Podcasts about rezilien

Ana Maria Bărbosu a luat BRONZ pentru 30 de secunde, dar a fost dată jos de pe podium de contestația americancei Jordan Chiles! (Gazeta Sporturilor) - Olimpiada, un teren de luptă politică. Care e adevărul performanței sportivilor din România dincolo de propaganda naționalistă? (SpotMedia) - PNRR întârziat. Guvernul Ciolacu se bâlbâie în explicații privind implementarea planului. Fonduri de miliarde de euro, sub semnul întrebării (Libertatea) Ana Maria Bărbosu a luat BRONZ pentru 30 de secunde, dar a fost dată jos de pe podium de contestația americancei Jordan Chiles! Gazeta Sporturilor  explică faptul că Ana Maria Bărbosu a fost declarată medalie de bronz la sol, după o evoluție consistentă, cu un punctaj de 13.700 puncte. Imediat,  echipa României s-a bucurat zgomotos, dar decizia a fost întoarsă la 30 de secunde! Americanca Jordan Chiles a făcut contestație și a primit punctajul necesar - de la 13.666 la 13.766 puncte - pentru a urca pe ultima treaptă a podiumului, de pe locul 5! Prin urmare, fetele noastre, Ana Maria Bărbosu și Simona Voinea Maneca, au terminat pe locurile 4, respectiv 5 în concursul de la sol, ambele obținând nota 13.700.GSP a vorbit cu Camelia Voinea. Fosta mare campioană, Camelia Voinea, mama și antrenoarea Sabrinei, spune că nu mai vrea să audă de gimnastică. „Mi-e scârbă de ce am trăit, nu vreau să mor în sală. Îmi mențin decizia de a renunța”. Ea consideră că Sabrina merita medalie.Silvia Stroescu, campioană olimpică și arbitră internațională, vine cu lămuriri, pentru GOLAZO.ro, despre finala cu cântec de la sol. Ea spune că i s-a părut  un pic bizar este cât de repede a fost cât de repede s-a rezolvat contestația gimnastei din SUA. Două arbitre judecă exercițiul din punct de vedere al dificultății. Șase se uită la execuție și dau note. Cea mai mare notă și cea mai mică se anulează. Apoi, în cazul în care există contestații, se accesează juriul superior. Ei revăd elementele cu pricina și iau o decizie pe baza înregistrărilor.„Nu mai poate fi schimbat nimic!” Contestațiile se fac doar în concurs și doar pentru dificultatea exercițiului.Anei nu i se poate reproșa nimic. A făcut maxim din cât poate ea să facă acum. A avut dificultate 5.8, iar în calificări 5.6. Deci și-a îmbunătățit exercițiul. Din punct de vedere al execuției a fost curat.  A fost expresivă, mai spune fosta sportivă.Olimpiada, un teren de luptă politică. Care e adevărul performanței sportivilor din România dincolo de propaganda naționalistă?, se întreabă pe pagina Spotmedia jurnalistul Emilian Isăilă.El observă că episodul de la sol a generat o nouă furie naționalistă și anti americană pe rețelele sociale. Dar ce se ascunde în spatele luptelor politice legate de Olimpiadă?În opinia sa, propaganda Kremlinului face tot posibilul pentru a crea tensiuni în jurul unui eveniment global, atât de competitiv, mai ales că Rusia a primit interdicție de a participa în urma războiului sângeros pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.Pe rețelele sociale se desfășoară campanii puternice de divizare și de creare de tensiuni sociale. Dar dacă se trece peste mesajele propagandistice, cifrele spun o altă poveste mai nuanțată și mai spectaculoasă.În perioada 1965 - 1989 (șase ediții olimpice), în care România a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, sportivii au obținut un număr de 160 de medalii, dintre care 44 de aur.După 1989, la nouă ediții, România a obținut 113 medalii, dintre care 38 de aur.Din aceste cifre, se poate observa că după prăbușirea comunismului sportivii din țara noastră, în ciuda greutăților de tot felul, a crizei economice prelungite, a perioadei de tranziție și a lipsei investițiilor în infrastructură s-au comportat mai mult decât onorabil.Iar în Libertatea puteți citi despre PNRR întârziat. Guvernul Ciolacu se bâlbâie în explicații privind implementarea planului. Fonduri de miliarde de euro sunt sub semnul întrebării titrează ziarul.Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene evită să explice în mod clar situația implementării jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care calendarul asumat în fața oficialilor de la Bruxelles este deja întârziat, cu legi-cheie tergiversate în an electoral.PNRR ar trebui să fie gata, cu toate jaloanele, țintele și indicatorii la cheie, la 30 iunie 2026.România nu a reușit să dea explicațiile suficiente pentru ca țara noastră să primească banii din cererea a treia de plată, cu jaloane și ținte care aveau termen-limită 30 septembrie 2022, respectiv 31 decembrie 2022, dar solicitarea a fost înaintată doar la jumătatea lui decembrie 2023.În total, România trebuie să primească prin PNRR, dacă va duce la bun sfârșit toate obiectivele, 28,5 miliarde de euro, o parte din bani fiind sub formă de împrumuturi. MIPE vine cu răspunsuri vagi atât în ceea ce privește banii pe care ar trebui să-i încaseze pentru cererea numărul 3, dar și pentru cererea de plată numărul 4Tot mediul bugetar așteaptă să vadă cel puțin o schiță a noii legi a salarizării unitare, prin care va fi modificat sistemul de acordare a lefurilor în administrația publică. Termenul asumat în PNRR este de 30 iunie 2023, însă Guvernul nu are niciun gând să prezinte vreun proiect public până în alegerile din decembrie, potrivit informațiilor Libertatea. Responsabilitatea va fi pasată următorului Guvern, care ar trebui să vină cu acest proiect.

Agenția care monitorizează companiile de stat a rămas fără șefi. Întrebarea este dacă nu cumva ar mai eficient ca agenția să se desființeze? Ar fi mai eficient. Șefii agenției care are drept obiect de activitate monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor cu capital de stat și-au dat demisia. Este vorba despre președintele și cei doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Problema a apărut atunci când Comisia Europeană a cerut explicații Guvernului României pentru criteriile numirii de manageri la Regia Autonomă a Protocolului de Stat (RAPPS). Greșeala pe care au comis-o cei din conducerea AMEPIP a fost aceea că au dorit să condiționeze prezența în conducerea RAPPS de obținerea unui aviz de securitate privind accesul la date cu caracter secret.Desigur, impunerea unei condiții de secret de serviciu pentru managementul RAPPS este incorectă, dar, să fim serioși, în ultimii 10-15 ani am văzut aberații mult mai mari în numirea unor persoane în Consiliile de Administrație sau în Adunările Generale ale Acționarilor ale companiilor de stat. RAPPS nu este o instituție lipsită de importanță, dar nu se compară cu miza unor companii esențiale din sectorul energetic sau din sectorul de transport feroviar.Dacă din întâmplare Comisia Europeană nu s-ar fi sesizat față de criteriile de alegere ale conducerii RAPPS, cu siguranță agenția AMEPIP în frunte cu președintele și cei doi vicepreședinți și-ar fi continuat nestingheriți activitatea. Ar fi urmat, probabil, multe companii cu capital de stat la care ar fi fost numiți tot felul de neaveniți susținuți politic fără ca nimeni să se sesizeze.De fapt, cea mai mare problemă este chiar înființarea agenției. Am susținut până în pânzele albe ideea și construcția Planului Național de Redresare și Reziliență. Am pledat chiar și pentru includerea unui procentaj maxim din PIB până la care poate ajunge fondul de pensii. Am spus că mixul gândit pentru PNRR-urile naționale, finanțare plus reforme, este o idee foarte bună. Cred și acum că PNRR este esențial pentru România datorită impulsului pe care îl dă în același timp, creșterii economice, investițiilor și reformelor.Am fost critic, însă, față de înființarea AMEPIP, care apare în PNRR, dintr-un motiv extrem de simplu. În ultimii 30 de ani, s-a reușit foarte rar ca întreprinderile publice să fie conduse de echipe formate din manageri performanți. De 30 ani, orice s-ar fi încercat, orice legislație ar fi fost adoptată problemele de management au rămas. De aceea, nu pot să cred nici astăzi că înființarea unei agenții și popularea ei cu personal adus din cine știe ce zone politice va rezolva problema monitorizării și evaluării performanțelor întreprinderilor de stat.Demisia conducerii agenției nu face decât să confirme toate punctele nevralgice ale instituției. De exemplu, șefii AMEPIP au demisionat, pentru că exact instituția chemată să aplice regulile guvernanței corporative le-a încălcat. Nu doar la RAPPS a fost greșeală, ci chiar propriile numiri. Este vorba despre unul dintre vicepreședinții agenției care se afla în conflict de interese, pentru că a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îi numească în funcție chiar pe vicepreședinții agenției. După cum se poate vedea este o clară situație de conflict de interese.Despre fostul președinte al agenției, Mihai Precup, am auzit, în același timp, lucruri bune, dar și caracterizări critice. Până la intrarea în politică, CV-ul lui Mihai Precup este de calitate. A urmat studii post-universitare la Sorbona, a lucrat în bănci internaționale și la câteva fonduri de investiții. Toate sunt puncte bune pentru profesionalismul fostului președinte al agenției. Senzația este, însă, în ceea ce îl privește pe Mihai Precup, că zonele de compromis au început o dată cu intrarea în politică.Vechea conducere a agenției a plecat. Cel mai bine ar fi ca instituția să fie desființată, pentru că are șanse aproape de zero să își atingă obiectivele. Cu toate acestea, probabil că nu se va întâmpla așa, că agenția va continua să existe și să caute noi și noi șefi care nu vor schimba mai nimic în întreprinderile de stat.

Un producător medical  cu tradiție din Germania, o companie cunoscută din Serbia care a construit spitale, aeroporturi și o fabrică de vaccinuri, o alta din Ucraina care a implementat proiecte precum fabrici sau centre comerciale sau grupul care a construit spitalul Bilkent din Ankara – cel mai mare spital din Turcia, toți speră să câștige contractul pentru construcția Spitalului Regional din Iași.  Vorbim de constructori din țară și din străinătate, cu experiență?  RFI România i-a adresat această întrebare  președintelui Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Adrian George Popa."Fără dar și poate. Ofertele vor fi declarate neacceptate dacă nu îndeplinesc și acest criteriu, de experiență similară pe care noi l-am pus în documentația de atribuire.", spune Adrian George Popa.Când vom avea un Spital Regional de Urgențe funcțional la Iași ?Potrivit președintelui Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, "la finalul anului 2028, suntem obligați să închidem acest proces la finalul anului 2028, la finalul programului de sănătate, pentru care avem finanțare și europeană și la bugetul de stat. Până la finalul anului 2028, spitalul trebuie să fie operațional, în sensul că în a doua jumătate a anului 2028 trebuie să aibă loc acele instruiri, training-uri de personal și de utilizare a spațiilor noi.Deci, din 2029 Spitalul Regional Iași trebuie să fie funcțional.Cele trei spitale regionale sunt cele mai importante proiecte de infrastructură de sănătate din România până la acest moment și cred eu ca și valoare. Foarte multe proiecte sunt și pe Planul național de Redresare și Reziliență, însă cele trei cred ca și valoare, și dimensiuni sunt cele mai mari."

În primul episod de după o pauză de o lună te invit să reluăm conversația despre reziliența atât de necesară oricărei persoane care are o afacere proprie. Te iau un pic în culisele ultimelor luni și a pauzei de care am avut nevoie ca să capăt perspectivă și să mă reconectez cu rolul meu de coach și mentor pentru antreprenoare și cu viziunea mea. Îți spun care sunt top 4 lucruri care m-au ajutat pe mine să devin (și să mă mențin) rezilientă: mindset, emoții, corp și comunitate. Dacă ai o afacere proprie și ai nevoie de un spațiu sigur și susținere de la o comunitate faină sau dacă ai decis că vrei să începi o afacere și nu știi de unde să o apuci, m-aș bucura să ne vedem în mastermind-ul Soulful Business Accelerator. SBA e la a 6-a ediție și începe pe 11 iunie. Vom avea 10 întâlniri, o dată la 3 săptămâni, de-a lungul a 6 luni în care să creăm magie împreună. Puterea unui grup de mastermind stă în faptul că mai multe suflete și minți vin la un loc și contribuie nu doar pentru creșterea proprie, ci și a celorlalți. Ai acces la perspective diferite, ești expusă la povești ale unor oameni ca tine. SBA nu este un curs, program sau workshop, ci o serie de întâlniri în care informația, ideile, întrebările, împărtășirile și încurajările circulă între toți membrii. E un loc în are ne sprijinim reciproc, ne ascultăm, răspundem la întrebări, împărtășim experiențe de toate felurile, facem brainstorming și căutăm soluții împreună, testăm idei, un loc în care ne construim încrederea în noi, în visurile noastre. Sper să ocupi unul din cele 6 locuri disponibile și să facem călătoria asta împreună spre o versiune a ta mai încrezătoare și spre o afacere care prinde aripi astfel. ➡️ https://bit.ly/SBAmastermind M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție. Nu uita să urmărești podcastul pe: - Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

De cîțiva ani, trăim o perioadă marcată de crize care ne-au afectat și ne afectează în feluri diferite, pe mulți dintre noi. De la pandemie și complicațiile pe care le-a adus în viețile noastre pînă la războiul din Ucraina și amenințările care vin constant dinspre Federația Rusă, la care se adaugă războiul dintre Israel și Hamas și tensiunile pe care le-a generat în lumea occidentală – toate au provocat spaime, îngrijorări, anxietate, traume. Despre efectele crizelor pe care le parcurgem de cîțiva ani și despre cum să ne menținem echilibrul într-o lume profund tulburată, despre traume colective și personale și despre sănătate mintală și reziliență în vremuri complicate vorbim cu Zenobia Niculiță, psiholog și psihoterapeut.Zenobia Niculiță: „Trauma este vizibilă prin efectele ei. Putem să trăim evenimente cu potențial traumatic cu toții, dar nu neapărat toți vom și suferi efectele în aceeași măsură. Nu toți vom dezvolta efecte negative, nu toți vom rămîne afectați, nu toți vom dezvolta sindromul de stres posttraumatic.  (...) Este foarte important să știm ce ni se întîmplă și să denumim corect ce trăim, pentru că, dintr-o dată, ceea ce denumim corect devine o realitate conținută, pe care putem să o stăpînim mai bine.”E adevărat că ceea ce nu ne omoară ne întărește?Zenobia Niculiță: „Nu neapărat. Ce facem cu ceea ce nu ne omoară ne întărește. Există multe studii cu privire la reziliență, din diferite unghiuri. La nivel individual, reziliența se bazează foarte mult pe resursele pe care reușim să le adunăm la nivel fizic. Persoanele reziliente dorm bine, mănîncă sănătos, fac mișcare, își prezervă forțele fizice. În plus, există o legătură directă între echilibrul hormonal într-un corp sănătos și ceea ce simțim și gîndim. Și există studii cu privire la faptul că acele convingeri disfuncționale de viață corelează negativ cu reziliența. Adică avem mai puțină reziliență dacă noi credem despre noi că nu merităm să fim susținuți, că sîntem de neiubit, că sîntem defecți, că ceva e în neregulă cu noi sau că sîntem neajutorați.”Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

La Spitalul municipal din Split s-au realizat primele intervenții chirurgicale cu ajutorul robotului Hugo Ras, al companiei americane ”Medtronic”, primul robot medical de acest tip din spitalele din Croația. Robotul a intrat în dotarea spitalului în urma unei investiții de 5,6 milioane de euro, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Este o tehnologie ultramodernă care permite realizarea de operații minim invazive, cu grad înalt de dificultate, în urma cărora conducerea spitalului așteaptă cele mai bune rezultate în tratamentul pacienților, scrie ziarul 24Sata din Zagreb .”Este o zi istorică pentru noi și pentru medicina din Croația. Spitalul nostru va deveni cel mai probabil un centru de instruire în chirurgia robotică unic în regiune”, a declarat directorul spitalului.El a precizat că chirurgii vor fi în continuare cei care realizează operațiile, dar datorită asistenței robotice precizia și eficiența mișcărilor necesare în timpul operației propriuzise va fi incomparabil mai bună decât în cazul chirurgiei clasice.Primele operații asistate de robot au vizat domeniul chirurgiei abdominale, în perioada următoare urmând a fi realizate și operații de chirurgie toracică, urologică, ginecologică și pediatrică. Serbia: Tinerii și presiunea vieții moderneȘomajul, calitatea educației, lipsa justiției, nerespectarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre problemele care îi afectează pe studenți și pe tineri în general în Serbia. Este motivul pentru care studenții Facultății de artă dramatică din Belgrad au decis ca tema principală a ediției din acest an a Festivalului de Teatru Studențesc să fie presiunea pe care viața modernă o pune asupra tinerilor, transmite publicația Danas.Potrivit recensământului din 2022, tinerii reprezintă 15,76% din populația țării, în timp ce șomajul în rândul tinerilor este de 18,43% din totalul șomerilor. Două treimi dintre absolvenții de facultate nu lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit, iar 12% dintre studenți sunt obligați să-și abandoneze studiile pe parcurs din rațiuni financiare.Cei mai mulți tineri sârbi consideră că nu valoarea sau competențele profesionale ci ”relațiile personale și apartenența politică sunt cele mai importante criterii practice pentru găsirea unui loc de muncă decent”.Studenții de la artă dramatică sunt hotărâți să lanseze o dezbatere la nivel național pe tema tuturor acestor probleme, cu ocazia celei de a 19-a ediții a Festivalului de teatru studențesc programat pentru perioada 20-25 mai a.c.Festivalul va fi inaugurat cu un spectacol susținut de studenții Academiei naționale de artă dramatică din Polonia. Vor susține de asemenea spectacole trupe ale academiilor de teatru din Bulgaria, Grecia, România și Croația. Marele regizor Veljko Bulajić a încetat din viațăUnul dintre cei mai mari regizori din fosta Iugoslavie, Veljko Bulajić, de două ori membru al juriului Festivalului de film de la Cannes și laureat al mai multor festivaluri internaționale, printre care cel de la Monte Carlo, a încetat din viață recent la vârsta de 97 de ani.Filmele sale, precum ”Bătălia de la Neretva” (1969), ”Asasinatul de la Sarajevo” (1975), ”Trenul fără orar” (1959) sau Uprising (1961), vor rămâne pentru totdeauna în istoria cinematografiei iugoslave, transmite canalul Aljazeera, secțiunea pentru țările din Balcani.A fost prieten cu celebrul pictor spaniol Pablo Picasso, căruia i-a cerut să realizeze afișul filmului său ”Bătălia de la Neretva”. Potrivit legendei, Picasso ar fi acceptat cerând în schimb o ladă de sticle cu cel mai bun vin din Iugoslavia, dar liderul comunist Josep Broz Tito, auzind despre cererea pictorului, i-a trimis acestuia nu o ladă, ci un vagon cu sticle de vin, amintește sursa citată.Veljko Bulajić s-a născut la 22 martie 1928 în satul Vilusi din actualul Muntenegru. A trăit până la al doilea război mondial la Sarajevo. În 1941 s-a înrolat în trupele de partizani și a luptat împotriva ocupanților alături de frații săi, dintre care unul și-a pierdut viața în luptă. După război și-a încheiat studiile la Sarajevo, apoi a început să lucreze ca jurnalist la Zagreb. După ce a regizat câteva piese de teatru și filme documentare, a fost admis la "Centro Sperimentale di Cinematografia" unde a urmat cursuri susținute de giganți ai cinematografiei italiene, precum Roberto Rossellini, Luciano Visconti, sau Vittorio De Sica. A realizat primul său film, ”Trenul fără orar”, la vârsta de 27 de ani. Muntenegru: Facilități pentru recuperarea datoriilor fiscaleMinisterul de finanțe a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează anularea dobânzilor pentru plata la bugetul de stat a taxelor și impozitelor restante începând cu 1 ianuarie 2025, transmite publicația Vijesti.Anularea dobânzilor ar urma să se aplice tuturor datoriilor fiscale – impozite, taxe, cotizații și alte cheltuieli.Potrivit datelor ministerului, datoria fiscală se ridica la sfârșitul anului trecut la 591,7 milioane de euro iar dobânzile la datoria de bază erau de 228, 3 milioane de euro.”Aplicarea acestei soluții legislative va crește gradul de încasare a creanțelor fiscale, va diminua datoria publică și va încuraja debitorii să-și plătească în totalitate datoriile”, au transmis reprezentanții ministerului, care explică faptul că măsura nu presupune nici un fel de cheltuieli noi din partea cetățenilor sau a agenților economici.  Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Ilvana Halilović - Bosnia-Herțegovina;                                          Mia Kruẑić - Muntenegru;                                               Daria Marković - Serbia;                                               Jelena Bistrović - Croația Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei  

După un prim trimestru din 2024 care pentru mulți oameni cu afaceri proprii a fost plin de provocări, începem luna aprilie cu un episod despre reziliență. Partenera mea de dialog este prietena mea Maria Negrotă - fondatoarea Yellow Creators, un studio vizual creativ și primitor. Vorbim despre caruselul în care te urci garantat ca om cu business propriu, despre intuiție și cum să te lași ghidată de ea, despre valori și misiune, despre reziliență, înțelepciune și răbdare.   Maria și echipa Yellow sunt de vizitat pe Instagram și pe site. M-aș bucura să-mi dai de veste că ai ascultat episodul, dacă ți-a plăcut, dacă te-a ajutat. Și apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție. Nu uita să urmărești podcastul pe: - Instagram: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Facebook: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Pauza de Bine⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ - Youtube: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Cristina Oțel

Vă invităm să audiați un interviu cu Șeful Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova, ambasadorul Cosmin Dinescu, realizat de către colegul nostru, Mihai Mogîldea, pentru Radio Moldova. În cadrul discuției, șeful EUPM explică care sunt direcțiile de activitate ale misiunii și reperele cooperării cu instituțiile din Republica Moldova, dar și trece în revistă bunele practici pentru contracararea amenințărilor hibride ce pot fi preluate de către țara noastră din experiența statelor UE.

În viață stresul e inevitabil. Suferința și ea. Totul ține, totuși, de resursele noastre, de modul în care privim lucrurile. Adică de reziliență.

În episodul 66 al podcastului „Noi și Europa”, am discutat despre rolul eficienței energetice pentru consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova, dar și prioritățile actualului guvern pe dimensiunea politicilor și proiectelor ce vizează domeniul eficienței energetice. Invitata noastră a fost Carolina Novac, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei.

Într-un nou podcast #NoișiEuropa, am discutat cu Rufin Zamfir, expert al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Împreună cu Rufin am discutat despre rolul statului și societății civile în combaterea dezinformării, dar și cele mai eficiente instrumente pentru lupta împotriva știrilor și narativelor false promovate în contextul crizei pandemice și a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei. Acest podcast este dezvoltat de către #IPRE, în parteneriat cu Radio Chișinău și ZUGO, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.

Ep.128 - Reziliența în context de burnout și relațiile toxice by Zoltan Veres

De ce poți sta câteva ore să te uiți la filme, dar în aceeași seară nu reușești să înveți sau să citești nici zece minute? Faptul că rezist să lucrez zile întregi, uneori cu foarte puțin somn este ceva care mă ajută enorm să cresc profesional. Faptul că pot face același lucru cu sezoane întregi dintr-un serial, nu mă prea ajută. :) Reziliența a fost și este un subiect foarte important pentru mine. Din acest motiv i-am dedicat un episod de podcast și o lună de practică alături de cursanții mei.

Ep.127 - Reziliența emoțională by Zoltan Veres

Finlanda şi Suedia solicită aderarea la NATO. În urma invadării Ucrainei de armata rusă, cele două ţări din Nordul Europei şi-au regîndit strategia de apărare şi vor să renunţe la statutul lor de ţări neutre. Însă Turcia a anunțat că se opune. Ce speră să obțină guvernul de la Ankara? L-am întrebat de Rufin Zamfir, expert al Centrului Euroatlantic pentru Rezilienţă.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Reziliența este o capacitate importantă în zilele noastre pentru a putea merge înainte indiferent de dificultățile pe care le întâmpinăm. Astfel că l-am invitat pe Mihai Țandea la o discuție pe acest subiect pentru a vedea cum putem să ne îmbunătățim abilitatea de a fi rezilienți. Mihai este trainer și facilitator, cu o vastă experiență în management și munca directă cu oamenii, iar acum și-a dedicat următorii ani pentru a-i ajuta pe cei cu care lucrează să își dezvolte reziliența. Pentru mine a fost o discuție cu momente de AHA! și îmi doresc să fie relevantă și pentru tine.

Ce înseamnă dezvoltare emoțională sustenabilă, în perioade provocatoare? Sau mai exact, de ce au nevoie organizațiile pentru a întâmpina provocările cu un potențial crescut de reziliență? Reziliența unei organizații nu mai este definită doar ca abilitatea de a absorbi stresul, ci ca un proces, ca o abilitate care se construiește prin prioritizarea cu consecvență a resurselor emoționale și relaționale care asigură adaptarea și creșterea. Și care începe înainte de momentele stresante. Cu cât o organizație acumulează resurse în perioade liniștite, cu atât va avea un potențial mai mare de a crește în perioadele dezordonate. Aceasta implică, conform unui studiu recent*, un set de competențe și rutine dezvoltate în timp prin adaptarea la fiecare micro-amenințare, micro-eșec dar și prin anticiparea acestora. Iar aceste competențe și practici sociale depind de rezervorul emoțional și relațional al organizației. Spus mai simplu, cu cât investiția în resursele emoționale și implicit în sănătatea emoțională a liderilor și echipelor este o prioritate constantă, cu atât organizația va avea forța să transforme provocările în oportunități de dezvoltare. Nicoleta Iordan, invitata acestui episod este co-fondatoarea Cărturești, sau cum se descrie ea însăși, un finanțist idealist și un cititor profesionist care crede în oameni și în puterea cărților de a ne face viața mai bună. Despre Cărturești Nicoleta spune că, privită din interior, este o organizație deschisă, care prețuiește contribuția fiecaruia. Mind Education este o companie de consultanță psihologică creată din dorința de a contribui la o lume mai echilibrată mental și emoțional. Subiecte discutate: Care au fost provocările procesului emoțional, la început, dar și pe parcurs? De conștientizare a nevoii de schimbare, de implicare, de încredere în proces, de asumare a schimbării personale? Cui, din organizație i s-a adresat acest proces? Impactul exersării conversațiilor dificile asupra relațiilor colaborative dintre colegi dar și în relațiile cu colaboratorii externi. Cum pot fi liderii sprijiniți de organizație în așa fel încât să aibă la rândul lor grijă de oameni? *Duchek, S. (2020). Organizational resilience: A capability-based conceptualization. Business Research, 13, 215–246. Doi:https://doi.org/10.1007/s40685-019-0085-7 Music: Sergiu Tuhuțiu.Almost Found

Curious Lion Podcast, realizat de ING România. Sezon nou, episodul 8. Gazda emisiunii este Marian Hurducaș. Cum să nu picăm în plasele hackerilor și cum continuăm să navigăm în siguranță pe partea frumoasă a Internetului? În noul episod al podcastului Curious Lion discutăm despre cyber crimes și cybersecurity din două perspective: cea a omului de rând și cea a angajatorului. Pe românește, vorbim despre cum ne putem proteja bunurile digitale, adică datele personale, parolele sau chiar banii. Alături de Marian Hurducaș îi avem pe Florin Costache și Raluca Săceanu. Florin Costache este Head of ING Regional Information Risk Management Centre și crede că nu te poți apăra de inamic fără să gândești ca el. Așa că e întotdeauna la curent cu ultimele tehnici folosite de atacatori, el însuși fiind un “white hacker”. Florin a coordonat implementarea programului ING Global de Reziliență la Atacurile Cibernetice în cadrul ING Bank România și este membru și supervizor al Echipei Globale de Răspuns la Incidente Cibernetice. Raluca Săceanu este Chief Operating Officer la Smarttech247. Raluca s-a alăturat companiei în 2014 și este responsabilă de strategia firmei, portofoliul de soluții și operațiunile globale. Raluca este expert in Information Security si asistă în mod regulat clienții cu privire la implementarea de inițiative strategice de securitate și protejarea datelor. Află mai multe despre cum te poți proteja și aici: https://ing.ro/ing-in-romania/informatii-utile/securitate

Curtea Constituțională a decis că există conflict juridic între Guvern și Parlament, dar că moțiunea de cenzură va fi supusă la vot. PSD a depus propria moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României în valoare de 29,2 miliarde euro. Liberalul Adrian Oros, Ministru al Agriculturii, demisionează nemulțumit fiind de felul în care premierul a tratat agricultura. Ministrul Energiei spune că piața europeană este de vină pentru facturile mari. George Simion anunță un protest uriaș sâmbătă la București la care vor participa și minerii. A început vaccinarea cu doza a treia în România. Președintele Iohannis spune că s-au vaccinat foarte mulți români, dar e păcat pentru că sunt așa de puțini. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Pe final de decembrie 2020, Ciprian Teleman devenea ministru la Cercetării, Inovării și Digitalizării. Un minister nou format, compus din mai multe portofolii care fie au fost preluate de la alte ministere mai vechi, fie adăugate. Digitalizarea a fost unul dintre elementele de noutate care s-au regăsit în componența portofoliului unui minister din România, astfel că inevitabil toată lumea și-a pus speranța că lucrurile vor avansa serios în acest domeniu care are impact în toate ariile de dezvoltare a unei țări. Prima ieșire publică a ministrului Ciprian Teleman a fost în luna ianuarie la Upgrade 100, cu Dragoș Stanca. A vorbit atunci despre planurile pe care le are și despre cum vede el pașii și proiectele prin care România se va digitaliza, în sfârșit. Criză politică și digitalizare 8 luni mai târziu, însă, din cauza crizei politice care a apărut în coaliția de guvernare la început de septembrie 2021, Ciprian Teleman și-a dat demisia din funcția de ministru al MCID alături ceilalți colegi miniștri ai USRPLUS, formațiune politică din care face parte. La plecare, fostul ministru a publicat raportul său de activitate, iar acest detaliu a fost și el rândul său analizat în emisiune. Documentul poate fi accesat aici. Dar el nu răspunde la toate întrebările pe care avem, astfel că discuția a vizat inclusiv culisele digitalizării. Ce s-a întâmplat cu digitalizarea din România în aceste 8 luni și ce se va întâmpla de aici încolo? Care sunt proiectele pe care Ciprian Teleman și echipa sa au reușit să le ducă la bun sfârșit și care au rămas pe masă pentru succesor? În condițiile în care politicul e în tot și-n toate, inclusiv în digitalizare, ce șanse avem să vedem digitalizate instituțiile și fluxurile de comunicare dinspre Guvern spre cetățean? Este Planul Național de Redresare și Reziliență singura noastră șansă pentru a păși spre normalitate și dacă dăm greș, cine plătește facturile? Are ceva să-și reproșeze? Acestea sunt doar o parte dintre întrebările pe care Dragoș Stanca i le-a adresat Dragoș Stanca fostului ministrul responsabil cu digitalizare, Ciprian Teleman, în emisiunea Upgrade 100 de luni 20.09, la Radio Guerrilla.

CMC

Un fost purtător de cuvânt al Poliției Capitalei a rămas fără permis, a făcut scandal și pe internet a apărut o înregistrare cu incidentul. Ministrul Lucian Bode este însă preocupat să afle cine a făcut înregistrarea. Premierul Cîțu face o nouă remaniere și renunță la Ministrul Finanțelor, liberalul Alexandru Nazare. Klaus Iohannis a anunțat principalele obiective ale proiectului România Educată. Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei nu a fost suspendat, așa cum afirma Dacian Cioloș. Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, spune că discuția asupra valului patru nu este dacă vine, ci când vine și care va fi amploarea lui. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

A fost în sfârșit prezentat în întregime Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul și-a propus să construiască 434 de km de autostradă până în 2026. Ministrul Ghinea a încercat să explice cum a ajuns o companie privată în PNRR fără licitație. Un deputat care intrat în Parlament pe listele AUR a fost condamnat pentru că a bătut un șofer. Ludovic Orban și Dan Barna sunt favoriți în sondaje pentru congresele PNL și USR-PLUS din toamnă. Prințul Emanuel de Liechtenstein cere despăgubiri de 1 milion de euro de la ONG-ul care a adus cazul ursului Arthur în atenția publică. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Premierul Cîțu a fost ieri în Parlament pentru a prezenta Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta a fost iritat de întrebările jurnaliștilor și le-a spus că în 30 de ani nu s-au civilizat. Tot în Parlament, George Simion l-a confundat pe Mihai Eminescu cu poetul băcăuan Marian Bamboi. Marcel Ciolacu a anunțat că PSD depune moțiune de cenzură pentru demiterea Guvernului Cîțu pe 14 iunie. Ludovic Orban o contrazice pe Raluca Turcan și spune că s-a discutat despre majorarea vârstei de pensionare, doar că nu a fost luată încă o decizie. Al doilea cel mai populat stat din Australia intră în lockdown pentru a patra oară, după raportarea a doar 26 cazuri de COVID-19. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

După presiuni din partea PSD, premierul Florin Cîțu va prezenta astăzi, în Parlament, Planul Național de Redresare şi Reziliență. Ludovic Orban a recidivat și și-a sărbătorit ziua de naștere fără mască la Parlament. Conflictul dintre USR PLUS și PNL se acutizează la Timișoara. Alina Nica îi cere primarului Fritz să facă un pas în spate. Raluca Turcan spune că nu s-a discutat creșterea vârstei de pensionare, iar Dan Barna afirmă că avem nevoie de o nouă lege a pensiilor. România se află la coada la clasamentului în Europa în ceea ce privește vaccinarea. Polonia lansează o loterie pentru a stimula cetățenii să se vaccineze anti-COVID. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

ÎPS Teodosie a fost criticat dur de Patriarhul Daniel într-o scrisoare oficială prin care îi e refuzată avansarea în ierarhia bisericii. Premierul a anunțat că va avea astăzi o întâlnire cu reprezentanți ai PSD pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență. Emil Boc îl susține pe Florin Cîțu în lupta internă din PNL spunând că acesta este viitorul României și al Partidului Liberal. Factura la gaze ar putea crește la iarnă cu până la 25 la sută. Prefectul de Bihor a fost ținta ironiilor pe internet, după ce a fost plimbat cu funicularul ca să evalueze pagubele provocate de viituri. Joe Biden semnalează că începe să-și piardă răbdarea cu Benjamin Netanyahu și cere oprirea acțiunilor militare din Gaza. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Nici nu au fost încă livrați către statele membre primii euro din cadrul Planului de Redresare și Reziliență, că semnalele de alertă încep să fie date de comentatori: cele 750 de miliarde de euro stârnesc lăcomia mafiilor și a rețelelor de... citiţi mai departe

La sfârșitul săptămânii trecute președintele Klaus Iohannis a furat startul și a anunțat relaxarea restricțiilor, în condițiile în care premierul Florin Cîțu spunea că despre relaxare vom putea vorbi doar după data de 1 iunie. Experții spun că în toamnă vom avea valul patru al pandemiei și noi restricții. Ministrul sănătății prezintă azi în Parlament situația deceselor din cauza COVID-19. Reprezentanții guvernului au anunțat că premierul Cîțu nu are în program nici o întâlnire cu șeful PSD, după ce Marcel Ciolacu anunțase că se văd astăzi. Organizatorii Electric Castle au luat decizia de a amâna desfășurarea festivalului pentru 2022. A avut loc și cea mai sângeroasă zi de la debutul atacurilor în Palestina, peste 43 de oameni au fost uciși în raiduri aeriene ale Israelului. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Într-un an de criză, Europa și-a căutat un colac de salvare. La Bruxelles, s-au pus laolaltă 750 de miliarde de euro cu care țările Uniunii să se reinventeze după pandemie. În următorii cinci ani, România poate pretinde 29 de miliarde din acești bani. Cu condiția să facă într-adevăr reforme și să se transforme dintr-o țară rezistentă la schimbare într-una care acceptă o cu totul altă filosofie de cheltuire a banului public. I se spune Planul Național de Redresare și Reziliență. Doar că în România PNRR continua să fie un acronim plicticos pentru cei mulți și deseori greu de înțeles chiar și pentru oamenii politici. Mai ales că în spatele lui, ar trebui să fie șase mari schimbări - de la sistemul de pensii la mai multă energie verde - de care politicienii se feresc să vorbească deschis. Marți și miercuri, premierul și câțiva miniștri au mers din nou la Bruxelles. Mai sunt două săptămâni până când România trebuie să trimită varianta finală a PNRR, iar șansa se poate transforma ușor în eșec. Pentru că vom auzi de PNRR la alegeri, dar mai ales pentru că e o șansă care se joacă sub ochii noștri, decriptăm azi acest plan complicat cu Sorin Ioniță, expert în reforma administrației publice la Expert Forum. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Astăzi, din nou despre digitalizarea educației. În toamna anului trecut se lansa în consultare publică Strategia pentru digitalizarea educației. În prezent, la câteva luni bune distanță, încă nu avem un plan asumat. Strategia a stagnat la faza de consultare publică și nu par a fi semnale că ar exista voința pentru a fi continuată. În același timp, prin Planul Național de Redresare și Reziliență se propun proiecte despre care nu se știe daca vor fi asumate într-un plan național sau vor fi parte a unei gândiri coerente de digitalizare. Avem atunci nevoie de o strategie? Unde suntem în acest proces? Avem nevoie de educație digitală? Se limitează educația digitală doar la sistemul de învățământ? L-am invitat la Digitală-i zarea pe Jean Badea, fost secretar de stat in ministerul educației și coordonator al Strategiei de digitalizare a educației acum eliberat de povara funcției într-o discuție deschisă despre educație digitală și digitalizarea educației. Haideți să îl ascultăm!

Planul Național de Redresare și Reziliență este în pericol, dar reprezentanții guvernului spun că pe deoparte planul lor nu a fost respins, iar dacă sunt probleme PSD e de vină. În spatele ușilor închise liberalii dau vina pe Ghinea pentru PNRR, mesajul public este însă că totul e perfect. Dan Barna susține chiar că are o relație foarte bună cu premierul Cîțu după ce zilele trecute îi cerea demisia. Acesta din urmă crede că obiectivul propus ca 5 milioane de români să se vaccineze până la 1 iunie va fi atins. Un reprezentant al guvernului spune că partidul AUR poate fi scos în afara legii. Statele Unite vor oferi 60 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca țărilor care au nevoie. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Campania de vaccinare este în pericol. Pentru a depăși acest moment dificil se încearcă metode noi pentru a încuraja vaccinarea. La Timișoara a avut loc un maraton al vaccinării fără programare, iar la Deva a fost deschis primul centru de vaccinare Drive Through.Coaliția a fost convocată la Cotroceni pentru a discuta despre Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce o primă variantă a fost respinsă de Comisia Europeană. Diana Șoșoacă anunță că și-a făcut partid nou. Primarul Iașului intră în grevă japoneză. Nomadland a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun film. Criza provocată de pandemie în India se amplifică. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Organizația ecologistă WWF-România atrage atenția că banii pentru protecția pădurilor pe care-i vor primi autoritățile prin Mecanismul European de Reziliență și Redresare pot fi cheltuiți doar dacă există mai întâi în țară un plan de reformă în... citiţi mai departe

Peste 1000 de judecători si procurori au semnat un memoriu împotriva "super-imunității" pentru magistrați. Senatul a decis că magistrații nu se mai pot pensiona anticipat. Marcel Ciolacu vrea modelul francez, asta ar însemna ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie prezentat în Parlament. Leacurile minune prezentate la televizor afectează activitatea medicilor în lupta împotriva pandemiei. Încercăm să aflăm și cine sunt cei care conduc cluburile de fițe din Capitală amendate de polițiști în weekend. Diana Șoșoacă vrea ca romanii să se vaccineze cu Sputnik V. Vladimir Putin se vaccinează împotriva noului coronavirus cu un ser rusesc. Un popular scriitor polonez riscă 3 ani de închisoare pentru că l-a făcut imbecil pe președintele Duda, pe o rețea socială. În Republica Moldova, Maia Sandu a avut câștig de cauză la Curtea Constituțională: aliatul său, Igor Grosu, poate fi candidat la funcția de premier. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Președintele Klaus Iohannis a anunțat ieri într-o declarație de presă unde vor ajunge miliardele de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta a vorbit și despre măsurile pe care trebuie să le respectăm pentru ca acest val al treilea al pandemiei să fie ultimul. Liderul AUR, George Simion spune că în acest moment continuarea vaccinării cu AstraZeneca este un atentat la siguranța românilor. Florin Cîțu îi cere Ministrului Sănătății un raport de activitate pe cele trei luni și susținerea de conferințe de presă săptămânale. Un deputat AUR a susținut în parlament că inseminarea artificială este un procedeu neo-marxist și că în România se finanțează și promovează familiile monoparentale pur artificiale. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Școala online nu e școală. O spun profesorii. O spun părinții. O spun și elevii. Rareș Voicu e președinte al Consiliului Elevilor. E visător și totodată pragmatic. Știe ce a pierdut în acest an școlar, dar e conștient și de ce a învățat din această pandemie. Și are tot felul de idei despre cum ar putea fi îmbunătățit sistemul de educație din România. Un produs Radio România Cultural.

Este sindromul burnout mai frecvent sau doar mai studiat în rândul personalului medical? De ce prevenirea și reducerea acestui sindrom începe de la resursele personale, dintre care exersarea rezilienței este esențială? Sindromul burnout nu este un simptom individual, rezultatul unei experiențe de viață încărcată în responsabilități a unei persoane, ci este un simptom al unei culturi, al unei comunități care nu prioritizează sănătatea emoțională și mentală. Este de fapt consecința unei crize de resurse personale, emoționale sau relaționale a unei comunități (fie ea echipă de muncă, organizație sau domeniu profesional) și nicidecum o experiență izolată, individuală. Ultimul episod din seria de podcast-uri Mind Education “Despre burnout. Sau despre epuizare și emoții încâlcite” este o colecție de date științifice despre sindromul burnout și reziliență în rândul personalului medical. min. 01:15 - Sindromul burnout este mai degrabă oglinda unui context de viață. min. 05:08 - Este sindromul burnout mai frecvent în rândul personalului medical? min. 09:19 - De ce prevenirea și reducerea sindromului burnout începe de la resursele personale? min. 10:54 - Explorarea relației dintre reziliență, stres și sindromul burnout. Studiul despre rolul protector al rezilienței față de dezvoltarea sindromului burnout: West, C.P., Dyrbye, L.N., Sinsky, C., et al. (2020). Resilience and Burnout Among Physicians and the General US Working Population. JAMA Netw Open.3(7):e209385. doi:10.1001/jamanetworkopen.2020.9385 Music: Sergiu Tuhuțiu. Over Time