Podcasts about vrem

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Florin Buhuceanu candidează la alegerile parlamentare din partea REPER, după mai bine de 20 de ani de activism civic la ACCEPT, organizație care apără drepturile comunității LGBT. Florin Buhuceanu, despre alegeri: ”Avem o creștere a extremei dreapta și a zonei ultrapopuliste, avem tot soiul de pusee care în mod clar nu sunt bine gestionate în societate și nu de ieri-de azi, dar astăzi vedem o creștere importantă. Vedem de asemenea virajul partidelor de tip mainstream PSD și PNL către o agendă iliberală (...). Vrem să ne asigurăm că forțele progresiste au o voce în Parlament. Adaug faptul că suntem 9% din populația României, suntem singurul grup minoritar care are zero reprezentare politică, e absurd”.Despre parteneriatul civil: ”Vrem o legislație a parteneriatului civil, e blocată în Parlament din 2019, ea trebuie deblocată și asumată prin modificarea Codului Civil, e prima revendicare a celor mai multora din comunitatea mea. Și acces fără discriminare la servicii de sănătate și vorbesc aici inclusiv de prevenție HIV/SIDA, acces la servicii de sănătate sexuală și reproductivă”.Despre consumul de droguri: ”Partidul REPER din care fac parte a venit cu o propunere juridică ce dezincriminează accesul la consum de substanțe, iarbă, în principal, pentru uz individual. E nevoie de un asemenea curaj, de aceea avem o agendă progresistă. E nevoie de a apăra dreptul femeilor la avort. E absolut inimaginabil să umplem pușcăriile cu tineri care consumă câteva grame de iarbă. În ce realitate trăim?”.

Gazdă: Manuel Cheța Subiecte principale: SuperBlog, butoane, MFA, Wargame   Show notes: tehnocultura.com

Cine l-a spălat pe Simion? - 6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne) - Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă) Aţi auzit de PBSTM, noul FMI fiscal pentru România? Nu vă uitaţi la ce vă promit partidele şi candidaţii la preşedinţie. Tocmai a fost aprobat PBSTM - 119 pagini, la care se va raporta orice decizie de bani a guvernelor care vor veni la Palatul Victoria până în 2031. În T1/2025 Banca Mondială trebuie să prezinte planul de reformă fiscală pe care guvernul trebuie să-l adopte (Ziarul Financiar)Nu ştiu ce promit candidaţii pentru Palatul Cotroceni sau partidele care vor să ajungă la Palatul Victoria.Indiferent ce ar spune – oricum sunt fraze goale, copy paste după alte fraze -, totul se va raporta la Planul Bugetar Structural Naţional pe Termen mediu şi lung (PBSTM), pe care guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, să nu uităm, tocmai l-a aprobat în şedinţa de guvern de miercuri, 23 octombrie, iar Ministerul Finanţelor a fost autorizat să-l facă public, ceea ce s-a întâmplat vineri, pe 25 octombrie, când lumea era ocupată cu dezbaterea Ciolacu/George Simion/Hrebenciuc/Gigi Becali etc.Acest Plan, de 119 pagini, este plin de analize, reforme, obiective, date de implementare, scopul final fiind ca România să intre într-o zonă de sustenabilitate fiscală până în 2031. M-aş mira ca Bruxellesul să fie atât de îngăduitor şi să lase o reducere atât de graduală, de 0,8% din PIB pe an în următorii şapte ani, de scădere a deficitului de bugetar.Nu ştiu dacă cineva a citit acest PBSTM, în afară de cei care l-au întocmit, dar el este precis din punct de vedere fiscal şi se încadrează într-o matrice pe care România trebuie să o atingă.Creşterea economică a României nu va depăşi 3% în niciun an din următorii şapte ani, o creştere care este sub potenţial şi nu este suficientă pentru a dubla PIB-ul, după cum anunţă politicienii.Guvernul de acum şi-a asumat închiderea lacunelor fiscale reforma impozitării microîntrerinderilor, temperarea şi chiar îngheţarea salariilor în sectorul public, măsuri de reducere a evaziunii fiscale, gap-ului la TVA, reforma salariilor la buget etc.Indiferent cine va fi la Palatul Victoria sau la Cotroceni, perioada de glorie fiscală – facilităţi fiscale, lacune fiscale, optimizări fiscale – se va închide. Acum să vedem, după trecerea alegerilor, care vor fi propunerile de majorări de taxe şi impozite.Bineînţeles că noul guvern sau noul preşedinte pot să nu recunoască acest PBSTM.Dar întrebarea este cine şi cum se va mai finanţa actualul sistem fiscal, cine va mai finanţa deficitele bugetare, cine va mai cumpăra datoria României, cine ne va mai da sutele de miliarde de euro  de la Uniunea Europeană.Integral în ziarul de business. Cine l-a spălat pe Simion? (HotNews)Hotnews publică astăzi un articol de opinie semnat de Ciprian Necula, activist rom, membru fondator al Platformei Aresel, doctor în sociologie și profesor asociat SNSPA. El ridică o problemă pe care o consideră esențială în legătură cu alegerile prezidențiale de al căror prim tur ne mai desparte mai puțin de o lună.Vrem un președinte care să aibă interzis pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei? Ar fi, mai degrabă, firesc să lămurim semnele de întrebare în legătură cu liderul AUR, care pare cea mai recentă ”feblețe” a PSD. În ianuarie, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a solicitat Parlamentului României să demareze o investigație cu privire la posibilele legături ale politicianului George Simion – acum cu ambiții de prezidențiabil – cu mișcările extremiste și cu influența putinistă. Deși suspiciunile privind legăturile sale cu sferele rusești nu sunt noi și par aproape evidente pentru public, dovezile clare pe care rectorul le-a cerut nu au apărut. Mai mult decât atât, Simion pare să fi fost absolvit și de afinitățile sale legionare, de retorica anti-europeană și de tentațiile populiste. Într-o Românie modernă și democratică, personajele controversate, ale căror acțiuni și afinități extremiste sunt cunoscute, ar trebui tratate cu scepticism și reținere. A, îi răspunde totuși cineva domnului Prof. Univ. Dr. Remus Pricopie? Nu de alta, dar după alegeri s-ar putea să fie prea târziu.  6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, de patru ori mai mult față de recomandarea OMS. Operațiile, o practică în spitalele publice și la privat (PressOne)În ultimul an, 6 din 10 femei din România au născut prin cezariană, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății, transmise la solicitarea PressOne. Numărul acestora a crescut de patru ori mai mult față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a rămâne sub 15%. În același interval, s-au înregistrat 138.000 de nașteri în sistemul public și privat.Majoritatea intervențiilor de cezariană sunt în spitale publice.În maternitățile și spitalele private private raportul nașterilor prin cezariană vs nașteri naturale a ajuns la 83% în 2023, potrivit informațiilor oficiale. Județele din România cu cea mai mare rată de nașteri prin cezariană, indiferent de regimul public sau privat sunt București, Constanța, Iași și Timiș.Cauzele asociate înmulțirii nașterilor prin cezariană sunt pe de-o parte practicarea unei medicine defensive de către medicii din spitalele din țară, precum și frecvența tot mai mare a cazurilor de violență obstretică din timpul sarcinii sau la naștere, explică specialiștii consultați de PressOne.De asemenea, un studiu recent despre experiența nașterii în România arată că 59% din femeile din România au ales nașterea prin cezariană programată pentru că se tem de durerea unei nașteri naturale sau de alte complicații.  Bomba cu ceas de la Planșeul Unirii: poate afecta Dâmbovița, metroul, transportul central și rețeaua de canalizare (Europa Liberă)O zonă cât un teren de handbal – aprox. 40 de metri pe 30 de metri – este punctul în care, în cazul unui cutremur puternic, s-ar putea declanșa iadul în București: cursul Dâmboviței ar fi blocat, iar râul ar inunda partea centrală a orașului, inclusiv o parte din magistrala de metrou Berceni-Pipera. Traficul auto ar fi întrerupt, iar rețeaua de canalizare nu ar mai avea unde să deverseze. Scenariul a fost confirmat pentru Europa Liberă. Autoritățile știu, dar sunt ocupate cu dispute politice.

Te provoc să-ți iei suficient timp astăzi să observi cerul albastru, o floare, o pasăre, un zâmbet. Alege să te conectezi la Sursa supremă a fericirii! Risipește fericire în jurul tău! Și nu uita: „O inimă veselă înseninează fața.” Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Barbu Mateescu, unul dintre cei mai buni sociologi români, este invitatul special al lui Cătălin Striblea în episodul 20 din Leaders. Aflăm de ce este următorul scrutin mai complicat decât de obicei, dar și că o mare parte dintre sondajele făcute de partide nu sunt făcute publice. Că n-ar ieși bine deloc. Vor urma niște ani tulburi, mai ales dacă va câștiga Trump, cine sunt ”decrețeii” furioși și cum câștigă Șoșoacă votanți, mai ales în fața lui Simion, de ce ar trebui ajutate PSD și PNL să performeze, ne întrebăm dacă a fost fraudă sau nepricepere la alegerile din iunie și cine sunt candidații la alegerile prezidențiale. Urmează 120 de minute de analiză politică de foarte bună calitate, prieteni! Vă așteptăm părerile, comentariile, știți deja că ne ajută să ajungem la cât mai multă lume. Iar dacă v-a plăcut, dați acest episod mai departe, vă mulțumim.  07:16 Ce mai face domnul Iohannis 11:00 ”Decrețeii” furioși 17:38 De unde vin votanții lui Geoană?  20:05 Ce este CRIB 40:05 Clujul a ajuns un oraș faimos prin proiectele pe care le ratează, nu pe care le implementează 56:54 Alegerile prezidențiale din România 1:31:20 De ce ne urâm președinții? 1:44:31 Alegerile din Statele Unite 1:58:11 Final pentru Rusia  

”Serviciile de informații din România sunt incontrolabile / Stat maritim, dar n-are flotă. Și, americanii au această problemă: Vrem să asigurăm securitatea Mării Negre, dar ce face România?” – interviu cu istoricul britanic Dennis Deletant (G4Media) - Cum dictează banii gravidei traseul ei prin sistemul de sănătate din România (Panorama) - Cum a ajuns pământul „o povară pentru țăranii români” (HotNews) Cum să ne pregătim pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, mai ales după retragerea lui Biden: poate n-ar fi rău să-l invităm din nou pe Donald Trump Jr. în România să vâneze urşi, că tot avem prea mulţi (Ziarul Financiar)După retragerea aşteptată a lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, Donald Trump are drum liber pentru a deveni din nou nou preşedintele Statelor Unite. Kamala Harris, pe care democraţii o sprijină acum ca să-l înfrunte pe Trump în alegerile din noiembrie, este sacrificată, consideră Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar.Păstrând proporţiile, este exact cum PSD a sacrificat-o pe Viorica Dăncilă în alegerile din 2019, când Iohannis avea drum liber către Cotroceni, dar îi trebuia un candidat de la PSD.Lumea deja îşi face calculele cu Donald Trump la Casa Albă. Ce va însemna acest lucru pentru relaţiile globale, ce va însemna acest lucru pentru globalizare, trendul care a stat la baza creşterii capitalismului în toată lumea în ultimii 40 de ani, ce va însemna acest lucru pentru Europa, pentru China şi nu în ultimul rând pentru Rusia?Ca să nu mai vorbim despre războiul din Ucraina, pe care Trump promite să-l încheie în câteva zile după ce va ajunge oficial în Biroul Oval. Revenirea lui Trump la Casa Albă, spun analiştii, va însemna o forţare a economiei americane.Dacă America intră în criză din cauza datoriei, această criză se va duce în întreaga lume.Dacă finanţele mondiale vor intra sub presiune din cauza întăririi dolarului şi a creşterii datoriei publice a SUA, acest lucru se va resimţi şi la Bucureşti. Deficitul bugetar va scădea mai greu, iar România va ţine dobânzile la lei sus ca să se protejeze şi să nu iasă din ţară banii investiţi de către străini în titluri de stat româneşti.Guvernul, indiferent de cine va fi la Palatul Victoria şi de cine va fi la Palatul Cotroceni, va trebui să se împrumute şi mai mult, mai ales că va veni presiunea din partea achiziţiilor de armament. ”Serviciile de informații din România sunt incontrolabile / Stat maritim, dar n-are flotă. Și, americanii au această problemă: Vrem să asigurăm securitatea Mării Negre, dar ce face România?” – interviu cu istoricul britanic Dennis Deletant (G4Media)”România este stat maritim, dar n-are flotă. Și americanii au această problemă: Vrem să asigurăm securitatea Mării Negre, dar ce face România?”, explică istoricul britanic Dennis Deletant, într-un interviu pentru Info Sud-Est și G4Media, despre importanța Portului Constanța, lipsa infrastructurii românești și poziția strategică a țării noastre în actualul context internațional, cu războiul la graniță. Deletant mai susține că pentru SUA Portul Constanța reprezintă ”un interes mare” și ”Constanța reprezintă un punct crucial” pentru interesul strategic al americanilor. Istoricul britanic mai spune că prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și prin viitorul ”orășel” construit de americani România devine ”parte din apărarea securității Statelor Unite, deci de-aia americanii investesc atâția bani în această zonă”. Tot Deletant susține că serviciile secrete din România au devenit ”incontrolabile” și că nu mai există nicio putere civilă, parlamentară, asupra lor. Istoricul mai spune că cele mai grave probleme cu care se confruntă țara noastră sunt corupția din politică și serviciile de informații și amintește și de impostura intelectuală a militarilor și a celorlalte categorii profesionale, făcând trimitere la plagiatele tezelor de doctorat, dar și la hărțuirea jurnaliștilor de investigații din România.  Cum dictează banii gravidei traseul ei prin sistemul de sănătate din România (Panorama)Articolul pornește de la următoarea constatare, care ne-a șocat: într-o Românie în care natalitatea e în cădere liberă, numărul gravidelor care nu au ajung defel la doctor înainte să nască e uriaș. Motivele sunt complexe.De la femeile însărcinate care văd prima dată un medic când trebuie să nască, ne-am uitat, pe urmă, și la celelalte: se folosesc ele de îngrijirea medicală de care au dreptul, de la stat? Dar cele care merg la medic, dar nu cer statului nimic de ce aleg asta?Claudia Spridon-Drăgodan, acum acasă cu un nou-născut, a documentat și scris articolul pe când era în trimestrul al treilea de sarcină. Este, deci, informat nu doar de anii ei de jurnalistă specializată în subiecte de Sănătate, ci și de propria experiență de gravidă în România, care a încercat să facă totul în sistemul de stat, dar, din motive sistemice pe care le expune și în material, nu a reușit mereu asta. Cum a ajuns pământul „o povară pentru țăranii români” (HotNews)Timp de mai multe luni, un reporter Snoop a luat parte la un proiect transfrontalier, în încercarea de a înțelege ce face viața agricultorilor imposibilă în 2024.Constantin Iordache se poate lăuda că e fermier de aproape șase decenii, mai exact de 57 de ani. În ciuda vârstei, nici el nu poate renunța la pământ. Lucrează în continuare 37 de hectare în jurul satului Coroiești, jud. Vaslui. „Nu vreau să-mi ies din mână“, spune Iordache. Fiica și ginerele l-au urmat și cultivă 300 de hectare, dar au și un plan B: investiții în spații comerciale pe care le închiriază în Bârlad.

„America păstrează între 1 și 3% dintre documentele guvernamentale. Europa undeva între 10 și 12%. În România nu știm cât.”  Da, pentru că există o parte strălucitoare a transformării digitale a administrației - serviciile publice digitale -  și una ascunsă, deseori ignorată dar poate mult mai importantă - arhivarea informațiilor.  Și, la fel ca probabil mulți dintre voi, am privit arhivarea ca pe treaba altcuiva, ca pe ceva care trebuie să se întâmple fără să ne preocupe cum. Dar cum păstrăm memoria actelor și deciziilor administrației într-un mediu eminamente digital? Cum păstrează Statul o parte din datele noastre, ce sistem trebuie pus la punct și cum ne asigurăm că el e sigur și solid? Acestea au fost o parte din întrebările de la care am pornit cu invitații noștri:

2024 - Florin Iosub - Cum dovedim că vrem să fim cu adevarăt cu Cristos? (Filipeni 3:10-11)

„Vrem să facem din toate școlile cele mai bune școli”. Cu un scop bine stabilit și o misiune asumată, Alex Holicov schimbă în bine educația nu doar în România, ci în mai multe țări.Alături de colegii săi de la Adservio, a creat platformele de comunicare și management al educației folosite zi de zi de peste un milion de oameni: elevi, părinți, profesori și manageri de școli.Descoperă de ce digitalizarea educației e o necesitate, nu un lux și ce înseamnă dezvoltarea continuă a unui produs care ajută milioane de oameni din 27 de țări, în fiecare zi.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, în şedinţa Executivului, că Guvernul a început aplicarea noii legi privind interzicerea păcănelelor în localităţile cu mai puţin de 15.000 de locuitori iar toţi cei care nu-şi mută urgent aparatele rămân fără licenţă. ”Vrem să curăţăm rapid de păcănele 90% dintre localităţile ţării urmând să facem regulile pentru cele 10% rămase în acest moment”, a mai spus premierul.

În Postul Mare trebuie să ne întrebăm: Cine vrem să devenim? Când se termină Postul vom reveni la cine am fost înainte de post sau vom fi transformați? Pentru a deveni mai buni trebuie să ne reconsiderăm relația noastră cu Postul.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

00:35| Intro 01:29 | Putina stiinta te indeparteaza de Dumnezeu, iar multa te apropie 03:14 | Schimbarea incepe cu noi 06:58 | Suntem aici pentru a invata 09:33 | Viata dupa viata 12:52 | Everything, Everywhere, All at Once 16:43 | Vrem sa ne asiguram viitorul 20:41 | Reusim daca ne organizam prea mult? 23:25 | Cum scapam de depresie/anxietate? 28:04 | Perfectionismul ne ucide 30:42 | Putem deveni iar tineri 39:45| Kefirul cel mai bun anti-tumoral 40:25 | Despre cancer 45:59 | Despre diabet 47:09 | Ce este bine sa mancam? 59:00 | Oboseala fizica si psihica 1:01:22 | Sfat de final --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/damiandraghici/message

Câinii comunitari, o problemă perpetuă în București. Soluții? Da. Vrem? Nu prea... Invitata emisiunii de azi este Cătălina Tranescu, director general la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor București

Îți mulțumim, Doamne, că este atât de uimitoare dragostea Ta! Vrem să Te rugăm să ne ajuți să înțelegem cât de speciali suntem. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Păziți de/din ceasul încercării. Vrem să înțelegem cât de important este să păzești Cuvântul lui Dumnezeu, așa încât să fii și tu păzit când treci prin necazuri în viață, dar vom învăța și despre un necaz despre Mântuitorul spune că îi va atinge pe toți locuitorii pământului. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

Poți susține lucrarea mea aici - ⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil⁠ Un episod vulnerabil în care ne procesăm gândurile și planurile direct în fața voastră. Am fost mai sinceri decât sunteți obișnuiți, dar luptele pe care le ducem noi și uneori imposibilitatea de a ajunge la un consens legat de anumite chestiuni, sper să vă arate că realitatea multora seamănă cu a voastră. Nu suntem singuri, cei mai mulți trecem prin situații asemănătoare, doar că nu vorbim despre asta crezând că vom fi judecați și neînțeleși. Aici e un spațiu sigur, în care ne recunoaștem minusurile, pentru că știm că altfel nu avem cum să creștem. Sper să vă placă și abia aștept să ne spuneți ce v-a făcut să râdeți din acest episod și ce anume v-a pus pe gânduri. _____ Urmărește-ne și pe rețelele sociale: Instagram – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Instagram - https://www.instagram.com/danovici03/ Facebook - ⁠https://www.facebook.com/lazar.danielovidiu

Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Există suferință în viața ta? Te întrebi unde este Dumnezeu? Cum vei ieși din situația în care te afli? Îți este frică de moarte? Vrem împreună să căutăm răspunsuri la aceste întrebări în lecția 4 din cursul de studiu biblic Apocalipsa partea 1. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

Linki na: https://elearningrobie.plRobimy eLearning, ale z VRem jakoś zawsze było nam nie po drodze. Najwyższy czas to zmienić, poprzez najnowsze gogle od Mety, czyli Meta Quest 3.

A început Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), care a ajuns la a XI-a ediție. Sînt, și anul acesta, peste 100 de evenimente în cinci zile, între care discuțiile cu autorii la Casa FILIT, dialogurile din fiecare seară de pe scena Teatrului Național Vasile Alecsandri, întîlnirile cu scriitorii în școli, la cluburile de lectură ale elevilor, Noaptea Albă a Poeziei. Vrem să aflăm ce impact are acest eveniment asupra orașului, asupra tinerilor, fiindcă ei reprezintă mare parte din publicul țintă și dacă se citește la Iași și după FILIT. Invitații noștri sînt: Nicoleta Munteanu, profesoară de română, unul dintre coordonatorii clubului de lectură „Alecart”, Bogdan Crețu, critic literar, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și Vincent Henry, directorul Institutului Francez din Iași.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural. 

Biserica Vertical Zaragoza

DESCOPERĂ MISTERUL DIN SPATELEGENEALOGIEI ȘI NAȘTERII LUI ISUS HRISTOS . Vrem în această lecție să înțelegem că Isus este Mesia promis în Vechiul Testament pe care trebuiau să-l recunoască Evreii. Să vedem că Isus și Maica Domnului nu sunt deopotrivă și că trebuie să se ferească de doctrine rele și dăunătoare. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

O emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Mihai Molnar și Basil Muresan. Cel mai provincial morning show! Ne auzim în fiecare dimineață, de Luni până Vineri, de la 07:00 la 10:00 pe 99,1FM sau online pe http://live.radioarad.ro Aradul Matinal este cel mai provincial morning show! 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! #AradulMatinal #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/aradulmatinal/message

This was such an exciting podcast with Tom Vrem,  Tom is from Mattoon, IL  where his  story starts  his Grandfather  recorded Doors, Three Dog Night etc on Reel to Reel  plus himself who was a huge Hank Wiliams Fan - later it kind of went Full Circle as Tom met Sam Williams and recorded music with him  (Tom wrote a song called Dark Waters  and Sam ended up singing it and they recorded the song  ). Linked in this podcast below.         Tom's story is  amazing and he has had so many great opportunities and met some amazing people along the way.   Also we have added it to the podcast so stay tuned to the end.    Tom tells a story about Waylon Jennings Guitar (oops) and   currently Tom just finished recording and producing Joe Asselin's newest EP      we linked Joe to this podcast as well  but we will do a full podcast with Joe in a few weeks!          I hope you enjoy this candid and most interesting podcast. Mentions: Bill Demkov John McBride (Owner of Blackbird Studios) Jayden DeckerDave RoeJohn PrineKevin Becca Mark Roubel Mix Magazine Joe Asselin Waylon Jennings LINKS: Facebook tom.vremStudio Facebook Page  https://www.facebook.com/profile.php?id=100063589929610Tik Tok https://www.tiktok.com/@guitarfoodieWeb Site https://www.guitarfoodie.comInstagram https://www.instagram.com/guitar_foodie/Joe Asselin Instagram.  joe_asselinhttps://www.facebook.com/joe.asselinDark Water Sam Williams https://www.youtube.com/watch?v=yfhuHbUPQvQDarkwater · Sam WilliamsDarkwater℗ 2016 UMG Recordings, Inc.Released on: 2016-08-19Composer  Lyricist: Sam WilliamsComposer  Lyricist: Tom VremSupport the showFind us on Social Media Facebook: https://www.facebook.com/CuBandsandFansInstagram: https://www.instagram.com/cubaf2018/Website: https://cubandsfan4.wixsite.com/cubandsandfansPodcast are on our web site CU Bands and Fans "Where Musicians Tell Their Story" Podcast Group https://www.facebook.com/groups/695230782250029Home Grown KIO Group on Facebook: https://www.facebook.com/groups/876171327104082Classic Hits WKIO ( Home Grown KIO Show Sunday's at 7pm)https://www.news-gazette.com/wkio/Look Before You Book https://www.lookbeforeyoubook.live/

Ascultați un cuvânt plin de har al părintelui Grigorie, starețul mănăstirii Sf. Doctori fără de arginți, care ne arată cum ajungem să-l cunoaștem pe Dumnezeu.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

#VN 174 🎙4 februarie 2023 cu Dragoș Pătraru Lumea de azi, așa cum e construită ea, ne oferă constant simboluri și imagini pe care ar trebui să le urmărim ca să câștigăm jocul de statut despre care vorbește Will Storr în cartea The Status Game: să fii mai slab, mai fericit, mai deștept, să ai cariera asta, să o ai pe cealaltă, să ai atâtea like-uri sau atâtea share-uri. Adevărul e că nimeni nu câștigă vreodată jocul ăsta al statutului. E imposibil de câștigat. Așa că cel mai bun lucru pe care l-am putea face ar fi să nu căutăm o victorie finală, ci doar să facem pași mici pe un drum către mai bine, să facem pași mici în direcția bună pentru noi și pentru cei din jur. În episodul 174 din podcastul Vocea Nației: Ideile despre cum ar trebui să arătăm, să vorbim, să ne purtăm, sunt profund modelate de culturile în care trăim, de societatea în care trăim, de ceea ce vedem în jurul nostru. Vrem să fim importanți, vrem să fim acceptați și vrem ca cei din jur să ne recunoască valoarea. Vrem atenție. Iar ca să o obținem, o să ne chinuim să arătăm exact ca modelul standard al omului perfect. Nu ai voie să greșești. Școala nu îți permite să greșești. Mediul online nu îți permite să greșești. Dacă greșești, nu mai poți fi „erou”. Competiția e doar între avataruri. Când închidem avatarurile, povestea se schimbă. Dacă nu ar fi așa, nu ar funcționa nimic în jurul nostru. Cărți menționate: The Status Game – Will Storr Selfie – Will Storr The Road to Character – David Brooks Mintea Moralistă – Jonathan Haidt

Vrem zidirea relațiilor în anul 2023 să fie scopul pe care să-l urmărim și să căutăm ca lucrurile care nu merg bine să le îmbunătățim. Să creăm relații noi care să dureze și să aducă schimbare. La aceasta să ajute Domnul pe fiecare credincios. Vă invităm să vizitați site-ul bisericii: https://www.instagram.com/bunavestiremd/ Twitter: https://twitter.com/bunavestiremd Spotify Podcast: https://open.spotify.com/show/0jPcZiVMynKKRpwuwSVma9 Apple Podcast: https://podcasts.apple.com/ee/podcast/biserica-buna-vestire-chi%C8%99in%C4%83u/id1488434512 Anchor.fm: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire Vă invităm să studiem împreună cursul ”Evrei”. Studiul acesta îl predă Vasile și Anastasia Filat (ZOOM) în fiecare zi de miercuri la orele 20:00. Manualul de studiu poate fi procurat la adresa https://shop.eurasiaprecept.org/produs/evrei-partea-i/ Alegeți una din grupele unde se completează împreună manualul și contactați pe liderul de grup pentru detalii: https://moldovacrestina.md/studiaza-biblia-online/ BISERICA BUNAVESTIREA DIN CHIȘINĂU Str. Vasile Alecsandri, 133, Chișinău, Rep.Moldova Servicii Divine: Duminică, 10:00 - 12:00 Joi, 18:30 - ora de rugăciune --- Send in a voice message: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire/message

Ob izidu zadnje knjige, monografije o Divači z okolico, smo na zgornjem Krasu, v njeni rojstni vasi Kačiče obiskali Klelijo Potokar. Ko jo je vnuk pred zdaj že mnogo leti prosil za pomoč pri nalogi, s katero naj bi opisal kraj, sta se s fotoaparatom skupaj sprehodila skozi vas, Klelija je spisala še tekst in vnuk se je iz šole vrnil z informacijo, učiteljica pravi, babica, da bi morala večkrat kaj napisati. Tako se je začelo, in traja še vedno. “Moj nono mi je rad pripovedoval, kako kljub vsemu trpljenju Primorci niso nikdar pozabili, da so Slovenci in nikoli niso pozabili na svoj materni jezik.” Klelija Potokar je avtorica petih knjig, v nastajanju je nova, knjižic Kačiče skozi vas in LJUDJE s kontaktnega krasa pri Kačičah ter obsežnejših monografij o Kačičah, Vremski dolini, ki je izšla ob sedemsto letnici prve omembe Vrem, in zadnje tretje z naslovom »Divača na stičišču poti«. V zadnji monografiji je v sklepni besedi zapisala: »Pri sosedovih v moji rojstno vasi Kačiče se je ob toplem ognju na ognjišču v mrzlih zimskih večerih zbirala druščina vaških mož in fantov, deklet in otrok. Tam sem že kot malo dekletce slišala premnogo zgodb, ki so se nanašale na pretekle čase, tja do kontrabantarjev, ki so mimo Kačič tihotapili sol, tobak in podobno … , ter razne druge zgodbe.«“Nikoli ne smemo pozabiti, da je Slovenija toliko naša država, kolikor smo mi njeni.” »Ljudje v Vremski dolini med Krasom in Brkini so bili od naselitve dalje skozi dolga stoletja podložni tlačani, teptani, izkoriščani in ponižani. Vsa ta težka stoletja so dokazovali, da so Slovenci in nikoli niso pozabili na svoj materni jezik. … Vse to je naše prejšnje rodove bodrilo, njihove misli po svobodi so bile vedno v njihovih srcih, čeprav so bile zameglene.«»Vsakdo razmišlja o svojem življenju in se sprašuje, kdo smo, od kod prihajamo, kje so naše korenine. … Preteklost je sicer večkrat zavita v tančico, kot je skrivnostno naše življenje, vendar bomo vsaj nekaj iz skoraj pozabljenega sveta preteklosti v tej knjigi ohranili.«, je zapisala v sklepni besedi monografije »Vremska dolina med Krasom in Brkini« avtorica, Klelija Potokar.V njeni drugi monografiji je o avtorici Emil Milko Škrl zapisal: »Skozi pripoved zgodovinskih dejstev pronicajo njeni spomini iz otroštva, mladosti in težkega povojnega obdobja, ko je bila tudi njena pot šolanja in vključevanja v življenje zaznamovana s pomanjkanjem, napori in odrekanjem. … Iz knjige diha neukrotljiva volja avtorice, da Primorci spoznajo in se zavejo svojih korenin … Ni mogoče prezreti, da Klelija Potokar z opisovanjem zgodovine izraža ljubezen in pripadnost svojemu narodu, ki je prav zaradi kljubovalnosti vzdržal in obstal.«

Care e calea de la părinții presupus perfecți înspre părinții de care are nevoie copilul sau copiii noștri, ca să devină ei, la rândul lor, adulți împliniți? De ce teama de a nu traumatiza copilul, sau de a nu repeta greșelile pe care le-au făcut părinții noștri îi poate pregăti pe copii pentru o viață trăită cu neîncredere, nesiguranță și relații anevoioase cu ceilalți? Evoluția copiilor depinde de evoluția emoțională a părinților și adulților din viața lor. Dacă ne uităm în urmă, la nevoile părinților și bunicilor noștri observăm că evoluția a însemnat tranziția de la nevoia de supraviețuire, de la o viață cu lipsuri și abuzuri înspre grija față de bunăstare emoțională. Sau cum spune Domnica Petrovai în cadrul cursului pentru părinți de pe platforma sinergie.ro: ”Suntem prima generație de părinți mai reflexivi și mai conștienți, mai prezenți emoțional în viața noastră și a copiilor noștri. Siguranța de sine și încrederea copilului tău, depinde, spun nenumărate studii, de această capacitate de a te înțelegere, de a ieși din modul de supraviețuire și de a fi prezent. Ne-am construit noi resurse și o altfel de prezență în viață. Ne simțim și ne dorim să ne simțim mai în siguranță cu noi și cu ceilalți. Trăim, diferit de părinții și bunicii […] Vrem să prosperăm emoțional, copiii noștri să fie bine emoțional, să fie mai prezenți, mai conștienți și mai asumați emoțional și relațional, disciplinați și empatici. Vrem să aibă resursele și modelele pentru un alt mod de relaționare, diferit de generațiile noastre.” Domnica Petrovai este mamă a două fete, terapeut de cuplu și familie de mai bine de 25 de ani, fondatoarea Mind Education și Școala pentru Cuplu, și autoarea apreciatei cărți Iubește și fii iubit/ă. (Aproape) totul despre relația de cuplu. Eu sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Scoala pentru Cuplu, realizator și gazda Mind Education Podcast min. 03:35 - Ce înseamnă să fii un părinte suficient de bun pentru copiii tăi? min. 12:12 - Ce pot face părinții ca să nu repete copiii istoria lor de viață? min. 16:37 - Cum ne conectăm cu copiii, mai ales în momentele dificile emoțional? min. 25:46 - Ce înseamnă acceptarea în relația cu copiii și cum se construiește aceasta? min. 31:50 - De ce investiția în relația de cuplu este de asemenea o investiție în bunăstarea emoțională a copiilor? min. 41:00 - Câteva cuvinte despre cursul dedicat părinților, de pe platforma Sinergie. Music: Sergiu Tuhuțiu - Over Time

MATEI 19. Binecuvântarea pe care nu o vrem

Totul a început în Gara de Nord, în a doua săptămână din martie. Anastasiia, cei șapte colegi profesori (majoritatea învățătoare, fiindcă școala lor era una primară), elevi din fosta școală și mamele lor abia se instalaseră în casa pusă la dispoziția lor gratuit de o româncă. O găsiseră pe una dintre platformele de găzduire a refugiaților și, după zeci de ore pe drum, se simțeau în sfârșit în siguranță. Cu toate astea, spune Anastasiia, vina îi copleșea. „E un sentiment enorm de vină pe care-l simte fiecare ucrainean când își părăsește țara, care este distrusă de război.”Știa că la Gara de Nord vin mulți refugiați, mulți copii, și că vor găsi aici și voluntari care vorbesc ucraineană sau rusă. Ar fi vrut să ajute cu ce știu mai bine: să predea, pentru că, la un moment dat, copiii care în primă fază au nevoie urgentă de mâncare și de un loc de dormit vor avea nevoie curând și de educație.I-au întrebat pe voluntari dacă pot găsi un loc unde să predea acestor copii. Era însă haos și nu au primit răspunsuri. Și, la un moment dat, în mijlocul Gării de Nord, Anastasiia a strigat în engleză: „Suntem profesori! Vrem să predăm! Copiii au nevoie de educație”.Caută mai multe articole de Oana Sandu pe dor.ro sau ascultă episodul „Pe terenul celor care ajută" din feed-ul DoR Audio, despre mobilizarea românilor pentru refugiații ucraineni, din primele două săptămâni de după începerea războiului. Dacă vrei să vorbești cu autoarea despre povestea pe care a scris-o, o găsești la oana@dor.roAutor și voce: Oana SanduFotografie: Ioana Moldova ★ Support this podcast ★

O emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Mihai Molnar și Basil Muresan. Cel mai provincial morning show! Ne auzim în fiecare dimineață de la 07:00 la 10:00 pe 99,1FM sau online pe http://live.radioarad.ro Aradul Matinal este cel mai provincial morning show! 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! #AradulMatinal #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm --- Send in a voice message: https://anchor.fm/aradulmatinal/message

#generatiaZ #scoalaromaneascaIrina "Vrem să experimentăm diverse profesii înainte de a alege facultatea și să învățăm să facem bani din pasiunile noastre"

Dzisiaj zaczynamy od follow-upu w związku ze zmianami w OneDrive oraz zależnościami pomiędzy treściami +18, a VRem. Usłyszycie o ciekawych statystykach oraz o nowym obiektywnie od Canona. W głównym temacie Karol ponarzeka na chciwość Apple w kwestii płatności poza App Store oraz o tym jak Apple powinien zacząć gonić konkurencję, aby mu zbytnio nie odjechała. W polecajkach Tomasz ma dla was niezły Deal. Zapraszamy!!! Linki: Badanie użytkowników gogli VR Gogle, a prezenty świąteczne Nowy obiektyw od Canona Zmiany w Apple Developer Green Deal Prowadzący: Tomasz Iwański (@tomasznikow) Karol Morawski (@karol_morawski) 4impodcast.com @impodcast 4imsolutions.com @4imsolutions Usłysz nas: Subskrybuj nas przez - RSS Słuchaj nas w - Apple Podcasts Słuchaj nas w - Google Podcasts Słuchaj nas w - Spotify Słuchaj nas w - Overcast FM Słuchaj nas w - Pocket Casts Słuchaj nas w - Breaker Słuchaj nas w - Anchor

Ioan e un antreprenor serios cu șosete de hipster, a fost antrenat într-o schemă piramidală de plantat nuci și visează să deschidă un sanatoriu pentru oameni frumoși mai sus de Subcarpați, dar mai jos de Carpați, unde oamenii să tragă în gazdă, să-și facă doza de Double Dry Hopped Milkshake Quadruple Oat NEIPA și să meargă mai departe. În restul timpului, Ioan vinde bere la Berero.ro și Hopsclub.ro și tocmai a lansat un calendar de advent cu beri care-i numai bun de făcut cadou dacă nu știi ce să faci cadou, adică întotdeauna. Remember: anul ăsta de Crăciun nu-i obligatoriu să fii mai bun, e de ajuns să fii mai bine. S-a nins, s-a făcut frumos, s-a alea. Și dacă intri pe pagina noastră de Facebook și te înscrii la concurs, poți câștiga și tu unul (wink, wink) Ce-am vorbit Hacienda Berero – un retreat la țară pentru hophezi și bietele lor partenere de viață, unde ficatul lor poate să facă yoga cu capre ”Vrem o casă mai sus se Subcarpați, în middle carpați” ”Ca la Viscri, dar nu așa de scump” ”Vorba aia, s-au traversat munții pentru lucruri mai mici” ”Avem doi producători de bere în Argeș, unul trăiește la țară” ”Brăduți parfumați cu miros de hamei în mașini la oameni” Calendarul Berero de Advent – cel mai ambițios proiect de țară de la Moș Gerilă încoace - 24 de beri (18 românești + 6 străine) - Pe 25 noiembrie încep livrările - Livrare gratuită ”Există Advent Calendar la orice, chiar și la cărți” ”Eu dacă aș fi Biblia” ”Surpriza e un cutter craft făcut la Brăila” ”Avem cel mai bun juriu din lume: un judecător, un programator, o pisică, un jucător la păcăneleȚ Alcool în general – pentru că de ce nu ”Avem o biserica anglicană și s-a făcut stație de ITP” Tehnologia țuicii ”Ce face Buhnici cu apa de ploaie?”Țuică de electrozi" ”Tanita n-are cum să se strice vreodată” ”Și mai era și brînza Stilton” ”Asta ar trebui să fie la cîrciumă, un băiat care-ți zice dacă ești deochiat” ”AntiDoc poate să fie o formație care cîntă orice nu cîntă Doc” ”Alcool din rumeguș” ”Cum se numește poziția? Cocîrț!” ”Nicușor Dan n-ar avea voie aici” ”De ce-ai mîncat tu un baton de 500 de grame de unt ieri?” ”Orice e zi bună pentru că poți să te rupi în gură” Ce zici cînd ai 80 de ani și mergi să-ți schimbi carnetul de conducere ”Nu doar Știința progresează ci și cealaltă echipă din Craiova” „Crabul jamaican din Mica Sirenă sigur are marfă la el”

Provocările domnului Ciucă, alături de un PSD care va guverna de la distanță (SpotMedia) - Cine este Nicolae Ciucă, premierul desemnat de Iohannis: general cu patru stele, pro-atlantist convins şi ministru demis al Apărării (Adevărul) -... citiţi mai departe

Marșul Bicicliștilor a ajuns la a 16-a ediție. Evenimentul-protest are loc sâmbătă în București, sub sloganul ”Vrem orașe pentru oameni!”. Acțiunea este organizată de Street Delivery, OPTAR, Comunitatea Bicicliștilor din București și... citiţi mai departe

Salutare, tuturor! Ne întoarcem toamna cu un meniu foarte sănătos, pe bază de fructe și șaorma. Vrem să facem acest podcast și când vom avea vârsta celor de la ABBA. Altfel, povestim ce ne place în București, dar ne și întrebăm de ce mai votăm. Neașteptările îi aplaudă pe Ion Caramitru și Ivan Patzaichin. Aducem patru cărți și împachetăm totul, la final, într-o șaorma pe care o iubim ca la început. Acest podcast este în formulă completă, față de cel pe YT care e nițel mai scurt.  Începem greu și reușim să ne salutăm cu ABBA până pe la minutul 15.00 15.03 - Pornim Vorbitorincii cu gânduri despre ce ne place în București 42.15 - Îngrijorările sunt sănătoase când te întrebi de ce să mai mergi la vot? 1.01.30 - Neașteptările îi aduc pe Paolo Nutini, Ion Caramitru și Johnny Răducanu 1.26.55 - Spuma filelor aduce patru cărți: Ca o rană de sabie, de Mehmet Altan, Iubirea nu este un vers liber, de Suzana Fortes, Casa Olandeză, de Ann Patchett și Ascultându-l pe Ivan, de Vintilă Mihăilescu  1.51.20- Fotbalamucul se întreabă de ce se întorc antrenorii la cluburile care-i dau afară 2.04.08 - Oalele și ulcelele se umplu cu șaorma. Vă atenționez, vă va fi greu. 

E timpul să ne luăm rămas bun. E vacanță. Emisiunea „Timpul Prezent” de la Radio România Cultural ia o pauză. La fel și acest podcast. Vrem să vă mulțumim vouă, celor care ne urmăriți zi de zi. V-am simțit aproape. Ne-am bucurat de comentariile voastre – chiar și de cele critice. Pentru că tocmai ăsta e și sensul acestei emisiuni: să genereze dezbatere, să promoveze dialogul, să stimuleze vigilența civică. În septembrie emisiunea și Podcastul „Timpul prezent” despre lucrurile care contează în politică, societate și cultură se relansează. Pe curînd.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.  

Stanislav Čejka pochází ze Dvora Králové nad Labem a tam taky v aeroklubu s létáním na větroních, když mu bylo šestnáct let, začínal. Vystudoval gymnázium v Jaroměři a Univerzitu obrany v Brně. Dnes je příslušníkem 21. letecké základny taktického letectva v Čáslavi a létá na gripenech.

Stanislav Čejka pochází ze Dvora Králové nad Labem a tam taky v aeroklubu s létáním na větroních, když mu bylo šestnáct let, začínal. Vystudoval gymnázium v Jaroměři a Univerzitu obrany v Brně. Dnes je příslušníkem 21. letecké základny taktického letectva v Čáslavi a létá na gripenech.

Stanislav Čejka pochází ze Dvora Králové nad Labem a tam taky v aeroklubu s létáním na větroních, když mu bylo šestnáct let, začínal. Vystudoval gymnázium v Jaroměři a Univerzitu obrany v Brně. Dnes je příslušníkem 21. letecké základny taktického letectva v Čáslavi a létá na gripenech.

Stanislav Čejka pochází ze Dvora Králové nad Labem a tam taky v aeroklubu s létáním na větroních, když mu bylo šestnáct let, začínal. Vystudoval gymnázium v Jaroměři a Univerzitu obrany v Brně. Dnes je příslušníkem 21. letecké základny taktického letectva v Čáslavi a létá na gripenech.

Despre câteva dintre motivele pe care le-am identificat că ne-ar împinge să consumăm mai multe resurse decât ar trebui. Sezon1Episod63

Noul ministru australian al imigratiei, Alex Hawke, afirma că guvernul federal intenționează să permită imigranților și vizitatorilor să revină în Australia cât mai curând posibil.

Cum se pregateste lansarea magazinului online https://www.eblossom.ro/ - o super discutie cu Oana Neagu eBlossom este un magazin online de fashion, incaltaminte, genti si accesorii care isi propune sa ofere clientelor sale o experienta vizuala si tactila premium, cu fiecare vizita in magazin. Vezi interviul pe blog https://www.gomag.ro/blog/lansarea-magazinului-online-eblossom-oana-neagu/ Ideea de magazin online o avem de mai multi ani. Iata ca a venit momentul potrivit pentru aceasta. Cine stie, poate ca e adevarat faptul ca, pe timp de criza, se dezolva multe lucruri frumoase. Poate ca acum este un moment foarte bun. Ne-am gandit foarte mult la ce produse sa aducem pe piata in Romania. Si am ajuns la concluzia ca o sa aducem piese de imbracaminte. Cand am ajuns la ideea aceasta de articole, intr-adevar, ne-am gandit ca pe piata este competitie foarte mare. Asa ca am ales un brand de imbracaminte international, ce-i drept, dar cu produse care sunt din materiale premium. Astfel incat produsele acestea sa arate foarte bine si dupa achizitie, pe mai multi ani. Deci, nu ne raportam la produse cu preturi foarte mici si de o calitate nu neaparat buna. Vorbeai de platforma Gomag. Cum ati ajuns la noi si cum este pana acum relatia cu noi? Prima data am cautat in online platforme eCommerce din Romania. Initial, am vrut sa mergem pe o platforma din strainatate. Dar, dupa aceea, ne-am dat seama ca mai bine mergem pe o platforma din Romania, pentru ca ne doream o comunicare in romana. O comunicare mai apropiata. Si am dat pe internet de voi, evident. Dupa aceea am inceput sa dam si telefoane. Avem prieteni apropiati care stiau de Gomag, te stiau si pe tine. Si, daca am primit recomandari, evident ca am trecut la actiune repede. Cand ai parte de recomandari din acestea calde, ajungi mai repede sa iei o decizie finala. Si de acolo, bineinteles, zeci de mail-uri catre voi, telefoane. Am avut parte de o comunicare cu niste persoane cu voce calda, trebuie sa mentionez lucru acesta. Conteaza foarte, foarte mult. Iti poate schimba starea de spirit, efectiv. 7. Care sunt planurile de dezvoltare? Aveti un roadmap, un calendar pentru lansari sau anumite elemente cheie pentru dezvoltarea magazinului? Vom colabora in continuare cu un graphic designer pentru ca toate materialele publicitare si tot website-ul sa continue pe aceeasi linie profi. Suntem in cautarea unei agentii de publicitate care sa ne ajute, sa ne indrume si sa ne faca campaniile Social Media. Vrem sa apelam la profesionisti. In trecut, am lucrat intr-o multinationala unde, de multe ori, ni se cerea sa gandim un plan pe 3-5 ani. E clar ca in momentul de fata, in vremurile in care ne aflam, nu cred ca mai putem lua in calcul un plan de 3-5 ani. Cred ca trebuie sa ne adaptam si sa ne raportam la context. Asta simt si asta pot sa spun legat de viitor. 8. O ultima intrebare. Care crezi ca sunt cele mai mari provocari acum, la inceput de drum? In primul rand, bugetul. Nu stii cum sa iti stabilesti bugetul la inceput. Nu stii la ce sa te astepti prima data. Cati bani vei avea nevoie ca sa investesti in business. Provocarea a fost ca am pierdut si bani, pentru ca am luat niste decizii gresite. Am investit in anumite lucruri care nu au functionat, si trebuie sa accepti lucrurile acestea. De exemplu, partea de contabilitate. Vei vedea ca vrei sa lucrezi la campania ta si de fapt ai vreo 7 taskuri care tin de contabilitate. Sunt multe lucruri de genul acesta. Cam acestea ar fi provocarile.

„Urbanismul de junglă”. Arhitectul Șerban Sturdza: „PUZ-urile de sectoare sunt o aberație și reprezintă un dezechilibru total” (Republica) - “Vrem să muncim, nu să cerșim” (Libertatea) citiţi mai departe

Vrem sau nu vrem Teatrul Vechi? Joia Specială - cu Molnar, Ovi și Raluca Medeleanu, colega noastră de la SpecialArad.ro Aradul Matinal cu Molnar şi Ovi este singurul morning show provincial, pe 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi printre primii noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! Mulțumim! #AradulMatinal #SpecialArad #JoiaSpeciala #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm Podcast oferit de Vestio România - cabinete şi dulapuri metalice inteligente! www.vestio.ro --- Send in a voice message: https://anchor.fm/aradulmatinal/message

Ce presupune listarea la bursa a unei companii si cum te-ar putea ajuta sa iti cresti business-ul in viitor? Dorin Boerescu, CEO 2Performant, iti vorbeste despre impactul pe care l-a avut listarea la bursa a companiei pe care o conduce.  De asemenea, iti vorbeste despre potentialele dificultati pe care le-ai putea intampina in acest demers si cum sa le depasesti cu succes, pentru a-ti dezvolta business-ul mai mult decat ai facut-o pana acum. Dorin ne spune ca anul 2020 s-a dovedit a fi un an foarte bun, cu multe reusite si utilizatori fericiti.   Bineinteles, de departe, cel mai important eveniment in 2020 a fost listarea la bursa, un proiect la care lucra de mai multi ani. „Am inceput din 2017 procesul listarii.” Dorin ne mai spune ca in 2019, 2Performant a semnat un contract cu Goldring (companie autorizata de consultanta care a oferit sprijin pentru listarea la bursa). De unde a venit ideea listarii la bursa? „Eu cred ca orice business are nevoie de capital ca sa se dezvolte. [...] Ai nevoie tot timpul sa investesti ca sa cresti.” Inca de la inceputul existentei companiei, 2Performant s-a concentrat pe rezultate. In 2013, 2Performant a primit o runda de finantare de la Sergiu Negut (Angel investor) care a venit si cu ideea listarii companiei la bursa. Ce inseamna listarea la bursa si cat este de greu sa te listezi? „In momentul in care te listezi la bursa, oricine poate sa cumpere o bucatica din companie, daca are incredere in ceea ce faci, in viziunea business-ului si in drumul pe care il are compania respectiva.” Dorin ne mai spune ca bursa este un fel de marketplace cu bani. Pentru a te lista la bursa trebuie, in primul rand, sa ai o firma inregistrata ca S.A. (societate pe actiuni). In al doilea rand, trebuie sa ai un business solid. Bursa te auditeaza din punct de vedere al business-ului, al practicilor contabile etc. Mai mult, esti obligat sa ai un contrat pe 1 an cu un consultant autorizat. Ce urmeaza dupa aceasta listare la bursa?  Compania 2Performant isi propune o majorare de capital social la inceputul anului 2021. De asemenea, echipa isi doreste sa atraga o investitie de 1 milion de euro pe care sa-i investeasca in consolidarea pozitiei companiei in Romania, dar si pe alte piete. „Vrem sa intelegem ce cauta investitorii de la o companie.” Te gandesti sa iti listezi compania la bursa? „Daca esti in eCommerce, piata de capital este pregatita sa ia in considerare propunerea ta. Nu spun ca te va finanta. Cand esti pe la un 400-500 mii de euro pe an, poti sa incepi sa te uiti la bursa. Bursa, prin felul in care este construita, e un clasament pentru succes. [...] Simplifica foarte mult analiza unui business.” Vrei sa incepi demersurile pentru a te lista la bursa? Dorin iti recomanda sa urmezi programul „Made in Romania”, un program de educare si crestere antreprenoriala organizat de Bursa de Valori.

LIVE Caritabil! Toate donațiile vor merge către Adrian Sabău. Adi are 9 ani și locuiește într-o cameră cu bunicii săi. Vrem să-i ajutam pe cei din Asociația "Pentru Mihai" ca până de Crăciun să-i mobileze și să-i utileze noua căsuță modulară pe care au construit-o pentru Adrian. Întră pe link-ul de mai jos să afli întreaga poveste și fă o faptă bună: https://youtube.com/watch?v=50jgNqSkKJM LINK MERCH: https://www.inkspired.ro/artist-shops/mcn.html Nelu Cortea: https://www.instagram.com/nelucortea/ Adrian Nicolae: https://www.instagram.com/adriancelnicolae/ ---- Pentru a deveni membru și a avea acces la extra content, apasă butonul JOIN: https://www.youtube.com/c/MicutzuStandupOfficial/join ---- Realizat cu suportul prietenilor podcast-ului: - Mulțumim Zeedo Shop. https://www.zeedoshop.ro/ - Mulțumim FineStore - Mulțumim foodpanda. Cod voucher: MCNPODCAST Acesta poate fi folosit doar de clienții noi foodpanda. Voucherul este valabil la nivel național, în toate orașele în care activează foodpanda. Valoarea voucherului este de 15 LEI, se aplică doar la comenzile de minimum 30 LEI și doar la restaurantele care acceptă vouchere (există un filtru "acceptă vouchere" ce poate fi setat din aplicație). ---- MCN Podcast pe alte platforme: Soundcloud: https://soundcloud.com/mcnpodcast Spotify: https://spoti.fi/33EpJ6b Apple Podcasts: https://apple.co/2PoUdW Animație: Ioana Luiza https://www.behance.net/ioanaluiza https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Beat: Aleko https://www.facebook.com/oficialaleko ---- Find me on: https://www.facebook.com/micutzu.stan... https://www.instagram.com/micutzustan... Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #mcnpodcast #cortea #nicolae ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2020 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

Asa cum ne avertizeaza majoritate oamenilor de stiinta, fenomenul de incalzire globala risca sa duca la consecinte extrem de grave pentru umanitate in deceniile care vor veni. Romania nu este scutita de acest val al schimbarilor climatice si, in acord cu politicile europene, trebuie sa ia masuri care sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. La EM360 am stat de vorba cu Radu Dudau, director Energy Policy Group, despre tranzitia energetica, risipa de energie, consumatori aflati in saracie si lasati in urma, dar si despre standardele mult mai ambitioase pentru cladirile nou construite sau renovate, inclusiv despre impactul standardului nZEB (cladiri cu consum energetic aproape zero) ce va deveni obligatoriu din 2021. Follow & Like: web: www.em360.ro facebook: www.facebook.com/EM360Studio/ youtube: www.youtube.com/channel/UCCOe7mKABe-lIXS2aH6QgFw soundcloud: @em360cuadimaniutiu spotify: open.spotify.com/show/0WLk2k1dHFeStdFmh46Mwj itunes: podcasts.apple.com/ro/podcast/em36…iu/id1465259454

Stii ca suntem fani TIFF, asa ca poate nu e neaparat o surpriza ca azi la BT Talks – podcast-ul Bancii Transilvania, il avem invitat alaturi de Andi Moisescu pe Tudor Giurgiu, fondatorul TIFF  - Transilvania International Film Festival. 

Vrem o societate mai bună? Atunci e bine să ne readucem aminte că ține de fiecare dintre noi să se întâmple asta. Așa am ajuns la episodul despre hărțuirea stradală. Am discutat cu două fețe excepționale, Ilinca și Simona, parte din proiectul „Hey, pisi”, a căror muncă în direcția conștientizării problemei hărțuirii și combaterii acesteia poate ajuta pe oricine trece printr-o astfel de situație. Printre multe exemple, am atins și problematica hărțuirii sexuale, moment în care Simona ne-a povestit și un episod care subliniază o nuanță importantă a nepăsării. Sigur ai mai auzit, din păcate, de cazuri când cei care ar trebui să aplice legea ajung să fie primii care o încalcă. Tocmai de aceea e important ca tuturor să le fie reamintit că astfel de comportamente și atitudini nu sunt în regulă și pot face rău. Episodul complet apare marți. Până atunci, sperăm să-ți trezească interesul acest fragment cât să ne ții aproape aici, pe Instagram sau orice platformă de podcasting preferi.

Mai multe organizații neguvernamentale cer candidaților la primăriile marilor orașe să-și asume unele măsuri de îmbunătățire a calității aerului. Printre autorii acestui demers se află Observatorul Român de Sănătate, Ecopolis, Greenpeace și... citiţi mai departe

Filosofia mulțumirii este atitudinea de încredere în Dumnezeu, de moderație în ce privește consumul; înseamnă să știi să acorzi valoare și să profiți de ceea ce ai, mult sau puțin; este atitudinea de recunoștință și de generozitate. #devotionale #devotionalaudio

Ascultă și celelalte epsioade pe www. mariangrosu.ro/podcast sau pe platforma ta preferata Spotify, Google Podcast, Apple Podcast sau chiar Youtube. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/borsu-lu-marian/message

Ultima săptămână politică a fost marcată de patru plecări din Partidul Democrat, iar asta ne-a făcut să analizăm motivele invocate de cei care părăsesc cuibul partinic. Vrem sau nu, istoria politică a R. Moldova e plină de migrări, trădări și transfugi. Unele s-au soldat cu scandaluri, altele - nici nu ni le mai amintim, dar de fiecare dată cei ce schimbau formațiunea au trebui să-și explice gestul. Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA au făcut un top subiectiv al justificărilor. Avem de toate - la pledoaria nesfârșită a lui Marian Lupu și până la plecarea comică a lui Ion Ceban din PCRM.

În episodul 16 al seriei noastre de interviuri o avem invitată pe Liliana Babiciu. Liliana este antreprenor de 20 de ani, conduce mai multe afaceri, iar din 2018 a aflat despre cum își poate îmbunătăți gestionarea afacerilor aplicând Sistemul Șlefuitorului de diamante. Iată câteva puncte atinse în acest interviu: Știam de mult ca ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Dar asta e doar jumătate de adevăr. De când am auzit de sistem, am descoperit și cealaltă jumătate: ceea ce vrei, oferă mai întâi altoraCând afli de pix, poți să fii creatorul propriei tale vieți. Să devii regizor. Să stabilești tu ce film vrei să se proiecteze în viața ta.După ce am început să plătesc cu bucurie facturile și mai ales dările către stat, banii au început să vină mai ușor.Cel mai mare impact pe care l-a avut asupra mea principiile Șlefuitorului de Diamante a fost că am înțeles că sunt responsabilă pentru viața pe care o trăiescDupă ce am început să aplic conștient, am scăpat de frica de concurență, frica de a vorbi cu clienții și am început să devin mai deschisă cu eiPrimul efect pe care l-am resimțit după ce am început să aplic a fost că am dobândit claritate în tot ce făceam în firmele meleApoi am început să conștientizez un întreg lanț de cauze și efecte în spatele clienților care nu îmi achitau la timp facturileAcum nu am nici o îndoială că pot să schimb orice la persoanele din jurul meu, depinde doar de mine să plantez ceea ce îmi doresc Audiție plăcută!

Katai Podcast este susținut de Banca Transilvania Încă de mici învățăm că banii sunt principala resursă care ne ajută să obținem lucrurile pe care ni le dorim. Vrem o jucărie, o ciocolată, sau haine noi? Costă! Vrem mașină, casă sau excursii? Și ele costă! Ni se întipărește în minte faptul că banii ne rezolvă toate... The post 86 Eusebiu Burcaș: Scenarii financiare în prag de criză appeared first on Katai.

Cluj, 7 martie, bilete aici: http://tiny.cc/1gf5jz și Sibiu, 8 martie, bilete aici: http://tiny.cc/5ff5jz --- Dacă îți place de noi, ne poți susține cu bani pe Patreon și o să primești Niște continut extra, exclusiv, AZI ȘI DOAR AZI! APASĂ ACUM!!! https://www.patreon.com/Nisteoameni --- Asteptam mesaje si intrebari pe nisteoamenipodcast@gmail.com --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Victor: https://www.instagram.com/baravictor91/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Drăcea: https://www.instagram.com/draceab/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ Virgil: https://www.instagram.com/virgil_elchulin/ #NisteOameni

Face interviuri de invidiat, scrie despre lucrurile care contează și pornește proiecte editoriale unde poate să stabilească regulile. Pe Luiza Vasiliu pe o știți ca reporterul de la Casa Jurnalistului care a scris despre cazul doctorului Gheorghe Burnei - una dintre anchetele jurnalistice cu cel mai mare impact din ultimii ani. Luiza e cunoscută și ca editorul coordonator al revistei Scena 9, o publicație de cultură făcută "așa cum ne-am imaginat că ar trebui să fie". Este și unul dintre fondatorii Inclusiv, proiect care își propune să aducă cititorii mai aproape de jurnaliști și care a strâns un număr impresionant de donații pentru lansare. Deși apreciază munca de editor și coordonator, Luiza preferă să meargă pe teren și să scrie. Îi rămâne puțin timp pentru asta. Mi-a spus cum a devenit jurnalist, cum e să-i iei interviu lui Tom Hardy sau lui John Oliver și ce carte ar scrie dacă ar avea un an liber.

Temmy: instagram.com/djtemmy soundcloud.com/djtemmy promodj.com/temmy facebook.com/djtemmy djtemmy.com hochzeit-dj-event.de Spotify: open.spotify.com/show/2gUs7AML… iTunes: podcasts.apple.com/de/podcast/… Youtube: www.youtube.com/channel/UC7xOl…

Episodul 1 coboară la firul ierbii, la celula de bază a sistemului public de sănătate: pacientul. Vrem să ne uităm altfel la șpagă și să înțelegem mai bine ce e în mintea celor care iau și a celor care dau, fără să căutăm vinovați. Trecem prin istoria atențiilor din spitale, vorbim cu doctori, cercetători, aparținători și pacienți. De ce dăm bani la doctor, de fapt? Reporteri: Victor Ilie & Luiza Vasiliu Muzică & producție: Cosmin Postolache

1. НашеVremя - Плачу и Смеюсь 2. 78 Градусов - Между Миров 3. H1gh - Фиолетово 4. Gayazov$ Brother$ - Не Ради Радио 5. Лёша Свик - Не Забывай Меня 6. NKTN - Грязные Танцы 7. MOLLY - Полуголые 8. Tiana - Мне Уже Нормально 9. Artik & Asti - Под Гипнозом 10. Arsenium & Mianna - Я Лечу Над Танцполом 11. Leon Libre - Техномалолетка 12. Cranmer - Мурашки 13. Элджей - Антидепрессанты 14. 96th - InstaGirl 15. Gayazov$ Brother$ - Девочка НЛО 16. H1gh - Не Променяyou 17. Эллаи - Привычка 18. Артем Качер - Я рядом 19. T1One, Надя Sun - Кино

pdj.cc/fswqs 1. НашеVremя - Плачу и Смеюсь 2. 78 Градусов - Между Миров 3. H1gh - Фиолетово 4. Gayazov$ Brother$ - Не Ради Радио 5. Лёша Свик - Не Забывай Меня 6. NKTN - Грязные Танцы 7. MOLLY - Полуголые 8. Tiana - Мне Уже Нормально 9. Artik & Asti - Под гипнозом 10. Arsenium & Mianna - Я Лечу Над Танцполом 11. Leon Libre - Техномалолетка 12. Cranmer - Мурашки 13. Элджей - Антидепрессанты 14. 96th - InstaGirl 15. Gayazov$ Brother$ - Девочка НЛО 16. H1gh - Не Променяyou 17. Эллаи - Привычка 18. Артем Качер - Я рядом 19. T1One, Надя Sun - Кино

Temmy: booking@djtemmy.com instagram.com/djtemmy soundcloud.com/djtemmy facebook.com/djtemmy djtemmy.com hochzeit-dj-event.de

Anunţăm cu mare bucurie că Emisiunea Banii Vorbesc s-a întors cu un nou sezon. Sezonul nou va fi puţin mai diferit. Evoluăm şi asta este foarte bine. Vrem mai multe tipuri de conţinut şi lucrăm la acest aspect. Vom avea atât interviuri cu oameni interesanţi, cât şi mini poveşti personale despre modul în care ne […]

Romanina: Jimmy Mello – BR Participant of : Germania va diminua semnificativ numărul imigranţilor extracomunitari primiţi, a promis luni cancelarul Angela Merkel, exprimând convingerea că Uniunea Europeană va trece acest “test istoric”, potrivit Mediafax. “Vrem şi vom reduce considerabil numărul refugiaţilor, pentru că este în interesul tuturor”, a declarat Angela Merkel într-un discurs rostit în […]

DJ RICHI feat. НАШЕVREMЯ - Статьи о любви (Extended mix)

DJ RICHI feat. НАШЕVREMЯ - Статьи о любви (Extended mix)

Un câtăreţ renumit- un cântec celebru Gramatică: fără gramatică nouă

„Caracterul drept al lui Dumnezeu nu poate să treacă cu vederea păcatul și să-l lase pe făptaș nepedepsit. Dacă noi oamenii suntem indignați ori de câte ori cineva, deși vinovat, scapă nepedepsit și avem în noi înșine acest spirit justițiar care cere să se facă dreptate, cu cât mai mult ne așteptăm de la un Dumnezeu care ni S-a revelat pe sine ca fiind infinit în dreptate, să nu treacă cu vederea și să nu lase nepedepsit păcatul. Dovada bunătății lui Dumnezeu constă în aceea că el nu scuză și nu lasă nepedepsită nici o faptă rea. Noi, oamenii, înțelegem greșit termenul de bunătate. Avem două feluri de măsură, am vrea ca faptele noastre rele să fie trecute cu vederea, însă nu mai gândim la fel în privința faptelor rele ale altora. Orice păcat izvorăște din nesupunerea față de Dumnezeu și din revoltă față de ordinea pe care El a stabilit-o în univers. Ne naștem rebeli și nu vrem să dăm socoteală nimănui. Vrem să ne fim nouă înșine propriul Dumnezeu. Omului nu-i place să-i spui că este neputincios, că faptele și meritele sale nu câștigă favoarea lui Dumnezeu. Aceasta este religia omului care în esență se înalță tot pe sine. „Religia lui Dumnezeu” este însă pentru cei care se văd lipsiți de merite proprii, care se văd pierduți prin ei înșiși. Suntem ca acel om care este în adâncul mării și care va striga după ajutor doar atunci când și-a consumat orice energie și și-a pierdut orice speranță de salvare prin propriile sale puteri. Domnul Isus ne-a înlocuit pe noi în moartea pe care o meritam pe drept. El S-a interpus între Dumnezeu și om. Crucea este locul unde Dumnezeu a acționat într-un mod drept în privința păcatului oamenilor. Crucea ne arată de asemenea cât de serios tratează Dumnezeu păcatul.” (Florin Mereuță)