Podcasts about Studen

Ieri seară, Ministerul Muncii a publicat pentru transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență prin care se plafonează cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă. Nota de fundamentare a actului normativ nu specifică numărul de angajați din sectorul public care beneficiază acum de plata acestui spor. În afară de angajații din sectorul de ordine publică este greu de înțeles cine ar mai putea beneficia de un astfel de spor de condiții periculoase de muncă. Poate minerii sau petroliștii, dar aceștia nu sunt plătiți de la buget, ci din banii companiilor unde sunt angajați. Mai mult, înțelegem că și în administrația locală sunt plătite astfel de sporuri. Cum va funcționa plafonarea sporului? Dacă în acest moment sporul de condiții periculoase de muncă se plătește la nivelul de 15% din salariul brut, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut. după adoptarea ordonanței sporul va fi de maximum 300 lei brut. Dacă nota de fundamentare a ordonanței de urgență nu specifică mai exact categoriile de personal care încasează acest spor salarial, în schimb, este menționat impactul asupra bugetului. Se vor face economii de 1,35 miliarde de lei, adică aproximativ un miliard la bugetul de stat și alte 298 milioane de lei la bugetele locale. România este în situația bugetară în care contează chiar și 100 milioane, dar 1,35 miliarde de lei? Ministrul educației a dat startul reducerilor de cheltuieli anunțând renunțarea la așa-numitele burse tehnologice și pentru olimpici. Conform ministrului Daniel David, plata totală a burselor școlare este de șapte miliarde de lei pe an. Cert este că, deși tăierea unor burse școlare pare o operațiune pripită, volumul reducerii de cheltuieli și beneficiile pe care bursele le aduc asupra calității procesului de învățământ justifică o asemenea decizie. De fapt, extinderea sistemului de burse dă senzația că statul a dorit să plătească elevii pentru a veni la școală. Ceea ce este în esență greșit. Chiar dacă abandonul școlar este una din marile probleme ale sistemului de educație din România, ideea că statul oferă elevii pentru a-i aduce la școală nu este cea mai inspirată. Am văzut și primele proteste. Studenții nu sunt de acord cu micșorarea burselor, iar un sindicat al polițiștilor a transmis un comunicat în care arată că este împotriva reducerii sporului pentru condiții periculoase de muncă. Dar, aceste măsuri sunt doar începutul. Săptămâna viitoare este de așteptat ca guvernul să publice legislația pe baza căreia se vor aplica măsurile incluse în planul de ajustare bugetară și în programul de guvernare. Atunci, vom avea creșteri de TVA, de impozit pe dividende, de accize sau a impozitului pe proprietate. O bună parte din măsuri sunt deja anunțate în programul de guvernare. Săptămâna viitoare se vor supăra antreprenorii, oamenii de afaceri și managerii din sectoare economice foarte diferite. Evident, nimeni nu este fericit când trebuie să plătească taxe sau impozite mai mari. Va urma probabil și o listă cu investițiile care se opresc. Evident, toată lumea va fi supărată. Dar, să nu ne prefacem că nu știam. Anul trecut, încheiat cu un deficit de 9,3% din PIB - ESA, cu o creștere a salariilor bugetare cu 31 miliarde de lei, adică cu 24%, cu o creștere a investițiilor cu 20 miliarde de lei față de anul 2023, era clar că suntem în fața unor excese bugetare. Fiecare a beneficiat în felul lui, mai mult bugetarii, mai puțin micii antreprenori și companiile care au putut vinde într-un climat inflaționist. Anul trecut, au fost bani în piață. Anul acesta, plătim toți. Unii mai mult, alții mai puțin. Acesta este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru ca bugetul României să se echilibreze parțial. Dacă acest lucru nu se va înțelege, dacă sindicatele vor protesta, dacă tăierile de cheltuieli și măririle de taxe vor fi contestate în stradă sau în instanță, România are mari șanse să se prăbușească din punct de vedere bugetar.

Președintele României, Nicușor Dan, participă  la prima sa reuniune a Consiliului European, la Bruxelles. Discuțiile din cadrul Consiliului vor aborda subiecte esențiale pentru viitorul UE, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, securitatea europeană și extinderea UE. Apărarea este în centrul discuțiilorde la summit. Șeful statului spune că va discuta și despre susținerea Republicii Moldova. Deficitul bugetar și PNRR, în centrul discuțiilor dintre N. Dan și șefa CE În marja summitului, Nicușor Dan și Ursula von der Leyen vor discuta și despre problema deficitului bugetar excesiv din România și a fondurilor primite din PNRR. Studenții protestează în București și în mai multe orașe din țară Protest al studenților față de tăierea burselor: „Tăiați din corupție, nu din educație!”, spun tinerii. Manifestații au avut loc în București și în mai multe orașe din țară. Dacă aş fi în locul lor, şi eu aş protesta, spune ministrul educației, Daniel David. Avocatul Előd Kincses -  „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață Vorbim și despre cine a fost avocatul Előd Kincses -  „luptătorul singuratic pentru dreptate” a încetat din viață la 83 de ani. Kincses l-a apărat pe pastorul László Tőkés în procesul de la Timișoara cu autoritățile comuniste, proces care avea apoi să ducă la izbucnirea Revoluției din decembrie 1989.  Un portret al său vom avea în 40 deminute.

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Se studenými končetinami, zejména s prsty u nohou, se můžete potýkat i v létě. V zimě je to normální reakce organismu na chlad. Co vše to může způsobit a kdy už studené nohy ruce a nohy nebrat na lehkou váhu?

Adrian Baumgartner wuchs in einem kleinen Bauerndorf im Bernbiet auf. Mit der Schulzeit begann für Adrian eine lange und schwierige Zeit, in der er immer wieder sehr negative Momente erlebte. In der Familie war er trotzdem immer der fröhliche, lustige und liebe Junge. Er liess sich von klein an nicht viel anmerken, wenn er Schwierigkeiten hatte und baute so über die Jahre eine dicke Scham-Mauer auf. Diese Mauer von Scham beeinflusste das «Werden» von Adrian massiv und ist rückblickend sowohl Fluch als auch Segen. Heute ist Adrian Geschäftsführer des Alterszentrum Mattenhof in Bern, arbeitet nebenberuflich als Dozent im Careum Aarau und zieht als Berner Liedermacher «Trubädur» durch die Deutschschweiz. Er ist verheiratet, hat zwei fast erwachsene Kinder und lebt in Grossaffoltern.Kultur in Studen.In gemütlicher Atmosphäre geniessen wir zu Live-Musik ein «Chäs, Brot, Wy»-Buffet und im Talk mit Stef Gerber erhalten wir Einblick in das Leben von Adrian.Infos.Anmeldung online auf gms-studen.ch oder 032 372 10 22. Erwachsene: CHF 20.–, Lernende/Studierende: CHF 10.–, Türöffnung: 19.45 UhrVeranstalter.gms ist eine Bewegung im Berner Seeland mit vielfältigen, kreativen Projekten für Kinder und Erwachsene. Wir geniessen Kultur, erleben Begegnungen und erhalten Inspiration. gms ist Teil von «Kirche ANDERS» der Methodist:innen (EMK Schweiz).

Během covidu se začalo otužovat skoro celé Česko. Skupiny lidí v plavkách obkličovaly řeky, jezera i potoky a podle expertů nemohly udělat lépe. Chladová terapie totiž patří k základním pilířům dlouhého a zdravého života. Podle studií snižuje nemocnost až o třicet procent, je jedním z nejlepších ochránců srdce a cév a pomáhá zvládat i stres. Ideální je ponořit se do zhruba čtyřstupňové vody na dvě až čtyři minuty, a to alespoň třikrát týdně. Poté co člověk vyleze z vody, měl by nechat tělo, aby se samo zahřálo. „Tuto druhou fázi je dobré nepřerušovat tím, že bych se oblékl nebo šel do tepla. Ideální je, abych se dostal do normálu svými vlastními silami. A k tomu pomáhají právě svaly, třes nebo pohyb. V tu chvíli tělo jede bomby,“ říká trenér otužování a český reprezentant ve freedivingu David Vencl. Vysvětluje, že ponor do studené vody funguje dobře při rehabilitaci a uleví od bolesti přetížených svalů. Pokud ale někdo touží svou svalovou hmotu zvětšit, měl by otužování odložit. Proč? Dozvíte se v dalším díle Longevity podcastu Hospodářských novin.

Chodím po Česku a poslouchám útržky rozhovorů ve své rodné řeči. Nejspíš se mi to jen zdá – aspoň doufám –, ale připadá mi, že se většina lidí buď chlubí, nebo si stěžuje. Ale, jak říkám, to se mi asi jen zdá. Jsem příliš zvyklá na Angličany, kteří se chlubí málokdy a místo stížností cedí mezi zuby proslulou větu „Nesmím remcat!“ A ve snaze být vždy zdvořilí zavedou řeč na počasí.

Chodím po Česku a poslouchám útržky rozhovorů ve své rodné řeči. Nejspíš se mi to jen zdá – aspoň doufám –, ale připadá mi, že se většina lidí buď chlubí, nebo si stěžuje. Ale, jak říkám, to se mi asi jen zdá. Jsem příliš zvyklá na Angličany, kteří se chlubí málokdy a místo stížností cedí mezi zuby proslulou větu „Nesmím remcat!“ A ve snaze být vždy zdvořilí zavedou řeč na počasí.Všechny díly podcastu Glosa Plus můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Voice: Magda Neporová, Magdaléna Studená, Natálie Novotná, Štěpán Švagr

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

Česká republika je podle bývalého viceguvernéra České národní banky v zajímavé pozici. Euro sice dlouhodobě více či méně razantně odmítá, pro samotnou eurozónou by ale bylo vítaným novým členem. Protipólem toho jsou Bulhaři: na přijetí eura sedmnáct let pracují, ale bývá jim naznačeno, že je členové měnové unie nechtějí. „Češi budou přijímat euro jen ze zoufalství,“ tvrdí o místní debatě o konci koruny Hampl. „Bude to jen v situaci, kdy budou mít pocit, že je u nás už však tak pokažené, že je potřeba přijmout záchranu ze společného evropského deštníku.“ To vše se odehrává na pozadí turbulentní geopolitické situace ve světě, kdy se Spojené státy pod vedením prezidenta Donalda Trumpa pomalu stahují z pozice světového strážníka. Co by měla dělat Evropa, aby se postavila více na vlastní nohy? Co Mojmír Hampl odposlechl na bruselských chodbách? A proč nemá Amerika ani po třech dominantních dekádách pocit, že je na tom lépe než byla před koncem Studené války?

Presa locală consideră că mișcarea poate avea succes: o bună parte a cetățenilor sunt de acord cu revendicările studențești și ar vota o listă propusă de aceștia. Mișcarea studențească are șanse reale de a câștiga alegerile, relateazăvreme.com care scrie că studenții sârbi cer dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri legislative anticipate. Care sunt șansele lor? Se întreabă publicația.„Decizia studenților de a se adresa regimului actual cu o cerere de dizolvare a parlamentului național și convocare de alegeri parlamentare anticipate nu vine din senin și nu este surprinzătoare.”Toată lumea a înțeles că autoritățile nu numai că au refuzat să răspundă revendicărilor studenților, dar au răspuns crizei politice cu o represiune din ce în ce mai brutală și o propagandă din ce în ce mai josnică.Mai multe sondaje de opinie publicate recent arată că marea majoritate a cetățenilor sârbi susține satisfacerea revendicărilor studențești și că o parte semnificativă a acestor cetățeni ar fi dispuși să voteze pentru o listă susținută de studenți.Dialogul dintre nou premier sârb și universități este sincer?Rectorul Universității de Arte din Belgrad, Mirjana Nikolić, a declarat, referitor la a treia întâlnire care a avut loc  între prim-ministrul Đura Macut și rectorul Universității din Belgrad, Vladan Đokić, că rămâne o întrebare majoră: dacă dialogul dintre guvern și universitate este cu adevărat sincer, citim în n1info.rs.Nikolić a adăugat că, întrucât prim-ministrul este el însuși profesor universitar, ar trebui să înțeleagă poziția comunității academice, relatează site-ul postului de televiziune.„Așadar, dacă, în timpul unei întâlniri, prezinți situația instituției tale, iar apoi ți se cere să te organizezi conform unei metodologii impuse din exterior, cred că nu putem vorbi despre un dialog sincer și complet.”În ceea ce privește reluarea, sau mai degrabă compensarea anului universitar, ea a subliniat că actualul ministru al Educației solicită universităților să stabilească singure data revenirii la cursuri.„Pot spune din partea Universității de Arte că avem un model pentru recuperarea cursurilor, dar nu avem încă o dată”, a spus ea. Pentru că „este total iluzoriu să stabilești o dată fără a lua în considerare factorul esențial în toată această discuție: studenții, desigur”.Sprijin din Luxemburg pentru aderarea Muntenegrului la UEPreședintele Parlamentului Muntenegrului, Andrija Mandić, s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Marelui Ducat al Luxemburgului, Claude Vissel, la Conferința președinților parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene de la Budapesta. Mandić a subliniat importanța sprijinului continuu al Luxemburgului pentru Muntenegru în drumul său către Uniunea Europeană, subliniind că Luxemburgul, cu o populație aproximativ aceeași cu cea a Muntenegrului, reprezintă un adevărat exemplu de succes și de standard de viață european la care aspiră și Muntenegru, relatează rtcg.me.Andrija Mandić a adăugat că, datorită programului de reformă dezvoltat cu succes, Muntenegru are oportunitatea de a utiliza 383,4 milioane euro din fonduri europene și că recenta sa intrare în sistemul SEPA a permis plăți financiare mai rapide și mai eficiente. Au fost evidențiate rezultatele semnificative obținute la sfârșitul anului 2024, când Muntenegru a încheiat trei capitole importante ale negocierilor cu UE. Obiectivul, așa cum a fost anunțat, este de a închide toate capitolele de negociere până la sfârșitul anului 2026 și de a „deveni membru al Uniunii Europene în 2028.”Expoziție de desen arhitectural la Tiranapanorama.com.al scrie despre o expoziție de desen arhitectural la Tirana, curatoriată de Sergei Tchoban, renumit arhitect și fondator al Fundației Tchoban din Berlin.Această expoziție prezintă în Albania o selecție de desene arhitecturale reprezentative nu doar pentru arta desenului, ci și pentru procesul creativ al arhitecturii contemporane și istorice. Sergei Tchoban a fondat Muzeul Desenului Arhitectural din Berlin, o instituție unică ce promovează importanța desenului în arhitectură.De ce are nevoie Tirana de un muzeu de desen arhitectural? Tirana și zonele sale turistice trec printr-o fază de continuă transformare urbană și arhitecturală. Clădirile noi, proiectele inovatoare și dezvoltările urbane necesită o platformă unde cetățenii și profesioniștii să poată înțelege și aprecia procesul creativ din spatele lor. Un muzeu dedicat desenului arhitectural ar servi drept arhivă vizuală a dezvoltării orașului, documentând și expunând proiectele care au modelat și vor modela Tirana. Mai mult, o astfel de instituție ar fi un instrument educațional puternic pentru studenții de arhitectură, design și arte vizuale, oferindu-le oportunitatea de a studia și de a se inspira dintr-o varietate de desene, de la schițe conceptuale la detalii tehnice. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

Studen loan debt collections resume in May and the impacted borrowers are mad at President Trump for this. The Apes give their thoughts on the whole situation and why Trump might have facilitated this. Then the guys discuss Nick Fuentes's critique of the black community and how black conservative influencers are actually in agreement with his assessment. 

Un grup infracțional înregistrat în Ucraina a păgubit la distanță, mai mulți cetățeni letoni de cel puțin 340.000 de Euro. Tinerii polonezi se plâng că politicienii îi tratează în campania electorală drept clickbait, buni să vizioneze meme și clipuri pe Tik Tok, dar nu au oferte adresate lor. Detalii la Revista Presei Europa Plus cu Mircea Trofin. Autoritățile letone, în colaborare cu cele ucrainene au demontat o schemă frauduloasă desfășurată de un grup internațional de crimă organizată care a afectat cetățenii letoni, relatează lsm.lv. Au fost identificate deocamdată 19 victime care au pierdut 340.000 de euro. Membrii grupului infracțional erau înregistrați în Ucraina ca antreprenori în oferirea de servicii de programare, dar pozau drept experți în investiții și promiteau profituri semnificative. Escrocii își convingeau victimele să instaleze un software de acces la distanță pe dispozitivele lor.Peste 30 de precheziții au avut loc în Ucraina, patru persoane, inclusiv organizatorul grupului, au fost arestate.Studenții polonezi cer să fie luați în serios de către alegători„Suntem tratați drept  clickbaituri și consideră că decizia noastră poate fi influențată de meme sau clipuri pe Tik Tok. Dar nu auzim despre educație, îngrijire medicală sau schimbări climatice”, acuză tinerii din „Mișcarea Studenților” și asociația „Vocea Generației” citați într-un articol din wyborcza.pl.  „Candidații nu ni se adresează, de parcă am fi prea tineri să vorbim și prea bătrâni pentru ca ei să fie interesați de noi. Suntem absenți din discursurile și programele lor. Nu vrem să fim clickbaituri. Dorim ca politicienii să se intereseze de noi, nu că suntem alegători la modă sau că merită să aibă un contact cu noi. (...) Noi am votat în masă la alegerile parlamentare din 2023, noi am fost cei responsabili de cozile din fața urnelor,” continuă tinerii.Profesorul de științe politice, Bartłomiej Biskup, de la Universitatea din Varșovia spune că  politicienii își desfășoară campaniile „economic,” concentrându-se doar pe obiective foarte specifice și concrete, încercând să ajungă la acele grupuri sociale care cu siguranță îi vor vota.Conflict între studenți și lectorul unei universități din CracoviaȘi tot wyborcza.pl scrie despre rectorul Universității Jagellonne din Cracovia care a chemat poliția după ce un grup de studenți i-a întrerupt discursul ținut în timpul Zilei porților deschise. Rectorul i-a suspendat, a inițiat proceduri disciplinare și a contactat poliția. „Rectorul și universitatea au fost defăimați, iar noi am fost expuși unei pierderi de încredere,” susține universitatea.  Aproximativ 10 studenți au întrerupt ceremonia cerând socoteală pentru starea în care se află unul dintre cămine.„Suntem aici pentru că în urmă cu nouă luni, am intrat în grevă și am ocupat căminul. La momentul respectiv, conducerea a promis că îl va renova, va suspenda planul de vânzare și îl va reda studenților. Până în prezent, aceste promisiuni nu au fost respectate", a strigat unul dintre studenți într-un megafon.„Solicităm declarații oficiale. Aici și acum", a spus un altul, susținând că rectorul ignoră scrisorile studenților pe această temă..În ultima sa apariție publică, Papa Francisc a purtat un omofor din BulgariaÎn cadrul ceremoniei de la Bazilica Sf. Petru, papa a purtat un veșmânt pe care l-a primit în dar în timpul vizitei făcută în Bulgaria, în perioada 5-7 mai 2019, relatează dnes.bg. La sosirea sa pe aeroportul din Sofia, prim-ministrul de atunci Boyko Borissov i-a dăruit un omofor, o icoană brodată cu aur și iaurt bulgăresc, scriu jurnaliștii.Cuvântul „omophorus” provine din greacă și înseamnă „acoperire sau văl protector”. În teologie, este un element liturgic care face parte din veșmintele unui episcop sau ale papei.Omoforul a fost creat de o specialistă bulgăroaică în fabricarea veșmintelor liturgice și brodarea lui a luat 3 luni.Au participat la Revista Presei Europa Plus:Marcin  BROZEK, PoloniaFilip WALICKI,  PoloniaRostislava RUSEVA, BulgariaAļina KAMINSKA, Letonia

Studené nohy jsou trochu větší problém než studené ruce, protože chlad a necitlivost můžou narušit naši stabilitu. Nastává problém s vyrovnáváním povrchů, můžeme zakopávat. Co všechno stojí za studenými končetinami?

Studené nohy jsou trochu větší problém než studené ruce, protože chlad a necitlivost můžou narušit naši stabilitu. Nastává problém s vyrovnáváním povrchů, můžeme zakopávat. Co všechno stojí za studenými končetinami?

Chaos a totální nejistota, nepředvídatelnost, všechno vzhůru nohama. To všechno teď vnesl do vztahů s Evropou Donald Trump. V minulých dnech vyslal do Evropy svého viceprezidenta a několik ministrů, aby v Mnichově v rámci bezpečnostní konference a částečně i v Polsku nastínili, jak si představuje bezpečnost našeho kontinentu a postoj vůči ruské agresi proti Ukrajině. Která je klíčová pro budoucnost celé Evropy.

O studené válce zdánlivě víme vše – ale opravdu jen zdánlivě. Historie je kromě toho z velké části o tom, jak ji interpretujeme. A v obou těchto měřítkách, v přinášení nových faktů i v interpretaci minulých dějů, vyniká kniha Sergeje Radčenka, původem ruského historika, který dlouhodobě působí v zahraničí. Jeho kniha To Run the World: The Kremlin's Cold War Bid for Global Power zatím vyšla jen anglicky, a to v roce 2024.