sunt alegerile anticipate o soluție reală pentru deblocarea scenei politice sau doar o iluzie care complică și mai mult lucrurile? În acest episod din Baricade, Cătălin Striblea și Radu Naum intră în directă contradicție pe un subiect fierbinte care ne privește pe toți. Într-o scenă politică tot mai fragmentată, cu o sumedenie de partide și „partidulețe" care blochează activitatea Parlamentului, opiniile sunt complet împărțite. Este dizolvarea actualului context politic singura cale de a curăța peisajul de soluții „miraculoase" și populiste? Sau este doar o pierdere de timp și resurse care nu va schimba cu nimic datele problemei? Urmărește o discuție intensă, presărată cu replici tăioase și argumente solide din ambele tabere. Nu uita să te abonezi, să dai un like și să ne spui în comentarii: Tu crezi că alegerile anticipate ar rezolva blocajul politic actual? 00:01:25 România are o nouă campioană la fotbal 00:03:20 18 mai 2026 - încă nu avem premier 00:07:30 Supărările lui Radu Naum 00:13:16 Tema de azi 00:14:18 Antonie Iorgovan - Tratatul de Drept administrativ 00:20:35 Cum adică, "facem guvern cu PNL, dar fără Bolojan!" 00:24:46 Calculul voturilor 00:31:48 Premier tehnocrat. Doamna de Fier a FMI-ului? 00:45:00 PSD scade în sondaje. Revoluție în interior? 00:51:30 Sar scântei 01:06:44 Când va fi să fie AUR la putere. Cine le va sta alături? 01:09:05 Dramoletă cu Eurovisionul

Velkommen til en rykende fersk episode av Ukrainapodden. I denne oppdateringen ser vi nærmere på den voldsomme eskaleringen i luftkrigen og de siste strategiske endringene langs frontlinjen. Mellom 12. og 14. mai ble krigen i Ukraina preget av det største koordinerte luftangrepet noensinne, der Russland avfyrte over 1600 langtrekkende droner og missiler. Selv om det ukrainske luftvernet skjøt ned 94 % av dronene og 73 % av missilene, understreker angrepene Ukrainas konstante og kritiske mangel på amerikanskproduserte Pac 3-missiler til Patriot-systemet for å avverge sivile tap. Ukraina sitter imidlertid ikke stille. Natt til 17. mai slo de ukrainske styrkene tilbake med en historisk stor dronekampanje. Nærmere 600 droner ble sendt mot mål dypt inne på russisk territorium. Angrepene har rammet kritisk russisk oljeinfrastruktur, forsvarsindustri og militære mål opptil 1500 kilometer fra grensen – inkludert en pumpestasjon i Moskva oblast, en marinebase i Dagestan og en viktig kjemikaliefabrikk. Serhij Sternenko lover dessuten at mer er i vente for selve Moskva by. Den suksessfulle kampanjen mot russisk luftvern gjør det nå umulig for Russland å beskytte sitt enorme geografiske område. Vi gir deg også en grundig frontoppdatering basert på rapporter fra ISW. Situasjonen i Sumy forblir dynamisk med ukrainske motangrep. I Kharkiv fylke holdes den russiske offensiven i sjakk, og Ukraina har frigjort landsbyen Odradne. Det meldes også om mindre ukrainske fremskritt rundt Kostjantynivka, Slovjansk og Huljajpole, mens Russlands mest aktive fremrykk ved Pokrovsk omsider har stanset opp, eller i alle fall tatt en pause.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Doi investitori străini vor să preia Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment. Dar, în zona politică există deja un accentuat curent de naționalism economic. Vor fi acceptate cele două companii care vor să investească în șantierul din Mangalia? Într-un climat politic anti-privatizare, la începutul acestei săptămâni, a apărut o ofertă surpriză. Un argument esențial al demiterii guvernului, inclus în moțiunea de cenzură votată în Parlament, a fost acela al vânzării unor companii strategice. Guvernul Bolojan a fost acuzat că dorește vânzarea unor pachete de acțiuni la o serie de companii de stat, inclusiv printr-o metodă numită de vânzare accelerată. De altfel, în ultima perioadă se manifestă un adevărat curent politic „patriotic”: politicieni de la PSD și AUR au criticat dur ideea de vânzare de participații la companiile de stat. Nu mai este vorba despre refuzul privatizării, ci chiar despre respingerea vânzării unor pachete minoritare de acțiuni care ar permite totuși ca statul să păstreze controlul în companii. Dintr-odată există un curent transpartinic care refuză orice listare la Bursă a unei companii de stat sau suplimentarea pachetului de acțiuni în cazul unor firme deja cotate la Bursa de Valori București. Acest mod de gândire este întărit de faptul că un grup de parlamentari PSD, susținut la vot de AUR, a inițiat un proiect de lege care a fost votat în Senatul României și prin care se interzice vânzarea de acțiuni la companiile de stat care au profit. Legea urmează să meargă la Camera Deputaților pentru a fi votată. Viziunea anti-privatizare este însoțită de o altă marotă și anume aceea a companiilor strategice. Orice companie mică sau mare, cu pierderi sau cu datorii, indiferent de domeniu, este etichetată ca strategică. Astfel, se ajunge ca în moțiunea de cenzură Loteria Română, Poșta Română, CEC Bank sau Tarom să fie considerate fără niciun argument solid ca fiind strategice. De altfel, pe motiv că sunt strategice multe companii de stat pot primi subvenții nelimitate, pot înregistra pierderi sau pot acumula datorii imense fără să fie deranjate cu vreun proces de restructurare sau privatizare. În acest context, la începutul acestei săptămâni, companiile Rheinmetall și MSC au anunțat printr-un comunicat că sunt interesate să preia Șantierul Naval Mangalia. Anunțul vine într-un moment în care Rheinmetall și compania din Mangalia sunt în centrul atenției publice, din motive diferite. Pe de o parte, compania germană Rheinmetall este acuzată ca fiind principala beneficiară a programului european SAFE derulat de România. Pe de altă parte, Șantierul Naval Mangalia este deja în faliment. Povestea acestui șantier este veche: a schimbat mai mulți proprietari, iar acum se pune problema preluării companiei de către stat. De asemenea, aproape 2.000 de angajați ar trebui să fie concediați în această vară, conform documentelor înaintate de compania Damen, actualul proprietar, către instituțiile competente din județ. De fapt, dificultățile financiare au apărut la Șantierul Naval Mangalia de fiecare dată când compania a rămas fără obiectul muncii. Acum, există comenzi. Prin programul SAFE, România vrea să cumpere de la Rheinmetall patru nave, pe care compania germană își propune să le construiască la Mangalia. Drept urmare, Rheinmetall și-a făcut un calcul simplu și anume este eficient să cumpere și să investească în Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment, să găsească un partener, compania elvețiană MSC, și să construiască în România atât nave militare, cât și civile. Vom vedea, în curând, ce va face următorul guvern care va avea probabil o fibră dezvoltată de naționalism economic. Adică, va lăsa Șantierul Naval Mangalia să falimenteze și să concedieze angajații? Sau își va călca pe mândria națională și va accepta salvarea companiei prin preluarea ei de către doi investitori străini? Este un caz important în care realitatea economiei se lovește de discursul populist. Să vedem ce va alege viitorul guvern.

Ioan 8 12. Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”13. La auzul acestor vorbe, fariseii I-au zis: „Tu mărturiseşti despre Tine însuţi: deci mărturia Ta nu este adevărată.”14. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Chiar dacă Eu […]

Facultatea de Științe Politice a Universității din București (FSPUB) sărbătorește 35 de ani de la înființare. Care este istoria inventării unei discipline noi – pentru România anilor ʼ90? Cum a fost ales modelul francez? L-am întrebat pe profesorul Cristian Preda, fost decan al FSPUB.Cristian Preda: „Fondatorul școlii este profesorul Radu Toma, care era profesor la departamentul de franceză. Un om care, dincolo de literatură, de istorie, de critică literară, a avut întotdeauna o curiozitate pentru științele umane, a fost întotdeauna la curent cu ce se publică în filozofie, în istorie, în sociologie. Și el a fost ales să facă macheta acestui curs. (...) S-a dus la Biblioteca Franceză. Nu se chema încă Institut sau abia căpătase numele de Institut. Și acolo a luat planurile de studiu de la diverse Instituts dʼÉtudes Politiques. Și, în particular, a dat peste unul de la Rennes. Ele au o machetă generală, care se repetă în diverse locuri. Și, de altfel, și profesorii de la Rennes și ulterior de la Paris, din universități belgiene, au venit să predea într-un plan de studii care era luat, copiat, după felul în care se făceau aceste studii în lumea francofonă. Dimensiunea studiilor a fost întotdeauna interdisciplinară. Inițial s-a avut în vedere crearea unei licențe în drept european. Și, la această facultate, înainte de Facultatea de Drept, s-a predat ceea ce se numea atunci drept comunitar. S-a avut în vedere o împrospătare a felului în care sînt studiate istoria sau filozofia. Și de asta aici au venit profesori care erau deja foarte bine, din punctul de vedere la conectării la lumea occidentală, doamna Zoe Petre, de pildă, sau Neagu Djuvara, sau Alexandru Duțu. Și de asemenea s-a căutat inventarea unui cîmp nou, acest cîmp al științelor politice, pentru că așa ceva nu existase în România. Și Franța era, în acel moment, modelul.”În contextul actual, cu ascensiunea populismului, cu neîncrederea în instituții, cu fake news, cu polarizare, mai poate știința politică să explice fenomenul politic? Sau e nevoie să-și reinventeze instrumentele?Cristian Preda: „Instrumentele acestei discipline au tot fost reinventate. Eu însumi am scris o teză de doctorat despre felul în care un fenomen politic nou, în secolul XX, totalitarismul, a fost înțeles. Am scris o teză de doctorat la Paris despre critica totalitarismului. Cum s-a construit critica acestui tip de regim, care era cu totul inedit în secolul XX, era o altă formă politică. Acum, de mai mulți ani, de la Fareed Zakaria încoace, de prin 1995, se vorbește despre iliberalism. Un prim-ministru care tocmai a plecat de la putere din Ungaria și-a asumat el însuși asta, deși iliberalismul era descris de Fareed Zakaria ca un lucru rău. Orban a încercat să facă din el un lucru bun. Și sigur că trebuie să explici care sînt rădăcinile intelectuale ale unor asemenea constructe. Trebuie, într-adevăr, să deosebești ce e iliberalismul și ce e autoritarismul. Ce este o monarhie absolută și ce este o guvernare totalitară. Ce înseamnă China comunistă și ce înseamnă Chile sub guvernarea autoritară. Deci, sînt enorm de multe distincții, pentru că lumea politică, în întregul ei, și democrațiile, în particular, sînt de o mare diversitate. Una dintre temele pe care noi le tratăm cu foarte mult discernămînt și cu mult bagaj bibliografic este tocmai diversitatea democrațiilor. (...) Cîmpul politic este extrem de dens și de ramificat și, în momentul în care îmbrățișezi această perspectivă comparativă, în primul rînd cred că înțelegi mult mai profund resorturile acestui regim care e democrația și, în al doilea rînd, cred că devii cu adevărat moderat și poți să fii capabil să iei o distanță față de pasiunile dintr-un loc sau altul.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cine l-a răpit pe Nicușor Dan. O cronologie (Republica) - Exclusiv Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor, pensiile magistraților, rolurile și relațiile dintre judecătorii CCR - Interviu video (SpotMedia) - Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare (PressOne) Ecuația bugetului se complică: Economii de 2,2 miliarde lei, cât costă pachetul de relansare economică, în pericol după ce reforma administrativă a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului / PSD insistă și cu măsurile de solidaritate de 3,4 miliarde lei / Ședință a coaliției luni, după o săptămână de tensiuni (G4Media) Liderii coaliției de guvernare se reunesc, luni de la ora 13.00, într-o ședință în care urmează să discute din nou despre bugetul de stat pe acest an, potrivit surselor G4Media. Ședința coaliției este precedată, luni dimineață, de o ședință a conducerii PSD. După o săptămână în care tensiunile dintre PSD și PNL s-au acutizat pe tema bugetului, obținerea unui acord în acest moment pare și mai dificilă, în condițiile în care Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență care prevede tăieri de cheltuieli de 10% în administrație. Proiectul de buget – care ar fi trebuit adoptat de la finalul anului trecut – a fost amânat atât de mult tocmai pentru că a durat ca PSD să accepte reforma în administrație. Partidele din coaliție au ajuns cu greu la un acord de a face reforma administrativă care pevede tăierea cu 10% a cheltuielilor din administrație, concomitent cu realizarea unui pachet de relansare economică, acesta din urmă presupunând cheltuieli. Cele două pachete au fost adoptate simultan prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie, iar efectele celor două tipuri de măsuri s-ar fi compensat reciproc în buget: 2,2 miliarde de lei s-ar fi economisit prin reforma administrativă, tot 2,2 miliarde de lei costă măsurile de relansare economică. Însă, odată ce Renate Weber a atacat la CCR reforma administrativă, reducerile de cheltuieli nu mai sunt garantate până când nu se pronunță Curtea Constituțională. Deocamdată nu a fost fixat un termen pentru dezbaterea la Curte a sesizării Avocatului Poporului.  Cine l-a răpit pe Nicușor Dan. O cronologie (Republica) - 17 februarie. Președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii Coaliției ca să discute „mai multe probleme de actualitate”.  - 18 februarie. Sorin Grindeanu a ținut să anunțe primul, cu o jumătate de oră înainte de anunțarea deciziei CCR, că s-a decis deblocarea reformei pensiilor speciale. - 2 martie. Ministrul Justiției Radu Marinescu face propunerile pentru conducerea Parchetelor, propuneri considerate de o parte a societății civile ca fiind „antireformiste”. - 6 martie. Nicușor Dan le spune protestatarilor de la Palatul Cotroceni o frază care-i va marca probabil mandatul: „Am de 100 de ori mai multe informații decât dvs”. Președintele Dan dă de înțeles, cu o surprinzătoare aroganță cu iz pesedist, că va accepta procurorii aleși de PSD, chiar dacă asta va însemna despărțirea sa de propriii alegători. Jurnalistul Florin Negruțiu, co-fondator Republica, a reamintit această cronologie ca să înțelegem că întotdeauna în politică este „ceva pentru ceva”. Nicușor Dan - un președinte fără partid și fără structuri de putere în spate - trebuie să negocieze cu PSD aproape fiecare pas pe care îl face. PSD, partidul acesta care face azi cea mai toxică și mai antinațională politică, sabotând orice încercare de modernizare a țării doar ca să-și conserve puterea acumulată în peste trei decenii, este unde este pentru că a fost votat de mulți oameni. Probabil aceiași oameni care declară la fiecare sondaj că „țara se îndreaptă într-o direcție greșită”, dar care conservă cu votul lor puterea acestei oligarhii care decide direcția țării. Exclusiv Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor, pensiile magistraților, rolurile și relațiile dintre judecătorii CCR - Interviu video (SpotMedia) Judecătoarea Simina Tănăsescu are 57 de ani și a preluat conducerea Curții Constituționale la jumătatea anului trecut. Și-a propus să umanizeze și să sporească încrederea opiniei publice în instituție.  Cu o experiență vastă în magistratură, profesor universitar al Facultății de Drept, fost consilier prezidențial, judecătoarea Tănăsescu este conștientă de importanța deciziilor CCR și susține că instituția trebuie să fie rezervată, să-și asume doar rolul de verificare a constituționalității legilor și nu de arbitru între puterile statului. Anularea alegerilor prezidențiale nu a fost o hotărâre pe care să o fi luat cu ușurință. Nu ne-am gândit că ne-am putea confrunta cu o astfel de situație. Este o hotărâre luată cu unanimitate, asumată și argumentată, bazată pe niște argumente juridice. În ceea ce privește decizia de constituționalitate pentru legea pensiilor magistraților, Curtea Constituțională a verificat compatibilitatea cu Constituția a unei legi. A unei legi care nu vizează nici funcționarea în ansamblu a justiției, nici măcar toate elementele de statut ale profesiei de magistrat – profesie extrem de remarcabilă, onorantă și meritorie – ci un amănunt, un aspect, un detaliu. Acest aspect a mai fost vizat și de alte acte normative, dintre care pe unele Curtea le-a declarat constituționale, pe altele neconstituționale. Interviul integral pe pagina SpotMedia. Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare (PressOne) La doar o lună după lansarea programului european SAFE – un fond de 150 de miliarde de euro destinat înarmării, din care României îi revin 16,6 miliarde –, o firmă obscură din Râșnov, județul Brașov, fără angajați și fără activitate industrială declarată, își schimbă obiectul de activitate în fabricare de aeronave și nave spațiale militare. Pe scurt, drone militare.  Compania IntellDrones, înființată în 2024, se ocupă, potrivit actelor firmei, de importul de drone agricole din China și oferă servicii de stropire a terenurilor, dar proprietara și administratoarea firmei spune că intenționează să înceapă producția de drone militare „în câteva luni”, scrie PressOne. IntellDrones este deținută și condusă de Ioana-Hermina Păiuș, fostă administratoare a unui fast-food din Râșnov, dar și fostă membră a Partidului Național Liberal. Familia Păiuș are o legătură indirectă de rudenie cu familia liberalului Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.  Începând cu 2020, Ioana Păiuș urmează trei programe de master cu specializare în studii de securitate și relații internaționale, unul dintre ele la Academia Națională de Informații din subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), și începe un doctorat în aceleași domeniu la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.  Aceasta apare frecvent în ultimii ani în compania lui Sorin Dobîrcianu, fost ofițer SRI condamnat definitiv de Tribunalul Prahova la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Dobîrcianu, care se recomandă „influencer NATO”, s-a întâlnit în Rusia, la circa o lună după adoptarea programului SAFE, cu un oligarh aflat în cercul direct de influență a lui Vladimir Putin.  

Missil slo ned i Beit Shemesh i Israel og drepte 9 personer. Vi snakker om siste nytt fra Iran/USA/Israel-situasjone - Med Beckheim, Knutsen og gjester:Sarah Gaulin, leder for LIM og med iransk bakgrunnLouise Kahn, leder for Kos&Kaos, direkte med oss fra Tel Aviv, IsraelDr. Leif Knutsen er økonom, og filolog med bakgrunn som konsulent og rådgiver, med doktorgrad i ingeniørvitenskap. Leif har fått publisert sine analyser i både norske og internasjonale medier, blant annet i The Times of Israel, hvor han omtales slik: «Leif Knutsen has observed, reflected, and written on Israeli and Jewish issues since the late 70's and has personal experience from Jewish life in the US and Norway.»Leif er selv jødisk og driver i dag nettstedet B'emet i Norge, en uavhengig medieplattform med fokus på jødisk liv, Israel, antisemittisme og relatert tematikk i en norsk kontekst. Platformen utfyller, nyanserer, korrigerer og kritiserer norskspråklig dekning av disse emnene. Sjekk ut nettsiden til Leif her: https://www.bemet.no► NY BOK UTE NÅ: Frykt og Stillhet - jødiske stemmer i Norge etter 7. oktober. Bestill her:  https://bok.norli.no/frykt-og-stillhet► STØTT ARBEIDET PÅ VIPPSOm du ønsker å støtte arbeidet med denne podcasten, kan du bidra med et stort eller lite beløp, etter eget ønske. All støtte settes pris på, og du bidrar til arbeidet med å lage flere episoder. Bruk Vippsnummer: #823278►  ⁠BLI ⁠⁠⁠⁠MEDLEM⁠⁠⁠⁠⁠ Fremover vil de som er støttemedlemmer få tilgang til episodene først. Da støtter du podcasten med det samme som prisen av en kaffe hver måned. Setter stor pris på om du blir støttemedlem. Tusen takk.► Annonsere på Henrik Beckheim Podcast?Send en mail til post@henrikbeckheim.no ► MERCH: Kjøp klær, kopper, capser og mer: https://henrikbeckheim.com/store► Linker:⁠⁠Youtube⁠⁠ | ⁠⁠Nettside⁠⁠ | ⁠⁠TikTok⁠⁠ | ⁠⁠Instagram⁠⁠ | Podimo | ⁠⁠Facebook⁠⁠ | ⁠⁠Apple

Ioan 3 26. Au venit deci la Ioan şi i-au zis: „Învăţătorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan şi despre care ai mărturisit tu, iată că botează, şi toţi oamenii se duc la El.”27. Drept răspuns, Ioan i-a zis: „Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer.28. Voi înşivă îmi sunteţi […]

LEADERS cu Andrea Chiș. Ce se întâmplă cu justiția din România? Cine controlează sistemul și de ce contează pentru fiecare dintre noi? În acest episod Leaders, Cătălin Striblea o are față în față pe Andrea Chiș, fost judecător și fost membru al CSM, într-o conversație directă despre mecanismele din interiorul sistemului judiciar. Andrea Chiș vorbește deschis despre: ▶ Cum este controlat sistemul judiciar „din interior" ▶ Presiuni și dosare disciplinare folosite ca instrumente de intimidare ▶ Mesaje subtile transmise magistraților pentru a nu vorbi public ▶ Legătura directă dintre funcționarea justiției și nivelul de trai al cetățenilor ▶ De ce investigarea corupției influențează economia și încrederea publică ▶ Decizia de a se pensiona: „Nu am vrut să mai rămân într-un sistem pe care știam că nu îl mai pot schimba din interior." Un dialog despre putere, tăcere, responsabilitate și limitele reformei din interiorul instituțiilor. 00:02:50 Probleme în CSM mai mulți ani 00:04:35 Nivelul de corupție ne afectează pe toți 00:07:35 Cu cine te lupți? 00:12:10 Amenințări voalate 00:15:12 Raport la raportul CSM 00:20:16 Câtă putere are Consiliul Superior al Magistraturii? 00:28:40 Aparent, legea este ideală 00:32:00 Candidaturi pentru CSM 00:41:40 Marea majoritate tace 00:55:45 Verificări pe dosarele prescrise 01:03:00 Se poate vorbi despre intenție 01:22:00 Magia delegărilor și detașărilor 01:28:45 Bolojan și reforma legilor justiției 01:38:18 Demisia de la Facultatea de Drept 01:52:15 Drepturile magistraților la pensionare

Mary Ann Meyer er en av JFK sine elskerinner, hun er gjentatte ganger i det hvite hus og hun blir drept på mystisk vis kort tid etter at JFK ble myrdet, og eksmannen som selv var ansvarlig for likvidasjoner i CIA mener at hun ble drept av samme personene som drepte JFK. KonspirasjonsPodden tar en titt. Ansvarlig redaktør er Kristin Ward Heimdal. Hør alle episodene fra Konspirasjonspodden eksklusivt hos Podme. Prøv gratis på podme.com.

Ioan 3 3. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”

Flere millioner har sett videoen der 37 år gamle Renee Nicole Good blir skutt og drept av en ICE-betjent i USA. Men amerikanske politikere har totalt motsatt oppfatning av hva som skjedde. Vi oppsummerer nyhetene for deg, i dag også om at Trump har trukket USA ut av internasjonale organisasjoner og premiere på nye «Debatten».

Tormod og Jørn gir deg de siste oppdateringene fra krigen i Ukraina. Vi snakker om marginale endringer på frontlinjen ved Pokrovsk og Kupjansk, og hvorfor Ukraina tross alt ser en liten forbedring. Vi diskuterer også den nylige EU-enigheten om en massiv finansiell støttepakke på 90 milliarder euro, som sikrer Ukrainas statsbudsjett for 2026, og hvilke land som forsøkte å blokkere avtalen. Det mest oppsiktsvekkende temaet er et spektakulært droneangrep på en russisk oljetanker i Middelhavet, langt fra Ukrainas kyst. Vi analyserer hvordan Ukraina kan gjennomføre slike angrep, den økonomiske effekten på Russlands «skyggeflåte», og de uverifiserte ryktene om at en høytstående russisk GRU-offiser skal ha vært om bord. Videre gir vi deg en grundig analyse av Vladimir Putins nylige fire timer lange pressekonferanse. Hva var det egentlig vi så? Var det en pressekonferanse eller et velregissert propagandashow for å styrke bildet av Putin som «den gode tsaren»? Vi ser på eksempler på hvordan han håndterte kritiske spørsmål og brukte anledningen til å fremme sitt narrativ. Til slutt spekulerer vi i en mulig amerikansk intervensjon i Venezuela og hvordan dette kan påvirke Russlands geopolitiske innflytelse i Latin-Amerika.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Lørdag kveld ble en kvinne i 30-årene funnet død utendørs på Løkken Verk i Orkland i Trøndelag. Jørn Andersen, som tidligere er dømt for drap, er siktet. Ansvarlig redaktør Gard Steiro

Președintele american Donald Trump a început un turneu asiatic plin de mize economice. Unul dintre obiective este ca SUA să încheie mai multe acorduri comerciale, printre care și pe tema pământurilor rare. Ieri, Trump a participat la Kuala Lumpur, în Malaezia, la reuniunea Asociației statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Astăzi, președintele american se va întâlni cu prima femeie premier a Japoniei, tema fiind tot cea a discutării unor detalii tehnice după ce SUA și Japonia au semnat un acord comercial. Apoi, Trump va fi prezent în Coreea de Sud la summit-ul Asociației pentru cooperarea economică Asia-Pacific (APEC), acolo unde se va întâlni joi cu președintele chinez, Xi Jinping. Tema principală este cea a relațiilor economice și comerciale dintre SUA și China, tensionate din nou de anunțul Chinei de restricționare drastică a exporturilor de metale rare și de replica lui Donald Trump care amenință cu o creștere cu 100% a taxelor vamale pentru importurile venite din China. Până la întâlnirea de joi, 30 octombrie a.c., în SUA este în continuare multă efervescență legată de taxele vamale. De exemplu, la sfârșitul săptămânii trecute, Donald Trump a anunțat o creștere a tarifelor vamale cu încă 10% pentru importurile din Canada. Decizia vine după ce președintele american s-a enervat din cauza unei reclame. Care este problema? Guvernul provinciei Ontario a lansat în urmă cu două săptămâni o campanie publicitară împotriva tarifelor vamale americane, campanie care a fost distribuită pe o rețea socială chiar de către premierul provinciei Ontario, Douglas Ford. Răspunsul lui Donald Trump a fost că a oprit negocierile comerciale cu Canada, iar în week-end a anunțat creșterea tarifelor vamale pentru importurile din Canada. Clipul publicitar a fost difuzat la sfârșitul săptămânii trecute, în timpul primului meci al campionatului nord-american de baseball, un eveniment sportiv care, de altfel, s-a bucurat de o audiență foarte mare. Campania publicitară a provinciei Ontario a inclus clipuri audio și video dintr-un discurs radio al fostului președinte american Ronald Reagan, din aprilie 1987. Președintele Reagan, republican, critica tarifele impuse importurilor spunând că acestea au dus la pierderea de locuri de muncă, au defavorizat consumatorii și au declanșat războaie comerciale. Negocierile comerciale dintre SUA și Canada care se derulau pe teme importante precum, aluminiul, oțelul și energia, au fost blocate de Donald Trump, iar întâlnirea dintre președintele american și premierul canadian la reuniunea APEC a fost, se pare, anulată. Canada este al doilea partener comercial al SUA și un important furnizor de oțel și aluminiu pentru companiile americane. Unele importuri canadiene sunt taxate cu 25% (10% pentru energie și potasiu), iar mărfurile incluse în acordul comercial SUA-Canada-Mexic sunt scutite de taxe vamale. După cum se știe deja, va fi de văzut în cât timp va trece furia lui Trump și se va reveni la negocierile comerciale. Totodată, președintele american are o problemă la el acasă și anume o creștere cu 15% a prețului cărnii de vită, într-un an, la o inflație de numai 3%. Este un caz delicat pentru consumatorii americani care sunt obișnuiți să cumpere cantități importante de carne de vită, sub diverse forme alimentare. Drept urmare, președintele american a schimbat macazul, în sensul că deși este un protecționist evident, a decis să deschidă piața americană pentru carnea de vită argentiniană. Astfel, Casa Albă a anunțat că va crește de patru ori cota de carne de vită din Argentina care poate intra în SUA cu tarife vamale preferențiale. De altfel, într-un mesaj adresat pe rețeaua sa socială preferată, Donald Trump a precizat „că îi adoră pe crescătorii de vite americani, dar că ei trebuie să înțeleagă că o duc atât de bine pentru că s-au impus tarife vamale și că ar trebui să reducă prețurile.” Desigur, crescătorii americani de bovine își prevestesc propriul lor dezastru, dar în acest caz, Donald Trump nu face, deocamdată, derogări.

Drapsalarmen gikk i Oslo i helgen. En mann i 30-årene døde etter det politiet mener er skudd på kloss hold. Krimkommentator Øystein Milli og Tor-Erling Thømt Ruud går gjennom det de vet så langt. Ansvarlig redaktør Gard Steiro.

Rett på sak er direkte med humor, tydelige meninger og usensurerte nyheter kl. 09.00.En ny stor studie viser at 250.000 har blitt drept i islamistiske terrorangrep. «Medieforskere» vil kneble mediene fra å skrive sannheten om terrorister.Aktivister er i gang med å blokkere departementer, og performance kunstnerne er i full sving for å lage politisk teater med seg selv i fokus.Har du saker du vil vi skal ta opp, eller tips? Send oss en epost eller skrive i kommentarfeltet.Som alltid får du de usensurerte nyhetene og ærlige perspektivene du ikke finner hos NRK.Kom gjerne med forslag til saker ved å sende oss en e-post eller skrive i kommentarfeltet.

Hva skjer med politiledelse når en politiperson mister livet i tjenesten? I denne episoden reflekterer jeg over lederskapets rolle når tragedien rammer - om balansegangen mellom handlekraft og empati, og hvordan slike hendelser former kultur og identitet og også påvirker tilliten til politiet.

Despre amenințările tot mai mari la adresa proiectului european, și mai ales despre războiul hibrid desfășurat împotriva acestuia și implicit împotriva țărilor europene, discutăm azi cu domnul Vlad Gheorghe, fost europarlamentar, președintele partidului DREPT.

En ung svensk jente blir funnet død ved sjøkanten. Hadde hun druknet? Vel, ja. Men hun har ferskvann i lungene og ikke saltvann som man skulle forvente. Dødsfallet blir småpolitisk og spørsmålene er mange. Konspirasjonspodden tar en titt. Ansvarlig redaktør er Kristin Ward Heimdal. Hør alle episodene fra Konspirasjonspodden eksklusivt hos Podme. Prøv gratis på podme.com.

Dezvoltarea personală este efortul continuu de a nu uita niciodată cine eşti în timp ce te strădui permanent să schimbi asta. Aşa i-am spus eu unui june, care m-a întrebat (pe un ton de ăla semi-exaltat, ştiţi genul) cum aş defini eu dezvoltarea personală. Am văzut că l-am cam blocat şi că rotiţele încercau alene să se învârtă ca să înţeleagă, măcar în mare, ce am vrut să zic. Presupun că încă i se rotesc… Ok, știu, titlul este la limita nesimțirii. Dar nu am pretins niciodată că nu îmi place mereu să stau la peluza vieții, de unde se vede mai bine meciul vieții, nu mai țipați așa! Io chiar cred că despre ceea ce îndeobște se numește dezvoltare personală mai bine vorbim așa ca mine, fără perdea, decât să o ardem în panseluțe înstruțate roz cu sclipiri sidefii despre cât ne ajută zburdatul pe câmpiile aspiraționale ale dezvoltării personale înțeleasă ca act de învățare, nu ca act de facere (explic mai jos ce vreau să zic cu aiurelile astea). Ce zic în titlu, explicitez acum: dușul îmbrăcat înseamnă că doar te uzi, nu te și speli. Cum se aplică asta la faza cu dezvoltarea personală? Să purcedem întru explicare. În esenţă, faza cu dezvoltarea personală este că are două mari componente: 1. dezvoltare 2. personală. Ceea ce, în teorie, este perfect, adică toţi cei care citesc şi absorb astfel de cărţi/bloguri/sfaturi sunt chitiţi să facă treabă, să îşi dorească mai mult victoria, să dea un gol mai mult decât ceilalţi. Dar numai în teorie. După cum vă raportez mai jos. Dezvoltarea Ideea cu dezvoltarea este că porneşti de la niveul T1 (ah, ce nu îmi plăcea fizica în liceu…) şi, după ce bobinezi pe bază de sfaturi şi recomandări and shit, ajungi în momentul T2. Sau, mă rog, aşa ar trebui să se întâmple. Numai că vreo 98,76% (estimare strict subiectivă, cum stă bine bloggerului) din cei care pornesc pe acest drum nu ajung veci pururi la momentul T2. Ci se opresc undeva pe la momentul T1 plus câteva sute de pagini. Altfel spus, citesc roabe întregi de cărţi şi de chestii de pe net pe tema dezvoltării personale, dar nu se apucă să şi aplice ce citesc. „Hai să mai citesc o carte, două, 56 şi apoi mă apuc de treabă„, îşi zic ei. Căci, nu-i aşa, este mult mai uşor să citeşti despre decât să aplici. Căci, nu-i aşa, una este să citeşti „fii mai bun” şi să dai Like şi alta este să bagi cărbuni, la nivel aplicat, pe ideea de a fi mai bun. Personală Aici chestiunea este cu atât de mai simplă cu cât o complică unii inutil. Căci „personal” înseamnă că doar tu cu tine poţi să te schimbi. Indiferent de câte roabe de cărţi citeşti şi de câte Likeuri dai unor citate şi unor poze aspiraţionalo-motivaţionale. Autorul pe care îl citeşti (să îi zicem aşa generic) face un business din ce îţi dă spre absorbire. Nu că ar fi ceva rău, doamne fereşte, ba dimpotrivă. Doar că nu stă el să te ducă de mânuţă pe întortocheatele căi înspre momentul T2. Asta trebuie să faci tu. Personal. Recte, dezvoltarea personală. Şi, cu cât stai mai mult să te agăţi de paginile alea pe care le citeşti, cu atât amâni momentul ăla în care să iei totul personal, aşa cum se cuvine dacă tot vrei să faci o treabă. Există jdemii de cărţi şi bloguri care bat ciocanul de secera dezvoltării personale. Şi e foarte bine că există, de ce să nu presteze dacă au teren de manevră? Căci există jdemii x jdemii de cititori de astfel de chestiuni. Problema principală este că cei mai mulţi dintre ei rămân la stadiul de cititori. Şi că doar teribil de puţin dintre ei se apucă să aplice ce citesc ei pe acolo. Drept pentru care momentul T2 pentru ei rămâne doar ceva aspiraţional, înspre care nu se pot îndrepta pentru că nu au găsit motivaţionalul corect, ca să zic aşa. Iar dezvoltarea personală pe care o caută nu este nici dezvoltare şi nici personală. Ci doar căutarea perpetuă a dovezii că „măh, dacă m-aş apuca de treabă, aş rupe Nilul„. Ce-am mai râs… Altfel, te provoc să îmi zici că și în domeniul dezvoltării personale maestrul Yoda nu a avut dreptate: do or do not, there is not try :D

Skjærtorsdag kveld ble den kjente kriminelle Metkel Betew (46) funnet drept i et skogholt utenfor et boligstrøk i Oslo. Hva vet vi om drapet? Med krimkommentator Øystein Milli og Tor-Erling Thømt Ruud Ansvarlig redaktør Gard Steiro

Tare, tare greu e să nu vorbești despre Trump și ale sale taxe vamale. Războaiele au o lege a lor și-i dinamică greu de prezis. Știm când încep, nu și cum evoluează sau se termină. Iar un război economic, crede Marian Hurducaș, nu face excepție. Știm cum a început acest război economic generat de SUA, evoluția o vedem, e în dezvoltare, dar nu știm ce efecte va avea pe termen lung și în cât timp se poate cârpi ce s-a rupt, asta în condițiile în care se mai poate cârpi, evident.  De ce spunem asta? Pentru că încrederea era principalul produs de export al SUA, după cum bine sesiza recent Adrian Mihălțianu de la PressOne.ro, iar acum exportă ceea ce exportă Rusia, adică teamă. Iar, conform involuției de săptămâna trecută a piețelor financiare și a titluirlor de stat cu care SUA își finanțează deficitul, încrederea dispare treptat dar repede în rândul investitorilor. Drept urmare, tarifele au fost amânate cu 90 de zile, dar nu în totalitate și nu pentru toată lumea. Economia României nu o duce bine anul ăsta și nici pentru următorii ani - vreo 7 - nu se vede scoasă la liman. Luate pe rând, avem:Deficit bugetar 2024: 9.28% în standardele ESA (cel mai bun standard de raportare, nu e influențat de amânarea unor plăți). Reminder, targetul pentru deal-ul de 7 ani cu Comisia Europeană e de 3%.Deficitul de cont curent (diferența dintre exporturi și importuri) a urcat la 4.8 mld. Euro, o creștere de 85% față de februarie 2024;Rata inflației martie 2025: 4.9% Datoria publică: 964 mld. lei în martie 2025 ; în 2024 am plătit 7 miliarde de euro numai în dobânzi pentru datoria publicăAșadar, cum va evolua în contextul global de acum e o întrebare mai mult decât necesară.Invitat:Ciprian Dascălu, Economist-Șef și Director de Cercetare al BCR (Banca Comercială Română). Cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul bancar, Ciprian este specializat în macroeconomie, piețe financiare, modele economice și prognoză, statistică și managementul riscului. Este considerat unul dintre cei mai buni analiști economici din regiune, iar de-a lungul carierei a fost recunoscut de platforme internaționale precum Bloomberg, Consensus Macroeconomics și Focus Economics, ocupând în mod constant primele locuri în clasamentele acestora pentru acuratețea prognozelor macroeconomice. Ciprian Dascălu este absolvent al Facultății de Finanțe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din București și al programului de masterat DOFIN, cu specializare în domeniul financiar-bancar.

Et dobbeltdrap preger Lindesnes denne uken. Den antatte gjerningsmannen ble også funnet død. Krimkommentator Øystein Milli og Tor-Erling Thømt Ruud går i gjennom det de vet om saken. Ansvarlig redaktør Gard Steiro

Turcia și Serbia, două țări zguduite de proteste. Care vor fi urmările politice ale acțiunilor de stradă? Presa internațională analizează situația din cele două țări. Pentru The Guardian, ”arestarea primarului celui mai mare oraș al Turciei a reprezentat un moment decisiv în desprinderea prelungită a țării de democrație. Oponenții președintelui Recep Tayyip Erdoğan se tem că este o mișcare de a renunța la singurul concurent capabil să-l învingă la viitoarele alegeri, așteptate înainte de 2028.Deutsche Welle notează că oficialii guvernamentali au respins acuzațiile potrivit cărora măsurile legale împotriva personalităților din opoziție sunt motivate politic și insistă ca instanțele din Turcia funcționează independent.Erdogan a acuzat sâmbătă conducerea CHP că a transformat partidul „într-un aparat care să absolve o mână de tâlhari municipali care au fost orbiți de bani”.El a acuzat, de asemenea, partidul că „face totul pentru a tulbura liniștea publică, pentru a polariza națiunea”.Și după cum explică The Conversation, ”Constituția Turciei impune o limită de două mandate prezidențiale de cinci ani. Erdogan a fost deja ales de trei ori, dar și-a justificat a treia candidatură argumentând că primul său mandat a avut loc înaintea modificărilor constituționale din 2017 care stabiliseră sistemul actual. Dacă limita mandatelor este ridicată, el ar putea fi ales a patra oară – și, potențial, mai departe.Principalul obstacol în calea planurilor lui Erdogan este Imamoglu, care pare a fi mult mai popular decât președintele .Acuzațiile par să fi fost aduse împotriva lui Imamoglu cu un obiectiv și mai ambițios. Ar aduce o victorie triplă pentru Erdogan – el ar putea să recâștige primăria Istanbulului prin numirea unui funcționar public ales, să facă schimbări constituționale prin intimidarea parlamentarilor și să-și elimine cel mai puternic rival din orice viitoare cursă prezidențială. În Serbia, protestele demontează puterea lui Vucic, comentează Foreign Policy.”Studenții din Serbia și-au dovedit deja capacitatea de a contesta status quo-ul și de a rezista unui sistem autocratic.În ultimele patru luni, studenții din Serbia au contestat efectiv corupția înrădăcinată și violența sponsorizată de stat care l-au definit pe președintele Aleksandar Vucic și partidul său atotstăpânitor. Reprezentanții Partidului Progresist Sârb al lui Vucic, inclusiv cei care servesc în guvern, au colaborat cu criminalii, au șantajat alegătorii și au amenințat pe cei care caută dreptate.Studenții au mărșăluit în toată țara pentru a contracara propaganda presei controlate de stat și pentru a risipi temerile de persecuție și răzbunare, care au înăbușit de mult dizidența. Drept urmare, mii de cetățeni sârbi au ieșit în stradă pentru a-i întâmpina pe studenți și pentru a-și exprima nemulțumirile neauzite”. În sfârșit, Euronews vede în protestele studențești din Serbia o situație provocatoare pentru Uniunea Europeană.”Serbia rămâne cufundată într-o criză politică profundă, în fața privirii perplexe a UE, prinsă în focul încrucișat între nevoia strategică de a susține în continuare o țară candidată la aderare și conștientizarea că multe principii de drept de aici sunt încă foarte departe de standardele europene”.

Baricade este podcastul în care oamenii stau față în față cu opiniiile lor. Și, uneori, pare că se mai și enervează. Radu Naum, desigur. Cert este că sunteți în fața unei discuții, cu argumente de fiecare parte, despre ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni. Suntem un stat de drept sau un stat de drepți!? Noi zicem aici ce credem și așteptăm și părerile voastre în comentariile de pe canalul de youtube. Mulțumim.

Halvannet år etter at Jonas Aarseth Henriksen ble drept, må fire tiltalte møte i retten. Hva skjedde egentlig den dagen da Jonas ble drept, og hva møtte politiet på åstedet? Ansvarlig redaktør Gard Steiro.

M.C.N. Podcast e din nou aici! În episodul cinci al sezonului am abordat un subiect care s-ar putea să-ți rămână în minte multă vreme. Invitate au fost Alina Robu și Diana Nemeș, co-fondatoarele Institutului BrainMap Neuroscience. Ambele au contribuit semnificativ la domeniul sănătății mentale și neuroștiințelor în România. În acest podcast am discutat despre modul în care îți poți înțelege și antrena creierul. Află ce înseamnă și cum arată harta creierului și cum îți poți îmbunătăți viața prin această metodă. În public au fost prezenți alături de noi studenți de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Drept și Filosofie. Le mulțumim și celor de la Mental Health for Romania pentru că ne-au fost alături în acest episod. Mental Health for Romania este o asociație care de aproape 5 ani luptă să schimbe modul în care este percepută și tratată sănătatea mintală în România. Cel mai cunoscut proiect al organizației este Harta Specialiștilor, o platformă online care centralizează peste 300 de psihologi, psihoterapeuți, consilieri și psihiatri din toată țara, ce pot fi filtrați în funcție de locație, experiență și de reducerile și gratuitățile oferite persoanelor fără posibilități, studenților și altor grupuri vulnerabile. Mai multe informații despre Mental Health for Romania găsiți pe mentalhealthforromania.org. Puteți susține proiectele lor prin donații pe site-ul organizației, redirecționarea impozitului pe venit sau, în prag de sărbători, prin achiziționarea unui cadou din magazinul lor online. /Instagram: / mental_health_for_romania Prietenii de la Black Cab au fost și de data asta alături de noi și s-au ocupat de transportul în confort și siguranță al invitaților. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST #micutzu Te invit sa dai JOIN ca sa devii membru al acestui canal. / @micutzustandupofficial ----- ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama) - De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? (HotNews) - România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul) Boala României (SpotMedia)A trimite protestul de duminică în derizoriu ar fi o mare eroare. Pentru că el nu a fost despre Călin Georgescu, ci despre cauzele care au provocat creșterea acestuia. A fost un protest despre starea societății care se simte abandonată de conducătorii ei, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Boala cea mare este ruperea totală a legăturii de încredere dintre guvernați și guvernanți. Prea mulți nu mai văd rostul partidelor politice, nu mai pot accepta că fără ele nu există democrație, că alternativa este dictatura. Unii chiar o doresc, în timp de scandează „libertate”.Atribuie puteri dictatoriale unui soi de Mesia, întâmplător acum Călin Georgescu, care să le rezolve pe toate mult dincolo de puterile lui constituționale și legale. Ceea ce clasa politică ar trebui să înțeleagă însă este că fenomenul care stă la originea acestei stări a societății nu trece de la sine, precum răceala. Dimpotrivă, se amplifică. Și chiar dacă Georgescu ar fi cumva neutralizat, cât timp cauzele care l-au generat rămân, apariția unui înlocuitor ar fi doar o chestiune de timp.Dacă dl Ciolacu reușește să-și depășească adolescentina pasiune pentru Tik Tok, poate se gândește ce îi cer de fapt oamenii din stradă.Nu e cine știe ce mister: seriozitate, predictibilitate, respect și comunicare reală, adică de încredere. Exact ceea ce nu se întâmplă nici după alegeri măcar, dacă ne uităm la ordonanța trenuleț, dacă ne uităm la data alegerilor, dacă ne uităm la baletul în jurul candidatului comun.Poate dl Iohannis realizează până la urmă evidența că fiecare zi pe care o petrece în funcția actuală este un termen de iritare, enervează, este sfidătoare.Integral pe pagina SpotMedia. Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama)„Am trecut în 2025 doar calendaristic. Din punct de vedere politic, suntem fix în 2024, mai puțin PNL-ul, care l-a schimbat pe Ciucă cu Bolojan”, remarcă, pentru Panorama, politologul Andrei Țăranu.Problema e, însă, că nimeni nu vrea să mai vorbească despre ce s-a întâmplat la scrutinul din 24 noiembrie și nimeni nu explică de ce s-au anulat alegerile: dacă a existat un culoar ilegal făcut pentru Călin Georgescu, de Rusia sau de români, cine sunt vinovații.Implicarea Rusiei în alegeri nu a fost probată nici până acum, iar noul Executiv și-a văzut de treabă. Drept urmare, odată instalat la Palatul Victoria, Guvernul Ciolacu 2 s-a grăbit să încerce să rezolve și cea mai stringentă problemă rămasă în planul doi, din cauza alegerilor: deficitul bugetar.Așa a apărut celebra ordonanță-trenuleț. Doar că și aici a repetat o parte din greșelile care i s-au imputat anul trecut, iar criticile au venit din partea mediului de afaceri.Patronatele au fost chemate la discuții, dar au aflat ulterior că Guvernul a introdus în forma finală, două zile mai târziu, mai multe măsuri care nu au fost discutate. Ordonanța de Urgență a fost aprobată pe 30 decembrie, în penultima zi a anului.Din nou, Guvernul a decis să meargă pe aceeași cale bătătorită a lipsei de comunicare și a nerespectării unui cadru predictibil, două mari condiții cerute de mediul privat, de fiecare dată când se discută despre modificări fiscale.Pe de altă parte, înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și a alocațiilor a creat nemulțumiri și-n rândul celor care au votat coaliția PSD-PNL, mai ales că li se promisese anul trecut fix contrariul. De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile (HotNews)Noile cărți electronice de identitate, aflate în faza de proiect pilot încă din vara anului 2021 în județul Cluj, ar fi urmat să fie emise în toată țara din noiembrie anul trecut. Așa anunța Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), însă nu s-a întâmplat asta. Motivul? Într-un răspuns transmis HotNews.ro, autoritățile invocă „dificultăți tehnice apărute la testele cu noul suport de stocare (cip) care va fi prezent pe noile carduri de identitate“.Ministerul de Interne spune că România nu va pierde banii europeni – 150 de milioane de euro – din PNRR, pentru că data emiterii cărților electronice de identitate nu este condiție, iar sumele „sunt raportate atât la numărul de cărți electronice de identitate emise, cât și la investițiile în infrastructura necesară pentru furnizarea serviciilor asociate cărții electronice de identitate”.„În 2025 vor fi emise minimum 3.350.000 de cărți electronice de identitate”, mai arată MAI. România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul)România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru "Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.

21 år gamle Martina ble knivstukket flere titalls ganger av sin ekskjæreste mens hun var på jobb. To av hennes kolleger reddet trolig livet hennes. Ansvarlig redaktør Gard Steiro.

Prieteni, invitatul acestei ediții de Leaders, Bogdan Dima, conferențiar la Facultatea de Drept a Universității Bucureşti, ne va ajuta să înțelegem ce nu am mai trăit până în urmă cu câteva săptămâni, anularea alegerilor.

Nesten halvannet år etter at Jonas Aarseth Henriksen (30) ble drept, åpner nå en av de siktede i saken seg. Han har fortalt hva som skjedde da skuddene ble avfyrt. Ansvarlig redaktør Gard Steiro

Licenţiată a Facultăţii de Litere a Universităţii București, doctorand în studii culturale al Școlii Doctorale Litere din cadrul aceleiași instituţii, Valentina Vesler este Director de Comunicare & PR Valvis Holding de aproape 25 de ani, atata timp într-o singura companie, spune ceva despre disponibilitatea la efort și adaptabilitate. Dar ce parere are despre schimbare? O întrebare de la care pornește discutia din emisiunea RFI360 cu Valentina Vesler.   "Am început cu un liceu de biologie-chimie, animată de aspirația de a deveni medic. Apoi, influențată de perspectivele profesionale promițătoare ale anilor '90, m-am orientat către Facultatea de Drept. În final, am descoperit că adevărata mea vocație se află la Facultatea de Litere, unde pasiunea pentru cărți și-a găsit expresia firească. Sunt câteva exemple din seria de decizii care mi-au redirecționat fundamental traiectoria profesională și personală, demonstrând că uneori cele mai neașteptate alegeri ne pot conduce către împlinirea autentică.", asta spune pentru revista Psychologies, Valentina Vesler, femeia care astăzi are nu mai puțin de 25 de ani de experiență în comunicare, PR și publicitate.Pe 15 noiembrie o puteți vedea la Koonferința Shift Happens. Conferinta celor de la Kooperativa 2.0 pornește fix de la ideea de schimbare, la care orice om de marketing trebuie adesea să se adapteze. Că vorbim despre decizii de ultim moment, de un neașteptat zero tăiat într-un buget stabilit de ceva timp, omul în comunicare trebuie să fie capabil să gestioneze tot felul de crize, iar spontenaitatea și creativitate se adaugă la plusul de experiență acumulată astfel într-o companie. 

Dette er en smakebit fra da Einar Tørnquist var gjest hos Fetisha+1 på Podimo!Bedreviter Einar Tørnquist har tidligere karriere som mullet-daddy og Fetisha prøver å lure han med en quiz. Einar spådde at Trump ville vinne valget, and he was right! Vi ser tilbake på denne feberdrømmen av en valgkamp. Kanskje løsningen er Kamala+Trump= baby, en Trumala? Den ultimate alliansen!Om du ikke allerede har Podimo-abonnement, så kan du få 30 dagers gratis lytting ved å følge lenke: Podimo.com/fetisha

Exploatarea aurului în Munții Apuseni naște din nou controverse. Ca și în cazul altor proiecte, statul român s-a retras din sectorul minier de producție a aurului. Dar, România are nevoie să își consolideze rezerva de aur. Exploatarea aurului revine în atenția publică. De data aceasta, este vorba despre o concesiune din județul Hunedoara. Publicația profit.ro informează că firma canandiană Euro Sun, care are dreptul de exploatare pentru zăcămintele de aur și de cupru de la Rovina, județul Hunedoara, a încheiat o înțelegere cu grupul Glencore pentru vânzarea producției viitoare de aur pe care o va obține în România.Comercial, este de înțeles. Avem o companie care se așteaptă să producă aur și un mare comerciant la nivel mondial de materii prime. Dar, se ridică o serie de semne de întrebare, legate în special de implicarea statului român în astfel de proiecte miniere.Astfel, după anul 2000, o companie românească a derulat studii de explorare în perimetrul Rovina care au arătat că există zăcăminte de cupru și de aur. Drept urmare, asocierea companiei românești cu o firmă canadiană specializată în exploatări miniere a primit licența de concesiune pentru exploatarea zăcămintelor de cupru și de aur de la Rovina din județul Hunedoara.Mai târziu, în anul 2017, guvernul României din acea perioadă a prelungit acordul semnat în 2015. Prin licența de exploatare, confirmată pentru compania care între timp a fost preluată de o firmă canadiană, Euro Sun, statul român nu mai avea niciun rol industrial sau comercial în extragerea și vânzarea aurului și cuprului din perimetrul Rovina. Singurele atribuții pe care le păstra statul erau legate de instituțiile care aveau rolul de a aviza proiectul, din punctul de vedere al mediului și al construcțiilor.Statul nu avea altceva de făcut decât să aștepte să primească bani din redevențe. În 2017, cifrele arătau astfel: în 20 de ani, perioada de concesiune, ar urma să fie extrase 204 tone de aur și 635.000 tone de cupru, cu o valoare estimată la 3,7 miliarde de dolari pentru aur și 1,7 miliarde de dolari în cazul cuprului. În contul acestor cantități, România trebuia să primească din redevențe, în total, 310 milioane de dolari, în următorii 20 de ani, cu o medie anuală de 15,5 milioane de dolari. Evident, la aceste sume se adaugă impozitul pe profitul obținut de companie, impozitele și contribuțiile pe muncă plătite pentru angajați și TVA ca urmare a vânzării produselor. Să remarcăm că, în comparație cu anul 2017, în acest moment, prețul aurului a crescut ceea ce mărește și valoarea posibilei viitoare exploatări.Desigur, evaluările afacerii pot fi făcute de fiecare parte, dar este evidentă retragerea completă a statului din exploatarea din Munții Apuseni. De dragul rigurozității, să îi menționăm și pe cei care au semnat din partea statului condițiile exploatării zăcămintelor de aur și de cupru. Este vorba despre Mihai Busuioc atunci, secretar general al guvernului, acum, președintele Curții de Conturi a României; Mihai Tudose, atunci ministrul economiei, acum europarlamentar; Viorel Ștefan, atunci, ministrul finanțelor, acum, membru în Curtea de Conturi Europeană; Tudorel Toader, atunci ministrul justiției și, bineînțeles, premierul de la acea dată, Sorin Grindeanu, astăzi, ministrul transporturilor.Mai trebuie remarcat că în perioada în care statul se retrăgea din exploatarea de la Rovina, mai mulți deputați din partidul PSD, aflat la guvernare, inițiau un proiect de lege de repatriere a rezervei internaționale de aur a României păstrată la Banca Angliei. Proiectul nu a fost nici până acum validat, dar demersul arată nivelul de demagogie din politica locală.Adevărul este că exploatarea aurului și a cuprului de la Rovina nu a început nici până în ziua de astăzi. Acordul de mediu a fost acordat și apoi contestat în justiție, iar organizațiile de mediu au blocat începerea lucrărilor.Dar, tema vânzării în avans a producției de aur este de discutat. Pe acest subiect, Ministerul Finanțelor sau chiar Banca Națională a României ar trebui să aibă un cuvânt de spus. Cel puțin dacă ne gândim că România are nevoie să își consolideze rezerva de aur cu o parte din „metalul galben” exploatat în munții Apuseni.

Cifrele bugetului de stat pe primele nouă luni ne arată saltul foarte mare făcut de cheltuielile publice. Guvernul a crescut nivelul cheltuielilor fără a fi interesat practic de deficit. Drept urmare, începând de anul viitor vom vedea o scădere graduală, dar deloc simplă, a deficitului bugetar. Datele bugetare pe primele trei trimestre ale anului confirmă ceea ce vedem aproape în fiecare zi și anume o avalanșă de cheltuieli publice. Prima dovadă în acest sens este diferența enormă de deficit bugetar: anul acesta, deficitul este de 96 miliarde de lei, 5,44% din PIB, față de 56 miliarde de lei, 3,52% din PIB, anul trecut.Ce s-a întâmplat cu bugetul încât să se ajungă la o creștere atât de mare a deficitului în termeni nominali? Aflăm răspunsul privind sarabanda creșterii cheltuielilor publice. Este vorba despre o mărire a cheltuielilor cu salariile plătite din fonduri publice cu 23,6%, față de anul trecut. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 22%, din care cele cu medicamentele au fost mai mari cu 25%. Parțial, această creștere se poate explica prin nivelul ratei inflației, dar în același timp, mult discutatele intervenții legislative pentru limitarea cheltuielilor publice administrative nu au avut efecte vizibile.Cheltuielile cu asistența socială au urcat cu 14%, un nivel foarte apropiat de creșterea punctului de pensie, de la începutul anului, cu 13,8%, la care se adaugă aproximativ trei miliarde de lei plătite pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. Cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească, respectiv au fost cu trei miliarde de lei mai mari decât anul trecut, adică cu 13%.Vestea rea este că planul fiscal afișat pentru respectarea regulilor privind transparența arată că datoria publică va continua să crească, ajungând, în următorii ani, chiar la peste 60% din PIB, și drept urmare costurile curente cu plata serviciului datoriei vor ajunge la 100 miliarde de lei în anul 2031. Ceea ce evident este enorm în condițiile în care deficitul bugetar va trebui să scadă treptat în următorii șapte ani până la mai puțin de 3% din PIB.Raportul privind execuția bugetară arată că în 2024 investițiile publice s-au ridicat la 75 miliarde de lei, cu 38% mai mult decât anul trecut. De altfel, de câte ori au ocazia politicienii aflați la guvernare explică mărirea deficitului bugetar de anul acesta prin creșterea cheltuielilor cu investițiile publice. Numai că datele ne arată și altceva, pe de o parte, anul acesta, investițiile publice reprezintă 78% din totalul deficitului, în timp ce anul trecut erau de 96%. Ceea ce ne arată că în 2024 deficitul bugetar nu a crescut doar pe seama investițiilor publice, ci și din cauza altor categorii de cheltuieli.Pe de altă parte, este greu de acceptat că fondurile europene sunt utilizate la un nivel atât de redus, mai ales într-un an în care România are la dispoziție atât fonduri din PNRR, cât și bani din fondurile europene structurale. Astfel, investițiile finanțate din fonduri naționale au fost aproape de două ori mai mari decât cele din bani europeni, în loc să fie invers.Este clar că, din rațiuni electorale, guvernul nu a mai avut nicio măsură în ceea ce privește cheltuielile publice. A fost vorba despre iresponsabilitate politică și economică. Iar jocul nu este încheiat. Încă nu se știe cu ce deficit bugetar se va încheia anul acesta (estimările oscilează între 6,9% și 8% din PIB), dar cu siguranță anul viitor va începe să se aplice planul fiscal.De altfel, Planul bugetar-structural național pe termen mediu a fost publicat de către Ministerul Finanțelor în virtutea regulilor privind transparența decizională. Este un plan de 122 de pagini, care arată prin tendințe macroeconomice traseul scăderii deficitului bugetar. Sunt doar câteva repere concrete legate de viitoarele modificări fiscale, care sunt incluse în reformele PNRR, dar care ridică semne de întrebare referitoare la suficiența acestor măsuri.Economia și-a făcut treaba: veniturile bugetare curente au crescut anul acesta cu 16,7%. O parte din creștere este venită din inflație, dar companiile au plătit mai mult la buget. În aceste condiții, este legitimă întrebarea legată de reducerea deficitului bugetar: crești taxe și impozite și riști să sufoci firmele sau reduci cheltuielile publice? Răspunsul: anul viitor.

Și-a depășit CCR atribuțiile când a respins candidatura politicienei extremiste? Toate argumentele experților juriști – pro și contra – au la bază o întrebare: aveau judecătorii constituționaliști atribuția de a lua o astfel de decizie? Europa Liberă a vorbit cu foști judecători constituționali, profesori de Drept și reprezentanți ai societății civile. Toate argumentele – pro și contra – au la bază o întrebare: aveau dreptul judecătorii Curții Constituționale să ia o astfel de decizie?Politiciană extremistă Diana Șoșoacă, căreia Curtea Constituțională a României (CCR) i-a interzis să participe la alegerile prezidențiale, a fost protagonista a nenumărate scandaluri în ultimii ani. Unele s-au transformat în dosare penale, însă asta nu a oprit-o să continue să țipe în Parlament sau să transmită mesaje antisemite. Tot din  Europa Liberă aflăm unde se termină imunitatea parlamentară și unde începe răspunderea penală.Ciucă nu crede în seriozitatea moțiunii de cenzură dorită de USR. Șeful PNL crede că inițiativa USR de a depune o moțiune de cenzură este una „politicianistă și neserioasă”. Tot el dă vina pe USR pentru ieșirea de la guvernare și insistă că și-ar dori, totuși, un guvern de dreapta, care însă nu e posibil în „actuala configurație parlamentară”.Drept răspuns, Elena Lasconi îl invită „să se lepede mai întâi de PSD” și abia apoi să înceapă „discuții serioase” scrie News.ro. Tot aici citim declarația  purtătorul de cuvânt PNL, Ionuţ Stroe care spune că funcţionarea acestui guvern se va face punctual şi că PNL nu iese de la guvernare.Eșecul major al ultraconservatorilor români care au încercat să schimbe Constituția prin redefinirea „familiei” după modelul din 2018, dar și prin introducerea plăților cu bani lichizi în legea fundamentală. (Pressone)Coaliția pentru Constituție, Familie și Libertate a apelat inclusiv la organizații neguvernamentale care reprezintă copiii cu sindrom Down sau bolnavii de cancer, dar tot nu a reușit să strângă numărul necesar de semnături. De ce?Șase luni au avut la dispoziție membrii Coaliției pentru Constituție, Familie și Libertate să strângă semnăturile necesare pentru modificarea legii fundamentale.Inițiativa urmărea, precum cea eșuată din 2018, ca definiția constituțională a familiei să fie schimbată în „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.Noutatea consta și-n introducerea în legea fundamentală a dreptului plăților cu numerar în orice tranzacție.Termenul limită până la care puteau fi depuse în Parlament listele cu cele 500.000 de semnături necesare susținerii inițiativei cetățenești a expirat în august.Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea“, făcută la începutul anului 2019 cu 93 milioane de lei din bani publici, a reuşit să dezvolte o reţea inexistentă, în locul celor 60-80 de magazine cu care se lăuda că o să „înfrunte“ supermarketurile străine (Ziarul Financiar)Însă, s-a inspirat din stilul managerial al marilor corporaţii, iar în căutarea succesului, a schimbat directorul general de fiecare dată când n-a adus „performanţă“ sau când s-a schimbat ministrul agriculturii, în subordinea căruia se află. Astfel, a ajuns la al optulea director general în cinci ani şi la pierderi de 45 mil. lei. Ce face acum?Un sistem în terapie. România ratează de cinci decenii reforma sănătății mintale. Cât ne costă acest eșec (Snoop.ro)Peste 20 de ani au trecut de când România și-a luat angajamentul că va reforma serviciile de sănătate mintală. Ne aflam sub presiunea aderării la Uniunea Europeană, când au apărut o lege nouă, o strategie de reformă și un plan pentru a o pune în aplicare. Dar „praful și pulberea s-a ales” de toate acestea, după aderare. O spune chiar unul dintre autorii lor.

Vlad Gheorghe explică într-un interviu la RFI ce-și propune noul partid DREPT, care este miza alegerilor și ce șanse au independenții la votul din noiembrie-decembrie. Vlad Gheorghe spune că ”partidul DREPT este o platformă. În România, independenții nu se pot alia, este interzis prin lege să te aliezi, dacă ești independent. Eu am fost candidat independent, mai sunt o grămadă de colegi care au candidat ca independenți la alegerile locale. Noi am găsit această variantă, dacă legea nu ne lasă să ne aliem ca independenți, facem o platformă. Din punct de vedere juridic, DREPT este un partid. De facto, DREPT este o platformă, unde se strâng mai mulți independenți și partide locale, pentru a putea candida la alegerile parlamentare”.Pe de altă parte, fostul europarlamentar crede că ”dacă Elena Lasconi astăzi ar fi fost candidat independent, ar fi avut șanse uriașe la Președinția României, mult mai mari decât șansele pe care le are cu brandul USR în spate, pentru că o trage în jos și știm cu toții că de fapt clasa conducătoare din partid nu o dorește pe Elena Lasconi în nici un caz președinte”.Vlad Gheorghe critică în altă ordine de idei inițiativa PNL de a schimba legislația în așa fel încât președintele Klaus Iohannis să poată candida la alegerile parlamentare, fără să fie nevoie să demisioneze de la Palatul Cotroceni: ”Este absolut rușinos ce se întâmplă. Klaus Iohannis a încercat, a râcâit la tot felul de uși de cancelarii, prin Europa, pe la Bruxelles, în special. Întâi a vrut să fie la NATO, era clar că nu se poate, după aceea a vrut să fie ceva pe la UE, ceva, numai să aibă și el un aparat, niște bani, un avion privat cu care să se plimbe”.

Guvernul va face o rectificare bugetară, prima din acest an. Dar, este o rectificare negativă pentru că deficitul va crește și cheltuielile nu vor scădea. Realocarea unor sume în cadrul bugetului nu ajută cu nimic la regăsirea echilibrului. Guvernul pregătește o rectificare bugetară. Este o decizie oarecum neașteptată dacă ne gândim că în ultimii doi ani Executivul a rezolvat mișcările de fonduri bugetare nu prin rectificare, ci prin alocări făcute de la Fondul de rezervă.O rectificare bugetară are avantajul că oferă o imagine de ansamblu asupra bugetului și asupra deficitului bugetar, în timp ce sumele virate prin fondul de rezervă al guvernului dădeau doar o imagine parțială asupra modificărilor bugetare.Ce ne spune rectificarea bugetară pregătită de guvern? Mai întâi de toate, este făcută degeaba, în sensul că pentru o schimbare concretă ar fi fost nevoie ca rectificarea de anul acesta, să transmită semnalul unei responsabilități fiscal-bugetare, adică al reducerii cheltuielilor. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa: continuă risipă bugetară.Apoi, rectificarea bugetară are un caracter electoral pronunțat, în sensul că sunt alocați bani pentru cheltuieli de consum. Cifrele mari ale rectificării bugetare ne arată că guvernul mizează pe o creștere a veniturilor cu 19 miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor cu 41 miliarde de lei. Doar aceste date ne spun că rectificarea a fost gândită pentru a regla anumite capitole de cheltuieli probabil necesare în apropierea campaniei electorale.Astfel, în documentul Ministerului Finanțelor se precizează motivele creșterii cheltuielile bugetare, capitol cu capitol.Așadar, cresc cheltuielile cu medicamentele, cele cu salariile cadrelor didactice, cele cu bursele pentru elevi și cu naveta copiilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene primește mai mulți bani, dar nu pentru investiții, ci pentru programe precum vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educațional pentru copiii defavorizați, dar și o primă didactică. Autoritățile locale primesc și ele bani pentru a putea funcționa, inclusiv pentru cheltuielile cu spitalele și școlile aflate în subordinea primăriilor.Se alocă fonduri și pentru investiții, adică pentru lucrările de infrastructură feroviară și rutieră și pentru cofinanțarea proiectelor executate cu fonduri europene.Rezultatul acestei rectificări bugetare este că deficitul bugetar urcă de la 5% din PIB, cât era anticipat în programul de buget, la 6,94% din PIB, adică în termeni nominali, va ajunge la 122 miliarde de lei, de la 58 miliarde de lei cât era programat. Creșterea economică a fost și ea revizuită de la 3,4% la 2,8%.Ce înseamnă aceste lucruri? Că economia românească traversează în termeni macroeconomici una dintre cele mai complicate perioade, cu deficite mari care arată lipsa de performanță a statului, cu o creștere a datoriei publice și cu investiții în infrastructură care cresc, dar nu reușesc să acopere necesarul României.În aceste condiții, raportul agenției de rating Fitch nu mai surprinde pe nimeni. Agenția remarcă un lucru și anume că nivelul deficitului bugetar este atât de mare încât se poate echilibra prin reducerea cheltuielilor. Doar că în țară majoritatea economiștilor nu pledează public pentru reducerea cheltuielilor, ci pentru creșterea veniturilor. Dar, guvernul fuge ca dracul de tămâie de măsuri care să scadă cheltuielile publice, pentru că se teme de efectele electorale. Această rectificare bugetară dovedește o dată în plus că nimeni din guvern nu își propune să scadă cheltuielile. Drept urmare îi dau înainte cu deficite mai mari.Din nou, încasările mai mari prognozate prin rectificarea bugetară vor fi risipite prin creșterea cheltuielilor. Dar, din nou, ca la bugetul de stat, veniturile sunt supraestimate. De exemplu, Ministerul Finanțelor a calculat că va obține în plus aproximativ opt miliarde de lei din procesele de digitalizare și din amnistia fiscală. Încă o dată, Finanțele au mers pe varianta „venituri incerte, cheltuieli sigure”. Este, din păcate, cea mai sigură rețetă pentru creșterea în continuare a deficitelor și a datoriei publice.

De siste ukene har dødelige massedemonstrasjoner spredt seg i Bangladesh og Venezuela og midlene de autoritære lederne bruker for slå tilbake er overraskende like. Med journalist Torgeir Strandberg og Alida de Lange D`Agostino. Foto:

Hamas' øverste politiske leder Ismail Haniyeh er drept i Iran. Selv om ingen har tatt på seg ansvaret, postet israelske myndigheter dette bildet på Facebook. Har de klart å knuse Hamas nå? Eller vil krigen eskalere? Utenriksjournalist Tor Arne Andreassen forklarer hva som kan skje.

Marcu 10.1-12 1. Isus a plecat de acolo şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El; şi, după obiceiul Său, a început iarăşi să-i înveţe.2. Au venit la El fariseii; şi, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta.3. Drept răspuns, El […]

Românii sunt așteptați astăzi la urne pentru a-și alege primarii de oraș sau comună, consilierii locali, președinții de consilii județene și consilierii județeni.  Tot astăzi au loc și alegerile europarlamentare, prin care ne alegem reprezentanții în Parlamentul European. Drept de vot au cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani, cu domiciliu sau reședință în România. Secțiile de votare se deschid la ora 7.00. 

Din seria de mesaje ” Vremurile din urmă din predica de pe Muntele Măslinilor” ————————————————————Matei 24:4-144. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.5. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.6. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: […]

Din seria de mesaje “De la neobișnuit la extraordinar” —————————————————–Matei 26:21-25 21. Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”22. Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?”23. Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins […]

Din seria de mesaje “Vremurile din urmă în predica de pe Muntele Măslinilor”   Matei 24:4-144. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.5. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.6. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: […]