Podcasts about finan

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

SD341 - Conheça o Mercado da Saúde na Classe C. Neste episódio, Dr. Lorenzo Tomé conversa com o fundador e CEO do AmorSaúde Ícaro Vilar e o Diretor de Soluções em Saúde Eduardo Cheade, dois líderes do maior ecossistema físico de saúde acessível do país, com mais de 500 unidades no BRasil, Colômbia e Chile e 20 milhões de atendimentos. E eles revelam como funciona o modelo híbrido que une consulta acessível, previsibilidade e sustentabilidade, explicam a diferença entre plano popular e cartão de desconto, e mostram por que milhões de brasileiros estão migrando para alternativas fora dos planos tradicionais. Um episódio essencial para quem quer entender para onde o mercado médico está indo e como se posicionar bem nesse mercado. O podcast Saúde Digital tem o propósito de lhe ajudar a abrir a mente. Agora imagine o quanto 2 dias de imersão com a gente podem impactar o seu negócio médico. A próxima Imersão SD já tem data: 21 e 22 de março/2026. Garanta sua vaga com 10% de desconto na Imersão da SD Escola de Negócios Médicos. FAÇA CONTATO O Background do Ícaro Ícaro é mineiro de Ipatinga que está há 20 anos em Ribeirão Preto/SP, pai de 2 crianças, cruzeirense e formado em Economia pela USP, com MBA Executivo em Finanças pelo INSPER e Gestão Avançada pelo IESE. Atualmente ele é o CEO do AmorSaúde, mas Ícaro vai tirar um ano sabático em 2026 para focar nele e na família. Assista este episódio também em vídeo no YouTube no nosso canal Saúde Digital Podcast! Acesse os Episódios Anteriores! SD340 - IA Generativa na Medicina: Quem Usar 1º Vai Viver Melhor SD339 - A comunicação que fideliza os pacientes SD338 - O Modelo de Negócio Médico Estratégico: CAC, LTV e Ecossistema Music: Climb | Declan DP "Music © Copyright Declan DP 2018 - Present. https://license.declandp.info | License ID: DDP1590665"  

Els pagesos continuen protestant: connectem amb la Bàrbara Julbe i en Nani aprèn el concepte “sofà”. El finançament no era tan singular: ens ho expliquen Jordi Armenteras i Tebi de Foie. Aprenem a reciclar els residus i el rebuig amb Jep Cabestany.

O esporte esteve presente desde cedo em sua vida. Ainda na adolescência, participou intensamente das atividades escolares, onde demonstrou grande aptidão esportiva. Praticou handebol, ginástica olímpica e vôlei, integrando a seleção de base de um clube local e competindo em campeonatos estaduais. Com a entrada na universidade e, logo depois, a maternidade, o esporte ficou em segundo plano. Aos 25 anos, já era mãe de três filhos e viveu, até o início dos 40, um período dedicado à família e à carreira. A corrida passou a fazer parte de sua rotina em 2003, inicialmente acompanhando o marido em suas participações em provas de rua. Aos poucos, começou a correr e foi aumentando o envolvimento com a modalidade, até a estreia em maratonas, que aconteceu em 2008, na Maratona de Paris. A partir daí, a corrida ocupou um papel central em sua vida. O casal passou a viajar com frequência para competir, dentro e fora do Brasil, acumulando maratonas e ultramaratonas ao redor do mundo. Em 2018, tornaram-se o primeiro casal brasileiro a completar juntos as seis Majors. Nesse mesmo ano, porém, o diagnóstico precoce da doença de Alzheimer do marido alterou profundamente a dinâmica familiar. Mesmo com a progressão rápida da doença, ainda foi possível participarem juntos de duas edições da Comrades, da Maratona de Boston, em 2021, e da centésima e última maratona dele, em Bento Gonçalves. Diante da nova realidade sentiu que precisava de algo que lhe trouxesse alegria e motivação. Começou em 2022 um desafio: correr uma maratona em cada um dos 50 estados norte-americanos. Em três anos e meio, chegou a correr 13 maratonas em 15 dias e finalizou o projeto em outubro de 2025, tornando-se a primeira brasileira a completar o feito. Ela ressignificou sua relação com a corrida e a utiliza como fonte de energia e equilíbrio, como forma de homenagear e manter-se conectada ao grande parceiro de sua vida. Conosco aqui, a matemática e administradora de empresas, com mestrado em Finanças, ex-professora universitária, gestora financeira e produtora de café, corredora com 190 maratonas e cinco Comrades no currículo, a uberlandense Anamélia Tannús Dami. Inspire-se!  

Îți mulțumesc pentru că asculți podcastul Finanțe.FM cu Daniel Tănase.---Ți-a plăcut? Te rog, dă mai departe!► SUBSCRIBE!Urmărește-mă Online Aici:WebsiteLinkedINFacebookInstagramTikTok

O Start Eldorado destaca a segunda parte da retrospectiva 2025, com os principais temas e entrevistas levados ao ar no primeiro semestre do ano, com destaque para os avanços das aplicações de tecnologia em diversos segmentos como cidades, biometria e identificação, pagamentos e segurança digital. Com apresentação de Daniel Gonzales, o Start vai ao ar todas as quartas-feiras, às 21h, na Rádio Eldorado FM (107,3 para toda a Grande São Paulo), site da Eldorado FM, no Estadão.com.br e assistentes de voz.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Po několika mimořádně silných letech se nad akciovými trhy začíná vznášet otázka, jestli to nejlepší už není za námi. Můžeme růst dál, říká většina oslovených expertů. V záloze ale už mají připravený scénář, kdyby bublina praskla.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

Evropske vlagatelje v 2026 čakajo nove valutne pasti. Ključni dejavnik donosnosti morda sploh ne bo politika ameriške centralne banke Fed, temveč razmerje med dolarjem in evrom. Kakšen bo vpliv Trumpove politike, koncentracije AI-investicij in novega evropskega obrambnega cikla? Na dogodku Money-How Live: Spopad bikov in medvedov sta se v makroekonomskem soočenju pomerila Sašo Šmigić (Generali Investments), zagovornik bikovskih stališč, in Nikola Maljković (Optimtrader), ki je nastopil v vlogi medveda. Dogodek je potekal v začetku decembra 2025, torej še pred decembrsko odločitvijo ameriške centralne banke glede ključne obrestne mere. Povzetek spopada preverite tu https://money-how.si/blog/bik-saso-vs-medved-nikola-pasti-ameriskih-delnic-v-2026-za-evropske-vlagatelje/ ____________________________ NOVA KNJIGA: Mami, oči, ali smo mi bogati? Od žepnine do investiranja. Vodnik za starše, ki želijo razumeti upravljanje denarja in to znanje samozavestno prenesti na otroke. Tiskana knjiga https://money-how.si/knjiga/mami-oci-ali-smo-mi-bogati/ E-knjiga + bootcamp https://money-how.si/knjiga/mami-oci-ali-smo-mi-bogati-2/ ____________________________ Money-How Premium: https://money-how.si/narocnine/ vključuje: - Modri AI - Finančni asistent, ki pomaga pri raznih finančnih dilemah https://money-how.si/modri-ai/ - Taxistent - Davčni asistent, ki pomaga pri oddaji davčne napovedi https://money-how.si/taxistent/ - poglobljene članke ____________________________ Bootcamp v živo: Investiranje – kako sploh začeti Že dolgo razmišljaš o vlaganju in ne veš, kje in kako začeti? Nimaš energije, da bi raziskoval vse podrobnosti. Skrbijo te davki? Presekaj in se nam pridruži v živo, kjer bomo skupaj naredili prvi korak v svet investiranja! Termini: Ljubljana - 22. januar 2026 med 17.00 in 20.30 Maribor 5. februar 2026 med 17:00 in 20:30 Info: www.money-how.si/dogodki ______________________ Finančna delavnica je lahko čudovito darilo. Več preveri https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje v delnice: Kaj moram vedeti, ko se odločam za investiranje v delnice Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje za začetnike. Praktično o osnovah investiranja. Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja _________________________________ DISCORD skupnost: V finančnih zagatah nismo sami, pridružite se nam na Discord Money-How / discord ______________________________ Več o Money-How na https://money-how.si/

Zlato in srebro sta na novih rekordih, poganjajo ju strukturni nakupi centralnih bank in industrijsko povpraševanje. Bitcoin, ki se zadnje mesece vrti okoli 88 tisoč dolarjev, postaja vse bolj koreliran s tehnološkim indeksom Nasdaq. V borznem spopadu Andraž Grahek opozori na cikle in likvidnost, Tilen Šarlah pa zagovarja mega trend plemenitih kovin in tehnično branje kripta. Kaj to pomeni za vlagatelje v 2026? Celoten spopad preverite tu https://money-how.si/blog/bik-tilen-vs-medved-andraz-zlato-srebro-bitcoin-in-pasti-pozne-faze-cikla/ Epizoda objavljena tudi na Youtube https://youtu.be/kyjrOQheGRg ____________________________ NOVO: Mami, oči, ali smo mi bogati? Od žepnine do investiranja. Vodnik za starše, ki želijo razumeti upravljanje denarja in to znanje samozavestno prenesti na otroke. Tiskana knjiga https://money-how.si/knjiga/mami-oci-ali-smo-mi-bogati/ E-knjiga + bootcamp https://money-how.si/knjiga/mami-oci-ali-smo-mi-bogati-2/ ____________________________ Money-How Premium: https://money-how.si/narocnine/ vključuje: - Modri AI - Finančni asistent, ki pomaga pri raznih finančnih dilemah https://money-how.si/modri-ai/ - Taxistent - Davčni asistent, ki pomaga pri oddaji davčne napovedi https://money-how.si/taxistent/ - poglobljene članke ____________________________ Bootcamp v živo: Investiranje – kako sploh začeti Že dolgo razmišljaš o vlaganju in ne veš, kje in kako začeti? Nimaš energije, da bi raziskoval vse podrobnosti. Skrbijo te davki? Presekaj in se nam pridruži v živo, kjer bomo skupaj naredili prvi korak v svet investiranja! Termini: Ljubljana - 22. januar 2026 med 17.00 in 20.30 Maribor 5. februar 2026 med 17:00 in 20:30 Info: www.money-how.si/dogodki ______________________ Finančna delavnica je lahko čudovito darilo. Več preveri https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje v delnice: Kaj moram vedeti, ko se odločam za investiranje v delnice Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje za začetnike. Praktično o osnovah investiranja. Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja _________________________________ DISCORD skupnost: V finančnih zagatah nismo sami, pridružite se nam na Discord Money-How / discord _____________________________ Več o Money-How na https://money-how.si/

Skrbi se namreč kopičijo. So dobički AI podjetij napihnjeni z računovodskimi triki? Kako hitro dohiteva Kitajska? Ali lahko donosi upravičijo enormne investicije, financirane z dolgom? Bo pomanjkanje poceni elektrike omejilo razmah? Na vse to sta na dogodku Money-How Live: Spopad bikov in medvedov odgovarjala Simon Logar iz NLB Skladi in Blaž Hribar iz Pokojninske družbe A. Logar je zagovarjal nadaljevanje bikovskega trenda, medtem ko je Hribar prevzel vlogo skeptika, torej medveda. Povzetek epizode https://money-how.si/blog/bik-simon-vs-medved-blaz-ai-balon-ali-revolucija/ ____________________________ NOVO: Mami, oči, ali smo mi bogati? Od žepnine do investiranja. Vodnik za starše, ki želijo razumeti upravljanje denarja in to znanje samozavestno prenesti na otroke. Tiskana knjiga https://money-how.si/knjiga/mami-oci-ali-smo-mi-bogati/ E-knjiga + bootcamp https://money-how.si/knjiga/mami-oci-ali-smo-mi-bogati-2/ ____________________________ Money-How Premium: https://money-how.si/narocnine/ vključuje: - Modri AI - Finančni asistent, ki pomaga pri raznih finančnih dilemah https://money-how.si/modri-ai/ - Taxistent - Davčni asistent, ki pomaga pri oddaji davčne napovedi https://money-how.si/taxistent/ - poglobljene članke ____________________________ Bootcamp v živo: Investiranje – kako sploh začeti Že dolgo razmišljaš o vlaganju in ne veš, kje in kako začeti? Nimaš energije, da bi raziskoval vse podrobnosti. Skrbijo te davki? Presekaj in se nam pridruži v živo, kjer bomo skupaj naredili prvi korak v svet investiranja! Termini: Ljubljana - 22. januar 2026 med 17.00 in 20.30 Maribor 5. februar 2026 med 17:00 in 20:30 Info: www.money-how.si/dogodki ______________________ Finančna delavnica je lahko čudovito darilo. Več preveri https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (spletna delavnica) Investiranje v delnice: Kaj moram vedeti, ko se odločam za investiranje v delnice Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (spletna delavnica) Investiranje za začetnike. Praktično o osnovah investiranja. Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja _________________________________ DISCORD skupnost: V finančnih zagatah nismo sami, pridružite se nam na Discord Money-How / discord ______________________________ Več o Money-How na https://money-how.si/

De maneira leve, mas muito direta e instrutiva, este Debate 93 fala sobre finanças. É essencial que você ouça e aprenda!

Knih o tom, jak zbohatnout, existují stovky. Nick Maggiulli v té své ukazuje, jak šplhat po žebříčku bohatství.Kniha The Wealth Ladder (Žebřík bohatství) od Nicka Maggiulliho nepřináší jen motivační poučky, ale tvrdá data z amerických domácností. Na nich autor ukazuje, jak je ve společnosti bohatství rozložené i jak se ze spodních vrstev posouvat výš.Jemu samotnému se to povedlo. Přestože vyrůstal v rodině pradleny a řidiče, absolvoval prestižní Stanfordovu univerzitu. Založil si populární blog o financích Of Dollars and Data a dnes spravuje finance bohatým rodinám.Ve své knize dělí domácnosti do šesti úrovní podle bohatství. Jednotlivé levely se neodvíjejí od výše příjmů, ale podle čistého jmění. Což je vše, co člověk vlastní (od auta, přes dům až po úspory na penzi či jakékoliv cenné papíry) po odečtení dluhů. Každá z těchto šesti příček na žebříku bohatství, doplňuje Maggiulli, přináší určitý typ svobody.Na úroveň jedna umisťuje Maggiulli domácnosti, které žijí de facto od výplaty k výplatě, v majetku mají maximálně 10 tisíc dolarů (v přepočtu kolem 200 tisíc korun). Na úrovní dva jsou pak rodiny (majetek 10 - 100 tisíc dolarů), které nemusí v obchodě řešit, zda si koupí ta anebo o dolar dražší vejce.Úroveň tři (100 tisíc až milion dolarů) už dovoluje dopřát si jídlo v téměř jakékoliv restauraci. Od čtvrtého levelu (do jmění 10 milionů dolarů) pak panuje „svoboda cestování“, od páté úrovně (do 100 milionu dolarů) si rodina může dovolit dům, jaký si přeje. Nejbohatší skupina Američanů disponuje k tomu všemu navíc i velkým vlivem.Podobné rozdělení lze použít i pro Česko, má za to analytička One Family Office Anna Píchová, jen v našich poměrech je méně lidí mezi boháči a superboháči.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

Latgales vēstniecības "Gors" nākotne ir neskaidra. Pašvaldībā tiek domāts par koncertzāles reorganizāciju, pat izskanēja, ka to varētu atdot privātās rokās. Lai to nepieļautu, tiek vākti iedzīvotāju paraksti portālā "manabalss.lv". Tagad Rēzeknes valstspilsētas domes vadība saka, ka "Gors" jāpārņem valstij. Notiekošais liek pārdomāt, kā pašvaldības veido savu kultūrpolitiku, kā izmanto lielos kultūras objektus un cik daudz ir jāiesaistās valstij. Krustpunktā analizē un skaidro kultūras ministre Agnese Lāce, Finanšu ministrijas parlamentārais sekretārs Jānis Upenieks, Latgales vēstniecības "Gors" direktore Diāna Zirniņa, Rēzeknes valstspilsētas domes priekšsēdētājs Aleksandrs Bartaševičs un Liepājas valstspilsētas domes priekšsēdētājs Gunārs Asniņš.  

S europoslancem Luďkem Niedermayerem z TOP09 o summitu Evropské rady, miliardách eur pro Ukrajinu a otázkách nad využitím zmražených ruských aktiv na pomoc zemi napadené Ruskem.(Ne)bezpečí #60 s europoslancem Luďkem Niedermayerem z TOP09 o summitu Evropské rady, miliardách eur pro Ukrajinu a otázkách nad využitím zmražených ruských aktiv na pomoc zemi napadené Ruskem.„Babiš říká - podpoříme, ale nezaplatíme. Ovšem někdo to zaplatit musí,“ podotýká český europoslanec a někdejší viceguvernér ČNB Luděk Niedermayer, podle kterého ovšem summit Evropské rady potvrdil silnou vůli Evropské unie nadále podporovat Ukrajinu odolávající ruské válečné agresi. Kde Evropa vezme slíbených 90 miliard eur na pomoc Kyjevu? A kam dospěla debata o využití zmražených ruských prostředků ve výši stovek miliard eur v evropských finančních institucích? Nejen na to se ptal Ondřej Kundra v podcastovém rozhovoru.

Criptomoedas projetadas para manter um valor estável estão ganham peso no sistema financeiro global; há potencial para tornar os pagamentos internacionais mais rápidos e baratos, ao mesmo tempo que levantam riscos para a estabilidade financeira e a política monetária.

Ukrajina dostane od členských států sedmadvacítky půjčku ve výši 90 miliard eur. Je v tom znát jednotný postup Evropské unie? „Jedná se o maximum možného. Státy EU vyhodnotily, že reparační půjčka – tak nazveme půjčku, která by znamenala použití ruských aktiv – je v tuto chvíli neprůchodná napříč veškerým politickým spektrem celé EU. Proto se zvolila tato forma,“ vysvětluje bezpečnostní analytik Vlastislav Bříza.

Byty zdražují raketovým tempem, kvalita výstavby ale často míří opačným směrem. Ani novostavby za miliony nejsou bez chyb a majitelé místo radosti z nového bydlení řeší plísně, tepelné mosty nebo stavební vady. Co si pohlídat?Metr čtvereční pražského bytu je na dostřel hranice 200 tisíc korun. Vysoká cena však automaticky neznamená vysokou kvalitu. Naopak – inspektoři nemovitostí varují, že s tlakem na rychlost výstavby přibývá chyb, které si noví majitelé často uvědomí až ve chvíli, kdy je pozdě. Převzetí bytu nebo rodinného domu přitom patří k nejdůležitějším momentům v životě rodiny.Kdo pořizoval nemovitost před deseti lety, trefil zlatý čas – hypoteční úroky tehdy klesly pod dvě procenta a trh se vzpamatoval z hypoteční krize. „Velký byt v Praze, 3+1 kolem 70 metrů čtverečních, jsme tehdy koupili za sedm až osm milionů. Po pěti letech už to bylo kolem deseti milionů. Když ho dnes koupíme za patnáct, jsme ještě rádi,“ rekapituluje v podcastu Ve vatě Libor Ostatek, hypoteční expert Broker Trust a Golem Finance.O to větší je pak zklamání, když ani za takové peníze není práce odvedena precizně. Podle Michala Flachse, mediátora realitních sporů a mluvčího Asociace inspektorů nemovitostí, je hlavním problémem rychlost. „Dneska chceme mít postaveno za tři měsíce a přitom chceme dům nebo byt na celý život,“ říká.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

Discuțiile de aderare la UE pentru Republica Moldova rămân la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. Chișinăul, însă, nu dramatizează și pune accent pe continuarea reformelor, în așteptarea unei noi oportunități. Cele mai dificile reforme țin de reformarea justiției, anticorupția, dar și de dezvoltarea economică. Noul premier moldovean Alexandru Munteanu a preluat acum ceva mai mult de o lună conducerea executivului cu promisiunea de a pune accent pe dezvoltarea economică. Un obiectiv susținut și de UE prin planul de creștere economică de 1,9 miliarde. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este expertul economic de la Chișinău, Dumitru Pîntea, cu care am discutat despre perspectivele de creștere economică a Republicii Moldova Temele ediției: - Republica Moldova urmărește cu mult interes unul dintre cele mai spectaculoase procese de judecată din istoria statului. Este vorba de procesul lui Vlad Plahotniuc, acuzat de mai multe scheme de corupție. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”. - La Bruxelles începe summitul Consiliului European, un summit de la care Republica Moldova aștepta lansarea negocierilor politice de aderare. Discuțiile rămân, însă, la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. O corespondență de Mihaela Gherghișan. - Rusia nu este interesată nici de o pace durabilă, dar nici să câștige războiul în Ucraina, avertizează la RFI Thierry Wolton, jurnalist istoric și scriitor francez. Putin așteaptă mai degrabă ca America să își piardă interesul în războiul ruso-ucrainean. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. - O misiune a FMI constată că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, Republica Moldova înregistrează o recuperare treptată. - Chișinăul reiterează că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, iar o decuplare de Ucraina va veni firesc în următoarele etape de negociere. - Autoritățile moldovene inițiază verificări privind folosirea termenelor „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor. Știrile zilei: O echipă a FMI a purtat în ultimele două săptămâni discuții cu autoritățile Republicii Moldova, iar șefa misiunii, Alina Iancu, a declarat la încheierea misiunii că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, FMI atestă o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale. FMI constată în Republica Moldova o creștere economică impulsionată de cererea internă, dar și riscul unor dezechilibre externe crescânde pe fundalul unui grad sporit de incertitudine. Rata de creștere a PIB-ului va fi de 2,7 la sută în acest an. Finanțarea substanțială acordată de UE a ajutat la protejarea populației și agenților economici de cel mai recent șoc energetic. Inflația a scăzut și se așteaptă o revenire a ratei inflației în intervalul țintit de Banca Națională a Moldovei (BNM) între 5 și 6,5 la sută în acest an. Experții FMI prognozează pentru anul viitor o creștere a PIB de până la 2,3 la sută, impulsionat de recolta bună din anul curent și de cererea internă, și o creștere de 3,7 la sută până în 2028. Totuși, misiunea FMI notează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân extrem de incerte din cauza numeroaselor riscuri care țin în principal de sporirea efectelor negative ale războiului din Ucraina, dar și de riscul de întârzieri în implementarea reformelor și utilizarea necorespunzătoare a finanțării externe. Pe de altă parte, creșterea economică ar putea fi chiar impulsionată de o implementare accelerată a reformelor, dar și de evoluțiile mai favorabile în plan geopolitic. *** Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și a subliniat că, în etapele următoare ale procesului, decuplarea de Ucraina va fi una firească, întrucât fiecare stat candidat are propriul set de priorități de reformă. „Astăzi la Bruxelles începe ultimul summit al UE din acest an. Ungaria se opune deschiderii negocierilor politice cu Ucraina, motiv pentru care, pentru Republica Moldova, au fost deschise zilele trecute negocierile tehnice pe capitole, decizia politică urmând să aștepte un consens la nivel european”, spune viceprim-ministra pentru integrare europeană din Guvernul de la Chișinău, Cristina Gherasimov. *** Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) vor iniția verificări privind modul în care operatorii economici folosesc termenii „eco”, „bio”, „ecologic” și „organic” în denumirea produselor și a mărcilor înregistrate. Utilizarea neautorizată a acestor noțiuni poate induce în eroare consumatorii, defavorizează producătorii onești și atrage sancțiuni, anunță autoritățile de la Chișinău.

Liderii Uniunii Europene incearca sa ajunga astazi la o intelegere despre cum să finanţeze Ucraina urmatorii doi ani. Opţiunea preferată este utilizarea activelor ruseşti îngheţate în UE, dar care depinde de aprobarea improbabila a Belgiei. Pe agenda intalnirii este si extinderea Uniunii Europene, dar nu sunt vesti prea bune nici pentru Kiev, nici pentru Chisinau. Dezvoltam imediat.     "Franța nu semnează acordul cu țările Mercosur". Proteste violente la Bruxelles Presedintele Emmanuel Macron anunta ferm de la Bruxelles: "Franta nu semneaza acordul cu tarile Mercosur", sub presiunea agricultorilor si a unei clase politice care se opune aproape in unanimitate acordului cu blocul sud-american. Sunt proteste violente la Bruxelles, aproximativ 10.000 de fermieri au iesit in strada cu utilaje.  Economist: măsurile fiscale ale guvernului sunt luate strict politic, fără studii de impact Salariul minim va creste anul viitor, dar de la 1 iulie, nu de la 1 ianuarie, cheltuielile in administratia centrala vor fi reduse cu 10%, fara a fi afectate salariile de baza, impozitul minim pe cifra de afaceri scade la 0,5% , in timp ce parlamentarii si partidele pierd zece la suta din venituri. Economistul Adrian Negrescu spune ca masurile fiscale ale guvernului sunt luate strict politic, fara studii de impact. Companiile care produc in Romania sunt sanctionate  asa cum nu se intampla in lumea civilizata, mai atrage atentia economistul.  Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei a fost adoptată de Parlament. Care sunt schimbările Actul normativ a fost retrimis Parlamentului de Nicușor Dan pentru reexaminare, însă obiecțiile președintelui au fost respinse, astfel că proiectul a trecut în forma în care a fost adoptat prima dată. Odată cu promulgarea legii, Parchetul General nu va mai avea nicio scuză să nu condamne în mod sistematic antisemitismul și xenofobia, spune  politologul Cristian Pîrvulescu. Ii veti asculta argumentele in 40 de minute.   

As homenagens às vítimas do massacre de Bondi continuam, à medida que se iniciam os funerais. Grupos judeus apelam ao primeiro-ministro que não esqueça o combate ao antissemitismo, numa altura em que avançam reformas significativas às leis sobre armas de fogo da Austrália, em vigor há várias décadas. O ministro das Finanças, Jim Chalmers, vai revelar uma melhoria de 5,4 mil milhões de dólares no orçamento federal deste ano fiscal. Nuno Loureiro, físico português que dirigia um laboratório no Instituto de Tecnologia de Massachusetts, foi morto a tiro em Boston. A Primeira Turma do Supremo Tribunal Federal do Brasil condenoucinco réus do chamado “núcleo 2” da trama golpista.

“Dokler dobička ne realiziramo, je vse skupaj psihološki konstrukt. Ljudje pa se začnejo obnašati, kot da je ta denar že njihov,” opaža psiholog Aleksander Zadel. Po njegovem mnenju prav tu nastane učinek lažnega občutka varnosti, ki vodi v pretirano potrošnjo ali napačne finančne poteze. Posebej je opozoril na nevarnost upanja v investiranju. “Upanje ne sodi v upravljanje premoženja. Ko upamo, smo že prepustili nadzor nečemu zunaj sebe.” Investiranje mora temeljiti na zavestnih odločitvah, jasnih mejah in realnih zmožnostih, ne pa na želji, da se bo trg ‘nekako izšel'. Ob tem spomni: “Če zadenete na loteriji, boste čez dve leti, po vsej verjetnosti, v debeli, globoki depresiji.” “Denar ni cilj. Je sredstvo. Če ga spremenimo v cilj, nas bo vedno držal v stanju tesnobe,” je sklenil Zadel. Po njegovih besedah je najtežja, a pogosto najbolj pravilna odločitev vlagatelja ta, da ob hrupu trga ostane zvest svoji strategiji – in včasih preprosto ne naredi nič ____________________________ Money-How Premium: https://money-how.si/narocnine/ vključuje: - Modri AI - Finančni asistent, ki pomaga pri raznih finančnih dilemah https://money-how.si/modri-ai/ - Taxistent - Davčni asistent, ki pomaga pri oddaji davčne napovedi https://money-how.si/taxistent/ - poglobljene članke ____________________________ Bootcamp v živo: Investiranje – kako sploh začeti Že dolgo razmišljaš o vlaganju in ne veš, kje in kako začeti? Nimaš energije, da bi raziskoval vse podrobnosti. Skrbijo te davki? Presekaj in se nam pridruži v živo, kjer bomo skupaj naredili prvi korak v svet investiranja! Termini: Ljubljana - 22. januar 2026 med 17.00 in 20.30 Maribor 5. februar 2026 med 17:00 in 20:30 Info: www.money-how.si/dogodki ______________________ Finančna delavnica je lahko čudovito darilo. Več preveri https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje v delnice Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje za začetnike. Praktično o osnovah investiranja. Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja _________________________________ DISCORD skupnost: V finančnih zagatah nismo sami, pridružite se nam na Discord Money-How / discord ______________________________ Več o Money-How na https://money-how.si/

1. Úrad na ochranu oznamovateľov už môže zachrániť iba Ústavný súd 2. Európska komisia pripravila reformu energetickej infraštruktúry 3. Finančná neistota zvyšuje úzkosť, riešením je podľa odborníkov plánovanie a odstup 4. Krátko o najnovšom ratingu od Moody's, dohode Únie o zmrazení ruských aktív a ďalšom raste dvoch českých miliardárov

To, že jsou investice jako horská dráha, řadu lidí znervózňuje. Podle průzkumů kvůli volatilitě – tedy tomu, že hodnota akcií lítá nahoru a dolů – někteří raději neinvestují vůbec. Bojí se, že o všechno přijdou. Jenže bez tohoto rizika by akcie nenesly ani zisky. Proto by se investor neměl volatility děsit, měl by si ji oblíbit.„Já bych se na volatilitu díval jako na kamaráda, ne jako na nepřítele, kterého musím za každou cenu z portfolia dostat pryč. Ta volatilita mi pomáhá zažehnout v portfoliu nějaký oheň. Bez volatility a výnosu, který k ní patří, by to portfolio zmrazilo,“ doporučuje v podcastu Ve vatě investor Lukáš Nádvorník, který se díky akciím ve 40 letech zajistil na celý život.Český investor má rád stabilitu – spořicí účet, termínované konto nebo dluhopisy. Ví dopředu, kolik přibližně dostane. Akcie jsou oproti tomu méně předvídatelné. „Akcie je vlastně podíl na vlastnictví nějaké firmy. A ohodnocení akcií je citlivé na zprávy na trhu, na nové informace. Tomu odpovídá nějaká míra rizika. Za riziko, které podstupujeme, dostáváme nějakou výnosovou prémii. Jen díky volatilitě můžeme vydělávat hodně,“ vysvětluje Lukáš Nádvorník.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

O Mistério das Finanças desta semana é um especial sobre a greve geral contra a reforma laboral proposta pelo Governo. E foi gravado a meio do dia 11, dia da greve, com dados parciais, muitas perguntas e algumas respostas.

O superintendente Irenaldo Rubens Nunes Soares detalha as estratégias, programas e fundos que colocam sustentabilidade, finanças climáticas e restauração ambiental no centro da atuação do BNB.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Eduard Răpițeanu lucrează de ani buni la intersecția dintre idei antreprenoriale și fondurile care le pot transforma în realitate. Vine dintr-un domeniu care cere răbdare, disciplină și o atenție specială la detaliu. Dar, mai ales, o înțelegere limpede a oamenilor — a modului în care gândesc și ce așteptări au atunci când pornesc un proiect. În conversația de astăzi, vorbim despre cum se pregătește o firmă pentru finanțare, ce greșeli se repetă aproape inevitabil și cum poate digitalizarea să facă procesul mai clar și mai uman. Discutăm despre ce înseamnă un plan de afaceri solid, despre diferența dintre intenție și execuție și despre felul în care antreprenorii pot învăța să navigheze printre regulile aparent complicate ale fondurilor nerambursabile.00:00 Intro02:32 Despre Eduard și contextul discuției00:05:23 Cum a ajuns Eduard în consultanța pe fonduri europene00:07:56 Ce înseamnă să fii pregătit pentru finanțare00:09:55 De ce mașinile nu ajută un business să crească00:11:34 Asumarea și rolul antreprenorului în firmă00:12:49 Cofinanțarea și frica de contribuția proprie00:15:00 De ce nu există garanții la fonduri europene00:18:07 Greșeli frecvente care duc la pierderea finanțării00:20:34 Cum arată un plan de afaceri realist00:31:47 Viitorul finanțărilor pentru IMM-uri în România 

Evropští a afričtí lídři se ke konci listopadu na společném summitu Africké a Evropské unie pokusili zapomenout na historické křivdy a podívat do budoucnosti. Jednali o bezpečnosti, obchodu, strategicky důležitých nerostech, migraci i mladých Afričanech. Afrika má nejmladší populaci na světě. A africký kontinent roste i ekonomicky. Summit hostilo hlavní město Angoly Luanda.

Psychológovia naozaj hovoria, že ak máme málo peňazí, máme sklony robiť hlúpe rozhodnutia. Ako nepodliehať tlaku vianočného nakupovania a ako sa stať sebavedomejším zákazníkom, ktorý nakupuje šetrí a rozhoduje sa lepšie? V podcaste sa dozviete: Čo s nami robí vianočná reklama a ako prekonať pocit, že musíme nakupovať draho? Ako "vycvičiť" náš mozog, aby nepodliehal tlaku akcií typu Black Friday? Prečo šetríme na maličkostiach, no utekajú nám stovky eur na veľkých poplatkoch? Aké sú najväčšie chyby v rozhodovaní pri finančnej úzkosti? Ako rozpoznať triky predajcov, nenápadné frázy a hlavný znak neférovej hry, aby ste si udržali kontrolu nad peňaženkou? Čo musíte vedieť, kým poviete "áno" zložitému produktu ako hypotéka či poistenie? Aký je najlepší prvý krok, ak chcete začať investovať alebo zmeniť banku? V relácii Ide o peniaze odpovedá Matej Šucha, riaditeľ spoločnosti Mindworx.

Od oktobra je iz kripto trga izpuhtelo več kot tisoč milijard dolarjev tržne kapitalizacije, bitcoin je z rekordnih 126.000 dolarjev upadel na okoli 80.000 tisoč, ta hip se vrti okoli 94.000 dolarjev. Je to začetek okrevanja ali le kratkotrajen odboj po velikem padcu oziroma t.im. relief rally? Epizoda je bila posneta v živo in je že objavljena na Youtube https://www.youtube.com/live/mEA9Y0EQanM V epizodi razčlenimo: – zakaj je sentiment na trgu še vedno krhek, – ali smo tik pred novo kripto zimo, – ali lahko Strategy (nekdanji MicroStrategy), katerega delnica je upadla za 75 odstotkov z vrha, s svojo ogromno zalogo bitcoina povzroči šok na trgu, – kako je kriptozlom izbrisal milijardo dolarjev premoženja družine Trump, a jim hkrati prinesel stotine milijonov, – zakaj je Vanguard po letih odpora nenadoma odprl vrata kriptu, – katere strategije ubrati in kako reinvestirati kripto dobičke, – ter kako januarja 2026 prihaja največji regulativni premik do zdaj – t. i. innovation exemption, ki lahko kripto povsem potisne v mainstream… ali pa odpre vrata novemu valu prevar. Ali bo leto 2026 leto stabilizacije ali leto najbolj divjega kripto cikla doslej? Pred mikrofonom: Domen Kregar, Ilirika ____________________________ Money-How Premium: https://money-how.si/narocnine/ vključuje: - Modri AI - Finančni asistent, ki pomaga pri raznih finančnih dilemah https://money-how.si/modri-ai/ - Taxistent - Davčni asistent, ki pomaga pri oddaji davčne napovedi https://money-how.si/taxistent/ - poglobljene članke ____________________________ Bootcamp v živo: Investiranje – kako sploh začeti v Ljubljani in prvič v Mariboru Že dolgo razmišljaš o vlaganju in ne veš, kje in kako začeti? Presekaj in se nam pridruži v živo, kjer bomo skupaj naredili prvi korak v svet investiranja! Termin: Ljubljana: 22. januar 2025 Maribor: 5. febuar 2025 Info: www.money-how.si/dogodki ______________________ Finančna delavnica je lahko čudovito darilo. Več preveri https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje v delnice: Kaj moram vedeti, ko se odločam za investiranje v delnice Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje za začetnike. Praktično o osnovah investiranja. Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja _________________________________ DISCORD skupnost: V finančnih zagatah nismo sami, pridružite se nam na Discord Money-How / discord ______________________________ Več o Money-How na https://money-how.si/

Češi by měli do „penzijka“ padat automaticky, hned s prvním zaměstnáním. Spoří totiž málo a začínají pozdě. Kdo by se účastnit nechtěl, musel by se ze spoření vyvázat, navrhuje ekonom Stroukal. Funguje to v Polsku i na Slovensku. Nastupující vláda se netají tím, že chce rozhýbat spoření na penzi. Zvažuje, jak snížit poplatky penzijních fondů, zvýšit tím výnosy a přivést ke spoření i mladou generaci. Aktuálně jsou ve státem podporovaných penzijních fondech necelé 4 miliony lidí a celkem 644 miliard korun. Málokomu ale celoživotní spoření dokáže významně vylepšit státní důchod.Ve veřejném prostoru se objevil nápad na založení státního fondu. Taková myšlenka není v Evropě ojedinělá. Státní fond funguje v Polsku, Švédsku nebo na sousedním Slovensku. Všude tam je účast de facto automatická. Kdo ve fondu nechce být, musí se z něj aktivně ohlásit. V roce 2030 bude v Česku už 2,7 milionu penzistů, o 15 % více než nyní. A polštář státních penzí bude třeba doplnit dalšími zdroji. O to víc, jestli přicházející vláda zvrátí reformu penzí.  Ekonom Dominik Stroukal by se nebránil tomu, kdyby vláda Čechy ke spoření  trochu postrčila. *****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

Fico ohlásil veľkú redukciu úradníkov – opak je pravdou, pribúdajú. Predseda vlády použil Finančnú správu na diskreditáciu opozície. Už aj fínsky prezident vidí za mierovými plánmi USA obyčajný obchod.

Šteniatka! Dnes máme pre vás opäť epizódu s kategórie Lužifčák vzdeláva! Samozrejme vás nebudeme vzdelávať my. Ozvali sa nám kamaráti z Finaxu, lebo ich chalani majú novú knihu, Koľko stojí vaše šťastie? A je dôležité aby sa dostala medzi ľudí. A tak nás poprosili, či by sme nevyspovedali jedného z jej autorov Šimona. Veľmi zanieteného mladého ekonóma študovaného v Amsterdame, ktorý nám skúsi vysvetliť ako narábať s peniazmi, aby vám z toho nestáli vlasy dupkom. Veríme, že vás táto naša debata bude baviť tak, ako bavila nás.A vybavili sme pre vás aj zľavový kód. "LUZIFCAK10"Na stránke https://www.finax.shop/kniha-kolko-stoji-vase-stastie/A dostanete zľavu vo výške 10 % z aktuálnej predajnej ceny.Kód je platný do 20.12.2025Ak sa vám epizóda páčila a chcete vidieť viac, môžete si pozrieť necenzurovanú, takmer o 32 minút dlhšiu verziu s otázkami od našich patreonov na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠patreon.com/luzifcak⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Alebo na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠herohero.co/luzifcak⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Video môžete sledovať aj na našom Youtube⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠youtu.be/_URp0bYJsjUNáš dnešný hosť je ⁠⁠⁠⁠linkedin.com/in/Simon-pekar-614238224/Prípadne nás môžete pozvať na kávu na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠buymeacoffee.com/luzifcak⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Môžete nás podporiť aj kúpou Merchu ►►►⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Luzifcak.com⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Všetky dôležité odkazy nájdete aj na linku ►►►⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠luzifcak.bio.link⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠UPOZORNENIE: Toto je komediálny podcast dvoch komikov, ktorí sa niekedy viac a niekedy menej úspešne snažia každú situáciu premeniť na vtip a nenavádzajú nikoho na nič nesprávne. Všetko, čo je v ňom povedané, je humor a nemalo by byť brané doslova alebo nebodaj vážne. Informácie zaznievajúce v tomto podcaste slúžia výhradne na vzdelávacie a zábavné účely. Nič z obsahu nie je finančné poradenstvo ani odporúčanie na nákup či predaj akýchkoľvek investícií. Finančné trhy a investovanie sú spojené s rizikom a pred akýmkoľvek rozhodnutím by ste sa mali poradiť s kvalifikovaným odborníkom. Hostia aj tvorcovia podcastu nenesú zodpovednosť za vaše investičné rozhodnutia. Obsahuje vulgarizmy, satiru a zvieratá chované v zajatí. Akákoľvek podobnosť postáv z našich príbehov so živými je čisto náhodná. Sledujte len po dovŕšení dospelosti alebo so súhlasom rodičov. V prípade výpadku celkovej kamery môže fotosenzitívnym ľuďom spôsobovať epileptický záchvat, vegánom zvracanie, mäsožravcom hlad a národovcom svrbenie. Kubov hlas môže vyvolať rezonovanie stredného ucha. Vlastne by to nemal pozerať nikto.Na epizóde spolupracovala firma Finax Tech s. r. o.

Today I am in conversation with not one but three guests! We're talking about the incredible impact of the Women's Prize Discoveries from three perspectives - 2026 Judge and Curtis Brown literary agent Ciara Finan, 2022 shortlistee and author of the extraordinary debut novel Ordinary Saints, Niamh Ni Mhaoileoin and Alice Trew, 2024 shortlistee who has just secured a 2 book deal, the first of which The Hungry Dark, will be out in 2027. Ciara talks us through her work as a literary agent and what she'll be looking for amongst entries in the 2026 prize, and Niamh and Alice talk about their experiences as shortlistees and the incredible impact it has had on their careers and their community as writers. The Women's Prize Discoveries is open to all women aged over 18 who are unagented and unpublished, resident in the UK and Ireland, and writing in English, in any adult fiction genre. The deadline for the 2026 prize is January 12th. Submission is free and requires 10k words and a synopsis. See the link below for more details. LinksWomen's Prize Discoveries Ordinary Saints - Niamh Ni MhaoileoinCurtis Brown CreativeCiara Finan at Curtis BrownAlice on InstagramNiamh on Instagram This series of the podcast is sponsored by award winning audio book app xigxagListeners of Not Too Busy To Write can receive their second book FREE To redeem, download the xigxag app from the App Store or Google Play. Go to My xigxag/Settings, then click on Account. Under Vouchers, click on the ‘Enter code' button and add your voucher code TOOBUSY to your account. After your first purchase, your second title will be free!

Hosťom relácie Dírerov filter bol predseda Demokratov Jaroslav Naď. Vyštudoval politológiu na Univerzite Mateja Bela v Banskej Bystrici. Na začiatku kariéry pôsobil v Slovenskej spoločnosti pre zahraničnú politiku. Po skončení štúdia pracoval na Ministerstve obrany, neskôr na Stálej delegácii SR pri NATO a potom ako zástupca riaditeľa mimovládnej organizácie GLOBSEC. Vo svojej profesionálnej kariére sa primárne venoval obrane a bezpečnosti. Kandidoval za OĽANO, na poslanecký mandát však nenastúpil, pretože sa stal ministrom obrany. Po odchode z OĽANO spoluzakladal stranu Demokrati, ktorej je predsedom.V relácii Dírerov filter hovoril aj o tom:- či konanie Richarda Sulíka ničí opozíciu- či opozičnú spoluprácu ohrozuje Zoroslav Kollár- či sa Igor Matovič snaží rozbiť opozičnú jednotu- či má ešte zmysel hovoriť o Hlase- či sa opozícia spojí ešte pred voľbami

Slovenski pokojninski sistem deluje po načelu pretočne blagajne, kar pomeni, da današnji zaposleni financirajo današnje upokojence. A demografska slika se hitro spreminja: rodnost pada, življenjska doba narašča, razmerje med aktivnimi in upokojenimi pa se nevarno premika v napačno smer. Epizoda razčleni, zakaj je pokojninski sistem v sedanji obliki dolgoročno nevzdržen, zakaj pričakovanja o “pokojnini, ki bo že nekako” ne držijo več, ter kakšne posledice bodo imele zamujene reforme. Kako se je iz nekdanjega presežka pokojninske blagajne ustvaril kronični minus, zakaj politiki in populizem zavirajo nujne spremembe ter zakaj bodo prihodnje generacije iz pokojninske blagajne prejele manj, kot pričakujejo. Je pokojninski sistem pravičen in za koga? Pokojnine so navzgor omejene na cca 3.500 evrov! Kako obdržati v pokojninskem sistemu velike plačnike? Tisti z višjo plačo, vplača v pokojninski sistem več kot bo dobil, tisti z nizko plačo, dobi več kot je vplačal. Na jesen življenja je treba imeti vsaj 30 tisočakov prihranke za potencialne zdravstvene težave. Pred mikrofonom: Žiga Vižintin, poznavalec pokojninskih sistemov, Pokojninska družba A Opomba: epizoda je bila posneta pred sprejetjem pokojninske reforme ____________________________ Money-How Live: Spopad biki in medvedi: Kam z denarjem v letu 2026 Kdaj: 4. december ob 17:00 v Kristalni palači Prijava https://money-how.si/dogodki/spopad-bikov-in-medvedov-kdo-bo-zmagal-v-2026/ ____________________________ Money-How Premium: https://money-how.si/narocnine/ vključuje: - Modri AI - Finančni asistent, ki pomaga pri raznih finančnih dilemah https://money-how.si/modri-ai/ - Taxistent - Davčni asistent, ki pomaga pri oddaji davčne napovedi https://money-how.si/taxistent/ - poglobljene članke ____________________________ Bootcamp v živo: Investiranje – kako sploh začeti v Ljubljani in prvič v Mariboru Že dolgo razmišljaš o vlaganju in ne veš, kje in kako začeti? Nimaš energije, da bi raziskoval vse podrobnosti. Skrbijo te davki? Ne veš, kako investiranje vpliva na socialne transferje, kot so otroški dodatki? Presekaj in se nam pridruži v živo, kjer bomo skupaj naredili prvi korak v svet investiranja! Termin: Ljubljana: 22. januar 2025 Maribor: 5. febuar 2025 Info: www.money-how.si/dogodki ______________________ Finančna delavnica je lahko čudovito darilo. Več preveri https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje v delnice: Kaj moram vedeti, ko se odločam za investiranje v delnice Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje za začetnike. Praktično o osnovah investiranja. Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja _________________________________ DISCORD skupnost: V finančnih zagatah nismo sami, pridružite se nam na Discord Money-How / discord ______________________________ Več o Money-How na https://money-how.si/

ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) - Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  - Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Dragoş Damian, Terapia: Nicuşor Dan, discurs de mare CEO, de mare corporaţie, de 1 Decembrie 2025. Aveam nevoie de asta (Ziarul Financiar) Nu este un comentariu de tip odă conducătorului suprem însă, trebuie să recunoaştem, este prima dată când un Preşedinte al României ne vorbeşte, cu candoare, dacă putem spune aşa, despre adevăratele probleme din societate, citim în ZF. ”Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Şi trăim mai bine decât mulţi din oamenii din ţări vecine nouă”. De fapt trăim mai bine chiar decât anul trecut, au crescut salarii şi pensii. “România este o ţară coruptă (…) .Totuşi, suntem mai puţin corupţi decât acum 20 de ani”. Nu trebuie să fim supăraţi pe cei care primesc şpagă ci pe noi, cei care o dăm. Daca mediul de afaceri va înceta să dea şpagă atunci mâine România va fi mai puţin coruptă decât este astăzi. “Avem multe zone de excelenţă în educaţie, dar, în ansamblu, sistemul de învăţământ este slab spre foarte slab. Şi asta o să ne provoace mari probleme în viitor. Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toţi banii pe care noi toţi i-am dus încolo. Dar vedem totuşi primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanţare din PNRR” Discurs de mare CEO al unei mari corporaţii. Dacă recunoşti care sunt problemele reale din organizaţie vei ştii care sunt măsurile de remediere de care organizaţia are nevoie. Şi o vei salva, conchide Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj. ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) George Simion a fost prezent luni, la Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale. Îmbrăcat într-un cojoc tradițional, liderul AUR a participat în orașul Marii Uniri la un miting, alături de câteva sute de membri și simpatizanți ai partidului, care au fluturat steaguri tricolore și au scandat pentru „suveranitate” națională. Este o imagine pe care AUR o pune în scenă cu regularitate, în încercarea de a capitaliza politic curentul patriotic ignorat de partidele politice mainstream. Cu alte cuvinte, „cine nu-i cu noi este împotriva României”, un refren des utilizat în ultimii ani. Faptul că George Simion și ceilalți lideri AUR își autoproclamă regulat patriotismul nu îi face însă cu nimic mai iubitori de țară, remarcă profesorul Adrian Papahagi, care subliniază, într-o analiză pentru „Adevărul”, că patriotismul adevărat se măsoară prin faptele unui om. Radu Carp: Observ un fenomen îngrijorător, normalizarea în societate a discursului de tip AUR - Interviu video (SpotMedia) România se confruntă cu o serie de provocări, de la consolidarea extremei drepte până la o criză internă de reprezentare, dar și una legată de capacitatea de guvernare.  Profesorul Radu Carp a analizat modul în care România a gestionat anul 2025 și de ce formațiunile populiste precum AUR și-au atins maximul de potențial, situat undeva la 40%.  Această ascensiune a extremelor politice face parte dintr-un fenomen european, alimentat de o uriașă criză a reprezentării, generată de rețelele sociale. Cunoscutul analist politic consideră că țara noastră nu are o alternativă la extremism în afara actualei coaliții de guvernare. Mai multe în interviul video de pe pagina SpotMedia. Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  În pandemie, 24.527 de pacienți s-au infectat cu COVID în spitalele din România, potrivit datelor oficiale. Erau oameni internați pentru alte probleme medicale, numite „comorbidități” de cei din Grupul de Comunicare Strategică. Erau părinții sau copiii cuiva, veniți la spital ca să se vindece. Mulți dintre ei au plecat de aici în saci de nailon. După ani buni, instanțele recunosc că ceea ce s-a întâmplat atunci în spitale a încălcat legea. În câteva cazuri, rudele celor decedați au dat în judecată spitalele şi au cerut daune. Pe portalul hotărârilor judecătoreşti din România există patru dosare de acest fel. Unul singur a ajuns, între timp, la finalul procesului. Libertatea vă dezvăluie toate aceste patru poveşti cutremurătoare, dar şi deciziile judecătorilor, în fiecare dintre ele.    Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Ministerul Finanțelor va derula, în perioada 5-12 decembrie, ultima ediție Fidelis a acestui an, potrivit unui anunț al ministerului.  Ediția din decembrie vine cu dobânzi de până la 7,55% la emisiunile în lei și de până la 6,20% la cele în euro. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere. Per total,cumulat, în cele 10 ediții lunare din acest an ale Fidelis, Guvernul a împrumutat de la populație 19,6 miliarde de lei, conform calculelor CursDeGuvernare.ro, ceva mai mult peste ce lua în 2024, când o ediție Fidelis avea loc la 2 luni și Finanțele atrăgeau pe emisiune între 3 și 3,5 miliarde de lei de la populație, pentru finanțarea deficitului bugetar. De notat că titlurile de stat beneficiază de un regim fiscal special, fiind neimpozabile.

I malé poplatky dokážou investic odsát miliony korun. V některých případech si investor za desítky let zaplatí za poradce a produkty dokonce víc, než kolik mu samotná investice vydělá. Poradce se ale přesto vyplatit může.Řada Čechů využívá služby finančního poradce. Ne každý ale ví, kolik peněz ho v průběhu let tato služba stojí. I malý rozdíl v procentech může na poplatcích v horizontu desítek let znamenat celé miliony.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

Dá sa šťastie kúpiť? Ako súvisí s peniazmi a akú úlohu v tom hrá finančná sloboda? O tom hovorí kniha Koľko stojí vaše šťastie? Vo videu sa dozviete odpovede na kľúčové otázky, ktoré ovplyvňujú vaše financie: Koľko skutočne stojí vaše šťastie a dá sa kúpiť? Čo je najväčšie finančné tabu na Slovensku? Aký typ dlhu je skutočne toxický a čomu sa vyhnúť pri kreditných kartách? Prečo investovanie nie je len pre bohatých a ako začať? Aký je najčastejšie zanedbávaný krok k finančnej slobode? Prečo je kľúčové učiť finančným návykom už deti? Čo presne znamená finančná sloboda a kedy ju môžete dosiahnuť? Dobré rady v relácii Ide o peniaze prináša Ján Tonka, ktorý má v spoločnosti Finax na starosti rozvoj služby Finančný kouč a tiež zastrešuje témy osobných financií a finančného vzdelávania.

A tomada de poder por um Alto Comando Militar na Guiné-Bissau na véspera do anúncio dos resultados das eleições gerais de 23 de Novembro foi o tema que dominou esta Semana em África. Neste programa, olhamos também para a situação humanitária no norte de Moçambique, com 82 mil deslocados desde 11 de Novembro e relatos de fome. Destaque, ainda, na cultura para a bienal de dança Kinani, em Maputo, e para a morte de um ícone da música cabo-verdiana, Vasco Martins. A semana foi dominada pela tomada de poder, na quarta-feira, pelos militares na Guiné-Bissau, logo depois das eleições gerais de domingo, 23 de Novembro. A junta militar empossou o general Horta Inta-A como “Presidente de transição” pelo período de um ano. Os militares anunciaram a suspensão do processo eleitoral na véspera da divulgação dos resultados das eleições, cuja vitória nas presidenciais é reivindicada por Fernando Dias da Costa, apoiado pelo PRS e pelo PAI Terra Ranka. O candidato, que escapou da detenção na quarta-feira ao contrário de outros líderes políticos como Domingos Simões Pereira, defende que o Presidente cessante, Umaro Sissoco Embaló, inventou um golpe de Estado porque teria perdido as eleiçoes. Esta sexta-feira, o general Horta Inta-A nomeou Ilídio Vieira Té, antigo ministro de Embaló, primeiro-ministro e ministro das Finanças. Na quinta-feira à noite, o Ministério dos Negócios Estrangeiros senegalês anunciou que Umaro Sissoco Embaló foi para o Senegal a bordo de um avião fretado por este país e que estava “são e salvo”. Na quarta-feira, foi o próprio Embaló que informou a revista francesa Jeune Afrique que teria havido “um golpe de Estado” no país. Porém, a oposição e muitos activistas denunciam tratar-se de uma encenação montada pelo próprio Presidente cessante para impedir a divulgação dos resultados eleitorais. Foi o que nos contou também Domingos Simões Pereira, na quarta-feira, antes de ser detido e levado para a Segunda Esquadra. As condenações à tomada do poder pelos militares e à interrupção do processo eleitoral foram várias, desde a CEDEAO, a União Africana, a CPLP, a União Europeia e a própria ONU pela voz do secretário-geral das Nações Unidas, António Guterres. A CEDEAO criou um comité de mediação que se vai deslocar a Bissau, do qual faz parte o Presidente cabo-verdiano José Maria Neves. A União Africana suspendeu, na sexta-feira, a Guiné-Bissau da organização.   Nampula: “A fome é uma realidade” Em Moçambique, nos distritos de Memba e Erati, na província de Nampula, no norte do país, “a fome é uma realidade”, como nos contou Gamito dos Santos, director da associação KÓXUKHURU, que lançou uma campanha de angariaçao de donativos para ajudar os deslocados. A organização ACLED registou 14 eventos violentos na província de Nampula entre 10 e 23 de Novembro, com extremistas do Estado Islâmico, que provocaram pelo menos 12 mortos. A Organização Internacional para as Migrações fala em 82 mil deslocados desde 11 de Novembro.   Maputo é palco de Bienal de Dança Kinani Ainda em Moçambique, esta semana realiza-se a 11ª edição da Bienal de Dança Contemporânea - KINANI, que arrancou na segunda-feira e decorre até este domingo em várias salas de Maputo. O seu director artístico, Quito Tembe, falou-nos sobre o tema desta edição.   Morreu Vasco Martins, ícone da música de Cabo Verde Ainda na cultura, Cabo Verde ficou mais pobre. Esta semana morreu Vasco Martins, compositor, musicólogo, poeta, escritor e ícone da música cabo-verdiana. Tinha 69 anos. Destacou-se como compositor de música erudita e sinfónica e a sua obra aliou influências clássicas, música eletrónica, jazz e elementos da música tradicional e popular de Cabo Verde.

V novom podcaste vysvetľujeme, prečo sú technologické akcie, kryptomeny aj súkromné úvery na historických maximách a čo môže spustiť ich prasknutie.

Ceny bytů v Česku rostou „do stratosféry“, nový stavební zákon by to mohl změnit, má za to ekonom Miroslav Zámečník. Odblokování stavebních řízení ale nestačí. Je potřeba motivovat obce a zdanit nezastavěné pozemky, míní.V loňském roce přišlo na trh nejméně nových bytů za posledních 10 let, pouhých 30 tisíc. Pro srovnání – v 80. letech to bývalo i 80 tisíc ročně. Hnutí ANO, které nejspíš povede příští vládu, už má připravený nový stavební zákon, kterým chce výstavbu rozhýbat.Zámečník považuje reformu za šanci na obrat. „Kdo má půdu a stavební pozemek, měl by stavět. Ne že by si tam mohl postavit cokoliv, ale to, co předpisy v dané municipalitě připouštějí,“ říká k předloze normy, která vznikla ještě v éře exministryně Kláry Dostálové, v podcastu Ve vatě.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

Kdo mora oddati davčno napoved in kdaj? Kaj, če zamudimo? Ali finančna uprava ve, koliko dividend ali kapitalskega dobička smo ustvarili v preteklem letu? Kako lahko optimiziramo davke? Na vse to in še več bosta odgovarjala davčna strokovnjaka: - Jure Mercina, partner, LeitnerLeitner - Ivan Kranjec, odvetnik in davčni strokovnjak v podjetju CMS Epizoda je objavljena tudi na Youtube/@marjamilic Spopad bikov in medvedov - 4. decembra ob 17:00 https://money-how.si/dogodki/spopad-bikov-in-medvedov-kdo-bo-zmagal-v-2026/ Taxistent - pomočnik pri oddaji davkov: https://money-how.si/taxistent/ V tokratni epizodi boste slišali: 00:00 Uvod v davčno epizodo 02:51 Osnovne informacije o davčnih napovedih 05:59 Težave pri oddaji davčnih napovedi 08:59 Davčne stopnje in obdavčitev dobičkov 11:48 Izvedeni finančni instrumenti in davčne spremembe 14:45 Kriptovalute in davčna obravnava 17:44 Evidenca in dokumentacija za davčne namene 20:35 Prijava nakupov in obveznosti do FURS-a 23:30 Obdavčitev fizičnega zlata in plemenitih kovin 26:28 Obdavčitev premoženja in izvora sredstev 28:59 DDV in obdavčitev zlata ter srebra 30:50 Obveznice in njihova obdavčitev 34:32 Obdavčitev delnic in dividend 38:16 Trgovanje kot fizična ali pravna oseba 44:47 Kripto in obdavčitev 48:51 ETF-ji in njihova obdavčitev 53:24 Utajitev davkov in Lafferjeva krivulja 55:40 Obdavčitev dohodkov in prispevkov 58:31 Poročanje in napovedovanje dohodkov 01:01:52 Integracija brokerjev in e-davkov 01:03:20 Individualni naložbeni računi 01:06:43 Pobotanje dobička in izgube 01:08:17 Obdavčitev obresti in dividend 01:13:10 Navidezna odsvojitev in davčne obveznosti 01:17:43 Obdavčitev dividend in dohodkov 01:18:28 Podaritev delnic in davčne obveznosti 01:19:30 Dediščina in obdaritev 01:21:55 Skupni računi in davčne obveznosti 01:23:38 Davčna optimizacija in napake 01:29:12 Zadnje misli in zaključek ____________________________ Money-How Premium: https://money-how.si/narocnine/ vključuje: - Modri AI - Finančni asistent, ki pomaga pri raznih finančnih dilemah https://money-how.si/modri-ai/ - Taxistent - Davčni asistent, ki pomaga pri oddaji davčne napovedi https://money-how.si/taxistent/ - poglobljene članke ___________________________ Bootcamp v živo: Investiranje – kako sploh začeti (omejeno število) Že dolgo razmišljaš o vlaganju in ne veš, kje in kako začeti? Nimaš energije, da bi raziskoval vse podrobnosti. Skrbijo te davki? Ne veš, kako investiranje vpliva na socialne transferje, kot so otroški dodatki? Presekaj in se nam pridruži v živo, kjer bomo skupaj naredili prvi korak v svet investiranja! Termin: 22. januar 2026 med 17.00 in 20.30 Info: www.money-how.si/dogodki ______________________ Finančna delavnica je lahko čudovito darilo. Več preveri https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje v delnice: Kaj moram vedeti, ko se odločam za investiranje v delnice Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja ______________________ (delavnica) Investiranje za začetnike. Praktično o osnovah investiranja. Prijava: https://money-how.si/izobrazevanja _________________________________ DISCORD skupnost: V finančnih zagatah nismo sami, pridružite se nam na Discord Money-How / discord ______________________________ Več o Money-How na https://money-how.si/

Vanda de Jesus começou por ajudar os pais no restaurante da família. Apostou no marketing e inovação na Microsoft e hoje é co-CEO do Dr. Finanças. E ainda, como equilibra o trabalho e a família?See omnystudio.com/listener for privacy information.

Finančno ministrstvo po opozorilu Evropske komisije, da bi lahko bil slovenski proračunski načrt za prihodnje leto v neskladju z evropskimi fiskalnimi pravili, pojasnjuje, da so dokumente poslali v Bruselj še pred sprejetjem božičnice. Zato napovedujejo podroben pregled izdatkov. Medtem ekonomisti poudarjajo, da se opozorila Evropske komisije ujemajo z njihovimi ocenami: že pred meseci so pristojne opozorili na manjšo rast prihodkov in naraščajočo porabo zaradi reforme plač v javnem sektorju. Slovenija po oceni ekonomistov za zdaj ne krši evropskih fiskalnih pravil, je pa blizu tega. Drugi poudarki: - Slovenija prejela četrto izplačilo evropske pomoči iz mehanizma za okrevanje in odpornost, za naslednje naj bi zaprosila še letos. - Vlada želi z novim interventnim zakonom za zdravstvo izboljšati razmere na kadrovskem področju, pri dostopnosti storitev in glede bolniških staležev. - V Novi Gorici od danes na ogled razstava Mesto na meji, ki predstavlja zgodovino Goriške v 20. stoletju.

Finančni matematik Andrej Maršič se je po selitvah po Evropi s partnerico preselil v Prago in tam zaradi izbruha koronavirusa tudi ostal. Ustvarila sta si družino, vendar nista prepričana, da bo Češka tudi v prihodnosti njihov dom. Nanj tudi službeno ni vezan, zaposlen je v mednarodni korporaciji, ukvarja se z umetno inteligenco in najnovejšo tehnologijo. Nad njo je navdušen in je prepričan, da nam bo v pomoč, opaža pa tudi slabe strani bliskovitega tehnološkega razvoja. “Začeli smo outsourcati razum … Ko imamo kakšno težko vprašanje, je pogosto najlažje vprašati umetno inteligenco, ChatGPT. O težavah ne premislimo več sami, temveč vprašamo nekoga drugega. Bojim se, kam nas bo pripeljala ta lenoba …” Andrej Maršič    

Češi, kteří čekali na zlevnění hypoték, se v nejbližší době nedočkají. Cena „dlouhých peněz“, kterými banky hypotéky financují, je na dlouhodobém rekordu. Zájem o úvěry je přesto velký. Češi rezignovali, říká expert.Od ledna do října si lidé vzali přes 63 tisíc hypoték a banky rozpůjčovaly 265 miliard korun. I když úrokové sazby klesají jen velmi pomalu, zájem o nové úvěry roste, dokládají data z Hypomonitoru České národní banky.Zatímco v minulých letech Češi vyčkávali, zda se trh uklidní a ceny spadnou, dnes je zřejmé, že žádný takový zlom nepřišel a v nejbližší době nepřijde. Odezněl postcovidový efekt útěku na chalupy, firmy vracejí zaměstnance zpět do kanceláří velkých měst, kde chtějí lidé i bydlet.Češi přestávají věřit v zásadní obrat a hlad po bytech se tak vrací. „Byli jsme brždění skutečně vysokými úrokovými sazbami. Lidi uplatňují čistý pragmatismus. Nevěří, že shora přijde nějaký zázrak a začne se obrovsky stavět, že budou nemovitosti dostupnější, bude jich hodně. Začali jsme si uvědomovat, že je asi lepší koupit dražší nemovitost,“ říká v podcastu Ve vatě Libor Ostatek, expert na financování bydlení společností Golem Finance a Broker Trust.Chcete být „Ve vatě“?Zveme na natáčení podcastu Ve vatě: Komu věřit s penězi?Hosty budou Petr Borkovec (Partners), expert Ve vatě Lukáš Nádvorník a nezávislá finanční poradkyně Michala Janatová. Vstupenky jsou ke koupi zde.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.

Debate da Super Manhã: Tema que ganha força em épocas de grande movimentação no comércio e na indústria: os empregos temporários, que movimentam a economia, ajudam quem busca uma renda extra e, muitas vezes, se transformam em oportunidade efetiva. No debate desta segunda-feira (17), o comunicador Tony Araújo conversa com os nossos convidados para falar sobre o que diz a lei dos trabalhos por temporada, as vantagens e desvantagens para os trabalhadores e para as empresas, e quais os motivos para contratação temporária. Participam o diretor da Associação Brasileira do Trabalho Temporário (ASSERTTEM), Cristian Giuriato, o especialista em Finanças e Contabilidade no Serviço Brasileiro de Apoio às Micro e Pequenas Empresas de Pernambuco (Sebrae/PE), Cleto Paixão, e o economista da Federação do Comércio de Bens, Serviços e Turismo do Estado de Pernambuco (Fecomércio/PE), Rafael Lima.

Co dnes všichni oslavují jako revoluční investici, se zítra může proměnit v pouhou bublinu. Od solárního boomu přes GameStop až po umělou inteligenci. Další trendy jsou v pořadí: malé jaderné reaktory a kvantové počítače.Trhy mají tendenci přehánět. To, co dnes vypadá jako revoluce, se zítra může ukázat jen jako nafouknutá bublina. Tedy stav, kdy cena aktiva převyšuje jeho vnitřní hodnotu. Jenže bublinu často poznáme až ve chvíli, kdy splaskne.Typické znaky investičních “hypů”? Raketový nárůst ceny o stovky i tisíce procent během krátké doby.  Bubliny na trzích pohání - často skrze sociální sítě - fenomén FOMO (fear of missing out), lidé se bojí, že pokud nezainvestují teď, přijdou o „další Apple“. Mnohem složitější je z trendu odejít včas. „“Ten poslední to koupí na maximu, nestihne prodat a nikdy nevíte, jestli to nebudete vy,“ varuje analytička One Family Office Anna Píchová v podcastu Ve vatě.Chcete být „Ve vatě“?Zveme na natáčení podcastu Ve vatě: Komu věřit s penězi?Hosty budou Petr Borkovec (Partners), expert Ve vatě Lukáš Nádvorník a nezávislá finanční poradkyně Michala Janatová. Vstupenky jsou ke koupi zde.*****Ve vatě. Podcast novinářky Markéty Bidrmanové. Poslechněte si konkrétní rady investorů a odborníků na téma investic, inflace, úvěrů a hypoték. Finanční „kápézetka“ pro všechny, kterým nejsou peníze ukradené.Vychází každý čtvrtek. Poslouchejte na Seznam Zprávách, Podcasty.cz nebo ve všech podcastových aplikacích.V podcastu vysvětlujeme základní finanční pojmy a principy, nejde ale o investiční poradenství.O čem byste chtěli poslouchat příště? Co máme zlepšit? A co naopak určitě neměnit? Vaše připomínky, tipy i výtky uvítáme na adrese audio@sz.cz.