Podcasts about greva

⏰ Driiiiiiing! Ofsaaaajd 410! Tokrat v torek, verjamem, da ste se zeeeeelo načakali, hvala za potrpljenje in razumevanje. Upava, da upravičiva zaupanje in potrpljenje. Ker po derbiju? Ob taki bitki za obstanek? O tem, kje je kdo v času derbija? Je pestro, zelo.

Izštekani so prinesli novo poslastico: skupni nastop štirih velikanov slovenske popularne muzike, stkan iz repertoarja vseh in izveden na zelo poseben način. Severa Gjurin, Dejan Lapanja, Vasko Atanasovski in Rudi Bučar so združili moči v čudovitem kvartetu Koncert Štirih.Zgodilo se je pred dobrim letom in pol. Po prireditvi v portoroškem Avditoriju so se v zaodrju znašli neprekosljiva pevka in avtorica Severa Gjurin, multiinstrumentalist, glasbeni producent in kantavtor Dejan Lapanja, pihalec in skladatelj Vasko Atanasovski ter vsestranski Rudi Bučar. "Severa si je izposodila mojo kitaro," pripoveduje Rudi. "Ko sem se čez čas vrnil, je še vedno igrala. Počasi smo se nakapljali in začelo se je dogajati." "Mene je najprej premamila zakuska, a ker tam nisem nikogar poznal, sem se hitro pobral nazaj v garderobo," nadaljuje Dejan. "Tam sem našel te ljudi, ki so veselo rajali in prepevali. Sprva mi ni bilo nič jasno. No, bili so moji ljudje in pridružil sem se." "Mislim, da sem igrala Rudijevo pesem Ti kakšnih dvajset minut," dodaja Severa. "Potem je Vasko potegnil saksofon in vzniknilo je vprašanje, katero gremo pa zdaj? Začeli smo izbirati pesmi drug drugega, kot bi se v trenutku stkale nekakšne avtorske vezi." Končalo se je nekaj ur kasneje... Naslednji korak je naredil Rudi: "Ni mi dalo miru... Kaj pa če bi res... Pisal sem Vasku, ali je njemu tudi kaj ostalo od sinoči, ali bi on tudi še kaj... Takoj je bil za. Poklicala sva Dejana in Severo, šli smo na kosilo in se dogovorili." Tako je nastal Koncert Štirih. V njem so združene pesmi iz repertoarja vseh, odigrane z dvema, včasih tremi kitarami, saksofonom ali flavto, odpete s krasnimi večglasji – in predvsem izvedene z neverjetnim občutkom. "Ni ostalo pri jam sessionu, veliko smo vadili, da smo pesmim dali dovršeno obliko," pripovedujejo. Ta oblika je precej drugačna od tiste, ki smo je vajeni. "Zasedba je precej unikatna in naše skladbe pridejo ven na nov način. Zvok je bogat in hkrati jasen. Verjetno se nihče ne bi spomnil, da lahko to naredimo, če se ne bi zgodilo spontano," pravi Vasko. "Muziki smo dali možnost, da se nekaj zgodi. Da nas ona nekam pripelje," dodaja Rudi. "Če ne pristopiš svobodno, nikamor zares ne prideš," meni Severa. "Zanimivo je, da tudi svoje skladbe v tej postavitvi dojemam čisto drugače. Vaje so lahkotne, igrive, prevevata jih tenkočutnost in nekakšna avtohtonost. To smo mi." Koncert Štirih so doslej na odru odigrali le dvakrat. Čast tretjega nastopa in medijske premiere je pripadla Izštekanim na Valu 202. Ki so velikanom na široko odprli vrata. Vam preostane le, da odprete ušesa. In srca. Seznam odigranih skladb: ŠaltinkaKadar sva samaSaj tudi sonce zaslepiEverything Is HistoryKakšni so takšniAli je še kaj prostora tam na juguTemni medSen znala jesVčasih vprašal bi te kajKaminCome To MeTiPastirče mladoGreva naprej Fotografije Alana Orliča TUKAJ. 

Un protest neobișnuit a avut loc vineri pe plajele italiene. Timp de două ore, în cursul dimineții, umbrelele de soare au fost închise într-o „grevă” împotriva regulilor Uniunii Europene care vizează deschiderea sectorului către concurență. Publicația europeană Politico a analizat evenimentul, cu puternice semnificații politice: După cum notează Politico, cluburile de plajă sau întreprinderile autorizate să închirieze șezlonguri și umbrele de soare sunt transmise în mod obișnuit în cadrul familiilor, din generație în generație, în întreaga țară.Însă, conform normelor impuse de UE, licențele vor trebui scoase la licitație publică din anul viitor.Operatorii cluburilor de plajă subliniază că au investit în afacerile lor și avertizează că sunt în joc 300.000 de locuri de muncă.Directiva UE în domeniul concurenței nu este nouă, ea datează din 2006, dar guvernele italiene succesive au întârziat aplicarea regulilor, urmare a lobby-ului puternic al cluburilor de pe plajă. Dar, după proceduri judiciare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și sub amenințarea directă a sancțiunilor UE, guvernul intenționează în sfârșit să pornească licitațiile pentru 2025.Ministrul italian pentru afaceri europene, Raffaelle Fitto, a declarat că în prezent se desfășoară discuții ”complexe” cu Comisia Europeană.În timp ce Matteo Salvini, liderul partidului de extremă-dreapta Liga, care are legături strânse cu operatorii de cluburi de plajă, a vorbit la rândul lui despre discuții cu Comisia Europeană și eventuale compensații.O grevă politicoasăMaurizio Rustignoli de la asociația cluburilor de plajă, a declarat că 80% dintre operatori au aderat la așa-numita grevă politicoasă, închizând umbrelele vineri dimineața de la 7.30 la 9.30. Operatorii au amenințat însă cu greve de o zi întreagă dacă guvernul nu oferă un răspuns satisfăcător.Dar nu toată lumea simpatizează cu cluburile de pe plajă, care, potrivit unui raport al asociației de mediu Legambiente, ocupă 90 la sută din coastă în unele orașe de plajă.Cluburile beneficiază de chirii disproporționat de mici, plătind în total aproximativ 115 milioane de euro - în timp ce încasează aproximativ 30 de miliarde de euro.Politicienii din opoziție au spus că vizitatorii ar trebui să folosească greva ca o oportunitate pentru a recupera plajele. Angelo Bonelli, liderul Alianței Verzilor și Stângii, le-a cerut italienilor „să invadeze pașnic plajele cu propriile umbrele și prosoape, pentru că acum este momentul să spună: ”Destul cu plajele private”.O mișcare ce ar aminti de cea a prosoapelor din Grecia, îndreptată împotriva șezlongurilor și umbrelelor care au invadat plajele publice. Ca urmare, o lege adoptată recent în Grecia impune ca plajele să poată fi ocupate în proporție de cel mult 30% de șezlonguri și umbrele ale operatorilor economici, restul de 70% urmând să fie lăsat liber. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Piše: Sanja Podržaj, bereta Igor Velše in Eva Longyka Marušič. Tretja pesniška zbirka pesnice in literarne kritičarke Tonje Jelen je zbirka začenjanja znova, Od točke nič, kot pove naslov. Beremo jo lahko kot nekakšno nadaljevanje prejšnje zbirke Greva, ostajava, saj sva, saj prav tako tematizira materinstvo in zaključek razmerja, hkrati pa to nadgrajuje z novim, svežim pogledom, ki dopušča, da se znova pokaže tudi tista pobalinka iz pesniškega prvenca. Začetek zbirke Od točke nič se rojeva iz bolečine in strahu, a vendar obstaja prostor za tišino, dihanje in rast. Kot po dolgi zimi, »ko zaživijo prve bukve breze / in poganja/jo/ kali/ za vse kar /še/ je«. Nov začetek je hkrati rojstvo otroka, ki s svojim prihodom vse spremeni, in ponovno rojstvo lirske subjektke, za katero imamo občutek, da se je izvila iz neke temne situacije na svetlobo, kjer bo lahko znova začela rasti. Zdi se, da je prav otrok tisti, ki jo je potegnil ven: »to je bitje / ne stvar / to je korak /naprej/ to je nekaj neznatnega / ki te pribije v /ponovno/ zorenje«. Lirska subjektka je hkrati mati, ki varuje otroka, da ga ne ožgejo koprive, ko smukata maline, in otrok, saj iz pesmi veje čudenje nad vsakdanjimi vtisi, neka posebna pozornost do drobnih stvari, kot so šelestenje listja, mehka svetloba jutra in razpiranje drobnih rok proti njej. Otrok pa ne prebudi le ponovne rasti, temveč tudi spomine na brezskrbno igro v peskovniku, plezanje po drevesih in ves tisti prosti čas, ki se razprostira do večerov. Za trenutek spet uzremo deklico s potolčenimi koleni, ki smo jo spoznali v pesničinem prvencu Pobalinka iz leta 2016. V tem je nekaj nostalgije in otožnosti, na primer ko se spominja piknikov sredi trav in se sprašuje, ali bodo še kdaj. Nekakšno slovo od mladosti, ko padci niso bili tako hudi in so pustili le nekaj prask. Čeprav se drugi del zbirke konča z občutkom miru, je prisotna slutnja nečesa temnejšega, ki nas uvede v naslednji sklop. Tu se pesnica sooča s poslavljanjem in izgubo. Nenadoma se začne rušiti ustaljeni red, prepričanje o mogočnosti in neuničljivosti ljubljenega človeka, ki se začne krušiti in postane tako šibak, da ga lahko odnese že najbolj droben in neviden piš. Hkrati pa je opaziti tudi aluzije na obdobje, ko je bilo vse obrnjeno na glavo: na pandemijo covida-19, čas nevidne kuge, kot ga poimenuje pesnica. S tem v zbirko subtilno vnese tudi nekaj družbene kritike. Poslavljanje je bilo takrat posebej boleče in težko, saj je bila bližina prepovedana, v pesmi je to opisano kot »zadnje leto odvzetih trenutkov / kup prepovedi / strahu«. Kljub temu pa lirsko subjektko bodri spomin na besede tistega, ki je odšel, da je treba nadaljevati, se sestaviti in gledati naprej, ustvarjati naprej. Zbirka tu znova preide k novi tematiki, ki se ukvarja s samim pesnjenjem. Od minevanja se vrne k porajanju, k jeziku, ki odpira poti in gradi mostove k drugemu. Pesnica premišljuje o lastnem procesu oblikovanja jezika v pesem in znova se pojavi motiv rasti, kali, poganjkov iz katerih pesem nastaja, hkrati pa jih vedno tudi vsebuje v samem jedru, do katerega se skuša pesnica dokopati z vztrajnim luščenjem in čiščenjem. Prisotna je težnja po ekonomičnosti v jeziku, saj se v poeziji vsaka beseda tehta. Grajenje pesmi je dolgotrajno in natančno delo zasledovanja in izčiščevanja neke misli, notranjega glasu. In pesnica se sprašuje, kako to predati drugemu tako, da se z jezikom približujemo in ne vsiljujemo svoje tujosti. Poezija Tonje Jelen je izrazito osebna, pesnica skoznjo govori o svojih izkušnjah in občutkih, a prek tega vpeljuje obče teme, ki se dotikajo tudi bralke in bralca. Lahko torej rečemo, da je uspešna v svoji želji po tem, da ne vsiljuje. Pesmi so bolj kot semena, ki lahko padejo na plodna tla in poženejo kal v mislih in občutenjih drugega, lahko pa tudi ne. Zbirka ima v mislih drugega, zato je dostopna in odprta večjemu krogu bralstva. Tako tudi zadnji del zbirke, ki se odmakne od konkretnih izkušenj k bivanjskih premišljevanjem, ostaja komunikativen in kljub večji meri abstrakcije dovolj poveden, da se sporočilnost ne izgubi. Ves čas je poudarjena pomembnost trenutka, prisotnosti tu in zdaj, ki se s hitrim življenjskim tempom in željo po ovekovečenju vsega z objavami na družbenih omrežjih pogosto izgubi. Pri tem ponovno lahko zaznamo noto družbene kritike, čeprav ta ni v ospredju. Spet je začutiti nekaj nostalgije po otroštvu, ko je čas tekel drugače in je bilo vse igra. Narava, ki je močno prisotna v celotni zbirki, v zadnjem delu še posebej izstopa, saj lirska subjekta črpa iz opazovanja listja, srnjadi, rakuna, kresnice, veverice in na sploh se zdi, da trenutke sreče in miru vedno najde v naravi. Poleg tega je močna tudi metaforika kali in poganjkov, ki se vedno vzpenjajo, rastejo od točke nič naprej. Zbirka Tonje Jelen je naravnana izjemno pozitivno. To ne pomeni, da je lahkotna, ampak da pesnici tudi iz najtežjih tematik uspe izluščiti žarek svetlobe. Sestavljena je iz več tematskih sklopov, ki lepo tečejo, a bi lahko bili bolj jasno razmejeni; med njimi je namreč samo prazna stran, v kazalu pa sploh niso razvidni. Pesmi so zelo jasne, neposredne in nedvoumne, zaradi česar je zbirka zelo komunikativna, ne ponuja pa dosti možnosti za različne interpretacije. Na ravni forme večinoma ostaja v ustaljenih okvirih, le v nekaterih pesmih se poigrava z zamiki posameznih verzov ali kitic v desno. Ločila so skoraj povsem izvzeta, prav tako velike začetnice, s čimer je branje še bolj odprto. Pač pa pesnica uporablja pomišljaje in med njimi zapiše posamezne besede ali cele verze, kar včasih deluje kot vrinjena misel, ki razpira pomen, včasih pomišljaji označujejo samo poudarke, ponekod pa se njihova uporaba zdi nepotrebna. Od točke nič je topla in nežna zbirka, v kateri je Tonja Jelen pokazala tudi rast v svoji poetiki. Ta je intimistična, a odprta proti drugemu, za drugega, njeno sporočilo pa je svetlo in optimistično zre v prihodnost s »čim manj strahu / za več dvigov / jasnine«.

Ce se poate întâmpla atunci când vine ziua de salariu și oamenii primesc “fluturașii” pe care scrie ZERO lei? O revoltă, desigur. Acest lucru poate părea firesc în zilele noastre, însă în teribili ani ‘80 în România, o revoltă părea imposibilă. Și totuși… Istoricul Oana Demetriade desfășoară firul unui eveniment neanunțat, dar care pândea în frigul și întunericul acelor vremuri.

Kljub temu, da smo vstopili v nov marčevski teden, se bomo v naslednjih minutah še malo ozrli v prejšnjega, ki je prinesel Teden možganov, slovenski dan možganov, pa tudi svetovni dan spanja. Teden možganov 2024 sta v zvok ujeli Vida Léstan in Mojca Delač, ki vas še enkrat prav lepo vabi, da možganskim vsebinam na Prvem sledite vsak teden v letu, ob četrtkih ob 7.35, in če imate kakšno zanimivo možgansko vprašanje, nam ga sporočite!

Pomen možganov in spolnosti so prepoznali v Tednu možganov, ki se te dni odvija pod sloganom »Greva na samo«. No, mi pa nikakor ne bomo sami, se pa bomo pogovarjali o pomembnih temah, s katerimi se bržkone res prvič srečamo v intimi. V posebni skupni epizodi Možganov na dlani in Frekvence X Luka Hvalc in Mojca Delač raziskujeta (mlade) možgane in zasvojenost s pornografijo.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Rinko Golubović je eden najbolj prepoznavnih televizijskih in radijskih obrazov in glasov na področju nekdanje Jugoslavije. V svoji več kot 50 let trajajoči karieri se je tako na RTV Sarajevo kot pozneje v številnih zasebnih medijskih hišah preizkusil v vseh mogočih vlogah kot voditelj in novinar, bil je urednik, voditelj in snovalec tako informativnih kot zabavnih oddaj, med vojno v Bosni in Hercegovini tudi vojni poročevalec. Kot številni drugi njegovi sonarodnjaki je nekaj let kot begunec preživel v Kanadi, a se je vrnil v Sarajevo. V dneh pred 40. obletnico olimpijskih iger sodeluje v velikem medijskem projektu, s katerim bo mesto Sarajevo praznovalo to obletnico. Z njim se pogovarjamo o tem, kako so zimske Olimpijske igre leta 1984 zaznamovale mesto, o njegovi več kot polstoletni karieri v medijih in kako vidi medijsko-politično krajino v Bosni in Hercegovini.Pogovor se je izjemoma začel brez kave, a ob obvezni cigareti, kot se praviloma v Sarajevu začne vsak pogovor.

FEJMRČ! : ⁠fejmici.si⁠ Vaše težave: podcast.fejmici@gmail.com Poljubna enkratna donacija na: ⁠https://tinyurl.com/y2uyljhm⁠ Mesečna finančna podpora možna na: 3€ - ⁠https://tinyurl.com/yxrkqgbc⁠ 5€ - ⁠https://tinyurl.com/y63643l5⁠ 8€ - ⁠https://tinyurl.com/y62ywkmt⁠ Motitelji: - Gašper Bergant ⁠https://www.gasperbergant.si ⁠⁠https://www.instagram.com/gasper.bergant/  ⁠ - Žan Papič ⁠https://www.zanpapic.si ⁠⁠https://www.instagram.com/zanpapi/  ⁠ Produkcija: warehousecollective ⁠https://www.warehousecollective.si⁠ Grafična podoba: Artex ⁠https://www.facebook.com/artextisk

Sindicatele din educație au anunțat că suspendă greva, cu condiția instituirii în ordonanța de urgență a: „principiului potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public” și a „acordării primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 01.01.2024”. Ordonanţa de Urgenţă privind majorările salariale ale profesorilor a fost publicată în Monitorul oficial”. Sindicatele spun că greva ar putea fi reluată dacă guvernul nu îşi va respecta promisiunile din actul adoptat. Am discutat despre deciziile liderilor sindicali de a suspenda greva cu Liliana Chivulescu, profesoară la Școala Gimnazială din Picior de Munte, jud. Dâmbovița, şi Teodora Coman, profesoară de română la Școala Gimnazială nr. 18 din Sibiu.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

-- . Nûçeyên giring yên Swêdê îro 09.06.2023 ji vê podkasta beê kurdî yê Radyoya Swêdê. Pêşkêşkar: Sidki HiroriDerhêner: Nishtman Irandoust

Greva profesorilor continuă. Calendarul examenelor naționale rămâne deocamdată nemodificat, a anunțat ministra educației, Ligia Deca. Și tot ea a spus că 10 000 de profesori au ieșit din grevă. Miercuri vor avea loc noi negocieri între minister și sindicatele din educație. De ce nu au acceptat sindicatele și profesorii aflați încă în grevă oferta guvernului? Ce ar trebui să înțeleagă părinții și elevii din greva profesorilor? Cu ce ar trebui să rămînă societatea românească în urma protestelor din educaţie? I-am întrebat pe: Emil Munteanu, profesor de română la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, Mihaela Ursa, conf. univ. la Facultatea de Litere din Cluj, şi Camelia Popa, profesoară de română și latină la școala din Bârnova, județul Iași.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De două săptămâni, profesorii din școli și din licee sunt în grevă. Cer demnitate, dar o fac în fața unor demnitari cărora însăși ideea de demnitate publică le e străină. În zgomotul general, accentele se pun, la întâmplare, când pe salarii, când pe nevoia de performanță, când pe așa-zisele oferte cu care guvernul încearcă să-i retrimită în clase. Celor care au lăsat cataloagele din brațe societatea vocală le strecoară constant îndoiala că lupta lor și-ar fi găsit momentul potrivit. Dar zeci de mii de profesori merg totuși mai departe, în marșuri cuminți, care nu mai pot fi ignorate.    După șase ani la catedră, Mihai Crangă – profesor la o școală de stat din București – s-a gândit că și mesajul lor, al idealiștilor, trebuie să se facă auzit în stradă: „Preferatul meu fost că nu plecăm. Eu nu-mi doresc să plec din învățământ. Mă gândesc la asta, destul de des, dar suntem mulți care nu ne dorim să plecăm, mai ales că suferă și școlile de o anumită deșertificare în unele zone – nu vin profesori tineri, pleacă foarte mulți, e o lipsă de personal – și cred că e un mesaj important să rămânem, cei care suntem, și să dăm un exemplu.”  Urmează, așadar, un episod On the Record dintr-o perspectivă subiectivă – a exasperării și a așteptărilor unui tânăr profesor care nu e încă gata să-și dizolve entuziasmul de a preda într-o luciditate amară. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

Greva din educație continuă. Profesorii au ieșit și azi la proteste în București și în alte orașe din țară, după o nouă rundă de negocieri eșuate între sindicate și guvern. În capitală, ei au plecat din Piața Victoriei, în marș de protest, pînă la Palatul Cotroceni. Liderii sindicali s-au întîlnit azi şi cu președintele Klaus Iohannis, care s-a oferit să gireze un acord între sindicate şi guvern. Invitatul nostru este profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

E a treia zi de grevă generală în educație. Sindicatele din învățămînt încă nu au primit din partea Guvernului nici o propunere care să le mulțumească. Liderii celor trei sindicate i-au chemat azi din nou la discuții pe reprezentanții guvernului. La Iași cîteva mii de profesori au ieșit la proteste. Iar mîine ar putea avea loc un marș de protest în capitală. Invitatele noastre sînt profesoara de română Nicoleta Munteanu de la Colegiul Național din Iași, profesor MERITO, şi Medeea Țîrlea, vicepreședinta Asociației Elevilor din București și Ilfov, elevă la Liceul „Jean Monnet” din capitală.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De azi e grevă generală în școli. Sindicatele din educație cer, între altele, ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4000 de lei, iar un profesor la final de carieră 7000 de lei. De asemenea, sindicatele cer investiţii în baza materială şi în infrastructura şcolară. Am discutat despre motivele care au dus la grevă generală şi despre importanţa investiţiilor în sistemul de educaţie cu Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul „Dimitrie Cuclin” din Galați şi Costi Rogozanu, profesor de română la Ciorăști, jud. Vrancea.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

-- . Nûçeyên giring yên Swêdê îro 18.04.2023 ji vê podkasta beê kurdî yê Radyoya Swêdê. Derhîner: Nazanin MahmoudPêşkêşkar: Sidki Hirori

Poderbijevski Ofsajd. Še posebej živahen. O, ja. Pa ne samo zaradi derbija, še zdaleč ne. Greva naprej, tako kot do zdaj! Fuzbal slovenski, rada ga imava. Če se znajdete v Ofsajdu, ga lahko vselej podprete na: urbani.si/ofsajd. Hvala vsem in vsakomur posebej! Imamo majice! Ofsajd majice! Ta teden poslana naročila gredo skozi še v tem letu! Naročila tukaj: docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQL…DRGpaOcmPwVYdG3Z4 Oddajo #Ofsajd o fuzbalu slovenskem snemamo od septembra 2015, skoraj vsak fuzbal sezonski ponedeljek. Pa še kdaj vmes. Hvala!

-- . Nûçeyên giring yên Swêdê Îro 18.07.2022 ji vê podkasta beê kurdî yê Radyoya Swêdê.

Greva sindicaliștilor STB a luat sfârșit în această dimineață, dar propaganda anti-sindicate și amenințările continuă. George Simion a anunțat că AUR l-a numit pe Călin Georgescu președinte de onoare al partidului și se pregătesc deja pentru următoarele alegeri. Prea Sfințitul Teodosie a fost amendat de două ori într-o zi pentru încălcarea măsurilor de carantină. Primarul din Suceava susține că oamenii s-au vindecat după ce moaștele Sfântului Ioan cel Nou au trecut pe lângă spitale. Țările occidentale, inclusiv Germania și Franța, îi promit Rusiei „consecințe foarte grele”în cazul unei „agresiuni”a Ucrainei. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

abonează-te http://www.patreon.com/gaben_ro sau donează REVOLUT @gabrieib5e DONATII https://www.tipeeestream.com/gabriel-oana/donation DONAȚII :) paypal addictteam@gmail.com #gaben #gaben.ro #knuk http://www.gaben.ro https://www.facebook.com/gaben.ro https://www.facebook.com/groups/gaben.ro

Avtorica recenzije: Simona Kopinšek Bereta Jure Franko in Barbara Zupan.

Vorbim astăzi despre decizia guvernului Cîțu de a îngheța punctul de pensie și de a elimina voucherele de vacanță și gratuitățile pentru studenți. În Valea Jiului continuă greva minerilor, acesta este și motivul pentru care 4.500 de apartamente din Deva au rămas fără căldură. Avem și o statistica de coșmar în anul pandemiei:42.000 de morți în plus în România în a doua jumătate a anului 2020. În USR PLUS este în desfășurare un război rece după anunțul lui Dacian Cioloșcă vrea să fie și președinte de partid și candidat la prezidențiale. Roverul Perseverance a ajuns pe Marte. Iar în Statele Unite în timp ce Texasul rămâne sub nămeți și fără electricitate, senatorul Ted Cruz a plecat cu familia la plajă. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Guvernul Florin Cîțu a depus jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni. La crima reuniune a guvernului condus de Florin Cîțu, acesta a anunțat că în perioada următoare „Combaterea pandemiei este prioritară”. Marcel Ciolacu spune că: Cele trei partide de dreapta l-au pus la conducerea Guvernului pe cel mai mare gropar al României. George Simion (AUR), îndemn de la tribuna Parlamentului: "Refuzați să mai plătiți biruri, să mai platiți taxe". Grupurile parlamentare ale AUR vor sesiza Curtea Constituțională asupra faptului că, formal, nu au fost îndeplinite procedurile legale pentru învestirea acestui Guvern. Vlad Voiculescu spune ca nimeni va sari rândul la vaccinare. Măștile blochează 99,9% din picăturile mari de risc. Imunitatea în masă ar putea fi atinsă abia spre sfârșitul anului 2021. Donald Trump a grațiat pe final de mandat zeci de personaje controversate, inclusiv prieteni și aliați. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

voilà— zaključek prve sezone Glass Ballons. Greva čez najno “podcast avanturo”: kako sva se počutila po prvi epizodi/kaj sva se naučila/kaj se je spremenilo/pokomentirava vase odzive/kakšen je proces ustvarjanja podcasta. Hvala vsem za poslušanje in priložnost Stay glassy

Mă poți găsi aici: post@cameliaweb.com || www.cameliaweb.com https://www.patreon.com/cameliaweb1   Servus! E toamnă în toată frumusețea ei: e colorată, e minunată, cu ploi și vânt, dar e frumoasă. Săptămâna aceasta a fost greva șoferilor de autobuze, și unii au fost afectați de ea, adică nu au putut ajunge la muncă. Mai trec în revistă în podcastul de azi faptul că mâine, duminică 27/09/2020 sunt alegeri locale în România. Și în județele Oslo și Viken e vacanță școlară de toamnă, în săptămâna 40, adică săptămâna viitoare. Vă salut cu drag, și ne auzim la următorul podcast. Cu bine!:)

»Merry Christmas« oz. »Vesel božič« je pisalo v prvem poslanem SMS-u. Neil Papworth, inženir pri britanskem mobilnem operaterju Vodafone, ga je poslal, in sicer s svojega osebnega računalnika na direktorjev mobilni telefon. Direktor tega podjetja je bil takrat ravno na službeni božični zabavi. In to je bilo pred natanko 27. leti!

Ce spune cea mai lungă grevă din memoria recentă despre dinamica de putere și comunicarea dintre angajatorii și angajații fabricilor din România. Text și voce: Nicoleta RădăcinăFotografie: Mircea Reștea„Butonul roșu” a fost publicat pe dor.ro și în DoR #36. Varianta text aici. ★ Support this podcast ★

Nûçeyên giring yên îro 25.04.2019 ji vê podkasta beê kurdî yê Radyoya Swêdê bibihîzin. . 25-04-2019 Pêkêker: Newzad Hirorî Derhêner: Lorîn Berzincî

Nûçeyên giring yên îro 05.03.2019 ji vê podkasta beê kurdî yê Radyoya Swêdê bibihîzin. . 05-03-2019 Pêkêker: Newzad Hirorî Derhêner: Lorîn Berzincî

Pêkêkar: Revend êxo, Derhêner: Sidqî Hirorî.

26. Wǒmen yìqǐ qù shūdiàn ma? Greva v knjigarno? by Konfucijev inštitut Ljubljana