Podcasts about nimic

Fără educația aflată în Biblie, cum să ajungem la lumea viitoare, unde vom fi în prezența lui Dumnezeu și Îi vom vedea fața? Nimic din înțelepciunea lumii, din cunoașterea câștigată din cărți nu reprezintă o bază autentică și sigură pe care să putem construi pentru eternitate. Nimic în afară de pâinea care vine din cer nu satisface foamea spirituală.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Ileana e dovada vie că fragilitatea și puterea pot merge mână în mână. Altfel, cum să-ți explici că femeia cu cele mai frumoase picioare din România a reușit să și le rupă de șase ori… și totuși să se ridice de fiecare dată? Asta e ea: cade, dar nu rămâne jos. Viața ei e un exemplu de curaj, reziliență. Nimic, absolut nimic nu-i umbrește frumusețea și nu-i fură energia. Ileana Badiu împărtășește asta în cel mai nou episod al podcastului Gând la Gând cu Teo.

Parcă nimic nu merge în economia românească. Deficitele sunt mari, producția industrială a scăzut, iar la inflație România este campioană a Uniunii Europene. În aceste condiții, se va putea face consolidarea fiscală? Veștile rele se aglomerează în jurul economiei românești. Un raport al băncii austriece Erste, mai vechi, apărut în luna februarie a.c., a făcut ieri vâlvă în mass-media locală. Pe bună dreptate, pentru că sunt câteva lucruri în analiza Erste care îngrijorează.Primul dintre ele este afirmația că fără un program credibil de consolidare fiscală, România riscă să fie retrogradată la categoria junk. Este de remarcat că tot mai mulți analiști sau chiar oficiali îmbrățișează posibilitatea retrogradării ratingului de țară în zona nerecomandat pentru investiții.Analiști respectabili vorbesc cu nonșalanță despre o eventuală scădere a ratingului României. Nimic nu este imposibil, dar dacă se va ajunge la un rating cu o treaptă mai jos decât astăzi situația va fi extrem de complicată. O clasă de rating nerecomandată pentru investiții nu doar îi alungă pe mulți dintre investitori, ci mărește mult și costurile finanțării de pe piețele interne și internaționale care ar ajunge la valori mari.O a doua temă spusă tranșant este nevoia consolidării fiscale. România nu trebuie să facă minuni, doar este nevoie să respecte datele pe care și le-a asumat în fața Comisiei Europene. Deocamdată, însă, bugetul este departe de țintele pe care trebuie să le atingă.În sensul că după primele trei luni ale anului deficitul bugetar nu are nicio îmbunătățire în comparație cu anul trecut. Este destul de complicat dacă ne gândim că am aflat zilele acestea că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar în termeni ESA de 9,3% din PIB, ceea ce face și mai dificilă misiunea consolidării fiscale de anul acesta.De altfel, România a încheiat anul 2024 cu cel mai mare deficit bugetar de la nivelul Uniunii Europene. Și Polonia a depășit ținta fixată inițial, 6,6% față de 5,8% din PIB, dar, totuși între România și Polonia în materie de deficit bugetar este o diferență de 2,7% din PIB.România este campioană și la inflație. Negativă, bineînțeles, pentru că în luna martie a.c., indicele armonizat al prețurilor de consum (indicator calculat la nivel european) a fost în România de 5,1%. Pe locurile următoare s-au clasat Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). O palidă consolare există, în sensul că România, în pofida celei mari rate din Uniunea Europeană, înregistrează o tendință descendentă față de martie 2024, în timp ce în Ungaria și Polonia rata inflației a revenit în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.Vești rele vin și din industrie. În februarie a.c., România este unul dintre cele 13 state membre care înregistrează o scădere a producției industriale. România a scăzut cu 3,4% (3,2% conform statisticii naționale), dar se află într-o companie selectă. De exemplu, scăderea producției industriale în Germania a fost cu 3,7%, Bulgaria – o scădere cu 4%, iar Ungaria deține recordul cu 8%.În fine, în primele două luni ale acestui an, deficitul comercial al României a continuat să crească, plus 35% față de anul precedent. Ritmul de creștere este neașteptat de mare, dar dintre toți indicatorii economici deficitul comercial se poate corecta cel mai repede în cazul încetinirii economiei și respectiv în cazul scăderii consumului. Desigur, nu este de preferat o criză pentru a se ajunge la o scădere a deficitului comercial, dar uneori acesta este prețul plătit.După cum se poate vedea, greu se pot găsi anul acesta indicatori economici care să aducă optimism în economia românească. Avertismentul băncii Erste redeschide discuția despre un așa-numit al doilea pachet de măsuri fiscale. Pe marginea lui se fac doar supoziții, în sensul că nu este clar ce ar putea include.Respectiv, nu se știe dacă va fi nevoie de o creștere a taxelor sau impozitelor sau va fi suficient să existe o reducere a cheltuielilor bugetare. Probabil că vom afla mai multe după alegeri.

Într-o lume în care toți suntem încurajați să arătăm, să convingem, să fim vizibili, apare deseori o întrebare: ce fel de lider devii când nu mai simți nevoia să demonstrezi ceva altora?În episodul de azi stăm de vorbă cu Mihaela Stroe – sociolog, coach și expert în leadership – despre cum se construiește o identitate profesională solidă, ce înseamnă autenticitatea când ai un rol public și de ce uneori performanța începe cu o formă de liniște interioară.

Autoritățile române nu au învățat nimic din greșelile comise în trecut legate de gestionarea populației de urși, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI Cristian Papp, expert în carnivore mari, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la organizația WWF România. Atacurile urșilor reprezintă o temă ce revine an de an pe agenda publică și care creează isterie și reacții disproporționate aproape de fiecare dată.Cel mai recent caz este al unui salvamontist atacat de un urs pe o stradă din Predeal. Imediat, ministrul Mediului și premierul Marcel Ciolacu au cerut împușcarea urșilor problemă.Invitat la Planeta Verde, Cristian Papp (WWF România) a pledat pentru aplicarea unor soluții simple: garduri electrice, tăierea unor pomi fructiferi, containere anti-urs, zgardă cu GPS. Un proiect-pilot din Băile Tușnad poate servi ca exemplu, spune expertul în carnivore mari.

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Send us a textIn today's episode, I interview Paul Kowalski, the director of the short film "Sardinia," a dark look at what a world without humor could be like. The film screened at IndieShorts and won the Best Director Grand Prize at Flickers Rhode Island International Film Festival in 2024.Listen to hear about the real world inspiration for the film, casting a group of strong actors that could each bring their own interpretation to the characters, and a set of book recommendations that should be required reading for any aspiring filmmaker.Books mentioned in this episode include:The 120 Days of Sodom by Marquis de SadeNotes on the Cinematograph by Robert BressonKieślowski on Kieślowski by Krzysztof KieślowskiMaking Movies by Sidney LumetOn Film-making: An Introduction to the Craft of the Director by Alexander MackendrickThe Magic Lantern: An Autobiography by Ingmar BergmanFilm Technique And Film Acting by V.I. PudovkinConclave by Robert HarrisFilms and TV shows mentioned in this episode include:"Sardinia" directed by Paul KowalskiThe Tenant directed by Roman PolanskiThe Lobster directed by Yorgos Lanthimos"Nimic" directed by Yorgos LanthimosFirst Reformed directed by Paul SchraderBurn After Reading directed by Ethan Coen and Joel CoenMiller's Crossing directed by Ethan Coen and Joel CoenThe Goonies directed by Richard DonnerMass directed by Fran KranzSilence of the Lambs directed by Jonathan DemmeLawrence of Arabia directed by David LeanVertigo directed by Alfred HitchcockAmadeus directed by Miloš FormanRosemary's Baby directed by Roman PolanskiThe Shining directed by Stanley KubrickStalker directed by Andrei TarkovskyCure directed by Kiyoshi KurosawaPossession directed by Andrzej ŻuławskiDekalog: One directed by Krzysztof KieślowskiDon't Look Now directed by Nicolas RoegCome and See directed by Elem KlimovSalò, or the 120 Days of Sodom directed by Pier Paolo PasoliniAccattone directed by Pier Paolo PasoliniThe Godfather directed by Francis For CoppolaThe Man Who Fell to Earth directed by Nicolas RoegQuest for Fire directed by Jean-Jacques AnnaudA Clockwork Orange directed by Stanley KubrickAnora directed by Sean BakerConclave directed by Edward BergerThe Housemaster directed by Paul KowalskiCarrie directed by Brian De PalmaIf... directed by Lindsay AndersonYou can follow Paul on Instagram @pauljkowalski and the film @sardiniafilm and check out Paul's website.

Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă) - „Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama) - Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica) - „Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews) Cine va face pușcărie pentru dezmățul lui Iohannis? (SpotMedia)Desecretizarea de către președintele interimar Ilie Bolojan a cheltuielilor pentru deplasările externe ale lui Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat este un act sanitar. Și de transparență, și de legalitate, și de asanare a unei nesimțiri care depășește orice imaginație.Pe scurt, în cei 10 ani dl Iohannis a cheltuit pentru deplasările domniei sale peste 113 milioane de lei, adică aproape 23 de milioane de euro.Banii aceștia includ închirierea și operarea avioanelor de lux. Au fost doar zboruri cu regim special, niciunul de linie, dar și ciocoismul extrem al escalelor de Uber aerian la Sibiu, pentru a fi ridicată și lăsată consoarta.Nimic nu justifică asemenea dezmăț pe bani publici.Dl Iohannis a cheltuit 3,5 milioane de lei pe Hakuna Matata și în Safari prin Kenya. 7,5 milioane de lei că să fie primit de viceprimarul din Rio de Janeiro. 7 milioane de lei pentru turneul în Japonia și Singapore. Până și o vizită de o zi la Sofia a costat 50.000 de euro.Niciodată dl Iohannis nu a luat după el delegații de oameni de afaceri. Eventualii miniștri din delegație veneau separat, cu o cursă de linie.Situația tragică a României, ascensiunea extremiștilor sunt consecințe directe ale mandatelor Iohannis, ale dezamăgirii și frustrării provocate oamenilor inclusiv prin luxul opulent sfidător și secretizarea cheltuielilor în spatele cărora oamenii bănuiau sume exorbitante.  Dl Iohannis nu este singurul vinovat pentru această ticăloșie fără margini. El este profitorul, desigur, însă împarte vina cu armata de slugi care nu au îndrăznit să se opună, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă)Mai sunt 47 de zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate după anularea celor din noiembrie 2024. Și se apropie de final una dintre cele mai importante etape - înscrierea și validarea candidaților. 18 martie este ultima zi în care se pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) va publica lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.Campania electorală începe pe 4 aprilie.Europa Liberă reține că s-au înscris în cursă 21 pretendenți, iar pe lista BEC a candidaților ale căror dosare au fost admise sunt 12 persoane. Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.„Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama)59 de morți, aproape 200 de răniți, peste 20 de suspecți audiați, șapte zile de doliu și o națiune cu 1,8 milioane de oameni în stare de șoc. Așa arată fotografia la minut a dezastrului din clubul Pulse, din Macedonia de Nord. Rețeta dezastrului de la Kočani ne este mult prea familiară. Românii au trăit-o pe pielea lor, acum 10 ani, în tragedia de la Colectiv, din București.Un club deschis într-un fost depozit de covoare, care primise o autorizație de funcționare în condiții îndoielnice, în care s-au folosit ilegal materiale pirotehnice în timpul unui concert al unei trupe cu care nu se încheiase niciun contract, într-o clădire a cărei singură protecție la incendiu erau două extinctoare și o singură cale de acces pentru un public de aproximativ 500 de oameni. Sună cunoscut?Totuși, prima mare diferență între catastrofa din Pulse și cea din Colectiv este că autoritățile din Macedonia de Nord au înțeles din prima clipă că nu pot gestiona singure amploarea dezastrului. Au cerut imediat ajutorul Uniunii Europene, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă, pentru a transporta zeci de pacienți în alte țări unde li se poate oferi tratamentul necesar. Nouă țări au oferit sprijin imediat. Inclusiv România, care a intermediat luni, cu un avion militar, transferul a patru răniți în Lituania, lucru confirmat și de Comisia Europeană.Integral pe pagina Panorama.Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica)Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești!Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin din 18 martie.Ambii au cumpărat timp: pentru a scăpa de Zelenski și pentru a slăbi poziția europeană!Rusia primește cadou un acord de 30 de zile pentru oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care Rusia are deja 12 rafinării avariate. Iar Ucraina tocmai ce a anunțat două noi arme: o dronă cu autonomie mare și o rachetă ucraineană care poate ajunge adânc în teritoriul rus. Și se va discuta încetarea focului pe Marea Neagră, unde oricum rușii au pierdut multe nave. În schimb, Trump, care în fiecare zi plânge pentru victimele războiului la televizor, nu a reușit să obțină un acord pentru a opri atacurile asupra civililor. Să nu mai moară ucraineni în spitale, în școli, în instituții și în magazine sau locuințe.Comunicarea rusă vorbește de condiționarea Ucrainei pentru acordul american, de a nu mai cumpăra sau primi armament și renunțarea la pregătirea militară. Orice ajutor militar sau informațional pentru Ucraina trebuie să fie oprit. Condiții care nu se regăsesc în comunicatul Casei Albe. Integral, în Republica.„Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews)Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA, nu vede nimic avantajos pentru Ucraina în discuțiile SUA-Rusia.Într-un dialog purtat cu HotNews după convorbirea Trump-Putin, experta în securitate a arătat că întreaga negociere „este o glumă pentru orice negociator”, din moment ce SUA s-au arătat gata de la bun început să ofere Rusiei toate concesiile posibile. Pentru Trump, spune ea, ironic, nimic nu este însă un eșec.  „Din punct de vedere factual, negocierile au pornit și merg cât se poate de prost. Dar ne așteptăm să vedem în continuare ca Trump să se înfățișeze drept mare negociator și câștigător”.„Prin condițiile pe care le impune pentru un armistițiu total, Rusia arată, pur și simplu, că nu și-a modificat cerințele maximaliste”. „Atunci, în aceste condiții actuale, vedem Rusia încercând să solicite o capitulare a Ucrainei. Iar aceștia sunt pașii absolut necesari către capitulare”. „În România, rămâne același calcul valabil ca până acum. Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”.

Niciodată nu L-am putea obosi pe Hristos cu cererile noastre insistente. Noi nu ne bazăm pe Dumnezeu pe cât ar trebui. Să lăsăm nerostit orice cuvânt de nemulțumire!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Din episodul 203 înveți cum să te nișezi simplu, rapid și ușor în personal branding cu ajutorul a două întrebări-cheie pe care le adresez clienților mei. După ce asculți îți va fi mai clar care este diferența dintre nișa ta de piață și diverse domenii din care poate proveni clientul ideal.

Nimic în afară de compasiunea iubitoare a lui Hristos, a harului Său divin, a puterii Sale desăvârșite nu ne poate face capabili să contracarăm vrăjmașul insistent și să înfrângem împotrivirea din propria noastră inimă. Care este puterea noastră? Bucuria Domnului. Să lăsăm iubirea lui Hristos să ne umple inima și apoi vom fi pregătiți să primim puterea pe care El ne-a rezervat-o nouă! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Colm Tóibín este prozator, poet, dramaturg, jurnalist și critic literar irlandez. Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi și au primit importante premii literare. L-am întîlnit în octombrie, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Și am vorbit cu el despre romanul „Magicianul”, care a apărut în limba română în traducerea lui Mihnea Gafița, la editura Humanitas Fiction. 15 ani s-a documentat Colm Tóibín pentru a scrie acest roman care-l are în centru pe scriitorul Thomas Mann. Un portret complex, construit pe fundalul epocii tumultuoase în care a trăit și a creat prozatorul german, laureat al premiului Nobel. Interviul a fost tradus de Dana Bădulescu.De ce v-ați oprit la figura lui Thomas Mann, de ce l-ați ales pentru a face din el un personaj de roman?Colm Tóibín: „Cred că este o figură de mare ambiguitate și complexitate. Nimic din persoana lui nu este fixat sau rezolvat, știm lucrul acesta din jurnalele lui. Deci poți mereu să dramatizezi distanța dintre figura publică și figura privată a omului. Dar ceea ce mă interesează pe mine este să vă imersez pur și simplu în spiritul acestui om. Nu vreau să fac biografia lui, să dau detalii despre viața lui, ci mă interesează anumite scene care aruncă o lumină asupra acestui spirit.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela GreceanuUn Produs Radio România Cultural  

Vladimir Pustan - Nimic nu-i nou sub soare

"Toată lumea face pe niznaiul, la o săptămână după anularea alegerilor”. Este opinia jurnalistului Florin Negruțiu care critică tăcerea autorităților în cazul crizei politice actuale. CCR a anulat alegerile prezidentiale după ce informațiile desecretizate de CSAT au arătat o ingerință a Rusiei în primul tur de scrutin. Imediat un interviu in 40 de minute.  Cum a încercat Rusia să compromită alegerile prezidențiale și referendumul din Rep. Moldova (raport servicii secrete)Moscova a avut ca ”obiectiv primordial” compromiterea scrutinului prezidențial si a referendumului privind aderarea la Uniunea Europeana. Este concluzia raportului pe care Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova l-a prezentat în Parlamentul de la Chisinau. Documentul se refera inclusiv la aspecte ce țin de finanțare ilicită, campanii de propagandă si dezinformare. Mark Rutte, șeful NATO: Contribuția actuală a membrilor de 2% nu mai e suficientăȘeful NATO cere cheltuieli mult mai mari de apărare pentru a contracara Rusia. Cheltuielile viitoare trebuie să fie mult mai mari decât obiectivul actual al Alianței, de 2%, avertizeaza Mark Rutte care a cerut o schimbare de mentalitate către una specifică perioadelor de război. Ce inseamna acest lucru ne-a explicat fostul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, Iulian Fota.  

Ne întrebăm de două săptămîni ce ni se-ntîmplă și cum am ajuns aici. Ce urmează după decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale? Care ar putea fi calendarul viitoarelor alegeri? Cum a căzut vestea anulării turului întîi peste o societate polarizată? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la asociația ExpertForum.Septimius Pârvu: „Nu mă aşteptam să avem această înşiruire de evenimente. Mai ales că au existat contestaţii, sigur, pe alte subiecte, dar totuşi a existat o renumărare, nu mă aşteptam, după validarea turului întîi, acesta să fie anulat. Mai ales în contextul în care începuse votarea. Cred că pică foarte prost, cred că a nemulţumit pe toată lumea.”Care ar putea fi calendarul alegerilor prezidențiale de anul viitor? Septimius Pârvu: „Nimic nu opreşte guvernul care încă are atribuţii să stabilească o dată. Am văzut că domnul preşedinte Iohannis ne-a spus că următorul guvern va stabili data alegerilor. Probabil e o chestiune politică, mai degrabă, pentru că altminteri, legal, acest guvern nu are nici o interdicţie de a stabili data alegerilor. Data alegerilor se stabilieşte cu minim 75 de zile înainte de ziua alegerilor. E important să avem această dată cît mai curînd. Pentru că mi se pare o situaţie foarte neplăcută în care nu ştim ce urmează.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com) - Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul) - Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia) - De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea) Mii de români au votat la alegerile prezidențiale până la această oră. De unde vine numărul mare de voturi (Ziare.com)Votul în străinătate la alegerile prezidenţiale a început vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, unde până la această oră au votat zece persoane. Printre secțiile unde s-a deschis procedura de vot se mai află Sydney, unde votat 16 persoane și Tokyo, tot 16 persoane, Singapore 10 persoane, iar în restul secțiilor deschise numărul de votanți fiind sub 10.Conform site-ului prezenta.roaep.ro, până în prezent, au votat în total 4.313 de români. Numărul mare de votanți până la această oră este datorat votului prin corespondență, prin care s-au exprimat deja 4.219, scrie ziare.com.Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile, până duminică. Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație” (Adevărul)România se pregătește pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Bătălia se anunță mai dură ca oricând. Doar că, spre deosebire de tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul celor 35 de ani scurși de la Revoluție, de această dată liderii celor mai importante partide întâmpină probleme, iar unul dintre ei, Nicolae Ciucă, nu este singur nici măcar că va intra în turul 2.Sociologul Daniel Sandu, cercetător la Universitatea Fribourg, în Elveția, consideră că formațiunile politice odinoară esențiale, PSD și PNL, sunt mai puțin relevante ca oricând când vine vorba de bătălia pentru Cotroceni. Candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.Marcel Ciolacu ar avea cea mai mare șansă să ajungă în turul 2, ceea ce nu îi garantează însă că va ajunge la Cotroceni. Însă nici măcar în ce privește turul 2, Ciolacu nu ar trebui să se culce pe o ureche, crede Sandu.Prin intermediul ziarului Adevărul sociologul avertizează în privința lui George Simion și a partidului pe care acesta îl conduce. Simion poate profita de un concurs de împrejurări favorabil. Într-un moment în care economia României nu performează, iar ceilalți concurenți la postul de președinte se războiesc în mass-media, liderul AUR poate veni puternic din urmă ca un alergător de cursă lungă. Nicolae Ciucă, un pariu riscant pentru liberali (SpotMedia)Fostul general încearcă să se distanțeze de Klaus Iohannis, mentorul său politic, și de PSD, partenerul de coaliție, pentru a-și spori șansele de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. Printre principalele vulnerabilități ale lui Ciucă se numără acuzațiile de plagiat și dificultatea de a convinge electoratul de independența sa politică în raport cu actualul președinte. PNL se bazează pe primarii partidului pentru a-l duce pe lider în finala pentru Palatul Cotroceni, mizând totul pe forța filialelor teritoriale ale formațiunii.Nicolae Ciucă își va începe ziua de duminică știind la fel de puține despre viitorul carierei sale politice ca majoritatea alegătorilor români chemați la urne. O astfel de situație nesigură, tensionată și imprevizibilă arată din nou cât de importante sunt alegerile libere și democrația într-o țară, deși mulți blazați ai zilelor noastre consideră că sunt doar vorbe goale, notează jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia. Analiză: Lasconi, un fel de Reagan mioritic? (DW)Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură pe ea în dezbaterile televizate, e spontană, vorbește cu dezinvoltură inclusiv despre subiecte pe care nu le cunoaște: pare că nimic nu o descumpănește.Nimic nu o intimidează și nimic nu o oprește din drum, deși nu știe exact cum funcționează NATO, cine face parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce atribuții are această instituție, ce țări sunt în Consiliul de Securitate al ONU, ce relații are România cu Turcia și care e poziția Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Are lacune majore în toate domeniile care țin de responsabilitățile prezidențiale, dar nu-i pasă, vorbește ca și cum ar ști, mizând pe faptul că, poate, nici cei care o urmăresc nu sunt foarte informați. Prezidențiabila USR a reușit să se transforme în patru ani din prezentatoare TV în primăriță de Câmpulung și nu e exclus să se poată converti din primăriță în președintă cu toate golurile pe care le are în cultura ei generală și politică. Spre deosebire de ceilalți, nu pozează în ceea ce nu este, râde de propriile greșeli, nu e încrâncenată și le zâmbește frumos alegătorilor. Trage tare, are energie și spune prostii fără să se consume. Nu are simțul ridicolului, dar, poate, îl are pe cel al datoriei. Articolul Sabinei Fati de pe pagina DW  face parte dintr-o serie de portrete ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale de duminică. Mic sondaj la marginea țării. De la „frumosul Ciolacu” și „inteligentul Geoană” la „Băsescu cel hazliu”, ce cred oamenii care trăiesc în colțul de jos al hărții, în Dobrogea, despre prezidențiale (Libertatea)Echipa Libertatea a întrebat oameni din mai multe localități din județul Constanța, aflate la câțiva kilometri de granița cu Bulgaria, ce favoriți au în cursa pentru Cotroceni, ediția 2024.  Din răspuns în răspuns, a devenit destul de clar că alegerile prezidențiale sunt încă, pentru mulți români, mai degrabă o rămășiță a gândirii magice decât un exercițiu democratic. 

Biserica Ghetsimani Caransebeș - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Mihăiță Dănilă, în data de 4 noiembrie 2024.

Un candidat la președinție prezent recent în studioul nostru a afirmat că următorul proiect de țară al României ar fi unirea cu Republica Moldova. Nu ar fi singurul. La diferite intervale, numeroși lideri politici români avansează o astfel de idee, în diferite contexte. Cum ar fi acum, cu emoția generată de apropierea turului doi al alegerilor prezidențiale și după un referendum european trecut la limită. Să nu mai amintim că avem și un partid parlamentar care a inclus conceptul unirii în denumirea sa. Dar ce avem, dincolo de idee? Avem argumentul că integrarea europeană, dorită de o majoritate – fie și subțire – a cetățenilor Republicii Moldova, s-ar putea realiza mult mai repede prin unire.Avem însă și numeroase incertitudini, la care oamenii politici din România se feresc să răspundă și față de care dovedesc – să fim sinceri – lipsa oricărui plan realist.De exemplu, aceste cuie ale lui Pepelea lăsate în urmă de imperiul sovietic. Cum ar fi autonomia găgăuză, prevăzută în Constituția Republicii Moldova. Ce plan avem în privința ei? O desființăm, asigurându-ne de ostilitatea unei comunități de peste 100.000 de oameni, puternic susținuți de Rusia? Sau o acceptăm, deschizând astfel calea și pentru alte autonomii, într-o Românie cu o organizare internă cu totul diferită de cea de azi? Politicienii noștri nu răspund la această întrebare.Cum rezolvăm apoi problema Transnistriei? Îi convingem pe cei de la Chișinău să o abandoneze? Și cine să o preia, o Ucraină aflată în război cu Rusia?Sau, poate, avem un plan pentru a internaliza problema transnistreană? Atunci, politicienii ar trebui să ne spună în ce constă. Inclusiv cu răspunsul la întrebarea cum închidem răni adânci ale istoriei, legate de responsabilitățile românești în cadrul Holocaustului.În termeni mai largi, se pune întrebarea cum vom gestiona problema unei populații nu neapărat rusofone, cât mai ales cu puternice sentimente pro-ruse și anti-occidentale. Să nu confundăm aceasta cu situația maghiarilor din România.Din primele zile care au urmat revoluției din decembrie 1989, comunitatea maghiară s-a angajat în jocul politic din România, este parte a sistemului nostru democratic. Nimic nu garantează că pro-rușii de peste Prut vor face același lucru. Politicienii noștri ar trebui să ne prezinte un plan și nu vedem că s-ar grăbi.Și, în sfârșit, elefantul din încăpere:De fapt, potrivit tuturor sondajelor, doar o minoritate a cetățenilor Republicii Moldova dorește unirea. Nu este un motiv să ne descurajăm, dar ar trebui să avem un plan genial pentru a le câștiga inimile și conștiințele. Să facem România atât de simpatizată și de dorită până într-acolo încât basarabenii să vrea să renunțe la propriile structuri de stat și să primească prefecți de la București.Sau, poate, le vom oferi o largă autonomie? Politicienii noștri ar trebui să ne dea soluția.Până atunci, să-i lăsăm pe frații noștri să-și aleagă în liniște președintele și să sperăm că vor menține calea europeană. Și până vom avea un plan, un plan național și nu simple sloganuri de partid, să mai lăsăm lozincile. Nu fac bine nimănui. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Un nou film românesc de impact, despre un subiect major și necesar, s-a lansat în cinematografele din țară. „Clara”, lungmetrajul românesc regizat de Sabin Dorohoi, spune povestea milioanelor de români care sunt nevoiți să plece în străinătate pentru a asigura familiilor lor un trai mai bun. Filmul marchează o premieră în cinematografia românească fiind primul lungmetraj care abordează subiectul migrației din perspectiva problematicii sociale a copiilor lăsați în urmă în România la bunici sau alte rude. Filmul spune povestea Clarei, o profesoară care îngrijește casa și fetița unei familii din Germania, asemenea milioanelor de românce care îi întrețin pe ai lor muncind în străinătate. Când fiul ei, lăsat în grija bunicului, dispare de acasă într-o încercare copilărească de a ajunge la ea, Clara se întoarce în satul natal din România, unde trebuie să se confrunte cu eșecul ei ca mamă și să încerce să recâștige încrederea fiului ei.Despre tema centrală a filmului, Sabin Dorohoi declară faptul că: „Filmul e despre dor. În fata dorului suntem slabi, pierduți si profunzi. Dorul este mai mult decât o stare, decât un sentiment. E o condiție umana. Este o partea firească din noi precum somnul. Uneori, granițele dintre dor, identitate etnică și patriotism se estompează, mai ales atunci când ești la mii de kilometri distanță de țară și te bucuri când auzi românește pe stradă.”După lansarea de gală din București, echipa filmului a pornit într-o caravană națională care va include 16 proiecții speciale unde realizatorii și actorii filmului vor sta de vorbă cu spectatorii în sesiuni Q&A. La unele proiecții vor participa și experți în domeniul pedagogiei și psihologiei, printr-un parteneriat important între echipa filmului și Salvați Copiii, care susține dezbaterea socială pe care „Clara” își propune să o pornească cu prilejul lansării în cinematografe.„Clara” a avut premiera mondială la Cottbus International Film Festival, în 2023, unde a și câștigat premiul publicului. A urmat un întreg maraton de premii, nominalizări, critici pozitive din partea publicului de specialitate și ovații de la mii de spectatori la festivaluri internaționale precum Kolkata International Film Festival India, South East European Film Festival Los Angeles, Internationales Donaufest Ulm/Neu-Ulm, Germania, Ceau Cinema din Timișoara, Serile Filmului Romanesc, Iasi și BIFF (Bucharest International Film Festival).În urma premiului obținut în Germania, televiziunea RBB spunea despre film: „Clara ne arată prețul greu pe care oamenii din estul Europei trebuie să îl plătească ca să muncească pentru noi în vest” iar Sudwest Presse din Germania spunea: „E o temă socială sensibilă într-un film cu o imagine poetică, adresat publicului larg”.Clara e printre puținele filme care vorbesc despre realitatea celor 5 milioane de români plecați la muncă în străinătate și a celor peste 300.000 de copii lăsați în urmă în țarăÎn ultimii 15 ani, peste 5 milioane de români au părăsit ţara şi au abandonat peste 300.000 de copii care sunt crescuţi de bunicii lor. Migrația forței de muncă și copiii care sunt lăsați în urmă reprezintă o problemă reală în multe țări: Ucraina, Mexic, Spania, Portugalia, Polonia și chiar Rusia. Publicația Financial Times consideră că migrația românească este a treia ca mărime din lume, după refugiații de război din Ucraina și Siria. Așadar subiectul filmului este unul global iar relevanța internațională a temei migrației este confirmată de premiile și nominalizările pe care le-a luat „Clara” la festivaluri de film de pe patru continente.Despre ce l-a determinat și inspirat să creeze acest film, regizorul Sabin Dorohoi mărturisește că a simțit nevoia să portretizeze realitatea prea puțin spusă a oamenilor care sunt nevoiți să își părăsească casele și familiile pentru a-și câștiga banii de trai și care se confruntă cu discriminări atât în locurile în care ajung, cât și din partea românilor care îi marginalizează pe cei din diaspora.„Migrația este o suferință și o durere a unei țări întregi. Nimic nu uneste mai mult oamenii decât o suferința de grup. Românii din diaspora au fost numiți „căpșunari”, „trădători”, „sclavi” sau „leproși”, au fost ridiculizați pentru casele pe care le-au construit și care acum sunt goale, au fost învinuiți că și-au lăsat copiii singuri acasă. Li s-a spus că n-ar trebui să aibă drept de vot și că n-ar trebui să vină acasă în pandemie ca să nu ne îmbolnăvească, deși mulți au rămas fără joburi și locuințe. Loviți din toate părțile, emigranții români sunt afectați de anxietate și depresie. Un studiu medical ne-a confirmat că majoritatea vin la farmacii cu rețete de antidepresive și psihotrope. Suferă de dor de casă!” – Sabin Dorohoi, regizorul filmului „Clara”.În rolurile principale joacă Olga Török (Clara), Ovidiu Crișan (Nicolae), Luca Puia (Ionuț) și Elina Leitl (Johanna). În film mai apar, în alte roluri, și actorii Mădălina Ghițescu-Petre, Ida Jarcsek-Gaza, David Rott, Dan Mirea, Paula Maria Frunzetti, Codrea Ioan, Camelia Ghinea, Tokai Andrea, Török Silvia, Claudia Ieremia, Ana Maria Cojocaru, Attila Kiss sau Ileana Carmen Caprariu-Nemecsek.Scenariul e scris de Ruxandra Ghițescu, producătorii sunt Daniel Burlac, Daniel Ehrenberg, Sabin Dorohoi, co-producător e Viorel Chesaru, directorul de imagine e Lulu de Hillerin, scenorgrafia Anca Miron și Sonia Constantinescu, montajul Mircea Lăcătuș, muzica Eduard Dabrowski, costumele Lumi Mihai și Sybille Gänßlen-Zeit, coafurile Marius Schiel și machiajul Elena-Diana Zăstran.Pelicula a fost filmată în orașul Ulm din Germania, la Reșița, Bocșa în Județul Caraș-Severin și pe malurile Dunării la Dubova și Cazanele Dunării în Mehedinți.„Clara” are la bază un scurtmetraj care a fost și el foarte popular în urmă cu 10 ani. Acesta s-a numit „Calea Dunării” și a intrat în cursa pentru Short List la Oscar în 2014 prin câștigarea marelui premiu la Festivalul de Film din Chicago, SUA. Scene din film au fost incluse în videoclipul „Voltaj – De la capăt” și astfel a devenit primul și singurul film românesc din istorie ale cărui secvențe au fost proiectate la concursul de muzică Eurovision Viena 2015, unde a avut un public de peste 180 de milioane de oameni din toată lumea, conform statisticilor Eurovision. A câștigat premiul de imagine la Capalbio în Italia, premiul publicului la Montpelier în Franța, a fost nominalizat la peste 20 de festivaluri din toată lumea și a fost difuzat la 10 televiziuni în România.

Emanuel Church Anaheim, California - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Daniel Grigoriciuc, în data de 13 octombrie 2024.

Unde se termină știința și unde începe credința? Există o delimitare între ele, sau, dimpotrivă, decurg una din alta? Părintele Necula, profesor universitar, prezintă legătura neașteptată dintre ele.‚Nimic nu mi l-a demonstrat pe Dumnezeu mai mult ca știința!' Este afirmația care poate surprinde pe mulți, dar părintele Necula ne poartă prin procesul logic care duce la revelație. Pasional și nonconformist, mereu în căutare de răspunsuri, părintele nu evită momentele delicate: ‚am fost ateu', recunoaște cel care ne povestește și drumul pe care l-a parcurs către credință. Iar acest drum este astăzi necesar celor care își văd reperele zdruncinate de lumea modernă. Este însă un drum unde Biserica și Omul trebuie să se întâlnească la mijloc. Cum? Afli astăzi la Fain & Simplu, într-un dialog care îți dezvăluie puterea reală care este în noi și modul în care o putem accesa.Participă la o reală călătorie inițiatică purtată pe scena celei mai vechi săli de spectacol din țară – Sala Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu.Alături de Mihai Morar.

Biserica Betania Chicago - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Luigi Mițoi, în data de 22 septembrie 2024.

Una din marile probleme ale societății moderne este evoluția demografică. În acest moment, planeta se îndreaptă spre o lume a bătrânilor. Economistul francez Jacques Attali atrage atenția asupra acestei probleme. Jacques Attali, scriitor, economist și eseist francez are chemarea de a vorbi despre lucruri complicate în cuvinte simple. Analizele lui Attali aduc în atenție subiectele importante ale economiei și societății. Astfel, ieri, scriitorul francez a publicat o analiză pe o temă prea des ignorată și anume demografia.Attali pleacă de la provocările momentului. Este vorba despre creșterea violenței, despre concentrarea bogăției și a puterii, degradarea mediului și despre progresele pe care le face inteligența artificială. Dincolo de toate aceste subiecte complicate există o temă despre care se vorbește mai puțin, dar care ar putea avea consecințe majore. Este vorba despre creșterea duratei de viață la nivelul întregii planete.Datele sunt clare: în anul 2022, pentru prima dată în istorie, numărul adulților cu vârsta de peste 50 de ani l-a depășit pe cel al tinerilor sub 15 ani. Anul acesta, speranța de viață la nivel global este de peste 70 de ani. De asemenea, jumătate din copiii care trăiesc astăzi în țări dezvoltate este de așteptat să depășească vârsta de 90 de ani.În plus, în anul 2040, numărul persoanelor în vârstă de până la 15 ani va rămâne egal cu cel de astăzi, în timp ce populația cu vârste mai mari de 50 de ani va crește cu 800 milioane față de actuala perioadă. Cei 800 de milioane de oameni vor fi concentrați în 10 țări din Asia. Este clar că la nivel global va exista în anii următori o problemă demografică.Încă o serie de cifre: în anul 2050, pe întreaga planetă vor trăi 1,6 miliarde de oameni cu vârsta de peste 65 de ani. Prin urmare, arată Attali, vom intra într-o lume a bătrânilor în care vrând-nevrând toată populația va trebui să lucreze mai mult, adică până la o vârstă mai înaintată.Economistul francez arată cele două evoluții din societatea globală. Prima este cea a țărilor sărace care se vor afla într-o situație dificilă. Nimic nu este mai groaznic pentru o țară decât ca oamenii să îmbătrânească fără să fii devenit bogați sau să fi implementat un sistem de pensii solid, bazat de solidaritate.A doua situație este cea a statelor bogate care și-au construit de-a lungul timpului sisteme de pensii funcționale. Aceste state se vor lovi de o altă problemă și anume creșterea cheltuielilor de la buget pentru pensii și pentru sistemul public de sănătate.Deocamdată, ceea ce poate schimba situație demografică este fie o integrare cu succes în societate a imigranților, fie o revenire a natalității. Dar, acestea se vor putea vedea doar peste câteva decenii.Jacques Attali anticipează că o evoluție de acest fel a societății va da naștere, plecând din Statele Unite ale Americii, unei adevărate economii a longevității. Vor apărea servicii speciale pentru persoane în vârstă, precum cele de sănătate, transport, timp liber, cazare, asigurare împotriva riscurilor, dar și programe de divertisment specifice.Mai mult, deținătorii marilor averi de astăzi încep să se preocupe de găsirea unor soluții pentru încetinirea îmbătrânirii. Printre ei se află Jeff Bezos sau Yuri Milner. Există laboratoare care au adunat în jurul lor specialiști. Astfel de clinici sunt preocupate acum nu doar de restabilirea sănătății, ci și de reprogramarea celulelor. Unele companii promit că vor identifica factorii de îmbătrânire din embrion, o descoperire care ar încetini procesul.Jacques Attali încheie spunând că și în ceea ce privește mediul situația este asemănătoare, în sensul că este mai ușor să adaptăm orașele la încălzirea climei decât să facem ceea ce este necesar pentru a o evita. Preferăm să așteptăm până când trebuie să reparăm daune în loc să prevenim. Ar fi atât de simplu să facem altfel, concluzionează Attali. Așadar, cele semnalate de scriitorul francez vor avea un impact major asupra economiei globale, dar, fără îndoială, sunt teme care privesc și societatea românească.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege iniţiat de Guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Proiectul a fost adoptat cu 245 de voturi ''pentru'', 29 de voturi ”contra” şi o abţinere. Calea pentru furnizarea acestui sistem de apărare către Ucraina mult încercată este astfel deschisă. Însă tema generează o anumită dezbatere în România. După votul de marți din Camera Deputaților, Parlamentul României a dat, în sfârșit, undă verde livrării sistemului de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina. Senatul votase proiectul inițiat de guvern chiar luni, în ziua în care acesta și fusese trimis legislativului, în regim de urgență.Este clar, mobilizarea a fost maximă. Și totuși, am spus ”în sfârșit”, pentru că decizia politică de furnizare a sistemului Patriot fusese luată de România, în cadrul CSAT, încă din luna iunie, dar formalizarea ei a durat, iată, două luni și jumătate.Acum câteva zile, mai precis pe 29 august, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, le cerea partenerilor să urgenteze trimiterea acestor sisteme și atrăgea atenția că orice întârziere se plătește în vieți omenești.Este așadar de presupus că activarea Executivului și Legislativului de la București este și urmarea unor activități intense în plan diplomatic.Furnizarea de către România a sistemului Patriot vine într-un moment delicat pe frontul ucrainean. În timp ce Kievul a reușit o acțiune spectaculoasă în regiunea rusă Kursk, forțele ruse marchează avansuri substanțiale în estul Ucrainei. În plus, Rusia și-a întețit atacurile aeriene, cu drone și rachete, asupra a numeroase ținte, cu precădere civile, din Ucraina. Și aici, sistemele Patriot ar ajuta mult.Adoptarea legislației de către Parlamentul României a întâmpinat, evident, și opoziție, cum era de așteptat, din partea formațiunii AUR. Deputații săi au votat marți împotrivă, motivația fiind că în acest fel ar fi apărate interesele de securitate ale României.Nimic de mirare. De altfel, străzile s-au umplut de panouri uriașe ale liderului partidului, George Simion, pe unele dintre ele stând scris că el va fi președintele care nu va băga țara în război.Este o temă folosită pe scară largă de Kremlin în războiul său hibrid și pe care o găsim nu doar în România: cea a amenințării războiului.Citeste siPolonia vrea să doboare rachetele ruseşti aflate deasupra UcraineiÎn Georgia, de exemplu, partidul de guvernământ Visul Georgian, care a virat puternic către pro-rusism, spune că alegerile legislative din octombrie vor fi un referendum între ”război și pace”.Guvernul acuză opoziția pro-europeană că vrea să deschidă ”un al doilea front” împotriva Rusiei, la presiunea Occidentului.Și în Republica Moldova, propaganda rusă exploatează teama de război, spunând că Uniunea Europeană și Statele Unite, care o susțin pe președinta Maia Sandu, vor să împingă țara în război contra Rusiei.Aceleași temeri au fost exploatate de partidele de extremă dreapta și extremă stânga din Europa, cu destul succes, în țări precum Franța și, mai recent, Germania.Ideea, susținută de propaganda Kremlinului, este simplă: dacă ajutați Ucraina va fi război. Dacă încetați cu sprijinirea ei va fi pace.De fapt, războiul a fost deja pornit de Rusia și ar putea veni și aici, în caz că Ucraina va fi răpusă.Iată însă că această narațiune rusească a păcii și războiului a ajuns să fie preluată și în România. Și o vom întâlni tot mai des odată cu apropierea alegerilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Bine te-am regăsit la emisiunea noastră preferată, Curiosity, cu știri din tehnologie, știință, spațiu, Inteligență Artificială și mai toate lucrurile noi care ne interesează pe noi oamenii, de pe Terra. Asta până când stabilim care din agențiile spațiale au dreptul să mineze pe Lună și pe Marte. Sau să ne recupereze astronauții de pe Stația Spațială. Am impresia că doar birocrația și banii stau în calea acestei misiuni. Nimic neobișnuit aici. Astăzi vorbim puțin despre semnele recesiunii, despre cum oamenii mănâncă mai mulți covrigi la micul dejuj, că na, așa ne-am învățat cu cornul și cu laptele, și despre cum epidemia de Mpox nu ar trei să se ttransforme într-o nouă pandemie, mai ales că există deja vaccin pentru așa ceva. Da, ai auzit bine, oamenii se îmbolnăvesc din nou de la o boală mai puțin cunoscută, și atenția noastră este distrasă din nou de faptul că s-au înmulțit cazurile de covid în toată lumea. Na, e sezonul.În altă ordine de idei, reclamele făcute cu Inteligență Artificială sunt din ce în ce mai reușite, iar cele făcute de mcDonalds în Japonia sunt pe locul unu momentant. Și pentru cei care mai au timp să lenevească în weekend avem și o listă consistentă de filme la care să te uiți, dar și cam ce ar trebui să eviți în următoarea perioadă.

Este foarte probabil că în următoarea perioadă să apară o serie de planuri bugetare care să includă creșteri de taxe și impozite. Din rațiuni electorale, guvernul se va feri să ia măsuri de creștere a fiscalității. Dar, anul viitor, ce se va întâmpla? Vara aceasta va continua să fie sub semnul improvizațiilor economice. Ieri, de exemplu, platforma media profit.ro a publicat un document provenind de la Ministerul Finanțelor în care se propune adoptarea unor măsuri fiscale, precum creșterea impozitului pe dividende, eliminarea stimulentelor fiscale existente încă în sectorul de construcții, precum și impozitarea veniturilor obținute din capital.Documentul citat este original și are chiar și o dată la care a fost redactat, respectiv 23 iulie a.c. Este clar că documentul există și că măsurile cuprinse în el ar putea fi puse în practică. Dar, nu acum. Atât Ministerul Finanțelor, cât și premierul au sărit “ca arși” explicând că măsurile despre care se vorbește sunt mai vechi și fac parte din ceea ce se numește un plan de lucru. Premierul și ministrul finanțelor neagă, însă, că măsurile incluse în document se vor aplica anul acesta.Este un joc de-a șoarecele și pisica. Adică, mass-media va continua să publice documente în care se găsesc planuri de creștere a taxelor sau impozitelor, în timp de membrii guvernului, în frunte cu premierul, vor nega vehement această posibilitate.Probabil că așa o vom ține toată vara, cât a mai rămas din ea, plus toamna acestui an. Mass-media vor mai descoperi „materiale de lucru” sau vor publica informații pe surse, iar reprezentanții guvernului nu vor obosi să le conteste.De fapt, problema vine, bineînțeles, de la anul electoral. Guvernul, în frunte, cu premierul au promis că nu vor mai crește anul acesta taxe sau impozite și încearcă să se țină de cuvânt, nu din convingerea că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, ci dintr-un interes pur electoral.Întrebările din mințile antreprenorilor sunt: ce se va întâmpla anul viitor? Nu cumva măsurile care au fost amânate anul acesta se vor lua anul viitor, după ce anul electoral a fost depășit? Desigur, temerile mediului de afaceri sunt justificate.Așadar, în țară, este de așteptat ca luna august să fie una a tatonărilor. Mass-media va descoperi planuri de echilibrare a bugetului care vor conține și creșteri de taxe și impozite, iar guvernul va nega orice intenție de acest fel. Cu toate acestea, este clar că 2024 este un an pierdut pentru reforma bugetară, iar ce va fi începând cu anul viitor este o necunoscută.Bineînțeles, va trebui să vedem și cum funcționează economia, adică în ce ritm va crește anul acesta. Primele indicii vin de la economiile din zona euro.Astfel, zona euro a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea al acestui an față de trimestrul precedent. Oricât ar vrea să fie de optimiști analiștii economici, cifrele de creștere ale principalelor economii europene sunt modeste. Cazul Germaniei atrage din nou atenția, pentru că economia a scăzut ușor în trimestrul doi, cu 0,1%, față de trimestrul precedent. Această evoluție arată că economia germană mai păstrează dificultățile de anul trecut, respectiv o industrie care nu a mai reușit să facă performanțele din trecut în materie de export.Există, însă, și rezultate bune în materie economică, dintre care iese în evidență Spania cu un avans cu 0,8% bazat pe creșterea exporturilor și pe consumul gospodăriilor.Problema Uniunii Europene și a zonei euro rămâne aceea a deficitului mare pe care îl înregistrează câteva state membre. De altfel, Comisia Europeană a continuat procedurile privind deficitul excesiv pentru Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia. După cum se poate vedea România este într-o companie selectă în materie de deficit excesiv. Așadar, deficitul mare și echilibrarea bugetului de stat rămân, în această vară, preocupări serioase pentru mai multe state membre. Cum vor evolua lucrurile vom vedea în prima lună de toamnă.

Biserica Sfânta Treime, Beiuș - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Vladimir Pustan, în data de 28 iulie 2024.

Diferențele culturale și de comportament, pe o parte și alta a Canalului Mânecii, sunt de mult proverbiale. Acestea au fost subiecte pentru nenumărate romane și filme. Cum ar fi necazurile unui suporter francez de rugby în Londra sau revelațiile englezului care lasă lumea finanțelor din City pentru o casă liniștită din Provence. Ca să nu mai vorbim despre aventurile lui Mr. Bean până ce a reușit, în cele din urmă, să-și scalde picioarele în Mediterana.  Nu se putea ca Jocurile Olimpice de la Paris să nu fie, la rândul lor, prilej de comentarii. De exemplu - nu fără o undă de umor englezesc - ziarul The Times publică sfaturile sale adresate britanicilor pentru a nu-i jigni pe parizieni: Felicitări! V-ați rezervat biletele Eurostar pentru Paris, ați găsit locuri la finala olimpică de 100 de metri și sunteți pregătit pentru un anumit nivel de expunere culturală. Ce v-ar putea strica petrecerea? Nimic, cu condiția să urmați câteva sfaturi imediat ce puneți piciorul în afara Gare du Nord.Începeți orice formă de interacțiune socială cu un „bună ziua”, urmat în mod ideal de „doamnă” sau „domnule”. Acolo unde britanicii pot mormăi un simplu „All right” înainte de a se lansa într-o conversație, francezii sunt obișnuiți cu forme mai sofisticate.Când intrați într-un restaurant, nu vă grăbiți la prima masă goală pe care o întâlniți: așteptați ca un chelner să vă desemneze un loc și tratați-l ca pe egalul dumneavoastră. Dacă credeți că clientul este rege, amintiți-vă ce s-a întâmplat cu Ludovic al XVI-lea.Problema bacșișului în cafenele și restaurante este oarecum spinoasă. În mod implicit, 15% este inclus pentru serviciu în factura finală și majoritatea clienților adaugă doar una sau două monede.”Fiți pregătiți să dați subtil din coate”În ultimele luni însă, au apărut terminale oribile de carduri de credit cu un vârf predefinit de până la 20%. Țineți minte, nu sunteți în Statele Unite – o referire a celor de la The Times la bacșișurile grase care se plătesc, de obicei, în restaurantele americane.Parizienii nu fac coadă la transportul public. De asemenea, au un obicei urât de a nu lăsa oamenii să coboare din metrou înainte de a încerca să urce, așa că fiți pregătiți să dați subtil din coate.Aveți grijă, însă, dacă optați pentru un scaun rabatabil. O regulă nescrisă este că, în caz de aglomerație, ocupanții acestor scaune se ridică pentru a elibera spațiu.Atenție când traversați strada, deoarece semaforul roșu este opțional pentru mulți șoferi. Și aveți grijă la bicicliști, ​​pentru că nu o vor face ei pentru dumneavoastră.Nu vă faceți griji dacă cunoștințele dumneavoastră de limbă franceză sunt vagi sau chiar inexistente. Veți fi impresionat de nivelul de engleză al multor parizieni. Și nu vă supărați dacă, după ce veți expune cele mai bune propoziții de franceză școlară, interlocutorul vă va răspunde în engleză: el (ea) nu vrea decât să vă ajute.Aveți grijă pe unde pășiți. Proprietarii de câini francezi au făcut progrese, dar vechile obiceiuri nu se pierd cu una, cu două.O reamintire rapidă pentru domni: o temperatură de 20°C nu este o scuză valabilă pentru a ieși în pantaloni scurți și șlapi.Iar pentru doamne,  vă rugăm, nu purtați beretă – decât dacă vă cheamă Emily, scrie The Times, preluat de Courrier International. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

In what critics are calling the Horizon: An American Saga of film-pod crossovers, I am once again teaming up with Ryan Jackson of M.A.S. for a director deep dive. This week, we're going deep into the second half of Yorgos Lanthimos' filmography. We're in a great place mentally!!Films discussed in this ep:-The Killing of a Sacred Deer (2017)-The Favorite (2018)-Nimic (2019)-Gucci: Of Course a Horse (2020)-Bleat (2022)-Poor Things (2023)-Kinds of Kindness (2024)LISTEN TO THE FIRST PART ON RYAN'S FEED (Mutual Aberration Society)SHARE THE SHOW WITH ALL YOUR GREEKCEL FRIENDS & RATE 5 STARS ~8pl8s IG: https://www.instagram.com/8pl8s/ Join the Euphoric 8pl8s Early Access League at https://plus.acast.com/s/8pl8s. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Serviciu militar obligatoriu pentru femei și bărbați. Da sau nu? Iar în al doilea subiect, din sport, dezbatem dacă face bine Florinel Coman că pleacă în Qatar. Desigur, avem păreri împărțite.   03:20 Nimic nou în armata română de aproape 40 de ani  18:12 Armata română are nevoie de reformă 38:14 Control psihologic. Cui dai puterea? 50:43 Scrisoarea lui Radu Naum pentru Florinel Coman

Nimic clar după summitul informal de luni de la Bruxelles. Liderii nu au ajuns la acordul politic așteptat și deciziile se lasă așteptate pentru următorul Consiliu, din 27-28 iunie. Presa internațională a reacționat imediat, spunând că așteptările pentru un acord rapid au fost spulberate. Comentatorii vorbesc despre cererile maximale din partea PPE. ”Ursula von der Leyen trebuie să aștepte”, titrează Der Spiegel.”Toată lumea sperase că Bruxelles-ul va fi de acord rapid ca Ursula von der Leyen să rămână președintele Comisiei UE. Dar summitul special se încheie fără rezultat. Conservatorii fac și alte cereri” Iar revista germană se întreabă dacă nu cumva se joacă la noroc.Potrivit Euronews, diplomații și-au exprimat anterior speranța că luni va putea fi încheiat un acord politic, la timp pentru summitul oficial al UE din 27-28 iunie.Sprijinul pentru Ursula von der Leyen s-a extins, în timp ce fostul premier portughez António Costa a devenit favorit pentru președinția Consiliului European, iar premierul estonian Kaja Kallas pentru rolul diplomatic de vârf de Înalt Reprezentant.Dar pe timpul nopții, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta a dezvăluit un ”As” ascuns în mânecă, licitând să împartă următoarele două mandate de 2,5 ani ale Consiliului European între un socialist și unul de-al lor.Cu von der Leyen, candidatul principal al PPE, în pole position pentru a-și asigura un al doilea mandat la cârma executivului UE, și Roberta Metsola - tot din PPE - favorită să continue în funcția de președinte al Parlamentului European, situația ipotetică ar aduce la PPE în trei dintre cele patru locuri de top de la Bruxelles la un moment dat. Ceea ce i-a enervat pe socialiști și democrați (S&D), care sperau să obțină postul întreg pentru Costa, notează Politico. Și la scurt timp după ce discuțiile s-au blocat, a început jocul de a arunca vina.În ultimele săptămâni, alți lideri europeni au subliniat și necesitatea continuității, având în vedere războiul Rusiei în Ucraina și potențiala întoarcere a fostului președinte american Donald Trump. Dar speranțele unei înțelegeri rapide s-au evaporat luni seară, când Partidul Popular European, câștigătorul alegerilor pentru Parlamentul European, a cerut mai multe concesii și mai multă putere printre funcțiile de top. The Guardian dezvăluie că o serie de lideri au cerut o decizie relativ rapidă. Simon Harris, liderul Irlandei, a spus că „este important să clarificăm rapid aceste chestiuni”. Olaf Scholz, cancelarul german, a spus că „este important ca o decizie să fie luată rapid, pentru că trăim vremuri dificile și este important să știm ce ne rezervă viitorul Europei”. Donald Tusk, premierul polonez, a susținut-o pe Kallas pentru funcția de înalt reprezentant. Robert Golob, premierul sloven, a susținut candidatura lui Costa ca președinte al Consiliului European. După ore întregi de discuții – mai întâi în grupuri mai mici, apoi la o cină cu toți liderii – Charles Michel, președintele în exercițiu al Consiliului European, le-a declarat reporterilor că nu s-a ajuns la un acord. Viktor Orbán, premierul ungar, a criticat discuțiile, scriind pe rețelele de socializare că „voința poporului european a fost ignorată la Bruxelles”. În sfârșit, Le Monde crede că nimic nu este garantat. Stilul prezidențial al lui Von der Leyen i-a enervat uneori pe colegii ei din comisie și ea este profund nepopulară în unele părți ale Parlamentului, unde va avea nevoie de sprijinul a 361 din cei 720 de eurodeputați pentru a-și păstra locul de muncă.

Intr-o prima intalnire, informala, dupa alegerile europene, liderii Uniunii dezbat la Bruxelles, cine va ocupa posturile de conducere in urmatorii 5 ani. Euroscrutinul i-a intarit pe naţionaliştii de dreapta, si a marcat o infrangere usturatoare pentru forţele susţinute de preşedintele francez Emmanuel Macron sau de cancelarul german Olaf Scholz.     PNL și PSD nu se înțeleg pe data alegerilor prezidențialePNL vrea să mute data alegerilor prezidențiale. ”Nimic nu este bătut în cuie”, declară la RFI vicepreședintele formațiunii Virgil Guran, care dă de înțeles că luna septembrie nu este cea mai potrivită pentru a organiza scrutinul. PSD vrea însă păstrarea datei actuale. Noi proteste în Piața Victoriei. Se cere renumărarea voturilor de la alegerile localeSe va protesta si in aceasta seara in Piata Victoriei. Oamenii cer renumararea corecta a voturilor in sectoarele 1 si 2 si demiterea lui Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente. atat Clotilde Armand cat si Radu Mihaiu contesta rezultatele si au depus plangeri penale in timp ce contracandidatii lor, George Tuta si Rares Hopinca isi revendica victoria. Franța: Start campaniei electorale pentru anticipateIar in Franța a început campania electorală pentru anticipate. Extrema dreaptă conduce în sondaje. Primul tur e pe 30 iunie si al doilea pe 7 iulie. 

Ascultați un cuvânt cu dragoste al părintelui Gary Kyriacou în care acesta ne demonstrează că, de fapt, nimic nu ne poate ține departe de dragostea lui Dumnezeu.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Pentru prima oară în ultimii cinci ani, președintele chinez Xi Jinping face o vizită în Europa. Turneul a început în 5 mai, în Franța, unde președintele chinez s-a întîlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum schimburile comerciale și războiul din Ucraina. Marți seară Xi Jinping a ajuns în Serbia, la Belgrad, iar ultima oprire este în Ungaria. De ce președintele Chinei a ales aceste trei țări: Franța, Serbia și Ungaria? Care sînt semnificaţiile şi mizele vizitei sale? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.Ce e de negociat - şi cu ce rezultat - în chestiunea comerţului Europei cu China?Valentin Naumescu: „În opnia mea, vizita preşedintelui Xi Jinping nu va aduce nimic bun pentru Europa. China nu-şi va modifica în nici un fel politicile comerciale faţă de Europa. Relaţiile comerciale vor rămîne în continuare în defavoarea economiilor europene prin practici economice şi comerciale neloiale. Asta înseamnă că prin subvenţionarea în China a companiilor care fac exporturi avem pe piaţa europeană atît de multe produse chinezeşti mai ieftine, care fac dumping pentru producătorii europeni. Lucrurile acestea vor continua.”Care sînt semnificaţiile vizitei preşedintelui chinez în Europa?Valentin Naumescu: „Miza foarte mare a acestei vizite, din perspectiva Chinei, este încercarea de a bloca Uniunea Europeană să adopte măsuri mai ferme împotriva intereselor sale expansioniste. În ultimii ani China începuse deja să piardă din influenţa de pe teritoriul UE. A pierdut anumite contracte economice, tehnologiile chineze au început să fie boicotate în Occident şi sînt considerate lipsite de credibilitate. De aceea vine preşedintele Xi Jinping în Europa: pentru a se asigura că UE nu va avansa cu aceste politici de control, restrictive, cu aceste măsuri protecţioniste în faţa expansionismului economic chinezesc.”  Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

We trade blows with Monkey Man and also talk The Hurt Locker, both versions of Road House, Yannick, Anyone But You and Jonathan Glazer's short film The Fall. Listen to Catching Up on Cinema: linktr.ee/CatchingUpOnCinema Follow the show on X: @thecinemaspeak Follow the show on Instagram: cinemaspeakpodcast Subscribe on Youtube: Cinema Speak Intro/Trailer Trash: 0:00 - 22:51 Review - Monkey Man: 22:51 - 1:27:34 Movie Roulette - The Hurt Locker: 1:27:34 - 2:08:53 Micro-Reviews - Anyone But You, Road House (1989), Road House (2024), Yannick, Dune Part Two, The Raid, Damsel, One Percenter, The Fall (2019), Nimic: 2:08:53 - 2:55:25 This week in new releases/Outro: 2:55:25 - 3:02:44

Pelo menos desde a estreia de Dente Canino, em 2009, Yorgos Lanthimos é um nome que chama a atenção nos ciclos de festivais e crítica especializada. No entanto, as várias indicações ao Oscar conquistadas pelo seu A Favorita (2018) e, mais recentemente, por Pobres Criaturas (2023), consolidaram de vez o peculiar diretor grego como um dos mais reconhecíveis cineastas da atualidade. Aproveitando a estreia da mais recente parceria entre Lanthimos e Emma Stone nos cinemas brasileiros, o RdMCast dessa semana aborda o premiado filme com clara inspiração em Frankenstein, mas também explora as demais obras da surtada filmografia do diretor. Entre dentes caninos, lagostas e escolhas de Sofia, prepare-se para um episódio repleto de enquadramentos de câmera inusitados e personagens de moral questionável. Então, reuna toda a família no sofá e….. coloque uma música do vovô Frank Sinatra para tocar, pois este RdMCast é definitivamente para maiores de 18 anos. O RdMCast é produzido e apresentado por: Thiago Natário, Gabi Larocca e Gabriel Braga. Apoie o RdM e receba recompensas exclusivas: https://apoia.se/rdm CITADOS NO PROGRAMA: Kinetta (2005) Dente Canino (2009) Alpes (2011) O Lagosta (2015) O Sacrifício do Cervo Sagrado (2017) Pobres Criaturas (2023) CITAÇÕES OFF TOPIC: Miss Violence (2013) O Vingador do Futuro (2012) Violência Gratuita (1997) Nimic (2019) EPISÓDIOS CITADOS: RdMCast #347 – De Olhos Bem Fechados: sonhos, sexo e desejo Crítica | Pobres Criaturas Siga o RdM Youtube: https://www.youtube.com/c/Rep%C3%BAblicadoMedo Instagram: @republicadomedo Twitter: @Rdmcast Entre em contato através do: contato@republicadomedo.com.br PODCAST EDITADO POR Felipe Lourenço ESTÚDIO GRIM – Design para conteúdo digital Portfólio: https://estudiogrim.com.br/ Instagram: @estudiogrim Contato: contato@estudiogrim.com.br

Israelul a descoperit cel mai mare tunel construit de Hamas în Gaza, la foarte mica distanță de granița dintre Israel și nordul fâșiei . Duminică, armata israeliană a condus un grup de jurnaliști prin... citiţi mai departe

We're butting up against the present day with an episode about the movies of 2022. The spotlight is on a pair of oddities, as Brad Garoon recommends that Jake Ziegler watch the House, a Netflix stop-motion animated anthology/gothic horror trilogy. They talk about stop-motion animation as a medium with many genres and talk about the unique qualities of each short contained within this project. Jake recommended that Brad watch After Yang, giving the guys an opportunity to talk about Colin Farrell's big 2022, Kogonada's strengths as a director and essayist, and what it means to be human.  The Nightmare Before Christmas (1993), Matilda (1996), The Fifth Element (1997), Mind Game (2004), Sideways (2004), Moon (2009), Safety Not Guaranteed (2012), The Edge of Seventeen (2016), Killing of a Sacred Deer (2017), Valerian and the City of a Thousand Planets (2017), Junk Head (2017), Columbus (2017), The Ballad of Buster Scruggs (2018), Sorry to Bother You (2018), Mute (2018), Prospect (2018), Freaks (2018), Aniara (2018), Tux and Fanny (2019), Nimic (2019), Shithouse (2020), Montana Story (2021), Mad God (2021), Wendell & Wild (2022), Close (2022), Fire of Love (2022), Argentina 1985 (2022), Matilda the Musical (2022), Doctor Strange and the Multiverse of Madness (2022), Holy Spider (2022), The Quiet Girl (2022), The Northman (2022), Puss in Boots: The Last Wish (2022), Decision to Leave (2022), Living (2022), Tar (2022), Till (2022), The Woman King (2022), Top Gun: Maverick (2022), The Whale (2022), All Quiet on the Western Front (2022), Women Talking (2022), Everything Everywhere All At Once (2022), Marcel the Shell with Shoes On (2022), After Sun (2022), NOPE (2022), The Fabelmans (2022), Cha Cha Real Smooth (2022), Guillermo del Toro's Pinocchio (2022), Glass Onion (2022), The Banshees of Inisherin (2022).

MISTERELE SOMNULUI. FACEM CEVA ESENȚIAL CÂND NU FACEM NIMIC | ACASĂ LA MĂRUȚĂ | PODCAST #123

1 Timotei 4:1–5 (Depărtarea de credință)1 Timotei 4:1-5 (VDCL)1 Duhul însă spune lămurit că în vremurile din urmă unii se vor lepăda de credință, luând aminte la duhuri amăgitoare și învățături de draci,2 care vorbesc minciuni în fățărnicie, înfierați în cugetul lor, ca și cu fierul roșu,3 oprind căsătorirea și poruncind a se feri de mâncări, pe care Dumnezeu le‐a făcut să fie luate cu mulțumiri de cei credincioși și care au cunoscut pe deplin adevărul.4 Pentru că orice făptură a lui Dumnezeu este bună și nimic nu este de lepădat dacă se ia cu mulțumiri;5 căci este sfințit prin Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciune.Primele două versete din textul de mai sus afirmă că în vremurile din urmă unii oameni se vor lepăda de credință acordând atenție spiritelor înșelătoare și doctrinelor demonilor, fără să-și dea seama de acest lucru bineînțeles, și din ipocrizie vor vorbi minciuni, conștiința acestora fiind însemnată cu fierul roșu. Mulți creștini cred că lepădarea de credință din aceste verste se referă la pierderea mântuirii veșnice, pentru că ei interpretează duhurile înșelătoare și învățăturile demonilor ca păcate imorale care, în cele din urmă, îi vor face pe unii creștini autentici să-și piardă mântuirea. Însă, te invit să luăm lucrurile pe rând și să vedem mai întâi în ce constau aceste învățături greșite și apoi cine sunt acei „unii” care se vor lepăda de credință, la ce fel de credință se referă și ce înseamnă această îndepărtare.Înainte de toate, aș dori să menționez că verbul „a lepăda” din versetul 1 ales de traducerea Cornilescu pentru a transla cuvântul grecesc apostesontai (îndemnând îndepărtare sau distanțare) este unul mult prea sever care transmite ideea de renunțare definitivă și ireversibilă la credință, în deplină conștiență de cauză a persoanei. Exclude posibilitatea persoanei de a fi înșelată (vezi expresia duhuri amăgitoare din versetul 1) sau îndepărtarea să fie una temporară cu posibilitatea de revenire.  O traducere mai fidelă a acestui verset ar fi următoarea:1 Timotei 4:1-5 (BTF2015)1 Iar Duhul spune în mod clar că, în timpurile din urmă, unii se vor depărta de credință, dând atenție duhurilor amăgitoare și doctrinelor dracilor.Versetele 3 și 4 descriu unele dintre lucrurile și doctrinele pe care acești oameni le promovează și anume: interzicerea căsătoriei și abținerea de la anumite mâncăruri. Lucrurile relatate aici nu sunt păcate imorale și plăceri trupești în care oamenilor le place de obicei să  trăiască, ci mai degrabă „alte căi aparent bune” și ascetice de a dobândi neprihănirea. Ele sunt învățături și doctrine, dar nu păcate.Aceste învățături sunt îmbrăcate într-o înfățișare de sfințenie ceea ce le face foarte subtile și înșelătoare. Judecând după natura lor, se pare că cei care le propagau, încercau să fie sfinți prin fapte în loc de credință. Ei credeau că sfințenia vine din respectarea strictă a unui set de reguli. Aceste doctrine par să se asemene cu Legea lui Moise și să fie de natură iudaică. Cine pot fi oare acești oameni? Din moment ce pasajul vorbește de o îndepărtare de credință înseamnă că acei oameni au avut contact la un moment dat cu învățătura curată a mântuirii numai prin credința în Cristos. Ei fie au fost atât de convinși încât au fost și născuți din nou, sau s-au alăturat doar bisericii pentru o vreme, însă nu au putut să renunțe pe deplin la Legea lui Moise și nu fuseseră născuți din nou niciodată. Pavel îi numește ipocriți și mincinoși din cauză că una predicau altora, însă ei făceau exact invers în viața lor privată, iar conștiința lor a ajuns să fie insensibilă datorită trăirii lor constante în acel stil de viață. Ei nu mai vedeau seriozitatea contradicției din viața lor din dorința de a apărea în fața oamenilor ca fiind religioși și sfinți. După cum zona în care un animal însemnat cu fierul roșu devine amorțită și insensibilă la durere, așa și conștiința acestor oameni se desensibilizase. Din această cauză, apostolul Pavel descrie conștiința lor ca fiind însemnată cu fierul roșu.E foarte posibil ca acei „unii” influențați de învățăturile iudeilor să fie chiar lideri (păstori și învățători) ai bisericii lui Cristos din Efes, din moment ce ereziile avea legătură cu doctrine care de obicei sunt predicate din față. Mai mult decât atât, în 1 Timotei 1:7, ei sunt descriși ca dorind să fie învățători ai Legii. Dacă aceștia erau născuți din nou, ei îl iubeau probabil pe Dumnezeu, erau mântuiți veșnic prin har, dar din când în când erau „mușcați” de auto-neprihănirea propagată de adepții Legii lui Moise și se concentrau în principal pe faptele lor bune pentru a-I plăcea lui Dumnezeu aici pe pământ, iar aceasta era din cauza lipsei de înțelegere și revelație. Ei nu erau încă pe deplin stabiliți în Cristos și în credința în adevăr în toate domeniile. Aceasta nu înseamnă că își pierduseră mântuirea veșnică, ci că în viața lor de zi cu zi, ei se bazau mai mult pe neprihănirea lor de sine pentru a atrage favoarea lui Dumnezeu, în loc să aplice aceeași credință simplă pe care au avut-o la momentul mântuirii. Așadar, depărtarea lor de credință nu era o cădere ireversibilă din credință, ci o îndepărtare temporară sau limitată doar la unele aspecte ale vieții lor de credință. La fel se întâmplă și în ziua de azi cu mulți creștini autentici din trupul lui Cristos care mai alunecă din când în când în neprihănire de sine sau nu au o credință deplină în adevăr în toate domeniile vieții lor. Pavel nu a avut în vedere aici pierderea mântuirii veșnice. O mulțime de creștini născuți din nou, care sunt încă legaliști și auto-neprihăniți, vor merge în continuare în rai.Din acest pasaj putem extrage și niște principii generale de credință. De exemplu, minciuna diavolului va avea întotdeauna ca rezultat o mântuire bazată pe fapte. Aceasta este atrăgătoare deoarece o religie orientată spre fapte bune pare impresionantă, sfântă și dreaptă pentru alții. Putem examina religie cu religie și vom observa că toate se bazează pe ceea ce faci sau nu faci. Se crede că, astfel, Dumnezeu este îmbunat în cerințele Lui, sau, cu alte cuvinte, lucrările omenești bune Îl temperează, Îl înduplecă pe Dumnezeu. Însă, toate aceste învățături sunt satanice și alimentate de demonic. Adevăratul creștinism nu se bazează deloc pe fapte și lucrări umane, ci numai pe harul lui Dumnezeu.Religiile false ne învață că trebuie să lucrăm pentru salvare, dar creștinismul adevărat ne învață că Dumnezeu a făcut totul în Cristos.Aceasta este o modalitate de a identifica falsurile în învățături. Minciunile lui Satan se referă întotdeauna la același lucru: spiritualitatea realizată prin efort uman și nu bazată doar pe Cristos. Apocalipsa 3:1–5 (Cartea vieții)Apocalipsa 3:1–5 (NTR)1 Îngerului bisericii din Sardes scrie-i: «Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel Ce are cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele: știu faptele tale. Ai reputația că trăiești, dar ești mort.2 Trezește-te și consolidează lucrurile rămase, care sunt pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului Meu.3 Adu-ți aminte, deci, ce ai primit și auzit! Păzește-le și pocăiește-te! Dacă însă nu te trezești, voi veni ca un hoț și nicidecum nu vei ști la ce oră voi veni la tine.4 Ai totuși în Sardes câteva nume care nu și-au pătat hainele. Ei vor umbla cu Mine, îmbrăcați în alb, pentru că sunt demni de lucrul acesta.5 Cel ce învinge va fi îmbrăcat în haine albe și nu-i voi șterge nicidecum numele din cartea vieții, iar Eu îi voi mărturisi numele înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Lui.Aceste versete par să se concentreze asupra faptelor bune, pe ideea de a fi vigilenți, de a nu ne păta hainele și de a fi victorioși. Versetul 5 spune în mod special că numai cei ce vor birui vor fi îmbrăcați în haine albe, numele lor nu va fi șters din cartea vieții sau din cartea celor mântuiți, iar Isus le va mărturisi numele înaintea Tatălui Său și înaintea îngerilor Săi. Una dintre interpretările cele mai des întâlnite ale acestui verset în lumea creștină este că unii oameni născuți din nou nu vor fi suficient de veghetori, nu vor învinge și, în cele din urmă, numele lor vor fi șterse din cartea vieții, chiar dacă au fost odată mântuiți în mod autentic. La prima vedere, aceasta pare o concluzie plauzibilă. Însă, haideți să aruncăm o privire mai atentă la fiecare verset.Aceste cuvinte erau adresate pastorului bisericii din Sardes, care reprezenta, de fapt, întreaga biserică din acel oraș. Ea era formată din două feluri de oameni: (1) mântuiți cu adevărat, (2) și cei care se numeau creștini și făceau tot felul de lucrări bune, morale, dar nu aveau o relație cu Isus Cristos și nu fuseseră niciodată născuți din nou spiritual.În versetul 1, Isus spune acestei biserici din Sardes că are niște fapte și o reputație că este în viață, dar este moartă. Ce este o biserică moartă? Este o comunitate creștină în care majoritatea oamenilor (dar nu toți) se afișează că fiind creștini buni, dar în realitate au o credință moartă. Biserica din Sardes era formată în principal din astfel de oameni. Ei făceau o mulțime de fapte și activități bune pentru comunitatea lor și probabil de aceea biserica din Sardes avea o reputație atât de bună, dar toate acele lucruri pe care le făceau erau fapte moarte pentru că nu veneau din credința în Cristos și erau doar niște fapte bune.  Versetul 2 menționează că lucrările lor nu erau perfecte (sau desăvârșite) înaintea lui Dumnezeu, întărind ideea că acești oameni nu fuseseră născuți din nou. Galateni 5:6 spune că singurul lucru care contează în Cristos este credința care lucrează prin dragoste. Pentru ca orice faptă să fie vie, ea trebuie să fie realizată dintr-o relație bazată pe credință în Cristos prin dragoste. Mai mult, Coloseni 2:9 spune că oricine este în Cristos este deja complet în El. Doar cineva în Cristos este complet și desăvârșit și, prin urmare, poate înfăptui lucrări perfecte înaintea lui Dumnezeu.S-ar putea să fi existat o perioadă în care biserica din Sardes să fi fost pe deplin vie, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor din ea erau născuți din nou și eficienți în Împărăție. Însă, cu timpul, datorită unei învățături care a fost poate prea inclusivă și prea influențată negativ de cultura societății, biserica a murit. Aceasta nu înseamnă că oamenii care erau născuți din nou și-au pierdut mântuirea, ci înseamnă că biserica pe ansamblu a murit în sensul că unii credincioși autentici au plecat de acolo, s-au adăugat oameni noi și, în timp, cei morți spiritual i-au depășit numeric pe cei vii spiritual. Versetul 4 subliniază că erau, chiar și în acea biserică moartă din Sardes, câțiva oameni care încă nu-și compromiseseră credința și relația cu Cristos făcând lucrări din neprihănire de sine. Aceasta arată că erau vrednici. Nimeni nu poate fi vreodată îndreptățit prin fapte, chiar și dacă acele fapte sunt făcute prin credință. Singurul lucru care îi face pe oameni să fie demni înaintea lui Dumnezeu este neprihănirea lui Cristos și credința în acea neprihănire. Deci, acești oameni și-au păstrat convingerea puternică și credința lor simplă în neprihănirea lui Cristos. Ei nu au diluat și nici nu au murdărit această convingere amestecând-o cu eforturi umane.În versetul 2, Isus încurajează biserica să fie vigilentă și să întărească lucrurile rămase care sunt gata să moară. Ce înseamnă să fii atent sau veghetor? Să presupunem că a fi vigilent se referă la faptele bune pe care oamenii născuți din nou le fac pentru a-și menține mântuirea. Aceasta înseamnă că oamenii din acea biserică trebuiau să vegheze asupra lor înșiși și asupra acțiunilor lor, pentru a se asigura că sunt cât mai sfinți posibil încât să biruiască și să rămână mântuiți. Această presupunere creează câteva probleme semnificative. În primul rând, adăugăm lucrările lor imperfecte la credința în Cristos ca o condiție a menținerii mântuirii. Standardul lui Dumnezeu este sfințenie perfectă, pe care niciun om nu o poate atinge nici măcar după mântuire. Numai Isus a reușit aceasta. În al doilea rând, ei nu puteau ști niciodată dacă mai erau încă mântuiți sau nu. Ei s-ar fi întrebat mereu: „Suntem suficient de veghetori sau trebuie să fim mai atenți? Suntem peste pragul mediu „necunoscut” al vegherii pe care îl are Dumnezeu, dacă există așa ceva?” Nu puteau ști. Așa că „a fi veghetoare ca biserică” nu se poate referi la oamenii născuți din nou și la faptele bune ca o condiție a mântuirii.Versetele 2 și 3 dezvoltă ceea ce înseamnă a fi vigilentă ca biserică. În primul rând, întărește lucrurile care rămân, care sunt pe cale să moară. Ce sunt aceste lucruri? Ele sunt legate de învățătura curată despre credința în Cristos, dreptatea și pocăința, astfel încât oamenii să poată fi mai întâi născuți din nou și să devină vii spiritual. În al doilea rând, amintiți-vă cum ați primit și auzit mesajul mântuirii, apoi țineți strâns de acesta și pocăiți-vă ca biserică, nu ca individ. Scriitorul nu se referă la ceea ce ați primit și auzit, ci la modul în care ați primit și auzit mesajul mântuirii – adică numai prin credință și prin mărturisirea cu gura. Știu că în Noua Traducere Românească (NTR) din care am citit pasajul, versetul 3 spune: „Adu-ți aminte, deci, ce ai primit și auzit!” Însă, în traducerea Cornilescu și Biblia Traducere Fidelă 2015 (BTF2015), versetul 3 spune: „Adu-ți aminte, deci, cum ai primit și auzit.” De asemenea, și traducerea New King James Version (NKJV) din engleză la fel a translat versetul 3: cum ai primit și auzit și nu ce ai primit și auzit. În al treilea rând, o altă dovadă că audiența era formată în principal din oameni nemântuiți poate fi găsită în ultima parte a versetului 3, care spune următoarele: „Dacă însă nu te trezești, voi veni ca un hoț și nicidecum nu vei ști la ce oră voi veni la tine”. Însă, 1 Tesaloniceni 5:4-5 spune că ziua Domnului nu va prinde ca un hoț pe cei care sunt în Cristos, pentru că ei nu sunt în întuneric, ci sunt fii ai luminii:1 Tesaloniceni 5:4–5 (NTR)4 Însă voi, fraților, nu sunteți în întuneric, așa încât ziua aceea să vă apuce ca un hoț.5 Căci voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopții, nici ai întunericului.Acest pasaj clarifică faptul că pentru oameni, a veghea sau a fi atenți, însemna ca ei să vină în Cristos și să se asigure că sunt în Cristos. În acest fel, a doua venire a lui Isus nu i-ar lua prin surprindere ca un hoț în noapte.Versetul 5 din pasajul nostru inițial (Apocalipsa 3:1–5) spune că cel ce va birui nu va avea numele său șters din cartea vieții. Să biruiască ce anume? Tentațiile de a-L părăsi pe Dumnezeu și de a renunța la mântuire din cauza numeroaselor probleme și încercări din lume care le-ar putea apărea în cale? Nu, desigur că nu, ci mai degrabă să învingă păcatul, pe diavolul, moartea și lumea. Cine sunt biruitorii în Biblie? Cine a biruit deja toate aceste lucruri? Acei oameni care în primul rând au venit în Cristos și au devenit credincioși născuți din nou. Fără aceasta, nu se poate învinge nimic, nimeni nu poate nici măcar să încerce să învingă ceva. 1 Ioan 5:4–5 spune următoarele:1 Ioan 5:4–5 (VDCL)4 Pentru că orice este născut din Dumnezeu biruiește lumea; și aceasta este biruința care a biruit lumea: credința noastră.5 Cine este cel ce biruiește lumea, dacă nu cel ce crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu?Conform acestui pasaj, este cert că cei născuți din Dumnezeu biruiesc lumea, nu există nicio îndoială în această privință. Credința în Cristos este cea care asigură această biruință, iar acești oameni sunt cei ale căror nume nu vor fi șterse din cartea vieții. Să mai vedem câteva pasaje despre a fi victorioși.1 Ioan 2:13 (BTF2015)13 Vă scriu, taților, pentru că ați cunoscut pe Cel care este de la început. Vă scriu, tinerilor, pentru că l-ați învins pe cel rău. Vă scriu, copilașilor, pentru că L-ați cunoscut pe Tatăl.În acest verset, verbul „a învinge” este la timpul trecut, adică acei tineri l-au biruit deja pe cel rău, doar fiind în Cristos. Mai mult, acest lucru este dovedit de Romani 8:37:Romani 8:37 (NTR)37 Însă, în toate aceste lucruri, suntem mai mult decât învingători prin Cel Care ne-a iubit.Creștinii sunt mai mult decât biruitori prin Cel care i-a iubit. Ei nu înving, ci ei au învins deja în Cristos pentru că El a înfrânt lumea. Deci, a învinge înseamnă a veni în Cristos și nu a încerca să-și păstreze mântuirea până la capăt prin fapte bune. În lumina a tot ceea ce s-a spus până acum, Apocalipsa 3:5 poate fi înțeles în felul următor: „Cei care sunt născuți din nou din Dumnezeu și cred în El sunt cei care biruiesc și care nu vor fi niciodată șterși din cartea vieții”. Este o promisiune și o binecuvântare, nu o amenințare.Acum, din moment ce suntem la subiectul cărții vieții, să încercăm să aruncăm puțin mai multă lumină asupra ei și asupra cui și când este înregistrat acolo. Majoritatea creștinilor cred că Dumnezeu are un așa-numit registru numit cartea vieții în care El adaugă oameni pe măsură ce sunt mântuiți de-a lungul istoriei omenirii sau îi șterge atunci când își pierd mântuirea. Numai cei care rămân înscriși acolo vor moșteni noul cer și noul pământ. Să vedem ce are de spus Biblia despre aceasta și dacă aceste presupuneri sunt valabile.În primul rând, conform cu Apocalipsa 20:15, 21:27 și Filipeni 4:3, este adevărat că Dumnezeu are o Carte a Vieții, iar credincioșii născuți din nou sunt cu siguranță scriși în acea carte, numită și cartea vieții Mielului. De asemenea, este adevărat că numai oamenii mântuiți vor rămâne înregistrați acolo până în ziua judecății. Să citim aceste pasaje:Apocalipsa 20:15 (NTR)15 Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieții a fost aruncat în lacul de foc.Apocalipsa 21:27 (NTR)27 Nimic necurat nu va intra în ea și nimeni care trăiește în spurcăciune și minciună, ci doar cei care sunt scriși în cartea vieții Mielului.Filipeni 4:3 (NTR)3 Iar pe tine, adevărat partener de jug, te rog, ajută-le pe aceste femei! Ele au lucrat din greu pentru Evanghelie împreună cu mine, cu Clement și cu ceilalți confrați ai mei, ale căror nume sunt în cartea vieții.În al doilea rând, conform Apocalipsei 13:8 și 17:8, se pare că există o anumită categorie de oameni care nu au fost incluși deloc în cartea vieții de dinainte de întemeierea lumii:Apocalipsa 13:8 (NTR)8 Toți cei ce locuiesc pe pământ i se vor închina, fiecare om al cărui nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului Care a fost înjunghiat.Apocalipsa 17:8 (NTR)8 Fiara pe care ai văzut-o era și nu mai este, dar ea urmează să se ridice din Adânc și va merge spre distrugere. Locuitorii pământului, cei ale căror nume n-au fost scrise în cartea vieții de la întemeierea lumii, vor rămâne uimiți văzând fiara, pentru că ea era, nu mai este, dar va fi prezentă.În al treilea rând, Biblia nu menționează nicăieri că oamenii, de-a lungul istoriei, au fost adăugați, sau sunt adăugați, în cartea vieții în momentul mântuirii lor. Pe baza acestor scripturi ale Apocalipsei, putem, cu destul de multă certitudine, trage concluzia că restul oamenilor, în afara celor care s-au închinat fiarei, au fost înscriși în cartea vieții de dinainte de întemeierea lumii, indiferent dacă urmau să fie mântuiți sau nu (voi explica aceasta mai târziu).În al patrulea rând, în Luca 10:20, Isus le spune celor șaptezeci de ucenici, care se bucurau că demonii le sunt supuși, mai degrabă să se bucure că numele lor sunt scrise în ceruri.Luca 10:20 (NTR)20 Totuși, nu vă bucurați că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în Ceruri!Putem presupune din nou cu destulă siguranță că Isus vorbea aici despre cartea vieții. Altfel, nu ar exista niciun motiv de bucurie dacă ar fi doar consemnați în cartea generală a celor vii sau în cărțile pentru judecată. În acel moment al istoriei, niciunul dintre ucenici nu era încă mântuit pentru că Cristos nu murise încă pe cruce. Cu toate acestea, se pare că ei erau deja înregistrați în cartea vieții. Pentru a complica și mai mult lucrurile, Iuda Iscarioteanul era printre acei ucenici și se știe clar că el a sfârșit rău și nu a fost mântuit, deși fusese consemnat în acea carte. El a fost fiul pierzării:Ioan 17:12 (NTR)12 Când eram cu ei, îi păzeam Eu în Numele Tău, pe care Mi L-ai dat. I-am păzit și niciunul dintre ei n-a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.Apoi avem oameni în Vechiul Testament, precum Avraam, regele David, Daniel și așa mai departe, care au murit fizic înainte ca Cristos să moară pe cruce și, totuși, Biblia dezvăluie că sunt mântuiți cu siguranță și astfel trebuie să fi fost scriși în cartea vieții. Dacă facem un rezumat: (1) unii oameni au fost înregistrați în cartea vieții înainte de a fi mântuiți (de exemplu, ucenicii lui Isus); (2) alți oameni au fost înscriși în cartea vieții însă nu au fost mântuiți în cele din urmă, deși au avut ocazia să facă acest lucru, și știm despre ei că sunt pierduți pentru totdeauna (de exemplu, Iuda Iscarioteanul); (3) iar alți oameni nu au avut ocazia să fie mântuiți în timpul vieții lor, dar ei sunt mântuiți pentru totdeauna și sunt înscriși în cartea vieții (părinții și profeții din Vechiul Testament).Acum, dacă încercăm să punem împreună toate aceste date, o posibilă interpretare care le-ar lega pe toate în mod logic și consecvent, fără a contrazice niciuna dintre ele, și care ar da sens tuturor acestor versete în contextul siguranței mântuirii, este următoarea:1. Dumnezeu fie a știut dinainte în mod clar, fie a hotărât în ​​mod specific (pentru scopurile Sale) că unii oameni nu vor fi mântuiți niciodată. Așa că El nu i-a inclus în cartea vieții dinainte de întemeierea lumii. Aceștia sunt închinătorii fiarei de la sfârșitul timpurilor.2.Restul oamenilor din toată istoria omenirii care urmau să fie mântuiți SAU NU, El i-a inclus oricum pe toți în cartea vieții dinainte de întemeierea lumii. Această ipoteză este susținută de 1 Timotei 2:3–4, unde Dumnezeu spune că El dorește ca toți oamenii să fie mântuiți, deși nu toți vor fi mântuiți. El dă o șansă și acordă beneficiul îndoielii tuturor oamenilor:1 Timotei 2:3–4 (NTR) 3 Acest lucru este bun și bine primit de către Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 4 Care dorește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoașterea adevărului.3. Apoi, începând de acolo, Dumnezeu a șters din cartea vieții pe oamenii care au murit fizic și au părăsit această lume fără să aibă vreodată o credință mântuitoare sau să manifeste vreun fel de încredere în Dumnezeu, corespunzătoare nivelului de revelație pe care l-au avut în timpul vieții lor. Ceea ce vreau să spun prin această ultimă frază este că oamenii din Vechiul Testament care au trăit înainte de răstignirea lui Cristos au avut o revelație limitată a lui Dumnezeu și a mântuirii și nu au avut posibilitatea răscumpărării. Totuși, conform revelației pe care au avut-o, ei au făcut câțiva pași de credință înspre Dumnezeu în timpul vieții lor, au intrat într-un legământ cu El și acea credință le-a fost socotită drept neprihănire. Astfel, Avraam, Isaac, Iacov, Enoh, Noe, Moise, Iosua, David, Daniel, Rahav și alții ca ei, au rămas înscriși în cartea vieții pentru că, după cruce, li s-a dat mântuirea deși erau deja morți fizic. Acum, oamenii șterși nu au fost niciodată mântuiți de la început – adică ei nu au fost mântuiți și apoi și-au pierdut mântuirea activată, ci și-au pierdut mântuirea potențială. Nu au profitat de aceasta în timpul vieții lor.Această interpretare arată dragostea și mila lui Dumnezeu din belșug față de toți oamenii, asigură că cei care L-au primit pe Cristos nu vor fi niciodată șterși din cartea vieții și explică de ce ucenicii, inclusiv Iuda Iscarioteanul, erau deja în cartea vieții înainte de a fi mântuiți oficial. Eu cred că Iuda Iscarioteanul a fost scos din cartea vieții după moartea sa fizică.

Nimic să nu te facă să-ți pierzi speranța, nimic să nu-ți întrerupă iubirea și blândețea față de cel greșit. Tocmai pentru că este greșit are nevoie de tine și are nevoie de un tată și de o mamă care să-l ajute să se recupereze din capcana lui Satana. Apucă-l repede cu credință și dragoste și prinde-l de Mântuitorul plin de milă, amintindu-i că are pe Cineva care se interesează de el chiar mai mult decât o faci tu. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Cătălin și Ramona Lup povestesc cu bucurie și sinceritate modul în care Dumnezeu i-a surprins și le-a demonstrat că nimic nu este imposibil atunci când alegi să trăiești cu El. Un podcast în care vei găsi informații prețioase despre familie, modul în care Dumnezeu te poate binecuvânta și mai ales cum să trăiești asumat o viață ancorată în Hristos. Urmărește episodul în format video aici: https://www.youtube.com/watch?v=7WYiUOWysbU Poți susține lucrarea Ekklesia aici: https://www.ekklesia.ro/doneaza/

Tată, Îți mulțumesc pentru dragostea și răbdarea Ta! Ghidează-ne în timp ce îi înveți pe cei mici să se încreadă în Tine în tot ceea ce fac! Ajută-i să Te vadă ca pe un turn puternic, o fortăreață măreață și Dumnezeul tuturor lucrurilor!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

David Kolbusz @davidkolbusz is a creative ad exec turned film writer, whose short film Claudio's Song will screen @reunion Friday March 24 @arri_rental NYC. David and I talk a lot about the arts in general, our fandom, and formation of taste. I like hearing his perspective on how advertising and creative mandates in general are shaped by social movements. Claudio's Song and Nimic, his previous film with Yorgos Lanthimos, represent his prioritization of open minded big ideas. The short is full of them. Listen for more and join us to watch on Friday. https://reunion3242023.splashthat.com/ --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/teawithsg/message Support this podcast: https://podcasters.spotify.com/pod/show/teawithsg/support

Nimic nu e ceea ce pare, ai ales atunci când vorbești despre fotbal. Să fim serioși, nu sunt doar două echipe pe teren, ci zeci și sute de interese. E vorba de bani, ori de control, ori chiar de concurență. Și nu vorbesc de fotbal, din nou.Qatar este în concurență cu Dubai, de aceea are loc acolo cupa mondială, deși nici unul din suporteri nu poate să bea o bere în public, mai ales pe stadion, deși promiseseră că vor permite acest lucru. Nu mai contează că au luat banii de la Budweiser și apoi i-au lăsat cu depozitele pline dar cu interdicție de a vinde alcool.Bine te-am regăsit la un nou podcast cu invitatul nostru îndrăgit, Dumitru Borțun, într-o discuție proaspătă despre economie, interese și alegeri proaste ale cuvintelor din partea unor demnitari cu rang înalt.

În acest episod continuăm cu mica istorie a filosofiei europene cu Socrate - dar pentru a vorbi despre Socrate va trebui să punem întâi contextul în față - vorbim așadar despre Grecia lui Socrate, despre războaiele peloponesiace și căderea democrației ateniene. Socrate e un personaj foarte complicat - în primul rând pentru că Socrate e un punct foarte important pentru filosofie - unde atenția se mută de la filosofia naturală (cea care va fi numită curând fizică) la problemele etice, mult mai importante pentru Socrate și mult mai complicat de formulat fiind vorba, în primul rând, despre fenomene foarte intime, interne.

Te-ai pedepsit vreodată pentru că nu ești destul de bun în ceea ce faci? Ei bine, invitatul de azi al lui Mihai Morar – Vlad Drăgulin – da! În ce fel, afli din podcastul de mai jos.Să muncești ca un sclav ca să trăiești ca un rege. E motto-ul după care trăiește unul dintre cei mai apreciați actori ai noii generații. Băiatul care ‘nu era bun de nimic și nu performa în niciun domeniu' până soarta i l-a scos în cale pe regretatul profesor Cătălin Naum.Despre momentul care i-a schimbat viața, ce înseamnă munca pentru el sau cum trebuie să fie femeia ideală afli astăzi, la Fain și Simplu, cu Mihai Morar.

"Mă trezisem devreme și întârziam să mă pregătesc să exist." — Fernando Pessoa (Cartea neliniștirii, p. 54) ▶LINKURI RELEVANTE: Videoul original: https://youtu.be/XdPFve3POrM Partea 1 - https://youtu.be/u-5eKhzLWJU ▶PODCAST INFO: Website: https://podcastmeditatii.com Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza YouTube: https://youtube.com/c/meditatii Twitch: https://www.twitch.tv/meditatii Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028 Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii – PayPal: https://paypal.me/meditatii ▶DISCORD: – Comunitatea: https://discord.gg/meditatii – Arhiva dialogurilor: https://www.patreon.com/meditatii/posts?filters%5Btag%5D=Discord ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com ▶CRONOLOGIE: 0:00 – Biografia lipsită de fapte 0:32 – Arta de a tăcea și ideologia autenticității 2:02 – Ce-ar putea fi interesant de povestit? 3:21 – Nimic n-are importanță sau totul are importanță? 4:50 – Femeile care croșetează fiindcă viața există 5:56 – A trăi înseamnă a croșeta cu intențiile altora 7:13 – Complet anihilat, supraviețuiesc pe fundalul frazelor mele 8:02 – Cu minuție și indiferență 8:23 – Nesinceritatea melancolicilor 9:56 – Lucruri meschine și spațiile milionare ale Universului 13:42 – Opera proastă care rămâne făcută 15:21 – Complicații inutile și lipsite de adevăr (?) 18:59 – Sunt înfometat de extinderea timpului 19:34 – Forcepsul 20:10 – Cascais și uitarea 22:08 – Acel unic efort de a-mi privi viața 22:25 – Ambianța creată de conviețuirea cu acești oameni 25:25 – Visuri pe care și le face toată lumea 28:24 – Fluturele care te ridiculizează; proful meu de filosofie și nevoia de a-ți afirma teza 34:32 – Contabil șef 34:48 – Inconstanța unei arzătoare dorințe 36:55 – Tinerii erau numai cei ce nu se vor naște nicicând 39:11 – Viața oprimată de circumstanțe 39:41 – Mâna care mă eliberează și mă sufocă 40:58 – Bogdan Liviu; agnosticismul meu obositor 47:24 – Jordan Peterson și idealul care te judecă 48:07 – A mă iubi înseamnă a avea milă de mine 48:50 – Dumnezeu e faptul că noi existăm… 49:47 – Absurdul e divinul 52:23 – Am devenit un “boomer”? 53:46 – Concertele rock din anii ‘70-‘80 54:45 – Chelnerul care i-a luminat sufletul lui Pessoa; ce îmi place în Cioran 57:35 – Unii guvernează lumea, alții sunt lumea 59:22 – Litografia și fata care l-a tulburat pe Pessoa 1:03:11 – Să-i conferi fiecărei stări sufletești un suflet 1:03:56 – Compasiunea falsă pentru oamenii fericiți; nu toți sunt triști ca tine 1:05:23 – Delimitează starea ta psihologică de abstractizările despre viață 1:06:58 – Nu-ți impune cinismul asupra altora 1:09:00 – Literatura: arta căsătorită cu gândirea și realizarea imaculată a realității 1:13:59 – Brusc mă cuprinde o sfârșeală; pisica mângâiată 1:15:27 – Ceva indiferent care să ne facă aproape să simțim 1:16:18 – Mă trezisem devreme și întârziam să mă pregătesc să exist 1:19:55 – Cum să întorci o imagine 1:20:53 – Scriitorul e un magician 1:24:15 – Părinții lui Pessoa; linia dintre adevăr și fals 1:27:12 – Am înțeles cine-i Bernardo Soares 1:29:40 – Bruh moment 1:30:06 – Mă simt trădat 1:30:24 – Prototipul orfanului 1:35:05 – Magia și heteronímia

I'm joined by filmmaking duo JOSH PIKOVSKY and JORDAN TETEWSKY (Hannah Ha Ha) who have challenged me to watch the disturbingly moist 2013 Alexsei German film HARD TO BE A GOD. The only thing that could be MORE fun than watching a remarkably dense, disgusting, three-hour Russian antifilm about a bunch of alien sh*t perverts is listening to a three hour discussion led by a gaggle of severely brain-damaged goofballs trying to make sense of it all without doing a vom! We get into which one of the Beatles is the most innocent, Jordan can't keep his shirt on and makes some shocking confessions, and I teach the boys about milk parties. After dark, we get into The American Friend, Manhunter, Silence of the Lambs, American Movie, Mutual Appreciation, Z, Norma Ray, Harlan County USA, Ear Ache, Alex Kavutskiy's Guide to Filmmaking, I was There Too by Joey Izzo, Stilts by Dylan Holmes Williams, Yorgos Lanthimos films The Lobster, Dogtooth, Kinetta, Necktie, and Nimic, the Batman. and Serenity by Jack Dunphy. Find Josh and Jordan's short films Hannah in April, Sharon 66, and Bergmensch on Vimeo and Youtube, and follow their feature Hannah Ha Ha on IG to find out what festivals it's playing near you: instagram.com/hannahhahamovie Follow Jordan on IG: instagram.com/jordan_tetewsky Follow Josh on Letterboxd: letterboxd.com/wolfroy And you can follow the pod everywhere @screenvomit, or hit the links here: http://linktr.ee/screenvomit!