POPULARITY
Simion spune că vrea să reducă cu 500.000 numărul bugetarilor din instituțiile statului (Digi24) - Sociolog: „Dacă Simion ajunge la Cotroceni, singura variantă ar fi o coaliție AUR – PSD cu Lia Olguța Vasilescu premier. Georgescu iese din discuție” (Libertatea) - George Simion a fost și este în continuare candidatul PSD-ului (Republica) - 12 zile de luptă (G4Media) Euro explodează, buzunarele românilor se subțiază: puterea de cumpărare, în picaj (Adevărul)Prețurile vor crește, slăbind puterea de cumpărare a românilor. Este anunțul economiștilor cu privire la efectele pe care le vor avea asupra românilor și economiei țării nivelul record de 5,03 lei atins de euro marți, dar și scăderea acțiunilor la BVB.Efectele create de incertitudinile politice, pe fondul rezultatului de la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, care l-au indicat pe George Simion câștigător cu 41% din sufragii și pe Nicușor Dan cu aproape 21%, coroborate cu demisia premierului Marcel Ciolacu, au bulversat piețele financiare, spun economiștii. Marți la prânz, BNR a anunțat un nivel record pentru cursul euro de 5,03 lei/euro. Ulterior, toți indicatorii bursieri s-au întors „pe roșu” pentru a doua zi consecutiv. Mircea Coșea: Guvernul ne-a părăsit, iar asta face foarte rău economieiBogdan Glăvan: Statul se tot împrumută și asta slăbește leulAdrian Codîrlașu: Puterea de cumpărare a românilor va scădeaIntegral în Adevărul. Simion spune că vrea să reducă cu 500.000 numărul bugetarilor din instituțiile statului (Digi24)Candidatul AUR George Simion susține că vrea să reducă cu 500.000 numărul bugetarilor din instituțiile statului, dacă va câștiga alegerile prezidențiale din 18 mai. „Este un plan radical” a spus el la Digi24, dar a adăugat că nu se va întâmpla „a doua zi”.El a spus că mai mulți angajați din administrația locală și centrală, care sunt membri de partid, ar trebui să plece.George Simion a mai spus la Digi24 că îl va nominaliza pe Călin Georgescu în funcția de premier, „dacă și el dorește acest lucru”, în cazul în care va câștiga scrutinul. El se declară convins că va găsi o majoritate în Parlament pentru a trece viitorul guvern, dar nu exclude varianta alegerilor anticipate. Sociolog: „Dacă Simion ajunge la Cotroceni, singura variantă ar fi o coaliție AUR – PSD cu Lia Olguța Vasilescu premier. Georgescu iese din discuție” (Libertatea)George Simion a fost votat în primul tur al alegerilor prezidențiale de aproape 4 milioane de români antisistem, nemulțumiți de clasa politică actuală și care își doresc o schimbare totală de paradigmă. Le-a câștigat încrederea cu promisiuni despre reforme și mesaje naționaliste, dar le-a vânturat oamenilor pe sub nas și numele lui Călin Georgescu. Pe care, dacă va ajunge la Cotroceni, ar putea să-l propună premier, după cum a dat de înțeles. „O astfel de propunere nu are însă cum să stea în picioare. Este nerealistă”, a explicat pentru Libertatea Bogdan Bucur, sociolog și profesor de Istorie în cadrul SNSPA. Altele ar fi însă scenariile care ar funcționa în contextul politic actual, consideră specialistul. Cu AUR la guvernare „Discursul partidului se va mai domoli, guvernarea te erodează, începi să te ocupi cu probleme serioase cum e criza economică, fiscalitatea. Sunt problemele țării pe care trebuie să le rezolvi, dar nu ai întotdeauna soluții. Iar atunci te erodezi. Cred că cea mai sănătoasă mișcare pentru democrația românească este ca AUR să fie adus la guvernare într-o alianță cu PSD care să propună premierul”. George Simion a fost și este în continuare candidatul PSD-ului (Republica)Ca să fie foarte limpede pentru toată lumea, George Simion a fost și este în continuare candidatul PSD-ului. E noul Dragnea. Doar că e mai tânăr. Și fără “decât atât” la fiecare două cuvinte. Dar o joacă tot pe suveranism, tot disperat să își facă poze pe lângă Trump, cu același tip de discurs și aceleași televiziuni preferate. Multe coincidențe, practic. Motivul pentru care PSD nu l-a atacat în campanie, motivul pentru care a primit voturi și în 2024, și în 2025 de la pesediști, motivul pentru care PSD alege să nu se poziționeze acum, în turul al doilea, motivul pentru care AUR a bătut PSD-ul în toate fief-urile social democrate, motivul pentru care PSD își asumă fix acum reformarea, motivul pentru care niciun lider social-democrat nu spune o vorbă urâtă despre Simion - toate aceste motive probează ceva ce părea doar o teorie. Inclusiv permisivitatea ridicată a alianței PSD-PNL la excesele și derapajele extremiste ale AUR începe să se explice acum, scrie jurnalista Carmen Dumitrescu în publicația electronică Republica. 12 zile de luptă (G4Media)Oameni care au muncit pe rupte o viață întreagă, dar sunt dezarmați în fața celui mai important vot. Alții care spun că președintele nu poate face mare lucru. Paralizia nu ajută la nimic, nici nepăsarea în fața valului extremist care amenință să scufunde România europeană. Da, diferența între George Simion și Nicușor Dan e enormă, fără precedent. Dar cât timp există o mică șansă, lupta e o datorie. Și soluții există pentru a avea o prezență masivă la vot în turul 2.Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, consideră că prima soluție, la îndemâna fiecăruia: vorbiți și încercați să convingeți zilnic un om să voteze pentru o Românie occidentală.A doua soluție: antreprenorii și executivii din companii să le explice angajaților ce înseamnă programul populist al AUR pentru propriile buzunare.A treia soluție stă în mâna primarilor. Nu contează culoarea politică. Comunitățile lor depind de fondurile europene, de PNRR, de investițiile private. Toate acestea vor fi sub semnul întrebării cu un președinte populist, adversar declarat al Bruxelles-ului și al capitalului străin, pe care l-a acuzat de sărăcirea românilor. Pentru cei care spun că nu e mare scofală dacă Simion iese președinte, vestea proastă e ca va avea o putere politică enormă. Puterea aproape absolută în câteva luni.
Indiferent de evoluțiile din zona politică, situația economiei românești este extrem de dificilă. Viitorul președinte și viitorul guvern vor trebui să ia măsuri nepopulare, dar absolut necesare pentru a da încredere finanțatorilor României. Demisia premierului Marcel Ciolacu are semnificații politice, dar și economice. Rațiunile politice se pot înțelege: a fost o înfrângere în primul tur al alegerilor prezidențiale și, în frunte cu premierul, partidele învinse s-au hotărât să își asume rezultatul.Dar, demisia luiMarcel Ciolacu a fost interpretată în mai multe feluri. Unii au salutat-o susținând că premierul și guvernul său trebuie plece cât mai repede pentru că oricum nu au capacitatea de a reforma economia.Alții sunt de părere că ieșirea de la guvernare care va fi operațională după alegerile prezidențiale nu este altceva decât o fugă din fața unei situații economice dificile. Trebuie spus că nu este pentru prima oară când un partid sau mai multe părăsesc „corabia” guvernării după ce au adus economia într-o situație foarte grea.Realitatea este că guvernul Ciolacu s-a dovedit incapabil să restructureze administrația și să echilibreze bugetul de stat. De aceea, plecarea rapidă a premierului Ciolacu este binevenită, pentru că oricum acesta nu ar fi putut să piloteze o schimbare reală. Deci, demisia lui Marcel Ciolacu este utilă.Din punct de vedere politic, retragerea premierului ridică miza alegerilor prezidențiale, în sensul că se adaugă și cea a Executivului. Mai exact, noul președinte va trebui să găsească împreună cu partidele parlamentare o majoritate sau un guvern minoritar susținut în Parlament.Citeste siBreaking News | Marcel Ciolacu a anunțat că își depune demisia din funcția de prim-ministruIndiferent de desfășurarea evenimentelor din politică situația bugetară este extrem de dificilă. Deci, indiferent de alegerea președintelui și de formarea unui nou guvern, tema economică este aceeași.Cifrele bugetare arată rău. Anul trecut, deficitul bugetar calculat prin metoda ESA, care include toate obligațiile de plată, a fost de 9,3% dinPIB. Anul acesta, în primul trimestru, deficitul a atins nivelul de 2,28% din PIB, ceea ce înseamnă că nu există nicio îmbunătățire față de anul trecut, dimpotrivă este o creștere. Deci, deficitul urcă într-un an în care ar trebui să scadă.Ieri, Ministerul Finanțelor a încercat să se împrumute cu 500 milioane de lei, o sumă extrem de mică față de necesarul de finanțare de anul acesta. Rezultatul a fost că băncile locale au cerut dobânzi mari, iar statul român a fost nevoit să renunțe la împrumut. Este doar un semnal referitor la dobânzile pe care le așteaptă creditorii României în următoarea perioadă. De altfel, anularea licitației de pe piața internă vine după ce șeful Trezoreriei Ministerului Finanțelor a avertizat că România va mai putea ieși pe piețele financiare internaționale doar după alegerile prezidențiale și mai ales după adoptarea unui al doilea pachet fiscal, adică după ce guvernul va hotărî noi măsuri de echilibrare a bugetului.Decizii privind mărirea fiscalității și eventual de restructurare a administrației publice și locale sunt considerate inevitabile. Guvernul, indiferent de culoarea politică, va fi obligat să ia măsuri nepopulare de care fostele Executive s-au ferit și le-au amânat.Doar că în economie orice amânare se plătește. Corecțiile bugetare care trebuie făcute acum sunt cu atât mai dificil de realizat acum, când o „lebădă neagră” vine dinspre politica românească, iar o a doua „lebădă neagră” se arată dinspre economia globală.Deficitul comercial a crescut cu 20% față de anul trecut și de asemenea, în 2024, datoria publică a crescut cu 36 miliarde de euro, un nivel record absolut negativ. Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, obligațiile restante de plată la concedii medicale către companii erau de aproximativ patru miliarde de lei. Poate singura luminiță care se vede în acest întuneric este alocarea mai multor sume bugetare pentru investiții. Cu toate acestea, efectele asupra creșterii economice sunt minime, Sunt indicatori și cifre care exemplifică gestiunea slabă a finanțelor publice. Ele arată cât de dificilă va fi sarcina viitorului președinte și a viitorului guvern. Indiferent cum se vor numi.
România nu reușește să restructureze instituțiile de stat și drept urmare nu poate să scadă cheltuielile publice. În schimb, Franța face un plan de fuziune sau desființare a unor agenții guvernamentale. De cel puțin cinci ani, guvernele României își propun să restructureze instituțiile statului. Rezultatele sunt aproape de zero. Sunt doar două lucruri concrete pe care le putem menționa. Cu patru ani în urmă, ministrul economiei de atunci, Claudiu Năsui, a încercat să schimbe ceva la agențiile și companiile din subordinea ministerului. Năsui era hotărât să ducă până la capăt restructurarea ministerului, dar înainte să se întâmple acest lucru a fost obligat să plece din funcția de ministru.Un al doilea caz concret îl vedem în acest moment la Ministerul Dezvoltării. Ministrul Cseke Atilla a anunțat că se desființează Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) și Institutul Național de Administrație. Este adevărat o încercare de restructurare.În rest, ministerele și instituțiile publice nu au făcut nimic pentru a aplica un program de restructurare, chiar dacă guvernul și l-a asumat. În urmă cu un an de zile, premierul Ciolacu „se bătea cu pumnii în piept” cerându-le miniștrilor să prezinte planuri de restructurare ale instituțiilor din subordine. Astăzi, nimeni nu mai știe ce s-a întâmplat cu reorganizarea, iar rezultatele sunt practic invizibile.De altfel, se pare că de la membrii guvernului până la experți, nimeni nu se mai așteaptă să vadă restructurarea instituțiilor statului. Toată lumea parcă s-a resemnat cu ideea că nu se poate face nimic în materie de reducere a instituțiilor statului și implicit de scădere a cheltuielilor bugetare.Această senzație se răspândește și în ceea ce privește angajații din autoritățile locale, chiar dacă este evident că personalul din aceste instituții este supradimensionat. Sunt economiști români care susțin că nu se pot micșora cheltuielile bugetare și că soluția pentru a echilibra bugetul este creșterea de taxe și impozite.În acest context, la începutul săptămânii, ministrul francez al conturilor publice a anunțat că va începe o curățenie în rândul instituțiilor de stat. Reorganizarea va face parte din proiectul de buget pentru anul 2026. Ministrul conturilor publice a declarat că o treime din agențiile statului vor fuziona sau vor fi pur și simplu desființate. Guvernul francez își propune să construiască un stat mai puternic și mai eficient. Fuziunile și desființările de instituții vor duce la reducerea numărului de angajați bugetari,De exemplu, guvernul francez a avansat ideea ca ieșirile din sistem prin pensionare să nu mai fie înlocuite cu noi angajați. Ar fi vorba despre 180.000 de salariați care ar trebui să iasă la pensie.Bugetul de stat francez arată că există 434 de instituții de stat care primesc o finanțare publică în valoare de 77 miliarde de euro și care angajează 180.000 de funcționari.Presa franceză se întreabă: care ar putea fi agențiile de stat care ar putea să dispară? Deocamdată, se știe că universitățile nu vor fi atinse. În schimb, se anticipează că ar putea fi atinse cele patru agenții guvernamentale din domeniul cercetării, care împreună au 50.000 de angajați. Al doilea sector este cel al tranziției ecologice, domeniu care adună patru agenții guvernamentale și peste 10.000 de funcționari. De asemenea, pe „lista neagră” s-ar putea afla și Comisia Națională pentru Dezbatere Publică.Francezii nu mai înțeleg cum funcționează unele instituții publice. Ministrul a declarat că un prim „șantier” a fost deschis sub autoritatea prim-ministrului. O echipă de specialiști analizează felul în care funcționează instituțiile statului. Un al doilea „șantier” este cel al unei comisii care auditează toate agențiile de stat.Anul trecut, Franța a avut un deficit bugetar de 5,8% din PIB, iar guvernul și-a propus să reducă anul acesta deficitul la 5,4% din PIB, ceea ce înseamnă un efort bugetar de aproximativ 50 miliarde de euro. În Franța se poate. În România, nu?
Este important să știm că Franța este o țară (foarte) putredă și să înțelegem de ce s-a prăbușit guvernul Franței pentru a înțelege de ce doresc atât de mult să pună în România o conducere care să fie aservită intereselor franceze și, deci, să acționăm în consecință.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul) - Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews) - Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție Războiul roiurilor de boți în loc de dezbatere electorală. Cum s-a schimbat lupta pentru voturi din online și de ce se teme N. Dan (Europa Liberă)Candidatul la Președinția României Nicușor Dan reclamă că a fost atacat pe platformele sociale de „roiuri” de boți. El a depus sesizări la mai multe instituții ale statului, la instituții europene și la marile platforme sociale.Faptul că s-a întâmplat ceva neobișnuit pe contul său de Instagram se poate vedea și din raportul socialblade.com, o platformă care analizează conturile de social media.Într-o singură zi, pe 12 aprilie, numărul de urmăritori ai lui Nicușor Dan pe Instagram a crescut cu peste 10.000. Peste încă două zile, pe 14 aprilie, s-au adăugat alți peste 53.000, iar de atunci numărul lor crește zilnic cu peste 10.000.Creșterea organică a numărului de urmăritori era, până atunci, de câteva sute zilnic.Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că e aproape imposibil de aflat cine a plătit respectivii boți. Pentru că efectul utilizării lor poate fi și de creștere a vizibilității, dar poate îi poate aduce și acuzații grave candidatului, așa cum s-a întâmplat la alegerile anulate din noiembrie 2024.„Este un atac menit să îl discrediteze pe candidat, operat de echipa neasumată a unui oponent, în ideea: «Iată, am găsit boți și la independent!». Sau, este un «cadou» neinspirat de la un fan/ susținător persoană fizică sau juridică dornică să contribuie la succesul candidatului, fără acordul explicit al echipei acestuia.Iar ultima variantă ar fi aceea a unei mișcari de apărare, executată strategic, ca un răspuns preventiv la eventuale întrebări legate de această practică operată, poate, de cineva care are legătură cu candidatul”, rezumă situația Dragoș Stanca, antreprenor social media și expert social media.Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul)Rezultatele foarte diferite ale sondajelor electorale, publicate cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, îi bulversează pe alegătorii români. Trei specialiști de top au realizat pentru „Adevărul” un ghid de utilizare a sondajelor electorale, în condițiile în care ne aflăm în plină campanie electorală: politologul Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, sociologul Vladimir Ionaș și profesorul Cristian Pîrvulescu.Importante sunt istoricul firmei, cine lucrează la institutul respectiv, dar și cine a comandat sondajul. Directorul INSCOP Research este foarte critic vis-a-vis de sondajele publicate până acum: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale”.Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu susține că primul lucru la care trebuie să ne uităm este credibilitatea institutului, care depinde în foarte mare măsură de acuratețea sondajelor care au fost făcute în trecut. În plus, atrage atenția Pârvulescu, „sondajul este o radiografie de moment, nu o predicție”.„Să nu considere că ceea ce apare în spațiu public reprezintă și modul în care vor arăta rezultatele”, spune la rândul său sociologul Vladimir Ionaș.Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews)Cu două săptămâni înaintea primului tur se vehiculează că, pentru prima oară, 45% dintre români nu știu cu cine să voteze. Suporterii fiecărui candidat se așteaptă ca acești indeciși să încline balanța. Dar cifrele sondajelor, analizate de specialiști, proiectează ce e cel mai probabil să se întâmple cu cei care se declară nehotărâți.În ultimul sondaj AtlasIntel pentru HotNews.ro, cei care au răspuns că „nu știu” cu cine vor vota reprezentau doar 1%. În precedentul sondaj din luna martie, acest procent era de 2,1%. Directorul INSCOP susține că în analizele lor sociologice există un procent al nehotărâților care a variat în ultimele luni. „În ultimele 2 luni, ponderea nehotărâților în măsurătorile noastre nu a depășit 15%. Variază între 10 și 15%. Dintre aceștia, de regulă cam o treime decid să voteze. Restul, de regulă, nu votează”, a declarat pentru cititorii HotNews directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Potrivit acestuia, ponderea nehotărâților poate crește doar dacă se întâmplă ceva ieșit din comun, cum ar fi o catastrofă sau un eveniment cu impact emoțional.Sociologul Barbu Mateescu a nuanțat situația.„Peste 20% ar fi enorm, sub 5% ar fi puțin. Mulți nehotărâți de fapt ascund faptul că nu au de gând să vină la vot”, a explicat Mateescu pentru cititorii HotNews. Și Mateescu crede că „cei 45%” sunt în realitate un mit și că, în realitate, schimbările de ultim moment în opțiunile de vot nu se măsoară niciodată în doze atât de mari.Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție. Secretariatul General al Guvernului a publicat miercuri seară un anunț privind reluarea procesului de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.Prima procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a finalizat în decembrie 2023, dar în iulie 2024 cei trei și-au dat demisia după ce Economedia a dezvăluit că ei au fost aleși prin conflict de interese sau nu aveau experiența necesară.Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Declarațiile unui deputat cazac au creat o enormă dezbatere în țară: trebuie să se impună sau nu taxe pentru persoanele necăsătorite și fără copii în Kazahstan? Una este dezbaterea publică, alta este realitatea politică, încearcă să lămurească un articol din presa locală care amintește despre practica URSS de a taxa persoanele fără copii. Un deputat cazac a avut o discuție informală cu tinerii despre căsătoriile târzii și situația demografică din țară. Deputatul a menționat exemplul istoric al URSS în care persoanele fără copii erau supuse unei taxe, dar a discutat și despre practicile altor țări care încearcă să stimuleze natalitatea prin politici publice, scrie baq.kz.„Cuvintele sale au fost scoase din context și prezentate în presă ca o propunere oficială de introducere a unei taxe pentru persoanele fără copii. Deputatul a negat rapid aceste afirmații, precizând că nu a făcut nicio propunere, ci pur și simplu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la declinul demografic și a cerut o dezbatere publică pe această temă,” scrie publicația cazacă.Kazahstanul se confruntă în prezent cu o scădere a ratei natalității. În timp ce la începutul anilor 2000, o femeie de vârstă fertilă avea în medie 3,2 copii, această cifră a scăzut la aproximativ 2,7 în 2023. Deși cifra rămâne peste nivelul de înlocuire a populației (2,1,) tendințele provoacă îngrijorare în rândul specialiștilor.În memoria colectivă cazacă, ideea unei taxe pentru cei fără copii datează din epoca sovietică. URSS a introdus o astfel de taxă în 1941, care a rămas în vigoare până în 1992. Se aplica bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani și femeilor cu vârste între 20 și 45 de ani care nu aveau copii și reprezenta 6% din salariul lunar.Azerbaidjanul cere Armeniei să își modifice constituția pentru a ajunge la un acord de pacePentru a finaliza tratatul de pace, Azerbaidjanul continuă să ceară Armeniei să dizolve Grupul OSCE de la Minsk, creat pentru a rezolva conflictul din Nagorno-Karabah și să-și modifice constituția, relatează azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană.Guvernul azer susține că actuala constituție a Armeniei conține pretenții teritoriale împotriva Azerbaidjanului. Preambulului se referă la declarația de independență, scriu jurnaliștii, iar aceasta menționează unificarea Armeniei cu Nagorno Karabah. Baku cere eliminarea acestei referințe.Nu există nimic în Constituția armeană care să indice că regiunea face parte din Armenia, susține Ararat Mirzoyan, șeful diplomației armene.„Și noi avem preocupările noastre cu privire la Constituția Azerbaidjanului, dar de ce nu le ridicăm? Pentru că în textul acordului de pace există o clauză specială conform căreia recunoaștem reciproc integritatea teritorială a țărilor noastre și o altă clauză care prevede că niciuna dintre părți nu poate invoca legislația sa internă pentru a justifica nepunerea în aplicare a acestui acord. Aceasta înseamnă că problema este soluționată, iar calea cea mai scurtă este semnarea și ratificarea acordului”, a spus Mirzoyan.Oficialul armean spune că declarația de independență azeră declară actuala Republică Azerbaidjan drept succesorul primei republici întemeiată în 1918.„Știm cu toții că prima Republică Azerbaidjan și-a proclamat suveranitatea asupra unui teritoriu mult mai mare decât Azerbaidjanul actual, incluzând aproximativ 60% din teritoriul suveran al Armeniei de astăzi”, a spus ministrul de externe armean.În ciuda precondițiilor Azerbaidjanului, Mirzoyan susține că există toate condițiile favorabile semnării tratatului de pace. El a reiterat poziția Armeniei: Erevanul este pregătit să înceapă procesul de dizolvare a Grupului de la Minsk dar acesta poate fi dizolvat după încetarea conflictului. Pe teren, nu există conflict de facto, dar nu există nici un document semnat și ratificat care să stabilească pacea și relațiile interstatale.Statuia lui Marcus Aurelius se întoarce în Turcia după 65 de aniIată un titlu din hurriyet.com.tr.Opera a fost descoperită în urma săpăturilor ilegale efectuate în anii 1960 la vechiul sit Boubon din Burdur, oraș din sud-vestul Turciei și a fost ulterior scoasă din țară. Această lucrare, integrată în colecția Muzeului de Artă din Cleveland în anii 1980, a făcut obiectul unei monitorizări riguroase timp de decenii de către autoritățile turce, scrie Hurriyet.Statuia din bronz îl înfățișează pe Marcus Aurelius în postură de filozof. Marcus Aurelius Antoninus a fost un împărat roman care a condus imperiul între anii 161 și 180 era noastră și unul dintre marii filozofi stoici. Betul YIGIT, TurciaDariga DANIYAR, KazakstanSatenik SAVELYAN, Armenia
Întâlnire crucială la Paris între reprezentanţii Ucrainei, europenilor şi americanilor privind garanțiile de securitate pentru Kiev. Reuniunea are loc în condiţiile în care există temeri că preşedintele Donald Trump ar favoriza o înţelegere cu Moscova pentru încheierea războiului. Maru, suspectat că era dealerul de droguri al tânărului mort în Capitală, a fost arestat preventivRareș avea 20 de ani și a murit la câteva ore dupa ce a apărut la o petrecere cu droguri, transmisă pe TikTok. Decesul lui readuce in discutie reforma propusa de autoritati dupa teribilul accident de la 2 Mai, comis de Vlad Pascu, care il avea drept dealer pe acelasi Maru. Guvernul schimbă felul în care sunt acordate și cheltuite voucherele de vacanțăÎn aceste condiții cei care primesc de la angajator astfel de beneficii trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere că au completat cu 800 de lei aceeași suma oferită de stat. Cu ce efect asupra industriei de turism, aflati in aceasta seara.
Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau
Omul de afaceri Dragoș Sprînceană nu este emisarul Guvernului iar declarațiile lui „nu implică o poziție a statului român”. Precizările premierului Marcel Ciolacu vin după ce antreprenorul stabilit peste ocean de mai bine de doua decenii a făcut o serie de declarații controversate, spunând că administrația Trump ar trebui să „ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța”, deoarece România are un președinte interimar „care nu va mai conta într-o lună și jumătate”. Intr-un răspuns pentru Digi24, Guvernul a transmis că Bucurestiul va sprijini în continuare Kievul in războiul lansat de Rusia. SUA nu renunță la ofensiva protecționistă, Europa ridică si ea tonulPrincipalii indici bursieri din Asia au înregistrat scăderi semnificative astazi iar bursele europene au deschis și ele în cadere. Prăbușirea pietelor indica faptul că administratia Trump nu va renunța la planul de impunere a taxelor vamale iar războiul comercial ar putea escalada, avand in vedere ca si Europa vrea sa-si protejeze interesele. Si la Bucuresti toți indicii bursieri au înregistrat reduceri importante. AfD în premieră la egalitate cu CDUPartidele democratice din Germania au reacţionat cu îngrijorare după aflarea rezultatelor unui sondaj, publicat ieri. Potrivit cercetarii, partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) este pentru prima dată la egalitate cu Uniunea Creştin-Democrată, care urmează să conducă viitorul guvern federal. Despre consecinte discutam mai tarziu in aceasta seara.
Presa internațională a urmărit cu atenție protestul masiv de sâmbătă din Istanbul. Comentatorii observă că nemulțumirile turcilor merg dincolo de arestarea primarului Imamoglu, considerat principalul rival al președintelui Erdogan. Turcia se conftuntă de ani de zile cu mari probleme economice. Deutsche Welle transmite că ”manifestanții au inundat străzile din Istanbul, răspunzând la apelul principalului partid de opoziție CHP. Protestele au fost printre cele mai mari văzute împotriva lui Erdogan.Protestele în masă de la Istanbul nu sunt îndreptate numai împotriva arestării primarului Ekrem Imamoglu. Există, de asemenea, o nemulțumire tot mai mare față de criza economică din țară.Situația economică a devenit insuportabilă pentru mulți oameni din toată Turcia. Țara se confruntă cu o criză economică de câțiva ani. Populația suferă de pe urma inflației în creștere și a chiriilor mari”, mai scrie publicația germană.”Fluturând steaguri și scandând sloganuri, sute de mii de manifestanți antiguvernamentali au cerut apărarea democrației declanșând cele mai mari tulburări de stradă din Turcia de mai bine de un deceniu”, scrie The Times of Israel.”Sub un cer albastru fără nori, mulțimi uriașe s-au adunat în Maltepe, în partea asiatică a celui mai mare oraș al Turciei, în ajunul sărbătorii marcând sfârșitul Ramadanului”.”Generația care a crescut în umbra lui Erdogan spune că este de ajuns”, titrează El Pais. ”Arestarea primarului Istanbulului a epuizat răbdarea tinerilor care văd o Turcie nedreaptă, inegală și cu un viitor incert”. BBC observă că ”în timp ce demonstrația de sâmbătă a fost pașnică, unele proteste anterioare au fost marcate de confruntări cu poliția, care a tras cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.Aproape 2.000 de persoane au fost arestate, inclusiv unii jurnalişti care au acoperit protestele, printre care corespondentul BBC Mark Lowen, care a fost deportat după ce statul a susținut că nu avea acreditarea de presă corectă.Erdogan a susținut că protestele echivalează cu „terorism de stradă” și există îngrijorări că Imamoglu nu va avea parte de un proces liber și echitabil atunci când cazul său va ajunge în instanță”. Liderul opoziției și șeful CHP, Ozgur Ozel, a declarat pentru Le Monde că intenționează să facă din mitingurile de sâmbătă o caracteristică săptămânală în orașele din Turcia, altele urmând să aibă loc la Istanbul în fiecare miercuri.Și ziarul francez informează că autoritățile au reprimat media, arestând 13 jurnaliști turci în cinci zile, deportând un corespondent BBC și arestând un reporter suedez.Activele financiare turcești s-au prăbușit, ceea ce a determinat banca centrală să folosească rezervele pentru a susține lira, informează Reuters.”Guvernul a spus că impactul va fi limitat și temporar. Banca centrală a declarat că dinamica de bază a economiei nu a fost afectată, dar va lua măsuri suplimentare dacă va fi necesar”. Iar Al Jazeera vede un Istanbul divizat, în timp ce arestarea rivalului lui Erdogan a declanșat proteste.Pentru susținătorii lui Imamoglu, decizia de a-l reține și de a-l înlătura din funcție îl are în spate pe liderul de multă vreme al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care își întărește puterea.Pentru guvern și susținătorii săi, justiția își face treaba pur și simplu.
Ministerul de externe al Serbiei cere lămuriri privind înțelegerea de colaborare politico militară între Croația, Albania și Kosovo. „Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune” - declară MAE sârbesc. „Pactul militar împotriva Serbiei: ce înseamnă pentru țara și regiunea noastră acordul de colaborare în domeniul apărării dintre Croația, Albania și așa-zisul Kosovo,” titrează novosti.rs.„Documentul pe care Croația și Albania l-au semnat la Tirana cu așa-zisul Kosovo privind colaborarea în domeniul apărării constituie un precedent periculos care ar putea pune în pericol relațiile și pacea în regiune, în condițiile în care așa-zisul Kosovo nu este recunoscut de majoritatea membrilor ONU și care, conform oricărui cadru internațional, nu ar trebui să aibă forțe armate. Bulgaria a primit și ea invitația de a adera la acest pact politico-militar. Această inițiativă vine într-un moment de schimbări majore la nivel global marcat de o schimbare politică majoră a lui Trump în ceea ce privește conflictul ucraineno-rus, într-un moment de diviziuni în Europa, precum și pe fondul unei crize sociale și politice care persistă de câteva luni în Serbia,” scrie publicația.Ministerul de Externe mai susține că mesajul politic transmis Belgradului este evident și subliniază că memorandumul nu este rezultatul unei cooperări aleatorii, ci „o strategie direcționată care vizează izolarea Serbiei și consolidarea structurilor paramilitare din provincia sudică a Serbiei, contrar dreptului internațional și Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU”.„Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune - declară Ministerului Afacerilor Externe sârbesc. După 15 martie, întrebarea de un milion de dolari și un dinar, este următoarea: ce urmează în Serbia?Iată titlul unui articol din citim învreme.com. „Întrebarea ce urmează este cu adevărat crucială, dar cred că în principal președintele statului a fost preocupat de asta”, a declarat politologul Dejan Bursać pentru Vreme. „(Aleksandar Vučić, n.r) a fost cel care a spus că totul se va termina pe 15 martie și că viața în Serbia se va relua normal de luni, 17 martie”.Dar lucrurile nu s-au petrecut așa. Societatea civilă investighează ceea ce numește atac cu un tun sonor asupra manifestanților.„Astfel, pe lângă ancheta privind prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad apare o nouă întrebare: ce s-a întâmplat sâmbătă seara?”Dejan Bursać explică că acest nou proces reprezintă o problemă uriașă pentru sistemul de stat, deoarece ar putea duce la o nouă scădere a încrederii în rândul alegătorilor partidului politic aflat în prezent la putere în Serbia.„Vučić se bazează pe cele două milioane de alegători ai săi loiali pentru a câștiga alegerile, știind că în Serbia nu votează niciodată mai mult de 3,8 milioane de oameni”, adaugă Bursać. "Aceștia sunt în principal alegători mai în vârstă care au trecut prin diverse crize în anii 90 și 2000 și care apreciază stabilitatea pe care le-o oferă Vučić. Dar dacă această stabilitate dispare, așa cum este cazul de mai bine de patru luni, asta pune probleme. Ceasul bate pentru el, nu pentru studenți". BERD negociază un împrumut pentru o autostradă și anunță noi investiții în MuntenegruBanca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare negociază cu Guvernul privind condițiile de creditare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo – Andrijevica, anunță vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, potrivit căruia proiectul va fi analizat în iunie de Consiliul de Administrație al băncii, relatează rtcg.me.Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit anul trecut 104 milioane de euro în nouă proiecte în Muntenegru. O licitație este în curs de desfășurare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo la Andrijevica, pentru care Uniunea Europeană trebuie să ofere subvenții de 150 de euro, iar BERD un împrumut de aproximativ 200 de milioane de euro.Vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, a declarat pentru Televiziunea Muntenegru că nu se cunosc deocamdată condițiile de creditare. Târgul de muzică și arte creative MUSE-X ajunge în Albaniahttps://www.gazetatema.net/kulture/muse-x-panairi-i-pare-i-muzikes-dhe-arteve-kreative-vjen-ne-tirane-i485786MUSE-X, cel mai important târg de muzică și arte creative, va avea loc la Tirana și în Balcani pentru prima dată pe 11, 12 și 13 aprilie. Conceput ca un festival-expoziție, MUSE-X va primi la Tirana timp de trei zile consecutive peste 100 de companii și profesioniști din sectorul muzical și artistic, veniți din toată Europa, Regatul Unit și regiune.În plus, pe parcursul acestor trei zile, personalități de renume din sector vor găzdui conferințe și TEDtalks, marcând un moment cheie în structurarea și funcționarea acestui sector.MUSE-X își propune astfel să creeze legături între companiile străine și cele care doresc să stabilească parteneriate cu companii albaneze. Procedând astfel, MUSE-X îndeplinește un alt obiectiv: transmiterea culturii albaneze către entități străine, și nu numai. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbieLavdije XHELILI, Albanie
Guvernul a anunțat lansarea noului program Start Up Nation. Lăsând la o parte detaliile tehnice pe care orice viitor candidat trebuie să le citească atent, sunt câteva noutăți pe care le aduce varianta nouă a programului. În primul rând, Start Up Nation 2025 are la dispoziție un buget record, de 440 milioane de euro. În al doilea rând, toți banii alocați sunt din fonduri europene. Este o situație salutară, dacă avem în vedere că s-a discutat mult în ultimii ani despre utilizarea cu precădere a fondurilor europene, în locul celor de la bugetul național. Mai ales într-un ciclu bugetar european în care fondurile comunitare sunt din belșug, atât din bugetul multianual, cât și din planul național de redresare și reziliență (PNRR).În al treilea rând, programul de anul acesta aduce o premieră și anume introducerea unor cursuri de antreprenoriat, fără absolvirea cărora cei care vor să primească finanțarea nu se pot înscrie în programul Start Up Nation. În principiu, ideea este binevenită. E util ca tinerii care vor să înceapă o afacere să aibă în prealabil o serie de cunoștințe de bază. Dar, în destul de multe cazuri, cursurile de formare profesională au fost făcute formal, doar pentru ca firmele de profil să încaseze banii. Dacă așa vor sta lucrurile și în cazul Start Up Nation, atunci buna intenție nu va valora prea mult.Departe de mine de a fi foarte critic cu noul Start Up Nation, dar este nevoie ca atunci când lansezi un program de 440 milioane de euro să existe o evaluare a ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori.Rareori în România programele de ajutor de stat au o evaluare a eficienței cu care s-au cheltuit banii. Oarecum surprinzător, pentru Start Up Nation există o analiză a impactului realizată de Consiliul Concurenței.Astfel, instituția care supraveghează mediul concurențial a publicat săptămâna trecută un raport care evaluează rezultatele programului în anii 2017 și 2018. Astfel, Consiliul Concurenței arată că obiectivele programului ar trebui să fie clar definite și ușor de cuantificat. Concret, în analiză se spune că obiectivul „îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor” este vag și dificil de cuantificat.Raportul Consiliului Concurenței precizează că îndeplinirea obiectivului este relativă. Adică, din perspectiva menținerii pe piață a companiilor ajutorul de stat a avut un impact pozitiv, dar, în ceea ce privește cifra de afaceri obiectivul nu a fost îndeplinit, beneficiarii programului înregistrând cifre de afaceri mai mici decât concurenții care nu au apelat la sprijin.Trebuie spus că Start Up Nation de anul acesta are obiective la fel de neclare ca și edițiile anterioare, ceea ce ne arată că guvernul nu a ținut cont de observațiile Consiliului Concurenței.O altă recomandare a autorității de concurență este că programul ar trebui să facă o selecție a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor de stat, în sensul stimulării unor domenii competitive. În sprijinul acestei idei a venit și analiza care arată că beneficiarii ajutorului de stat au înregistrat rezultate mai slabe decât concurenții lor care nu au primit fonduri.Zona în care a funcționat programul a fost cea a înființării de locuri de muncă, în sensul că, în perioada 2020-2022 o companie care a primit fonduri a avut de două ori mai mulți angajați decât o firmă care nu a beneficiat de bani publici.În anii 2017-2018, programele Start Up Nation au finanțat aproximativ 15.000 de IMM-uri cu o sumă totală de 2,9 miliarde de lei, din care 420 milioane de lei au provenit din fonduri europene. Vorbim despre bani mulți, aproximativ 600 milioane de euro, și de aceea guvernul ar fi trebuit să țină cont de observațiile autorității de concurență. Nu a făcut-o. Start Up Nation este, fără îndoială, un program important, dar care ar trebui modernizat în funcție de obiectivele europene și naționale ale acestei perioade.
După ce Administrația Prezidențială a făcut publice costurile zborurilor pentru vizitele externe ale lui Klaus Iohannis, au venit reactii din toate partidele. PNL vorbește despre „o enormă, bătaie de joc”, Kelemen Hunor spune că a fost o „risipă foarte mare”, iar purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu, considera că Iohannis a dat dovadă de „o aroganță nemaivăzută în politică”. Social-democratii apreciaza ca „Orice ar fi făcut bun Iohannis, cu aceste sume a anulat totul. ” Zelenski cere Occidentului să nu facă nici o concesie RusieiVolodimir Zelenski anunţă că urmează să discute la telefon cu omologul său american Donald Trump, la o zi după o convorbire telefonică între preşedintele american şi Vladimir Putin care a condus la un armistiţiu limitat. Liderul ucrainean cere să nu se facă nicio ”concesie” Rusiei, care a cerut încetarea ajutorului occidental pentru Kiev, înaintea oricărei încetări complete a focului. Autorităţile turce au ordonat reţinerea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, şi a altor aproximativ 100 de persoane, printre care jurnalişti şi oameni de afaceri, în cadrul unei anchete de corupţieOpozitia primeste in acest fel o lovitură cu doar câteva zile înainte ca aceasta să îl aleagă drept candidat prezidenţial în următoarele alegeri pe edilul din Istanbul. O mişcare extrem de intimidantă, mai ales ca Imamoglu avea sanse reale sa-l invinga pe actualul presedinte Recep Tayip erdogan la alegerile de peste 3 ani. Ce au primit francezii de la guvern în cutiile de poștăar Guvernul francez se pregăteşte să trimită populaţiei o broşură cu sfaturi practice pentru a face faţă unei crize precum un accident industrial, o scurgere radioactivă sau o catastrofă climatică. Conflictul armat nu este însă abordat, spre deosebire de modelul suedez publicat acum câteva luni şi care îi îndemna pe cetăţeni să fie pregătiţi pentru un posibil război.
Campaniile online ale prezidențiabililor sunt parcă desprinse din paginile Revistei Urzica, anul 1986 (Republica) - Capturi WhatsApp: omul care a susținut că-l aduce în România pe Elon Musk cerea bani „pentru Călin Georgescu” înainte de turul doi (Snoop) - Scumpiri enorme în România. Comparație 2020 vs 2025: mâncarea costă cu 49% mai mult, gazele, cu 84%. Economiștii dau vina pe măsurile statului (Libertatea) - Supraviețuitorii de la Colectiv se oferă să îi ajute pe răniții de la Kaconi. România va avea centre de mari arși în 2026 (Europa Liberă) Analiză: România se distruge din interior. Cine profită? (DW)România a fost trecută la categoria țărilor care se autodistrug într-un raport despre statul de drept în Uniunea Europeană.România subminează toate domeniile care definesc libertățile și statul de drept, potrivit unui documentului publicat de Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (CLUE) în cea de-a şasea ediţie a raportului anual "Liberties Rule of Law". Sistemul de justiție este considerat ineficient și politizat; corupția este lăsată să zburde; mass-media continuă să se degradeze și există interferențe ale politicului; mecanismul „check and balance” este deteriorat. Cu alte cuvinte separarea puterilor în stat e dereglată prin ordonanțe de urgență, politici autoritare și insuficientă dezbatere cu publicul; escaladarea amenințărilor la adresa spațiului civic persistă...România se autodistruge prin nerespectarea statului de drept și mai ales printr-o justiție nefuncțională, care pedepsește organizații neguvernamentale bine intenționate, dar îi lasă în pace pe cei ca George Simion, Diana Șoșoacă sau Călin Georgescu. Cei trei radicali au avut discursuri legionare, rasiste și de incitare la ură și violență, fără ca magistrații să le ia cu adevărat în serios. Ca și cum retorica acestor extremiști ar fi trebuit ocrotită sau ca și cum statul prin instituțiile sale îi protejează, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Campaniile online ale prezidențiabililor sunt parcă desprinse din paginile Revistei Urzica, anul 1986 (Republica)Avem în România experiența halucinantă a unui candidat la prezidențiale care și-a făcut campanie electorală pe Tik Tok vorbind despre hrană, apă, energie și reptilieni, fără a dezbate cu adevărat subiecte ce țin de prerogativele unui președinte de stat, iar 2 milioane de cetățeni l-au votat. Însă România are 18 milioane de votanți, așadar alte 16 milioane de cetățeni așteaptă de la candidații înscriși în cursa pentru prezidențiale o altfel de abordare - una în care candidații să își arate competențele, cunoștințele și nivelul de profesionalism, dublate de proiecțiile și programele pregătite pentru țară, totul într-o manieră echilibrată și elegantă, demnă de un stat civilizat și dezvoltat, aflat în anul 2025.Shaorma, fructele și legumele românești, turul 2 înapoi, neobositele vizite în fabricile patriei și clasicile dramolete despre iubirea necondiționată față de țară sunt marile teme de campanie în paginile online ale celor care se visează pe scaunul de la Cotroceni. Mai nimic însă despre atribuțiile și limitările funcției, mai nimic despre temele presante din societate, observă Didona Goanță, contributor Republica.După coșmarul ultimelor luni, românii au nevoie să vadă modele de leadership politic, portrete politice stabile și integre, candidați care au proprietatea termenilor atunci când vorbesc despre viziunile și planurile lor pentru de țară.Capturi WhatsApp: omul care a susținut că-l aduce în România pe Elon Musk cerea bani „pentru Călin Georgescu” înainte de turul doi (Snoop)În toiul respingerii lui Călin Georgescu din cursa prezidențială, Realitatea Plus a lansat ideea că miliardarul american Musk va ajunge în București, pe 4 aprilie, împreună cu Tucker Carlson, comentator politic apropiat de Trump. Organizatorul presupusului eveniment este Ovidiu Stănică, fost politician care cerea în decembrie bani de la oameni de afaceri în numele lui Călin Georgescu, arată investigația Snoop. Scumpiri enorme în România. Comparație 2020 vs 2025: mâncarea costă cu 49% mai mult, gazele, cu 84%. Economiștii dau vina pe măsurile statului (Libertatea)În timp ce Guvernul se laudă cu performanțele economice, românii au fost afectați masiv de scumpiri în ultimii ani. Inflația medie a fost în luna ianuarie de 44,75% față de ianuarie 2020, iar o serie de bunuri și servicii au consemnat creșteri mult mai mari, inclusiv dublarea prețurilor, arată datele Institutului Național de Statistică (INS) la solicitarea Libertatea.Analiștii economici consideră că Guvernul a luat măsuri prea puține și prea târziu, ba chiar a contribuit el înșuși la scumpiri prin majorări constante de taxe în ultimii trei ani și la deficitul bugetar imens.Supraviețuitorii de la Colectiv se oferă să îi ajute pe răniții de la Kaconi. România va avea centre de mari arși în 2026 (Europa Liberă)48 până la 72 de ore este „fereastra de oportunitate de transport” în siguranță a răniților arși către spitalele specializate, spune Mihai Grecea, unul dintre supraviețuitorii incendiului din clubul bucureștean Colectiv, din 30 octombrie 2015.El a postat pe Facebook o scrisoare deschisă adresată răniților și părinților răniților din Mecedonia de Nord, în care le explică acestora ce să facă și le spune că e gata să îi ajute.Mihai Grecea spune pentru Europa Liberă că, deocamdată, nu a fost contactat de nimeni din Macedonia de Nord.„Noi vrem să îi ajutăm, pentru că ei sunt într-o situație foarte gravă. Noi am trecut printr-o dramă asemănătoare cu cea prin care trec ei. Și noi, la rândul nostru, am primit ajutor”, spune Mihai Grecea.
Vicepreședinte român al Parlamentului European: „Dacă România nu se schimbă, la putere va veni „tatăl” lui Georgescu” (Adevărul) - Un important sociolog oferă o explicație pentru apariția „poporului lui Georgescu” (HotNews) - România online | Ce se ascunde în spatele războiului pentru atenție de pe rețelele de socializare (Europa Liberă) - Joaca de-a naziștii în România. Amenințări cu pistolul la tâmplă sau cu decapitarea, ignorate de autorități pe motiv că anchetele costă prea mult (Libertatea) „Coliva" lui Georgescu și bătălia lui Simion (SpotMedia)Odată cu validarea de către CCR a candidaturii lui George Simion se schimbă paradigma electorală.O certitudine este că marea majoritate a voturilor lui Călin Georgescu se vor diviza între George Simion și Victor Ponta, care este de așteptat să preia masiv din pesediștii captați de Georgescu și care nu au niciun interes pentru Crin Antonescu.Cine cât va lua depinde în linii mari de două întrebări-cheie ale zilelor viitoare1.Ce va face Călin Georgescu? Singurul mesaj pe care aceasta l-a transmis după invalidarea de către CCR este că și-a încheiat misiunea și fiecare să facă ce și cum îl duce capul la alegerile din mai...Lipsa susținerii ar putea să-l coste pe Simion câteva procente decisive pentru intrarea în turul al doilea. Este probabil ceea ce vrea și Calin Georgescu, pentru că odată intrat Simion în finală, Georgescu va dispărea cu totul.2.Ce va face Anamaria Gavrilă?Înțelegerea era că se vor înscrie și Simion și Gavrilă, ca plasă de siguranță, însă dacă vor fi validați se va retrage cel mai post clasat. Dacă dna Gavrilă nu se retrage sau nu o face înainte de fi tipărite buletinele de vot, va ciupi câteva mii de voturi de la Simion. Și cum lupta pentru turul al doilea se anunță teribilă, fiecare vot contează.Nu aș exclude, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia, ca însuși Călin Georgescu să o țină acolo tocmai pentru ca Simion să rateze turul al doilea și el să poată redeveni liderul izolaționiștilor.Vicepreședinte român al Parlamentului European: „Dacă România nu se schimbă, la putere va veni „tatăl” lui Georgescu” (Adevărul)Nicu Ștefănuță, vicepreședinte român al Parlamentului European, susține că România nu are o infrastructură industrială care să-i permită obținerea de fonduri europene masive pentru producția de armament, dar poate să se pregătească pentru război construindu-și o „infrastructură beton”.Independentul Nicu Ștefănuță, al doilea vicepreședinte român al Parlamentului European, a explicat pentru „Adevărul” că în situațiile de criză, cum a fost pandemia și cum este acum războiul din Ucraina, banii necesari pentru gestionarea problemelor sunt luați de la țările care nu au reușit să acceseze fondurile.În acest context, România stă foarte prost, în condițiile în care timp de un an și jumătate politicienii s-au concentrat doar pe alegeri și nu pe atragerea și ducerea la finalizare a proiectelor finanțate din fonduri europene.Ștefănuță avertizează că „dacă România nu se schimbă și mergem la fel ca până acum, peste patru ani nu va veni un Georgescu, ci va veni „tatăl” lui Georgescu”.INTERVIU. Teoria restanțelor la plata facturilor. Un important sociolog oferă o explicație pentru apariția „poporului lui Georgescu” (HotNews)“Poporul român” a renăscut în noiembrie 2024 pentru că un anume Călin Georgescu l-a făcut vizibil. Același “popor român” este dorit la vot, în mai 2025, pentru a alege, printre alții, pe succesorii lui Georgescu: George Simion sau Ana Maria Gavrilă.. Cine este acest “popor român”? L-am întrebat pe sociologul Dumitru Sandu, unul dintre cei mai respectați sociologi români.În interviul pentru Hotnews, Dumitru Sandu analizează ultimul sondaj Europol care relevă două tendințe clare:“Miscările sociale de protest și nemulțumire din România par să fi fost stimulate, în principal, de proasta funcțonare a instituțiilor, de corupția instituțională care a dus la această situație.” Sănătatea este, din acest punct de vedere, pe primul loc.Preocuparea privind Sănătatea este cea a bărbaților care nu mai sunt așa tineri și au dificultăți în plata facturilor lunare. Ei se întreabă: în situația dată de vârsta mea, de perpetuarea datoriilor mele, mă pot baza pe Spital, doctori? Răspunsul este Nu!”România online | Ce se ascunde în spatele războiului pentru atenție de pe rețelele de socializare (Europa Liberă)În România, 13 milioane de oameni folosesc rețele sociale la nivelul anului 2025, arată ultimele date de la DataReportal. Asta înseamnă că 68,6% din populația totală a României e conectată la social media.Cât de mult influențează informația primită de algoritmii social media deciziile din viața reală? Cum arată România online? Cum poate fi depistat un fake news?Europa Liberă a stat de vorbă cu oameni obișnuiți - utilizatori de social media, experți media, profesori care se ocupă de combaterea dezinformării și psihologi. Încercăm să explicăm mecanismele prin care suntem sau devenim victime ale manipulării pe internet.România preia în 2025 măsuri dure de protecție adoptate de Uniunea Europeană încă din 2022În pragul alegerilor prezidențiale programate pe 4 mai, Guvernul și Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pregătesc o ordonanță de urgență împotriva campaniilor de fake-news din online.Măsurile ar trebui să intre în vigoare înainte de începerea campaniei electorale, adică înainte de 4 aprilie.Joaca de-a naziștii în România. Amenințări cu pistolul la tâmplă sau cu decapitarea, ignorate de autorități pe motiv că anchetele costă prea mult (Libertatea)Valul de neonazism promovat intens în ultimele luni de mișcările de extremă dreaptă se manifesta violent în România de cel puțin doi ani. Derapajele adepților acestui curent, care a ajuns să pună în pericol securitatea națională, au fost tratate însă cu indulgență de autorități. Adepții care au amenințat oameni nevinovați cu pistolul la tâmplă, cu moartea prin decapitare sau aruncatul cadavrelor în gropi comune au primit pedepse cu suspendare sau amânare. Au fost inclusiv cazuri când procurorii au renunțat la anchetă, invocând un efort financiar și uman mult prea mare în raport cu gravitatea faptelor, iar infractorii au rămas neidentificați.Exemple concrete în ziarul Libertatea.
Ce legătură există între câți copii se nasc azi, câți angajați lucrează în acest moment și ce pensii primesc actualii pensionari din România? În contextul în care tot mai mulți români optează pentru o pensie privată facultativă (Pilon III), căci pe cea obligatorie (Pilon II) o vor primi oricum, apar întrebări privind modul cum vor evolua pensiile în următorul deceniu. Poate că tocmai de aceea Guvernul are astăzi pe masă noi decizii privind acest sistem. Aflăm detalii importante la emisiunea ”Ora de Risc”. Invitat: George MOȚ, specialist pensii private și fondator desprepensiiprivate.ro
Guvernul Ciolacu calcă în străchinile internetului – și democrației (G4Media) - Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu aproape 13 ani (Libertatea) - Premieră pentru capitalul românesc: patru mari constructori, cu afaceri de 5,2 mld. lei în 2023, s-au asociat pentru a participa împreună la licitaţiile de 6 mld. lei pentru spitalele regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca (Ziarul Financiar) „Va crește valul extremist. Opriți-vă odată!”. Reacţia Elenei Lasconi după ce Guvernul a limitat timpul de votare în diaspora (Adevărul)Guvernul a stabilit ca votul în diaspora să se desfășoare timp de trei zile, secțiile de vot urmând să se închidă în data de 4 mai, la ora 21:00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum.Elena Lasconi, președinta USR, afirmă că decizia Guvernului Ciolacu de a limita timpul de votare pentru românii din străinătate este „o discriminare” şi „o încălcare gravă a dreptului de a vota”.„Știm că, la ultimele alegeri, Ciolacu a primit foarte puține voturi din diaspora. Asta e clar o măsura împotriva votanților din străinătate și a opțiunilor lor”, a mai spus Elena Lasconi.Președinta USR cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională. Guvernul Ciolacu calcă în străchinile internetului – și democrației (G4Media)Guvernul s-a repezit să adopte cadrul legislativ pentru alegerile din mai, fiind şi aşa întârziat cu decizia şi într-o groapă de credibilitate faţă de partenerii occidentali, care au pus România în semi-carantină diplomatică până când Bucureştiul va putea explica limpede ce s-a petrecut în noiembrie. Totul s-a făcut prin ordonanţă de urgenţă, fără consultări, fără transparenţă decizională, fără nimic.Serviciile şi consultanţii politici au uitat să-i explice lui Ciolacu că statele UE nu au competenţă să amendeze marile reţele sociale (VLOPs) la acest nivel de severitate. O poate face doar Comisia UE, conform regulamentului DSA (Digital Service Act). Mai grav, cei din spatele lui l-au pus pe Ciolacu să ştampileze o extindere orwelliană a definiţiei campaniei politice, astfel încât orice postare a unui cetăţean privat pe Facebook ce pare că merge în sensul unui candidat (de exemplu, îi pune poza) e încadrată drept campanie şi supusă regulilor drastice de finanţare şi sancţionare legală, mai dure în România decât în alte state. La revedere libertate de exprimare, bine ai venit cenzură prin descurajare de tip sovietic: legi draconice dar vagi, urmate de aplicare arbitrară şi selectivă. Suspendarea președintelui, o ciorbă reîncălzită, dar cu alți actori. Crin Antonescu și Victor Ponta jucau rolurile principale în urmă cu aproape 13 ani (Libertatea)Partidele cu un discurs anti-UE, unele dintre ele susținătoare ale lui Călin Georgescu, pregătesc primul demers de suspendare a unui președinte al României, la aproape 13 ani de la ultimul experiment. Contestatarii lui Klaus Iohannis ar putea reuși doar să ridice problema în Parlament, pentru că au numărul necesar de semnături pentru acest demers, însă nu suficiente pentru a trece și suspendarea.POT, AUR și SOS sunt departe de cele 234 de voturi necesare pentru suspendare, iar USR nu e gata de susținerea unui demers al partidelor pe care le consideră extremiste, fiind cu băgare de seamă, după eroarea din 2021, când s-a asociat cu AUR pentru a-l demite pe Florin Cîțu. Așadar, toată tevatura cu suspendarea lui Klaus Iohannis, un președinte absent, e mai degrabă electorală, fără finalitate.Ultima procedură de suspendare a avut loc în 2012, când Uniunea Social Liberală, în frunte cu liderii săi, Victor Ponta și Crin Antonescu, au dus o ofensivă, în epocă considerată „puci” sau „lovitură de stat”, pentru a schimba șefii de instituții, totul cu scopul final de a-l trimite acasă pe Traian Băsescu, președintele României care se opunea USL, reamintește jurnalistul Radu Eremia. Premieră pentru capitalul românesc: patru mari constructori, cu afaceri de 5,2 mld. lei în 2023, s-au asociat pentru a participa împreună la licitaţiile de 6 mld. lei pentru spitalele regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca (Ziarul Financiar)Bog'Art, Construcţii Erbaşu, CON-A şi Concelex sunt cele patru companii de construcţii cu capital autohton.„Este o decizie bună ca noi, firmele româneşti, să ne asociem pentru a face o ofertă bună pentru lucrările mari din România. Banii rămân şi se investesc tot aici!“, , a spus pentru ZF Mircea Bulboacă, acţionar la compania de construcţii CON-A.Asocierea formată din cele patru mari firme româneşti, cu Construcţii Erbaşu lider, a câştigat deja licitaţia pentru spitalul regional de la Craiova (peste 800 de paturi) şi urmează să fie semnat contractul, estimat la 1,87 mld. de lei. Mai mult, asocierea celor patru mari constructori, alături de Conest, a fost desemnată câştigătoare şi la licitaţia pentru spitalul din Iaşi (circa 1,78 mld. lei fară TVA), care a fost însă contestată de grupul turc CCN. La Cluj-Napoca încă nu a fost desemnat un câştigător.
Cu primul tur al alegerilor prezidentiale anulat si multe semne de intrebare referitoare la campania agresiva derulata pe TikTok de candidatul prorus Calin Georgescu, Guvernul vine cu masuri privind soluționarea plângerilor legate de campania electorală din spatiul online la alegerile prezidențiale din 4 mai. Toate plângerile vor fi soluționate de Biroul Electoral Central, deciziile se vor comunica de îndată Autorității Electorale Permanente, care le va transmite retelelor. Acestea vor avea un termen de 5 ore pentru a elimina conținutul ilegal, în caz contrar riscând amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri. Cat de eficiente sunt aceste prevederi discutam imediat. MApN respinge „speculaţiile” apărute în spaţiul public românesc şi internaţional privind proiectul de extindere a Bazei de la Mihail KogălniceanuInvestiţiile programate vor îmbunătăţi semnificativ capacităţile de operare şi de instruire ale Forţelor Aeriene Române şi ale celor aliate în consolidarea Flancului Estic al NATO, transmite Ministerul. Reactia vine dupa ce Călin Georgescu a declarat că baza militară va fi folosită ca „poartă de intrare” într-un viitor război al Aliantei cu Rusia.De ce face rău credibilității presei colaborarea dintre un om politic și un realizator TVMai multe mărturii din interiorul PNL au dezvăluit, pentru site-ul de investigații Snoop, că realizatoarea TV Denise Rifai a colaborat cu Nicolae Ciucă, în campania de la prezidențiale. Obiectivul a fost îmbunătățirea prezenței candidatului PNL în spațiul public. Cat de inspirata a fost colaborarea discutam in aceasta seara. Netanyahu acuză Hamas că schimbă prevedrile acordului dintre Israel și mișcarea islamistăPremierul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat Hamas că renunţă la anumite puncte ale acordului de încetare a focului pentru Fâşia Gaza şi a anunţat că guvernul său nu va valida acordul până când nu va primi asigurări că gruparea palestiniană le-a acceptat. Între timp, Israelul a continuat loviturile asupra enclavei palestiniene.
Ministerul Finanțelor lansează încă o emisiune de titluri de stat pentru populație. A devenit deja o obișnuință ca statul să se împrumute de la cetățeni. Dar, dobânzile atașate titlurilor de stat arată că guvernul nu crede în reducerea semnificativă a ratei inflației în acest an. Astăzi, 13 ianuarie a.c., Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație, din seria Tezaur. Începând cu anul 2020, împrumuturile statului destinate populației au devenit o adevărată obișnuință, Tezaur și Fidelis, cu unele deosebiri, mergând „mână în mână” în toți acești ani.Sunt câteva controverse legate de emisiunile de titluri de stat pentru populație. Cea mai importantă observație a fost, la lansarea emisiunilor în urmă cu patru ani, că vor fi o concurență neloială pentru bănci. Erau toate motivele pentru a crede acest lucru.În primul rând, pentru că titlurile de stat, mai exact, câștigurile obținute din dobânzi ca urmare a acestei investiții erau și sunt scutite în continuare de impozit, ceea ce nu se întâmplă în cazul sumelor câștigate din dobânzi bancare.În al doilea rând, experții au avut temerea că o parte din banii populației aflați în depozite bancare se vor muta în titluri de stat. Cu siguranță, s-a întâmplat și acest fenomen, dar, în același timp, acum, după patru ani de emisiuni aproape continue de titluri de stat putem constata că „este loc pe piață pentru toată lumea”, în sensul că au crescut și economiile populației în bănci și titlurile de stat au suficientă căutare.Sunt două explicații pe care le putem găsi și anume, pe de o parte, instrumentele financiare ale statului au adus în piață „bani noi”, probabil, economii păstrate „la saltea”, iar, pe de altă parte, împrumuturile statului au atras investitori care sunt interesați de un risc apropiat de zero. Adică, exact ce le oferă titlurile de stat.În al treilea rând, concurența neloială a statului față de sistemul bancar s-a manifestat în dărnicia cu care Ministerul Finanțelor a oferit dobânzi mari celor interesați să cumpere titluri de stat. Cu toate aceste abordări diferite, titlurile de stat și depozitele bancare au intrat într-un fel de „conviețuire pașnică”.De altfel, un oficial al Ministerului Finanțelor declara că din anul 2020 (cel al lansării împrumuturilor) până la jumătatea anului 2024, titlurile de stat au atras 42 miliarde de lei de la populație, o sumă modestă dacă ar fi să o comparăm cu valoarea depozitelor bancare sau cu împrumuturile statului de la sectorul bancar, dar semnificativă pentru interesul cumpărătorilor în ceea ce privește instrumentele financiare ale statului.Tezaur și Fidelis sunt emisiuni de titluri de stat, în același timp, asemănătoare și diferite. Caracteristicile care le deosebesc sunt: Fidelis are emisiuni atât în lei, cât și în euro, Tezaur doar în lei; au o valoare nominală diferită, Tezaur – un leu, Fidelis – 100 de lei sau 100 de euro; în fine, titlurile Fidelis se pot tranzacționa la Bursa de Valori București, în timp ce bonurile Tezaur pot fi doar răscumpărate înainte de termenul scadent, în sensul că investitorul va primi suma inițială fără dobândă.Titlurile Tezaur vândute începând de astăzi, 13 ianuarie a.c., au un specific în ceea ce privește randamentul oferit cumpărătorilor. În sensul că Ministerul Finanțelor a crescut nivelul dobânzilor față de sfârșitul anului trecut, respectiv, 7% la un an, 7,5% la trei ani și 7,8% pe an pentru titlurile Tezaur pe cinci ani.Bineînțeles că dobânzile mai mari sunt mai atractive pentru cei care cumpără titlurile de stat, dar, „în oglindă”, interesul statului este să caute soluții pentru împrumuturi cât mai ieftine.Totodată, dobânzile mari atașate titlurilor de stat pentru populație ne arată că guvernul nu crede în scăderea inflației în următoarea perioadă. Prognoza BNR este că la sfârșitul acestui an rata inflației va ajunge la 3,5%, dar dobânda-cheie se află la nivelul de 6,5% și sunt șanse mici să scadă prea repede. În concluzie, guvernul nu crede că rata inflației va scădea semnificativ, dacă emite titluri de stat cu o dobândă dublă față de ținta de inflație a băncii centrale.
Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama) - De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? (HotNews) - România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul) Boala României (SpotMedia)A trimite protestul de duminică în derizoriu ar fi o mare eroare. Pentru că el nu a fost despre Călin Georgescu, ci despre cauzele care au provocat creșterea acestuia. A fost un protest despre starea societății care se simte abandonată de conducătorii ei, notează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Boala cea mare este ruperea totală a legăturii de încredere dintre guvernați și guvernanți. Prea mulți nu mai văd rostul partidelor politice, nu mai pot accepta că fără ele nu există democrație, că alternativa este dictatura. Unii chiar o doresc, în timp de scandează „libertate”.Atribuie puteri dictatoriale unui soi de Mesia, întâmplător acum Călin Georgescu, care să le rezolve pe toate mult dincolo de puterile lui constituționale și legale. Ceea ce clasa politică ar trebui să înțeleagă însă este că fenomenul care stă la originea acestei stări a societății nu trece de la sine, precum răceala. Dimpotrivă, se amplifică. Și chiar dacă Georgescu ar fi cumva neutralizat, cât timp cauzele care l-au generat rămân, apariția unui înlocuitor ar fi doar o chestiune de timp.Dacă dl Ciolacu reușește să-și depășească adolescentina pasiune pentru Tik Tok, poate se gândește ce îi cer de fapt oamenii din stradă.Nu e cine știe ce mister: seriozitate, predictibilitate, respect și comunicare reală, adică de încredere. Exact ceea ce nu se întâmplă nici după alegeri măcar, dacă ne uităm la ordonanța trenuleț, dacă ne uităm la data alegerilor, dacă ne uităm la baletul în jurul candidatului comun.Poate dl Iohannis realizează până la urmă evidența că fiecare zi pe care o petrece în funcția actuală este un termen de iritare, enervează, este sfidătoare.Integral pe pagina SpotMedia. Ce (nu) a învățat puterea după votul de la prezidențiale și cum riscă din nou PSD și PNL să arunce țara în mâinile unui extremist (Panorama)„Am trecut în 2025 doar calendaristic. Din punct de vedere politic, suntem fix în 2024, mai puțin PNL-ul, care l-a schimbat pe Ciucă cu Bolojan”, remarcă, pentru Panorama, politologul Andrei Țăranu.Problema e, însă, că nimeni nu vrea să mai vorbească despre ce s-a întâmplat la scrutinul din 24 noiembrie și nimeni nu explică de ce s-au anulat alegerile: dacă a existat un culoar ilegal făcut pentru Călin Georgescu, de Rusia sau de români, cine sunt vinovații.Implicarea Rusiei în alegeri nu a fost probată nici până acum, iar noul Executiv și-a văzut de treabă. Drept urmare, odată instalat la Palatul Victoria, Guvernul Ciolacu 2 s-a grăbit să încerce să rezolve și cea mai stringentă problemă rămasă în planul doi, din cauza alegerilor: deficitul bugetar.Așa a apărut celebra ordonanță-trenuleț. Doar că și aici a repetat o parte din greșelile care i s-au imputat anul trecut, iar criticile au venit din partea mediului de afaceri.Patronatele au fost chemate la discuții, dar au aflat ulterior că Guvernul a introdus în forma finală, două zile mai târziu, mai multe măsuri care nu au fost discutate. Ordonanța de Urgență a fost aprobată pe 30 decembrie, în penultima zi a anului.Din nou, Guvernul a decis să meargă pe aceeași cale bătătorită a lipsei de comunicare și a nerespectării unui cadru predictibil, două mari condiții cerute de mediul privat, de fiecare dată când se discută despre modificări fiscale.Pe de altă parte, înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și a alocațiilor a creat nemulțumiri și-n rândul celor care au votat coaliția PSD-PNL, mai ales că li se promisese anul trecut fix contrariul. De ce noile buletine cu cip au rămas tot la stadiul de proiect? Ce „dificultăți tehnice” invocă autoritățile (HotNews)Noile cărți electronice de identitate, aflate în faza de proiect pilot încă din vara anului 2021 în județul Cluj, ar fi urmat să fie emise în toată țara din noiembrie anul trecut. Așa anunța Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), însă nu s-a întâmplat asta. Motivul? Într-un răspuns transmis HotNews.ro, autoritățile invocă „dificultăți tehnice apărute la testele cu noul suport de stocare (cip) care va fi prezent pe noile carduri de identitate“.Ministerul de Interne spune că România nu va pierde banii europeni – 150 de milioane de euro – din PNRR, pentru că data emiterii cărților electronice de identitate nu este condiție, iar sumele „sunt raportate atât la numărul de cărți electronice de identitate emise, cât și la investițiile în infrastructura necesară pentru furnizarea serviciilor asociate cărții electronice de identitate”.„În 2025 vor fi emise minimum 3.350.000 de cărți electronice de identitate”, mai arată MAI. România, țara asistaților social. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă (Adevărul)România continuă să fie o țară a asistaților social. Conform datelor prezentate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Muncii, în România au fost, în 2024, nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce a înlocuit ajutoarele sociale.Conform informațiilor furnizate de către Ministerul Muncii în exclusivitate pentru "Adevărul”, anul trecut nu mai puțin de 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat pur și simplu să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un job.În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.
Exporturile de gaze naturale stârnesc polemici înainte chiar de momentul în care contractele vor fi derulate. Dar, exportul de materie primă energetică este o temă colaterală. Mult mai important ar fi ca guvernul să găsească soluțiile pentru ca gazul ce va fi extras din Marea Neagră să fie industrializat în țară. Câtă emoție a stârnit știrea că OMV Petrom a contractat către o companie germană o cantitate de gaze care va fi extrasă din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră. Extragerea gazelor naturale din zona offshore ar trebui să înceapă în anul 2027, iar agenția Reuters a anunțat pe surse că OMV Petrom a încheiat cu Uniper, o companie energetică germană, un acord pentru livrarea unei cantități de 1,4 miliarde de metri cubi pentru o perioadă de cinci ani.Sunt două teme aici. Prima este că, în mod sigur, de fiecare dată când va veni vorba de exportul de gaze naturale va fi nevoie de explicații ample legate de contractele de vânzare-cumpărare. În următorii ani, subiectul exporturilor de materii prime energetice din România va rămâne deschis, sensibil la publicul larg și speculat din punct de vedere politic.O a doua temă este cea a înțelegerilor „pe sub masă” pentru acceptarea României în zona Schengen. „Ziarul financiar” a publicat un articol, sub semnătura redacției, în care erau citate surse anonime și se arăta că „iese la iveală prețul Schengenului, respectiv gazele din Marea Neagră vor merge în Austria și Germania”. Aș fi trecut lejer peste informație, dar ieri seară, în ediția electronică a ziarului, alături de alte câteva materiale publicistice citite de 485 de ori, de 376 de ori sau doar de 95 de ori exista articolul despre „prețul Schengen” accesat exact de 264.968 de ori. Un număr foarte mare. Este greu de spus câți dintre cei care au citit textul au crezut că intrarea României în Schengen s-a făcut pe baza unui „troc”, dar acesta este un subiect pentru autorități.Chestiunea strict tehnică este mai clară, iar ministrul energiei, Sebastian Burduja a adus o serie de precizări. Respectiv, cantitatea contractată de Petrom cu firma germană reprezintă doar 1% din producția totală estimată a zăcământului Neptun Deep. Adică, un procentaj nesemnificativ.Apoi, cele două companii care operează perimetrul Neptun Deep, Romgaz și OMV Petrom, au responsabilitatea propriilor decizii comerciale, dar legea are și o „frână” pentru situația în care statul român dorește să blocheze derularea unor contracte bilaterale.România este un producător european important de gaze naturale. Anul trecut, Olanda și România au împărțit primele două poziții, iar exploatarea perimetrelor din Marea Neagră va duce detașat producția locală pe primul loc la nivel european. În acest context, este clar că exportul de gaze naturale este o opțiune foarte bună pentru România, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană vrea să elimine importurile din Rusia.Să fim realiști: vor exista în continuare tot felul de voci care vor contesta exportul românesc de gaze naturale. Dar, principala temă nu este exportul, ci utilizarea gazului natural în țară cu o valoare adăugată cât mai ridicată, iar statutul de cel mai important producător european va avantaja România pentru atragerea de investiții.În loc să discutăm la nesfărșit în termenii naționalismului economic despre exportul de gaz, mai bine autoritățile ar încuraja investițiile în centrale de producție a energiei electrice care folosesc gazele naturale. Așa cum este cazul centralei electrice de la Iernut, județul Mureș.Guvernul ar trebui să găsească soluții pentru atragerea investitorilor în industria chimică și în producția de îngrășăminte chimice. Romgaz și-a anunțat intențiile de a deveni furnizor de gaze și energie pentru consumatorii casnici. Foarte bine, dar, combustibilul primește valoare adăugată în industrii, nu în consumul gospodăriilor.Uniunea Europeană consumă din totalul cantității de gaze, 32% pentru producerea de energie electrică, 25% pentru gospodăriile populației și 24% pentru industrie. România ar trebui să se apropie de această structură. Dar, ar trebui ca prioritățile să fie concentrate pe investiții și nu măcinate de frici naționaliste că gazele din România vor merge în Europa.
Este in desfasurare prima sedinta a Coalitiei din acest an. Liderii partidelor ar urma să stabilească calendarul alegerilor prezidențiale și candidatul comun in cursa pentru Cotroceni. Scrutinul ar putea avea loc fie înainte de sărbătorile de Paşte, fie după luna aprilie. Este aşteptată şi o discuţie lamuritoare dupa autosuspendarea lui Crin Antonescu din calitatea sa de candidat comun. "Ordonanța trenuleț" i-a scos pe polițiști în stradăSute de polițiști din toată țara protestează după adoptarea „ordonanței trenuleț”. Actul normativ prevede măsuri dure in sistemul bugetar in acest an: sunt înghețate salariile, iar orele suplimentare nu se mai plătesc. Oamenii legii ar putea sa se ocupe doar de cazurile urgente daca Guvernul nu revine asupra deciziei. Decizii controversate ale companiei Meta, în plin război al dezinformăriiNe lamurim in aceasta seara si ce presupune decizia Meta, compania mama a Facebook si Instagram, care a anuntat schimbari majore in politicile de moderare a continutului pe platformele indicate. E important contextul, se intampla asta in plina epoca a dezinformarii. Cine este politicianul desemnat să îl înlocuiască pe Karl NehammerIar Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății din Austria, are șansa de a deveni noul cancelar al țării și primul său lider de extremă dreapta de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Am pregatit un portret al politicianului in 40 de minute.
Coaliția lasă impresia de câteva zile că începe să facă economii serioase la buget, prin măsuri mai mult sau mai puțin de austeritate, însă în plan secund ministerele și alte instituții centrale au dat drumul la ultimele zeci de concursuri înainte de a fi înghețate angajările la stat, scrie Libertatea: ”Ministerul Afacerilor Externe este instituția care dă tonul angajărilor pe ultima sută de metri. În luna decembrie a lansat 12 concursuri pentru a angaja nu mai puțin de 303 persoane. Ministerul Muncii a fost mai prevăzător și a dat drumul la numeroase concursuri de la jumătatea lunii noiembrie, pentru care probele au fost în luna decembrie”.„Trenulețul” guvernamental lovește din plin 30.000 de microîntreprinderi și pune în pericol 10% dintre angajații lor (Europa Liberă)Mai multe decizii fiscale incluse de Guvern în „ordonanța – trenuleț”, adoptată luni, 30 decembrie, bulversează zeci de mii de microîntreprinderi. Obligați să ia decizii peste noapte, antreprenorii nu văd altă soluție decât restrângerea activității.Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc. Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023. Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.Lux pentru partide în 2024: 200 milioane de euro de la buget. Subvenții gigant: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – peste 24 de milioane de euro (Snoop.ro)Guvernul Ciolacu a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.Notă de plată. Organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției a costat aproape un milion de euro. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe amenajarea tematică (Buletin de București).La Târgul de Crăciun din Piața Constituției au participat peste 1,3 milioane de persoane, însă nici cheltuielile pentru organizarea evenimentului nu sunt departe de această cifră. Mai multe contracte publice arată că nu mai puțin de 987.000 de euro au fost cheltuiți, printre altele, pentru amenajarea tematică, amplasarea scenei, protocol pentru artiști, trenulețul pentru copii şi pentru serviciile de pază.Reporterii Buletin de București au analizat 10 licitații și contracte încredințate direct de Centrul de Creație, Artă și Tradiție (CREART), organizatorul Târgului de Crăciun din Piaţa Constituţiei, din care reiese pe ce au fost cheltuiți cei aproape un milion de euro.De departe, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de CREART pentru amenajarea tematică a Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Contractul în valoare de peste 436.000 de euro pentru serviciile de amenajare tematică a fost încheiat offline, printr-o procedură specială.Top 5 spa-uri pe care să le vizitezi în Europa Centrală și de Est (Panorama)Sfârșitul și începutul unui an nou vin mereu cu o nevoie de relaxare și de evadare din cotidian, pentru a ne încărca bateriile. O soluție ca să prinzi puteri o oferă cultura spa și wellness. De aici învățăm că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat starea de bine cât mai aproape de natură, profitând de beneficiile apelor termale sau ale saunelor.Pornim, așadar, într-o călătorie imaginară în zone cu spa și wellness din vecinătatea noastră, mai precis în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Pononia. Sunt centre de spa & wellness care sunt locuri cu istorie, locuri inedite sau foarte moderne. Unele au piscine cu ape cu proprietăți termale, altele au saune moderne și maeștri care participă la competițiile internaționale de aufguss (ritualuri multisenzoriale care au loc în saună). Toate sunt puse în slujba relaxării de care avem atât de mare nevoie.De sărbători, tinerii care au crescut în Italia colindă în română, dar vorbesc între ei în italiană (Hotnews.ro / Teleleu) „Chiar dacă am cetățenia, n-o să mă simt niciodată italiancă. N-am avut o viață în România, dar nici aici n-am avut o viață ca un italian adevărat”.Am mers la Forlì, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, ca să documentăm pregătirile și sărbătoarea Crăciunului în diaspora. Am cunoscut aici două generații: părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.
Ordonanța privind măsurile fiscale va provoca proteste sociale și la începutul noul an, spune la RFI Petru Dandea, secretar general la Cartel Alfa. Documentul adoptat de Guvernul Ciolacu a scos deja în stradă mai multe categorii socio-profesionale. Petru Dandea, despre Ordonanța privind măsurile fiscale: ”Măsurile pe care le-a propus Guvernul în această Ordonanță au creat nemulțumiri pentru multe categorii socio-profesionale, pentru că cel puțin când vorbim de salarii și pensii, faptul că acestea se îngheață de la începutul anului e o măsură care vine oarecum împotriva unor așteptări”.Sindicalistul spune că ”vom avea un început de an cu proteste. Ce am văzut ieri în Piața Victoriei este probabil doar începutul acestor mișcări”.El precizează că ”la nivelul sectorului penitenciarelor din România existau la mijlocul anului trecut peste două milioane de ore suplimentare lucrate de salariați, cumulat (...). Nu poți să vii să spui acordăm timp liber pentru orele suplimentare, pentru că nu sunt niște ore suplimentare ocazionale, sunt ore suplimentare care se lucrează în permanență, din cauza acestei lipse de personal”.
O dispută diplomatică fără precedent a izbucnit între Varșovia și Budapesta, după ce aceasta din urmă a acordat azil politic unui politician de opoziție polonez cercetat sub suspiciunea de corupție. Cazul ar putea fi pus în fașa Curții Europene de Justiție. După cum informează Euronews, Polonia intenționează să ducă Ungaria la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru decizia sa de a acorda protecție politicianului polonez de opoziție Marcin Romanowski, acuzat la Varșovia de mai multe acte de corupție.Anunțul a fost făcut de ministrul adjunct de externe polonez Andrzej Szejna.La 19 decembrie, Tribunalul Regional din Varșovia a emis un mandat european de arestare pentru Romanowski, fostul ministru în guvernul Lege și Justiție. Mandatul a fost trimis acum în Ungaria, unde se află fostul ministru.Ministerul polonez de externe a arătat că, dacă Ungaria nu respectă mandatul european de arestare, Polonia va duce problema la CEJ, folosind un articol din tratatul UE care permite unui stat membru să dea în judecată pe un altul deoarece nu și-a îndeplinit obligațiile.Polonia consideră că mișcarea Budapestei de a-i oferi azil politic lui Romanowski este „o acțiune contrară principiului fundamental al cooperării loiale”, așa cum este prevăzut în tratatele UE.Ministerul de Externe al Poloniei a prezentat o notă de protest ambasadorului Ungariei și l-a rechemat pe ambasadorul său la Varșovia pentru „consultări pe termen nelimitat”, subliniind că „nu va numi nici un ambasador polonez la Budapesta”, deocamdată.Publicația Notes from Poland amintește că procuratura poloneză l-a acuzat pe Romanowski de săvârșirea a 11 infracțiuni, inclusiv fraudarea licitațiilor și deturnarea de fonduri.Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a dezvăluit că a vorbit cu omologul său maghiar Viktor Orbán, fără a oferi mai multe detalii.Vorbind la Radio Zet, ministrul adjunct al Afacerilor Externe de la Varșovia a spus că relațiile cu Ungaria sunt în prezent „dificile” după „acțiunile neprietenoase ale Budapestei față de Polonia”. El a catalogat Ungaria ca fiind „pro-rusă”.De partea sa, fostul ministru Romanowski, acuzat de procuratura din țara sa, a declarat că decizia Ungariei de a-i acorda azil a venit după ce a convins autoritățile de criza statului de drept prin care trece actualmente Polonia.O afirmație considerată ”fără temei” de viceministrul de externe polonez. El afirmă că „povestea potrivit căreia nu există stat de drept în Polonia” a Ungariei și Romanowski, ca o afirmație „fără temei” este susținută de fostul partid de guvernământ, PiS. Guvernul polonez spune că, de fapt, încearcă pur și simplu să inverseze încălcările statului de drept comise de PiS în cei opt ani de putere.Și, așa cum transmite radiodifuzorul polonez RMF, dacă Polonia decide să trimită Ungaria la CJUE, trebuie mai întâi să depună o cerere la Comisia Europeană, care apoi emite un aviz, după care cazul poate fi dus în instanță. Întregul proces legal durează în medie doi ani.
Din cauza jocurilor politice ale lui Iohannis/PSD/PNL/Ciolacu/Ciucă/Servicii, vom avea o notă de plată pe care nu o vom putea duce: Ordonanţa Austerităţii este doar începutul unor revolte economice, politice şi sociale care vor urma, scrie Ziarul Financiar: Într-un articol de opinie, Cristian Hostiuc atrage atenția că Ordonanţa “Trenuleţ”/Ordonanţa Austerităţii va duce la creşterea inflaţiei: ”toate impozitele şi taxele vor fi transferate în costurile finale, va urma scăderea consumului, scăderea încasărilor la buget, iar finalul va fi o scădere economică în 2025. Poate o parte dintre aceste măsuri fiscale din Ordonanţa “Trenuleţ” ar fi fost adoptate şi dacă nu am fi avut cutremurul politic. Dar problema este că în acest moment România a ajuns pe o listă roşie, punându-se la îndoială opţiunea politică.Toţi politicienii români folosesc această expresie proastă “Câinele nu pleacă niciodată de la măcelărie”, pe ideea că investitorii străini nu vor pleca din România pentru că aici fac profit şi o duc bine. Din păcate nu este aşa – cea mai bună dovadă este că gigantul german E.ON vrea să plece cât mai repede şi alături de el mai sunt grupuri vestice care s-au săturat de administraţia politică şi publică din România, de promisiunile celor care sunt la putere şi de lipsa de decizii a guvernului/ministerelor/miniştrilor/autorităţilor publice/funcţionarilor publici.Problema este că, deşi a crescut enorm în ultimii douăzeci de ani (de la un PIB de 30 de miliarde de euro am ajuns la 350 de miliarde de euro pe an, de la un salariu mediu de 150 de euro/lună am depăşit 1.000 de euro/lună), România nu este suficient de puternică pentru a gestiona intern aceste crize politice, economice şi financiare. Guvernul nu se poate împrumuta numai de pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului, ci are nevoie şi de investitori şi creditori externi, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute în euro/dolari, ceea ce va duce la creşterea expunerii pe valută, la fel ca în 2008”. Guvernul se reuneşte în ultima sa ședință din acest an; pe agendă – Ordonanța trenuleț. Principalele măsuri: înghețarea salariilor bugetarilor, creșterea taxării dividendelor, renunțarea la facilitățile fiscale în cazul unor profesii, scrie Hotnews.Proiectul de ordonanță conține multe măsuri care afectează atât bugetarii, cât și pensionarii și copiii, prin alocații. Printre măsurile propuse sunt: înghețarea sporurilor și primelor bugetarilor, renunțarea la tichetele oferite, cu excepția celor de creșă sau renunțarea la ajutoare sau indemnizaţii odată cu ieşirea la pensie, retragere sau trecerea în rezervă.Conform proiectului de ordonanţă, în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice îngheață la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024.În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei.De asemenea, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante. Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.Indexarea anuală a alocațiilor cu inflația, obligatorie prin lege, blocată de guvernul Ciolacu 2 prin ordonanța austerității.Potrivit edupedu, proiectul de Ordonanță prevede înghețarea alocațiilor pentru copii la valorile stabilite în 2024.Proiectul ordonanței austerității crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%, scade pragul la microîntreprinderi la 100.000 de euro / Dispar toate facilitățile fiscale pentru IT, Construcții și Agricultură, scrie și G4media.roPeste noapte, Guvernul Ciolacu reintroduce „taxa pe stâlp”, cu impact major asupra companiilor private (Spotmedia)Proiectul de ordonanță de urgență care introduce restricții bugetare, dar și creșteri de impozite și eliminarea unor facilități fiscale, aduce și o veste foarte proastă pentru companiile private. Fără niciun fel de avertisment, de pe o zi pe alta, guvernul Ciolacu reintroduce așa numita „taxă pe stâlp”, inventată de guvernul Ponta în 2014 și eliminată la 1 ianuarie 2017.Cine va fi afectat?Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică.Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii).Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior.Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri.Patronatele acuză guvernul că a introdus taxe noi pe șest, după ce promisese că acestea vor fi discutate în ianuarie (news.ro)
Autoritățile de la Washington au declanșat o anchetă referitoare la producția de semiconductori în China. Există deja un început de război comercial între SUA și China pe tema semiconductorilor și a metalelor rare. Anul viitor, vom afla care va fi intensitatea divergențelor economice dintre cele două state. Guvernul american a decis începerea unei anchete asupra practicilor Chinei pe piața semiconductorilor și cipurilor. Ancheta aduce aminte de cea derulată anul acesta de Comisia Europeană pe tema subvențiilor acordate producătorilor din China de mașini electrice. De altfel, investigația Comisiei Europene a avut ca rezultat impunerea unor suprataxe mașinilor electrice importate din China.Este prea devreme să putem anticipa rezultatele anchetei inițiată la Washington, dar se știe că pleacă de la ideea că autoritățile chineze implementează o politică anti-piață și împotriva competiției. Statele Unite au interzis, la începutul lunii decembrie a.c., exportul în China a diferitelor tehnologii care sunt necesare dezvoltării semiconductorilor și cipurilor.În felul acesta, SUA a încercat să limiteze producția de semiconductori în China care ar putea fi folosiți de industria de apărare sau de aplicațiile din domeniul inteligenței artificiale. Concret, Departamentul pentru Comerț al SUA va controla 24 de tipuri de echipamente și trei instrumente software folosite pentru fabricarea de semiconductori. În plus, 140 de companii chineze sunt supuse unor restricții la exportul în SUA pe motiv că acționează la cererea statului chinez pe piața semiconductorilor.Autoritățile americane sunt convinse că Beijingul încearcă să domine piața semiconductorilor și, mai mult, încearcă să transforme comerțul cu aceste produse într-o miză geopolitică.Secretarul de stat american pentru comerț a declarat într-o conferință de presă că două treimi din produsele americane conțin semiconductori din China. Este un procentaj îngrijorător, iar ancheta autorităților americane va începe efectiv în data de 6 ianuarie 2025 și își propune să identifice dacă producția chineză creează o dependență periculoasă de lanțul de aprovizionare cu semiconductori.Anul acesta, China a investit 40 miliarde de euro în sectorul cipurilor, iar autoritățile americane se tem că aceste investiții vor slăbi competitivitatea companiilor americane în domeniu. În SUA, semiconductorii sunt folosiți în tehnologiile de vârf și în industria de apărare, două domenii strategice pentru statul american.În anul 2022, administrația Biden a promulgat așa-numita Lege a semiconductorilor care își se propunea să atragă investiții de 52 miliarde de dolari pentru producția de semiconductori.Ancheta autorităților americane se va concentra pe semiconductorii care sunt deja prezenți în produsele americane, de la dispozitive medicale la rețele de telecomunicații.Ministerul Comerțului chinez a reacționat la anunțul venit de la Washington. Oficialii chinezi au anunțat că se opune acestei anchete pe care o caracterizează ca având „tonuri unilaterale și protecționiste clare”.La începutul acestei luni, după anunțul SUA de restricționare a exportului de tehnologii folosite în producerea semiconductorilor, China a reacționat. Adică, în replică, a oprit exporturile de câteva metale rare, precum galiul, germaniul și antimoniul către Statele Unite. O organizație americană specializată în analiza pieței metalelor rare, citată de cotidianul francez La Tribune, arată că importurile americane din China de cele trei metale rare au scăzut vertiginos ajungând până aproape de punctul critic.Ancheta autorităților americane pe tema semiconductorilor fabricați în China vine într-un moment în care președintele ales al SUA a vorbit despre impunerea unor suprataxe la produsele care vin din China. Anchetele de acest fel ajung de obicei la concluzia că este nevoie de o suprataxare, deși în cazul semiconductorilor situația poate fi mai complicată. În concluzie, până în a doua jumătate a lunii ianuarie 2025 vor fi doar tatonări. Deciziile se vor lua după instalarea președintelui Donald Trump.Este un prilej pentru a vă adresa Sărbători liniștite și un An nou bun. Ne auzim în 2025.
Situația economiei românești este complicată acum la sfârșitul anului 2024. De aceea, în următorii ani guvernele vor trebui să adopte măsuri nepopulare. Sunt pregătiți politicienii care vor să intre la guvernare pentru decizii economice dificile? Jocul politic reclamă, bineînțeles, dorința de a ajunge la putere, de a guverna. Anul electoral 2024 nu face excepție de la această regulă. Vedem chiar o luptă acerbă pentru a conduce statul român după alegeri. Dar, oare, toți cei care doresc să formeze guvernul României știu ce îi așteaptă în noua funcție? Probabil că nu.Intrarea la guvernare va însemna luarea unor decizii dificile și mai ales nepopulare. Dacă 2024 a fost anul marilor cheltuieli bugetare, anii care urmează vor fi cei ai ajustărilor, ai restricțiilor.Dintre bugetari, doar cine nu a vrut nu a primit ceva de la stat. Dar, 2025 nu va fi la fel. Planul fiscal aprobat de Comisia Europeană stipulează o creștere moderată a cheltuielilor. Ce înseamnă, însă, creștere moderată și la ce capitole de cheltuieli? În document nu se precizează, dar este de așteptat ca salariile bugetare și pensiile să nu mai aibă creșterile din ultimii ani.De altfel, va fi de văzut dacă viitorul guvern va repune în drepturi legea responsabilității fiscal-bugetare care are prevederi exprese de blocare a creșterii cheltuielilor cu salariile din fonduri publice și a cheltuielilor bugetare, în general. Trebuie reamintit că înainte de alegeri, guvernul Ciolacu a decis derogări de la aplicarea unor paragrafe ale legii responsabilității fiscal-bugetare.Guvernul de anul acesta s-a împrumutat masiv pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile ajunse la scadență. Mai mult, cheltuielile cu dobânzile au crescut ca pondere în PIB ceea ce arată că România se află într-o spirală a creșterii datoriei publice pe care nu o poate opri.Bugetul de stat al anului 2025 va trebui să fie construit de noile forțe politice cu o scădere de cel puțin 0,9% din PIB a deficitului bugetar față de anul acesta. Pare la îndemână, dar trebuie să ținem cont de faptul că în general guvernele României au făcut cu mare greutate consolidare fiscală, adică o reducere a deficitului bugetar. Iar acum reducerea deficitului va trebui să aibă loc gradual, dar pe o perioadă de șapte ani. Așadar, va fi un efort de lungă durată, un maraton, nu un sprint.Partidele care vor prelua guvernarea nu vor avea viață ușoară. Există un set de reforme cerut de PNRR pentru a putea accesa fondurile, granturi sau împrumuturi, dar este un mare semn de întrebare referitor la capacitatea unui guvern format printr-o coaliție multicoloră de a gestiona reformele incluse în PNRR. De altfel, cu cât alianța la guvernare va avea în componență mai multe partide cu atât șansele de a face reforme de amploare sunt mai mici.Reformele așteptate, administrativă, a instituțiilor publice, a companiilor cu capital de stat, sunt sub un mare semn de întrebare, pentru că sunt forțe politice care nu își doresc reforme și sunt partide politice care chiar dacă și-ar propune să facă reforme vor fi încurcate de colegii de coaliție.Va fi o avalanșă de probleme: nimeni nu vrea creșterea taxelor și impozitelor, dar egalizarea tratamentului fiscal trebuie făcută, impozitul progresiv ar putea fi scos de la naftalină chiar dacă în campania electorală nu s-a vorbit nimic despre el, aderarea la OCDE rămâne o țintă esențială, iar atingerea obiectivului presupune reforme uneori nepopulare, furia agricultorilor este latentă, agențiile de rating ar putea penaliza orice greșeală, investitorii financiari sunt cu ochii pe România și vor vrea să speculeze deciziile greșite sau alegerile neinspirate, investitorii direcți așteaptă scheme de ajutor de stat, dar bugetul este strâns la pungă, sectorul construcțiilor a scăzut, la fel și industria, investițiile statului au crescut, dar ritmul pare prea ridicat pentru un buget care are multe „guri de hrănit”. Și peste toate problemele, tronează inflația, care dacă va reizbucni va însemna o recalibrare a politicii monetare a BNR și deci a dobânzilor. Anul 2025 și anii următori vor fi dificil de administrat din punct de vedere economic. De aceea, înghesuiala la guvernare ar putea fi mai mică.
Georgia se află într-un moment de răscruce – consideră presa internațională – după ce guvernul georgian a suspendat procesul de apropiere de UE. Decizia a declanșat proteste majore, în timp ce la Tbilisi au avut loc confruntări violente între demonstranți și forțele de securitate. După cum transmite BBC, ”protestatarii, susținuți de opoziție și de președintele din Georgia, cred că guvernul acestei țări de la granița cu Rusia încearcă să le ia viitorul ca parte a Uniunii Europene.Guvernul neagă acest lucru, dar premierul Irakli Kobakhidze a fost cel care a declanșat această nouă serie de proteste în masă când a spus că problema aderării la UE va rămâne în afara agendei în următorii patru ani”.În ziarul Les Echos, Tengiz Pkhaladze, cercetător la Centrul European pentru Politică Economică Internațională (Ecipe) consideră că „violența represiunii nu face decât să întărească determinarea manifestanților” și consideră esențială „poziția foarte fermă a președintelui, care a cerut anularea votului în fața Consiliului Constituțional”. Acesta însă nu a stabilit o dată pentru anunțarea hotărârii sale.Le Figaro observă că ”dinamica s-a schimbat în acest weekend în Georgia. Au apărut fisuri în regimul oligarhului Bidzina Ivanishvili. Pentru prima dată, peste o mie de funcționari publici au semnat scrisori prin care condamnă decizia guvernului de a îngheța procesul de integrare a țării în UE până în 2028. Cinci ambasadori și diplomați de rang înalt și-au dat demisia. Companiile au publicat comunicate de presă în care își anunță sprijinul față de aspirațiile europene”. Ziarul remarcă faptul că până şi starul fotbalului Khvicha Kvaratskhelia, care joacă la Napoli, a ieşit din tăcerea lui pentru a spune că „Georgia merită Europa astăzi mai mult ca niciodată”Dublu și triplu trădațiUSA Today amintește că ”Georgia este candidată pentru statutul apartenența la UE – a solicitat aderarea în 2022, iar planurile sale de a deveni parte atât a UE, cât și a NATO sunt scrise în Constituția sa.Dar țara este, de asemenea, un teren pentru interesele concurente ale Rusiei și ale Vestului, cu atât mai mult cu cât Rusia a invadat Ucraina și unii ruși au fugit în Georgia pentru a scăpa de represiunea politică”.”Rusia și Georgia au o relație complicată”, precizează și CNN.”De când Rusia a câștigat un război de cinci zile împotriva Georgiei în 2008, cele două țări nu au avut relații diplomatice.Cu toate acestea, relațiile dintre Tbilisi și Moscova s-au încălzit în ultimii ani, ajutate parțial de atitudinea ambiguă a Visului Georgian asupra Europei”.Iar Süddeutsche Zeitung își manifestă îngrijorarea:„În Tbilisi, elitei conducătoare a încetat de mult să-i pese de ce vor oamenii. ... Dar majoritatea georgienilor se simt dublu și triplu trădați. Mulți nu mai cred că guvernul lor este serios în privința Europei și a democrației. De-a lungul anilor, a conceput o lege represivă după alta – sau le-a copiat din Rusia. În jocul său de echilibru între Bruxelles și Kremlin, a alunecat din ce în ce mai mult spre Kremlin. Este posibil ca lucrurile să se înrăutățească.” (Sursa. Eurotopics).
Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW) - Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei (Ziarul Financiar) Ruptură la prezidențiale: românii visează lideri „istorici”, candidații nu au viziune (Panorama)În prag de alegeri prezidențiale și parlamentare, România încă se zbate cu una dintre cele mai complexe provocări: o prăpastie căscată între cetățeni și instituțiile statului. În hăul dintre ei e tot mai multă neîncredere de la un an la altul.Laurențiu Gheorghe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializat în filosofie politică și morală, analizează, într-o discuție cu Panorama, de ce nu putem să ne consolidăm, ca popor, încrederea în Parlament sau Guvern, dar și de ce instituții ca Armata sau Biserica rămân imune la orice scandal și stau neclintite în topul încrederii românilor.Iată trei declarații care se regăsec în interviu:„Practic, niciunul dintre candidații de acum nu mai are vreun vis, vreo viziune. Toți spun că o să aibă grijă să fie cum trebuie. Toți spun: o să fie bine, că o să vă dau ce vreți voi. Asta e o chestiune interesantă, că oamenii nu știu ce vor, în primul rând. Și doi, cred că vor ceva, dar de fapt au nevoie de altceva și ei au nevoie de ceea ce se numește leadership”.„Un partid necesită disciplină de partid și instituționalizare, adică aici avantajul PSD, PNL și UDMR este deosebit de mare. Nu au o imagine extraordinară, dar au experiența funcționării ca partid, și atunci nimeni nu mai comentează cine pe lista cui e”.„Există un marasm general, o depresie și la nivel psihologic, individual. Oamenii nu au încredere în viitor. E un război lângă noi, a fost o criză grea, economia scârțâie, auzi tot felul de vești. Multă lume nu a internalizat ideea că marile companii de haine, de confecții, își închid fabricile în România pentru că Guvernul a mărit minimul pe economie și nu le mai consideră profitabile”.Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW)În campania electorală nu rușii fac propagandă ci fermele de trolli arondate prezidențiabililor și partidelor. SRI recunoaște că în țară există fabrici de troli și boți, dar spune că activitățile lor nu sunt periculoase, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza de pe pagina DW.Fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei, potrivit informațiilor NATO: 300 de persoane ar fi fost angajate la prima fermă de troli descoperită la St. Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin, mort anul trecut într-un accident suspect. Un troll este cineva care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a transmite mesaje propagandistice, informații conflictuale, pentru a acuza sau lăuda. Boții, în schimb, nu sunt persoane, ci programe care generează un conținut dinainte gândit în detrimentul unui stat, candidat sau partid sau în favoarea unor entități care plătesc celor care administrează fermele de boți.Conturile de trolli sau boți pot fi prefabricate cu fotografii și conținut, pot fi cumpărate de la fabrici care produc astfel de conturi sau pot fi făcute la repezeală cu flori și animale în loc de pozele de profil și cu activitate vizibil recentă. Campaniile rusești și chinezești de trolling au fost depistate de câteva ori de administratorii Facebook, Youtube și platformei X, fostă Twitter.SRI ne asigură că boții și trollii autohtoni sunt inofensivi, chiar dacă un candidat extremist crește mai mult decât ceilalți folosindu-se de diferite metode, inclusiv de fabricile de trolli și boți. George Simion se află pe o pantă ascendentă și atrage tot mai mulți tineri prin prezența sa online, dar și prin impulsuri colaterale și tactici subversive impecabile.Sorin Pâslaru, ZF: Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei, nici nu mai trebuie să crească impozitele cu adevărat (Ziarul Financiar)Tot mai multe opinii acreditează ideea că în 2025, odată cu noul guvern, va veni un val de creşteri de taxe sau de taxe noi, însă chiar cei care vehiculează aceste opinii pe piaţă nu-şi dau seama că au de pierdut şi toată economia are de pierdut dacă insistă fără bază reală pe această idee.Micii antreprenori s-au făcut deja arici, amână investiţiile şi se gândesc cu îngrijorare ce va fi anul următor. Problema cu opiniile acestea negative despre ce va fi este că prind foarte repede într-o ţară obişnuită cu şocurile. Mulţi antreprenori sunt atât de convinşi că vor fi majorate taxele de parcă le-au şi citit în Monitorul Oficial. Unii poate cred că deja că plătesc mai mult.Tocmai aceste mesaje înseamnă un efect de blocare a investiţiilor, a tranzacţiilor şi a proiectelor de extindere, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.
Interviu integral Nicolae Ciucă. Despre Iohannis: Putea să comunice mai mult / Despre Bolojan: Îl voi propune premier între tururi(G4Media) - Bomba de sub PNRR – pe care o poate scoate numai CCR: Legea pensiilor militare încalcă principiul ireversibilității reformelor aprobate, ceea ce duce la pierderea automată a banilor. Deja primiți (CursDeGuvernare) - OFICIAL Curtea Constituțională a decis că Ministerul Educației a încălcat Constituția, când a eliminat elevii din școlile particulare și confesionale din rândul beneficiarilor de burse școlare (EdupEdu) - Black Friday 2024 – ziua când cumpărăturile digitalizează România. Care sunt ofertele și recordurile zilei (HotNews) Marcel Ciolacu pe primul loc, George Simion și Nicolae Ciucă la egalitate, într-un sondaj CURS, înaintea alegerilor prezidențiale (Libertatea)Președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele AUR, George Simion, și președintele PNL, Nicolae Ciucă, ocupă primele trei locuri în intențiile de vot ale românilor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, conform sondajului CURS publicat joi, 7 noiembrie.Sondajul CURS, realizat în perioada octombrie-noiembrie, cu doar trei săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale, pe un eșantion de 1067 de respondenți, arată că premierul PSD Marcel Ciolacu conduce cu 28%, urmat de George Simion cu 17%, care este la egalitate cu Nicolae Ciucă. Se remarcă faptul că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au urcat câte două procente comparativ cu sondajul CURS de luna trecută, în timp ce George Simion a rămas tot la 17%, susțin autorii sondajului citat de Libertatea.Următorii sunt Elena Lasconi (12%) și Mircea Geoană (9%). Aici se remarcă faptul că Lasconi, deși a pierdut două procente față de sondajul CURS precedent, a trecut peste Geoană, care a scăzut 6 procente.În privința alegerilor parlamentare, Partidul Social Democrat ar obține 32%, urmat de PNL, AUR și USR. Ordinea este identică cu cea de la sondajul CURS din octombrie.Metoda de culegere a datelor a fost față în față, la domiciliul respondenților, iar eroarea maximă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Interviu integral Nicolae Ciucă. Despre Iohannis: Putea să comunice mai mult / Despre Bolojan: Îl voi propune premier între tururi / Va fi absolut defectuos pentru democrație o nouă coaliție PSD – PNL/ Despre Simion: Este un Stoianoglo al României (G4Media)Nicolae Ciucă, candidatul PNL la prezidențiale, a declarat într-un interviu pentru G4Media că a convenit cu Ilie Bolojan să nu meargă la alegeri în tandem președinte-premier pentru că ”nu venim cu proiecte care să amăgească oamenii înainte să avem decizia”. Ciucă a spus în interviul G4Media că îl va propune pe Bolojan între tururi.Candidatul PNL a încercat să se distanțeze de președintele Klaus Iohannis și a spus că ”putea să comunice mai mult”.Ciucă a susținut că o nouă coaliție cu PSD după alegeri ar fi ”defectuoasă” pentru democrația din România, dar când a fost întrebat de ce a rămas acum la guvernare cu PSD, el a spus că a fost nevoie de stabilitate.Despre George Simion (liderul AUR) a spus că este ”un Stoianoglo al României”, referindu-se la candidatul pro-rus înfrânt de Maia Sandu la președinția republicii Moldova.Nicolae Ciucă a fost întrebat despre ezitările PNL când vine vorba despre atacuri la adresa marile scandaluri din PSD. El a declarat că PNL vrea o comisie parlamentară legată de insovența Nordis, dar a refuzat să intre în discuții despre afacerile nepotului și apropiatei lui Marcel Ciolacu. Bomba de sub PNRR – pe care o poate scoate numai CCR: Legea pensiilor militare încalcă principiul ireversibilității reformelor aprobate, ceea ce duce la pierderea automată a banilor. Deja primiți (CursDeGuvernare)Legea pensiilor militare – aprobată săptămâna aceasta de Parlament și aflată în drum spre promulgare, înseamnă o revenire asupra legislației pensiilor speciale, ceea ce încalcă principiul ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană. Asta înseamnă nu risc de pierdere a banilor, ci pierdere sigură a banilor în cazul că Legea intră în vigoare.Proiectul creșterii pensiilor militare în ritmul soldelor și salariilor ale soldaților și ofițerilor activi se află în drum spre biroul președintelui Klaus Iohannis: doar președintele sau Curtea Constituțională mai pot opri aplicarea ei.Surse politice au declarat pentru CursDeGuvernare, că mecanismul prin care a fost produsă această lege e un truct politic electoral:Guvernul și-a trimis la Parlament Punctul de vedere, în care a scris negru pe alb că legea încalcă principiul ireversibilității: însă nu le-a atras atenția parlamentarilor și asupra faptului că asta înseamnă că aprobarea legii îneamnă pierderea sigură a banilor.Planul urmărit de coaliția de guvernare pare să fie creșterea pensiilor militare prin lege (e campanie electorală), și apoi blocarea sub o formă sau alta a legii. OFICIAL Curtea Constituțională a decis că Ministerul Educației a încălcat Constituția, când a eliminat elevii din școlile particulare și confesionale din rândul beneficiarilor de burse școlare / Efectul deciziei CCR se va produce cu privire la toate bursele, inclusiv cele de merit și de reziliență pe care Legea Deca le acordă doar elevilor din școlile de stat (EdupEdu)Curtea Constituțională a decis astăzi că Ministerul Educației a încălcat Constituția, prin eliminarea elevilor din școlile particulare și confesionale din rândul beneficiarilor de burse școlare. Judecătorii Curții Constituționale a României(CCR) au admis astfel sesizarea unui părinte, declarând că sintagma care limita bursele doar la elevii din învățământul preuniversitar de stat, excluzându-i pe elevii din învățământul privat și confesional, este neconstituțională, conform surselor citate.Decizia CCR a fost luată în unanimitate.Conform surselor Edupedu.ro, efectul deciziei CCR se va produce cu privire la toate bursele, adică și cu privire la bursele de merit și de reziliență, care pe noua Lege a educației se acordă doar elevilor din șolile de stat. Black Friday 2024 – ziua când cumpărăturile digitalizează România. Care sunt ofertele și recordurile zilei (HotNews)Astăzi, milioane de români vor accesa simultan internetul, opțiunile de e-commerce și plățile cu cardul, și vor contrazice astfel realitatea de zi cu zi, aceea că țara este printre cele mai puțin digitalizate din Europa. Dar Black Friday 2024 este o zi excepțională, a cumpărăturilor, aproape un experiment național, o raritate în interacțiunea noastră cu sistemele moderne digitale.Pragul de 200 de milioane lei a fost depășit în 26 de minute, mult mai rapid ca anul trecut, când a durat 36 de minute. S-au vândut 524.000 de produse, media pe client fiind de 3,9 produse.HotNews.ro prezintă cele mai interesante evenimente ale zilei de Black Friday 2024.
Premierul slovac a acceptat invitația postului rusesc de televiziune Rossiya 1 și a participat la o emisiune în care a exprimat puncte de vedere aproape identice cu cele ale Kremlinului în privința războiului din Ucraina, transmite site-ul postului tv slovac TA3. Rossiya 1 este principalul post de televiziune de stat din Rusia și difuzează permanent propaganda Kremlinului, iar Fico este primul lider al unui stat european care apare la acest post de televiziune controlat total de Kremlin, subliniază sursa citată.În emisiunea amintită premierul Fico a apreciat că ajutorul UE pentru Ucraina nu face decât să prelungească războiul și a subliniat că respingerea planului de pace al Rusiei propus la negocierile de la Istanbul din aprilie 2022 a fost o greșeală, care se datorează Occidentului, un punct de vedere identic cu cel al Kremlinului. Planul de pace propus la acea vreme de Rusia prevedea demilitarizarea totală a Ucrainei și era imposibil de acceptat de către Kiev, reamintește TA3.Principalele partide de opoziție din Slovacia au transmis un protest comun în care se arată că apariția lui Fico la postul Rossiya1 ”este o rușine internațională pentru Slovacia””Dar nu este doar o rușine pentru țara noastră, ci și dovada că Fico este dispus să se coboare oricât de jos dacă este vorba de interesul său personal și de apărarea criminalilor de război. Ar fi putut eventual să profite de apariția în acea emisiune pentru a cere Rusiei să-și retragă trupele din Ucraina, dar el a făcut exact pe dos”, a declarat un deputat al opoziției.Bulgaria: Guvernul răspunde acuzațiilor de fraudare a alegerilorGuvernul nu are competențe privind supravegherea activităților din comisiile electorale, pentru că s-ar crea o situație de conflict de interese, a declarat premierul Dimitar Glavchev la ședința de guvern de miercuri, ca răspuns la acuzațiile privind posibila fraudare a rezultatelor de la alegerile parlamentare din 27 octombrie, transmite publicația vesti.bg.”Există supraveghere video la comisiile elctorale, există autorități competente care pot face apel la Curtea Constituțională în caz de fraudă electorală, iar dacă există probe Curtea poate decide în consecință. Guvernul nu are mjloacele legale să intervină în acest proces”, a explicat premierul.Reacția premierului vine după ce președintele țării, Rumen Radev, a declarat public că dacă ar fi fost numit un guvern interimar special pentru organizarea acestor alegeri ”nu am fi asistat la acest val de contestații, care nu dovedește decât slăbiciunea statului”.Bosnia Herțegovina: Investițiile străine în scădereÎn primele șase luni ale anului în curs, investițiile directe în Bosnia Herțegovina au atins nivelul de 955.9 de milioane de mărci bosniace (cca 480 de milioane de euro), în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când acestea s-au ridicat la cca 557 milioane de euro, transmite Radio Sarajevo, care citează datele publicate de Banca Națională a Bosniei Herțegovina.În prima jumătate a anului trecut, Croația a fost cel mai important investitor străin, cu cca 90 de milioane de euro, pe locul doi s-a situat Germania, cu cca 75 milioane de euro și Slovenia pe locul 3 cu 71 milioane de euro. Austria a fost al patrulea investitor străin, cu peste 50 de milioane de euro.În clasamentul principalilor investitori străini figurează de asemenea Serbia, Țările de Jos, Marea Britanie și Rusia.”Se remarcă o tendință de scădere a investițiilor din Rusia, în timp ce țările UE și țările vecine rămân principalii investitori”, se arată în comunicatul Băncii naționale. Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus: Michaela Vdoviaková - Slovacia;Desislava Dimitrova - Bulgaria Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei
Guvernul a desecretizat hotărârea semnată în vara anului 2022 de premierul Nicolae Ciucă prin care imobilul din Bulevardul Aviatorilor 86 și terenul aferent de 1110 mp „va avea destinația de reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român”. Executivul a luat aceasta decizie la 8 luni dupa ancheta Recorder despre „Palatul Împăratului”, care indica faptul ca respectiva resedinta ar urma sa fie ocupata de presedintele Klaus Iohannis , la finalul celui de-al doilea mandat. Imediat un interviu cu jurnalista Anca Simina, unul dintre autorii anchetei de presa. De ce este Ilie Bolojan curtat de partidele politicePreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, care a fost vehiculat ca propunere de premier atât de USR, cât şi de PNL si PSD transmite, într-o postare pe Facebook, că foarte probabil după alegeri vom avea o coaliţie de guvernare, iar pentru a putea face propuneri, un partid trebuie să obţină un scor relevant. ”Noul guvern va avea un mandat dificil, corecţiile bugetare fiind inevitabile. Pentru a reuşi, va fi nevoie de susţinere şi de miniştri cu autoritate”, indica Bolojan. De ce este vazut liberalul ca o solutie salvatare de partide, discutam in aceasta seara. E criză politică în Germania. Opoziția cere anticipateSi, o criza politica s-a produs in Germania. Coaliția de guvernare s-a destrămat după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe și a deschis calea spre posibile alegeri anticipate. Opozitia cere un scrutin inainte de termen.
Presa internațională analizează situația în urma catastrofei din regiunea Valenciei. Experții atrag atenția asupra înmulțirii fenomenelor extreme, pe fondul schimbărilor climatice. Dar comentatorii critică și lentoarea răspunsului din partea autorităților locale. ”Aceste ploi foarte abundente s-ar datora în special fenomenului picăturii reci”, precizează Le Figaro.Încălzirea globală este un „factor agravant în măsura în care umiditatea și căldura sunt cei doi combustibili ai acestui tip de fenomene extreme. Mai multă căldură induce, de fapt, un rezervor mai mare de umiditate în atmosferă... prin urmare precipitații mai intense”, explică cotidianul.Potrivit expertului citat de BBC, ”ceea ce vedem în ultimii ani este că aceste evenimente extreme sunt mai intense decât ar fi fost fără schimbările climatice.(...) Au avut loc o mulțime de inundații în acest an, similare cu cele pe care le vedem acum în Spania, unde multă ploaie cade într-un timp relativ scurt. (...) Schimbările climatice adaugă apă suplimentară, uneori între 10 și 20%, la aceste inundații și aceasta poate face o diferență enormă în ceea ce privește daunele”.Agenția de meteorologie a Spaniei, a declarat că Valencia a văzut „cea mai nefavorabilă picătură rece din acest secol, înainte de inundațiile din această săptămână”, notează The Independent.Un purtător de cuvânt al agenției a spus presei locale că „nu este posibil ca temperatura aerului și a mării să crească și orice altceva să rămână la fel”.Ziarul italian Avvenire consideră că ”este nevoie doar de voință politică” pentru a implementa măsuri de răspuns:”Testul acid va fi COP29, care va începe la Baku pe 11 noiembrie și se va concentra pe o problemă fundamentală: finanțarea transformării socio-ecologice. Și în special tranziția energetică – care va necesita investiții de 35 de miliarde de dolari. Pentru ca acest lucru să se întâmple la scară globală, va fi nevoie de sprijin masiv pentru Sudul Global” Pe de altă parte, ”efectele acestor inundații ridică „întrebări cu privire la o posibilă întârziere a guvernului regional în alertarea populației”, scrie Le Monde. ”Guvernul spaniol a reamintit că gestionarea alertelor către populație era responsabilitatea regiunilor”, continuă ziarul.El País critică lentoarea autorităților locale.„Acesta nu este momentul să ceară răspundere – câtă vreme cadavrele nu au fost încă recuperate și victimele trebuie ajutate. Dar putem analiza modul în care un fenomen a fost anunțat - într-o regiune cu o istorie tragică de inundații. (...) Marți dimineața, serviciul meteo național anunța deja un risc extrem. Asta ar fi trebuit să pună capăt tuturor activităților neesențiale. ... Dar viața a continuat normal până când a fost întreruptă dramatic de inundații.” (Sursa: Eurotopics)
Cine l-a spălat pe Simion? - 6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne) - Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă) Aţi auzit de PBSTM, noul FMI fiscal pentru România? Nu vă uitaţi la ce vă promit partidele şi candidaţii la preşedinţie. Tocmai a fost aprobat PBSTM - 119 pagini, la care se va raporta orice decizie de bani a guvernelor care vor veni la Palatul Victoria până în 2031. În T1/2025 Banca Mondială trebuie să prezinte planul de reformă fiscală pe care guvernul trebuie să-l adopte (Ziarul Financiar)Nu ştiu ce promit candidaţii pentru Palatul Cotroceni sau partidele care vor să ajungă la Palatul Victoria.Indiferent ce ar spune – oricum sunt fraze goale, copy paste după alte fraze -, totul se va raporta la Planul Bugetar Structural Naţional pe Termen mediu şi lung (PBSTM), pe care guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, să nu uităm, tocmai l-a aprobat în şedinţa de guvern de miercuri, 23 octombrie, iar Ministerul Finanţelor a fost autorizat să-l facă public, ceea ce s-a întâmplat vineri, pe 25 octombrie, când lumea era ocupată cu dezbaterea Ciolacu/George Simion/Hrebenciuc/Gigi Becali etc.Acest Plan, de 119 pagini, este plin de analize, reforme, obiective, date de implementare, scopul final fiind ca România să intre într-o zonă de sustenabilitate fiscală până în 2031. M-aş mira ca Bruxellesul să fie atât de îngăduitor şi să lase o reducere atât de graduală, de 0,8% din PIB pe an în următorii şapte ani, de scădere a deficitului de bugetar.Nu ştiu dacă cineva a citit acest PBSTM, în afară de cei care l-au întocmit, dar el este precis din punct de vedere fiscal şi se încadrează într-o matrice pe care România trebuie să o atingă.Creşterea economică a României nu va depăşi 3% în niciun an din următorii şapte ani, o creştere care este sub potenţial şi nu este suficientă pentru a dubla PIB-ul, după cum anunţă politicienii.Guvernul de acum şi-a asumat închiderea lacunelor fiscale reforma impozitării microîntrerinderilor, temperarea şi chiar îngheţarea salariilor în sectorul public, măsuri de reducere a evaziunii fiscale, gap-ului la TVA, reforma salariilor la buget etc.Indiferent cine va fi la Palatul Victoria sau la Cotroceni, perioada de glorie fiscală – facilităţi fiscale, lacune fiscale, optimizări fiscale – se va închide. Acum să vedem, după trecerea alegerilor, care vor fi propunerile de majorări de taxe şi impozite.Bineînţeles că noul guvern sau noul preşedinte pot să nu recunoască acest PBSTM.Dar întrebarea este cine şi cum se va mai finanţa actualul sistem fiscal, cine va mai finanţa deficitele bugetare, cine va mai cumpăra datoria României, cine ne va mai da sutele de miliarde de euro de la Uniunea Europeană.Integral în ziarul de business. Cine l-a spălat pe Simion? (HotNews)Hotnews publică astăzi un articol de opinie semnat de Ciprian Necula, activist rom, membru fondator al Platformei Aresel, doctor în sociologie și profesor asociat SNSPA. El ridică o problemă pe care o consideră esențială în legătură cu alegerile prezidențiale de al căror prim tur ne mai desparte mai puțin de o lună.Vrem un președinte care să aibă interzis pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei? Ar fi, mai degrabă, firesc să lămurim semnele de întrebare în legătură cu liderul AUR, care pare cea mai recentă ”feblețe” a PSD. În ianuarie, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a solicitat Parlamentului României să demareze o investigație cu privire la posibilele legături ale politicianului George Simion – acum cu ambiții de prezidențiabil – cu mișcările extremiste și cu influența putinistă. Deși suspiciunile privind legăturile sale cu sferele rusești nu sunt noi și par aproape evidente pentru public, dovezile clare pe care rectorul le-a cerut nu au apărut. Mai mult decât atât, Simion pare să fi fost absolvit și de afinitățile sale legionare, de retorica anti-europeană și de tentațiile populiste. Într-o Românie modernă și democratică, personajele controversate, ale căror acțiuni și afinități extremiste sunt cunoscute, ar trebui tratate cu scepticism și reținere. A, îi răspunde totuși cineva domnului Prof. Univ. Dr. Remus Pricopie? Nu de alta, dar după alegeri s-ar putea să fie prea târziu. 6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne)În ultimul an, 6 din 10 femei din România au născut prin cezariană, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, transmise la solicitarea PressOne. Numărul acestora a crescut de patru ori mai mult față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a rămâne sub 15%. În același interval, s-au înregistrat 138.000 de nașteri în sistemul public și privat.Majoritatea intervențiilor de cezariană sunt în spitale publice.În maternitățile și spitalele private private raportul nașterilor prin cezariană vs nașteri naturale a ajuns la 83% în 2023, potrivit informațiilor oficiale. Județele din România cu cea mai mare rată de nașteri prin cezariană, indiferent de regimul public sau privat sunt București, Constanța, Iași și Timiș.Cauzele asociate înmulțirii nașterilor prin cezariană sunt pe de-o parte practicarea unei medicine defensive de către medicii din spitalele din țară, precum și frecvența tot mai mare a cazurilor de violență obstretică din timpul sarcinii sau la naștere, explică specialiștii consultați de PressOne.De asemenea, un studiu recent despre experiența nașterii în România arată că 59% din femeile din România au ales nașterea prin cezariană programată pentru că se tem de durerea unei nașteri naturale sau de alte complicații. Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă)O zonă cât un teren de handbal – aprox. 40 de metri pe 30 de metri – este punctul în care, în cazul unui cutremur puternic, s-ar putea declanșa iadul în București: cursul Dâmboviței ar fi blocat, iar râul ar inunda partea centrală a orașului, inclusiv o parte din magistrala de metrou Berceni-Pipera. Traficul auto ar fi întrerupt, iar rețeaua de canalizare nu ar mai avea unde să deverseze. Scenariul a fost confirmat pentru Europa Liberă. Autoritățile știu, dar sunt ocupate cu dispute politice.
Alegătorii din Ungheni, R Moldova, care votau până acum pentru opțiunea europeană, au furnizat la referendum o mare surpriză. Despre situația complicată din Republica Moldova discutăm cu Vladimir Socor, Senior Fellow la Jamestown Foundation din Washington, expert în spațiul ex-sovietic și în securitatea Republicii Moldova. ”Guvernul proeuropean de la Chișinău a avut o prestație foarte bună, ținând cont de contextul actual, dar această performanță nu este receptată de populație... Nu este vorba doar de dezinformarea rusească...”
Cifrele bugetului de stat pe primele nouă luni ne arată saltul foarte mare făcut de cheltuielile publice. Guvernul a crescut nivelul cheltuielilor fără a fi interesat practic de deficit. Drept urmare, începând de anul viitor vom vedea o scădere graduală, dar deloc simplă, a deficitului bugetar. Datele bugetare pe primele trei trimestre ale anului confirmă ceea ce vedem aproape în fiecare zi și anume o avalanșă de cheltuieli publice. Prima dovadă în acest sens este diferența enormă de deficit bugetar: anul acesta, deficitul este de 96 miliarde de lei, 5,44% din PIB, față de 56 miliarde de lei, 3,52% din PIB, anul trecut.Ce s-a întâmplat cu bugetul încât să se ajungă la o creștere atât de mare a deficitului în termeni nominali? Aflăm răspunsul privind sarabanda creșterii cheltuielilor publice. Este vorba despre o mărire a cheltuielilor cu salariile plătite din fonduri publice cu 23,6%, față de anul trecut. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 22%, din care cele cu medicamentele au fost mai mari cu 25%. Parțial, această creștere se poate explica prin nivelul ratei inflației, dar în același timp, mult discutatele intervenții legislative pentru limitarea cheltuielilor publice administrative nu au avut efecte vizibile.Cheltuielile cu asistența socială au urcat cu 14%, un nivel foarte apropiat de creșterea punctului de pensie, de la începutul anului, cu 13,8%, la care se adaugă aproximativ trei miliarde de lei plătite pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. Cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească, respectiv au fost cu trei miliarde de lei mai mari decât anul trecut, adică cu 13%.Vestea rea este că planul fiscal afișat pentru respectarea regulilor privind transparența arată că datoria publică va continua să crească, ajungând, în următorii ani, chiar la peste 60% din PIB, și drept urmare costurile curente cu plata serviciului datoriei vor ajunge la 100 miliarde de lei în anul 2031. Ceea ce evident este enorm în condițiile în care deficitul bugetar va trebui să scadă treptat în următorii șapte ani până la mai puțin de 3% din PIB.Raportul privind execuția bugetară arată că în 2024 investițiile publice s-au ridicat la 75 miliarde de lei, cu 38% mai mult decât anul trecut. De altfel, de câte ori au ocazia politicienii aflați la guvernare explică mărirea deficitului bugetar de anul acesta prin creșterea cheltuielilor cu investițiile publice. Numai că datele ne arată și altceva, pe de o parte, anul acesta, investițiile publice reprezintă 78% din totalul deficitului, în timp ce anul trecut erau de 96%. Ceea ce ne arată că în 2024 deficitul bugetar nu a crescut doar pe seama investițiilor publice, ci și din cauza altor categorii de cheltuieli.Pe de altă parte, este greu de acceptat că fondurile europene sunt utilizate la un nivel atât de redus, mai ales într-un an în care România are la dispoziție atât fonduri din PNRR, cât și bani din fondurile europene structurale. Astfel, investițiile finanțate din fonduri naționale au fost aproape de două ori mai mari decât cele din bani europeni, în loc să fie invers.Este clar că, din rațiuni electorale, guvernul nu a mai avut nicio măsură în ceea ce privește cheltuielile publice. A fost vorba despre iresponsabilitate politică și economică. Iar jocul nu este încheiat. Încă nu se știe cu ce deficit bugetar se va încheia anul acesta (estimările oscilează între 6,9% și 8% din PIB), dar cu siguranță anul viitor va începe să se aplice planul fiscal.De altfel, Planul bugetar-structural național pe termen mediu a fost publicat de către Ministerul Finanțelor în virtutea regulilor privind transparența decizională. Este un plan de 122 de pagini, care arată prin tendințe macroeconomice traseul scăderii deficitului bugetar. Sunt doar câteva repere concrete legate de viitoarele modificări fiscale, care sunt incluse în reformele PNRR, dar care ridică semne de întrebare referitoare la suficiența acestor măsuri.Economia și-a făcut treaba: veniturile bugetare curente au crescut anul acesta cu 16,7%. O parte din creștere este venită din inflație, dar companiile au plătit mai mult la buget. În aceste condiții, este legitimă întrebarea legată de reducerea deficitului bugetar: crești taxe și impozite și riști să sufoci firmele sau reduci cheltuielile publice? Răspunsul: anul viitor.
Presa internațională comentează alegerile de sâmbătă din Georgia, un adevărat plebiscit între Europa și Rusia, potrivit comentatorilor. Un scrutin în care ambele tabere revendică victoria, iar viitorul este incert. După alegerile parlamentare din Georgia, opoziția este șocată, observatorii se plâng deja de nereguli - iar partidul de guvernământ sărbătorește, rezumă Frankfurter Allgemeine Zeitung.Potrivit Politico, ”incertitudinea stăpânește Georgia după ce alegerile cruciale au oferit victoria unui partid de guvernământ din ce în ce mai anti-occidental.Alegerile sunt considerate pe scară largă ca un test esențial pentru perspectivele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană. Criticii au vizat traiectoria din ce în ce mai autoritară a guvernului și legăturile strânse cu Rusia.Perspectivele de aderare a Georgiei la UE au fost blocate după ce guvernul georgian a adoptat o lege controversată a „agenților străini” în stil rusesc, în ciuda avertismentelor că aceasta ar putea periclita cererea de a adera la bloc”.Și, după cum constată BBC, ”este posibil ca URSS să fi încetat să mai existe în urmă cu mai bine de trei decenii, dar Moscova consideră încă o mare parte din vechiul imperiu sovietic drept propria curte din spate și sferă de influență.Va fi apreciat promisiunea de campanie a Visului Georgian privind o politică „pragmatică” față de Rusia, ca să nu mai vorbim de decizia Bruxelles-ului de la începutul acestui an de a opri procesul de aderare a Georgiei la UE”.”O lovitură de stat constituțională”Euronews informează că ”observatorii occidentali confirmă încălcări în alegerile din Georgia. Aceștia au spus că există îngrijorări cu privire la procesul electoral atât înainte, cât și în timpul alegerilor din Georgia, alimentând polarizarea dintre Visul Georgian și partidele de opoziție care susțin că rezultatul a fost ”falsificat”.Au existat diverse probleme legate de procesul electoral în timpul alegerilor din Georgia, potrivit unei delegații occidentale de observatori coordonată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”.El Pais notează că, ”la închiderea urnelor, atât Guvernul, cât și opoziția se declaraseră câștigători ai alegerilor în urma diferitelor exit-poll-uri care au dat rezultate complet contradictorii, în funcție de partea de care sunt atașate mass-mediile care le-au comandat.Alegerile au avut loc în mijlocul unei puternice polarizări politice, iar opoziția le-a prezentat drept un plebiscit între Europa și Rusia, având în vedere discursul anti-occidental al Executivului din ultimii ani și deriva din ce în ce mai autoritară a acestuia.Uniunea va îngheța procesul de aderare al Georgiei la doar câteva luni după ce i-a acordat statutul de țară candidată în decembrie anul trecut”, consideră ziarul spaniol.”Climatul este incandescent”, constată Corriere della Sera.”Opoziția a câștigat în unele zone ale capitalei dar a pierdut în restul țării și acuză acum Comisia Electorală Centrală că a manipulat rezultatul”.Potrivit unui fost ministru al justiției sub președintele Saakașvili și acum lider al Coaliției pentru Schimbare: „aceasta este o lovitură de stat constituțională. Aceasta nu este Rusia sau Venezuela, nu vom recunoaște acest rezultat”.
Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat. Un tablou al ineficienței (CursDeGuvernare) - Are Maia Sandu șanse să câștige un al doilea mandat? Aritmetica electorală spune că nu, scrutinul precedent spune că da (SpotMedia) - Cât de afectați am fi dacă rușii ar pune mâna pe Moldova. Profesoară de la Bruxelles: „Putem să asistăm la un proces de capturare a statului” ANALIZĂ (Adevărul) Partidele, afacerea cu cea mai mare creștere din România. Finanțarea lor a crescut de 26 de ori în opt ani și a ajuns să coste aproape 380 de milioane de lei pe an. Ce a făcut recent Guvernul (HotNews.ro)Pe 9 octombrie 2024, în contul partidelor au intrat dintr-o dată peste 62 de milioane de lei de la bugetul de stat ca subvenție, conform Autorității Electorale Permanente. Cea mai mare sumă a revenit PSD, echivalentul a peste cinci milioane de euro. Este urmarea unei măriri de buget pentru AEP, mărire despre care nici Guvernul și nici partidele nu au vorbit.La ultima rectificare bugetară, din 23 septembrie 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a suplimentat bugetul de 314 milioane de lei alocat partidelor cu alte 62 milioane de lei.Astfel, subvenția partidelor a crescut în ultimii opt ani de 26 de ori: de la 14,5 milioane de lei în 2016, la aproape 380 de milioane de lei în 2024.Continuarea pe pagina HotNews. Marea restanță a guvernului: Guvernanța corporativă a companiilor de stat. Un tablou al ineficienței (CursDeGuvernare)Comisia Europeană a informat România că îi va reține bani din cererea a treia de plată din PNRR.Motivul: Guvernul a ratat, între altele, reforma guvernanței întreprinderilor de stat. Exemplele concrete ale Comisiei se referă la companii din subordinea Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor.Chestiunea semnalată de Comisie mai are un efect, încă nediscutat- lipsa guvernanței corporative la companii de stat pune în pericol și cel mai recent plan de țară: aderarea la OCDE.Clientelismul din aceste companii e atât de radical, încât, Consiliile de Administrație ale unor companii strategice încă mai sunt populate cu mandatari provizorii cu legături hilare cu domeniile: de la funcționari mărunți din ministere, la o cosmeticiană, un medic veterinar, un patron de club, un absolvent de litere etc, etc. Iar asta conduce garantat la dezastru financiar.Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, la sfârșitul primului semestru al anului 2024, companiile de stat și cele din subordinea autorităților publice locale aveau plăți restante către buget de aproape 4 miliarde de lei. La această sumă se mai adăugau alte aproape 7 miliarde de lei, plăți restante către alți creditorii.Potrivit Termene.ro, în topul primelor 20 de companii care au înregistrat pierderi în 2023 se numără 7 companii de stat.Pe larg, pe pagina CursDeGuvernare. Are Maia Sandu șanse să câștige un al doilea mandat? Aritmetica electorală spune că nu, scrutinul precedent spune că da (SpotMedia)Înainte să fim critici cu alegătorii din Moldova, să ne amintim că votanții români au trimis-o pe Diana Șoșoacă în Parlamentul European și de peste 35 de ani, formațiunea politică dominantă e moștenitoarea Partidului Comunist. Desprinderea de Moscova a Chișinăului e un proces mult mai lung și mai complicat decât s-au așteptat mulți dintre noi, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.Deși Maia Sandu a câștigat cu peste 42%, iar referendumul constituțional a trecut, a existat o mare nemulțumire atât în Moldova, cât și în România față de scorul strâns dintre tabăra europeană și cea pro rusă.Dar nemulțumirea nu e justificată de nimic. În Moldova, pandemia și războiul din Ucraina au lăsat urme adânci. Inflația a fost de 30%, prețul energiei a explodat, oamenii au probleme reale în a-și asigura strictul necesar de la o lună la alta.În următoarele două săptămâni e de așteptat ca operațiunile conduse din Rusia de Ilan Șor să se intensifice, dar și cele ale guvernului de la Chișinău, în încercarea de a-i descuraja pe unii dintre alegători să-și vândă voturile și în turul al doilea.Cu toată situația complicată, Maia Sandu are posibilitatea să câștige un al doilea mandat, pe 3 noiembrie, dar perspectiva unei victorii lejere a PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), formațiunea din care provine președinta, la alegerile parlamentare de anul viitor e puțin probabilă. EXCLUSIV Cât de afectați am fi dacă rușii ar pune mâna pe Moldova. Profesoară de la Bruxelles: „Putem să asistăm la un proces de capturare a statului” ANALIZĂ (Adevărul)Ramona Coman, profesor la Bruxelles, și Marius Ghincea, cercetător la Zurich, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că România va fi afectată dacă pro-rușii din Republica Moldova vor câștiga în turul 2 al alegerilor prezidențiale, respectiv alegerile parlamentare din 2025.Susținătorii Maiei Sandu și a forțelor pro-occidentale din Republica Moldova au respirat ușurați după victoria la limită în referendumul pentru integrarea în UE, însă nu este timp pentru desfăcut șampaniile. Deși învingătoare în primul tur al prezidențialelor, Maia Sandu nu a reușit să câștige un nou mandat și va trebui să fie gata de luptă și turul 2, unde orice se poate întâmpla. Iar marea bătălie se va da anul viitor, la alegerile parlamentare, unde se știe că partidul Maiei Sandu, PAS, adună de regulă mai puține voturi decât lidera lui.„România este la rândul ei expusă la influența Rusiei care se desfășoară prin diferite canale și cu diferiți actori în joc, nu numai politici, ci și oameni de afaceri, biserică, plus cei care populează mediile online, troli sau actori cu identitate declarată. Într-o mare de dezinformare și teorii conspiraționiste de toate felurile nu este deloc ușor să readuci discuțiile pe terenul rațiunii. Iar aici toate democrațiile sunt expuse”, încheie Ramona Coman.
Ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Pawel Herczynski, a anunțat recent că reuniunile la nivel înalt ale liderilor europeni cu autoritățile georgiene vor fi suspendate, informează postul Vocea Americii, secțiunea în limba georgiană. ”Am avut deja în iunie anul acesta o discuție internă cu reprezentanții statelor membre UE asupra modului în care ar trebui să abordăm comportamentul guvernului georgian. Considerăm că acest comportament este ostil față de UE. Am discutat despre mesajele antioccidentale și antieuropene ale actualului guvern de la Tbilissi, despre propaganda și teoriile conspirației pe care acesta le susține și am decis ca, la nivelul tuturor instituțiilor europene, să nu mai avem contacte la nivel înalt cu actualul guvern georgian.Acesta este motivul pentru care nu au mai existat în ultimele luni vizite la nivel înalt ale liderilor europeni în Georgia și nici vizite ale reprezentanților guvernului georgian la Bruxelles”, a spus ambasadorul UE, potrivit sursei citate.Întrebat despre posibilitatea ca UE să aplice sancțiuni Georgiei, ambasadorul a spus că o hotărâre se va lua după alegerile legislative din Georgia, prevăzute pentru 26 octombrie. ”Sperăm ca guvernul care va rezulta în urma alegerilor, oricare va fi acesta, să implementeze reformele necesare pentru ca Georgia să-și reia parcursul european”, a spus el.Criticile occidentale la adresa guvernului condus de partidul ”Visul georgian” s-au intensificat mai ales după ce Parlamentul a adoptat o așa numită ”lege a agenților străini”, care obligă toate organizațiile politice sau nepolitice să declare oficial dacă primesc finanțare din afara țării. Anchetă RISE Moldova: Bani din Rusia pentru cumpărarea de voturiÎn perioada campaniei electorale pentru prezidențiale și a referendumului de aderare a Moldovei la UE, politicianul pro-rus Ilan Șor a creat la Moscova o firmă în asociere cu o bancă rusească de stat, prin intermediul căreia 15 milioane de dolari vor fi alocați pentru cumpărarea de voturi, reiese dintr-o anchetă publicată de platforma de investigații jurnalistice RISE Moldova, citată de postul Vocea Basarabiei.Autoritățile susțin că acești bani ajung în conturile liderilor locali, ale simpatizanților și activiștilor grupului Șor, printr-o aplicație mobilă a băncii rusești – „Promsvyazbank”. În rețeaua Șor, un vot pentru alegerea președintelui Republicii Moldova și pentru a spune „Nu” la referendumul din 20 octombrie valorează până la o sută de euro, potrivit anchetei.PromsvyazBank (PSB) este o bancă rusească de stat, sancționată internațional imediat după declanșarea invazia Rusiei în Ucraina. Această bancă se află sub controlul președintelui Vladimir Putin, desfășurând operațiuni financiare inclusiv pe teritoriul peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014 și are o filială și în așa-zisa Republică Populară Donețk, precizează sursa citată. Firma înființată de Șor se numește А7 și este specializată în prestarea serviciilor financiare, împrumuturi și alte tipuri de credite. Documentele consultate de reporterii RISE Moldova îl indică pe Ilan Șor drept acționar majoritar, cu 51% din companie, iar restul de 49% îi revine băncii PromsvyazBank. Procurorii Anticorupție au declarat că beneficiari ai acestor sume de bani din Rusia sunt și unii candidați aflați în cursa pentru alegerea președintelui țării. „Este prematur să ajungem la concluzia că unii candidați trebuie excluși din cursă, dar noi analizăm toate aspectele și, când va fi cazul, legea ne obligă să anunțăm alte organe, cum ar fi Comisia Electorală Centrală”, a spus Veronica Drăgălin, șefa Procuraturii Anticorupție.Ilan Șor a fost sancționat la nivel internațional pentru activități de destabilizare a țării, dar și pentru implicarea în cazul „Frauda bancară”. Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat anul trecut la 15 ani de închisoare în acest dosar, cauza fiind în examinare pe rol la Curtea Supremă de Justiție.Ucraina: Pași importanți pe calea digitalizării serviciilor publice De la crearea în 2019 a Ministerului Transformării Numerice, Ucraina avansează constant pe calea digitalizării, schimbând nu doar infrastructura, ci și natura relațiilor dintre stat și societate, scrie platforma independentă de știri hromadske.ua.Cu susținerea Uniunii Europene și prin intermediul Academiei estoniene de e-gouvernance, instrumentele numerice precum e-Entrepreneur, ajută la eficientizarea administrației publice și la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.”Ideea creării aplicației e-Entrepreneur este de a oferi un serviciu numeric global destinat să simplifice procesul birocratic de deschidere și de funcționare a unei companii”, spune Andriї Pisskun, responsabil în cadrul proiectului DT4UA al Academiei de e-gouvernance din Estonia.Serviciul a fost dezvoltat cu sprijinul Ministerului Transformării numerice și asigură în prezent opt servicii distincte, numărul acestora urmând să ajungă la 28.Iuri Kopytin, director adjunct al programului UE de susținere a transformării numerice în Ucraina explică: ”Dacă vorbim despre digitalizarea serviciilor publice, Ucraina se află într-un stadiu avansat, în condițiile în care în multe țări ale lumii aceste servicii nu pot fi oferite pe cale electronică. Putem spune că unul din doi ucraineni a folosit cel puțin o dată serviciile electronice pentru a semna cereri administrative, contracte sau alte documente”. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Salome Sulakauri - Georgia;Crina Plăcintă - R Moldova; Inna Omeltchenko - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei
Legea responsabilității fiscal-bugetare este tratată cu iresponsabilitate. Adică, guvernul se ascunde în spatele unor derogări pentru a nu aplica prevederile cele mai importante ale legii. Acest lucru va costa bugetul și România. Legea responsabilității fiscal-bugetare a apărut în anul 2010 sub impulsul Fondului Monetar Internațional (FMI). România se afla în plină criză economică, făcuse un împrumut la FMI, iar instituția financiară internațională încerca să convingă guvernul României să facă reforme. Printre altele, la insistențele FMI a fost adoptată și legea responsabilității fiscale. Obiectivele principale ale legii sunt să evite derapajele bugetare, respectiv o creștere exagerată a cheltuielilor și implicit a deficitului bugetar.Legea nu doar că urmărește evoluția indicatorilor fiscali-bugetari, dar are și prevederi care impun ajustarea cheltuielilor publice și respectiv revenirea la parametrii în care a fost construit bugetul.Legea responsabilității fiscal-bugetare a fost binevenită, numai că de nenumărate ori, în ultimii ani, a fost aplicată cu derogări, adică mai precis nu s-a aplicat. De-a lungul timpului, Consiliul Fiscal a a atras atenția asupra derogărilor pe care și le-a luat guvernul pentru a bloca aplicarea legii.Așa a fost cazul și în urmă cu câteva zile. Într-o ordonanță de urgență (de tip trenuleț, adică cu reglementări pentru diverse domenii) cineva a strecurat „o șopârlă”.Adică, a introdus un text în care se stipulează că prevederile articolului 25 din legea responsabilității fiscale nu se aplică anul acesta. Excelent. Este ca și cum a-i spune că unele prevederi penale nu se aplică anul acesta sau că aplicarea legislației privind luarea de mită se amână. Ce își poate dori mai mult un politician?Să mergem repede, însă, la articolul 25 din legea responsabilității fiscal-bugetare. În esență, articolul de lege prevede că în cazul în care deficitul bugetar pe primele șase luni ale anului deviază cu mai mult de 0,5% din PIB față de nivelul prevăzut la aprobarea bugetului, guvernul are obligația să ia măsuri adecvate pentru atingerea țintei de deficit inițială.Cu alte cuvinte, atunci când deficitul crește mai mult decât nivelul asumat în buget, guvernul trebuie să ia decizii pentru reducere. Și ce măsuri ar putea lua? Doar creșterea taxelor și impozitelor sau scăderea cheltuielilor publice. Niciuna dintre variante nu era convenabilă guvernului Ciolacu, astfel că au rezolvat problema mai simplu și anume au anulat aplicarea anul acesta a respectivului articol din lege.Este mai mult decât evident că fără derogarea pe care și-a dat-o guvernul ar fi trebuit să ia decizii care să ducă la reducerea deficitului bugetar, ceea ce într-un an electoral este de neimaginat pentru politicieni. Așadar, premierul Ciolacu și miniștrii săi sunt scutiți anul acesta să mai ia mai ia măsuri fiscale complicate. Ar fi fost nevoie pentru că deficitul bugetar a deviat puternic de la ținta inițială, respectiv la jumătatea anului deficitul bugetar era de 3,6%, ceea ce anualizat înseamnă 7,2 din PIB, mult peste ținta de 5% din PIB. Cu toate acestea, guvernul dă derogări de la aplicarea legii.Ce mai prevede, însă, legea responsabilității fiscale? Câteva lucruri interesante. Astfel, în cazul în care datoria publică se situează între 45% și 50% din PIB, guvernul este obligat să prezinte un raport în care să arate cauzele care au dus la creșterea datoriei și măsuri de menținere a indicatorului la un nivel sustenabil.Dacă datoria publică a ajuns în intervalul 50%-55%, guvernul este obligat să prezinte un program pentru reducerea datoriei și să înghețe cheltuielile totale cu salariile.În fine, dacă datoria depășește 60% din PIB, guvernul are obligația prevăzută în lege de a îngheța cheltuielile totale cu asistența socială. Parcă această lege a fost premonitorie, cu atât mai mult cu cât în anul 2010 datoria publică era la un nivel mult mai redus decât astăzi.Acum, multe dintre pragurile din lege au fost atinse sau vor fi atinse. Problema este că în pofida legii și a realității din economie, guvernul nu vrea să ia măsurile care ar putea opri creșterea datoriei. Cu sau fără derogări, premierul și miniștrii cabinetului se fac că nu văd și nu știu de legea responsabilității fiscale. Guvernul aplică regula iresponsabilității bugetare. Să vedem, însă, până când.
Guvernul vrea să introducă în joc poștașii pentru a strânge bani din amnistia fiscală. Angajații Poștei vor distribui la domiciliul datornicilor documentele necesare acceptării procesului de amnistie. Este o idee care arată încă o dată cât de mult mizează Executivul pe ștergerea parțială a datoriilor. În goana după bani și din ambiția de a strânge sume cât mai mari la buget datorită amnistiei fiscale, guvernul recurge la soluții extraordinare.Ținta declarată a Executivului este de a aduna opt miliarde de lei prin declanșarea recentului proces de amnistie fiscală. Este o sumă mare, iar părerile sunt împărțite vis a vis de posibilitatea atingerii obiectivului ANAF. Sunt experți care cred că amnistia va crește veniturile bugetare cu opt miliarde de lei, dar sunt și economiști care se îndoiesc de realismul acestei ținte de încasări. De asemenea, Consilul Fiscal, în nota publicată la începutul săptămânii, notează că veniturile luate în calcul prin procesul de amnistie fiscală sunt incerte.Din dorința de a strânge cât mai mulți bani, Guvernul s-a gândit la o soluție cel puțin surprinzătoare. Într-un proiect de ordonanță de urgență se creează cadrul legal pentru ca poștașii să distribuie informații privind aplicarea legislației de amnistie fiscală.Mai concret, dacă ordonanța va fi adoptată de guvern, poștașii le vor aduce datornicilor la domiciliu o informare privind condițiile de accesare a facilităților cuprinse în legislația privind amnistia fiscală, plus valoarea obligațiilor de plată restante la sfârșitul lunii august a.c., dar și o defalcare a sumelor ce trebuie plătite, respectiv a celor care fac obiectul anulării.La toate aceste informații, se vor adăuga două documente: o cerere privind anularea unor obligații bugetare precum și o notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor sume.Cu alte cuvinte, prin intermediul poștașilor, guvernul aproape că le „bagă pe gât” datornicilor amnistia fiscală. Le trimite acasă toate documentele necesare pentru a fi de acord cu amnistia, să semneze și să plătească. Mai mult chiar, datornicii ar putea să își achite obligațiile la poștași.Dar, oare, precum în povestea lui Creangă, datornicii se vor întreba „muieți-s posmagii”? Adică, vor vrea facilități chiar mai mari decât cele oferite acum prin amnistia fiscală de către guvern.Până la un punct se poate înțelege orice. Și dorința guvernului de a aduce mai multe venituri bugetare și deci de a iniția procesul de iertare parțială a datoriilor. Și chiar găselnița prin care datornicii mai mici sau mari primesc acasă, în plic, toate documentele rămânând doar să semneze aplicarea amnistiei și să își plătească obligațiile rămase.De neînțeles este atenția specială cu care sunt înconjurați datornicii. Ani de zile cei care și-au plătit la timp datoriile au fost obligați să caute soluții prin labirintul birocratic al fiscului sau printre schimbările greu de înțeles ale legislației. Contribuabilii corecți au stat la cozile de la ghișeele administrației fiscale, s-au chinuit să deslușească modificările legislative și au dat adevărate probe de răbdare încercând să utilizeze serverele fiscului. Celor care și-au achitat obligațiile de plată la zi nimeni nu s-a gândit să le simplifice viața și să le trimită prin poștă, de exemplu, documentele necesare calculării venitului global.Aceasta este problema de formă. Pe fond, constatăm acum că fiscul și poștașii îi știu foarte bine pe datornici. Sunt aproximativ 700.000 de persoane fizice care au datorii mai mici de 5.000 de lei. Și atunci, vine întrebarea: de ce în loc de documente de amnistie fiscală datornicii nu primesc proceduri de poprire a conturilor, așa cum se întâmplă cu foarte mulți dintre cei care nu își achită la timp datoriile către bugete?Răspunsul pare destul de simplu. Dacă ne gândim la numărul mare de datornici cu sume mici s-ar părea că și amnistia fiscală a devenit miză electorală. Adică, dacă 700.000 de persoane fizice sunt iertate de o parte din datorie poate fi un bun impuls pentru a vota actuala coaliție politică.
Rectificarea bugetară este o farsă. Cresc veniturile, cresc mai mult cheltuielile, iar deficitul urcă la cote alarmante. Chiar și în aceste condiții, guvernul amână o restructurare serioasă a aparatului de stat. Guvernul a aprobat luni, 23 septembrie, o așa-zisă rectificare bugetară pozitivă. Pozitivă, pentru că așa le place să spună politicienilor aflați la guvernare. În realitate, este o rectificare negativă, dacă avem în vedere că deficitul bugetar crește de la 5% din PIB, din construcția bugetului, la 7% din PIB. Iar Consiliul Fiscal estimează că deficitul în sistem cash va ajunge la 8% din PIB, ceea ce ar însemna cel mai ridicat nivel după anul 2020, momentul crizei pandemice.Rectificarea bugetară este salutară dintr-un singur punct de vedere și anume pentru că oferă transparență față de varianta folosită în ultimii doi ani când guvernul a modificat bugetul într-un mod absolut netransparent, prin Fondul de rezervă al Guvernului.Acum, prin rectificare, putem vedea că deficitul va urca aproape de 7% din PIB sau poate chiar mai mult. De altfel, această modificare bugetară păstrează toate relele obiceiuri folosite la construcția bugetară. Adică, din nou, veniturile sunt supraevaluate, iar cheltuielile sunt subdimensionate, tocmai pentru a obține un deficit bugetar mai mic. Din păcate este un mod al guvernului de a-și fura singur căciula.Consiliul Fiscal oferă și câteva exemple. La capitolul venituri, care ar trebui să crească cu 30 miliarde de lei față de bugetul inițial, guvernul ia în calcul că va încasa din digitalizare 10 miliarde de lei, iar din amnistia fiscală încă aproximativ 8 miliarde de lei. Lăsând la o parte ambiguitatea termenului (venituri bugetare din digitalizare), cifra în sine este exagerată. De asemenea, încasările din amnistia fiscală sunt incerte și este greu de crezut că vor ajunge la suma pe care și-o propune guvernul.În schimb, cheltuielile bugetare, plus 70 miliarde de lei, sunt, totuși, subdimensionate la câteva capitole, precum cel de bunuri și servicii, subvenții și chiar la asistența socială, pentru că se consideră că există în continuare incertitudini legate de impactul recalculării pensiilor în sistemul public.O temă aparte este cea a investițiilor, pentru că de fiecare dată când are ocazia premierul vorbește despre investițiile publice și despre deficitul bugetar care, afirmă Marcel Ciolacu ar fi atât de mare datorită volumului de investiții publice realizat de Executiv. Documentul Consiliului Fiscal arată, însă, un fapt greu de imaginat: din exercițiul financiar 2021-2027, România nu a absorbit niciun leu din fondurile structurale și de coeziune. Indiferent cât de multe explicații s-ar putea găsi, faptul în sine este incredibil. În plus, cererea de plată nr.3 din PNRR, în valoare de două miliarde de euro, depusă în decembrie 2023, este și acum în evaluarea Comisiei Europene.De asemenea, Consiliul Fiscal ridică și o altă problemă a investițiilor publice, despre care membrii guvernului nu suflă un cuvânt și anume calitatea investițiilor. Opinia instituției de analiză fiscal-bugetară arată că este nevoie de investiții de calitate care să dezvolte producția de bunuri care se pot exporta sau care pot substitui importurile masive care intră în acest moment în economia românească.Deocamdată, investițiile de calitate sunt destul de puține. România face acum investiții în infrastructura feroviară și rutieră. Sigur că este nevoie și de astfel de investiții, dar statele dezvoltate ale Uniunii Europene au finalizat de zeci de ani rețelele de infrastructură de transport. Acum, le pot moderniza sau extinde, dar, în esență, majoritatea statelor membre au depășit această fază a investițiilor și se concentrează pe cele care produc valoare adăugată mare.Din păcate, România se află doar într-o fază în care trebuie să aloce fonduri pentru construcția de infrastructură. Este, fără îndoială, o necesitate, dar și expresia unei rămâneri în urmă, a unui decalaj dificil de surmontat.Așadar, premierul Ciolacu ar trebui să fie mai puțin entuziast atunci când vorbește despre investițiile publice și mai realist. Pentru că realitatea economiei românești nu este deloc „roz”.
Guvernul va face o rectificare bugetară, prima din acest an. Dar, este o rectificare negativă pentru că deficitul va crește și cheltuielile nu vor scădea. Realocarea unor sume în cadrul bugetului nu ajută cu nimic la regăsirea echilibrului. Guvernul pregătește o rectificare bugetară. Este o decizie oarecum neașteptată dacă ne gândim că în ultimii doi ani Executivul a rezolvat mișcările de fonduri bugetare nu prin rectificare, ci prin alocări făcute de la Fondul de rezervă.O rectificare bugetară are avantajul că oferă o imagine de ansamblu asupra bugetului și asupra deficitului bugetar, în timp ce sumele virate prin fondul de rezervă al guvernului dădeau doar o imagine parțială asupra modificărilor bugetare.Ce ne spune rectificarea bugetară pregătită de guvern? Mai întâi de toate, este făcută degeaba, în sensul că pentru o schimbare concretă ar fi fost nevoie ca rectificarea de anul acesta, să transmită semnalul unei responsabilități fiscal-bugetare, adică al reducerii cheltuielilor. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa: continuă risipă bugetară.Apoi, rectificarea bugetară are un caracter electoral pronunțat, în sensul că sunt alocați bani pentru cheltuieli de consum. Cifrele mari ale rectificării bugetare ne arată că guvernul mizează pe o creștere a veniturilor cu 19 miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor cu 41 miliarde de lei. Doar aceste date ne spun că rectificarea a fost gândită pentru a regla anumite capitole de cheltuieli probabil necesare în apropierea campaniei electorale.Astfel, în documentul Ministerului Finanțelor se precizează motivele creșterii cheltuielile bugetare, capitol cu capitol.Așadar, cresc cheltuielile cu medicamentele, cele cu salariile cadrelor didactice, cele cu bursele pentru elevi și cu naveta copiilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene primește mai mulți bani, dar nu pentru investiții, ci pentru programe precum vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educațional pentru copiii defavorizați, dar și o primă didactică. Autoritățile locale primesc și ele bani pentru a putea funcționa, inclusiv pentru cheltuielile cu spitalele și școlile aflate în subordinea primăriilor.Se alocă fonduri și pentru investiții, adică pentru lucrările de infrastructură feroviară și rutieră și pentru cofinanțarea proiectelor executate cu fonduri europene.Rezultatul acestei rectificări bugetare este că deficitul bugetar urcă de la 5% din PIB, cât era anticipat în programul de buget, la 6,94% din PIB, adică în termeni nominali, va ajunge la 122 miliarde de lei, de la 58 miliarde de lei cât era programat. Creșterea economică a fost și ea revizuită de la 3,4% la 2,8%.Ce înseamnă aceste lucruri? Că economia românească traversează în termeni macroeconomici una dintre cele mai complicate perioade, cu deficite mari care arată lipsa de performanță a statului, cu o creștere a datoriei publice și cu investiții în infrastructură care cresc, dar nu reușesc să acopere necesarul României.În aceste condiții, raportul agenției de rating Fitch nu mai surprinde pe nimeni. Agenția remarcă un lucru și anume că nivelul deficitului bugetar este atât de mare încât se poate echilibra prin reducerea cheltuielilor. Doar că în țară majoritatea economiștilor nu pledează public pentru reducerea cheltuielilor, ci pentru creșterea veniturilor. Dar, guvernul fuge ca dracul de tămâie de măsuri care să scadă cheltuielile publice, pentru că se teme de efectele electorale. Această rectificare bugetară dovedește o dată în plus că nimeni din guvern nu își propune să scadă cheltuielile. Drept urmare îi dau înainte cu deficite mai mari.Din nou, încasările mai mari prognozate prin rectificarea bugetară vor fi risipite prin creșterea cheltuielilor. Dar, din nou, ca la bugetul de stat, veniturile sunt supraestimate. De exemplu, Ministerul Finanțelor a calculat că va obține în plus aproximativ opt miliarde de lei din procesele de digitalizare și din amnistia fiscală. Încă o dată, Finanțele au mers pe varianta „venituri incerte, cheltuieli sigure”. Este, din păcate, cea mai sigură rețetă pentru creșterea în continuare a deficitelor și a datoriei publice.
Guvernul a propus recent o iniţiativă prin care contribuabilii cu datorii la stat ar putea scăpa de dobânzi şi penalităţi dacă îşi achită obligaţiile fiscale până la 25 noiembrie. În acelaşi timp, pentru a contracara risipa de bani publici şi a menţine sub control cheltuielile statului, se pregăteşte limitarea cheltuielilor bugetare până la sfârşitul anului. Care sunt implicaţiile acestor măsuri şi cum vor afecta ele contribuabilii şi economia naţională? Invitată: Veronica DUȚU, Expert contabil şi antreprenor, UNIONCONT Expert
Preşedinta USR, Elena Lasconi, afimă luni că s-ar fi bucurat dacă autorităţile române responsabile cu politica externă (Preşedinţia, Guvernul şi MAE) ar fi reacţionat la declaraţiile făcute de premierul maghiar pe pământ românesc, ea precizând că este inadmisibil ca un lider european să folosească România ca pe o platformă de lansare a unor mesaje pro-Rusia şi pro-Putin.
Guvernul a adoptat în ședința de joi normele de aplicare a ordonanţei de urgenţă privind suspendarea permisului de conducere până la finalizarea testelor antidrog, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
România este în mare întârziere cu reforma fiscală, atrage atenția la RFI fostul premier Theodor Stolojan. Bucureștiul va semna un acord cu următoarea Comisie Europeană, pentru intrarea în ținta de deficit de 3%, în termen de șapte ani, a anunțat premierul Marcel Ciolacu. Liberalul Theodor Stolojan precizează că Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles în luna septembrie planul de reducere a deficitului, în condițiile în care nimeni nu știe acum ce conține acest document.