Podcasts about guvern

Urmărește Știrile zilei de la Recorder pentru cele mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Premiér Andrej Babiš (ANO) minulý týden vyzval guvernéra České národní banky Aleše Michla ke snížení úrokových sazeb. „Úrokové sazby se neřídí přáním politiků, aspoň v normálních zemích. V zákoně je to formulováno explicitně, že centrální banka nemůže přijímat pokyny od kohokoli,“ zdůrazňuje bývalý guvernér Jiří Rusnok v pořadu Interview Plus. Výhrady má ale také k tomu, jak na premiérova slova zareagoval sám Michl.Všechny díly podcastu Interview Plus můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) - Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) - Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) - EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia) Sorin Grindeanu, prim-ministru cu forța? (SpotMedia) Dacă luni, după consultările oficiale derulate la Palatul Cotroceni, se contura posibilitatea unui premier tehnocrat, formulă testată de președintele Nicușor Dan în discuții, o zi mai târziu, calea pare să fi fost abandonată, PSD fiind tot mai aproape de a-și asuma formarea unui guvern minoritar și de a căuta susținere în Parlament. După ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că un prim-ministru din afara politicii nu e o soluție funcțională, iar PNL i-a cerut imperativ lui Sorin Grindeanu să solicite desemnarea președintelui, liderul social-democraților s-a trezit împins, împotriva voinței sale, către Palatul Victoria, la doar câteva ore după ce Lia Olguța Vasilescu anunțase și ea că PSD trebuie să guverneze.  Continuarea, pe pagina SpotMedia. Cum poate face PSD Guvern fără AUR. Ce i-au spus lui Nicușor Dan social-democrații (Cotidianul) În discuțiile de la Cotroceni, nicio variantă prezentată nu l-a mulțumit pe președintele Dan. Șeful statului i-a întrebat pe social-democrați dacă sunt gata să-și asume guvernarea, iar ei au răspuns că da. PSD a pus pe masă varianta unui Guvern monocolor. Președintele nici nu a fost de acord, dar nici nu a refuzat, au declarat surse participante pentru Cotidianul.  De unde ia PSD voturile?  PSD – 129 UDMR – 32 Minoritățile – 17 POT – 16 PACE – 12 Neafiliați – 19 Surse social-democrate susțin că PSD poate strânge 233 de voturi, fără AUR sau S.O.S. Conform calculelor, 225 de voturi ar avea PSD fără AUR și S.O.S. Totuși, rămâne de văzut dacă toți ar fi dispuși să voteze Guvernul PSD, având în vedere că la moțiune, unii dintre ei nu au votat nici moțiunea și i-au acuzat pe social-democrați de iresponsabilitate. Mai mult, depinde și câți parlamentari „la bucată” poate aduce PSD, chiar și din AUR. Legea salarizării. Câți dintre bugetari au șanse să primească mai mulți bani și suma alocată de guvern pentru 2027 (HotNews) Guvernul a promis că, prin noua lege a salarizării, care trebuie adoptată până la finalul lunii august, nu vor fi scăzute veniturile niciunui bugetar. Pe de altă parte, de creșteri nu vor beneficia toți angajații statului, iar majorările nu vor fi consistente. O nouă lege a salarizării este un jalon în cadrul PNRR, iar în cazul nerespectării termenului, România va pierde 700.000.000 de euro, reamintește HotNews. Ținând seama că guvernul său a fost demis, premierul a spus că proiectul Legii salarizării va fi negociat cu partidele politice astfel încât să obțină susținerea parlamentară de care are nevoie pentru adoptare. „Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a afirmat Ilie Bolojan. El a precizat că procesul de mediere între partide pe această temă a fost preluat de către președintele Nicușor Dan, cu implicarea directă a consilierului prezidențial pentru Politici Economice și Sociale, Radu Burnete. Ministrul Apărării, Radu Miruță, dezvăluie care e riscul ca o dronă străină să ajungă mai aproape de București și ce face Armata ca asta să nu se întâmple (Libertatea) Cu o săptămână și jumătate înainte de expirarea termenului limită până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare prin programul european SAFE (31 mai), ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dezvăluie într-un interviu acordat Libertatea că banii necesari nu sunt încă în conturi.  17 miliarde de euro ar putea fi pierduți. Este vorba despre bani europeni pentru sistemul de apărare și ordine publică din România și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, din nordul Moldovei. Din această sumă, peste 8 miliarde de euro ar urma să revină Ministerului Apărării Naționale (MapN) pentru cumpărarea de mașini de luptă, radare, elicoptere, nave, muniții și alte dotări, toate compatibile cu cele din celelalate state NATO. Contractele trebuie semnate până la 31 mai. Ministrul Miruță a vorbit și despre incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc. Până acum, MApN nu a doborât niciuna dintre zecile de aeronave fără pilot care au intrat ilegal în România, în Dobrogea, începând cu august 2023. Numai în acest an, în România au intrat ilegal, cel puțin 15 drone străine, potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță. Majoritatea dronelor sau bucăților de drone găsite de autorități au fost în Dobrogea. Întrebat dacă există riscul ca o dronă care violează spațiul aerian românesc să ajungă mai aproape de București, ministrul Apărării a răspuns: „Riscul de a înainta foarte mult în spațiul aerian românesc este unul mic, pentru că, având în vedere relieful României, la un moment dat vor trece printr-o zonă în care vor fi interceptate de radare. De la altitudini mari vedem tot. Când altitudinea coboară, e ca și cum ar merge drona printre niște dealuri, iar radarul nu vede decât dacă ridici capul peste dealul respectiv. E puțin probabil să găsești astfel de culoare printre formele de relief care să nu ajungă la un moment dat într-un sector în care radarul să monitorizeze așa ceva.” EXCLUSIV: Reformele și proiectele din PNRR rămân sub supraveghere până la 5 ani după ultima plată. Bruxelles-ul poate face controale, verificări și audituri (Economedia) Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere europeană inclusiv după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia. Conform documentului, Comisia Europeană își rezervă dreptul de a efectua „verificări, revizuiri, controale și audituri” asupra implementării PNRR timp de până la cinci ani după plata finală. Asta se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative.

USR critică ideea unui eventual Guvern PSD-AUR. Senatorul Ștefan Pălărie spune într-un interviu la RFI că ar fi un scenariu de coșmar. Parlamentarul subliniază de asemenea că ideea unui premier tehnocrat nu poate prinde contur, cel puțin nu cu voturile USR și PNL. Ștefan Pălărie, despre formarea Guvernului: ”Dacă PSD renunță la ideea de a-și forma Guvernul, ceea ce eu cred că o să facă, atunci sigur că da, nici USR și nici PNL nu fug de responsabilitatea guvernării, mai ales într-un moment atât de dificil. Probabil că asta este poziția în jurul căreia se va construi propunerea către domnul președinte la consultările de săptămâna viitoare”. Despre PSD: ”Consultările de luni vor fi deschise de cel mai mare partid parlamentar al României, partidul PSD, care este și autorul căderii Guvernului din care a făcut parte până acum câteva zile (...). Logica ar fi simplă, să propună PSD Guvern sau să renunțe, ”noi nu vrem să facem Guvern”, ca măcar noi să știm cum stau. Apoi, dacă ei renunță, să fie chemate PNL și USR, cele două forțe politice care au agreat un acord politic de aliniere în această criză și să facă Guvern”. Despre varianta unui premier tehnocrat: ”Din punctul meu de vedere, ideea tehnocratului pe care am tot văzut-o vehiculată nu are cum să se întâmple, cel puțin nu cu voturile PNL și USR, pentru că noi am spus limpede și clar: noi nu vom face o coaliție cu PSD, dacă vor dărâma Guvernul, ceea ce au făcut aproape aplaudând”.

PNL cere PSD să-și asume formarea viitorului Guvern, după ce a demis Cabinetul Bolojan alături de AUR, prin moțiune de cenzură. Vicepreședintele liberal Gheorghe Falcă spune într-un interviu la RFI că responsabilitatea aparține social-democraților. Gheorghe Falcă, despre formarea unui nou Guvern: ”Trebuie să spunem ferm de fiecare dată, PSD s-a aliat cu partidul extremist AUR, să cadă un Guvern care era ales democratic, fără să aibă vreo soluție”. În opinia eurodeputatului PNL, ”prin trecerea timpului, ne dăm seama că interesele personale ale domnului Grindeanu și interesele de grup ale celor de la PSD au dus la căderea acestui Guvern, fără să se gândească la țară, la viitor”. Gheorghe Falcă precizează că ”un lucru al normalității este să nu mai guvernezi cu cei care ți-au dat jos Guvernul, ți-au dat jos miniștrii, au vorbit rău de tine, fac o campanie de câteva luni de zile împotriva premierului, a PNL și a USR. În acest moment, responsabilitatea trebuie trecută toată pe umerii PSD. PSD trebuie să primească mandatul pentru formarea Guvernului”.

Se întâmplă ca o schimbare în zona politică să aducă în rândul cetățenilor speranța că lucrurile se vor îmbunătăți și pentru ei. Probabil că este cazul și în ceea ce privește schimbarea guvernului decisă prin votarea moțiunii de cenzură în Parlament. Numai că unele lucruri din economie rămân neschimbate. De exemplu, nevoia de finanțare pentru acest an este de aproximativ 264 miliarde de lei, o sumă imensă. În plus, evoluția dobânzilor la împrumuturile statului român nu este deloc favorabilă, ceea ce înseamnă că nivelul costului de împrumut va crește. De altfel, Trezoreria statului paria pe reducerea dobânzilor la începutul anului mizând pe efectele reducerii deficitului bugetar de anul trecut. A fost un calcul care a ieșit: la sfârșitul lunii februarie a.c., randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani ajunsese la 6,25%, un nivel redus pentru România. Numai că din motive externe (războiul din Orientul Mijlociu) sau din cauze interne (criza politică) dobânzile la împrumuturile statului au crescut vertiginos la 7,40%. În ultimele două zile, randamentul a mai scăzut până sub granița de 7%, dar în continuare cotația este volatilă și poate produce surprize plăcute sau negative. Un lucru bun poate fi că Ministerul Finanțelor a împrumutat deja aproape o treime din necesarul total de finanțare în primul trimestru al anului, adică aproximativ 85 miliarde de lei. Este posibil ca Ministerul Finanțelor să fi fost criticat pentru ritmul de împrumuturi de la începutul anului. Dar, parcă Trezoreria ar fi anticipat ce avea să urmeze și acum graba împrumuturilor este binevenită. O mare parte dintre împrumuturile statului au fost făcute în primele două luni ale anului, la dobânzi mai mici decât cele de astăzi. Cu toate acestea, plățile statului în contul dobânzilor vor ajunge anul acesta la valoarea nominală de 60 miliarde de lei. Este foarte mult dacă ne gândim că România trebuie să reducă anul deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Deci, ne place sau nu, orice guvern se va instala la Palatul Victoria va trebui să asigure o finanțare de 264 miliarde de lei din care se scad sumele deja atrase (85 miliarde de lei) și rămân totuși de împrumutat 179 miliarde de lei. Aceste sume nu se pot schimba, pentru că ele nu depind de un guvern sau altul, ci reprezintă nevoia de finanțare pentru ca statul român să funcționeze. Nu se schimbă nici nevoia de reducere a deficitului bugetar. România s-a angajat să scadă anul acesta deficitul bugetar la 6,2% din PIB, nivel la care este construit și bugetul de stat. Unele partide și unii politicieni au început deja să promită relansarea economiei, creșteri de pensii și salarii, investiții prin programul Anghel Saligny sau chiar au idei de reducere substanțială a TVA. Desigur, viitorul guvern poate să ignore traiectoria asumată de România de reducere a deficitului și ar putea să crească din nou deficitul, la fel ca în anul 2024. Doar că orice guvern care va face acest lucru riscă intrarea României în incapacitate de plată. Agențiile de rating ar putea reacționa în cazul nerespectării reducerii deficitului și să trimită România în junk. La fel, Comisia Europeană ar putea institui sancțiuni legate de procedura de deficit excesiv, respectiv o blocare a fondurilor europene. Deci, nevoia de consolidare bugetară nu se schimbă în funcție de un guvern sau altul. De asemenea, nivelul datoriei publice va depăși anul acesta cota de alarmă de 60%, indiferent de numele premierului și de componența guvernului. În concluzie, nu poți lua dreptul la speranță al oamenilor. Dar, în același timp, cetățenii au obligația să judece realist situația economică și bugetară.

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei. - O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul. - Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu. - Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată. - Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția. - Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. - Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo. Știrile zilei: O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. *** Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova. Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. *** Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare. *** Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate. *** Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume. *** Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

UDMR vrea refacerea coaliției, declară într-un interviu la RFI liderul deputaților acestei formațiuni, Csoma Botond. El nu exclude însă nici varianta unui Guvern minoritar, cu condiția să nu fie susținut de partidul extremist AUR. Csoma Botond, despre criza politică: ”Ieri, la Palatul Cotroceni, domnul Kelemen Hunor i-a propus domnului președinte Nicușor Dan dacă ar putea să facă demersuri în sensul refacerii coaliției. Asta a fost prima propunere, iar a doua eventual, un Guvern minoritar, dar care nu ni se pare o idee fezabilă, în condițiile în care trebuie să iei în continuare niște măsuri destul de nepopulare”. Despre un Guvern minoritar: ”Cu PNL și USR am putea să facem, dar nu mi se pare nici această construcție fezabilă, pentru că cine va vota acest Guvern? Dacă avem nevoie de voturile AUR în Parlament, pentru a învesti un Guvern minoritar, atunci noi nu vom face parte dintr-un asemenea Guvern minoritar”. Despre o eventuală nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ca premier: ”Dacă PSD ar fi de acord cu această variantă, sigur, da, eu spun da, dar dacă PSD ar fi de acord (...). Noi n-am avea o problemă cu desemnarea domnului Bolojan din nou”.

Au început negocierile între partide pentru formarea unei noi majorități parlamentare care să susțină viitorul guvern. Lucrurile sunt neclare încă pe scena politică, iar România ar putea avea un guvern minoritar pentru o perioadă mai lungă de timp. În timp ce se lucrează la diferite scenarii, problemele țării nu stau pe loc. Deficitul trebuie redus, economia trebuie repornită și încrederea în autorități trebuie redobândită. La acestea se adaugă și efectele generate de conflictele la nivel internațional. Ce ar trebui să facă viitorul guvern? Care este prima măsură pe care trebuie s-o adopte? Care este cea mai mare problemă a României în acest moment?

Au început negocierile între partide pentru formarea unei noi majorități parlamentare care să susțină viitorul guvern. Lucrurile sunt neclare încă pe scena politică, iar România ar putea avea un guvern minoritar pentru o perioadă mai lungă de timp. În timp ce se lucrează la diferite scenarii, problemele țării nu stau pe loc. Deficitul trebuie redus, economia trebuie repornită și încrederea în autorități trebuie redobândită. La acestea se adaugă și efectele generate de conflictele la nivel internațional. Ce ar trebui să facă viitorul guvern? Care este prima măsură pe care trebuie s-o adopte? Care este cea mai mare problemă a României în acest moment?

La Chișinău, în contextul incertitudinii politice de la București, revine o întrebare constantă: în ce măsură această criză ar putea influența sprijinul României pentru Republica Moldova și continuitatea proiectelor comune, mai ales în scenariul unui executiv fragil sau al unui premier cu susținere politică limitată. Liliana Barbăroșie sintetizează opiniile și îngrijorările exprimate la Chișinău în legătură cu evoluțiile de la București.    Temele ediției: -        Republica Moldova, care este supusă aproape permanent șocurilor și instabilităților politice, acum, paradoxal, pare o oază de stabilitate, democrație și și aspirații europene în spațiul românesc, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom europarlamentarul Siegfried Mureșan. Un premier slab la București poate lăsa în zona declarativă proiectele începute cu Republica Moldova, însă parcursul european al Chișinăului nu este amenințat în acest moment – pentru că este bine ancorat și susținut la Bruxelles. -        Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, dar și miniștrii de Externe și cel al Apărării. Între timp, socialiștii lui Dodon se pregătesc să serbeze, tot pe 9 mai, Ziua Victoriei. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău. -        Justiția din Republica Moldova este în fața unui nou mare proces de corupție. Procurorii acuză că oligarhul condamnat Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat fostului președinte, socialistului Igor Dodon, 800 de mii de dolari. Dodon neagă acuzațiile și cere judecarea de la zero. Ar fi a doua oară când dosarul ar reîncepe de la zero. De ce l-a refuzat instanța această solicitare? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. -        Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor cu drone rusești: 25 de mii de euro. Nota de plată va fi transmisă Rusiei. -        Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt, inclusiv pentru investigarea cauzelor de fraudare a fondurilor UE. -        Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă și ar putea fi nevoită să importe 300 de mii de muncitori din alte țări. -        Liderul separatiștilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte președintei Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, în fața amenințărilor Moscovei de a veni să-și apere compatrioții.   Știrile zilei: Republica Moldova a primit factura pentru reparația liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, avariată în luna martie în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat pentru NewsMaker că suma se ridică la aproximativ 500 de mii de lei moldovenești, echivalentul a 25 de mii de euro. Nota de plată urmează să fie transmisă Federației Ruse. „Ei au atacat linia, ei ne-au afectat infrastructura”, spune ministrul. În urma atacului cu drone, principala arteră prin care Republica Moldova importă curent din România a fost scoasă din funcțiune pentru aproape o săptămână, iar pentru a menține alimentarea cu energie, Moldelectrica, în coordonare cu operatorii din România și Ucraina, a activat rute alternative. Guvernul de la Chișinău a instituit atunci stare stării de urgență în energie pentru a putea gestiona situația de criză. *** Autoritățile moldovene își concentrează resursele pe corupția la nivel înalt. Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale. Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv ale celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat de Guvern. Centrul Național Anticorupție va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate. Iar în cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026. *** Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar soluția ar putea include importul a peste 300 de mii de lucrători din alte țări, a declarat ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, la TVR Moldova. Eugeniu Osmochescu a precizat că au fost identificate trei domenii principale care pot impulsiona creșterea economică: industria, tehnologia informației și comunicațiilor și agricultura. În contextul lipsei acute de personal, ministrul susține că importul de forță de muncă devine o necesitate. În același timp, el a dat asigurări că acest proces va fi strict reglementat și nu va pune în pericol securitatea statului. În paralel, autoritățile își propun să mobilizeze și resursele interne, inclusiv populația inactivă. *** Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, îi mulţumeşte Maiei Sandu pentru poziţia privind Transnistria, după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu a acuzat de la Moscova Chişinăul că încearcă să elimine trupele ruse din regiunea pro-rusă din estul Republicii Moldova. „Oricât de complicate ar fi relaţiile noastre, eu totuşi cred în politicienii moldoveni, a declarat K presei locale. Cred că spun adevărul şi că sunt împotriva soluţionării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanţe - şi înarmarea Moldovei, şi unităţile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna preşedintă când spune că nu doreşte să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Şi le mulţumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat marţi Vadim Krasnoselski, citat de NewsMaker și News.ro. Declaraţiile vin după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat autorităţile de la Chişinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-şi proteja cetăţenii din regiunea transnistreană. Mesajul a fsot preluat și de ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care a amenințat că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”. Chișinăul a reacționat amintind că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și a calificat declarațiile Moscovei drept „provocatoare, inacceptabile şi regretabile”. Şi Uniunea Europeană a respins ameninţările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susţine „pe deplin independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internaţional. Rusia este bună doar la a ameninţa, a minţi şi a submina stabilitatea regională”, a adăugat Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

 Chiar daca seful statului anunta că vom avea un nou cabinet intr-un orizont de timp rezonabil, santierul se anunta dificil, în condițiile în care formatiunile au propriile solicitari si sunt putin dispuse sa se intalneasca la mijloc.               Românii cumpără mai puțin, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică În mod normal, o scădere a consumului este privită ca un semnal prost pentru economie, mai ales într-o țară în care consumul a fost ani la rând principalul motor de creștere. În cazul României însă, consumul scăzut este mai degrabă un efect al încercărilor de a reduce deficitul bugetar, explică profesorul de economie Christian Năsulea. Il veti asculta mai tarziu.    Marș în Capitală de Ziua Europei Concentrat pe criza politica, Nicușor Dan anulează ceremonia de Ziua Europei la care era asteptata si presedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, dar societatea civila se mobilizeaza si organizeaza sambata un miting in Capitala. Ucraina, la fel ca restul Europei, va marca pe 8 mai victoria asupra Germaniei naziste din 1945,  în timp ce Rusia va celebra momentul pe 9 mai Kremlinul a anunţat că a luat importante măsuri de securitate pentru celebra sa paradă militară, la care, anul acesta, pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani, nu vor fi prezentate echipamente militare. Rusia anunţă că instaurează un armistiţiu unilateral, în Ucraina, timp de două zile, pentru 8 şi 9 mai, cu ocazia acestor festivităţi. Volodimir Zelenski ramane precaut.

Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews) - Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul) - Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare) Poza zilei: Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD au de ales între guvernare cu AUR pe față și guvernare cu AUR pe ascuns (G4Media) La o zi după debarcarea premierului Ilie Bolojan, realitatea dură cu care se confruntă președintele Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și PSD este că au de ales între două opțiuni mari și late: guvernare cu AUR pe față sau guvernare cu AUR pe ascuns. A treia nu există. Orice altceva este o poveste frumoasă, spusă doar pentru a ascunde lipsa de opțiuni, notează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. Cum s-a ajuns aici? Nicușor Dan, Grindeanu, familia Vasilescu-Manda și alți artiști ai demolării Guvernului Bolojan au mizat totul pe următorul scenariu: Guvernul cade, liberalii îl părăsesc în secunda doi pe Bolojan și se întorc cu coada între picioare într-un guvern condus de Predoiu sau de Nazare. Filmul s-a rupt pentru că liberalii au făcut zid în jurul fostului premier și au votat pentru a patra oară o rezoluție care stabilește că intră în opoziție și nu mai fac guvern cu PSD. USR s-a aliniat și el în spatele fostului premier. Spre surpriza tuturor, unii „trădători” din PNL i-au trădat pe trădători. De ce s-a strâns partidul în jurul lui Bolojan? Pentru că au descoperit, în sfârșit, un lider, o direcție și o perspectivă după ani de băltire în umbra PSD. Dar cei care au făcut din Bolojan un super-erou sunt chiar Nicușor Dan, Sorin Grindeanu, PSD și, ultimii pe listă, extremiștii de la AUR. Fără ei, fără disperarea lor de a scăpa de acest ghimpe în coasta afacerilor de partid și de stat, Bolojan nu ar fi ajuns un „super-erou” ovaționat frenetic în tribunele electoratului de dreapta. Cum ar putea forma PSD un Guvern fără AUR, PNL și USR. De câți „orfani politici ai Parlamentului” și „fugari” au nevoie social-democrații (HotNews) După ce Guvernul Bolojan a fost demis marți prin moțiunea de cenzură a PSD+AUR, pe scena politică începe sarabanda discuțiilor, negocierilor secrete și a consultărilor publice pe tema viitorului guvern. Fie că se gândesc la o formulă minoritară sau majoritară, partidele care își vor asuma formarea guvernului vor trebui să treacă prin câteva mari hopuri: să-l convingă pe președintele Nicușor Dan cu o variantă de premier, iar după asta, să strângă numărul suficient de voturi măcar pentru învestitură.  Oficial, social-democrații exclud o guvernare cu AUR, iar scenariul e respins și de președintele Nicușor Dan.  Fără PNL și USR, social-democrații mai au ca singură variantă teoretică o alianță cu UDMR, cu grupul minorităților naționale din Parlament și cu parlamentarii neafiliați și cu restul celorlalte partide mici parlamentare, unele considerate extremiste, gen POT, PACE sau SOS România.   Aceste formațiuni au 241 de parlamentari. Iar dacă ar vota cu toții „pentru”; noul Guvern ar fi învestit cu 8 voturi mai mult decât cele 233 necesare.  Totuși, potrivit informațiilor HotNews, PSD nu își dorește un guvern care să depindă de aceste „grupulețe”. Victoria Stoiciu, senatoarea care și-a dat demisia din PSD: „Cu sau fără social-democrați, prezența AUR la guvernare va reprezenta o catastrofă pentru România” (PressOne) Victoria Stoiciu, senatoare devenită recent independentă după demisia din PSD, vorbește într-un interviu pentru Pressone despre limitele compromisului în politică, riscul ascensiunii extremismului și parcursul personal care i-a definit convingerile de stânga.  Adevărul despre criza din AUR: „Simion nu mai are controlul deplin”. Ce urmează pentru partid (Adevărul) „Simion nu mai controlează foarte bine partidul” – este diagnosticul pus de sociologul Barbu Mateescu într-o analiză despre viitorul AUR. Pe măsură ce partidul încearcă să devină „respectabil” pentru a fi acceptat la masa puterii, influența unor noi lideri crește, pregătind terenul pentru o confruntare internă ce ar putea culmina cu înlăturarea de la vârf a unuia dintre grei. În același timp, Ludovic Orban avertizează că jocul de imagine cu premierul Călin Georgescu este doar o iluzie electorală, într-un moment în care criza politică și ignorarea AUR de către președintele Nicușor Dan împing formațiunea spre o izolare tot mai mare. Integral în Adevărul. Criza politică s-a transformat în criza încrederii în leu: Cum și de ce s-a depreciat cu -3,4% moneda națională. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei (CursDeGuvernare) Miercuri, 6 mai, moneda euro a crescut brusc, precum în zilele ultimei săptămâni, la nivelul istoric de 5.2688 lei. Criza politică declanșată de PSD s-a transformat prin demiterea guvernului Bolojan într-o criză guvernamentală, care mai departe pare să se transforme într-o criză a încrederii în leu. Fenomenul vine pe fondul ”euroizării” economiei și a finanțelor personale din ultimul an, ca urmare a avantajului de până acum a creditelor în euro. Acest avantaj tocmai se topește. Deprecierea rapidă din ultimele zile indică o panică în piața valutară, în special în rândul gospodăriilor populației și companiilor, având în vedere faptul că: 1. dobânzile suverane la obligațiunile în lei au fost stabile marți și chiar au scăzut miercuri (ceea ce indică o oprire a ieșirilor de capital); 2. dobânzile de piață monetară, atât cele ROBOR, cât și cele pe termen scurt (pentru finanțările pe 1 zi – T/N – și cele overnight – O/N) au rămas stabile. Mișcarea actuală, susținută, de depreciere a leului este mai negativă ca cea din mai 2025, când BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja leul, reamintește CursDeGuvernare.

PSD ar trebui să-și ceară scuze pentru criza politică pe care a creat-o, spune la RFI deputatul PNL Robert Sighiartău, după căderea Guvernului Bolojan, în urma moțiunii de cenzură. El afirmă că în PNL e liniște și că puciul a căzut. Robert Sighiartău, despre criza politică: ”PNL nu va face o propunere de premier, merge cu mandatul pe care l-a primit din partea Biroului Permanent Național, adică acela de a spune președintelui României că odată cu căderea acestui Guvern și provocarea acestei crize, PSD trebuie să vină cu soluții la guvernare”. Despre tentativa de puci din PNL: ”Puciul în Partidul Național Liberal și această strategie de schimbare a lui Bolojan prin moțiune de cenzură și apoi, poate, printr-o fracțiune din PNL a căzut. Partidul Național Liberal are o conducere, are un președinte și PSD trebuie să învețe să-și respecte partenerii”. Despre o posibilă nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ca premier: ”Se poate, se poate nominaliza din nou, ar fi, poate, cea mai bună soluție pentru România, însă asta ar însemna ca PSD să-și asume eșecul politic din această perioadă și să-și ceară scuze românilor pentru provocarea acestei crize, care a avut la bază doar interese politice și de grup”.

Analyze That 65 Cătălin Striblea este live cu principalele subiecte ale zilei. Ce șanse mai are Bolojan? Poate exista un guvern PSD plus AUR? Cine ar fi premieri din PNL? Ce minuni a mai făcut Lia. Așteptăm opiniile și întrebările voastre.

Pål Vegard Hagsæther er Europa-korrespondent for Aftenposten. 3. april hadde han en artikkel om spesielle EU-parlamentarikere. En av dem var Ilaria Salis. Hun er Antifa og i februar 2023 deltok hun i et overfall med hammere på utpekte politiske fiender på åpen gate i Budapest. Overfallet ble filmet: Svartkledte, maskerte går til angrep med hammere. Det er meget brutalt.Men Aftenposten kaller henne. antifascist. Et vanlig borgerlig menneske vil si at Antifa opptrer som fascister. Ilaria Salis (41) jobbet som lærer i videregående skole i Italia, der hun underviste i historie og latin. På fritiden var hun engasjert antifascist.I februar 2023 var hun i Budapest for å protestere mot en nynazistisk samling. Der ble hun arrestert av politiet og anklaget for forsøk på voldelige angrep og medlemskap i en venstreekstrem organisasjon. Salis benekter anklagene.Hun ble sittende i varetekt i totalt 15 måneder. Her ble hun utsatt for flere brudd på grunnleggende rettigheter: Ingen mulighet for kontakt med familien, ingen advokat eller tolk, manglende tilgang på hygieneprodukter og medisinsk behandling, en celle infisert med insekter. Da hun ble fremstilt for retten og folk kunne se at hun var påført lenker og håndjern, fikk det voldsom oppmerksomhet hjemme i Italia.Litt senere fikk hun en henvendelse fra Den italienske grønne og venstrealliansen: Kunne hun tenke seg å stille til valg?https://www.aftenposten.no/verden/i/k0wkJB/moet-de-mest-uvanlige-europapolitikerneAftenposten legger sine beskyttende armer rundt Salis.Det nye progressive woke-venstre rummer voldelige aktivister, de tar dem inn under sine beskyttende vinger.Onsdag tok det amerikanske justisdepartementet ut 11 tiltalepunkter mot Southern Poverty Law Center for å ha finansiert ekstreme grupper på høyresiden. SPLC finansierte sine motstandere for å vise sin berettigelse overfor samfunn og donorer.  Under pressekonferansen ble Kash Patel spurt: Påstår du at SPLC har finansiert KKK? -Jeg påstår ikke, de er tiltalt basert på etterforskning, svarte Patel.NTB har ikke omtalt saken og den tausheten er talende. Norske medier farer med harelabb over vold og trusler fra venstresiden.I Virginia truet justisminister Jay Jones med å henrette sin Republikanske motkandidat og hans barn. Truslene lå noe tilbake i tid, men de kom frem under valgkampen og ville i det Amerika som man trodde eksisterte ført til at partiet trakk sin støtte. Men det motsatte skjedde. Når trusler om drap ikke får konsekvenser er en grense overskredet. Guvernørkandidat Spanberger fikk spørsmål om truslene under valgkampen. Hun sto bare stille på podiet og svarte ikke med ett ord.Nå har hun gjennomført folkeavstemningen som fratar Republikanerne fem delegater til Representantenes hus. Obama deltok i valgkampen. Demokratene viser igjen at de er villig til å vinne med alle midler.Når en part i politisk kamp velger å sjalte ut hevdvunne regler skjer det noe med klimaet.

Urmărește Știrile zilei de la Recorder pentru cele mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

În ajunul Paștelui, aducerea Focului Haric de la Ierusalim scoate la iveală o competiție veche între cele două mitropolii din Republica Moldova: Mitropolia Moldovei, sub Patriarhia Rusă, și Mitropolia Basarabiei, sub Patriarhia Română. În timp ce Mitropolia Basarabiei a găsit rapid o soluție prin România, Mitropolia Moldovei a ezitat, așteptând aprobări oficiale din Israel, accentuând cursa pentru cine „reușește” primul și mai sigur. Invitatul nostru matinal susține că disputa, declanșată chiar în pragul celei mai importante sărbători ortodoxe, depășește sfera religioasă. Liliana Barbăroșie discută pe tema instrumentării politice a bisericii cu jurnalistul Mihai Isac. Temele ediției: - Republica Moldova are motive întemeiate să urmărească felul în care votează maghiarii pe 12 aprilie. Ultimele investigații de presă arată ce făcea Viktor Orban în spatele ușilor închise când se negocia aderarea Ucrainei, dar și Republicii Moldova la UE. Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Este Joia Mare, ziua în care mirosul cozonacilor și al păscuțelor cuprinde fiecare localitate. Urmând tradiția, de dimineața gospodinele de la sate în special s-au apucat de plămădit și frământat aluatul. Iar cine are poftă de un cozonac moldovenesc ca la mama acasă, îl poate găsi și pe rafturile magazinelor. Brutăria din satul Bardar din R.Moldova are grija ca deliciile pascale să ajungă și la moldovenii din România, Franța, Germania sau Irlanda. Cum se pregătește la Bardar pasca, Panettone sau Colomba, aflăm din reportajul Valeriei Vițu. - De Ziua Internațională a Romilor, pe 8 aprilie, familia Răducan, și-a așteptat rândul la cuptor pentru a pregăti bucatele pascale. În mahalaua din orașul Otaci, unde locuiește, este un singur cuptor, iar în Săptămâna Mare fiecare familie are, pe rând, o zi pentru pregătiri, după o tradiție păstrată din vechime. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca. - Pitești este o localitate care riscă să dispară de pa hartă. Să nu credeți că de pe harta României. De pe harta Republicii Moldova. Este un sat mic, unde au mai rămas o mână de oameni. Dar, chiar și așa, micul Pitești se pregătește de Paște, dar și de Paștele Blajinilor, care este marcat peste o săptămână. Un reportaj semnat de Veronica Gherbovețchi. - Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Vizita oficială a Maiei Sandu în Irlanda. - Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic. Pe lângă prețurile crescute, există și problema stocurilor – Republica Moldova mai are motorină pentru 8-9 zile. - Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. - Cod galben de înghețuri în Republica Moldova până duminică, adică inclusiv în noaptea de Paște. Știrile zilei: Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, pentru a face „pași decisivi” în parcursul european. Este mesajul președintei Maia Sandu transmis miercuri într-o conferință de presă comună cu premierul irlandez, Micheál Martin. În cadrul vizitei oficiale a președintei de la Chișinău în Irlanda a fost semnat un acord privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere pentru cetățenii moldoveni. În Irlanda locuiesc pentru 30 de mii de cetățeni moldoveni. *** Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat ieri de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. Reforma prevede reducerea numărului de primării și consilii locale, trecerea de la 32 la 10 raioane și un număr minim de 3000 de locuitori pentru o primărie. Autoritățile pro-europene de la Chișinău au anunțat anterior să reforma administrației publice locale ar urma să fie votată în toamnă de Parlament, iar alegerile locale de anul viitor vor avea loc în baza noii structuri administrative. *** Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic, declarată după ce Rusia a lovit cu drone linia electrică Isacceca Vulcănești, principala cale de import de curent pentru Republica Moldova. Chiar dacă linia a fost reparată, situația rămâne fragilă, inclusiv din cauza șocurilor externe determinate de situația din OM și crizei în asigurarea cu carburanți. În această etapă, anunță autoritățile, scopul principal este monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru o eventuală penurie. Pe lângă prețurile care au ajuns la un nivel fără precedent în Republica Moldova, există și problema stocurilor – cele de motorină sunt la limită, însă autoritățile dau asigurări că situația este deocamdată „gestionabilă”. Stocurile de motorină sunt estimate la aproximativ 8–9 zile de consum – dintre care 5–6 zile în depozite și încă circa 3 zile în stațiile de alimentare. În acest context, benzinăriile care au motorină, dar nu o vând sunt sancționate.  ANRE a anunțat că unele controale s-au încheiat deja cu amenzi. Instituția intervine în urma sesizărilor primite de la cetățeni. *** În ajunul sărbătorilor de Paște, autoritățile avertizează cetățenii să-și facă cumpărăturile în locuri autorizate și din surse sigure, în special când vine vorba despre ouă, carne, produse de panificație sau vopsea pentru ouă. *** Meteorologii au emis un Cod galben de înghețuri până pe 12 aprilie, adică inclusiv în noaptea de Paște, cu intensități cuprinse între -1 și -3 grade noaptea și dimineața.

În episodul de azi descifrăm mecanismele economice care ne influențează direct buzunarul. Nu rata o discuție esențială pentru a înțelege contextul economic actual și pentru a lua decizii financiare informate. Alături de analistul financiar Cristi Tudorescu, analizăm temele fierbinți ale momentului: Piața carburanților: Cum vor funcționa, de fapt, măsurile luate de Guvern? Prețul petrolului: De ce barilul nu dă încă semne de stabilizare și ce înseamnă asta pentru noi? Bursa de valori: Care este evoluția piețelor și unde ne aflăm în acest moment?

Guvernul va declara maine stare de urgenţă pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere. Măsurile vor fi valabile 6 luni. Cat ajuta aceste solutii sau dac doar asta isi permite sa faca Romania in acest moment, ne lamurim imediat.    Donald Trump amână ultimatumul la adresa Teheranului Donald Trump anunță că SUA și Iranul au avut „discuții foarte constructive” și amână atacurile asupra infrastructurii energetice. Un anunt dupa care bursele revin pe plus. Totusi, Teheranul dezminte că ar avea loc discuţii cu americanii.  Alegeri locale: Stânga franceză poate răsufla uşurată âÎn urma turului 2 al municipalelor desfăşurat duminică în peste 1.500 de comune, candidaţii socialişti sau ecologişti se impun la Marsilia, Lyon şi, mai ales, la Paris. Emmanuel Grégoire este numele viitorului prim edil al capitalei franceze.  Alexandru Muraru la RFI: Posibil proiect major de dreapta, de tipul Alianței DA Un proiect major al dreptei de tipul Alianței Dreptate și Adevăr s-ar putea contura în vederea alegerilor din 2028, spune la RFI vicepreședintele PNL Alexandru Muraru. Liderul PNL Iași precizează că există discuții informale în acest sens, de câteva săptămâni. Cu cine discuta liberalii va spunem mai tarziu. 

Senatorul USR Ștefan Pălărie spune la RFI că bugetul de stat pe 2026 poate trece de Parlament în cel mult două săptămâni. El prezintă de asemenea liniile roșii pentru partidul său în privința bugetului. Senatorul critică pe de altă parte blocajele din coaliție cauzate de PSD. Ștefan Pălărie, despre tensiunile din coaliție: ”Din păcate, am ajuns să ne obișnuim cu această stratagemă a celor de la PSD, care pare că în timpul zilei sunt ceva și în timpul nopții se transformă, ziua avem conversații tehnice, politice, pe prioritățile legate de țară, legate de bugetul de stat, iar apoi, seara, după ce au ieșit din aceste întâlniri, pare că alte persoane sau aceleași persoane însuflețite de alte spirite devin uneori chiar contradictorii total cu ceea ce au declarat în timpul zilei”. În opinia sa, ”amenințările PSD sunt un fel de mic pistol cu apă, tocmai pentru că pe modelul poveștii cu Petrică și lupul, PSD face în fiecare săptămână consultare dacă mai rămâne sau nu, dacă votează bugetul sau nu”. Despre bugetul pe 2026: ”Eu cred că în momentul de față au rămas puține lucruri de reglat și că pe parcursul săptămânii viitoare bugetul de stat va fi asumat în Guvern și va ajunge în Parlament, în așa fel încât peste două săptămâni să-l trecem prin dezbatere parlamentară și să devină lege promulgată la Cotroceni”.

Eurodeputatul PMP Eugen Tomac spune într-un interviu la RFI că România trebuie să rămână un stat predictibil. Consilierul prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni afirmă pe de altă parte că există o serie de îngrijorări legate de învățământul în limba română din Ucraina. Parlamentarul european vorbește de asemenea despre relația cu Republica Moldova. Eugen Tomac, despre tensiunile din coaliție: ”Avem patru partide, nu este ușor, sunt patru partide care au viziuni diferite, opțiuni politice diferite, doctrinare și nu numai, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea economică și evident că atunci când sunt puncte de vedere extrem de diferite, se poate naște și o dezbatere mai mult sau mai puțin aprinsă. Important este că avem un Guvern, că există stabilitate politică”. Despre românii din Ucraina: ”Ucraina începe să înțeleagă că pentru noi acest subiect nu este doar o preocupare legitimă legată de relația între țara mamă și comunitatea care locuiește în Ucraina, ci este un subiect extrem de important, pe care președintele României îl tratează cu foarte multă seriozitate, este o prioritate în relația noastră cu Ucraina. Evident că avem un dialog intens în momentul de față în ceea ce privește reforma educațională din Ucraina, pentru că o serie de decizii ne îngrijorează”. În opinia sa, ”noi nu vrem decât un lucru foarte firesc, în oglindă ceea ce oferă statul român minorității ucrainene din România să beneficieze și minoritatea română din Ucraina”.

Do čela nejvlivnější centrální banky světa míří ostrý kritik její dosavadní politiky. Americký prezident Donald Trump nominuje do vedení Federálního rezervního systému (FED) Kevina Warshe. „Trhy reagují pozitivně – očekávají, že to nebude někdo, kdo Trumpovi půjde stoprocentně na ruku, ale že povede rozumnou monetární politiku,“ říká v pořadu Řečí peněz Jan Švejnar, zakladatel CERGE-EI a ředitel Centra pro globální hospodářskou politiku na Kolumbijské univerzitě v New Yorku.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu declară într-un interviu la RFI că judecătorii care boicotează ședințele CCR privind pensiile magistraților ar trebui să răspundă penal. Parlamentarul vorbește de asemenea despre cea mai recentă măsură a Guvernului legată de concediile medicale: ”Este halucinant”. Emanuel Ungureanu, despre cei patru judecători propuși de PSD, care au boicotat ședințele CCR pe tema pensiilor pentru magistrați: ”Părerea mea este că cei patru judecători constituționali, acești oameni puși de PSD acolo ar trebui să răspundă penal, pentru că ceea ce comit ei cu sfidare este un abuz de putere cât se poate de clar”. Despre decizia Guvernului ca românii să nu mai aibă plătită prima zi a concediului medical: ”Mi se pare o măsură halucinantă (...). Chestiunea asta, să dai o lege, pentru că unii s-ar putea să fure, pentru că unii s-ar putea să mintă, păi, de ce avem atâtea instituții de control, care ar trebui să meargă și să verifice care concedii sunt fictive și care nu sunt?”. Despre mesajul premierului Ilie Bolojan după ultima ședință de Guvern din 2025: ”Românii au strâns cureaua, dar clientela de partid nu. Sunt cheltuieli ale statului care puteau fi reduse mult mai mult și nu s-a făcut acest lucru, întâi s-a luat de la populație și mai puțin de la privilegiați. Deci e loc de mult mai bine și era loc de mult mai bine să se ia de la clientela de partid”.

Partidul stat are o problemă. În premieră, după trei decenii, social democrații au pierdut majoritatea în Curtea Constituțională, întreaga arhitectură a statului, fluxurile de exercitare a influenței și privilegiile elitei politice fiind în pericol din perspectiva regimului instituit după 1990, notează SpotMedia. Plecarea a patru judecători dintr-o ședință CCR pentru a amâna reforma pensiilor speciale ale magistraților indică o situație de criză pe culoarele întunecate ale puterii din România. Gestul celor de mai sus anunță două lucruri importante, potrivit sursei citate: - În acest moment există o majoritate anti-PSD în cadrul Curții Constituționale, prima de la debutul funcționării instituției, iunie 1992; - PSD exercită în continuare presiuni asupra judecătorilor nominalizați de partid, determinându-i să se opună oricărei reforme din sistemul de justiție.Cei patru judecători ai Curții Constituționale numiți de PSD care au boicotat ședința de azi dedicată reformei pensiilor speciale ale magistraților au cerut în cursul zilei de duminică un nou termen de ședință după 15 ianuarie, au declarat pentru G4Media surse politice. Cererea vine în contextul în care conducerea CCR a decis că următoarea ședință va fi luni, iar proiectul de lege al guvernului Bolojan privind reforma pensiilor speciale ale magistraților prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie. Într-un dialog cu HotNews, Tudorel Toader, fost judecător CCR, spune că situația este una atipică, iar legea nu impune o limită și judecătorii pot amâna la nesfârșit decizia. Cu toate acestea, el a subliniat că episodul de ieri, când patru judecători au părăsit sala de ședințe și astfel au lăsat Curtea fără cvorum, ... este unul pe care nu l-a întâlnit niciodată. Legea spune că la ședință trebuie să participe minimum 6 judecători din nouă pentru ca să existe cvorum pentru un verdict. România riscă în continuare să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR. Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Bătaie pe Hidroelectrica. O retehnologizare majoră și-a triplat costurile. Se bat pe ea firme din România, Croația, Israel și Azerbaidjan, cu subcontractori și din Ucraina scrie Profit.ro. Costurile estimate totale ale proiectului de retehnologizare a hidrocentralei Brădișor de pe Lotru, din portofoliul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-au triplat în perioada 2020-2024, de la 36,024 milioane euro plus TVA la 121,892 milioane euro plus TVA, în prezent fiind în derulare a treia licitație consecutivă de atribuire a contractului de execuție, după anularea primelor două, relevă date analizate de Profit.ro. Turiștii străini veniți în România în interes de afaceri au cheltuit, în trimestrul al treilea, peste un miliard de lei, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), scrie aceeași publicație. Din totalul cheltuielilor în scop profesional și de afaceri, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,3%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile pentru cumpărături au fost de 18,2%, iar cele pentru restaurante și baruri au reprezentat 17,9%, din totalul cheltuielilor în scop particular. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,2% au fost destinate atât pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor, cât și pentru cumpărarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar 27,6% pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri.

Proiectul actual conține o concesie majoră acceptată de Kiev. Zelenski a declarat că este gata să-și retragă trupele din zonele din estul regiunii Donețk care se află încă sub controlul Kievului și să transforme aceste teritorii într-o zonă demilitarizată. Oferta lui Zelenski privind o zonă demilitarizată a venit cu o condiție: Rusia ar trebui să-și retragă forțele dintr-o zonă echivalentă din Donetsk. Dezvoltam imediat.   Consiliul Superior al Magistraturii a transmis rezultatele primului chestionar adresat judecătorilor către președintele Nicusor Dan, Guvern și Ministerul Justiției Peste 98% dintre judecători „au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției”, iar problema principală pe care au identificat-o este volumul foarte mare de muncă. O consultare internă în acest caz este firească, însă nu înseamnă că poate fi și de încredere, atrage atenția la RFI Roxana Pencea, coordonatoare campanii Declic. Un interviu in aceasta seara.  Franța condamnă sancțiunile impuse de Administrația Trump fostului comisar european Thierry Breton, cel care a sancționat marile rețele sociale americane Administrația americana a suspendat vizele pentru 5 europeni cu funcții importante, despre care spune că au fost implicaţi în cenzurarea platformelor de socializare americane. Oficialii de peste ocean considera ca reglementările europene depăşesc normele legitime. Emanuel Macron vorbeste de intimidare iar Comisia Europeana cere clarificari.

. Ea pune în aplicare deciziile agreate în coaliţie şi prevede, printre altele, majorarea salariului minim şi reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri dar si reducerea subvențiilor pentru partide. Ordonanta prevede înghețări în zona pensiilor și indemnizațiilor. Nici pensiile de serviciu nu vor fi actualizate anul viitor.   Cine va fi noul ministru al Educației? După demisia ministrului Educației, Daniel David, în spațiul public au apărut primele informații pe surse privind posibilii succesori la conducerea ministerului. Surse politice indică două nume aflate în discuție, iar o nominalizare ar putea fi făcută chiar astăzi. Fenomenul nostalgiei pro-totalitare e din ce în ce mai pregnant în mediul online Un sondaj comandat recent de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc arata ca peste 55% din cei chestionati consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, mai bine de 66 la suta apreciau că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun iar 48 de procente considerau că în comunism se trăia mai bine. E un fenomen îngrijorător și dificil de cuantificat în totalitate, spune Danial Șandru, directorul IICCMER.

Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) - Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) - Eșecul SRI în cazul traficului de identitate în favoarea rușilor. De zeci de ani, se vinde cetățenia română VIDEO (SpotMedia) - Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Guvernul n-a izbutit în 1.500 de zile să-și reformeze toate companiile, deși știa că poate pierde sute de milioane de euro (Europa Liberă) România ar fi trebuit să elimine până pe 28 noiembrie conducerile interimare și să numească, la toate companiile de stat, șefi profesioniști, selectați prin proceduri transparente și competitive. N-a izbutit. Până la aceeași dată, ar fi trebuit să demonstreze că peste 90% din companiile sale din domenii cheie – precum energia – respectă principiile de guvernanță corporativă stabilite de OCDE. N-a izbutit. La fel cum nu a reușit, deși și-a asumat că va face acest lucru încă din 2021, să adopte o lege prin care să reformeze pensiile de serviciu ale magistraților. Nota de plată va veni vineri, de la Bruxelles, de unde Bucureștiul poate afla dacă va pierde sute de milioane de euro din PNRR. Continuarea, pe pagina Europei Libere. Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) Termenul limită pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR expiră vineri, la miezul nopții. Patru jaloane care în total valorează 807 milioane de euro.  Astăzi, Premierul Bolojan urmează să convoace o ședință extraordinară de Guvern în care să adopte proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților, a anunțat, ieri purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Este proiectul strâns legat de jalonul de 231 de milioane de euro, care avea ca termen limită 28 noiembrie.  Guvernul României speră acum să obțină o anumită sumă din toata tranșa de 231 de milioane de euro. Va folosi în fața Comisiei, argumentul că a făcut tot ce i-a stat în putință să adopte un proiect privind reducerea cheltuielilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.   Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) Cum se pune în practică Strategia Națională de Apărare? Cine îi poate determina pe profesioniștii din instituțiile de forță să lucreze mai mult în interesul țării decât în propriul interes? Dar pe politicieni? Strategiile Naționale de Apărare adoptate de Parlament din cinci în cinci ani nu au schimbat fundamental riscurile și amenințările care vin din interior.  În actualul context, serviciile secrete ar trebui într-adevăr să fie mai implicate fiindcă războiul de la graniță aduce noi riscuri și amenințări. Dar pot aceste servicii să salveze țara?  Jurnalista DW Sabina Fati reamintește că niciunul dintre cele șase servicii secrete nu a sesizat anul trecut riscul în cazul lui Călin Georgescu, omul Moscovei care a fost pe cale să ajungă la Cotroceni. Niciunul nu a blocat primirea ilegală, pe baza unor acte false a cetățeniei române pentru 300 de ruși, dintre care unii lucrează pentru oligarhi din jurul lui Vladimir Putin. Un pașaport românesc poate fi cumpărat cu maxim 40.000 de euro. Apoi, serviciile i-au lăsat și pe alți oligarhi ruși să-și continue afacerile în România după începerea războiului inclusiv în sectoare strategice, cum e energia. Cum pot serviciile secrete românești să ajute la depistarea corupției când ele și-au pierdut credibilitatea, inclusiv pe plan extern? Un fost adjunct SRI e anchetat pentru corupție, în vreme ce șeful serviciului de spionaj e acuzat de plagiat cu probe elocvente, iar el vrea să-și scape pielea la Curtea Constituțională, unde contestă două articole din Legea învățământului superior.  Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea) Ministrul apărării Ionuț Moșteanu a reacționat pe Facebook după ce Libertatea a scris despre neclaritățile din CV-urile sale oficiale. Politicianul a publicat pe pagina lui din rețeaua de socializare o fotografie a unei diplome pe care afirmă că a obținut-o de la Universitatea Bioterra. Mai mult, ministrul habar nu are când a început facultatea, în toate CV-urile sale punând anul 1996, când, de fapt, anul începerii studiilor a fost 1995 conform documentelor obținute de Libertatea. Durata studiilor a fost de 5 ani, că diploma a fost obținută după sesiunea septembrie 2015 și că a fost eliberată în august 2018. Și nu a absolvit Management, ci Management Agroturistic, adică a studiat pentru a deveni șef de pensiune sau de hotel.

PSD ar trebui să decidă dacă rămâne sau nu la guvernare, declară într-un interviu la RFI deputatul PNL Robert Sighiartău. El critică poziția social-democraților pe tema reducerilor de cheltuieli din administrație. Liberalul vorbește de asemenea despre pensiile magistraților și așteptările de la CSM și CCR. Robert Sighiartău, despre poziția PSD pe tema administrației: ”Mi se pare deplasată. În momentul în care PSD a acceptat să intre la guvernare, în programul de guvernare votat în Parlament odată cu Guvernul scrie negru pe alb că în administrația centrală se estimează reducerea cu cel puțin 20% a personalului, deci nu 10%, 20%, asta este scris în programul de guvernare votat de parlamentarii PSD, membrii de Guvern ai PSD-ului, inclusiv de Sorin Grindeanu”. În opinia deputatului PNL, ”în momentul în care vorbim de reducerea cheltuielilor statului, e clar că socialiștii pun bețe-n roate. Amenințarea PSD cu privire la ieșirea de la guvernare este o alarmă falsă și nu o vor face, deși până la urmă, ar trebui clar să decidă ce fac, stau în acest Guvern, îl susțin sau nu, e bine să știm acest lucru”. Despre pensiile magistraților: ”Propunerea Guvernului este de bun simț, asta luând în calcul și compromisul care s-a mai făcut și aici mă refer la modificarea perioadei de tranziție, care în vechiul proiect era la 10 ani, acum este de 15 ani. Din punctul nostru de vedere, al PNL, este o modalitate de calcul de bun simț, adică o pensie medie de 5.000 de euro, așa cum va ieși pe acest calcul, eu cred că este de bun simț”.

Medierea presedintelui intre liderii Coalitiei si magistrati nu a functionat. Deși politicienii ar fi de acord cu majorarea perioadei de tranziție, nu acceptă cererea magistraților de a crește valoarea pensiei față de cea din proiectul Guvernului Bolojan.  Propunerea guvernului, de 70% din ultimul salariu net, a fost respinsa de CCR.   Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dă asigurări că prețurile carburanților la pompă nu vor exploda În Guvern s-a făcut deja un grup de lucru și se pregătește un proiect de lege pentru a limita eventuale efecte ale decizie Lukoil de a-si vinde activele străine după sancțiunile impuse de SUA. Gigantul rus are în România un lanț de 300 de benzinării și deține rafinăria Petrotel care rafinează 20% din consumul intern. Franţa comemorează cele mai sângeroase atentate din istoria ţării În seara zilei de 13 noiembrie 2015, seria de atacuri jihadiste începută la Stade de France şi terminată în baia de sânge de la sala Bataclan s-a soldat cu 132 de morţi – printre care şi doi români - şi peste 400 de răniţi. Din comandoul de 9 terorişti islamişti, doar unul a supravieţuit. Salah Abdeslam a fost judecat şi condamnat la închisoare pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată. Coalitia la guvernare din Germania a ajuns la o intelegere privind serviciul militar Toţi tinerii de 18 ani, bărbaţi şi femei, vor trebui să completeze un chestionar despre abilităţile şi disponibilitatea lor de a se înrola. De asemenea, bărbaţii cu acea vârstă vor fi convocaţi pentru un examen medical. Voluntarii vor primi o soldă lunară de 3.000 de dolari. Acordul urmează să fie supus aprobării parlamentului. 

Květináče, zahradní nábytek a možná i silniční svodidla z recyklovaného plastu, to všechno chce ve své manufaktuře na Guvernérském ostrově u Manhattanu vyrábět nadšenec do recyklace a průmyslového designu Barent Roth. Jeho projekt navíc zahrnuje malou solární továrničku umístěnou do přepravního kontejneru, takže výroba je maximálně udržitelná. Velký byznys to zatím není, ale Barent věří, že se karta brzy obrátí.

Květináče, zahradní nábytek a možná i silniční svodidla z recyklovaného plastu, to všechno chce ve své manufaktuře na Guvernérském ostrově u Manhattanu vyrábět nadšenec do recyklace a průmyslového designu Barent Roth. Jeho projekt navíc zahrnuje malou solární továrničku umístěnou do přepravního kontejneru, takže výroba je maximálně udržitelná. Velký byznys to zatím není, ale Barent věří, že se karta brzy obrátí.Všechny díly podcastu Zápisník zahraničních zpravodajů můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la București a fost o demonstrație de forță diplomatică, menită să transmită un mesaj de continuitate și stabilitate strategică pe flancul estic, cu efecte și asupra Republicii Moldova. Pentru observatorii de la Chișinău, prezența lui Rutte vine să contracareze interpretările propagandistice ale Federației Ruse legate de decizia Washingtonului de a reduce formal efectivele americane din România. O corespondență semnată de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Cum s-a văzut de la Chișinău vizita la București a noului secretar general al NATO, Mark Rutte. - Invitata Moldova Zoom de astăzi este Ramona Strugariu, directoarea Institutului Național al Justiției de la Chișinău. Într-un moment în care reformele din sistemul judiciar vor trebui doar să se amplifice, iar resursa umană este încă deficitară, Ramona Strugariu vorbește despre o soluție care ar putea schimba rezultatul: accesul direct în profesie al absolvenților Institutului Național al Justiției, așa cum se întâmplă în România. - Prima decizie a noului Guvern de la Chișinău a fost să închidă Centrul Cultural Rus. Dar Rusia are în continuare în România o instituție similară, constată jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Povestea tinerei artiste elisen.li: vocea unei generații care se întoarce acasă pentru a construi, a inspira și a schimba viitorul Republicii Moldova. Ecaterina Tanasiiciuc a căutat să afle povestea artistei elisen.li și a omului Elisaveta Ivasiuc. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău. - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, mulțumește României pentru sprijinirea Republica Moldova în combaterea amenințărilor hibride din partea Rusiei. - Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria. Știrile zilei: Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în fața noului Parlament de la Chișinău, ales în urma scrutinului din 28 septembrie și care este dominat de o majoritate pro-europeană. Roberta Metsola a venit cu mesaje de sprijin pentru parcursul european accelerat al Republicii Moldova și a dat asigurări că Bruxellesul va susține aspirația Chișinăului de a avea un acord de aderare în 2028. În același timp, ea a subliniat că transparența în cheltuirea fondurilor europene este esențială. Roberta Metsola efectuează o vizită de două zile în Republica Moldova în cadrul căreia are întâlniri cu oficialii moldoveni, dar și ci tinerii de la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele României, Nicușor Dan, cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei și la faptul că România sprijină R. Moldova în acest sens. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu oferit portalului Calea Europeană. „Vă pot asigura că întreaga NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre”, a continuat secretarul general al Alianței. Președintele Nicușor Dan a prezentat în octombrie liderilor europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga, un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Mark Rutte a precizat că a văzut același mod de operare și la alegerile parlamentare din R. Moldova. „Mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți în acest sens pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil”, a spus Mark Rutte. *** Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria, așa-numitul Coridor Vertical, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii de gaze și energie, care au redus producția internă cu cel puțin jumătate. Folosirea traseului de către Ucraina a devenit posibilă după ce recent România și Republica Moldova au redus cu 50 la sută tarifele de tranzit prin Coridorului vertical. *** Comerciantul global de mărfuri Gunvor a renunțat la achiziția activelor externe ale „Lukoil”. Decizia vine după ce Ministerul de Finanțe al SUA a numit compania de trading petrolier „o marionetă a Kremlinului”, scrie Ziarul de Gardă. În Republica Moldova Lukoil are o cotă de piață importantă și este furnizor unic pentru aeroportul internațional Chișinău. Autoritățile moldovene sunt în căutarea de soluții pentru a preveni o eventuală criză. „Lukoil” anunțase vânzarea activelor sale din străinătate, evaluate la aproximativ 20 de miliarde de euro, la patru zile după ce a fost supus sancțiunilor americane, iar trei zile mai târziu ajunsese la un acord cu traderul de petrol Gunvor. Pentru încheierea tranzacției era necesară aprobarea autorităților americane responsabile de sancțiuni. Totuși, Ministerul de Finanțe al SUA a declarat că „atâta timp cât Putin continuă aceste crime fără sens, marioneta Kremlinului — Gunvor — nu va primi niciodată o licență pentru a opera și a obține profit”. După această declarație, reprezentantul Gunvor, Seth Pietras, a declarat pentru Politico că firma își retrage oferta pentru activele externe ale „Lukoil”.

Guvernul de la Chișinău caută soluții pentru criza generată de cota mare pe piața moldovenească a companiei rusești Lukoil, ajunsă sub sancțiunile americane. Vicepremierul pentru infrastructură, Vladimir Bolea, a dat asigurări să aeroportul internațional Chișinău nu va rămâne fără combustibil, chiar dacă Lukoil este singurul furnizor pentru aeroport. „Căutăm soluții pe trei paliere distincte: rețeaua de benzinării, infrastructura de depozitare en-gros și, cu prioritate, infrastructura vitală de pe teritoriul aeroportului pentru a asigura stabilitatea pieței și securitatea energetică a țării”, spune Vladimir Bolea. Temele ediției: - Închiderea Centrului cultural rus din R.Moldova, prima decizie a noului Guvern de la Chișinău. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie cu ministrul Culturii, Cristian Jardan. - Cum și dacă poate deveni România refugiu pentru cetățenii moldoveni. Cronica semnată de jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Cum funcționează programul de stagii în instituțiile publice, care oferă tinerilor poziții în Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova. După trei luni, cei mai buni au posibilitatea să se angajeze fără concurs. Un reportaj de Ecaterina Tanasiiciuc. - Tensiunile religioase din nordul Moldovei ajung din nou în instanță. Șase locuitori din Grinăuți, raionul Rîșcani, au fost trimiși în judecată, acuzați că l-au agresat pe preotul care a decis trecerea bisericii din sat la Mitropolia Basarabiei. Un reportaj de Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe astăzi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova - Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic, bloc care a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Există suspiciuni că acesta ar fi primit finanțare ilegală din Rusia. - Comisia pentru politică externă din noul parlament suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei - Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate actele de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Știrile zilei: Cabinetul de miniștri condus de premierul Alexandru Munteanu a avut miercuri dimineața prima ședință după învestire, iar primul punct pe agendă a fost denunțarea Acordului cu Guvernul Federației Ruse privind funcționarea Centrului Cultural rus în R.Moldova. Înainte de ședință, noul premier a anunțat primele sale vizite externe – prima va fi la București, iar detaliile vizitei sunt acum în pregătire. A doua vizită va fi la Bruxelles, a anunțat Alexandru Munteanu, fără să dea datele concrete pentru care se pregătesc aceste vizite. *** Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, începe joi o vizită oficială de două zile în Republica Moldova. Aceasta va susține vineri un discurs în plenul legislativului moldovean, cu ocazia constituirii noii componențe, pro-europene, a Parlamentului. Roberta Metsola se va întâlni cu oficialii moldoveni și va participa la o întâlnire cu tinerii la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău. *** Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat verificarea finanțării Blocului Patriotic și a Partidului Inima Moldovei, bloc care s-a plasat pe locul doi la parlamentare și a adus în Legislativ 26 de deputați socialiști și comuniști. Potrivit Comisiei electorale, controlul se va desfășura până pe 31 martie 2026 și se va încheia cu întocmirea unor rapoarte pentru fiecare formațiune politică. Autoritățile moldovene au suspiciuni rezonabilă că formațiunile din Blocul Patriotic ar fi primit finanțări netransparente din Federația Rusă, ceea ce a influențat campania electorală și rezultatul alegerilor. *** Comisia pentru politică externă din noul parlament de la Chișinău suspendă activitatea grupurilor parlamentare de prietenie cu Rusia și Belarus, pe durata războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, transmite IPN. Anunțul a fost făcut de președinta comisiei, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă angajamentul Republicii Moldova față de valorile democrației și respectarea suveranității statelor. „Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Doina Gherman. *** Poliția anunțat despre o captură record de arme și muniții, în timpul unei operațiuni ce viza un caz de șantaj. Potrivit anchetei, în timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate 16 arme de foc, inclusiv mitraliere și puști, dar și arme cu lunetă, aproximativ zece mii de cartușe, 5 grenade și 2 aruncătoare, camuflate și ascunse în perete. De asemenea, au fost ridicate 3 pașapoarte cu aceeași fotografie, dar identități diferite, și alte obiecte interzise. Urmare a probelor acumulate patru persoane au fost reținute pentru a stabili circumstanțele și proveniența armamentului. Armele și munițiile capturate la Chișinău urmau să fie folosite pentru destabilizări în Republica Moldova, declară ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Nu este clar în acest moment cum a ajuns arsenalul la Chișinău. „Mecanismele pot fi diferite. Ele pot intra în țară și din Ucraina, dar avem și situații când ele ajung din țări ale Uniunii Europene. Totodată, avem și situații când și regiunea din stânga Nistrului este folosită în acest sens”, a subliniat ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. *** Cetățenii Republicii Moldova vor putea solicita online toate serviciile de stare civilă, la prețuri mai mici decât la ghișeu. Noul sistem „Acte de stare civilă” al Agenției Servicii Publice (ASP) va permite înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, divorțurilor sau schimbarea numelui direct de pe calculator sau telefon, cu semnătură electronică. Potrivit unui comunicat al ASP, actele eliberate în format digital vor avea aceeași valoare juridică precum documentele tipărite și vor putea fi recepționate în MCabinetul personal al cetățeanului sau livrate prin sistemul MDelivery. Modernizarea sistemului va aduce mai multă comoditate și transparență, reducând timpul de așteptare și eliminând necesitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie, notează instituția.

La Chișinău astăzi este învestit noul Guvern condus de economistul Alexandru Munteanu. Se întâmplă la exact o săptămână de la desemnarea candidatului. Noua echipă și programul de guvernare este analizat de invitatul de astăzi la Moldova Zoom, analistul politic de la Chișinău, Nicolae Negru. „Programul guvernului Munteanu seamănă cu programul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate, este unul ambițios. Ținta, anul 2028, pentru ca să încheiem procesul de integrare europeană, să ne facem temele sau să stimulăm investiții de aproape 4 miliarde euro – o sarcină foarte ambițioasă în condițiile în care războiul din Ucraina continuă”, spune Nicolae Negru, în interviul realizat de Valeria Vițu.  Teme ediției: - De ce a deveni Franța de ceva vreme noua țintă a propagandei și dezinformării rusești. O relatare semnată de Liliana Barbăroșie și un interviu cu experta comunității WatchDog de la Chișinău, Tatiana Cojocari. - În regiunea transnistreană au fost comemorate Victimele Reprimărilor Politice din perioada sovietică. Numai că așa-zisele autorități de la Tiraspol nu au spus că torționarii au fost comuniștii, bolșevicii care au omorât mii de oameni. Despre această situație inedită ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - În nordul Republicii Moldova, apa este o mare problemă, iar o nouă stație de tratare a apei, finanțată de UE, vine să schimbe situația. Un reportaj de la Cătălin Volconovici. - Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni. - Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică care trece prin România și Republica Moldova. - Au fost deschise înscrierile pentru programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea tinerilor de 18 ani care au cetățenia unui stat european de a călători gratuit în Europa. Știrile zilei: Premierul desemnat Alexandru Munteanu merge în Parlament, împreună cu echipa guvernamentală, pentru a prezenta programul de activitate și a cere votul de încredere. Alexandru Munteanu își va prezenta programul intitulat „UE, pace, dezvoltare”, care stabilește principalele direcții de acțiune ale viitorului executiv. Documentul prevede finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, pregătind astfel țara pentru integrarea deplină. În plan economic, Guvernul mizează pe valorificarea Planului de creștere finanțat de UE în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat stimulării dezvoltării și consolidării rezilienței economice. Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare, are o majoritate confortabilă în Legislativ, motiv pentru care nu va avea probleme în a vota noul executiv. În baza votului de încredere, președintele țării numește oficial Guvernul, iar noul executiv își preia atribuțiile din ziua depunerii jurământului în fața șefului statului. Prima ședință a noului Guvern ar putea avea loc miercurea viitoare. *** Armonizarea legislației naționale la normele europene va reprezenta o prioritate esențială pentru legislativ în următoarele luni, declară vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman. Acesta sune că imediat după învestirea Guvernului Munteanu, Parlamentul își va concentra activitatea pe două direcții majore: rectificarea bugetară și continuarea agendei europene. *** În această dimineață, președinta Maia Sandu l-a numit pe fostul ministru de externe Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice. În noua sa poziție, Nicu Popescu va avea sarcina de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul, anunță un comunicat al Președinției. *** Ucraina intenționează să reia, în luna noiembrie, importurile de gaze naturale din Grecia prin conducta Transbalcanică, după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice naționale, a anunțat joi firma de consultanță ExPro, citată de Reuters. Conducta care trece prin România și Republica Moldova. Potrivit estimărilor, 55% din producția internă de gaze a Ucrainei a fost afectată de bombardamentele din luna octombrie, determinând autoritățile de la Kiev să caute surse externe suplimentare de aproximativ 4 miliarde de metri cubi pentru a asigura alimentarea populației în sezonul rece, scrie News.ro. Până de curând, ruta transbalcanică nu era competitivă din cauza costurilor ridicate de tranzit prin cele patru țări traversate. Ministrul energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a declarat recent la RFI că România și Republica Moldova au redus acum o săptămână cu 50 la sută taxele de tranzit prin conducta transbalcanică pentru a susține Ucraina să-și asigure necesarul de gaze. *** Până pe 13 noiembrie, tinerii de 18 ani care au cetățenia unui stat european se pot înscrie în programul DiscoverEU, care oferă posibilitatea de a călători gratuit în Europa, transmite IPN. Programul, inclus în bugetul Uniunii Europene din anul 2018, le oferă tinerilor europeni – inclusiv celor din Republica Moldova care dețin și cetățenia României sau a unui alt stat european – șansa de a descoperi cultura și istoria continentului. Timp de 7 ani, peste 390 de mii de tineri din toată Europa, dintre care peste 15 mii din România, au beneficiat de călătorii și experiențe deosebite prin DiscoverEU.

Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) - Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) - Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) - La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Pleacă 1000 de militari SUA: Cum joacă România cu Rusia (DW) Analiză: Americanii își retrag jumătate dintre efectivele militare din România, e vorba despre soldații de elită din brigada mobilă staționată la baza Mihail Kogălniceanu. Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România sunt statele de unde americanii își recheamă trupele de elită ale brigăzii rotative. Rămân încă în țară circa 900 de soldați.  Informația retragerii celor circa 1000 de militari americani din România a fost publicată prima dată în presa de la Kiev ieri dimineață. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că știa de luni informația. Totuși nu a făcut nimic chiar dacă știa, nu a spus-o nimănui, nu a cerut o discuție în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu a rugat-o pe ministra de Externe să mai negocieze cu Washingtonul. Nici măcar de fațadă nu fost făcut vreun efort din care să rezulte că României îi pare rău că pierde o mie de militari americani foarte bine pregătiți. Dimpotrivă, românii sunt asigurați că totul va rămâne ca înainte. Nicio declarație care să arate că România ar vrea să-i păstreze pe acești militari, că se simte mai sigură avându-i aici, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW în România. Ce înseamnă retragerea militarilor americani: o decizie previzibilă în cel mai prost moment posibil. Și un avertisment că România nu mai poate mima la nesfârșit investițiile militare (G4Media) Oricât ar încerca președintele și ministrul Apărării să diminueze efectele, retragerea parțială a trupelor americane înseamnă un deficit de securitate și, mai ales, un semnal simbolic pe care Rusia îl va juca la maximum. Aici merita subliniat că retragerea are loc în cel mai prost moment posibil, când Rusia își flexează mușchii în regiune, defilează cu arme nucleare noi, agresează tot mai des spațiul aerian al țărilor UE, avansează încet dar constant în Ucraina și desfășoară tot mai agresiv războaie hibride interferând cu alegerile din toate țările. Tocmai acum și-au găsit americanii să se retragă?, se întreabă jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media. În opinia sa, România trebuie să urmeze lecția Poloniei și să-și asigure singură cât mai mult din apărare. Dacă avem pretenții să ne protejeze alții, mai întâi să demonstrăm că facem noi tot ce putem. Cu o industrie militară făcută praf de 35 de ani de management public catastrofal, cu contracte amânate din cauza unor agende profund corupte (achiziția de corvete militare), cu avioane F16 second-hand, cu un buget răvășit de deficitul-record provocat de tripleta Ciolacu – Ciucă – Iohannis, România e una dintre verigile slabe ale securității din zona Mării Negre. În noile condiții, vizita anunțată a președintelui Nicușor Dan la Washington capătă o importanță capitală. El va avea o singură misiune: să întărească parteneriatul și să se asigure că nu va exista o nouă retragere de trupe și echipament american. Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză (Adevărul) Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie. Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil. „Marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent. Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”. Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement. Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul. Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene. La 10 ani de la Colectiv, supraviețuitorul care și-a pierdut sora în incendiu susține că „Măcar am devenit conștienți de țara în care trăim. Ceea ce înainte nu prea era valabil” (HotNews) Astăzi se împlinesc 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv.   65 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 162 au fost răniți. Mulți dintre ei au rămas cu răni pe viață.  După ani de recuperare, o parte dintre ei și-au schimbat profesiile. Alții au ales să se implice civic sau politic. Supraviețuitorii de la Colectiv au fost nu sus, ci jos, foarte jos, în subteranele unei dureri incomparabile. Au adunat, fiecare, 20-30 de operații în perioada de convalescență, care a durat ani de zile. Și, întorși de acolo, de foarte jos, ei spun că văd alfel lumea. HotNews a vorbit cu Bogdan Moșneag, Adina Apostol și Adrian Albu, trei dintre supraviețuitorii cărora incendiul din Colectiv le-a schimbat viața.  La 10 ani de la tragedie, Clubul Colectiv nu ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu (Libertatea) Înaintea incendiului produs în seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în centrul Capitalei, a funcționat timp de un an ca o capcană a morții: pe tavan şi pe stâlpi era lipit burete inflamabil, ferestrele erau zidite cu blocuri de BCA, extinctoarele erau expirate, iar singură cale de evacuare era o uşă, într-un container. Clubul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Azi, la 10 ani de la tragedie, nici n-ar mai avea nevoie de ea, căci Guvernul, la propunerea DSU, a relaxat regulile. Legea punea „piedici în dezvoltarea unor proiecte” şi a fost schimbată. Iar alte zeci de cluburi precum Colectiv funcționează acum în legalitate.  Pe larg, în Libertatea.

Statele Unite isi redimensioneaza trupele din Europa si retrag aproximativ 800 de soldați de la baza Mihail Kogălniceanu. Aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne dislocați în țara noastră. Presedintele Nicuşor Dan sustine ca securitatea României şi a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic rămâne în aceiaşi parametri. Daca e totusi o actiune care vulnerabilizeaza Romania si daca Rusia va specula acest moment, discutam imediat.   Cui îi e frică de Oana Gheorghiu? PSD ar trebui sa se retraga de la guvernare daca continua sa faca opozitie in interiorul Coalitiei. Este opinia politologului Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București  dupa ce Sorin Grindeanu i-a cerut premierului sa retraga nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru functia de vicepremier, mutare care in opinia liderului social-democrat ar dauna relatiei cu Statele Unite. Premierul desemnat al R.Moldova, Alexandru Munteanu, a avut consultări cu fracțiunile din opoziția parlamentară Socialiștii, comuniștii, deputații din partidul lui Costiuc și fracțiunea lui Renato Usatîi, spun că nu vor vota noul Guvern. Iar deputații din blocul ”Alternativa” se mai gândesc. Consultările vin după ce candidatul desemnat a prezentat echipa alaturi de care va merge vineri în Parlament pentru a cere votul de încredere.   Donald Trump a anunţat că nu se va întâlni cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în timpul turneului său asiatic aflat în desfăşurare, întrucât nu au putut „conveni momentul”. Intre timp, Phenianul a efectuat un nou test cu rachete balistice chiar înaintea sosirii preşedintelui american în Coreea de Sud, unde are loc summitul Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific. Maine Donald Trump se intalneste cu omologul chinez, Xi Jinping.   

În ultimii ani, Chișinăul și-a modernizat strategiile de apărare, punând accent pe modernizarea unei armate rămase cam la nivelul tehnologic al Uniunii Sovietice, iar acum printre priorități sunt apărarea antiaeriană și interoperabilitatea cu armatele statelor UE, declară invitatul Moldova Zoom, secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. Acesta spune că parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă din partea unor forțe externe ostile”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Temele ediției: - Președinția Maia Sandu a discutat cu opoziția privind desemnarea candidatului pentru funcția de premier. La această oră Maia Sandu se întâlnește și cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat joi seara că îl vor înainta de economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de premier. O corespondență de Valeria Vițu. - Republica Moldova și România se luptă cu femicidul, însă numai la Chișinău există o lege, atrage atenția jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. - Consiliul European salută progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar Chișinăul anunță că este pregătit să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare – cele care țin de educație și cultură. - Se așteaptă ca președinta Maia Sandu să desemneze astăzi candidatura noului prim-ministru. - Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. - Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze, pro-ruse, care se confruntă cu un vid de ptuere. Știrile zilei: Consiliul European a salutat progresele semnificative ale Republicii Moldova în parcursul de aderare la Uniunea Europeană și a reafirmat sprijinul ferm al celor 27 de state pentru integrarea europeană a țării. În concluziile adoptate joi seara la Bruxelles, liderii europeni au felicitat autoritățile de la Chișinău pentru angajamentul ferm și măsurile eficiente pentru protejarea integrității recentelor alegeri parlamentare, în pofida ingerințelor hibride ale Federației Ruse. „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a valorifica experiența acesteia prin lecțiile învățate”, se menționează în textul oficial al Concluziilor Consiliului European. *** Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat concluziile reuniunii de la Bruxelles, subliniind că acestea, citez, „ne dau multă încredere și sunt o recunoaștere a muncii depuse de Guvern și de societate pentru reformele în drumul spre UE”. Sprijinul celor 27 de lideri de state este un semn că ușile Uniunii Europene sunt larg deschise pentru Republica Moldova”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a mai spus că Moldova este pregătită să deschidă și să închidă în aceeași sesiune de negocieri două dintre capitolele de aderare la Uniunea Europeană – capitolele 25 și 26, care țin de educație și cultură, care au fost deja aliniate la normele europene. *** Președinția Maia Sandu a discută cu liderii grupurilor parlamentare despre desemnarea noului premier. Ieri după amiaza aceasta s-a întâlnit cu opoziția, iar la această oră discuțiile continuă cu reprezentanții partidului de guvernare, care au anunțat aseară că îl vor înainta pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului. Potrivit lui Grosu, Munteanu este „un om cu profilul și experiența care se pliază pe necesitățile actuale ale Republicii Moldova, în special în ceea ce privește creșterea economică”. *** Parteneriatul în domeniul Apărării dintre Republica Moldova și România trebuie privit „dincolo de orice scenariu de atac sau amenințare directă”, a declarat pentru RFI secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău, Ghenadie Cojocaru. La București, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat recent că România are instrumentele politice, militare și de altă natură, pentru a sprijini Moldova, și mai ales cetățenii români din Republica Moldova, în cazul unei agresiuni externe. Secretarul de stat al Ministerului Apărării de la Chișinău a mai subliniat că noua strategie militară a Republicii Moldova, criticată de Rusia, schimbă filosofia de apărare a țării și mizează pe cooperarea cu România — un partener considerat „mai mult decât strategic”. *** Sancțiunile americane impuse companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil nu vor afecta aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Asigurările în acest sens au fost date de ministrul în exercițiu al energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a spus că nu există riscul ca Moldova să rămână fără combustibil, nici acum, nici pe viitor. Marea majoritate a produselor petroliere sunt importate din România. *** Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, a mers joi la Comrat, capitala autonomiei găgăuze. Autonomia, cunoscută pentru orientarea sa pro-rusă, este controlată în prezent de adepți ai oligarhului fugar Ilan Șor, care a coordonat rețeaua rusească de deturnare a alegerilor din Republica Moldova. Autonomia se confruntă cu un vid de putere, după ce șefa administrației, bașkana Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru implicare în finanțarea ilegală a partidului condus de Ilan Șor. În plus, mandatul legislativului local, numit Adunarea Populară, expiră în noiembrie, iar comisia electorală a autonomiei, care ar trebui să anunțe alegeri noi, a fost dizolvată de aleșii locali acum doi ani. În aceste condiții, Chișinăul caută soluții pentru a aduce autonomia în logica statului de drept. În urma discuțiilor cu șeful Serviciului de Informații și Securitate, Adunarea Populară a Găgăuziei a anunțat crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru asigurarea funcționalității regiunii.

Într-un episod special al podcastului IGDLCC, l-am avut invitat pe Dragoș Cabat, un analist economic lucid și un Chartered Financial Analyst. Am discutat despre măsurile economice propuse de noul guvern, inclusiv creșterea TVA-ului, și am încercat să înțelegem ce înseamnă toate astea pentru finanțele noastre personale și antreprenoriale. Aparent, soluțiile radicale sunt singurele pe termen scurt, o "chirurgie cu toporul" pentru a rezolva deficitul și a ne asigura că primim banii din fondurile europene. Am analizat cauzele acestei situații, de la corupție până la creșterea forțată a economiei românești. Însă, am căutat și oportunitățile care pot apărea într-o criză. Am vorbit și despre administrația publică și sistemul politic , dar și despre decalajul dintre orașele mari și zonele rurale. Am concluzionat că, deși am recuperat mult, încă mai avem de lucru pentru a ajunge din urmă Occidentul. Vă promit o conversație plină de claritate pentru a înțelege prezentul și a ne pregăti mai bine pentru viitor. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Denne uken skal vi innom våpenhvileavtalen i Midtøsten, guvernørvalgene i New Jersey og Virginia og protestene i Portland. 

Invitata Moldova Zoom este Polina Panainte, vicepreședinta Asociației pentru Democrație Participativă Adept și secretara Coaliției pentru alegeri libere și corecte. Polina Panainte avertizează că, pentru a pune, pe viitor, la adăpost alegerile de ingerințele Rusiei, Chișinăul ar trebui să gândească de pe acum modalități noi de a securiza online-ul de interferențe maligne. Temele ediției: - Autoritățile de la Chișinău au reținut un important propagandist, fost candidat la parlamentarele din R.Moldova, care acționa în interesul Rusiei. O corespondență de la Valeria Vițu. - Cum au reacționat moldovenii de la Chișinău și din diaspora la rezultatul alegerilor de duminică din Republica Moldova: un reportaj de Tudor Pană. - Alegerile s-au încheiat, ce urmează? Un răspuns în cronica jurnalistului Euronews România Vitalie Cojocari. - Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată marți la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare. - Cod galben de înghețuri pentru 2-3 octombrie pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Știrile zilei: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participa pe 1 și 2 octombrie, la Summitul Comunității Politice Europene, organizat la Copenhaga, Danemarca, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului va avea un discurs la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul Summitului va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern. Principalele subiecte de discuție vor fi avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în urma mandatului ferm primit de la cetățeni la alegerile din 28 septembrie, dezvoltarea economică a țării, precum și pacea și securitatea regională. *** „Să nu ne îmbătăm cu apă rece, Kremlinul nu ne va lăsa cu una cu două” – a fost mesajul premierului Dorin Recean către colegi la începutul ședinței de Guvern din această dimineață. Dorin Recean a deschis ședința Guvernului cu un mesaj de mulțumire pentru alegătorii moldoveni, dar și pentru reprezentanții instituțiilor de stat care au apărat integritatea votului la alegerile de duminica. *** Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că ar putea paria că Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene în trei ani. „Administrația și mare parte din cetățeni susțin parcursul european și în acest ciclu, care înseamnă președinte plus Parlament patru ani, Moldova va face tot ce ține de ea ca să intre în Uniunea Europeană. Și, pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene există unanimitate pentru ca Moldova să intre, dacă îndeplinește condițiile', a declarat liderul de la Cotroceni în cadrul unei conferințe la care a participat la Timișoara. *** Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune la RFI că ”victoria la alegeri a singurului partid cu adevărat proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate, arată că Federația Rusă poate fi oprită. Chiar și un stat mic, dacă este hotărât, dacă autoritățile sunt hotărâte, dacă oamenii sunt bine informați privind riscurile, poate învinge propaganda Federației Ruse. România are multe de învățat de la Republica Moldova, spune Siegfried Mureșan. El se referă la modul în care autoritățile de la Chișinău au reușit să combată propaganda rusă, ceea ce a dus la victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare de duminică. Siegfried Mureșan avertizează că pericolul rus nu a trecut pentru Republica Moldova. Federația Rusă are întotdeauna obiective pe termen lung și își propune destabilizarea constantă a statelor membre ale UE și a statelor vecine. *** Fosta deputată Marina Tauber, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru acceptarea finanțării ilegale a partidului și falsificarea rapoartelor financiare. Sentința a fost pronunțată în lipsa fostei deputate, care a fugit din țară și se află acum la Moscova. Aceasta a fost anunțată în căutare internațională. Înainte de ședința de judecată, Marina Tauber a publicat un videoclip în care afirmă că dosarul în care este vizată are un caracter politic și este „cusut cu ață albă”. „Nu există nicio probă sau faptă care să demonstreze vinovăția mea sau a colegilor mei”, a declarat Marina Tauber. *** Și Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis cod galben de înghețuri pentru 2 și 3 octombrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform meteorologilor, noaptea și dimineața, pe arii extinse înghețul la suprafața solului se va intensifica până la -1..-3°C. Anterior, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandat fermierilor să întreprindă măsuri de protecție a culturilor, cum ar fi acoperirea culturilor cu paie, rogojini sau folie de plastic; fumigații în livezi și vii, prin arderea controlată a materialelor vegetale, precum și alte măsuri.

Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) - Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) - „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) Săptămâna deciziilor cruciale. Intră România în criză politică? (G4Media) Două decizii cruciale sunt așteptate săptămâna aceasta, care ar putea duce la o demisie a premierului Ilie Bolojan, ceea ce înseamnă de fapt încheierea mandatului actualului Guvern. Iar în contextul economic și social actual, menținerea actualei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR care să asigure o majoritate pro-europeană în Parlament și formarea unui nou Guvern cu cele patru partide sunt și mai dificile decât în iunie, când negocierile au durat circa o lună de zile. România ar risca să intre într-o criză politică, care ar agrava și mai mult situația economică. Concret, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe, miercuri 24 septembrie, pe toate cele nouă sesizări care privesc proiectele din Pachetul 2 de reforme pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Cea mai așteptată decizie este pe legea pensiilor magistraților, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea. Celelalte patru proiecte din pachet – care vizează inclusiv reforma în sănătate, guvernanța corporativă, creșterea impozitelor pe proprietate și alte măsuri care să aducă venituri la buget – au fost contestate la CCR de partidele extremiste AUR, POT și SOS, care au depus câte două sesizări pentru fiecare lege, scrie jurnalista Ioana Câmpean pe pagina G4Media. Decizia din 24 septembrie a Curții Constituționale ar putea hotărî soarta Guvernului Bolojan. Atât premierul Ilie Bolojan, cât și liderii USR și UDMR au declarat deja că, în cazul respingerii legii la CCR, Guvernul nu mai are legitimitate. În paralel, o altă măsură importantă se discută cu demisia premierului pe masă: reforma administrației locale, unde Ilie Bolojan susține concedierea a 13.000 de angajați. Cea mai mare opoziție o manifestă PSD, partid aflat la guvernare atât acum, cât și în ultimii ani în care măsurile Guvernului Ciolacu au dus la deficitul bugetar uriaș care trebuie acoperit în prezent. PSD este însă un partid cu mulți primari, cei care ar trebui să opereze efectiv concedierile din primării și consilii județene. Prin urmare, o astfel de măsură este greu de acceptat în rândul social-democraților. Și UDMR s-a opus măsurii. Ca să rezolvaţi situaţia deficitului bugetar, ce alegeţi: creşterea taxelor şi impozitelor, creşterea inflaţiei, îngheţarea sau chiar reducerea salariilor, sau reducerea cheltuielilor bugetare şi aparatului bugetar? Problema este că nimeni nu vrea să se atingă de aparatul de stat (Ziarul Financiar) Premierul Bolojan încearcă să termine anul “în picioare”, în condiţiile în care PSD, UDMR, USR şi chiar o parte din PNL pariază împotriva lui, având în vedere că toată administraţia publică centrală şi locală, tot aparatul de stat votează împotriva lui. Cu un deficit bugetar care nu scade ci chiar creşte în ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare – creşterea TVA, introducerea CASS la pensii etc. -, premierul Bolojan încearcă să facă restructurarea administraţiei publice locale şi centrale, o restructurare care nu este susţinută de niciun partid din coaliţie, de niciun lider politic naţional şi local. În retorică, toată lumea susţine reforma şi restructurarea statului, dar în realitate nimeni nu susţine tăierea reală a numărului de angajaţi, comasarea instituţiilor sau chiar eliminarea unora care nu-şi justifică existenţa, reducerea posturilor din companiile de stat etc.   Poate să intre toată ţara în criză din cauza derapajului finanţelor publice, dar să nu se atingă cineva de aparatul de stat, observă Cristian Hostiuc, director editorial ZF. S-ar putea să ajungem în situaţia în care niciun medicament să nu mai funcţioneze. Şi atunci se va ajunge la bisturiu, cu toate consecinţele de rigoare, avertizează jurnalistul. Exclusiv Cum a devenit peste noapte un consilier prezidențial susținătorul lui Călin Georgescu și militant AUR (SpotMedia) George Scarlat a lucrat peste 9 ani la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Klaus Iohannis. La câteva săptămâni după anularea alegerilor prezidențiale, demisionează, devenind rapid un vocal susținător al lui Călin Georgescu și activist AUR, primind la jumătatea acestui an interdicția de a intra pe teritoriul Moldovei. Cazul e interesant din perspectiva în care poate aduce puțină lumină pentru opinia publică asupra labirintului de complicități la nivelul statului, arătând cum au fost paralizate multe dintre instituțiile care aveau atribuții în domeniul siguranței naționale, permițând dezvoltarea atacului hibrid al Rusiei în urma căruia, la sfârșitul anului trecut, a fost compromis procesul electoral din România. Integral pe pagina SpotMedia. „Și înainte s-au cumpărat voturi, dar niciodată nu ne-au presat așa”. VIDEOREPORTAJ înainte de alegeri în Republica Moldova, unde „oamenii gândesc diferit, inclusiv din perspectivă geopolitică” (HotNews) „Aceste alegeri sunt cele mai periculoase din istoria existenței Republicii Moldova ca stat independent, deoarece este un interes foarte mare atât din partea Federației Ruse, cât și a Occidentului”, spune politicianul Renato Usatîi, într-o discuție la Chișinău cu o echipă HotNews. Partidul fostului primar din Bălți este pe locul trei în sondaje, după socialiști și PAS, formațiunea aflată la guvernare. HotNews a mers înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova și a vorbit cu oameni și politicieni pentru a avea mai multe perspective asupra acestui scrutin considerat de analiști unul decisiv pentru parcursul european al țării.  Principala acuzație la adresa actualei guvernări este aceea că nu a găsit soluții pentru a contracara creșterea prețurilor, în special la energie, cauzate de războiul din Ucraina. Vicepreședintele PAS, Radu Marian, susține că veniturile cetățenilor au crescut mai mult decât rata inflației.

Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) - Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW) Contestare a politicii Guvernului Bolojan: „Mi-e teamă că România va pierde tot ce-a câştigat în ultimii ani” (HotNews) „Nu ştiu dacă aţi observat că cei care au susţinut politicile lui Traian Băsescu îl văd pe Ilie Bolojan drept un continuator fidel”, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la SNSPA. El spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, că România riscă să repete scenariile crizei din 2010, când ajustările bugetare brutale au generat costuri sociale şi au alimentat ascensiunea extremelor politice. „Nicio persoană raţională nu poate spune că nu e nevoie de reducerea cheltuielilor. Dar să nu confundăm reforma cu austeritatea”. „Această brutalitate trezeşte resentimente sociale. exact de asta n-avem noi nevoie acum, cu o Rusie în continuă ofensivă împotriva Occidentului şi cu o China care încearcă să profite de orice slăbiciune”. „Un guvern de extrema dreaptă va înseamna, de fapt, sfârşitul aventurii economice şi a bunăstării româneşti. Sunt convins de asta. Astfel, eu cred că guvernul trebuie să vadă acest semnal de alarmă, că nu se pot juca într-o democraţie cu sentimentele cetăţenilor”. Cum ar putea fi afectat Guvernul Bolojan de o decizie nefavorabila a CCR pe tema măsurilor fiscale (Adevărul) Toate cele cinci proiecte ale pachetului II de măsuri fiscal-bugetare asumate de Guvern în Parlament au ajuns pe masa judecătorilor constituționali. Eșecul la CCR al unuia dintre proiecte nu ar însemna și pierderea legitimității actualului Executiv, care este girată de majoritatea strânsă în Parlament de Coaliției, subliniază analiștii. De altfel, experiențele anterioare arată faptul că Executivul poate merge mai departe și poate reveni în Legislativ cu un nou proiect. „Nu cred că Curtea Constituțională va da un cec în alb pe tot ce înseamnă aceste proiecte” spune în dialogul cu ziarul Adevărul Radu Carp, profesor de drept. „Dacă vorbim despre pensiile magistraților, fiecare își dă seama că o decizie a Curții Constituționale care ar respinge proiectul de lege ar fi în favoarea pensiilor magistraților. Ar fi, așa cum s-au mai luat până acum, o decizie de castă, ca să zic așa. Dar aici nu trebuie să plătească Guvernul. Reformele care sunt vizate în aceste legi nu cred că încalcă principii Constituționale. Și nici adoptarea lor nu încalcă principii Constituționale. Așa încât, chiar și în cazul unor decizii nefavorabile, cred că nu este afectată legitimitatea guvernării, ea trebuie să continue atâta timp cât are o majoritate în Parlament și să încerce să reformeze sistemele din România, chiar dacă aceste sisteme pun o mare rezistență. (...) Legitimitatea guvernului provine din mandatul încredințat de Parlament în urma alegerilor”, explică redactorul șef Historia Ion M. Ioniță. „Legitimitatea oricărui Guvern pornește din Parlament”, punctează politologul Andrei Țăranu, amintind că există un precedent, din 2011, care ne arată că Executivul își poate continua misiunea. CCR va dezbate în 24 septembrie sesizările primite. Spionul dintre NATO și Rusia: România veriga slabă (DW) Fostul director adjunct al Serviciului de Informații din R. Moldova, Alexandru Bălan, a primit date sensibile din România și apoi le-a tranzacționat cu KGB Belarus. În mod ironic, spionul transnațional a fost prins la Timișoara unde urma să participe la o conferință cu titlul „Parcursul pro-european și provocările viitorului: alegerile parlamentare 2025 din R. Moldova”.  Potrivit procurorilor care îl investighează „a fost angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentați ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat - KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”.  Anchetatorii au date din care rezultă că în 2024 și 2025 fostul șef al SIS Moldova a avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din Belarus și că „există suspiciuni rezonabile că au avut scopul de a transmite instrucțiuni și a face plăți pentru servicii prestate”. Jurnalista Sabina Fati consideră că rămâne complicat de explicat pentru oficialii români cum a ajuns Alexandru Bălan numărul 2 într-un serviciu secret străin să intre în posesia prețioaselor informații care țin de securitatea națională. A lucrat ca ofițer acoperit pentru vreunul din serviciile autohtone, a fost racolat de vreunul dintre ele și pe urmă a devenit spion dublu?  Sau mai întâi l-au recrutat belarușii? Alexandru Bălan era un pion între NATO și Rusia alimentat (și de) România, iar prezența lui cu secretele țării în buzunar, pregătite pentru belaruși, nu face decât să scoată la iveală alte fisuri, de data aceasta din zona cea mai sensibilă a țării. În acest fel, România se vede tot mai vulnerabilă, cu oameni speciali gata oricând să lucreze de partea inamicului. Integral pe pagina DW.

PSD este solidar cu profesorii și elevii, dar e serios în această coaliție, spune la RFI deputatul Marius Budăi. Fostul ministru al Muncii cere Guvernului că intre în dialog cu sindicaliștii care au ieșit în stradă în prima zi a anului școlar. Marius Budăi, despre protestele profesorilor: ”Trebuie dialog, pentru a ajunge la o mediere, că asta înseamnă dialogul, o mediere și un dialog intens, profund și onest. Nu poți să fii inflexibil, nu poți să rămâi de neclintit, atunci când un întreg sistem îți spune că ceva este eronat și undeva ai greșit, pentru că nu vorbim doar de chestiuni financiare. Trebuie discutate aceste aspecte”. Peste zece mii de profesori au ieșit luni în stradă, nemulțumiți de măsurile de reformă luate de Guvern. Manifestanții au organizat un marș de la Palatul Victoria la Palatul Cotroceni, chiar în prima zi de școală. Ce spune deputatul PSD Marius Budăi despre o eventuală creștere a vârstei de pensionare: ”Exclus! Noi trebuie să luptăm pentru creșterea speranței de viață și mai ales a speranței de viață sănătoasă și după aia să lucrăm și am spus acest lucru, inclusiv în legea pensiilor, atunci când eram ministru (...). Și așa avem 65 de ani și speranța de viață în România, mai ales de viață sănătoasă, este undeva la 59-60 de ani”.

Slovensko čekají bouřlivé měsíce. Premiér Robert Fico se snaží přimět guvernéra Slovenské národní banky Petera Kažimíra k demisi a dosadit na jeho místo současného ministra financí Ladislava Kamenického, píše evropská odnož serveru Politico, kterému to potvrdily čtyři zasvěcené zdroje. Kažimíra však podporuje prezident Peter Pellegrini a vládní strana Hlas, a tak se guvernér své pozice drží, přestože byl nedávno odsouzen za úplatkářství.Všechny díly podcastu Svět ve 20 minutách můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Kampen om at blive Demokraternes præsidentkandidat i 2028 er allerede i gang. Kamala Harris er en oplagt arvtager, men hun er langt fra alene i feltet. Guvernører, senatorer og progressive profiler positionerer sig – mere eller mindre åbent – til at løfte partiets fane i tiden efter Biden. I dette afsnit af Kampagnesporet gennemgår vi navnene, strategierne og de skjulte ambitioner. Hvem kan samle partiet – og hvem håber bare på et mirakel? Værter: Mads Fuglede og David Trads Redaktør: Jacob Grosen Klip og produktion: Kasper RisgaardSee omnystudio.com/listener for privacy information.

Nyheter och fördjupning från Sverige och världen. Lyssna på alla avsnitt i Sveriges Radio Play.

Donald Trump sender soldater til Los Angeles, der rasende demonstranter protesterer. Guvernøren svarer med å saksøke presidenten. Hvordan kan tåregass og gummikuler bli den amerikanske presidentens vinnersak? Med utenriksjournalist Kristoffer Rønneberg og kommentator Christina Pletten. Foto: Nathan Howard, Reuters/NTB

Soud první instance uznal guvernéra Národní banky Slovenska Petra Kažimíra vinným a uložil mu pokutu 200 tisíc eur (asi 5 milionů korun), protože před lety podplatil šéfa finanční správy. Kažimír byl v době činu v roce 2017 ministrem financí ve vládě Roberta Fica a za úplatek měl dosáhnout daňové výhody pro spřátelené firmy. Guvernér s verdiktem nesouhlasí a odvolá se. Rozsudek „vinen za podplácení“ hned dvakrát souvisí také s Českem.

Vinný z podplácania, s trestom 200-tisíc eur alebo väzením. Takýto verdikt si vypočul guvernér Národnej banky Slovenska Peter Kažimír. Na medzinárodnej hanbe, o ktorej píšu už aj zahraničné médiá, nič nezmení ani nesúhlas obhajoby a samotného Kažimíra.Obhajcovia Petra Kažimíra si zavolali novinárov, aby im vysvetlili dôvody nesúhlasu s verdiktom sudcu Milana Cisarika, spolu s guvernérom jeho vinu striktne odmietajú. Ten ho však vidí ako podplácajúceho, ktorý u Františka Imreczeho vybavoval vratky DPH.O verdikte, súvislostiach a okolnostiach rozhodovania sa Jana Krescanko Dibáková v Dobrom ráne rozprávala s redaktorom domácej redakcie Petrom Kováčom.Zdroje zvukov: Denník N, TV JOJ, 360tka.sk, TA3, Facebook/Matúš Šutaj Eštok, Plus jeden deňOdporúčanie:Odporúčanie sa tentoraz nemôže týkať ničoho iného ako Dňa detí. Pozor, mnohé akcie sa konajú od už od piatka a sústrediť sa len na nedeľu by tak bola škoda. Stačí sa preto pozrieť na internetové stránky so zoznamom podujatí, aby ste o nič zaujímavé neprišli.–Všetky podcasty denníka SME nájdete na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠–Odoberajte aj audio verziu denného newslettra⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ SME.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ s najdôležitejšími správami na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/brifing⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠