Podcasts about cercet

Momentul alegerilor a trecut, dar e important să înțelegem ce s-a întâmplat la acel moment și de ce am devenit o țară împărțită în două, aproape la egalitate. Prieteni, împreună cu profesorul Mihai Maci vom face o radiografie a societății noastre și vom vorbi și despre educație, religie, despre moștenirea comunismului, legionarism, lumea digitală. Căutăm rădăcinile acestui vot pro AUR, căutăm să înțelegem unde România are de acționat astfel încât curentul fascist populist extremist să nu crească în dimensiune. 04:50 Trăim bine, dar nu avem sentimentul că trăim bine 09:50 Ne lipsește încrederea în noi înșine 11:10 În 1990, într-o debara aveam 17 l de ulei, cumpăram compulsiv 14:00 Teritoriile pierdute ale republicii - zone din care statul s-a retras - au votat pentru Simion 17:50 Revoluția anti burgheză 23:40 Simion și Georgescu au oferit niște genericități 26:35 Moștenirea comunistă în România. Începem cu satul 27:11 Satul în 1989 și acum 33:35 În 1938, 70% din populația României, de la sate și orașe, nu avea toaletă 38:14 Comunismul a fost la noi ultima tentativă a statului de a-și forma societatea 44:45 În rural, speranța de viață la naștere era foarte mică 55:00 Apogeul interbelicului în lumea românească a fost în anii 60-70 57:10 Trei valuri de urbanizare 1:03:43 Nostalgia comunistă 1:08:41 80% dintre cei care au maximum 8 clase au votat cu George Simion 1:16:01 De la ”Școala românească produce tâmpiți” (Traian Băsescu) la ”Liceul este în epoca de piatră” (Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David)  1:22:20 Problema școlii românești e că are o viziune industrială 1:29:58 Ce este bovarismul 1:34:35 Klaus Iohannis a pus o piatră de mormânt pe școala românească 1:44:28 E partidul AUR fascist? 1:51:56 ”Sfinții închisorilor”

În România, cercetarea este un domeniu subfinanțat de ani de zile. Pentru 2025 a fost alocat un procent de 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare. În alţi ani a fost şi mai mic bugetul pentru acest domeniu. În contextul discuţiei mai ample despre necesitatea de a reduce cheltuielile publice, deputatul Claudiu Năsui a făcut o listă cu 178 de institute și centre de cercetare științifică, pe care le numește „agenții din cercetarea de stat” și despre care spune că „sînt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”. Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile statului român. Cum ar putea fi recîştigată de zona de cercetare? Care e rolul cercetării pentru dezvoltarea unei societăți? I-am întrebat pe Roxana Bojariu, cercetător științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, și pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.Daniel Șandru: „Pe site-ul institutului nostru, încă din 4 aprilie anul acesta, este în transparenţă un proiect de hotărîre de guvern care priveşte reformarea noastră instituţională prin renunţarea la 7 posturi – atenţie! – ocupate, nu doar vacante şi nebugetate de fapt, cum se întîmplă în alte poveşti de reformare a statului, inclusiv unul de demnitar. Deci noi ştim foarte bine ce avem de făcut, ştim că, la 20 de ani, institutul trebuie să fie mai suplu şi să se adapteze la nevoile societale din prezent. (...) Cred cu tărie că, întrucît au rol public şi sînt bugetate public, şi institutele de cercetare – şi mă voi referi la cele din zona conexă instituţiei pe care o conduc, spre exemplu Institutul de Istorie al Academiei – ar trebui să fie mult mai prezente în spaţiul public şi să livreze ceea ce oameni oneşti, bine documentaţi şi care se formează în timp, produc, încît să aibă şi un impact social. Dar nu putem judeca cercetarea în termeni economici.”Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile publice. Cum ar putea fi recîştigată încrederea de zona de cercetare?Roxana Bojariu: „Da, criza a izbucnit în pandemie. Din păcate, lucrurile nu sînt uşor de corectat. Toţi actorii societăţii ar trebui să contribuie. E clar că rolul cercetătorilor e important. Ei trebuie să-şi traducă activitatea în limbajul pe care toţi cetăţenii îl înţeleg. Un profesor american, Kevin Trenberth, cu care am interacţionat, mi-a spus, cînd eram mult mai tînără, că, dacă nu reuşeşti să îi explici bunicii tale sau nepotului tău, nepoatei tale ceea ce faci şi să te înţeleagă, să-i captezi atenţia, nu prea are sens să continui cercetarea respectivă pentru că, pînă la urmă, chiar şi cercetările foarte sofisticate au o ieşire în societate, pe care trebuie s-o găseşti. Cercetătorii servesc societatea, nu se servesc doar pe ei. Bineînţeles că este o bucurie personală dar este, în acelaşi timp, şi un serviciu pe care îl faci societăţii. Şi societatea trebuie să înţeleagă care este serviciul pe care i-l aduci. ”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Vorbim de mulți ani despre problemele majore din sistemul de educație al României: analfabetismul funcțional, abandonul școlar, carențele din zona educației civice, despre impactul problemelor din educație asupra societății, asupra democraţiei. De asemenea, un studiu al Ministerului Educației din 2023 arată că 20% dintre adulți se află în situația de analfabetism funcțional la literație și că 27% sînt în aceeași situație în ce privește competențele de calcul. De ce am ajuns aici? Și de unde ar trebui să înceapă o reală reformă a sistemului educațional? L-am întrebat pe Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați.Doru Căstăian: „Primele locuri unde ar trebui să meargă banii care se folosesc în momentul ăsta în sistem sînt, pe de-o parte, către politici de creştere a calităţii, acolo unde calitatea nu e ceea ce trebuie şi, în al doilea rînd, în schimbarea sistemului de formare iniţială şi de mentorat. Cercetările sînt destul de clare în direcţia asta. Cum spunea chiar recent fondatorul testelor PISA, un sistem nu poate fi mai bun decît profesorii din interiorul lui. Trebuie investit serios şi cu sens în formarea profesorilor şi în politici care să ducă la creşterea calităţii acolo unde ea lasă de dorit.”Mulţi dintre elevii de azi provin din familii în care părinţii lor au şi ei probleme în a înţelege un text sau a face calcule simple. Cum ne afectează această moştenire educaţională la nivel de societate?Doru Căstăian: „Mă bucur că şi studiile au început să arate un lucru care, din punctul meu de vedere, este şi era evident de foarte mult timp: e o poveste asta cu şcoala cea serioasă care se făcea pe vremuri. De fapt, principala noastră problemă acum e că, dintr-un anumit punct de vedere, funcţionăm tot în paradigma acelei şcoli serioase – cu cîte ghilimele doriţi –, pe care n-am reuşit s-o reformăm profund, cu adevărtat. Sigur că nimeni nu aruncă la gunoi rezultatele şi performanţele reale care au existat de-a lungul timpului în sistemul de învăţămînt românesc. Dar tot ceea ce azi apare în rapoartele de ţară şi tot ceea ce azi i se reproşează sistemului, caracterul elitist, inegalităţile uriaşe, faptul că e un sistem care vînează trofee pentru a-şi justifica lipsa de performanţă medie, toate astea vin din sistemul acela mult lăudat şi pe care nostalgicii îl regretă. Urmările le vedem în fiecare zi: într-o populaţie dezangajată civic, în calitatea dialogului public, în nivelul de toleranţă societală, le vedem la vot, le vedem în fascinaţia faţă de tot soiul de naraţiuni simple şi simpliste care îi prind pe oameni aproape mereu pe picior greşit. Sigur că discuţia e mai complexă, pentru că nu toate aceste efecte pot fi puse strict pe seama eşecului sistemului de educaţie, sînt şi cauze mai profund filosofice, sociologice. Dar sistemul de educaţie la noi este fără doar şi poate un factor agravant.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural  

Fiecare lucru la care te uiți acum a fost, la un moment dat, o schiță în procesul de cercetare-dezvoltare. E important, deci, să înțelegem cât dedicăm Cercetării și Dezvoltării. Nu de alta, dar asta e singura modalitate de a prevedea ce ne așteaptă în viitorul nu-chiar-îndepărtat. Si, ce să vezi, Cercetarea și Dezvoltare sunt esențiale competitivității și dezvoltării unei economii pentru care se dorește creștere și relevanță. În 2023, România a alocat 0,51% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (C&D), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această valoare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din PIB dedicat C&D. În comparație, media europeană a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare este semnificativ mai ridicată, cu state precum Suedia și Belgia alocând peste 3% din PIB acestui sector esențial. Această discrepanță evidențiază diferențele majore în investițiile în inovare și progres tehnologic dintre România și alte țări europene.Deși autoritățile române și-au propus să aloce 1% din PIB pentru cercetare până în 2027, bugetul actual rămâne mult sub această țintă. Această subfinanțare cronică poate avea implicații negative asupra competitivității economice și a capacității de inovare a țării.Guest: Ada Roseti, o profesionistă cu o carieră remarcabilă în media, comunicare și promovarea științei. A devenit cunoscută publicului larg prin activitatea sa în televiziune, în special ca director de programe pentru Europa de Sud-Est la Discovery Networks, unde a coordonat canale precum Discovery Channel, TLC și Eurosport.Deși a avut oportunitatea de a-și continua studiile doctorale în chimie în Statele Unite, a ales să rămână în România, dedicându-se media și comunicării științei. A fost implicată în diverse proiecte de popularizare a științei, printre care competiția "Games of Science", destinată tinerilor cercetători.Ada Roseti este recunoscută pentru abilitatea sa de a face știința accesibilă și interesantă pentru publicul larg, contribuind semnificativ la promovarea culturii științifice în România.​

La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României (Adevărul) - Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW) - Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare) - Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă) - Generația „experiment” 2012-2025: Primii elevi care au făcut clasa pregătitoare au găsit la liceu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu) Goana după voturi - Antonescu, Dan și Ponta. Trăsnăile calculate (SpotMedia)Săptămâna aceasta începe campania electorală prezidențială 2.0, al cărei deznodământ îl vom afla în 18 mai, odată cu numele viitorului președinte al României.Nu intrăm pe această ultimă sută de metri cu multe certitudini, dimpotrivă. Până la aceste prezidențiale, din noiembrie și din mai, turul I era mai degrabă o formalitate, pentru că, de fiecare dată, cu excepția anului 2000, s-au confruntat două blocuri mari, PSD și antiPSD, cu candidați care erau ca și calificați în finală de la început.De această dată lucrurile sunt cu mult mai complicate, din multe motive.Cele două blocuri și-au pierdut mult din vigoare, au avut candidați slabi, nereprezentativi, aparatele de partid nu mai au puterea de mobilizare, partidele sunt desprinse de electorat. Ura împotriva lor a generat un al treilea bloc, extrem de puternic, extremist.În fața lui s-a încercat o unitate ratată, dar nici el nu mai este unit. Voturile sunt fragmentate și calificarea în finală absolut incertă.La cum arată acum procentele, cu mențiunea că oricând pot apărea modificări spectaculoase, este destul de probabil ca un loc în finala din 18 mai să fie ocupat de George Simion, ca beneficiar al celei mai mari parți din susținerea orfană pentru Călin Georgescu.Pentru celălalt loc se bat, în acest moment, trei candidați cu șanse reale și procente destul apropiate: Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta. Mai ales primii doi par a fi intrat într-un concurs de trăsnăi colosale, care nu sunt, de fapt, scăpări, ci socoteli.Integral pe pagina SpotMedia.La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României| ANALIZĂ (Adevărul)România se află la răscruce de drumuri, iar alegerile prezidențiale din luna mai vor decide calea pe care o luăm. Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că pentru prima dată de la momentul Snagov, de acum trei decenii, nu mai există decizia fermă și unanimă privind orientarea politicii externe românești și «marea strategie» a României în domeniul securității și apărării exclusiv spre SUA și UE.În 1995, la Snagov, liderii politici ai vremii s-au întâlnit și au decis că România trebuie să se integreze în NATO și Uniunea Europeană, apartenența la valorile occidentale nu mai reprezintă o certitudine. A fost momentul în care până și partidele naționaliste ale vremii, România Mare și PUNR, au spus da Europei de Vest și Americii și au întors spatele Rusiei.Expertul în securitate și politici de guvernanță, Marius Ghincea vorbește despre o mare schimbare și explică direcțiile pe care am putea să o luăm, după ce vom traversa acest moment de răscruce.Există varianta pro-occidentală, cea pro-Rusia, fie o variantă de mijloc. Pe larg în Adevărul.Analiză: Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW)Prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat „rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024”, fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut. Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxellesul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare)CursDeGuvernare publică o analiză în 7 puncte a perspectivei a industriei de apărare pentru următorul deceniu.România ar putea ajunge până în 2027 să aibă un buget anual de minimum 60 de miliarde de lei / 12 miliarde de euro. Asta pentru a respecta atât cerințele NATO de a asigura un minimum de 2% din PIB, dar și programul UE de întărire a industriei militare, care vede încă 1,5% din PIB.Cu alocările bugetare interne și cu fondurile de finanțare externe, România deja se pregătește, cu firme din prima linie a industriei militare, să facă drone, blindate, camioane, radare, sisteme electronice militare, pulberi pentru muniție, mitraliere și nave de patrulare.În a doua linie încep să se așeze companiile care vor reprezenta marii producători de echipamente și sisteme militare care vor fi achiziționate pentru Armata Română, de la tancurile Abrams până la avioanele F-35. Companii internaționale ca Rheinmetall, General Dynamics, Raytheon, Hanwha, BAE Systems, Lockheed Martin, au anunțat investiții.Până ca planul unei industrii militare puternice să fie credibil și în practic, realitatea nu stă neapărat bine pentru sectorul Apărării.Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă)La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care UE le cere statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea României - precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne - trenează. De ce?21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român.15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc.Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).Generația „experiment” 2012-2025: primii elevi care au făcut clasa pregătitoare, la gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu)Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi.Continuarea, pe pagina EduPedu.

”Azil științific” – iată o formă inedită de protecție, pe care universități din Europa se pregătesc să o ofere cercetătărilor din Statele Unite. Afectați de controlul ideologic și tăierea fondurilor impuse de administrația Trump, aceștia privesc tot mai insistent spre alte zări,  Europa fiind prima opțiune. Un anunț de angajare emis de Universitatea Liberă din Bruxelles (Vrije Universiteit Brussel , VUB) folosește termeni care multora le pot părea neobișnuiți pentru zilele noastre. Candidaților li se promite libertate acadamică, li se garantează lipsa interferențelor politice și a cenzurii.Mulți ar spune că toți acești termeni nici n-ar trebui incluși într-un anunț, fiind subînțeleși în mediul academic occidental.Și totuși, anunțul are o țintă precisă: cercetătorii din Statele Unite, care caută să scape de chingile ideologice impuse de administrația Trump și de tăierea fondurilor.Un adevărat „azil științific” acordat cercetătorilor americani, după cum notează ziarul britanic The Guardian.De când Donald Trump a preluat puterea, cercetătorii din SUA s-au confruntat cu atacuri din mai multe direcții. Eforturile de reducere a cheltuielilor guvernamentale au lăsat mii de angajați în pragul disponibilizării, inclusiv în instituții precum NASA, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor sau Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă, principala agenție de cercetare climatică din SUA.Pe de altă parte, orientarea guvernului împotriva a ceea ce numește curentul ”woke” a căutat să elimine finanțarea pentru cercetarea în domenii care se consideră că implică diversitatea, anumite tipuri de vaccinuri sau criza climatică. Rectorul universității flamande din Bruxelles, fondată în 1834 tocmai pentru a proteja mediul academic de interferența bisericii sau a statului – spune pentru The Guardian că a decis să deschidă 12 posturi postdoctorale pentru cercetători internaționali, în special americani. Instituția din Bruxelles nu este nici pe departe singura din Europa care a început să recruteze activ cercetători americani, oferind un refugiu celor dornici să scape de represiunea administrației Trump asupra cercetării și mediului academic.În Franța, directorul prestigiosului Institut Pasteur din Paris, a declarat că lucrează deja pentru a recruta cercetători de peste Atlantic pentru domenii precum bolile infecțioase sau originile bolilor.Ministrul educației din Țările de Jos a declarat că intenționează să lanseze rapid un fond pentru a atrage cercetători în țară. El a făcut aluzie la tensiunile care au cuprins mediul academic din SUA.În timp ce Universitatea Aix-Marseille din Franța a anunțat un program – intitulat Safe Place for Science – care ar urma să finanțeze mai mult de 20 de cercetători din SUA timp de trei ani.Doritori se vor găsi.Peste 1.200 de oameni de știință care au răspuns la un sondaj al publicației Nature – trei sferturi din totalul celor chestionați – se gândesc să părăsească Statele Unite în urma perturbărilor provocate de Trump. Europa și Canada au fost alegerile de top pentru relocare, scrie revista de știință.

Și totuși, s-au aflat într-adevăr rușii în spatele campaniei lui Călin Georgescu? A fost justificată anularea alegerilor? Întrebările au revenit în actualitate după ce o serie de politicieni și lideri de opinie au considerat că amânarea intrării României în programul Visa Waiver ar fi un răspuns la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Cyfluence Research Center a publicat o amplă analiză a campaniilor de influențare a alegerilor prezidențiale din România. Aceasta arată felul în care a fost susținut conținutul identic cu narațiunile promovate ulterior de Georgescu. Potrivit analizei, preluate de G4 Media, pe platformele de socializare a rulat o cantitate semnificativ mai mare de conținut despre Georgescu, în comparație cu principala sa concurentă, Elena Lasconi.Conținut pro-Georgescu a fost corelat în timp și repetitiv în secțiunea de comentarii a conținutului video pe YouTube și TikTok.Zeci de pagini Facebook au fost create cu mai mulți ani înainte de alegerile actuale. Aceste pagini împărtășeau conținut care promova narațiuni patriotice, naționaliste și religioase. Aceste narațiuni erau identice cu cele promovate ulterior de Georgescu.Aceste pagini sunt gestionate de conturi străine. În mai multe cazuri, se observă un model recurent de subtitrări chinezești în cadrul detaliilor paginii.Unele dintre aceste pagini și-au schimbat activitatea pentru a se concentra pe susținerea lui Georgescu. Un exemplu cheie este Daily Romania, o entitate de știri X care a fost creată cu aproximativ un an înainte de alegeri și care și-a schimbat conținutul pentru a-l sprijini puternic pe Georgescu.Potrivit Serviciului Român de Informații (SRI), creșterea bruscă în popularitate a lui Georgescu a fost determinată în principal de peste 25.000 de conturi TikTok, înregistrate cu ani înainte, care au devenit active cu două săptămâni înainte de alegeri.Documentele serviciilor de informații identifică un cont TikTok care, potrivit acestora, a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari în doar o lună, de la 24 octombrie – către utilizatori care îl promovau pe Georgescu.Aceasta, deși candidatul susținea că nu a cheltuit niciun ban în campania electorală.Cercetările privind profilul electoratului lui Călin Georgescu indică faptul că sprijinul său cel mai substanțial a provenit din grupul demografic cel mai activ pe TikTok: 31% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu.Campania s-a extins dincolo de utilizarea de conturi neautentice, folosind hashtag-uri, repetate și modele emoji pentru a amplifica conținutul în sprijinul candidatului pro-rus.Acest efort a fost condus în continuare de așa-numiții „voluntari” care, potrivit investigațiilor procurorilor, ar fi primit plăți pentru a distribui materiale legate de Georgescu, precum și persoane influente care au fost remunerate pentru postările lor.După anularea alegerilor, mari influenceri și-au exprimat sprijinul pentru Georgescu. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți ca fiind pro-ruși, cum ar fi cel al lui Jackson Hinkle. În plus, Georgescu a primit sprijin de la rețele afiliate Rusiei – inclusiv site-uri web, canale media și conturi de utilizator – care i-au amplificat atât profilul, cât și relatările pe mai multe platforme, în special Telegram, Facebook și X.Acest sprijin a fost facilitat prin intermediul posturilor de de stat, precum Russia Today (RT) și Sputnik, și consolidat în continuare printr-o rețea largă de canale afiliate și spin-offs care operează în întreaga Europă, se spune în material. Un model care, cred analiștii, ar putea fi replicat și în alte părți ale Europei.

Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW) - România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia) - România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews) - STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon (Edupedu) Ce ministere urmează să dispară din viitorul Guvern și câte portofolii pot avea PSD-PNL-USR-UDMR – Surse (Libertatea)Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Elena Lasconi (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit că viitorul guvern, care trebuie format până pe 21 decembrie, va avea cu măcar două ministere mai puțin decât în prezent, au declarat miercuri, 11 decembrie, surse politice pentru Libertatea.În acest moment, sunt 18 ministere, iar numărul va scădea cel puțin până la 16, au stabilit reprezentanții celor 4 partide la negocierile de la Palatul Victoria.Concret, Ministerul Familiei condus acum de Natalia Intotero (PSD) va fi integrat în Ministerul Muncii condus acum de Simona Bucura Oprescu (PSD), iar Ministerul Energiei condus acum de Sebastian Burduja (PNL) va fi comasat cu Ministerul Economiei condus acum de Radu Oprea (PSD), potrivit informațiilor Libertatea. „O altă variantă pe care am discutat-o a fost ca Ministerul Turismului să fie comasat cu Ministerul Culturii”, au explicat participanții la discuții pentru Libertatea.În privința portofoliilor, în acest moment s-a convenit ca ministerele să fie împărțite astfel: PSD – 7 ministere PNL – 4 ministere USR – 3 ministere UDMR – 2 ministere. Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW)Dezamăgirea românilor față de partidele tradiționale e o realitate pe care politicienii nu au luat-o în seamă. Și-au spus că merge și așa, că oamenii pot fi păcăliți în continuare, că electoratul de stânga rămâne în veci de stânga iar electoratul de dreapta rămâne de dreapta. În realitate, o mare parte a votanților nu au nici o treabă cu ideologiile „tradiționale“, ele însele nefiind limpede conturate și aplicate în exercițiul guvernării.Masa de manevră de la urne e privită de sus, dacă nu chiar disprețuită. Tocmai aici e una din piesele cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, a instrumentarului partidelor extremiste. Sunt vocale și dau impresia oamenilor că le ascultă problemele și că sunt singurele care le pot rezolva dacă ajung să guverneze.Oamenilor trebuie să li se spună cinstit ce poate și ce nu poate să facă pentru ei un partid sau o coaliție care guvernează. Liderii politici livrează programe electorale stufoase, de care mulți alegători nici nu au auzit. Limbajul simplu, la obiect, fără înflorituri demagogice, nu e la îndemâna clasei politice, scrie jurnalistul George Arun pe pagina DW.Pe fondul neîncrederii în clasa politică și-a clădit Călin Georgescu delirul de salvator al neamului: „Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul nu va mai fi“, pentru ca într-un alt mesaj să spună că „politicienii trebuie să aducă fericire și prosperitate tuturor, aceasta trebuie să le fie misiunea“. Nu e nevoie de partide politice, dar e nevoie de politicieni, spune Georgescu. Această fractură de logică pentru mulți nu a contat, după cum s-a văzut la vot. România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia)Ministerul Transporturilor, prin Companiile CNAIR, CNIR și CFR Infrastructură, derulează șase mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară cu o valoare de 8,9 miliarde lei aferente și zonelor de frontieră cu Bulgaria și Ungaria, conform unei analize Economedia în contextul anunțului așteptat pentru acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen și cu frontierele terestre.Reducerea treptată a controalelor și apoi eliminarea acestora va contribui semnificativ la fluența circulației rutiere și feroviare, însă infrastructura de transport rămâne o problemă pentru că între România și Ungaria, trecerea frontierei se face pe autostradă doar la Nădlac II și Borș II, iar la Giurgiu – Ruse, principalul punct de frontieră între România și Bulgaria, trecerea Dunării se face pe Podul Prieteniei cu o singură bandă pe sens, iar cele mai apropiate puncte terestre sunt la distanță foarte mare: Calafat – Vidin (jud. Dolj) și Negru Vodă (Constanța). România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews)În țara noastră mor de 3 ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, este una dintre concluziile raportului anual „Health at a Glance: Europe 2024. State of Helth in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană și OECD. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE în România, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU. Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, suntem pe locul 22 din 27 de țări, scrie HotNews.România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raportul „Health at a Glance: Europe 2024, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT.  STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții (EduPedu)În premieră, România este pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Datele au fost publicate de Organizația Mondială a Sănătății, sunt cuprinse în raportul „Health Behaviour in School-aged Children (HBSC)”, studiu realizat periodic, și au fost explicate pe larg pentru Edupedu.ro de către cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal pentru România în studiul OMS. 

Urmăriți un dialog extraordinar, foarte folositor și foarte actual între Virgiliu Gheorghe Vlăiescu și Florentin Țuca.Biofizician, doctor în bioetică la Universitatea din Salonic, vicepreședintele Institutului de Cercetări Sociale și de Bioetică din București, coordonatorul secțiunii științifice a revistei „Familia Ortodoxă", Virgiliu Gheorghe vorbește - cu claritate, dar și cu compasiune - despre multe din crizele și încercările societății moderne. „Nu-i putem ajuta pe ceilalți decât dacă îi iubim. Dacă ne pasă în mod real de ei", a spus Virgiliu Gheorghe, înainte să facă o valoroasă radiografie a situației în care ne găsim: ne confruntăm cu criza identității, cu criza valorilor și cu o reală criză de sens: nu mai știm cine suntem, nu mai știm ce e bine și ce e rău, nu ne mai simțim utili.Cine a creat crizele de azi? Cum ieșim din ele? Cum îi ajutăm pe tinerii noștri să evite multele capcane (și fantasme) care îi pândesc? Și cum de ajung în România crizele pornite din Vest? De ce ne ferim să acceptăm realitatea? Ce avem de făcut pentru a apăra credința și virtuțile creștine? Cum facem să recuperăm bucuria și firescul vieții?Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Sunt deja 20 de ani de cariera muzicala pentru Marius Matache. O carieră ce strânge astăzi patru albume lansate și doua produse discografice în pregătire, cu un portal dedicat muzicii folk, cu o asociație prin care derulează proiecte de mediu, dar și promovând muzica folk printre tineri, Marius Matache revine la RFI pentru o primă noutate muzicală de pe un viitor album. Pe langa lansarea piesei Cosanzeana XXI, de pe un viitor album gata de lansare, Marius Matache propune pe final de 2024 proiectul Academia Verd3, un proiect de educatie informala pentru elevi ce include ateliere si workshop-uri de chimie, botanica, ornitologie, arii protejate dar si un concurs de grafica si unul de cunostinte practice. Printre activitățile propuse elevilor din Sectorul 3 din Capitala, vor fi implementate în perioada septembrie – decembrie 2024:- Experimente Verzi, ateliere hands-on learning cu grupe de 10-15 elevi pe diferite subiecte de mediu (ornitologie, botanică, chimia mediului, arii protejate)- „Echipele Verzi”, competiție inter-licee în care echipe de trei au sarcina ca într-un interval de 1 oră să identifice cât mai multe specii de plante, animale (păsări, mamifere, reptile, insecte) și probleme de mediu din PNV;- BiodiversiTEEN, concurs de grafică destinat elevilor școlilor gimnaziale din Sectorul 3 pe teme de mediu, termenul limită de înscriere a lucrărilor fiind 10 noiembrie, detalii pe https://www.roconferinte.ro/biodiversiteen/- Verde la Tablă, serie de prezentări interactive pe teme de cariere în domeniul mediului (geografie, chimie, biologie, fizică, sustenabilitate, arii protejate) în licee din Sectorul 3. Ce face un cercetător, ce face un ranger al unei arii protejate, ce cariere poate urma un absolvent de știința mediului.Proiectul InformArt se finalizează cu Verde Folk, eveniment-concluzie ce va fi asociat cu un târg de prezentare (standuri/rollup-uri în foaierul sălii) a minim 5 ONG-uri care sunt active pe probleme de mediu, biodiversitate, patrimoniu, dar și a unor facultăți cu profil de mediu din cadrul universităților bucureștene sau a centrului SciResCareer Centrul Regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – Regiunea București-Ilfov. Reprezentanții a 3 din instituții vor fi invitați să vorbească pe scenă. Vizitatorii vor avea ocazia să lase mesaje cu tematică de mediu pe un flipchart, cele mai bune mesaje urmând a fi postate sub forma unor vizualuri pe pagina de facebook a asociației. Cu această ocazie vor fi acordate premiile pentru cele două competiții organizate în proiect.

În cadrul ediției de pe 22 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Cercetătorii de la Beth Israel Deaconess Medical Center au identificat patru profiluri moleculare distincte ale bolii Alzheimer (AD) folosind o abordare cross-omics. Studiul, publicat în PLOS BIOLOGY, a relevat că unul dintre aceste profiluri este asociat cu o funcție cognitivă mai slabă și caracteristici neuropatologice mai severe. Utilizând tehnici de învățare automată pentru a integra date transcriptomice, proteomice, metabolomice și lipidomice de mare capacitate, această abordare a dezvăluit perspective moleculare noi asupra AD. AD este o tulburare neurodegenerativă complexă, caracterizată de plăci amiloide (Aβ), ghemuri neurofibrilare (NFT), neuroinflamație și pierderea sinaptică și neuronală. Există traiectorii distincte ale patologiei proteinei tau și atrofiei cerebrale, asociate cu multiple caracteristici clinice și patologice ale AD. Cercetătorii au examinat anterior date moleculare provenite din analiza creierului pacienților cu AD și al indivizilor sănătoși, utilizând separat diferite tipuri de analize omice, cum ar fi transcriptomica, proteomica, metabolomica și analiza la nivel de celulă unică. Ei sugerează că, prin combinarea acestor diferite tipuri de date moleculare, pot fi descoperite noi mecansime biologice și schimbări ale căilor moleculare care nu ar fi observate dacă s-ar folosi doar un singur tip de analiză omică. Practic, integrarea mai multor surse de date poate oferi o înțelegere mai completă și mai detaliată a acestei afecțiuni. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Riscul crescut de cancer de sân și ovar, asociat cu mii de mutații ale genei RAD51C ▶ Patru tipuri noi de boală Alzheimer, identificate prin analiză multiomică ▶ Expunerea la radon ar putea crește riscul de leucemie la copii, chiar și la niveluri scăzute ▶ Interzicerea vânzării de tutun la tineri ar putea preveni 1,2 milioane de decese până în 2095

La referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană doar puțin peste 50% dintre cetățenii moldoveni care au votat au răspuns DA. Iar la alegerile prezidențiale Maia Sandu s-a clasat pe primul loc cu 42% din voturi, urmată de Alexandr Stoianoglo, cu 26%. Cum se explică rezultatul de la referendum? În ce măsură poate fi considerat legitim rezultatul referendumului, astfel încît să fie îndreptățiți politicienii de la putere să înscrie în Constituția Republicii Moldova aspirația de aderare la Uniunea Europeană? Ce șanse are Maia Sandu să mai cîștige un mandat de președinte? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.În noaptea alegerilor, la scurt timp după difuzarea rezultatelor parțiale, Maia Sandu a acuzat că Republica Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, denunțînd acțiuni ale unor „grupări criminale”, care ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. „Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul a fost să inducă frică și panică în societate“, a explicat Maia Sandu. La ce anume se referă?Angela Grămadă: „Se referă la grupul criminal Şor – aşa îl numesc şi Maia Sandu, şi alţi reprezentanţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate. Acest grup a adus prin diferite persoane bani în Republica Moldova. Au fost implicaţi şi cetăţeni simpli care s-au transformat în cărăuşi ai acestor resurse financiare de la Moscova spre Chişinău, prin Erevan şi Istanbul, şi care au ajuns în Republica Moldova cu sume mari la ei, a căror provenienţă nu au putut s-o explice. Au fost implicaţi în aceste scheme şi preoţi, şi profesori, am văzut mai multe categorii de persoane implicate în aducerea ilegală a sumelor de bani pe teritoriul Republicii Moldova şi apoi în punerea lor în circuit, corupînd votul alegătorilor.”Nu au comunicat suficient de bine politicienii pro-europeni despre beneficiile intergrării în UE? Sau e un scepticism mai vechi al cetățenilor față de UE, alimentat și de propaganda rusă?Angela Grămadă: „Cred că partea cealaltă a fost mai bună în comunicare, a studiat mai bine cetăţeanul cu drept de vot. I-a studiat foarte bine comportamentul, fricile, i-a explorat aceste frici, acolo unde a trebuit a investit resurse financiare, a intervenit în spaţiul informaţional cu narative şi mesaje false şi a folosit mesaje anti-europene. Au încercat să decredibilizeze proiectul european în rîndul alegătorilor. De cealaltă parte, există un spaţiu mult prea mare între cetăţean şi reprezentantul său. Pentru că nu i se comunică, pentru că nu are contact cu reprezentantul voinţei sale politice şi pentru că mesajele despre avantajele intergrării europene nu au fost transmise corect.”Ce spune rezultatul referendumului despre turul doi al alegerilor prezidențiale, în care Maia Sandu, președinta pro-europeană, se va confrunta cu Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor?Angela Grămadă: „Arată că este o segregare a electoratului şi că va apărea o îndîrjire a ambelor părţi pentru a obţine rezultatul maxim la alegeri. (...) Urmează o campanie foarte, foarte dificilă pentru Maia Sandu, chiar dacă în acest moment are 42% din voturile exprimate.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Presa europeană relatează pe larg despre efectele catastrofale ale ciclonului Boris, care a lovit teritorii vaste din Europa Centrală. Comentatorii caută și explicații pentru amploarea fenomenului. Unii atrag atenția că fenomenele de acest tip se pot repeta la intervale destul de scurte, pe fondul încălzirii climei. Le Monde informează că sute de oameni au fost salvați în 19 regiuni ale României, după cum au anunțat serviciile de urgență, difuzând un videoclip cu case inundate într-un sat de lângă Dunăre.„Este o catastrofă de proporții epice”, a spus Emil Dragomir, primarul din Slobozia Conachi, un sat din județul Galați, unde 700 de case au fost inundate.Citeste si28 de localităţi din 7 judeţe, afectate de inundaţii. Două persoane sunt date dispărutePărți din nord-estul Austriei au fost și ele declarate zonă de dezastru natural. Unele zone ale Tirolului au fost acoperite de până la un metru de zăpadă – o situație excepțională pentru mijlocul lunii septembrie, după ce s-au înregistrat săptămâna trecută temperaturi de până la 30 de grade Celsius.Și revista germană Der Spiegel notează că ”Austria înregistrează o situație excepțională fără precedent, iar un baraj s-a rupt în Polonia. România își plânge morții. Dresda declară nivelul doi de alertă, nivelul râului Elba este de cinci metri”.Le Point privește către problemele din Germania, unde hidrocentralele și-au mobilizat angajații pentru a deschide porțile barajelor de pe căile navigabile ale țării. Germania este pregătită să facă față consecințelor inundațiilor devastatoare. De o zi, vremea rea s-a instalat deja acolo și este probabil ca furtuna Boris să accentueze efectul inundațiilor.”Ploile abundente s-au mutat peste Europa Centrală din Italia într-un fenomen cunoscut sub numele de ”depresiunea Genova - o zonă de joasă presiune care se formează de obicei în apropierea orașului din nordul Italiei”, scrie Politico.”O ignoranță pe care nu ne-o putem permite””Știința este marele invizibil în campania electorală. O ignoranță pe care nu ne-o putem permite având în vedere crizele vremii”, este concluzia trasă de ziarul austriac Die Presse.”Ploi abundente, furtuni și inundații – chiar și cele mai proaste prognoze s-au adeverit în weekend. Întreaga Austrie a suferit de vreme extremă de proporții uneori fără precedent.Cercetătorii au avertizat de zeci de ani despre posibilele consecințe ale schimbărilor climatice pentru oameni și mediu. Faptul că nu au reușit să-și facă vocea auzită mai mult este amar. Problemele au fost negate și negate. Regretele nu ajută acum. Și mai mult, problema este mult mai largă. Știința este în general un subiect marginal în Austria.Mesajele partidelor de campanie electorală ignoră complet știința; niciun poster nu arată nimic relevant. Dar cum îi poți face pe tineri entuziasmați de studiile de pionierat și cum poți justifica investițiile în cercetare și dezvoltare când știința nu joacă nici măcar un rol minor în campania electorală?” - întreabă Die Presse.Potrivit explicațiilor furnizate de BBC, furtuna a fost atât de devastatoare din două motive:”În primul rând, poziționarea furtunii a atras aer mai rece din nord pentru a se amesteca cu umiditatea extrasă din apele neobișnuit de calde ale Mării Mediterane și ale Mării Negre.În al doilea rând - presiunea scăzută s-a deplasat foarte lent în aceleași zone. A fost un „model meteorologic blocat”, ceea ce înseamnă că furtuna este prinsă între presiunea ridicată dinspre vest și est.Furtuna Boris este descrisă de Ministerul Mediului al Republicii Cehe ca un eveniment care se produce odată la 50 de ani. Cu toate acestea, frecvența acestui tip de inundații este probabil să crească, atâta vreme cât în Europa clima se încălzește rapid”.

The Cat Health Company (TCHC), un startup din domeniul biotech fondat de doi tineri cercetători români specializați în domeniul longevității, a primit o finanțare în valoare de 500.000 de euro. Oana Coșman a discutat cu ei într-un interviu după recent primita finanțare. The Cat Health Company (TCHC) este o companie biotech fondată de Alex Vodă și Alex Băcița, doi cercetători specializați în domeniul longevității. Iubitori de pisici, cei doi fondatori au decis să se concentreze pe domeniul cercetării longevității feline.

Recalcularea pensiilor și programul de reducere a deficitului bugetar începând cu anul viitor vor fi, în această toamnă, două teme economice fierbinți. Impactul lor asupra economiei și societății românești va continua să fie major și anul viitor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un punct „forte” electoral, și anume recalcularea pensiilor, a devenit o „piatră de moară” agățată de gâtul guvernului. Aproximativ 800.000 de pensionari au primit o decizie de recalculare care teoretic le reduce pensia. Reprezentanții guvernului au repetat de nenumărate ori că nicio pensie nu va scădea, ceea ce este consfințit și în lege, dar aceste anunțuri și prevederi legale nu au darul de a-i liniști pe pensionarii aflați în situația respectivă. Cei în cauză se tem, însă, de o eventuală schimbare a legii în viitor și sunt oricum nemulțumiți că pentru o perioadă nedefinită pensiile lor nu vor mai fi indexate cu inflația sau cu creșterea salariului mediu.Paradoxul este că recalcularea face un lucru pe care opinia publică îl cere insistent de câțiva ani și anume ține cont de perioada și nivelul contribuțiilor sociale plătite în timpul activității. Este, însă, vizibil că aplicarea principiului contributivității i-a afectat pe pensionarii care au lucrat în condiții grele de muncă, pe cei care au ieșit anticipat la pensie din motive medicale, pe pensionarii cu dizabilități, în special nevăzătorii, și pe cei care au obținut o creștere a pensiei aflată în plată printr-o hotărâre judecătorească. În schimb, pensionarii speciali nu sunt afectați de calculul bazat pe contributivitate.Desigur, reprezentanții guvernului apasă pe trei „pedale”: milioane de pensii au crescut, nicio pensie nu scade și mesajul că există erori de calcul într-o proporție redusă față de numărul de pensii recalculate. La care se adaugă și decizia luată în grabă, în fața valului de nemulțumire, prin care pensiile mai mici de 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate.Dacă efectele politice ale recalculării pensiilor sunt dificil de anticipat, cele bugetare sunt clare: doar anul acesta bugetul de pensii va trebui să plătească, în plus, aproximativ 10 miliarde de lei, fără a lua în calcul efectele asupra bugetului care vor veni din creșterea pragului de neimpozitare de la 2.000 la 3.000 de lei.Un al doilea subiect fierbinte al acestei toamne va fi programul de reducere a deficitului bugetar pe care România trebuie să îl prezinte Comisiei Europene. Este o temă sensibilă, pentru că inevitabil planul va include și o serie de măsuri fiscale nepopulare, pe care guvernul va evita să le facă publice în acest an electoral.Deocamdată, există prea puține informații oficiale despre conținutul viitorului program ce va fi convenit cu Comisia Europeană. În schimb, cercetătorii francezi de la Centrul de Cercetare și Aplicații Economice (CEPREMAP) au construit câteva scenarii referitoare la modul în care pot fi reduse deficitul bugetar și datoria publică. Dintr-un punct de vedere, Franța este într-o situație asemănătoare cu cea a României, în sensul că se află, începând cu luna iunie a.c., sub procedura europeană de deficit excesiv. În schimb, Franța mai are și problema datoriei publice care a ajuns la 111% din PIB, la sfârșitul anului trecut. De remarcat că studiul arată că datoria publică a Franței a continuat să crească din anul 1980, atunci când era 21% din PIB. Este un amănunt care ar trebui să îi intereseze pe politicienii români care cresc constant în ultimii ani deficitul bugetar și implicit datoria publică.Cercetătorii francezi au folosit modelul utilizat de Comisia Europeană pentru a vedea traiectoria pe care se poate reduce deficitul bugetar. Astfel, variantele de negociere propuse sunt: durata ajustării să fie de șapte ani și nu de patru ani. Din acest punct de vedere, Franța seamănă cu România, pentru că și guvernul de la București a anunțat că s-a înțeles cu Comisia Europeană ca revenirea la un deficit de 3% din PIB să se facă în șapte ani. O a doua temă de negociere este amploarea efortului bugetar pe termen scurt. Institutul a calculat că economia franceză poate suporta o reducere a cheltuielilor bugetare cu 20 miliarde de euro pe an, în următorii doi ani, fără să fie afectată creșterea economică.În România, astfel de scenarii independente nu există. Din păcate, cercetarea economică, sub forma diverselor institute de stat, este sublimă, dar, de fapt, lipsește cu desăvârșire.

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne) „Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.Reportajul integral în Adevărul. Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău. Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare. Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.70% dintre îngrijitori sunt femei. OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

Cât ne va costa amânarea scăderii deficitului: Costurile de finanțare s-au triplat în ultimul deceniu – în 2023 am plătit numai dobânzi cât 2 autostrăzi Pitești-Sibiu (CursDeGuvernare) - Marele FAVORIT să preia echipa națională! FRF a făcut portretul robot al noului selecționer: 3 nume pe lista finală (Gazeta Sporturilor) România arde: „Este cea mai gravă criză de până acum în agricultură. Criza din imobiliare din 2008 va fi criza din agricultură 2024“ (Ziarul Financiar)Agricultura se confruntă cu cea mai mare criză de până acum, iar proprietarii şi managerii de ferme cred că 2024 va fi pentru acest sector ceea ce a fost pentru imobiliare criza din 2008. Galaţiul şi Vrancea sunt cele mai afectate judeţe, cu recolte de porumb şi floarea-soarelui aproape inexistente.Ministerul Agriculturii nu are încă date exacte privind situaţia din teren, dar fermierii spun că va fi un adevărat dezastru.Producţia de porumb este estimată la doar 6-7 milioane de tone, comparativ cu recordul de peste 18 milioane de tone din 2018 şi unii fermieri iau în considerare renunţarea la această cultură. Situaţia este similară şi pentru floarea-soarelui, estimările indicând o scădere a recoltei din cauza secetei şi arşiţei, chiar şi în zonele irigate.Astfel, după ce au investit mii de euro în aceste culturi, speranţele agricultorilor că lucrurile se vor mai schimba până la finalul anului agricol, sunt degeaba. „Mi s-a frânt inima când mi-am văzut nepoata cărând apă cu gălețile toată ziua pentru a-și păstra culturile în viață” (Snoop)Starea oamenilor din agricultura românească în 2024, reflectată într-o întâmplare: o bunică de 84 de ani povestește cum a muncit toată viața la CAP, dar cel mai tare a afectat-o când și-a văzut nepoata cu căldările, o problemă generalizată în multe mici ferme din țară. De aici a pornit o investigație de sistem, cu zeci de situații umane, ferme și domenii ale agriculturii.Vreme de mai multe luni, Snoop a documentat viața agricultorilor ca parte a unei investigații transfrontaliere finanțate de Journalism Fund Europe. În primul episod a prezentat felul în care criza din agricultură a explodat în proteste de stradă. Astăzi ne uităm la cum arată această criză pentru micii agricultori, cei care reprezintă majoritatea covârșitoare a fermierilor din România. Cât ne va costa amânarea scăderii deficitului: Costurile de finanțare s-au triplat în ultimul deceniu – în 2023 am plătit numai dobânzi cât 2 autostrăzi Pitești-Sibiu (CursDeGuvernare)Premierul Ciolacu a anunțat că guvernul negociază cu Comisia Europeană pentru a amâna revenirea deficitului bugetar în ținta de 3%, progresiv, pe termen de 7 ani – recunoscând, în același timp, că anul acesta deficitul va urca spre 7-8% din PIB: argumentele primului ministru par rezonabile, dacă se referă la nevoia de a cofinanța proiectele cu bani europeni. Însă premierul nu a vorbit și despre prețul acestor amânări:e vorba de dobâzile uriașe pe care România le plătește an de an, în timp ce datoria guvernamentală crește:în 2023, de exemplu, România a plătit numai dobânzi (fără rate) de aproape 31 de miliarde de lei – adică de 2,5 ori mai mult decât a fost bugetul executat al Sănătății, de 14,5 ori mai mult decât a fost bugetul executat al Cercetării-Inovării și Digitalizării și de 2 ori mai mult decât construcția autostrăzii Pitești-Sibiu (care costă 2,7 mld. euro) Marele FAVORIT să preia echipa națională! FRF a făcut portretul robot al noului selecționer: 3 nume pe lista finală (Gazeta Sporturilor)Ceea ce era de așteptat s-a întâmplat: Edward Iordănescu nu mai este selecționerul României, deși Federația Română de Fotbal i-a propus un nou contract, după parcursul excelent de la EURO 2024. Acum, șefii fotbalului trebuie să înceapă căutările pentru un nou antrenor. Mircea Lucescu și Ladislau Boloni ar fi ieșit din calcule, în timp ce Gică Hagi pare imposibil de adus, ca urmare a implicării acestuia la Farul. Sursele GSP spun că cei de la FRF îi vor propune postul, știind că-l va refuza!Iar Marius Șumudică nu e văzut cu ochi buni din cauza comportamentului și derapajelor sale. Astfel, variantele posibile pentru postul de selecționer se reduc dramatic.Primul pe lista posibililor înlocuitori este Adrian Mutu. Antrenorul de 45 de ani e liber de contract după ce s-a despărțit de CFR Cluj la începutul lunii aprilie și a mai fost în cărți pentru a prelua naționala și în finalul anului 2021, chiar înainte ca Iordănescu să fie numit, la începutul lui 2022.

Guvernul albanez se implică pentru evitarea pedepsei cu moartea în China, în cazul unui cetățean albanez acuzat de trafic de droguri. Bulgaria are un nou patriarh, iar în Macedonia de Nord a fost făcută o descoperire arheologică importantă într-un sit din capitala Skopje.Revista presei Europa Plus:  top-channel.tv scrie despre cazul unui tânăr albanez care riscă pedeapsa cu moartea în China pentru trafic de droguri. Familia sa a cerut ajutor guvernului albanez.„Aceștia solicită intervenția statului pentru a-l salva, deoarece tânărul de 36 de ani nu are un rol principal și de conducere în grupul de deținuți acuzați că ar fi introdus o tonă de cocaină în China.”În răspunsul pe care Ministerul Afacerilor Externe de la Tirana l-a trimis Top Channel, se arată: „Cerând respectarea tuturor drepturilor cetățeanului în cauză, în toate etapele procesului judiciar, partea albaneză a solicitat autorităților chineze să evite aplicarea pedepsei cu moartea.” Patriarhul Daniel – noul conducător spiritual al BulgarieiIată un titlu din bntnews.bg. „Mitropolitul Daniel de Vidin a fost ales și înscăunat drept al patrulea șef al Bisericii Ortodoxe Bulgare după restaurarea Patriarhiei Bulgare,” adaugă publicația.Mitropolitul în vârstă de 52 de ani s-a născut sub numele laic Atanas Nikolov în 1972 în Smolyan. În 1996, s-a înscris la Universitatea din Sofia unde a studiat literatura engleză, dar în anul următor s-a transferat la Facultatea de Teologie a universității.Când, în septembrie 2023, preoții Bisericii Ruse au fost expulzați pentru spionaj, mitropolitul Daniel a lansat un apostrof în care a anunțat că este plin de amărăciune și că prejudecățile politice vor dispărea, dar că adevărul lui Hristos va rămâne.Descoperire arheologică importantă în Macedonia de NordO nouă figurină de tip „Mama Mare” a fost descoperită la situl neolitic „Tumba Madjari,” o așezare neolitică situată în partea de nord-est a orașului Skopje, cea mai importantă așezare neolitică din valea Skopje, aflăm din slobodenpecat.mk, Europa Liberă în limba nord macedoneană. Situl a fost descoperit în 1961, în cursul săpăturilor arheologice de probă legate de construcția unei autostrăzi.„Figurina recent descoperită, împreună cu o altă amforă, sunt obiecte importante care îmbogățesc tezaurul de descoperiri rare de pe pământul țării și oferă o exclusivitate deosebită arheologiei, istoriei și culturii nord-macedonene”, a spus ministrul culturii de la Skopje.„Acest sit va fi declarat patrimoniu cultural de o importanță deosebită, iar Tumba Madjari”, ca parte a orașului Skopje, va fi pus în funcțiune mai vizibil pentru turismul cultural,” a adăugat ministrul. Cercetările arheologice au fost reluate la acest sit după o pauză de zece ani. Autoritățile vor face o cerere de includere a acestuia pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Au participat la Revista Presei Europa Plus:ERZEN SHUSHKU - Albania; IVANOVSKA Borislava -  Bulgaria; IVANA PANOVSKA - Macedonia de Nord Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

00:00 Introducere - George Buhnici prezintă invitata specială, Nicola Tibacu, prima femeie general a României, cu ocazia aniversării a 90 de ani.01:09 Copilăria și tinerețea - Nicola Tibacu povestește despre originile sale și sacrificiile făcute de părinți pentru a-i asigura educația.06:08 Lupta pentru educație - Detalii despre obstacolele întâmpinate din cauza "originii nesănătoase" și despre ajutorul primit pentru a urma liceul și facultatea.12:33 Debutul ca avocat - Începuturile carierei în avocatură în 1961 și provocările financiare care au determinat-o să se angajeze la Ministerul de Interne.16:17 Angajarea la Ministerul de Interne - Contextul politic al epocii și procesul de angajare în Minister.22:33 Experiența la Direcția de Cercetări Penale - Cazurile investigate și confruntarea cu nedreptățile sistemului comunist.33:40 Promovarea femeilor în Minister - Inițiativele de promovare a femeilor în funcții de conducere și numirea Nicolei Tibacu ca locțiitor director.36:10 Revoluția din 1989 - Situația tensionată de la Evidența Populației în timpul evenimentelor din decembrie '89.46:44 Revoluție sau lovitură de stat? - Opinii despre natura reală a evenimentelor din '89 și schimbările de după Revoluție.48:58 Numirea ca șef al Direcției Evidența Populației - Preluarea conducerii direcției în contextul post-revoluționar.  54:38 Proiectul de informatizare - Lansarea unui proiect ambițios de digitalizare a evidenței populației în anii '90.59:14 Trecerea în rezervă - Blocarea finalizării proiectului și trecerea forțată în rezervă în 1994.1:05:31 Revenirea în Minister - Colaborarea cu ministrul Dudu Ionescu pe tema informatizării, după pensionare.1:10:26 Birocrația și disfuncționalitățile sistemului - Observații despre persistența problemelor și nevoia de reformă.1:15:31 Acordarea gradului de general - Recunoașterea meritelor prin acordarea gradului de general în rezervă.1:17:17 Impactul experiențelor de viață - Reflecții despre lecțiile învățate și mulțumirea pentru realizări, în pofida greutăților.1:21:23 Originea discriminării - Discuție despre rădăcinile discriminării și rolul educației în combaterea acesteia.1:23:30 Depășirea misoginismului - Speranța că prin exemplul femeilor de succes, misoginismul va dispărea în timp.1:25:26 Implicarea în acțiuni caritabile - Activități curente de sprijinire a persoanelor defavorizate.1:26:15 Schimb de mulțumiri - Aprecieri și recunoștință reciprocă între Nicola Tibacu și George Buhnici.1:28:10 Digitalizare și probleme actuale - Discuții despre stadiul informatizării și deficiențele sistemului actual.1:41:15 Potențialul nevalorificat - Observații despre resursele umane remarcabile, insuficient valorificate în țară.1:51:07 Educația contra discriminării - Identificarea educației ca soluție pe termen lung împotriva discriminării.1:54:50 Mesaj final - Nicola Tibacu transmite recunoștință pentru oportunitatea de a-și împărtăși povestea.2:00:16 Încheiere - Sinteză, mulțumiri și încurajarea ascultătorilor de a distribui acest interviu inspirațional.

Un britanic a murit și 20 de persoane au fost spitalizate ca urmare a turbulențelor violente care au zguduit un avion al companiei Singapore Airlines. Zborul lega Londra de orașul-stat asiatic, la 21 mai. Presa internațională se întreabă în legătură cu rolul schimbărilor climatice în acest incident. După cum explică ziarul elvețian Le Temps, turbulențe extreme sunt o amenințare imprevizibilă pentru avioane care s-ar putea agrava odată cu schimbările climatice”După incidentul care a costat viața unuia dintre pasagerii unui zbor spre Singapore, se pun multe întrebări despre turbulențe. Deși anumite condiții sunt bine cunoscute, există fenomene imprevizibile și ar putea deveni mai frecvente.Putem bănui că zborul din Singapore s-ar fi putut confrunta cu ceea ce numim turbulențe de aer clare. Acestea, fără fără a fi vizibile, sunt, în mod evident, foarte greu de detectat. Ele pot fi legate de apropierea curenților de aer rapizi care se formează la altitudine datorită mișcării a două mase de aer cu caracteristici distincte, în special de temperatură”.Nature invocă un studiu din 2023 potrivit căruia s-au înregistrat creșteri mari ale turbulențelor în aer liber între 1979 și 2020.”Peste Atlanticul de Nord, turbulențele severe ale aerului  clar – care sunt mai puternice decât gravitația Pământului – au devenit cu 55% mai frecvente. Au existat creșteri similare ale turbulențelor în întreaga lume și  este aproape sigur rezultatul schimbărilor climatice,Într-un alt studiu a fost folosit un model climatic pentru a prezice că turbulențele în aer liber vor deveni mai severe și mai frecvente pe măsură ce clima se încălzește. Cercetătorii au estimat că turbulențele severe ar putea crește în frecvență.În ciuda creșterii probabile a turbulențelor, zborurile se vor desfășura, în majoritatea lor, ca și până acum - cu turbulențe ușoare sau medii. Doar că, în loc de 10 minute petrecute, în trecut în turbulențe severe, în viitor ar putea fi 20 sau 30 de minute”.Furtunile se înrăutățescABC News vorbește despre un studiu din 2017 care prezice că turbulențele severe vor deveni de două până la trei ori mai frecvente în Atlanticul de Nord până în 2050-2080 din cauza schimbărilor climatice.Cu toate acestea, același studiu a prezis o creștere mai mică de 50% pentru turbulențele severe din Australia.„Natura curenților de aer este ușor diferită în emisfera nordică și sudică, din cauza maselor de uscat”, a spus un expsrt pentru ABC News.„Există un semnal foarte puternic privind schimbările climatice în emisfera nordică, în special în jurul Arcticii”.Pe lângă fluxurile în ce mai intense, oamenii de știință au avertizat că și furtunile se înrăutățesc”.Dar, după cum detaliază Al-Jazeera, în comparație cu milioanele de zboruri care brăzdează cerul în fiecare an, ceea ce s-a întâmplat acum este rar.Temperatura globală a crescut cu cel puțin 1,1 grade Celsius din epoca preindustrială. În acea perioadă, cea mai mare creștere a fost din 1975, potrivit NASA.Cercetătorii de la Universitatea din Chicago spun că, din cauza vitezei record preconizate a vântului, companiile aeriene vor trebui să încetinească vitezele pentru a limita impactul turbulenței asupra siguranței.Se așteaptă ca turbulențele să crească cel mai drastic în Atlanticul de Nord – ruta cheie între America de Nord și Europa, dar există și o creștere masivă așteptată în sud-estul Chinei, Pacificul de vest și nordul Indiei”.

În cadrul ediției de pe 14 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Durata vieții umane este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei legați de stilul de viață. Deși longevitatea este asociată și cu o componentă genetică, aceasta poate fi afectată și de comportamente modificabile ale stilului de viață. Cu toate acestea, înțelegerea deplină a modului în care un stil de viață sănătos poate contracara riscurile genetice implicate în determinarea duratei vieții a fost limitată până acum. Într-un studiu publicat în BMJ Evidence-Based Medicine a fost evaluat riscul de mortalitate asociat unui anumit stil de viață și factorilor genetici, investigând modul în care aceștia interacționează pentru a influența longevitatea. Concluzia studiului a fost că un stil de viață sănătos poate avea un impact semnificativ asupra riscului de mortalitate, chiar și în cazul indivizilor cu o predispoziție genetică pentru o durată de viață mai scurtă sau moarte prematură. Cercetătorii au subliniat importanța stilului de viață, mai ales oprirea fumatului, activitatea fizică, somnul suficient și dieta în prelungirea speranței de viață. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Pandemia COVID-19, direct legată de creșterea ratelor de obezitate la copii. Nevoie de măsuri urgente ▶ Adolescenții consumă mai multe alimente ultraprocesate în timpul folosirii dispozitivelor electronice ▶ Un stil de viață sănătos scade riscul decesului prematur cu până la 60%, chiar dacă există predispoziție genetică ▶ O săptămână de pauză de la social media crește stima de sine la femeile tinere

În cadrul ediției de pe 7 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Cercetătorii de la Stanford Medicine au dezvoltat în cadrul unui studiu publicat în PNAS un algoritm pe bază de inteligență artificială care a putut diferenția scanările RMN cerebrale ale bărbaților de cele care aparțineau femeilor. Prin înțelegerea mai profundă a diferențelor substanței cerebrale în funcție de sex se poate ajunge la o cunoaștere complexă a comportamentului uman, dar și a patologiei psihiatrice. Ei au descoperit că punctele cheie care au ajutat cel mai mult modelul să distingă între activitatea cerebrală a unei persoane de sex masculin și cea al unei persoane de sex feminin includ rețeaua implicită, un sistem cerebral care ajută la procesarea informațiilor autoreferențiale, împreună cu rețelele striate și limbice, implicate în procesele de învățare și de răspuns la recompense. Sexul are un rol crucial în organizarea funcțiilor cerebrale, cu un impact semnificativ asupra apariției biomarkerilor specifici genului, mai ales în afectări neurologice sau psihiatrice, cum ar fi autismul, deficitul de atenție, depresia, adicțiile, schizofrenia și boala Parkinson. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un vaccin terapeutic personalizat ARNm scade riscul de recidivă în cancerul pancreatic ▶ O singură doză din terapia ARN, zilebesiran, scade tensiunea arterială pentru 6 luni la pacienții care nu răspund la tratamentul standard ▶ Screeningul prin PSA are un impact redus asupra ratelor de mortalitate în cancerul de prostată ▶ De ce bolile psihiatrice se manifestă diferit la femei și la bărbați? Un algoritm AI identifică diferențele cerebrale

Nu avem o ediție obișnuită de Upgrade 100 Live Talks, ci una de Digitalination cealaltă producție a noastră - o realizăm împreună cu Aspen Institute România, și al cărei moderator cu normă întreagă este colegul Radu Puchiu, expert e-guvernare.  Deși suntem ultimii din Europa la digitalizare, vestea aparent bună ar fi că avem un Plan Național de acțiune privind deceniul digital. Ce cuprinde el, cum reușim să recuperăm decalajele și să ne atingem țintele pentru 2030?  Vei afla din această ediție de la Mirela Mărcuț, Head of Policy @ Transilvania IT Cluster dar și fondatoarea digitalpolicy.ro.  Mirela Mărcuț este și lector universitar doctor la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea, unde predă discipline legate despre influența Internetului și a tehnologiilor digitale în relațiile internaționale și politici digitale.  În 2015, a obținut titlul de doctor în relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, iar din 2016 activează în domeniul academic.  Cercetările sale se axează pe politici digitale și guvernanță cu accent pe Uniunea Europeană. În 2017, a obținut bursa Henri Rieben a Fundației Jean Monnet pentru Europa pentru a cerceta începuturile societății informaționale în Europa în arhivele lui Jacques Delors.  De asemenea, în 2020 a obținut o bursă DAAD de cercetare postdoctorală pentru a cerceta guvernanța orașelor inteligente din Germania.  Timpul liber și-l dedică articolelor de pe digitalpolicy.ro, unde traduce politicile digitale pe înțelesul tuturor.

Episodul zece al podcastului „Eficiența energetică – ecuații și soluții” scoate în evidență legătura dintre cercetare și domeniul eficienței energetice. Invitatul ediției este savantul și inventatorul Nicolae Covalenco. Acest podcast a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului „Abordarea crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea UE sau PNUD.

Un studiu al cercetătorilor Universității din Birmingham, publicat în British Medical Journal, arată că persoanele cu vârste sub 50 de ani sunt tot mai afectate de cancer. O boală care ia amploare, fără a se cunoaște însă cauzele. Potrivit cercetării, care s-a concentrat pe cele mai răspândite aproximativ treizeci de tipuri de cancer, între anii 1990 și 2019, rata de diagnosticare cu cancer aproape s-a dublat la această grupă de vârstă la nivel mondial. Un studiu al cercetătorilor Universității din Birmingham, publicat în British Medical Journal, arată că persoanele sub 50 de ani sunt tot mai afectate de cancer. Potrivit cercetării, care s-a concentrat pe cele mai răspândite aproximativ treizeci de tipuri de cancer, între anii 1990 și 2019, rata de diagnosticare cu cancer aproape s-a dublat la această grupă de vârstă la nivel mondial. Experții au prezis, de asemenea, că acestea se vor înmulți, cu 31% până în 2030. Cele mai întâlnite cazuri în rândul celor tineri sunt cancerele gastro-intestinale – de colon, de esofag și de ficat. Cercetătorii au două ipoteze. Una susţine că oamenii din generaţiile recente fie au fost mai expuşi decât predecesorii lor la factori de risc bine cunoscuţi, fie au apărut noi riscuri. Prima categorie de ipoteze este alimentată de observaţia că, în comparaţie cu generaţiile anterioare, persoanele de patruzeci şi ceva de ani din zilele noastre erau mai tineri atunci când au experimentat pentru prima dată fumatul, consumul de alcool şi obezitatea. Ultimul punct prezintă un interes deosebit pentru medicul epidemiolog Helen Coleman, de la Universitatea Queen's din Belfast. Cercetătoarea, care a studiat în special cancerele în rândul tinerilor din Irlanda de Nord, vorbeşte despre o „epidemie de obezitate”, care nu a existat înainte de anii 1980.O altă ipoteză sugerează apariţia unor noi agenţi cancerigeni. Există multe teorii - produse chimice, microplastice, medicamente noi - dar toate rămân speculative. "S-a constatat în ultima perioadă a creștere a incidenței cancerului în rândul tinerilor. Și când vorbim despre tineri, ne gândim la cancerele denumite în engleză , ceea ce înseamnă că până la această vârstă are loc debutul acestor boli. Principalul și cel mai îngrijorător tip este cancerul colo-rectal. Aici s-a constatat cea mai mare creștere în rândul tinerilor. A devenit principala cauză de mortalitate la bărbații  și a doua cauză la femei, după cancerul de sân. Incidența cancerului colo-rectal și a celui gastric este în creștere în rândul persoanelor sub 50 de ani, deși per total, la nivel global, incidența anumitor cancere scade având în vedere luarea unor măsuri precum programele de screenig, care funcționează foarte bine în anumite patologii", spune la RFI, medicul Victor Ștefănescu, medic primar chirurgie generală la Royal Hospital  București, invitatul emisiunii Sănătatea FM. Grav este că frecvent sunt descoperite cazuri aflate deja în stadii avansate, mai spune dr. Victor Ștefănescu. Potrivit acestuia, cancerele nu mai sunt în ziua de astăzi apanajul unei singure specialități. Nu putem vorbi despre cancere ca fiind vindecate doar de chirurgie. Vorbim de o echipă multidisciplinară care decide ce se poate face pentru ca pacientului respectiv să i se ofere cele mai mari șanse la viață și la un confort al vieții. Întotdeauna trebuie să existe o decizie lucidă, și nu unilaterală. ", mai spune dr. Victor Ștefănescu.

Biserica Betel Chapel, Illinois - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Valentin Popovici, în data de 24 martie 2024.

Ne-am obișnuit să aflăm vești rele despre probleme de sănătate. Pare un lucru normal. Totuși, la baza acestor probleme de sănătate există niște cauze care adesea sunt total ignorate. Greșeli banale ne contaminează mâncarea cu bacterii periculoase care afectează grav sănătatea ori pot duce la pierderea vieții. Care sunt greșelile care ne pun sănătatea în pericol și care ne expun la afecțiuni grave? Ce greșeli inconștiente facem adesea în bucătărie? Mănânci mâncare de pe stradă? Alegi să îți cumperi șaorma din intersecție? Uite care sunt riscurile. Cum ajunge o mâncare bună dintr-un restaurant să fie fatală? Care sunt semnale prin care ne dăm seama că un aliment este alterat? De ce să fii atent când cumperi carne sau preparate din carne de la galantar. De asemenea, falsificarea alimentară este un fapt care nu poate fi ignorat. Care sunt alimentele cel mai falsificate? Ce pericole există atunci când cumpărăm un aliment care a fost falsificat? Aflăm toate acestea de la directorul Institutului de Cercetări Alimentare - ALEXANDRU CÎRÎC la iTHINK cu Iusti Fudulu, dumincă la 17:00, la Antena3 CNN.

Constantin Vică este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cercetător al noilor tehnologii din perspectivă etică și poet. A publicat recent volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing, o carte care apare după 20 de ani de la precedenta, un comeback așteptat de unii dintre colegii săi de generație. Am vorbit cu Constantin Vică despre volumul său dar și despre peisajul poeziei care se scrie azi în România.Constantin Vică: „Scriitoarele și scriitorii care au apărut în ultimii 10 ani, poate și mai mult, nu se mai nasc din canonul literaturii. Apar din altceva. Din experiența artelor vizuale, a internetului, a jocurilor, a tot ceea ce înseamnă viață social media, a tot ceea ce înseamnă DJing-ul astăzi.”L-am întrebat pe autor cum se raportează el însuși la poezie.Constantin Vică: „Nu cred în teza poeziei ca simplă emoție. Nu spun că n-ar fi și asta, pentru că altfel ar fi poezie pentru computere. Dar nu ar trebui s-o reducem la emoție. Și aici cred că este marea problemă cu predarea ei în școală. Cred că poezia construiește lumi ale gîndirii în care se imersează. E despre cogniție poezia. La urma urmei, îți pui mintea la contribuție ca să decriptezi și ca să prinzi frecvența textului.” O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Ascultați povestea lui James Tour, unul dintre cei mai titrați microbiologi și cercetători în nano-robotică, povestită de el însuși, în care acesta ne relatează cum a avut experiența lui Iisus în căminul universitar.Sperăm ca și acesta să urmeze căii Sf. Constantin cel Mare și a Sf. Eustatie care au răspuns chemării Domnului care i-a chemat când încă se aflau în negura necunoașterii duhovnicești.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Biserica Betel Câmpia Turzii - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Timotei Floarea, în data de 2 decembrie 2023.

Michael Bogdan Mărgineanu este cercetător postdoctoral la Institutul Francis Crick din Londra și șef de lucrări în cadrul Facultății de Medicină, UMF "Victor Babeș" Timișoara. A absolvit studiile doctorale în neuroștiință moleculară la KAUST în Arabia Saudită și a fondat Biomentorhub în 2020. A participat la proiecte de cercetare în Elveția, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Austria, Germania și România. A fondat în țară BioMentorHub, o comunitate care vrea să conecteze cercetorii din țară cu cei din Diaspora și nu numai. Despre biomedicină, dar și biotech și bioantreprenoriat am discutat în acest nou episod.

65% dintre joburile din România se vor robotiza sau digitaliza în următorii 20 de ani în România. Vor dispărea profesii și vor apărea altele noi. Dar știm oare cum să reacționăm și cum să ne adaptăm acestor schimbări?Doru Șupeală discută cu Norbert Petrovici, director al Centrului de Cercetări Interdisciplinare pentru Știința Datelor din Cluj, sociolog și profesor asociat la UBB, despre cum ne putem adapta, dar și despre motivele pentru care acest procent este atât de ridicat, în episodul 6 din sezonul 2 al Hacking Work Podcast.În acest episod găsești toate informațiile și argumentele de care ai nevoie pentru a înțelege în ce fel va arăta viitorul nostru, ca profesioniști și comunitate. Nu uita să-l trimiți colegilor, prietenilor și cunoscuților tăi. Link episod YT: https://youtu.be/jFKKU2sraEY Link episod Spotify: https://open.spotify.com/episode/6u4lfRsOn1PbexUkzM8u5V Link episod Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/norbert-petrovici-cum-arat%C4%83-viitorul-muncii-%C3%AEn-rom%C3%A2nia/id1611146952?i=1000590082158 --

Eveniment de mediu major, în Capitală: a doua ediție a Climate Change Summit va avea loc în luna octombrie în București. Este vorba despre cel mai mare eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat schimbărilor climatice. Un prilej pentru... citiţi mai departe

În cadrul ediției de pe 9 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical. Când noile tipuri de vaccinuri împotriva COVID-19 au fost administrate pentru prima dată în urmă cu doi ani, s-a constatat o creștere a cazurilor de miocardită, o inflamație a mușchiului cardiac, în special în rândul bărbaților tineri care au fost vaccinați cu vaccinuri ARNm. La momentul respectiv, nu era clar, însă, care a fost cauza. Un studiu realizat la Yale și publicat recent în Science Immunology, detaliază mecanismele imunologice care determină aceste cazuri. S-a descoperit că inflamația miocardică nu a fost cauzată de anticorpii dezvoltați prin vaccinare, ci mai degrabă de un răspuns mai generalizat care implică celulele imune și inflamația. La anumite persoane apare o supra-producție de citokine și un răspuns imun celular accentuat, mecanisme care ar putea facilita noi strategii pentru a reduce incidența acestei reacții adverse rare a vaccinurilor. Cercetările anterioare au sugerat că prin creșterea timpului dintre dozele de vaccin de la patru la opt săptămâni se poate reduce riscul de a dezvolta miocardită. Potrivit constatărilor CDC, riscul de miocardită este semnificativ mai mare la persoanele nevaccinate care se infectează cu SARS-CoV-2 decât la cele care primesc vaccinuri. Autorii studiului subliniază faptul că ca vaccinarea oferă cea mai bună protecție împotriva infecției COVID-19. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

Vă invităm la o călătorie în timp, prin istoria celei mai misterioase cetăți din preajma capitalei Regatului Dac: Piatra Roșie. Cercetări vechi și date noi, întrebări și ipoteze – un tur virtual în compania dr. Aurora Pețan.

Varianta audio a ediției 62 Hacking Work News. Din subiectele de azi:Din copiii României, 42% sunt analfabeți și până la 72% sunt anxioși și depresivi – cum îi ajutăm?; Asistentul robot, noul beneficiu de la angajator; Limbajul AI devine must-have în CV;Șeful nu te mai poate concedia când vrea; Noul full time = 6 ore?; Cercetătorii, tot mai aproape de a descoperi rețeta anti-îmbătrânire; Zeții, încoronați cea mai dificilă generație.---Ne găsești pe

Uneori chiar fără ca să ne dăm seama - poate - ne închipuim un Hristos pietist, un Dumnezeu bunicel și milos însă cam incapabil să gândească și să pătrundă lucruri mai complexe. Uneori ne închipuim că putea să facă destule minuni, însă până la urmă a fost omorât pentru că era un neputincios și incapabil să gestioneze lucrurile cu inteligența necesară și astfel a fost executat de iudei prin mâna romanilor iar cadavrul său a fost îngropat cu pioșenie de mironosițe și cei apropiați ai săi.Că nu este chiar așa și că Dumnezeu este un Creator superinteligent o să încercăm să demonstrăm într-o foarte mică măsură în materialul ce urmează - dacă, desigur, vom avea puterea să-l urmărim împreună.Urmăriți o parte din conferința intitulată “Dimensiunea Pneumatologică a Creației” (despre “vederea” Duhului Sfânt în creație), organizată de Părintele Cornel Dragoș la Pitești, pe 17 feb. 2023, sub forma unui dialog între Teologie și Fizica modernă, având ca parteneri în acest dialog pe Părintele Prof. Dr. Ion Popescu și Prof. Dr. Stefan Adrian Cârstea, cercetător științific gradul I la Departamentul de Fizică Teoretică al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară din Măgurele. Cercetătorul Ștefan Cârstea subliniază, bazându-se atât pe realități ale științei cât și pe cuvinte ale Sfinților Părinți, unele corelații foarte profunde si interesante între cunoașterea științifică și cea duhovnicească, în particular între proprietăți ale materiei, așa cum este ea descrisă prin fizica cuantică, și manifestarea prezenței Duhului Sfânt în creație.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Predica din cadrul programului de duminică, 9 aprilie 2023, a pastorului Cristi Sonea. Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră. Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/ Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

Norbert Petrovici studiază orașele și legătură lor cu oamenii care le locuiesc. Are peste un deceniu de experiență în planificare urbană, în proiecte private sau publice, cu instituții naționale sau internaționale. Este directorul Centrului de Cercetări Interdisciplinare pentru Știința Datelor din Cluj Napoca și predă la Universitatea Babes Boylai. În ultimii zece ani, harta orașelor noastre s-a schimbat fundamental. Credem, încă, că jumătate din populația României trăiește în zona rurală, dar ne înșelăm teribil. Opt din zece oameni trăiesc în orașe sau în jurul lor. 13 orașe mari adună în jurul lor o treime din populație. Dar ele tind să devină din ce în ce mai mici, sufocate sub propria greutate. În jurul lor, explodează zone complet noi, haotice, care concentrează prosperitate, inegalitate, investiții și o diversitate socială nebănuită. În timp ce populația orașelor a scăzut cu 5% în zece ani, aceste zone au crescut cu 32%. Motorul lor se află, de fiecare dată, în industria și investițiile unor mari multinaționale. Am vorbit cu Norbert despre această surprinzătoare geografie nouă a orașelor noastre, și ce înseamnă ea pentru viață, oameni și business. Discuția noastră pleacă de la o cercetare, numită ”O Tipologie a Orașelor în descreștere” care descrie cu mare acuratețe, în șapte mari clustere, ce se întâmplă cu orașele României. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la bursă. AROBS este o companie românească fondată acum 25 de ani la Cluj, cu birouri în opt țări și parteneri și clienți în Europa, America și Asia.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung. Este una dintre puținele companii românești care oferă fiecărui angajat acțiuni gratuite în pachetul obișnuit de beneficii.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Ai simțit vreodată că pur și simplu îți urăști locul de muncă? Nu e rușine să recunoști, e un fenomen amplu. E bine de știut că nu ești un caz izolat. Cercetări recente arată că aproape jumătate dintre angajații americani își urăsc atât de tare locul de muncă, încât nu l-ar dori nici celor mai mari dușmani ai lor. Nu le place ce fac, nu sunt mulțumiți nici cu salariul, dar rămân în acel loc de muncă fiindcă nu au alte opțiuni la îndemână. Nivelul de frustrare, nemulțumire și revoltă este atât de mare, încât oamenii își manifestă vizibil resentimentele. Nu se înțeleg cu colegii lor, lucrează puțin, prost și în silă, comentează mereu negativ tot ce se întâmplă, sunt pesimiști, deprimanți și deseori agresivi. Cercetătorii spun că sentimentul de ură față de actualul job este accentuat în zilele noastre de recesiunea economică, asociată cu creșterea costurilor vieții și prețurilor bunurilor de larg consum. Denumirea apărută recent pentru acest fenomen este RESENTEISM. Am verificat pe dexonline, termenul nu există încă în dicționarele noastre. Nici în limba engleză nu are o istorie prea lungă, primele mențiuni ale termenului datând de la începutul acestui an. Este o invenție lexicală aparținând managerilor unei companii din sectorul software. Definiția e simplă: Resenteismul este atunci când îți exprimi deschis resentimentele fiindcă te simți prizonier într-un job care te face nefericit. Dacă simți că îți urăști jobul, ar trebui să cauți urgent altceva mai bun pentru tine și pentru ceilalți. Știu că e greu, știu că presupune efort și riscuri, dar este exact ca la diagnosticul medical: nu poți conviețui armonios cu o tumoră, e mai bine să lași chirurgul să te despartă de ea.

În ediția de pe 7 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre legătura dintre rujeolă și apariția unei forme de encefalită severă. A fost descoperit mecanismul prin care virusul rujeolic poate provoca o tulburare neurologică rară, dar fatală (panencefalită sclerozantă subacută sau SSPE), care poate apărea la câțiva ani după o infecție cu rujeolă. În mod normal, virusul rujeolic nu are capacitatea de infectare a sistemului nervos, însă conform studiului recent, virusurile care persistă în organism pot dezvolta mutații în proteina de fuziune sau proteina F. Cercetătorii au analizat genomul virusului rujeolic de la pacienții cu SSPE și au observat că diferite mutații s-au acumulat în proteina lor F. Anumite mutații sunt responsabile pentru creșterea activității infecțioase la nivel celular, însă unele mutații determină o scădere a activității virale. Au fost descoperite două strategii prin care virusul rujeolic fuzionează și infectează neuronii: ● inițial, activitatea de fuziune a unei proteine F mutante este suprimată datorită interferenței cu proteinele F normale, însă această interferență poate fi ulterior depășită de acumularea de mutații; ● unele mutații ale proteinei F pot reduce activitatea de fuziune, dar o cooperare între aceste tipuri de proteină F și formele normale poate determina o creștere a activității de fuziune (ceea ce înseamnă că inclusiv proteinele F mutante care par a fi incapabile să infecteze neuronii pot infecta în continuare sistemul nervos). Subiectele discutate: ▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ ▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-exercitii-fizice-vaccinare-gripa-nivel-seric-anticorpi/ SPUNE-ȚI PĂREREA în cercetarea cancerului din UE ▶ https://raportuldegarda.ro/chestionar-cercetare-cancer-uniunea-europeana-uncan-eu/

Te-ai întrebat zilele acestea, auzind veștile și poveștile despre concedierile din marile firme de tehnologie, de ce pare că aceste decizii de disponibilizare sunt inumane? Răspunsul este surprinzător și foarte dur: o parte considerabilă din deciziile de concediere luate recent, în industria software și nu numai, are la bază algoritmi Big Data și programe software. În ultimii 15 ani, piața soluțiilor IT dedicate activităților de HR a crescut foarte mult, tot mai multe activități și procese specifice administrării și dezvoltării resurselor umane fiind automatizate. O cercetare făcută de experții firmei de consultanță Gartner arată că 98% dintre liderii din HR din SUA spun că vor folosi algoritmi, cel puțin parțial, pentru a lua decizii în activitatea lor, inclusiv pentru a stabili cine își adună lucrușoarele în cutia de carton și pleacă.Așa se explică, poate, de ce recentul val de concedieri de la Google a creat atât de multe proteste: au fost dați afară oameni cu vechime, evaluați ca performeri și avansați recent, au fost puși pe liber simultan părinții unui copil de patru luni aflați în concediu de maternitate, a fost concediat un inginer care ceruse concediu ca să își îngrijească mama cu cancer în fază terminală, iar un recrutor din echipa de HR de la Google din Dublin a fost deconectat automat de la toate sistemele informatice chiar în momentul în care lua un interviu online unui candidat, pentru angajare. Cercetări recente arată că, în HR, decizia finală balansează între oameni și mașini: 25% dintre oamenii de HR chestionați recent de Gartner spun că vor asculta algoritmii când vor decide cine este dat afară, 46% vor aborda o strategie care combină analiza softurilor cu instinctul uman, și doar 20% spun că deciziile vor fi luate exclusiv de oameni, pe baza instinctelor lor. Hai să ne amintim ce înseamnă HR: Resurse Umane. Și să ne întrebăm cam cât de Umane sunt organizațiile, departamentele și persoanele care lasă un robot software să hotărască, să aplice și să comunice o decizie atât de sensibilă precum o concediere.

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

În această ediție „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Dumitru Slonovschi, fondator și director Magenta Consulting și co-fondator Dreamups, despre businessul în domeniul cercetărilor de piață și domeniile sensibile pe care le-a studiat, experiența de muncă în Africa, ChatGPT și cum va evolua AI-ul în viitor, dar și soluții pentru succesul startup-urilor.

Uite că aproape se face deceniul de când în societate se vorbește despre inceli. Mai exact involuntary celibate, cuvântul vine din engleză, iar preponderent în State și-a găsit o mulțime de adepți. Unii dintre ei au fost și autori de mass shootings sau alte feluri de a ucide random. Comunitatea, deși amorfă, este una globală cu câteva trăsături general valabile și cel mai des e vorba de bărbați care urăsc femei și își alimentează ura prin insuccesul sentimental sau chiar sexual. Totodată, retorica celor care aderă la această comunitate e cel mai des marcată de misoginism, resemnare, mizantropie, narcisism, rasism sau o puternică aversiune față de cei care au relații de tipul celor pe care ei și le doresc. Mai mult, promovează ideea că accesul la sex este un drept care trebuie să fie asigurat și impus. Pentru extrema dreaptă, această subcultură s-a dovedit până acum un mediu extraordinar de propice. Ca să înțelegem mai bine fenomenul, am vorbit cu Matei Bălan, cercetător în extremism de dreapta și rolul culturii în procesul de radicalizare și în activism. În prezent, el este asistent de cercetare în dezinformare și fact-checking la Kristiania University College, în Oslo. Legat de subiectul nostru, el a scris o teză de master la Universitatea din Oslo intitulată The New Right 2.0: Participatory culture and the politics of the extreme right. În ea a arătat care sunt funcțiile artefactelor culturale circulate în sfera online a extremei drepte. În timpul procesului de cercetare pentru master a analizat și comunitatea bărbaților care se identifică drept celibatari involuntari și a căutat să înțeleagă mai bine cum se raportează la lumea din jurul lor. Sperăm că informațiile din acest episod îți sunt utile. Dă vestea mai departe, poate așa reușim să trăim într-o societate în care înțelegem mai bine fenomenele pe care le trăim și cum le putem preveni atunci când tind să devină distructive.

Norbert Petrovici: 65% dintre joburile din România ar trebui să se robotizeze în 20 de ani.În episodul cu numărul 6 al podcastului Hacking Work, Norbert vorbește despre schimbările ce au loc în piața muncii, despre inflația locală cauzată de fenomenul de gentrificare, tendințele existente și posibile direcții de viitor ale angajaților și angajatorilor, surpinzând avantajele și dezavantajele conceptului de lucru de acasă cu impact atât la nivel micro (sub forma echipelor de lucru dintr-o organizație) cât și la nivel macro (asupra comunității locale).Norbert Petrovici este directorul Centrului de Cercetări Interdisciplinare pentru Știința Datelor din orașul Cluj-Napoca, este cunoscut ca sociolog și profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, în cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.--------Hacking Work este primul podcast din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii, un produs multimedia oferit DevNest și produs de Pluria Romania, Undelucram.ro și SPOR - Școala Pentru Oameni Responsabili.Acest material a fost pregătit cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română - 95%+ https://vatis.tech/Hacking work Online @HackingWorkPodcast

În cadrul ediției de pe 15 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Cercetătorii de la Universitatea Duke au surprins primele imagini 3D în timp real cu virusuri în mișcare, chiar înainte de a infecta o celulă, iar rezultatele au fost publicate în Nature. Organismul uman interacționează cu milioane de virusuri în fiecare zi. Cele mai multe dintre ele sunt inofensive, dar unele dintre ele (virusul gripal, COVID-19) ne pot îmbolnăvi. Infecția începe atunci când un virus se leagă de și intră într-o celulă, unde folosește resursele celulare pentru a se replica. Dar înainte de a se putea replica, acesta trebuie să pătrundă în celulă, trecând de straturile de mucus și celule care tapetează căile aeriene și tractul digestiv. Prin metodele actuale de microscopie a fost imposibil să se caracterizeze în detaliu momentele cheie de dinainte de infectarea propriu-zisă a celulei. Virusurile se mișcă cu două până la trei ordine de mărime mai repede în spațiul din afara celulei, în comparație cu interiorul. Pentru a face lucrurile și mai complicate din punct de vedere imagistic, virusurile sunt de sute de ori mai mici decât celulele pe care le infectează. În cadrul Universității Duke a fost dezvoltată o nouă metodă numită 3D-TrIm 3D (Tracking and Imaging Microscopy) care combină două microscoape într-unul singur. Primul se fixează pe virusul în mișcare cu ajutorul unui laser și calculează în timp real poziția. Al doilea microscop preia imagini 3D ale celulelor din jur. Conform autorilor, efectul combinat este un fel de navigare de tip Google Maps – arată nu doar locația în timpul condusului ci și tipul de teren, obiectivele de pe drum, 3D. Această metodă deschide noi orizonturi pentru monitorizarea dinamicii virale și a proceselor tridimensionale în sistemele biologice. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-monitorizare-video-inalta-rezolutie-virus-infectare-celule/

Morning Glory - 15.11.2022 - invitată cercetătoarea Mihaela Miroiu

Morning Glory - 15.11.2022 - invitată cercetătoarea Mihaela Miroiu

Cercetări din psihologia socială au confirmat faptul că modul în care partenerii reușesc să prioritizeze nevoile relației în momentele vulnerabile are un impact asupra evoluția ei; cu cât partenerii, sau cel puțin unul dintre parteneri va reuși să prioritizeze nevoile relației, cu atât aceasta va putea evolua înspre o redefinire mai profundă a intimității și o mai mare stabilitate. În schimb, cu cât urgențele personale vor deveni prioritare, în concurență cu nevoile relației, cu atât cuplul va aluneca înspre rupturi și distanțare care cu timpul pot duce înspre momente de criză, rupturi sau separare. Așa cum am menționat în cercetarea națională despre provocările cuplului derulată în cadrul Școala pentru Cuplu, studiile arată că suntem țara din Europa cu cea mai scăzută durată a căsătoriei, de aproximativ 8 ani, în comparație, de exemplu cu Regatul Unit, unde durata medie a unei căsătorii care se finalizează cu divorț este de aproape 12 ani. În același timp, rapoartele mondiale arată că, mai ales în țările civilizate, durata primei căsătorii a crescut în ultima perioadă, ceea ce nu se întâmplă însă în cultura noastră. De ce renunțăm atât de ușor? De ce ne pierdem încrederea în relații de iubire de lungă durată? Care sunt resursele de care avem nevoie pentru a putea depăși crizele specifice unei relații în doi? Cum putem să ne creștem reziliența personală și a relației, în așa fel încât să ajungem să ne bucurăm de ”soarele de după furtunile” unei crize? Domnica Petrovai este terapeut de cuplu și de familie de peste de 25 de ani, fondatoarea Mind Education și Școala pentru Cuplu și a programului de formare pentru terapeuți de cuplu Cuplu conștient și autoarea apreciatei cărți ”Iubește și fii iubit/ă. Aproape totul despre relația de cuplu” min. 07:56 - Cum arară o criză în relația de cuplu? min. 12:40 - Ce declanșează o criză, mai degrabă evenimente ”din exterior” sau ”din interior”? min. 19:44 - Cum evoluează o criză negestionată? min. 28:08 - Ce au nevoie cuplurile atunci când este un dezechilibru între parteneri în ce privește angajamentul față de relație? min. 35:40 - Care sunt primele repere ale progresului? min. 40:58 - Cum pot fi prevenite crizele? Pot fi viitoarele crize prevenite prin gestionarea eficientă a primei crize? Studii menționate (selecție): Cercetarea derulată de Școala pentru Cuplu Impett, E. A., Gere, J., Kogan, A., Gordon, A. M., & Keltner, D. (2013). How sacrifice impacts the giver and the recipient: Insights from approach-avoidance motivational theory. Journal of Personality, 82, 390–401. https://doi.org/10 .1111/jopy.12070 Johnson, M. D., & Neyer, F. J. (2019). (Eventual) stability and change across partnerships. Journal of Family Psychology, 33(6), 711–721. https://doi.org/10.1037/fam0000523 Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found

În cadrul ediției de pe 1 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Cercetătorii danezi fac un pas important în identificarea unui tratament pentru HIV, valorificând capacitatea organismului de a lupta cu infecția. Studiul clinic randomizat de fază 1b/2a a evaluat eficacitatea administrării precoce, la scurt timp după inițierea terapiei antiretrovirale (ART), a unui anticorp monoclonal anti-HIV-1 (3BNC117), urmat de romidepsină, în rândul a 55 de persoane recent diagnosticate cu HIV-1. Rezultatele arată că, în comparație cu doar ART, tratamentul timpuriu cu 3BNC117: - cu sau fără romidepsină, a îmbunătățit ratele de dezintegrare plasmatică a ARN-ului HIV-1; - a accelerat eliminarea celulelor infectate; - în ziua 365, tratamentul precoce cu 3BNC117 + romidepsină a fost asociat cu creșterea imunității celulelor T CD8+ specifică HIV-1. De asemenea, în timpul unei întreruperi a ART de 12 săptămâni în rândul a 20 de participanți, cei tratați cu anticorpul monoclonal au avut o șansă semnificativ mai mare de a menține controlul virologic în lipsa ART comparativ cu alți participanți. Aceste date susțin intervențiile administrate la momentul inițierii terapiei antiretrovirale ca strategie de limitare a persistenței HIV-1 pe termen lung. Totuși, în ciuda rezultatelor remarcabile, studii suplimentare sunt necesare pentru stabilirea eficacității și siguranței anticorpului monoclonal, precum și identificarea unor soluții pentru optimizarea tratamentului și amplificarea efectelor clinice. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-cazuri-miocardita-pericardita-vaccinare/

De la începutul anului de studii, Ministerul Educației și Cercetării a identificat pentru elevii refugiați locuri în 226 de instituții de învățământ. În luna iulie, numărul minorilor refugiați din Ucraina, care s-au stabilit în Republica Moldova, a depășit cifra de 40 de mii, conform Comisiei pentru Situații Excepționale, și a fost în continuă creștere până în prezent. Unii merg la școli cu prezență fizică, reușind să fie înregistrați oficial în listele instituțiilor de învățământ, alții continuă studiile în online. Există și cazuri, în care copiii învață „pe două fronturi” - susțin testele online la școala din Ucraina, însă merg cu prezență fizică la una dintre școlile din Republica Moldova. Pe de o parte, părinții spun că Ministerul Educației ar refuza înmatricularea copiilor. Pe de altă parte, responsabilii de la minister afirmă că „părinții trebuie să dorească să-și includă copiii în sistemul nostru educațional” și explică procedurile necesare pentru asta. AGORA a discutat cu mai mulți părinți ai copiilor refugiați din Ucraina, dar și cu reprezentanți legali de la noi. Descurcăm împreună, în articolul de mai jos, ghemul provocărilor cu care se confruntă copiii refugiați în procesul de școlarizare și aflăm despre posibile soluții de depășire a acestora.

În cadrul ediției de pe 4 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie 2022 a fost acordat lui Svante Pääbo, un genetician suedez, pentru descoperirile legate de genomul hominizilor dispăruți și cercetările sale asupra evoluției umane. Svante Pääbo a reușit secvențierea genomului Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre și a descoperit un hominid necunoscut anterior, Denisova. De asemenea, acesta a arătat că transferul de gene a avut loc de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa de acum aproximativ 70.000 de ani. Înțelegerea modului de transmitere a genelor de-a lungul generațiilor are numeroase implicații astăzi în fiziologie, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții. Cercetările lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice noi – paleogenomica. Prin înțelegerea diferențelor genetice care disting oamenii de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă un punct de plecare important pentru explorarea a ceea ce ne face unici ca specie umană. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/medicina-genomica-svante-paabo-nobel-medicina-2022-paleogenomica/ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

În cel de-al treilea podcast din seria „BUSINESS DE PARLAMENTAR”, vă prezentăm în continuare afacerile deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fracțiune care deține majoritatea în Legislativ. Cercetând declarațiile de avere ale acestora, am depistat că aleșii poporului și-au deschis afaceri în vânzări, transport, construcții, IT și chiar agricultură. Unii dintre aceștia câștigă peste un milion de lei, iar alții își închid firmele din cauza insolvabilității. Ascultați aici prima parte a materialului dedicat acestei fracțiuni.

În podcastul 52 #NoișiEuropa, am abordat mai multe subiecte aflate pe agenda de priorități a Alianței Nord-Atlantice, în contextul summit-ului de la Madrid din aceste zile. În acest episod aflați mai multe despre aderarea Suediei și Finlandei la NATO, consolidarea prezenței NATO pe flancul estic, importanța regiunii Mării Negre pentru securitatea transatlantică și noul concept strategic al Alianței Nord-Atlantice. Invitata noastră a fost Ionela Maria Ciolan, Cercetătoare în Politica Externa si de Securitate a UE si #NATO și membră în Board-ul Transatlantic Alumni Network (Bruxelles). Proiectul „Noi și Europa: Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative” este implementat de către #IPRE, în parteneriat cu Radio Chișinău și ZUGO cu suportul oferit de Fundatia Konrad Adenauer Republica Moldova.

Morning Glory - 23.06.2022 - invitat cercetătoarea Mihaela Miroiu

Morning Glory - 23.06.2022 - invitat cercetătoarea Mihaela Miroiu

Poate ții minte: pe 15 octombrie 2021, trei cercetători în neuroștiință și psihologie au publicat pe Edupedu.ro o scrisoare-avertisment pentru Ministerul Educației, care tocmai girase un program opțional, numit „Neuroștiința la Clasă”. Semnatarii – Andrei Miu, cercetător în neuroștiințe cognitive, Dragoș Iliescu, specialist în psihologie organizațională, și Raul Mureșan, cercetător în neuroștiința sistemelor – spuneau că opționalul avea „erori științifice fundamentale” și se baza pe teorii depășite despre dezvoltarea și funcționarea creierului.Era, indirect, și o critică la adresa inițiatorilor – echipa Mind Architect, un podcast de neuroștiință aplicată în viața de zi cu zi, care funcționa ca suport de curs. Cercetătorii atrăgeau atenția că Paul Olteanu, gazda și imaginea podcastului, nu are studii de specialitate, vorbește într-un „limbaj colocvial” nepotrivit predării, ba chiar se folosește de program ca să promoveze printre elevi produsele companiei.Pe un internet care ne antagonizează nu doar în discuții despre politică și vaccin, ci și despre filme și Wordle-uri, nu-i de mirare ce-a urmat.Articol publicat în martie 2022 pe dor.roAutor: Nicoleta RădăcinăVoce: Nicoleta RădăcinăMuzica: Podington Bear, Vibe driveIlustrație: Mircea Drăgoi ★ Support this podcast ★

Fondatorul Upgrade 100 Dragoș STANCA și expertul în eGuvernare Radu PUCHIU l-au intervievat la Upgrade 100 Live - o producție difuzată de Radio Guerrilla în fiecare luni seara de la ora 19 - pe noul Ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian BURDUJA. PARTEA 1: HARD TALK Politic: Despre controversele și atacurile la adresa lui Burduja și a activității sale din societatea civilă și mediul politic. PARTEA a 2-a: Q&A Profesional: Despre planurile în fruntea MCID, viziunea legată de digitalizare și reformele necesare pentru ca România să nu mai fie codașă Europei în ceea ce privește relația cetățenilor cu statul, dpdv al interacțiunilor din spațiul digital. Discuția se poate urmări în format video pe Canalul YouTube al UPGRADE 100: http://youtube.com/upgrade100

În cadrul ediției de pe 10 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Conform unui studiu bazat pe monitorizarea apelor uzate, deși Omicron a devenit rapid varianta dominantă, aceasta nu a determinat dispariția variantei Delta – care a continuat să fie depistată fără modificări majore. Deoarece varianta Omicron a prezentat caracteristici epidemiologice diferite față de variantele precedente, o echipă de cercetători din Israel a dezvoltat în scurt timp un test RT-qPCR specific pentru detectarea variantei Omicron, utilizându-l pe probe din ape uzate. Deși așteptarea era ca detectarea variantei Delta să se diminueze pe măsură ce Omicron devine tot mai prevalentă, rezultatele studiului demonstrează continuarea circulației variantei Delta. Cercetătorii au dezvoltat un model de evaluare a dinamicii celor două variante pe baza datelor obținute inițial care sugerează că semnalele de detectare ale variantei Omicron vor continua să scadă până la eliminarea completă, în timp ce varianta Delta își va menține nivelul de detecție actual. Dacă acest lucru se va întâmpla, tiparul atipic de circulație a variantei Delta ar putea determina reapariția unui val Delta sau emergența unei noi variante îngrijorătoare. Mai multe detalii - https://bit.ly/38uggqb

Klaus Iohannis a cerut sancțiuni suplimentare pentru Rusia la reuniunea organizată de președintele Consiliului European. Și Cătălin Drulă vrea ca România să susțină cererea Poloniei de a interzice și bloca orice comerț cu Rusia. Volodimir Zelenski spune că țara sa nu este acceptată în NATO pentru că alianța se teme de Rusia. Un sfert dintre consumatori nu vor beneficia de plafonarea prețurilor la energie, estimează specialiștii. ANRE afirmă că măsurile din energie pentru populație nu sunt sustenabile. Cercetătorul Octavian Jurma arată că numărul cazurilor de Covid-19 este din nou în creștere și avertizează că după sărbătorile de paște am putea vedea o nouă explozie a numărului de cazuri. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Deschis la cercetare: Va găsi telescopul James Webb viață extraterestră? Cu: Diana Dragomir, cercetător NASA

Ți-am povestit că istoria sclaviei romilor este peste tot în jur, dacă știi să privești. Inclusiv la Muzeul Național de Artă al României, dacă faci un tur cu sociologul Adrian-Nicolae Furtună – cum am făcut noi în acest al treilea episod.Pasiunea lui de-o viață e să sape în arhive vechi de sute de ani, să intervieveze romi și să caute istoria poporului său în spațiile din jurul nostru și în mentalul colectiv. Face asta ca să lase ceva în urmă, pentru cei ca el, care nu se regăsesc în narațiunile care-i înconjoară.„E un loc în care mă regăsesc, așa cum m-am regăsit de multe ori, cel mai des, în societate: din perspectiva celui nevăzut, din perspectiva celui ascuns, care se poate vedea doar dacă este destul de școlit, știi? Dacă nu ești școlit și vii aici ca tânăr rom, care nu cunoști nimic despre istoria romilor, nu ai cum să vezi povestea din spate.”Când se plimbă prin Muzeul de Artă, Furtună își imaginează cum l-ar ajuta exponatele să spună povestea istoriei romilor pentru copii romi, care ar avea astfel șansa să înțeleagă că sunt și ei parte din cultura acestei țări. Că strămoșii lor au contribuit la ce vedem astăzi în muzee.Fă această călătorie prin galerii de artă bisericească medievală, uși ale mănăstirilor de la 1700 sau portrete de boieri și domnitori de la început de secol XIX ca să descoperi o istorie comună. IDEI PRINCIPALE  Adrian-Nicolae Furtună are 37 ani, e cercetător la Centrul Național de Cultură a Romilor și face un doctorat în memoria sclaviei. Adesea moderează conferințe pe Facebook despre același subiect, pentru că vrea să existe în spațiul public o conversație despre sclavie. Din 2015 și până în prezent a digitalizat sute de documente de arhivă din perioada celor cinci secole de sclavie. La finalul lui 2021 a publicat Sclavia romilor și locurile memoriei, un album de memorie socială. Căutarea e unul dintre lucrurile care îl definesc pe Nicu încă de mic. Când era copil la Bârlad, își căuta identitatea romă în piața din oraș, unde erau negustorii care vorbeau romani și care aveau povești și glume.  Adolescența lui Nicu a fost marcată și de dorința de a le vorbi celorlalți despre etnia lui, de a le înșira pe tabla de liceu neamurile de romi și obiceiurile lor, ceva ce astăzi crede că pornește dintr-un complex de inferioritate, moștenit istoric din sclavie. Își dorea să fie acceptat, așa că se grăbea să arate ce îl face diferit, ca să nu le dea majoritarilor ocazia de a-l pune pe o poziție de inferioritate. Pentru Furtună, turul pe care-l face în acest episod e un exemplu de soluție prin care spațiile culturale din România pot să ilustreze istoria sclaviei. Și-ar dori să ghideze tururi pentru copii. Și-ar dori ca ghidurile audio ale muzeelor să aibă și un traseu recomandat pentru a explora spațiile dintr-o perspectivă a istoriei romilor. În muzeu, când vede o haină militară expusă, se gândește la ce îți era permis sau nu pe-atunci, în funcție de etnie. Un jilț bisericesc de la mănăstirea Galata din județul Iași îi vorbește despre romii care au fost în proprietatea acesteia.  Dincolo de a avea un muzeu al romilor, monumente ale sclaviei și străzi ale căror nume să amintească de acest trecut, dincolo de reflectarea corectă a istoriei în manuale, adevărata reconciliere cu trecutul poate veni, crede sociologul, în momentul în care spațiile culturale din România vor fi cu adevărat incluzive și vor reprezenta pe toată lumea. Furtună crede că găsind conexiunile prezentului cu trecutul sclaviei, vom începe să vorbim și despre sursele inegalității din prezent. O dată cu o conversație asumată, vom înțelege și impactul social și economic al celor 500 de ani de sclavie și vom discuta apoi despre ce putem îndrepta.  Resurse consultate Adrian Nicolae Furtună, Sclavia romilor în Țara RomâneascăAdrian Nicolae Furtună,  Sclavia romilor și locurile memoriei, un album de memorie socială Conferințele Centrului Național de Cultură a Romilor Romano KherDocumentar despre Ioana Tinculeasa Rudăreasa, produs de Centrul Național de Cultură a Romilor Romano KherDocumentarul O Samudaripen andar i Romania. Holocaustul romilor din România, produs de Centrul de Cercetări Sociale și Culturale „Romane Rodimata”Povestea Lingurii, produs de Adrian-Nicolae Furtună pentru Centrul de Cercetări Sociale și Culturale „Romane Rodimata”Obiceiul pământului este un podcast despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului și este produs de DoR.  Cele șase episoade apar săptămânal, începând din 17 ianuarie 2022. Ascultă seria pe obiceiulpamantului.ro, Spotify, Apple Podcasts, YouTube sau în aplicația ta preferată de podcasturi.

Morning Glory - 26.01.2022 - invitată cercetătoarea Mihaela Miroiu

Morning Glory - 26.01.2022 - invitată cercetătoarea Mihaela Miroiu

Morning Glory - 26.01.2022 - invitată cercetătoarea Mihaela Miroiu

Fragmentul emisiunii „Dosarele Istoriei” de pe canalul BZI, Invitat - conf. univ. dr. Sergiu Matveev, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie

Numire, rătăcire în detaliile întunecate ale propriului trecut, demisie. Aceasta este scurta istorie a mandatului de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării al liberalului Florin Roman – autor incert al unei lucrări de cercetare dispărute, semnatar al unei teze de disertație în care jurnaliștii de la „Libertatea” au descoperit 10 pagini identice cu ale unui suport de curs și pretins licențiat al unei universități de top. În ultimul episod din acest sezon „On the Record”, reconstituim săptămâna retragerii lui Florin Roman din Guvern după doar 20 de zile de mandat. Urcăm treptele deconspirării CV-ului său, așa cum le-a văzut și le-a trăit jurnalistul Răzvan Luțac, unul dintre cei trei autori ai seriei de investigații despre trecutul academic al lui Florin Roman. În final, explicăm de ce filtrele anti-plagiat funcționează, dar nu pe de-a întregul în România, într-un dialog cu profesorul universitar Mircea Dumitru, membru al Academiei Române. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

România are 8 cazuri de infectare cu Omicron, iar numărătoarea continuă (Adevărul) - Ministrul "Habarnam": de ce Florin Roman nu are ce căuta în fruntea Cercetării (PressOne) - Procesul Colectiv. Infecțiile nosocomiale nu sunt corelate... citiţi mai departe

Știința 360 – 23 septembrie 2021 – Istoria fizicii din România, coordonator Cristian Presură, la Noaptea cercetătorilor europeni de la Timișoara

Știința 360 – 28 octombrie 2021 – Hai să ne folosim și de cercetători în popularizarea științei!

Debandada raportărilor (Buletin de București) - Ce vaccin să aleg pentru doza 3? Cercetătorii explică ce seruri pot fi combinate și cât de eficiente sunt (Libertatea) - Viitorul guvernării României, decis de răfuiala găștilor din PNL (... citiţi mai departe

Masculinitatea, fel ca și feminitatea sunt parte din identitatea profundă a fiecăruia și sunt modelate în mare parte de contextul social, de cultura și experiențele de educație pe care le-a trăit o persoană. De exemplu, masculinitatea este frecvent descrisă prin agresivitate, forță fizică și distanță emoțională, însă pentru că această perspectivă încurajează discriminarea și violența, mulți bărbați se distanțează de aceste tipare și își construiesc o masculinitate care poate fi în contact cu nuanțele feminine, ca de exemplu a fi calzi emoțional*. Cercetările profesorului Ronald Levant** arată că cu cât bărbații aleg să aibă o viață conform tiparelor sociale stricte de gen, cu atât calitatea vieții emoționale este mai fragilizată. Fiecare dintre noi preluăm implicit aceste prescripții sociale despre ce este și ce nu este considerat a fi specific genului nostru, ne comportăm și avem așteptarea ca și ceilalți să se comporte conform acestor cadrane. Asumarea relației de cuplu, ca bărbat, este un exemplu de alegere influențată de aceste prescripții sociale. Cercetarea ”Provocările cuplurilor din România” pe care am derulat-o împreună cu colegii de la Școala pentru Cuplu ne-a arătat o realitate relațională și emoțională mai puțin asumată de către bărbați, care par să fie mai deconectați emoțional de nevoile lor și de cele ale relației. Această deconectare se reflectă asupra calității relației și asupra dinamicilor de cuplu, de exemplu, în disconfortul pe care bărbații îl resimt când sunt nevoiți să își asume contribuția și să își ceară iertare. Această resemnare și deconectare apare probabil pentru că în cultura noastră, bărbații au fost educați să cedeze responsabilitatea relației de cuplu femeilor și din convingerea că rezolvarea provocărilor relației revine (exclusiv) femeilor. Feminitatea a fost nevoită si încurajată de-a lungul timpului să adopte nuanțe considerate specific masculine și acum pare că e contextul potrivit ca și masculinitatea să fie în contact cu nuanțele feminine. Dar cum, ce înseamnă aceasta integrare? De ce asumarea masculinității depinde de gradul de încredere și siguranță personală și de maturizarea emoțională? Ce impact are acest proces de asumare asupra relației de cuplu, a familiei și a copiilor? L-am invitat în această discuție pe Cosmin Gheorghe, care are experiență de peste 20 de ani în munca alături de cupluri, familii și comunități. Cosmin este psihoterapeut în California, predă la universitate cursuri de psihologie și a lucrat îndeaproape cu Gabor Mate și Irvin Yalom. A absolvit facultatea de medicină și de psihologie, îl pasionează scrisul și teatrul și câteva dintre topicurile de interes sunt relațiile, tehnologia și inteligența artificială. Provocările cuplurilor din România este un studiu cantitativ derulat în cadrul proiectului ”Programe de formare şi psiho-educaţionale bazate pe modele de prevenţie şi intervenţie inovative în sănătatea emoţională”, COD MYSMIS 121344, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare Nr. 264/19.06.2020 încheiat cu Ministerul Cercetării și Inovării în calitate de Organism Intermediar (OI), pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC). *Eisen, B. & Yamashita, L. (2017). Borrowing from Femininity: The Caring Man, Hybrid Masculinities, and Maintaining Male Dominance. Men and Masculinities; 1-20. DOI: 10.1177/1097184X17728552 **Levant, R. (2011). Research in the Psychology of Men and Masculinity Using the Gender Role Strain Paradigm as a Framework. American Psychologist Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams

Facebook a ținut secretă, timp de doi ani, o cercetare internă care sugerează că aplicația sa de Instagram face ca problemele legate de imaginea corporală să fie mai grave pentru adolescente. Începând, probabil, cu 2019, personalul companiei a studiat impactul Instagram asupra stărilor de spirit ale utilizatorilor mai tineri. Cercetările lor au descoperit, în mod repetat, că Instagram nu e chiar benefic, în special pentru adolescente. „Înrăutățim problemele de imagine corporală pentru una din trei fete adolescente”, pare a fi o concluzie a studiului, data publicitatii de Wall Street Journal. „32% dintre fetele adolescente au spus că, atunci când se simțeau rau cu corpul lor, Instagram le făcea să se simtă mai rău”, a raportat o prezentare ulterioară în martie 2020. -- Amazon e un magazin online, la baza. Doar ca, in ultimii ani, a iesit din sfera acestui tip de categorisire si a ajuns intr-o alta sfera. Una mai interesanta. Amazon este, in fapt, unul dintre cei mai mari brokeri de date din lume, al carui principal scop este sa inteleaga intentiile achizitive ale celor care ii calca pragul. Ca sa faca asta, foloseste date diverse, trucuri diverse si, fie ca vrem, fie ca nu, a inspirat zeci, sute si mii de alte magazine online din lume sa-i copieze obiceiurile. -- Si asa ajungem la subiectul mare de astazi, cel legat de profilare. Pentru ca, intr-o forma sau alta, tot ce am discutat mai sus, toate aceste tehnologii, ofera companiilor de internet date din ce in ce mai multe despre utilizatorii de internet. Ce fac companiile cu aceste date?

Reglementarea internetului. Cine e responsabil pentru derapajele din online? În timp ce mediile clasice de informare în masă cum ar fi radioul sau televiziunea sunt supravegheate de CNA, organism care poate aplica sancțiuni pentru derapaje, internetul rămâne un vest sălbatic în care limitele sunt setate, în mare, de fiecare dintre noi. Dar cine poartă, totusi, responsabilitatea pentru greșelile influencerilor, a campaniilor de digital marketing cu mesaje gresite, a dezinformărilor sau bullingului? Ar trebui să reglementăm internetul sau îl lăsam așa? Marian Hurducaș, realizatorul acestei ediții de Upgrade 100 Live, a încercat să răspundă la aceste întrebări plus multe altele alături de Ana Maria Udriște, avocat specializat în digital și industria creativă, fondator avocatoo.ro. Întrebări și subiecte analizate: Reglementarea internetului. O facem sau nu? Pandemia a scos la iveală realele probleme ale internetului sau doar le-a accentuat? Guvernele încearcă să reglementeze mediul și digital și jucătorii principali din acest segment. Ce exemple concrete avem de încercări, dar și de reușite? Dreptul la liberă exprimare este invocat foarte des când vine vorba despre mesajele împrăștiate pe social media. Cum ar trebui privit și cântărit de către părțile implicate în acest joc? Influencerii răspund pentru ce fac online? Dar brandurile? Facebook face diferențe între vedete/persoane publice și plebe, că algoritmul nu se comportă la fel cu toată lumea când vine vorba de aplicarea regulilor de conduită pe platformă. Fostul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, a făcut un apel la public la dezbatere pe o problema suspendării fără motiv a unor pagini de Facebook. Există vreun mod sa poți aduce un reprezentant al unei rețele de socializare in Romania? Ana Maria Udriște a fost invitată de Ciprian Teleman la consultări pe acest subiect chiar înainte de a-și da demisia din fruntea ministerului. Interviuri cu el pe tema digitalizării României și a culiselor ei, cu Ciprian Teleman, moderate de Dragoș Stanca, aici și aici. Pot ajunge big tech să fie catalogate drept bun de utilitate publică? Dacă da, cum și care sunt implicațiile pentru stakeholderi? Sunt acești giganti tech în stare să-și gestioneze propriile jucării? Sau sunt depășiți de situație? Calitate vs cantitate în departamentul conținutului multimedia. Reglementarile la nivel European. Măsurile și strategiile referitoare la algoritmul e AI si ML ale UE. La CSR intră și responsabilitatea de a plăti creatori de conținut multimedia cu toate lucrurile în ordine? Un exemplu de influencer care se încadrează la acestă categorie este Aluziva. O ediție audio podcast oferită de Banca Transilvania. Următoarea ediție de Upgrade 100 Live se întâmplă luni, 4 octombrie 2021, de la 19:00.

Pe final de decembrie 2020, Ciprian Teleman devenea ministru la Cercetării, Inovării și Digitalizării. Un minister nou format, compus din mai multe portofolii care fie au fost preluate de la alte ministere mai vechi, fie adăugate. Digitalizarea a fost unul dintre elementele de noutate care s-au regăsit în componența portofoliului unui minister din România, astfel că inevitabil toată lumea și-a pus speranța că lucrurile vor avansa serios în acest domeniu care are impact în toate ariile de dezvoltare a unei țări. Prima ieșire publică a ministrului Ciprian Teleman a fost în luna ianuarie la Upgrade 100, cu Dragoș Stanca. A vorbit atunci despre planurile pe care le are și despre cum vede el pașii și proiectele prin care România se va digitaliza, în sfârșit. Criză politică și digitalizare 8 luni mai târziu, însă, din cauza crizei politice care a apărut în coaliția de guvernare la început de septembrie 2021, Ciprian Teleman și-a dat demisia din funcția de ministru al MCID alături ceilalți colegi miniștri ai USRPLUS, formațiune politică din care face parte. La plecare, fostul ministru a publicat raportul său de activitate, iar acest detaliu a fost și el rândul său analizat în emisiune. Documentul poate fi accesat aici. Dar el nu răspunde la toate întrebările pe care avem, astfel că discuția a vizat inclusiv culisele digitalizării. Ce s-a întâmplat cu digitalizarea din România în aceste 8 luni și ce se va întâmpla de aici încolo? Care sunt proiectele pe care Ciprian Teleman și echipa sa au reușit să le ducă la bun sfârșit și care au rămas pe masă pentru succesor? În condițiile în care politicul e în tot și-n toate, inclusiv în digitalizare, ce șanse avem să vedem digitalizate instituțiile și fluxurile de comunicare dinspre Guvern spre cetățean? Este Planul Național de Redresare și Reziliență singura noastră șansă pentru a păși spre normalitate și dacă dăm greș, cine plătește facturile? Are ceva să-și reproșeze? Acestea sunt doar o parte dintre întrebările pe care Dragoș Stanca i le-a adresat Dragoș Stanca fostului ministrul responsabil cu digitalizare, Ciprian Teleman, în emisiunea Upgrade 100 de luni 20.09, la Radio Guerrilla.

Ce trebuie să cunoască tinerii cercetători la începutul căii lor în domeniul Istoriei, Andrei Eșanu, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române.

Una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă comunitățile în procesul de dezvoltare sustenabilă constă în neparticiparea constantă a membrilor acestora. În România nu avem o cultură participativă dezvoltată, un simț civic ce ar putea să contribuie la dezvoltarea comunitară. Societatea civilă este formată din cetățeni care participă în viață publică, cu scopul de a influență starea lucrurilor, de a-și promova sau apară interesele proprii și ale comunităților din care fac parte pentru a aduce schimbare. Astfel, dezvoltarea comunitară se inspiră din principiul a gândi global și de a acționa local, iar sensul dezvoltării merge dinspre comunităţi spre societatea globală și nu invers. Guerrilla Verde propune o discuţie despre modul în care puterea comunităţii poate contribui la dezvoltarea durabilă în societate. INVITAŢI: Anastasia Staicu - Director, Asociaţia SNK; Tică Darie - Fondator, Made in Roşia Montană; Lorita Constantinescu - Director de Dezvoltare, Ateliere Fără Frontiere; Daniela Militaru - Activit şi Cercetător, InfoClima.ro. Sustainable Living Podcast găzduieşte în format audio evenimentele platformei de educaţie ecologică Guerrilla Verde

Economia circulară este acel sistem care vine cu propunerea de a eficientiza utilizarea resurselor şi de a reduce impactul asupra mediului, în 3 paşi: reducere-reutilizare-reciclare. Acesta se opune modelului liniar, potrivit căruia la sfârşitul unui ciclu de viaţă produsele sunt de obicei aruncate. Economia circulară are nevoie de industrii şi de întreprinderi pentru a lucra la noi modele de afaceri care încearcă să "facă mai mult cu mai puţin", să regândească serviciile şi produsele furnizate. Totuşi, dincolo de inovația tehnică care poate prelungi viaţa produselor, cele mai bune inovații nu vor veni din tehnologie, ci din schimbări sociale, iar acest episod prezentat de Guerrilla Verde aduce în atenţie modele de succes din România. INVITAŢI: Teia Ciulacu, Preşedinte, ViitorPlus - Asociaţia Pentru Dezvoltare Durabilă; Dr. Lorena Axinte, Cercetător & Contributor InfoClima.ro; Ana Maria Răducanu, Antreprenor Social, Magazinul Zero Waste Bucureşti; Corina Murafa, Next Now: Planet & Climate Leader. Sustainable Living Podcast găzduieşte în format audio evenimentele platformei de educaţie ecologică Guerrilla Verde.

Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi. Despre aceste aspecte practice prezentate în cartea lui Marco Andreatta și despre evoluția unui domeniu care a descris raporturile umanității cu spațiul vorbesc matematicianul Liviu Ornea, traducătorul volumului, arhitectul Ștefan Ghenciulescu și Vlad Zografi, coordonatorul colecției Știință. Marco Andreatta este directorul Departamentului de Matematică al Centrului Internaţional de Cercetări Matematice din Trento şi preşedintele Muzeului Ştiinţelor din Trento. Platon nu-i lăsa să intre în Academia sa decât pe cei familiarizați cu geometria, o știință care aduce în discuție aspecte filozofice, dar în același timp dă răspunsuri la nenumărate probleme practice. De la linia dreaptă la spațiile curbe, teoremele din geometrie au făcut mereu ca ceea ce e dificil să devină simplu. Dar în ce mod explorează mintea umană forma lucrurilor? – iată întrebarea pe care și-o pune profesorul Marco Andreatta, invitându-ne într-o călătorie care ne conduce de la Euclid și geometria elementară la Bernhard Riemann și teoriile contemporane ce furnizează fizicii instrumentele pentru a înțelege universul și a încerca să formuleze o „teorie a tot ce există“. Andreatta îmbină rigoarea și claritatea cu arta de a spune povestea fascinantă a geometriei. Găsiți volumul în librării și online pe #Libhumanitas: https://www.libhumanitas.ro/forma-lucrurilor.html

Adrian Apetri lucrează în Olanda, la Janssen, companie deținută de gigantul farmaceutic Johnson&Johnson. Cercetătorul român este directorul științific al Departamentului de Biofizică și Procese Analitice. Mai simplu, departamentul condus de Adrian Apetri verifică chiar calitatea acestui vaccin. Adrian Apetri a plecat din România înainte de anul 2000. Și-a făcut doctoratul în Statele Unite, a muncit acolo și apoi a venit în Europa, unde a lucrat la un start-up care a fost cumpărat de gigantul farmaceutic. Mi-a explicat modul în care s-a construit vaccinul, ce înseamnă mașina de adenovirusuri pe care o folosește. "Este unul dintre acele momente în care putem vedea de ce este importantă investiția în știință. Uite, acum avem cum să ne apărăm." În fapt, oamenii de știință pot să dea acest răspuns de aproximativ zece ani și să construiască adenovirusuri. Adică să facă o machetă, lipsită de conținutul său.

Mutația E484K ce "pare să aibă un impact asupra răspunsului imun al organismului și, posibil, asupra eficacității vaccinale anticoronavirus" a fost identificată și în România. Mutaţia se află în proteina Spike, care stă la baza dezvoltării... citiţi mai departe

Cercetătorii creează lumina ce trece neafectată prin straturi translucide

pi sta între trei și patru, sisteme con echivalent 3 D, organizarea echipajelor de cîte trei persoane, linii de forță a scaiu: 3 bărbați, 3 femei, 2 bărbați și o femeie sau două femei și un bărbat (=4 soluții)

Ce-i cu ele, nu mai insist. Sunt însă curios, de ce prind teren din ce în ce mai mult? La întrebare vă invit să răspundeți și voi mai joi, în comentarii. Dacă n-ați făcut-o deja, vă invit să vă abonați neapărat la canalul lui Cristian Presură: https://www.youtube.com/user/presura1​ M-au inspirat pentru discuția de azi: Zaiafet https://www.youtube.com/user/zaiafet​ Top Opt https://www.youtube.com/channel/UCcUEnyNtKSxu5wtYqBgEsJg​ Atenție, cad mere https://www.youtube.com/user/AtentieCadPrune În limita stocului disponibil, pe mine mă găsiți și aici: Instagram: https://www.instagram.com/andimoisescu/ ​Facebook: https://www.facebook.com/andi.moisescu​ Twitter: https://twitter.com/andimoisescu​ #teoriaconspiratiei​ #cristianpresura​ #andimoisescu

S-a demolat, s-a construit, acum se cercetează. Cercetătorii reprogramează celule iar Borcea și-a lovit soția și se laudă.

Alegerile de anul acesta nu au fost cele mai fericite pentru România. Aproximativ 30% participare înseamnă că cetățenii care nu sunt implicați în treburile politice ale partidelor nu au avut un cuvânt puternic de spus asupra situației actuale. Desigur, contextul pandemic poate fi o scuză dar, personal, consider că nu este. Cercetătorii spun că, este mai sigur să mergi la vot decât să mergi la cumpărături, așa că nu cred că era un risc. În acest episod vă spun 5 motive pentru a merge la vot în 2024. I need you guys. Stay safe. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/alex-do-it/message

Morning Glory 18.05.2020 invitati cercetătorul Cristian Presură, jurnalistul Marius Cosmeanu

Morning Glory 18.05.2020 invitati cercetătorul Cristian Presură, jurnalistul Marius Cosmeanu

Podcast-ul „Noi și Europa” revine cu un episod special dedicat subiectului finanțării cercetării și științei din Republica Moldova. Am decis să abordăm pe larg acest subiect în cadrul unui interviu cu Gheorghe Cuciureanul, expert în domeniul politicii științei. Textul podcast-ului este disponbil aici: https://radiochisinau.md/noi-si-europa-interviu-finantarea-cercetarii-si-stiintei-in-rmoldova-si-ue-o-privire-comparativa---103750.html?fbclid=IwAR2nc2E_pWgwndLV1MwO0SFYtrhpHSuV_p1XTgLRthsEFoFUqWVjVH9QW1E Autori: Mihai Mogildea și Cristina Papușoi Podcast-ul „Noi și Europa” este produs în cadrul proiectului „Noi și Europa: Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de către IPRE în parteneriat cu Radio Chișinău și IPN, cu suportul și în colaborare cu Fundatia Konrad Adenauer Republica Moldova. #NoisiEuropa

De data aceasta, am discutat despre problema finanțării cercetării în Republica Moldova și UE, pornind de la câteva date esențiale. Podcast-ul „Noi și Europa” este produs în cadrul proiectului „Noi și Europa: Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de către IPRE în parteneriat cu Radio Chișinău și IPN, cu suportul și în colaborare cu Fundatia Konrad Adenauer Republica Moldova. #NoișiEuropa

Tech, Physics