POPULARITY
Presa din Kazakstan reamintește Rusiei că nu a învins singură Germania nazistă. 15 republici sovietice și-au trimis fii în război, milioane de oameni au murit, dar totul se învârte numai și numai în jurul Rusiei, scriu cazacii. De fapt, soldatul care a înfipt steagul victoriei pe clădirea Reichstagului din Berlin a fost un locotenent cazac de 21 de ani. Eroismul lui nu a fost recunoscut în URSS deoarece tatăl locotenentului era considerat pe timpul lui Stalin, dușman al poporului. De ce nu-l cunosc germanii pe Koșkarbaev? Este o întrebare pe care și-o pune egemen.kz care îi aduce un omagiu lui Rakhimjan Koshkarbaev, primul soldat care a ridicat steagul sovietic pe clădirea Reichstagului din Berlin.„Koșkarbaev a fost locotenent cazac care lupta în Armata Roșie. Pe 30 aprilie 1945, în mijlocul bătăliei și sub o ploaie de gloanțe, a fost primul care a ridicat steagul victoriei deasupra Reichstagului. Nu a fost o reprezentație pusă în scenă, ci un fapt istoric real. Pe atunci, Rakhymjan avea doar 21 de ani. Ca să arate că fascismul fusese învins și că războiul se terminase, și-a riscat viața,” scriu jurnaliștii care adaugă „că despre acest act eroic nu s-a vorbit aproape niciodată. În URSS, se prefera tăcerea, deoarece pe vremea lui Stalin, tatăl său fusese acuzat că este dușman al poporului. Nici în Germania acest nume nu este menționat, deoarece aici, memoria colectivă tinde să glorifice un singur eliberator: Rusia.”„În fiecare an, odată cu apropierea zilei de 9 mai – Ziua Victoriei în Europa – o dezbatere reapare la Berlin: Este corect să comemorăm această victorie alături de ruși? Aceasta este o perspectivă extrem de reductivă. Germania nazistă a fost învinsă nu doar de Rusia, ci de întreaga Uniune Sovietică, o armată colosală formată din zeci de națiuni: kazahi, ucraineni, georgieni, uzbeci, belaruși și mulți alții. Milioane de oameni au participat la război, milioane au murit. Dar numele lor au fost uitate, șterse din memoria colectivă, pentru că nu se încadrează nici în narațiunea eroică naționalistă rusă, nici în mitul occidental. Victoria din 1945 nu a fost doar a Rusiei. Peste cincisprezece republici sovietice și-au trimis fiii și fiicele pe front.”„Iar și iar, totul se învârte în jurul Rusiei. (...) Ca și cum Koșkarbaev nu ar fi ridicat niciodată steagul deasupra Reichstagului. Aceasta nu este pur și simplu orbire istorică. Este un eșec moral. Atribuind victoria în război exclusiv Rusiei, continuăm aceeași veche politică care, deja în 1945, îl uitase pe Koșkarbaev. Cum putem uita milioanele de soldați care au venit din Asia Centrală, Caucaz și Europa de Est? Nu trebuie să reducem o istorie cu multiple fațete la un singur mit etnonațional. O astfel de viziune nu este altceva decât rasism,” conchide publicația cazacă.„Mor încet în fiecare zi” – cartea unui jurnalist suedez despre Nagorno Karabah„Orașul este în ceață,Sunt pe muntele meu,În grădina mea neagră ”Așa începe melodia „Nagorno-Karabach” lansată de o trupă germană în 2007. Datorită acestui cântec, jurnalistul suedez Rasmus Canbäck a auzit pentru prima dată despre Artsakh (Nagorno-Karabah,) aflăm din hetq.am care scrie despre cartea „Mor încet în fiecare zi,” publicată de jurnalist în 2023. Rasmus Canbäck a mers de curând în Armenia pentru a-și prezenta cartea.Rasmus a studiat situația din Caucazul de Sud. În urma războiului din Nagorno-Karabah din 2020, a scris despre conflict, a investigat „diplomația caviarului” a Azerbaidjanului în Suedia și a publicat articole pe platformele media Blankspot, OCCRP, EU Observer și Insider.Cartea „Mor încet în fiecare zi”, dedicată perioadei postbelice din Artsakh, a fost scrisă după o călătorie în zonă în 2021. Prima ediție a fost publicată în suedeză, iar a doua în engleză în 2024, are capitole despre atacul azer din 2023 și strămutarea forțată a armenilor din Nagorno-Karabah.Filiala suedeză a Jurnaliști fără Frontiere i-a acordat Premiul pentru Libertatea Presei pentru publicațiile sale despre Caucazul de Sud și Artsakh.Din cauza publicațiilor sale despre Artsakh, Rasmus este acuzat de azeri că face lobby pentru Armenia. Ambasada Azerbaidjanului din Suedia l-a contactat și i-a oferit o călătorie în Azerbaidjan pentru a asculta ambele puncte de vedere.„Adevărul este că plănuiam să merg acolo, dar mi s-a cerut să semnez un document care recunoștea Artsakh ca parte a Azerbaidjanului. M-am simțit șantajat și am refuzat oferta. Exact despre asta am vorbit și înainte. Astăzi sunt pe lista neagră a Azerbaidjanului, nu pentru că am fost la Artsakh, ci pentru că am studiat metodele azere ale acestui conflict.”Rasmus Canbäck a fost prezentat de presa azeră ca făcând parte dintr-un grupare criminală.Summit UNESCO Turcia-Africa bizimsivas.com.tr scrie despre Summitul UNESCO Turcia-Africa de la Sivas, oraș din centrul Turciei. 22 de țări au participat la evenimentul care „construiește punți de cooperare și moștenire culturală între Turcia și țările africane.”Organizarea evenimentului a coincis în mod semnificativ cu Ziua Patrimoniului African.„Acest summit care reunește tineri din Africa și Turcia, nu este doar o întâlnire; este, de asemenea, anunțul unei viziuni asupra viitorului construită pe conștientizarea unei moșteniri comune. Sunt convins că acest tip de cooperare sub auspiciile UNESCO va consolida înțelegerea interculturală și va contribui în mare măsură la pacea mondială,” a declarat prefectul regiunii, Yılmaz Șimşek.Au participat la Revista Presei Europa Plus: Dariga DANIYAR, KazakhstanSatenik SAMVELYAN, ArmeniaBetul YIGIT, Turcia
Fiecare lucru la care te uiți acum a fost, la un moment dat, o schiță în procesul de cercetare-dezvoltare. E important, deci, să înțelegem cât dedicăm Cercetării și Dezvoltării. Nu de alta, dar asta e singura modalitate de a prevedea ce ne așteaptă în viitorul nu-chiar-îndepărtat. Si, ce să vezi, Cercetarea și Dezvoltare sunt esențiale competitivității și dezvoltării unei economii pentru care se dorește creștere și relevanță. În 2023, România a alocat 0,51% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (C&D), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această valoare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din PIB dedicat C&D. În comparație, media europeană a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare este semnificativ mai ridicată, cu state precum Suedia și Belgia alocând peste 3% din PIB acestui sector esențial. Această discrepanță evidențiază diferențele majore în investițiile în inovare și progres tehnologic dintre România și alte țări europene.Deși autoritățile române și-au propus să aloce 1% din PIB pentru cercetare până în 2027, bugetul actual rămâne mult sub această țintă. Această subfinanțare cronică poate avea implicații negative asupra competitivității economice și a capacității de inovare a țării.Guest: Ada Roseti, o profesionistă cu o carieră remarcabilă în media, comunicare și promovarea științei. A devenit cunoscută publicului larg prin activitatea sa în televiziune, în special ca director de programe pentru Europa de Sud-Est la Discovery Networks, unde a coordonat canale precum Discovery Channel, TLC și Eurosport.Deși a avut oportunitatea de a-și continua studiile doctorale în chimie în Statele Unite, a ales să rămână în România, dedicându-se media și comunicării științei. A fost implicată în diverse proiecte de popularizare a științei, printre care competiția "Games of Science", destinată tinerilor cercetători.Ada Roseti este recunoscută pentru abilitatea sa de a face știința accesibilă și interesantă pentru publicul larg, contribuind semnificativ la promovarea culturii științifice în România.
Iată motivul pentru care a propus un armistițiu de trei zile în apropierea sărbătorii dedicate zilei victoriei în cel de-al doilea război mondial. Presa ucraineană vorbește despre o propunere manipulatoare menită să asigure liniștea unui act ritual – o nouă paradă dedicată cultului necrofil dezvoltat de ruși în legătură cu această zi. „În ajunul tradiționalei isterii victorioase care are loc în fiecare an în Rusia pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul a anunțat un armistițiu de trei zile în Ucraina. Ucraina a respins însă această propunere manipulatoare, amintind că baza unei diplomații autentice nu poate fi decât un armistițiu imediat și fiabil, care să dureze cel puțin 30 de zile,” citim în unian.ua.Jurnaliștii ucraineni spun că doar rușii beneficiază de propunerea lui Putin.„De fapt, Rusia a construit un cult pseudo-religios necrofil în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, conform planului conducerii dictatoriale ruse, pe 9 mai ar trebui să aibă loc un act sacru, un ritual – (adică, n.r.) o paradă în Piața Roșie. Și este extrem de important pentru ruși ca în niciun caz dronele ucrainene să nu participe la această paradă. Pentru că ar putea foarte bine să aterizeze în fața Kremlinului,” mai scrie Unian.Publicația adaugă: „Rușii știu foarte bine că apărarea lor antiaeriană nu este capabilă să le garanteze securitatea, nici măcar în capitală. Dar chiar dacă s-ar putea conta pe apărarea aeriană rusească, o simplă alertă de apărare aeriană în mijlocul unei parade și necesitatea de a-l ascunde pe Vladimir Putin însuși și pe toți oaspeții săi străini undeva într-un adăpost ar fi neplăcută pentru Federația Rusă.”„Mai mult, o anulare a paradei i-ar demoraliza foarte mult pe ruși înșiși. Situația din Federația Rusă nu este deloc aceeași ca acum doi ani sau chiar acum un an. Dacă la vremea respectivă existau mulți voluntari care stăteau la coadă la birourile de recrutare militară pentru a semna un contract, astăzi mobilizarea este problematică.”Ucraina va fi reprezentată la Eurovizion de grupul Ziferblat„Artiștii ucraineni au reușit întotdeauna să se califice în finala Eurovision, însă râvnita victorie a fost obținută doar de trei ori,” relatează tot unian.ua.„Cântăreții ucraineni au impresionat adesea cu talentul vocal pe scena internațională, cucerind mii de fani din întreaga Europă. Au ajuns pe podium de mai multe ori, dar doar trei artiști ucraineni au câștigat primul loc.” Aceeași performanță a fost egalată de Suedia.Prima apariție a Ucrainei la Eurovision a fost în 2003, iar în anul următor țara a obținut prima sa victorie.Anul acesta evenimentul va începe pe 13 mai, iar Ucraina va fi reprezentată de grupul Ziferblat.Partidul aflat la putere în Georgia acuză UE de șantajVisul Georgian răspunde cu ultimatumuri la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, privind posibila reluare a dialogului cu Tbilisi. Ce își dorește „Visul Georgian” și ce măsuri se discută la Bruxelles pentru a „readuce Tbilisi pe calea europeană”?Iată un subiect din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană.Într-un interviu acordat publicației, Marta Kos enumeră deciziile pe care le-ar putea lua Uniunea dacă Georgia nu respectă angajamentele luate din postura de candidat la Uniunea Europeană. Proteste masive au loc în țară de anul trecut, opoziția nerecunoscând rezultatul alegerilor legislative. Partidul aflat la putere, Visul Georgian a format singur parlamentul, opoziția refuzând să preia mandatele. Suspendarea călătoriilor fără vize în UE și înghețarea statutului de candidat, sunt două dintre măsurile pe care le-ar putea lua Bruxellesul pentru a conducerea de la Tbilisi.Visul georgian răspunde Uniunii cu un ultimatum: „Limbajul șantajului” - așa numește controversata președintă a Parlamentului, Chalva Papuashvili, pârghiile de presiune enumerate de comisarul european. În ultima vreme, acesta nu a ezitat să critice Bruxelles-ul acuzând că în Uniunea Europeană „există partidul războiului mondial, alias (Deep State, n.r.) Statul Profund”.Papuashvili susține că finanțează „propaganda violenței și discursul instigator la ură în Georgia.” La fel ca noua administrație americană, UE ar trebui să denunțe „practicile dăunătoare în utilizarea ajutorului extern” și să examineze critic „modul în care banii UE au fost implicați în finanțarea diverselor procese dăunătoare din alte țări, inclusiv din Georgia.”Controversatul președinte al Parlamentului spune că se confruntă cu Bruxelles-ul în numele „poporului georgian,” adaugă publicația.R.Moldova ia măsuri împotriva profesorilor care răspândesc propagandă ruseascăProfesorii din Republica Moldova nu vor mai putea colabora cu organizații care subminează suveranitatea și securitatea statului, potrivit unor modificări propuse la Codul de etică al cadrului didactic, citate de diez.md. Acestea se află în consultare publică până pe 9 mai. Proiectul mai prevede interzicerea manifestărilor extremiste, xenofobe și a implicării în organizații sancționate de Uniunea Europeană.În data de 2 mai, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tot mai muți profesori din unele regiuni ale Republicii Moldova merg la instruiri în Federația Rusă. Aceste întâlniri sunt organizate prin intermediul organizației Evrazia – aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană pentru subminarea independenței Republicii Moldova și afiliată cu oligarhul condamnat Ilan Șor.Acolo sunt reiterate narativele promovate de Federația Rusă la nivel global și, în special, în regiuni. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Salome MIKADZE, GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie
Institutul European de Statistică, Eurostat, publică anual cel mai interesant set de date. Este vorba despre cifrele referitoare la PIB, deficit bugetar, veniturile și cheltuielile bugetului ca procentaj din PIB și, bineînțeles, datoria publică. Toate aceste date sunt publicate nu doar pentru fiecare stat membru, ci și ca serie de timp, în ultimii patru ani, ceea ce oferă posibilitatea realizării unor comparații între economiile europene, dar și o evoluție în timp a indicatorilor macroeconomici. Din păcate, din multe puncte de vedere, datele statistice arată că economia românească este una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană.Iată demonstrația. Să plecăm de la deficitul bugetar. Nu doar că anul trecut a fost cel mai mare din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, dar nivelul deficitului bugetar al României este egal cu adunarea deficitelor a șase state membre: Cehia, Letonia, Estonia, Suedia, Lituania și Olanda.La fel de adevărat este că dacă privim „tabloul de bord” european din ultimii patru ani (2021-2024) România, cu foarte puține excepții, s-a aflat în topul deficitelor bugetare fiind depășită, în unele perioade, doar de Grecia, Italia sau Ungaria.În ultimul timp, în România s-a născut o dezbatere legată de perioada în care se poate reduce deficitul bugetar. Unii economiști consideră chiar că șapte ani ar fi insuficienți, dar evoluția unor state europene arată că reducerea deficitului se poate face destul de repede.Astfel, Italia a reușit în trei ani, din 2021 în 2024, să scadă deficitul de la 8,9% la 3,4% din PIB; Letonia a redus deficitul de la 7,2% la 1,8% din PIB, iar Malta a coborât de la 7% la 3,7% din PIB. Dar marea surpriză este Grecia. Economia care a trecut ani de zile printr-o criză dureroasă arată din nou bine din punct de vedere macroeconomic: deficitul bugetar era în 2021 de 7,1%, iar anul trecut a ajuns la un excedent de 1,3% din PIB. Grecia a realizat o corecție de mai mult de 8 puncte procentuale de PIB în patru ani care pare de domeniul incredibilului și care nu se referă la un deficit primar, un indicator care nu include serviciul anual al datoriei publice, pentru că nu există nicio precizare în acest sens a Eurostat.Un perpetuu punct sensibil al finanțelor publice românești este procentajul din PIB al veniturilor bugetare. Adică, anul trecut, România a avut doar 34% din PIB, față de o medie europeană de 46% și în comparație cu vârful atins de Finlanda de 53% din PIB. La acest capitol, o economie aparte este cea a Irlandei, care iese complet din tipare având venituri bugetare de numai 27% din PIB, dar înregistrând, totuși, excedent fiscal.Dacă la venituri bugetare din PIB România este de departe pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în ceea ce privește cheltuielile situația este mult diferită. În sensul că România cu cheltuieli publice de 43% din PIB este undeva în plutonul de mijloc, în sensul că opt state membre reușesc să aibă cheltuieli mai mici sau egale față de România ca procentaj din PIB.Să remarcăm că anul trecut, la nivel european sunt două state membre care au crescut cheltuielile publice cu peste 3% din PIB față de anul precedent. Este vorba despre România și Austria și chiar dacă în alte state membre au avut loc alegeri nicăieri, în afară de România și Austria, cheltuielile publice nu au „sărit” atât de mult.În fine, să aruncăm o privire și asupra Uniunii Europene. Progresele economice sunt destul de clare: în patru ani creșterea nominală a PIB a fost de aproximativ 3.100 miliarde de euro, deficitul bugetar total a scăzut la 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă că se apropie de pragul Tratatului de la Maastricht. În materie de datorie publică scăderea este mai lentă, 81% din PIB față de 87% din PIB, în anul 2021. Ceea ce arată că procesul de consolidare fiscală se poate face. Totul este să vrei, dar România nu vrea.
Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau
Un sondaj Eurobarometru apărut marți arată lucruri interesante despre așteptările cetățenilor europeni față de Uniune. În același timp, felul în care românii au răspuns întrebărilor își are relevanța lui, inclusiv în contextul apropierii campaniei electorale. Potrivit Eurobarometrului, aproape trei sferturi dintre cetățenii UE (74%) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Este vorba despre cele mai multe răspunsuri pozitive înregistrate vreodată la această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată, în 1983.De asemenea, două treimi dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității.Imaginea Uniunii Europene în ochii cetățenilor se menține la un nivel bun. Astfel, jumătate dintre europeni au o imagine pozitivă, cu cinci procente peste nivelul înregistrat acum doi ani. Dar cu două procente sub cel înregistrat acum trei ani, în momentul invadării Ucrainei de către Rusia.Să mai spunem că numărul celor care au o imagine pozitivă despre UE a crescut cu douăzeci de procente față de toamna anului 2013.În același timp, astăzi, puțin peste o treime dintre cei intervievați au o imagine neutră față de UE și doar 15% o imagine negativă. Dar cum se raportează românii la Uniunea Europeană? În general, pozitiv, dar cu o semnificativă componentă sceptică.Mai precis, când vine vorba despre imaginea de ansamblu față de UE, românii se situează foarte aproape de media înregistrată la nivelul UE.Dacă sunt însă întrebați despre beneficiile înregistrate de țară în urma apartenenței la bloc, lucrurile devin mai nuanțate.Într-adevăr, o majoritate semnificativă, adică 70%, afirmă că România a beneficiat. Cifra este însă cu 4% mai mică decât media europeană, în timp ce 28% - un număr, totuși, semnificativ - sunt de părere că țara nu a beneficiat de pe urma statutului de membru UE, românii fiind depășiți la acest capitol al dezamăgirilor de cehi, italieni, austrieci, greci și bulgari. Contribuția UE la menținerea păcii și la consolidarea securității reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când analizăm răspunsurile la nivel european (35%). Respondenții din România consideră că apartenența la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunități de angajare (42%).Cât despre răspunsurile la întrebarea dacă UE trebuie să-și asume un rol mai puternic în viitor, acestea variază de la 87% în Suedia la doar 47% în România și 44% în Polonia. Și, în timp ce aproape din zece cetățeni ai UE (89%) afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale, doar 75% dintre români cred aceasta.Ce ne sugerează cifrele din dreptul României?Mai întâi de toate, că susținerea față de Uniunea Europeană se menține la cote solide, chiar dacă în unele aspecte ne situăm puțin sub medie.Rezultatele arată că o campanie electorală îndreptată împotriva Uniunii Europene nu poate asigura victoria. În schimb, își poate găsi ecou în rândul unei părți semnificative de electorat, probabil între un sfert și o treime.
Agenți ruși s-au aflat în spatele incendiilor produse în mari centre comerciale din Lituania și Varșovia. Este concluzia procurorilor lituanieni, după două evenimente produse în cursul anului 2024. Anunțul vine în contextul dezvăluirilor de dată recentă potrivit cărora Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a comite acte de sabotaj în întreaga Europă. După cum informează postul public de radio de la Varșovia, procurorii lituanieni consideră că serviciile de securitate ale Rusiei au orchestrat atacurile incendiare de anul trecut asupra unui depozit de mobilă din Vilnius și a unui mare centru comercial din Varșovia.„Aceste acte criminale au fost comise de un grup terorist înființat anterior, care urmărea să comită infracțiuni în Lituania și Letonia, alături de alte persoane”, au declarat autoritățile lituaniene într-un comunicat.Premierul polonez Donald Tusk a menționat că un cetățean ucrainean angajat de agenți ruși a încercat să dea foc și unei fabrici de vopsea din Wrocław.„Aceasta este natura acestui stat”, a scris Tusk pe rețelele de socializare, adăugând că astfel de incidente de sabotaj au fost descoperite în Polonia, Lituania și Letonia și sunt indicii privind acțiuni similare în Suedia.Tusk a anunțat anterior că nouă persoane au fost arestate în Polonia sub suspiciunea de „implicare directă în acte de sabotaj în numele serviciilor ruse”.Procuratura lituaniană a declarat că a colaborat îndeaproape cu autoritățile din Polonia și din alte țări pentru a investiga incendiul de la un mare depozit de mobilă produs la 9 mai 2024.Autoritățile poloneze au legat, de asemenea, incendierea mall-ului din Varșovia de o campanie de sabotaj mai amplă, presupus a fi orchestrată de Moscova.„Este o chestiune foarte serioasă”, a spus Tusk reporterilor, adăugând că aceasta implică mai multe națiuni europene și subliniază un model emergent de operațiuni de sabotaj susținute de Rusia în regiune.Declarațiile liderului polonez vin la câteva zile după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că desfășoară „terorism sponsorizat de stat” împotriva Europei.O amplă investigație de presă la nivel duropean a dezvăluit recent că Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a răspândi dezinformarea, a comite acte de sabotaj și atacuri cibernetice în toată Europa.Jurnaliştii care s-au infiltrat în aceste rețele au văzut şi au primit chiar ei solicitări de a efectua diverse acte de sabotaj, inclusiv acoperirea Cartierului European din Bruxelles cu autocolante anti-NATO sau colectarea adreselor de e-mail a 30 de jurnalişti belgieni consideraţi că simpatizează cu cauza ucraineană. Participanților li s-au promis plăți în criptomonede în schimbul sprijinului.O posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia nu va opri aceste tipuri de atacuri în Europa, au avertizat oficialii de securitate. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Un institut economic german a calculat sumele care au fost acordate ca ajutor Ucrainei. Tema este controversată, iar valorile care circulă în mediul politic sunt foarte diferite. Analiza institutului Kiel arată că Uniunea Europeană a ajutat mai mult Ucraina decât SUA. Una dintre temele confuze din ultimele luni este cea a ajutorului acordat Ucrainei. La nivel înalt, au fost vehiculate o serie de cifre care, însă, sunt contestate fie de către americani, fie de europeni. În acest context, Institutul german Kiel pentru Economie Mondială a calculat ajutoarele acordate de state Ucrainei.Astfel, în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2024, „harta” ajutoarelor este următoarea: Statele Unite – 114 miliarde de euro, Germania -28 miliarde, Marea Britania – 15 miliarde , Franța – 14 miliarde, Japonia -10,5 miliarde, Italia – 10 miliarde, Olanda – 9,7 miliarde, Danemarca – 9 miliarde, Canada – 8 miliarde, Suedia -7 miliarde de euro.Trebuie spus că statele din afara Uniunii Europene au oferit ajutoarele, fiecare în parte, în mod bilateral. În cazul statelor membre, ajutorul acordat Ucrainei se divide în două componente, una bilaterală, alta alocată prin instrumentele financiare create de Uniunea Europeană. Este vorba despre mai multe mecanisme de finanțare, precum Facilitatea europeană pentru pace, Mecanismul de asistență macrofinanciară sau Banca Europeană pentru Investiții (BEI).Trebuie remarcat că în total valoarea ajutorului acordat de Uniunea Europeană este mai mare decât cel al SUA. Ceea ce arată că abordările președintelui american sunt pe de o parte, exagerate, iar, pe de altă parte, de-a dreptul incorecte.La nivel european, ajutoarele cumulate au atins nivelul de aproximativ 134 miliarde de euro, ceea ce însemană o sumă mai mare decât cea alocată de Statele Unite. Pentru a avea un ordin de mărime, să spunem că ajutorul european pe parcursul a trei ani este aproximativ egal cu jumătate din PIB-ul României.Prin Facilitatea europeană pentru pace au fost alocate 50 miliarde de euro, iar un împrumut de 45 de miliarde de euro a fost finanțat din veniturile obținute din activele rusești imobilizate.La nivel militar, acordul de cooperare în domeniul securității semnat în februarie 2024 de către președinții Zelenski și Macron este valabil pentru o perioadă de 10 ani. De exemplu, Franța a înființat un fond de sprijin pentru Ucraina prin care se finanțează, printre altele, producția pentru Ucraina a tunurilor Caesar. Totodată, o serie de IMM-uri franceze din domeniul energiei, infrastructurii, sănătății, aprovizionării cu apă, deminării sau construcțiilor de locuințe au câștigat proiecte finanțate din fondul de sprijin al Ucrainei. În același timp, să nu uităm că Ucraina și Marea Britanie au semnat un tratat pe 100 de ani.Institutul german Kiel face și o statistică, pe țări, pentru trei capitole de ajutor și anume militar, financiar și umanitar. Statele Unite au acordat în majoritate ajutor militar, Uniunea Europeană are doar ajutor financiar și umanitar, ajutorul german cuprinde toate cele trei categorii, dar cea mai parte este constituită de cel militar. În rest, statele au proporții diferite în ceea ce privește cele trei componente ale ajutorului pentru Ucraina.În concluzie, studiul Institutului Kiel arată că Ucraina a primit ajutor, militar, financiar sau umanitar de la 41 de state, state membre ale Uniunii Europene, dar și membri ai G7, grupul țărilor industrializate. De menționat că analiza a ținut cont doar de ajutoarele acordate de la guvern la guvern, donațiile private sau cele de la organizații financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, nu sunt incluse în studiu. Dincolo de cifre, această analiză este importantă pentru că pune la locul lor statele care au ajutat Ucraina și face ordine asupra unei întrebări care se aude tot mai des: cine a plătit mai mult pentru Ucraina?
Presa internațională comentează evenimentele din marea Baltică, după ce două cabluri submarine au fost tăiate duminică și luni. Primul făcea legătura între Suedia și Lituania prin insula strategică Gotland, al doilea lega Germania și Finlanda. Suspiciunile se îndreaptă către o navă chineză, iar comentatorii încearcă să explice semnificațiile. Chiar dacă Marea Baltică a devenit „un lac NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță, incidente suspecte au loc în continuare acolo, notează Le Figaro.Site-ul web Minetraffic a arătat că nava chineză Yi Peng 3 s-a aflat luni în zona cablului care leagă Finlanda de Germania, atunci când acesta a fost deteriorat, deși nu există nimic care să indice că nava a fost implicată.Un expert juridic a declarat pentru Newsweek că orice investigație asupra incidentelor „ar putea dura ani de zile” și ar putea crea precedente pentru viitoarele presupuse incidente de sabotaj subacvatic.Citeste siCe știm despre nava chineză suspectată de sabotarea cablurilor submarine din Marea BalticăPotrivit CNN, ”un oficial american și un oficial de informații occidental au numit Yi Peng 3 drept nava probabil implicată în incident. Cu toate acestea, au spus sursele CNN, SUA nu au găsit încă legături între această navă și statele sau entitățile care ar ordona o astfel de activitate.Astfel de accidente s-au întâmplat în trecut, deși nu într-o succesiune atât de rapidă precum cele două de duminică și luni”.Pentru radioteleviziunea germană NDR, ”întrebarea cine a făcut-o este în discuție și pe conturile OSINT (Open Source Intelligence) de pe rețelele de socializare. Cargoul chinez Yi Peng 3 este considerat o posibilă cauză a pagubei.Un expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate de la Universitatea Kiel, a declarat că infrastructura de sub mare a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani și este vulnerabilă.Multă vreme nimeni nu s-a gândit suficient la protecția lor.Citeste siAnchetă în Suedia, Germania și în Finlanda după ce două cabluri submarine au fost deteriorate în Marea BalticăPotrivit analizei revistei Foerign Policy, ”este extrem de puțin probabil ca cele două cabluri să fi fost tăiate accidental.Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, semnatarii sunt de acord să protejeze instalațiile submarine din apele lor. Dar tratatul – cunoscut sub numele de „constituția oceanelor” – nu specifică ce ar trebui să facă statele de coastă dacă țările rivale cu gândire agresivă folosesc nave nonmilitare pentru a sabota infrastructura din apele lor.Aceasta este dilema pentru țările Mării Baltice (în ciuda dominației NATO acolo) și pentru alte națiuni occidentale: Rusia, China și alte țări pot folosi echipamente private, criminali și alți colaboratori diverși pentru a produce pagube și s-ar putea să nu fie niciodată posibil să se stabilească o legătură între făptuitori și guvernele în numele cărora s-au comis actele dăunătoare.Chiar dacă marina daneză se urcă pe navă, probabil că nu vom ști niciodată ce conversații au avut proprietarul Yi Peng 3 sau comandantul navei cu guvernele Rusiei sau Chinei.Știm pur și simplu că, deși cablurile se găsesc cu ușurință pe hărțile de navigație și astfel ar fi trebuit să fie ușor de evitat, acestea au fost tăiate. (Și nu, o navă comercială chineză nu ar sabota infrastructura submarină în numele niciunui guvern fără permisiunea Beijingului.)De asemenea, știm că Yi Peng 3 are un căpitan rus. Și a avea mai degrabă un comandant de navă rus decât, să zicem, un indian sau un român, cu siguranță face ca sabotajul în Marea Baltică să fie puțin mai simplu”.
Armata germană pregătește companiile din țară pentru eventualitatea unei crize militare ce ar izbucni la granița de est a NATO. Suedia și Finlanda își pregătesc locuitorii să răspundă unor situații de criză. În timp ce Germania și Finlanda atrag atenția asupra războiului hibrid al Rusiei după secționarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică. Nimeni nu-și dorește un război – dar dacă acesta ar izbucni împotriva voinței noastre? Niciun lider politic n-ar vrea să-și ducă țara în război – à propos de ceea ce s-a discutat la un moment dat în dezbaterea prezidențială de luni seara, de la DigiTV. Dar amenințarea rusă îi îndeamnă pe tot mai mulți responsabili europeni să se pregătească pentru ce e mai rău.În Germania, de exemplu, se amplifică pregătirile pentru eventualitatea unui război ”ale cărui repercusiuni ar putea fi chiar mai directe pentru Berlin decât actualul război rusesc din Ucraina”, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Courrier International. Potrivit ziarului, armata ajută acum companiile germane să anticipeze aceste consecințe.Denumită „Operationsplan Deutschland”, inițiativa se bazează pe mai multe scenarii geopolitice posibile, care ar putea merge până la „manevre rusești cu rol de intimidare la granița de est a NATO”.Militarii spun că într-o astfel de situație, „Germania ar deveni un hub pentru zeci, chiar sute de mii de soldați care ar trebui să fie trimiși în Est, alături de materiale de război, alimente și medicamente”. Și lumea economică trebuie să se pregătească pentru asta, chiar de astăzi.Jörn Plischke, locotenent colonel și șef al comandamentului regional din Hamburg, a explicat, de exemplu, că firmele germane s-ar putea confrunta cu o penurie de transportatori:„Aproape 70% dintre camioanele care călătoresc în Germania sunt conduse de șoferi din Europa de Est. Dacă izbucnește un război acolo, unde vor fi acești oameni?”– întreabă militarul.Prin urmare, recomandă pregătirea mai multor angajați germani, astfel încât aceștia să poată prelua sarcinile, în caz de nevoie. De asemenea, trebuie stabilite legături cu pompierii și protecția civilă, contacte utile în caz de criză.„Aceste probleme sunt discutate în toată țara”, precizează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Încercările de spionaj, sabotaj și atacuri cibernetice sunt deja în mod regulat în știri în Germania. Și autoritățile sunt în alertă.Punctele strategice – cum ar fi portul Hamburg – fac obiectul unei atenții deosebite. „A existat deja un exercițiu comun între aviația civilă și armată”, adaugă cotidianul. ”Exercițiul Red Storm Alpha a testat protecția infrastructurii de la docuri și apărarea împotriva tentativelor de spionaj și a actelor de sabotaj.”Iar Germania nu este singura țară în care amenințarea este luată foarte în serios.Suedia și Finlanda, care au aderat la NATO la scurt timp de la invadarea Ucrainei de către Rusia, și-au actualizat îndrumările pentru cetățenii lor despre cum să supraviețuiască războiului.După cum informează CNN, milioane de broșuri au fost distribuite gospodăriilor din cele două țări nordice.Broșurile includ instrucțiuni despre efectele conflictelor militare, cum ar fi întreruperi de comunicații și întreruperi de curent, dar și despre evenimente meteo extreme.Sunt făcute mai multe recomandări, de la stocarea apei îmbuteliate și a produselor sanitare până la cultivarea de alimente comestibile acasă.Iar preocupările au căpătat noi dimensiuni după ce Germania și Finlanda au anunțat luni o anchetă privind secționarea unui cablu submarin de comunicații. Cele două țări au avertizat în legătură cu amenințarea unui „război hibrid” pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Marți 19 noiembrie pornește Sesame Project, o inițiativă dedicată sprijinirii și conectării artiștilor emergenți din Franța, România, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Turcia și Georgia. 10 trupe selectate vor lua parte la tabere de creație și vor concerta în cluburile din București, pregătindu-se pentru o lansare internațională. Primul episod Sesame Live Session îl aduce pe scena din Club Control pe artistul și producătorul moldovean, Mahaya, alaturi de Nerlov din Franța. Mahaya este un artist și producător versatil din Republica Moldova. Născut în satul Taraclia, raionul Căușeni, el și-a început studiile muzicale la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” (2011-2015) și le-a continuat la Academia de Arte (2015-2018) în domeniul Pedagogiei Muzicale.De la vârsta de 22 de ani, Mahaya își începe călătoria ca producător, experimentând cu diferite genuri muzicale și realizând aranjamente pentru diverși artiști din Republica Moldova.Primele creații muzicale proprii încep să fie publicate în 2020. Primul său concert cu piese originale are loc în 2021. În toți acești ani, Mahaya a fost și este într-un proces continuu de căutare a unei formule autentice care să definească atât muzica sa, cât și procesul său creativ. În iunie 2024, lansează albumul „Signal in the Wind”, o colecție de cântece noi, într-un format alternativ.Finanțat de Uniunea Europeană prin programul LIVEMX și implementat de Asociația Star Education, în parteneriat cu Institutul Francez din România, proiectul SESAME creează un spațiu vibrant de colaborare interculturală prin muzică în București. 10 trupe selectate vor lua parte la tabere de creație și vor concerta în cluburile din București, pregătindu-se pentru lansarea internațională – Set Sail To Music Export.Artiștii participanți în proiect au fost aleși de către un juriu internațional format din profesioniști din industria muzicală din România, Bulgaria, Franța, Suedia și Grecia. Aceștia vor participa, în perechi de câte 2 trupe/artiști în tabere de creație și vor susține apoi un concert comun într-un club din București. Pe parcursul taberelor de creație vor fi asistați de producători muzicali experimentați și vor participa la workshop-uri pe diverse teme din industria muzicală: drepturi de autor, distribuție muzicală, touring internațional, export muzical. În plus, vor afla mai multe informații despre piețele muzicale din România și Franța.Trupele incluse în proiect sunt: Nerlov și Cølibri din Franța, Mahaya din Moldova, IVA din Bulgaria, Shy din Ucraina, Omar Alkilani, Goss și Ja, Klar din Turcia, +SHE+ din România și Anuka Kipshidze din Georgia. Acestea vor concerta în cluburile Control, Expirat și Echoes din București în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025.
Ce ar trebui să facă Europa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă? Iată întrebarea care apare acum în presa internațională. Europenii trebuie să investească în proria apărare și să aplice reforme politice, spun comentatorii. Unii se întreabă însă dacă blocul are și liderii potriviți pentru aceasta. „Cu Donald Trump la Casa Albă, profeția generalului de Gaulle se împlinește: într-o zi, Statele Unite vor părăsi Bătrânul Continent”, citim în cronica ziarului Le Monde: ”Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă este o veste excelentă pentru Vladimir Putin. Nu este de bun augur pentru șansele Ucrainei de a negocia dintr-o poziție bună împotriva Rusiei. Trump 2 dă și o lovitură solidarității transatlantice: acest concept îi este indiferent republicanului.Victoria candidatului republican izolează europenii și îi plasează în fața unei responsabilități istorice: să se bazeze pe forțele lor pentru a-și asigura apărarea împotriva expansionismului rus”. După cum notează The Conversation, ”antipatia lui Trump față de Europa nu este nouă. Și nu este în întregime personală. Washingtonul nu mai este populat de factori de decizie politică cu o empatie naturală sau chiar cu legături personale cu Europa.Opțiunile lui Trump cu privire la Ucraina sunt simple: fie să o înarmeze, fie să-i refuze ajutorul. În al doilea caz îi oferă președintelui rus Vladimir Putin o victorie, aducând Rusia agresivă chiar în pragul UE și NATO.Acest lucru este deosebit de îngrijorător pentru statele baltice: cu Ucraina prăbușită, flancul estic al UE și NATO ar fi expus, ceea ce, la rândul său, ar destabiliza securitatea colectivă europeană”.Frankfurter Rundschau consideră că „UE poate supraviețui într-o lume mai dură doar dacă inițiază în sfârșit reforme întârziate, cum ar fi abolirea principiului unanimității pentru a accelera deciziile politice. (...) Politica de apărare rămâne cea mai mare provocare pentru statele membre UE. Trump va cere încă o dată europenilor să investească mai mulți bani în armatele lor.”Problema este că „în prezent, nu există niciun politician în Europa care ar putea prelua conducerea comunității occidentale dacă Trump, în conformitate cu doctrina sa izolaționistă, lasă postul vacant”, observă publicația poloneză Rzeczpospolita, citată de Eurotopics.Franța și Germania sunt în plină criză politică serioasă. Premierul britanic poate avea un mandat puternic după ultimele alegeri, dar este puțin probabil să reușească să ofere o astfel de conducere din afara UE. În Polonia, guvernul lui Donald Tusk și ministrul de externe Radosław Sikorski au un mandat puternic, dar întrebarea este dacă provocările interne cu care se confruntă le vor permite să profite de această oportunitate istorică.”Și ziarul belgian De Morgen își exprimă îndoielile:„Cel mai mare risc este că noi europenii supraestimăm robustețea propriilor noastre state sociale și a statului de drept. Dacă Trump face afaceri cu Putin și ai săi și erodează statul de drept în propria sa țară, oare vom mai apăra noi, europenii, democrația noastră liberală cu o singură voce? Rezultatele alegerilor, din Germania până în Suedia și guvernele, din Italia până în Olanda sugerează contrariul.”
Consiliul Uniunii Europene a pus la punct un nou cadru pentru măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. O recunoaștere implicită a războiului hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei, în ansamblul ei. Prin acest nou set de sancțiuni, UE va putea să vizeze persoane și entități implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, cum ar fi securitatea, independența și integritatea acestora. De asemenea, vor putea fi supuse sancțiunilor organizații internaționale și țări terțe.UE va putea să răspundă unor amenințări precum subminarea proceselor electorale și funcționarea instituțiilor democratice, sabotarea activităților economice, a serviciilor de interes public sau a infrastructurii critice.De asemenea, vor putea fi pronunțate sancțiuni pentru utilizarea dezinformării, atacuri cibernetice, instrumentalizarea migranților și alte activități destabilizatoare.Cei desemnați vor fi supuși unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor UE li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri. În plus, persoanele fizice vor fi supuse și unei interdicții de călătorie, care le va împiedica să intre sau să tranziteze prin teritoriile UE.Dar ce semnifică, în mod concret, această decizie a statelor membre?În primul rând, este un act de recunoaștere oficială a așa-numitului război-hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva întregii Uniuni Europene. Și dacă până acum, Uniunea Europeană a sancționat doar persoane și entități implicate în războiul propriu-zis declanșat împotriva Ucrainei, iată că acum, diverse acțiuni care se fac simțite în Uniunea Europeană, sunt la rândul lor considerate acte de agresiune.Citeste siEuropa sub un nou val de atacuri ale spionajului rusescMai multe acte de sabotaj au fost raportate în UE – de exemplu, o serie de deraieri suspecte ale trenurilor din Suedia, atacuri la adresa unor amplasamente militare din Germania, distrugeri ale sistemelor de semnalizare pe căile ferate cehe. Acestora li se adaugă atacuri cibernetice masive, cum au fost raportate din Estonia până în Franța, inclusiv în timpul festivității de deschidere a Jocurilor Olimpice.Mai revent, autoritățile franceze au raportat un atac rusesc la adresa unei rețele care asigură servicii de satelit pentru Europa și zeci de mii de terminale au fost afectate. De asemenea, mai multe atacuri au vizat infrastructura energetică a Uniunii Europene.Iar ideea principală este că, de acum înainte, astfel de acțiuni, la care se adaugă și altele din domenii mai soft, precum dezinformarea online sau încercarea de influențare a alegerilor, sunt de acum văzute ca parte a unui război pe care Rusia îl desfășoară împotriva Europei.Un război fără arme, dar nu mai puțin periculos și distructiv. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
O nouă ciocnire între Ungaria și partenerii europeni a avut loc în cadrul reuniunii de joi a miniștrilor de externe, desfășurată la Bruxelles. Întâlnirea trebuia să aibă loc la Budapesta, dar șeful diplomației europene, Josep Borrell, a convocat o altă ședință, în capitala UE. Se anunță o toamnă tensionată între Budapesta și restul capitalelor europene, în timp ce Ungaria va continua să dețină președinția rotativă a Consiliului UE, până la sfârșitul anului. La întâlnirea de joi dimineață a participat și ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile și citat de Politico, oficialul ucrainean le-a cerut miniștrilor UE să permită atacarea instalațiilor militare din Rusia, spunând totodată că propunerea nu ar trebui considerată o escaladare.Apelul lui Kuleba a fost susținut în cadrul întâlnirii de Franța, Suedia, Letonia, Țările de Jos și Polonia, mai mulți diplomați remarcând că dreptul internațional nu interzice unei țări să intre pe teritoriul unui agresor pentru a se apăra.În tabăra „nu”, Slovacia, condusă de pro-rusul Robert Fico, a deplâns că întâlnirea nu a avut loc la Budapesta.În replică, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a spus într-o postare pe Facebook, că „trebuie oprită furia Înaltului Reprezentant”. Oficialul ungar a mai afirmat că „nu vrem mai multe arme în Ucraina, nu vrem mai multe morți, nu vrem o escaladare a războiului”.Reuniunea este însă doar un preludiu pentru o toamnă tensionată între Budapesta și partenerii săi europeni. Iar semnele se observă.Ungaria a primit deja dovezi ale lipsei de solidaritate pe care ea însăși a manifestat-o, de mult timp, la adresa partenerilor europeni.Luna trecută, Comisia Europeană a respins o cerere din partea Ungariei și Slovaciei de a iniția o procedură de consultare cu Ucraina cu privire la sancțiunile petroliere impuse de Kiev producătorului rus Lukoil.Citeste siRoata se întoarce și Budapesta a ajuns acum la mâna Bruxelles-uluiDecizia ucrainenilor pune în dificultate Ungaria și Slovacia, care nu au făcut niciun fel de efort pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare – dimpotrivă, și-au sporit dependența de ruși prin noi acorduri.Răspunsul sec al Bruxelles-ului a fost că, în acest moment, ”consultările nu par să fie justificate”.De asemenea, Bruxelles-ul nu a ridicat nicio obiecție cu privire la vetoul spaniol asupra unei oferte maghiare pentru achiziționarea companiei Talgo, un producător de trenuri de mare viteză. Madridul a invocat motive ținând de securitatea națională și considerentele strategice – un semnal cât se poate de deranjant pentru Budapesta.O întâlnire a miniștrilor de finanțe din zona euro, programată la Budapesta luna viitoare, ar putea fi anulată, evident, din cauza legăturilor tot mai evidente ale Ungariei cu Rusia. Summitul informal din noiembrie, care în mod tradițional se desfășoară în țara care deține președinția rotativă, este, de asemenea, improbabil, scrie Euractiv.Problema relaxării regimului de vize al Ungariei cu Rusia și Belarus îi preocupă, de asemenea, pe europeni – mai ales statele care s-au confruntat recent cu acte de sabotaj pe teritoriul lor. Este posibil să vedem un răspuns european și pe acest teren.Ungaria are și ea armele ei cu care răspunde.Budapesta blochează de un an și jumătate cea de-a opta tranșă de ajutor militar pentru Ucraina, din cadrul Facilității europene pentru pace (EPF). După cum relatează Euractiv, diplomații UE nu sunt siguri că ajutorul va fi deblocat în curând, cel puțin nu până la sfârșitul acestui an. La fel, a cincisprezecea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, rămâne improbabilă, tot din cauza Ungariei. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Urmăriți un documentar foarte bun din punct de vedere informativ și foarte rău din punct de vedere a realității triste pe care o descrie, documentar în care vedem cum este Suedia distrusă de criza imigrației.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
Presa internațională comentează discursul lui Joe Biden de la summitul NATO, în contextul incertitudinilor privind capacitatea sa fizică de a duce o campanie electorală. În pofida discursului convingător, în fața președintelui american se află o cursă plină de obstacole, sunt de părere comentatorii. Joe Biden, aflat în defensivă în țara sa, a anunțat marți trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, în marja summitului NATO de la Washington, scrie Le Figaro. „Rusia nu va câștiga”, a lansat cu forță președintele american într-un discurs foarte așteptat, după întrebări privind capacitatea sa de a apăra culorile taberei democraților, cu patru luni înainte de alegerile prezidențiale”.Der Spiegel a văzut un Joe Biden combativ, într-o intervenție la summitul NATO care a fost așteptată cu nerăbdare. În cele din urmă, președintele SUA i-a făcut față fără evenimente.Dar – notează ziarul belgian Le Soir - ipoteza de a-l vedea pe fostul președinte Trump „întorcându-se în șa, punând la îndoială alianța cu europenii sau chiar semnând o pace nedreaptă pentru Kiev împreună cu stăpânul Kremlinului a însemnat și unul dintre numeroșii elefanți din cameră”.Discursul lui Joe Biden a fost parțial o lecție de istorie, parțial un apel la arme, sintetizează BBC:”Exprimarea lui Biden a fost severă, potrivită unui bărbat aflat în mijlocul unora dintre cele mai formidabile provocări ale carierei sale politice.Discursul președintelui a oferit probabil puțin material pe care criticii săi să-l folosească împotriva lui.Dar de aici încolo, campania de realegere a lui Biden este ca o pistă de curse plină de obstacole. El poate ajunge la linia de sosire doar dacă depășește toate obstacolele din fața lui. Seara de marți a fost doar prima dintre multe – și departe de a fi cea mai descurajantă”.Iar CNN amintește că leadershipul lui Biden la NATO și mâna de salvare întinsă Ucrainei după invazia Rusiei l-au făcut cel mai important mandatar prezidențial al alianței de la președintele George W. Bush încoace.Dar realizările sale, inclusiv intrarea Suediei și a Finlandei în grup, pot fi eclipsate la summit de bătălia lui pentru a-și salva viitorul politic.Incertitudinea din cauza vârstei lui Biden este doar cel mai recent șoc care zguduie încrederea pe care partenerii NATO o au în Statele Unite.Paroxismele politice ale Americii i-au făcut pe mulți aliați, în special în Europa, să se gândească la cum să se protejeze singuri, într-o epocă în care Washingtonul este la fel de probabil să fie un agent al al stabilității ca și al volatilității.Totuși, Alianța este încă puternică, este de părere Financial Times:„Considerată în moarte cerebrală în 2019 de nimeni altcineva decât președintele Franței, NATO este acum mai largă, prin faptul că Suedia și Finlanda s-au alăturat, și mai profundă, prin faptul că statele membre cheltuiesc mai mult pentru apărare. Unii se gândesc chiar să reia recrutările. Ceea ce lipsește alianței este un președinte viguros al SUA. Dar nu este o rațiune pentru a nu a fi. Kremlinul a avut grijă de asta”.
Peste două zile se împlinesc fix 30 de ani de la momentul în care România a fost aproape de o semifinală de vis cu Brazilia și, de ce nu, o medalie la Cupa Mondială din Statele Unite. Tricolorii au fost însă eliminați de Suedia, după o greșeală a portarului Florin Prunea, care a fost învins la un duel aerian de atacantul nordicilor, Kenneth Anderson, calificarea fiind decisă ulterior la penalty-uri. Acum, Prunea a povestit detalii despre acel eveniment nefericit și a vorbit și despre actualul portar al Naționalei, Florin Niță.
Autoritățile locale ale unei comune din Suedia au vrut să întinerească populația din zonă. Drept urmare, au apelat la o găselniță de marketing. Întreaga poveste este prezentată de publicația franceză „La Tribune”, care citează și un reportaj realizat de postul de televiziune CNN. Astfel, în luna aprilie a.c., primarul comunei Götene, aflată la 300 de kilometri de Stockholm având o populație de 5.000 de locuitori, s-a decis să ofere teren la un preț modic celor care doreau să se stabilească în localitate. Concret, primăria Götene a scos la vânzare aproape 30 de terenuri cu prețul minuscul de o coroană suedeză pe metrul pătrat. Au fost oferite suprafețe de teren cuprinse între șapte și 1.200 de metri pătrați, cu precizarea că au fost alese terenuri care în ultimii ani nu și-au găsit cumpărători.Intenția declarată a primarului comunei a fost aceea de a atrage în localitate o populație tânără, care să aducă un suflu demografic nou. Trebuie spus că în ultimii ani, Götene a intrat într-un „con de umbră”, în sensul că puțini suedezi s-au stabilit în comuna aflată la 300 de kilometri de capitală, în pofida faptului că pe teritoriul acesteia se află două situri clasificate UNESCO.Primarul comunei a recunoscut că dincolo de oferta în sine, de vânzare a unui metru pătrat de teren cu aproximativ 10 eurocenți, mișcarea s-a vrut să fie și un fel de campanie de marketing.La câteva săptămâni de lansarea ofertei imobiliare, primăria Götene reușise să vândă trei terenuri. O mică performanță, a considerat primarul localității, mai ales pentru că oferta venea la pachet cu o serie de obligații pentru cumpărător. Acesta trebuie ca în doi ani să construiască o casă pe terenul adjudecat, iar construcția nu este deloc ieftină. Doar obținerea autorizațiilor și racordărilor la utilități presupun sume consistente.Adică, autorizația de construire înseamnă plata unei taxe de 30.000 de coroane suedeze, racordarea la apă costă 170.000 de coroane suedeze, conectarea la rețeaua de energie electrică este egală cu plata a 40.000 de coroane, iar realizarea conexiunii la internet mai înseamnă plăți în valoare de 30.000 de coroane. Un calcul simplu ne arată că racordarea la utilități plus autorizația de construcție costă, în total, 270.000 coroane suedeze, adică aproximativ 24.000 de euro. La care se adaugă cheltuielile necesare construcției locuinței.Dar, povestea nu se oprește aici. O televiziune locală realizează un reportaj la Götene și acesta declanșează un efect al „bulgărelui de zăpadă”. Mai multe televiziuni suedeze preiau tema, se publică un videoclip pe rețeaua Tik Tok și subiectul este preluat de două televiziuni britanice. Cazul se internaționalizează și ofertele curg din toate colțurile lumii, ceea ce obligă primăria locală să suspende temporar vânzarea pentru a studia toate propunerile.Găselnița suedeză nu este nouă. Italienii și englezii au aplicat-o cu mai mulți ani înainte. De exemplu, câteva localități rurale din Sicilia au aplicat metoda case vândute cu un euro, iar cumpărătorii au venit de peste Ocean. Este de notorietate situația unui orășel italian care prin politica de preț de un euro a atras medici din Argentina și a reușit să redeschidă spitalul din localitate.În anul 2013, Liverpool, pionier al acestei metode, a vândut case la prețul de o liră pentru a revitaliza și a opri delincvența într-o zonă a orașului. Ideea a reușit.Au fost și comune din Franța care au aplicat varianta vânzării contra un euro. În anul 2016, totul a mers bine, în sensul că terenurile au fost, practic, oferite gratuit, dar după câțiva ani autoritățile locale au constatat că, în unele cazuri, obligațiile de construire nu au fost respectate și ca atare terenul s-a întors la primărie.Marea întrebare este: ar putea și unele comune din România să apeleze la oferte gratuite?
Mara Halunga și Cauê De Marinis cântă împreună din luna mai a anului 2018, un proiect muzical ce aduce puțină Brazilia în această parte de continent. O călătorie ce pornește pe sunet de samba din São Paulo, orașul natal al lui Cauê, trecând prin Rio de Janeiro, până în nord-est, fiind într-o continuă căutare și extindere. Mara Halunga și Cauê De Marinis Project este o manifestare sinceră și autentică. Mara, povestitoare sensibilă în limba portugheză, își împarte viața, în ultimii 10 ani, între București și São Paulo, care a devenit a doua ei casă. Cauê este brazilian, iar chitara lui cântă sufletul poeziei din São Paulo și Rio de Janeiro. În cei șase ani de existență, au avut nenumărate concerte în cluburi de jazz cunoscute din București, precum Green Hours Jazz Cafe, Unteatru, Palatul Bragadiru, Gradina Floreasca, Grădina Sticlarilor, dar și în alte orașe din România, au participat la RoLand Jazz Festival, Câmpina Jazz Festival, Festivalul International Csiki Jazz - Miercurea Ciuc, Festivalul TAMTAM din Brașov, Pelicula Festival, World Experience Festival din București și ajungând la Roma, Italia, Värmdö Festivalen, în Suedia și São Paulo în Brazilia. Au colaborat cu muzicieni importanți din România, pianiștii Sorin Zlat și Albert Tajti sau Alexandru Olteanu, saxofonistul Cătălin Milea, basistul Alexandru "Mike" Marin, Alex Man, toboșarul Gabi Matei.Mara Halunga și Cauê De Marinis au lansat în vara lui 2023 prima piesa de pe un viitor debut discografic, un album la care au lucrat intens de atunci și care ar putea fi lansat în toamna lui 2024.
În Suedia, parlamentul a aprobat, marți, cu o largă majoritate, un acord de apărare cu Statele Unite. Opozanții lui se tem că acesta va deschide calea pentru o desfășurare de arme nucleare și instalarea de baze americane permanente în Suedia. Dar, marți seara, 266 din cei 349 de deputați au votat pentru acordul de cooperare în domeniul apărării (DCA). Acordul fusese deja semnat, între Stockholm și Washington, în luna decembrie. 37 de parlamentari au votat împotriva lui iar 46 au fost absenți.
Coalitia desprinsa in urma alegerilor europene formată din Partidul Popular European, de centru-dreapta, socialişti şi liberali nu s-a inteles cum sa imparta cele patru posturi de conducere ale blocului comunitar. După ce partidul lui Emmanuel Macron a fost zdrobit de extrema dreaptă în alegeri, dar si in contextul războiului din Ucraina şi potenţialei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, cei 27 pareau sa incline spre stabilitate, ceea ce se traducea printr-un acord rapid. De ce nu se inteleg sefii de stat si de guvern, ne va spune imediat corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan. Politolog: Ne așteptăm să fie probleme și la alegerile prezidențialeProtestele continua in Bucuresti si alte mari orase in care oamenii cer renumararea corecta a voturilor in sectoarele 1 si 2 si demiterea lui Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente. Atat Clotilde Armand cat si Radu Mihaiu contesta rezultatele si au depus plangeri penale in timp ce contracandidatii lor, George Tuta si Rares Hopinca isi revendica victoria. Contestatiile fac parte din regula jocului electoral la scoruri atat de stranse dar noi avem deja o problema din cauza sistemului arhaic de vot iar situatia s-ar putea repeta la prezidentiale, crede politologul Cristian Pirvulescu.Extremismul de dreapta este cel mai mare pericol pentru siguranţa internă a GermanieiExtremismul de dreapta este cel mai mare pericol pentru siguranţa internă a Germaniei. Din Raportul anual al Serviciului de Informaţii Interne rezultă că siguranţa ţării este ameninţată de creşterea fenomenul politic extremist. Autorii documentului prezintă date şi statistici îngrijorătoare, legate de extremismul de dreapta, de stînga şi cel islamist si atrag atentia asupra acţiunilor de destabilizare şi de spionaj ale unor servicii secrete străine din Rusia sau China. Parlamentul suedez votează astazi asupra unui acord controversat cu Statele UniteOpozanții lui se tem că acest document va permite desfășurarea de arme nucleare și de baze americane permanente în Suedia. Acordul de cooperare în domeniul apărării ar reprezenta o schimbare majoră a politicii de apărare a tarii. In luna martie, Suedia a devenit oficial al 32-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, după 200 de ani de neutralitate și de nealiniere militară, decizie luata in contextul razboiului din Ucraina.
Imigranții. O mare problemă cu care se confruntă vestul. Urmăriți un material despre cazul emblematic al Suediei care nu mai reușește să țină sub control violența între bande.Vizionare cu folos!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
Are Rusia cu adevărat intenția de a pune mâna pe o insulă din Marea Baltică aparținând Suediei? Temerile au crescut după ce în presă a apărut un plan al Ministerului rus al Apărării vizând retrasarea fără consultări cu statele vecine a frontierelor maritime ale Rusiei în Marea Baltică. Între timp, proiectul a fost șters de pe pagina ministerului rus. Dar implicațiile strategice ale unei astfel de mișcări ar fi uriașe. Și nu este singurul gest agresiv al Rusiei pe flancul nordic. Recentele dezvăluiri privind planurile rusești de ocupare a insulei suedeze Gotland ar trebui să fie un ultim semnal de trezire pentru cei care mai cred că războiul lui Putin are drept scop doar ocuparea câtorva kilometri pătrați din teritoriul Ucrainei.Veritabil portavion natural, insula poate asigura controlul asupra celor trei state baltice. Experții militari spun că dacă ar avea insula, Rusia ar putea institui o blocadă aeriană asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, folosindu-se și de echipamentele deja stocate în exclava Kaliningrad.Micael Bydén, șeful forțelor armate suedeze, se teme că un astfel de gest din partea Rusiei ar putea însemna sfârșitul păcii și stabilității. Oficialul suedez s-a numărat, de altfel, printre primii înalți responsabili europeni care, de la începutul anului, au atras atenția asupra intențiilor Rusiei de a extinde războiul, chiar și pe teritoriul Alianței Atlantice, în cazul prăbușirii Ucrainei.Dar aceasta nu este singura provocare a Rusiei pe flancul nordic.Într-o declarație pentru Politico, premierul finlandez Petteri Orpo a atenționat că Rusia atacă UE pe mai multe fronturi.Conducta de gaz Balticconnector – care leagă statele membre NATO Finlanda și Estonia – a fost ruptă anul trecut, împreună cu cablurile subacvatice de telecomunicații care leagă Estonia de Finlanda și Suedia.Citeste si"Europa are nevoie să își întărească postura de apărare credibilă în fața Rusiei" (Interviu)Regiunea Mării Baltice a înregistrat, de asemenea, perturbări masive ale sistemelor GPS, investigațiile dovedind că sursele de bruiaj se aflau în interiorul Rusiei. Compania aviatică Finnair a suspendat zborurile către orașul Tartu din Estonia din cauza interferențelor.Mai mult, Rusia a trimis sute de migranți peste granița cu Finlanda, ceea ce a determinat Helsinki să închidă frontiera.Dar și alte țări înregistrează o creștere a amenințărilor rusești.Germania, Polonia și Republica Cehă au declarat la începutul lunii mai că au fost vizate de grupul de hackeri Fancy Bear, controlat de Rusia, în timp ce Polonia a arestat în această săptămână nouă membri ai unei grupări suspecte de sabotaj în sprijinul Rusiei. Între timp, Cehia a acuzat Rusia că plănuiește să-i submineze siguranța feroviară.Aliatul Rusiei, Belarus, a permis, de asemenea, ca mii de migranți să treacă ilegal granițele sale cu Polonia, Lituania și Letonia, mai scrie Politico.„Ceea ce vedem dinspre Rusia ne arată că trebuie să ne pregătim pentru atacuri împotriva infrastructurii noastre critice”, a spus Orpo.Premierul finlandez a cerut UE să-și sporească capacitatea de a răspunde la astfel de amenințări.El dorește ca următoarea agendă strategică a UE, care definește prioritățile blocului pentru perioada 2024-2029, să includă o propunere finlandeză de a crea o Uniune a pregătirii în fața amenințărilor strategice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
România este a treia țară din UE ca pondere a populației care nu lucrează, deși este în vârstă de muncă, potrivit datelor Eurostat. Totodată, România este o economie în care există două situații aparent contradictorii: mulți oameni nu au loc de muncă, dar există și destui oameni care muncesc sub calificarea lor. Cele mai mari rate de ocupare au fost înregistrate în Țările de Jos (84%), Suedia (83%) și Estonia (82%).
Andrei Caramitru, invitatul lui Cătălin Striblea în acest episod Leaders, stârnește în cele mai multe cazuri opinia publică prin postările sale din social media. Și are un optimism pe care ni l-am dori molipsitor, pentru că el spune că România este ”mult mai bine decât credem noi că este”. Și ne explică, pe baza cifrelor, de ce își menține afirmația. Altfel, aflăm la cât a ajuns rezerva BNR, că depozitele populației au crescut, de ce a intrat și de ce a ieșit din politică, ce ar trebui resetat în economia românească, dar și că ne vom descurca în următorii ani fără banii europeni, dar ne-ar prinde bine o reorganizare administrativă. Și că suntem și foarte buni la niște capitole - mașini (pe locul 6 în Europa), IT, zona de energie. Toate atuuri pentru viitor. Vă mulțumim pentru fiecare like & share, în acest fel ajungem la cât mai multă lume, și pentru comentarii, pe care le așteptăm ca de fiecare dată. 43:54 La ce suntem foarte buni 1:10:41 Cum e treaba cu IQ-ul 1:22:00 Meciul cu București-ul
Biserica Filadelfia Göteborg, Suedia - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Cristi Boariu, 2023.
„Așa că nu poți să faci astfel de afirmații atât de lejer. Să spui că 22 de oameni dintr-o sută de participanți într-un studiu s-au sinucis e o afirmație uriașă, care trebuie probată pe loc. Nu zice nimeni că, deși avem toate regulile astea, așa ceva nu s-ar putea întâmpla. Dar, într-o lume în care așa ceva nu s-a întâmplat până acum, trebuie să probezi o astfel de grozăvie. Apoi, cum adică experiment făcut în Suedia și Canada pe o sută de oameni? S-au înțeles cele două state să facă un experiment comun? Sau cum? E o încâlceală de cuvinte acolo, e vorba de un studiu în Canada și de altul în Suedia? Nu se înțelege. Sau poate tocmai asta e ideea, să nu se înțeleagă?”
Biserica Filadelfia Hillestorp, Suedia - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Cristi Boariu.
Peste 90.000 de soldați din state membre ale Alianței Nordatlantice participă la „Steadfast Defender”, cel mai mare exercițiu militar al NATO de la Războiul Rece încoace. La manevrele militare, desfășurate pînă la sfîrșitul lunii mai, participă peste 50 de nave de luptă, 80 de avioane de luptă, elicoptere și drone și peste 1.000 de vehicule militare. O desfășurare de forțe menită să descurajeze orice formă de agresiune din partea Rusiei. NATO e pe cale să se extindă. Parlamentul turc a ratificat aderarea Suediei la Alianță. Ungaria încă nu a semnat acest document. Finlanda și Suedia au depus cererile de aderare la NATO în mai 2022. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Bogdan Nedea. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Consiliu Justitie si Afaceri astazi la Bruxelles, insa un vot pe Schengen nu va fi. Pe langa Austria care continua sa se opuna extinderii spatiului de libera circulatie, ministrul pentru Migrație din Suedia transmite ca inainte de a primi noi... citiţi mai departe
Biserica Filadelfia Goteborg, Suedia - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Sorin Iacoban, în data de 22 octombrie 2023.
Filloi podcasti me vajzen nga Suedia qe kishte shkuar emigrante dhe po na tregonte sa keq ishte puna. Tema eshte pedofilia. Duke ditur qe deshirat seksuale burojne si cdo deshire tjeter nga subkoshienca dhe ne nuk kemi kontroll ndaj tyre, atehere a kane faj pedofilet qe kane ato deshira seksuale? Apo jane fajtor vetem kur veprojne ndaj deshirave te tyre? Folem per horoskopin qe eshte edhe tema juaj e preferuar por edhe tema me vk ne bote. Nuk la Luçiferi pa permendur alienet dhe disa intervista parashikuese te vitit 1923Ti Vetem degjo dhe na mbeshtet ne Patreon sepse ska menyre me te bukur per te shpenzuar leket e gjyshes
Biserica Filadelfia Goteborg, Suedia, - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristi Boariu, în data de 1 octombrie 2023.
Ambasada Suediei în România și Sustainable Living Podcast prezintă practici inovatoare de sustenabilitate ale companiilor suedeze din România prin care veți cunoaște invitați dintr-o varietate de companii suedeze prezente în România, aflate în fruntea tranziției ecologice și durabile. Ericsson este una dintre cele mai importante companii din lume în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Sediul companiei este situat în Stockholm, Suedia, care a fost baza Ericsson în ultimii 140 de ani. Astăzi, operațiunile Ericsson se extind în toată țara și în lume. La nivel global, Ericsson are peste 60.000 de brevete, clienți în 180 de țări, 105.000 de angajați, 271 miliarde SEK în vânzări nete (2022). În acest episod: despre strategia de sustenabilitate a Ericsson; cum influențează contextul actual al telecomunicațiilor mobile, cum ar fi creșterea traficului și a abonaților, precum și apariția tehnologiei 5G; eforturile de sustenabilitate din industrie, principalele provocări cu care se confruntă industria telecomunicațiilor mobile în ceea ce privește sustenabilitatea; rolul Ericsson în stimularea creșterii durabile a industriei mobile și despre unele dintre ofertele cheie ale companiei în acest domeniu; viitorul sustenabilității în industria telecomunicațiilor mobile. Invitat: Massimo Basile, Head of Networks and Managed Services South East Mediterranean and Eurasia, Ericsson Strategia de sustenabilitate și responsabilitate corporativă (S&CR) a Ericsson: · La Ericsson credem în puterea conectivității mobile de a îmbunătăți viețile și de a crea un viitor durabil. · Credem că lumea se va confrunta cu provocări complexe în următoarele decenii, cum ar fi atenuarea schimbărilor climatice și asigurarea că toată lumea poate participa la economia digitală. Atât sectorul public, cât și cel privat trebuie să accelereze acțiunile de tranziție către o economie circulară și cu emisii scăzute de carbon, abordând în același timp incluziunea socială. Din acest motiv, suntem într-o călătorie continuă pentru a integra sustenabilitatea și responsabilitatea corporativă în operațiunile și strategia de afaceri Ericsson pentru a măsura și evalua performanța noastră de mediu, socială și economică, pentru a impulsiona transformarea afacerii și a crea valoare pentru părțile interesate. · Strategia de sustenabilitate și responsabilitate corporativă (S&CR) a Ericsson se bazează pe potențialul tehnologiei mobile atunci când este implementată și utilizată în cel mai responsabil mod. · Strategia noastră S&CR acoperă trei domenii strategice: durabilitatea mediului; Incluziune digitală și responsabilitate corporativă. · Ca parte a durabilității mediului, ne concentrăm pe îmbunătățirea consumului de energie al portofoliului nostru, pe luarea de măsuri climatice în propriile activități și pe implementarea unei tranziții către economia circulară. · Ne-am stabilit trei obiective principale: să obținem o reducere cu 50% a consumului de energie și a emisiilor de carbon din portofoliul nostru de radio până în 2030, să atingem Net Zero în propria operațiune până în 2030 și să atingem Net Zero pe întregul lanț valoric până în 2040. · Industria telecomunicațiilor mobile este un motor cheie pentru dezvoltarea societății noastre și, de asemenea, capabilă să susțină o dezvoltare durabilă. Peste 40% din industria de telefonie mobile și-a stabilit un obiectiv Net Zero până în 2050 sau mai devreme: avem ambiția de a atinge acest obiectiv Net Zero până în 2040. • Unde puteţi urmări Sustainable Living Podcast: Website: www.sustainableliving.ro Spotify: https://spoti.fi/3rI4agY YouTube: https://bit.ly/2QWCPuB Facebook: www.facebook.com/SustainableLiving.ro Instagram: www.instagram.com/SustainableLiving.ro #sustainablelivingpodcast #sweden #swedeninromania #sustainability #suediasustenabila #nicoletatalpes #innovation #swedishinnovation #smartbusiness #greentransition #Ericsson
Ambasada Suediei în România și Sustainable Living Podcast prezintă practici inovatoare de sustenabilitate ale companiilor suedeze din România, prin care veți cunoaște invitați dintr-o varietate de companii suedeze prezente în România, aflate în fruntea tranziției ecologice și durabile. Suedia este recunoscută ca una dintre cele mai durabile țări din lume, cu un accent puternic pe energia regenerabilă, reducerea deșeurilor și neutralitatea climatică. Nu este surprinzător faptul că companiile suedeze precum Electrolux au făcut din sustenabilitate o prioritate. Electrolux este lider global pe piata electrocasnicelor de uz casnic, dezvoltate in colaborare cu utilizatorii profesionisti si gandite special pentru a intampina nevoile reale ale consumatorului. Compania ofera solutii inovatoare, proiectate cu grija, atat pentru uzul casnic, cat si pentru cel profesional – produse precum frigidere, masini de spalat vase, masini de spalat rufe, aragaze, aspiratoare, sisteme de aer conditionat si electrocasnice mici. Angajamentul Electrolux pentru sustenabilitate este integrat in misiunea companiei – ‘Shape living for the better'. Electrolux doreste sa inspire schimbarea, pentru un impact pozitiv asupra vietii consumatorilor si asupra planetei noastre. Guest: Teodora (Juravle) Maracineanu, Head of Marketing at Electrolux Romania În acest episod: · Despre tehnologie inovatoare suedeza & eco-design, ce înseamnă un consum responsabil de alimente și cum putem evita risipa alimentara, eficienta energetica: consumul redus de energie, impactul asupra mediului, acțiunile pentru reducerea amprentei de carbon · Producătorul suedez de electrocasnice Electrolux, ce deţine local o fabrică, dar care are şi operaţiuni de import şi distribuţie, vrea ca până în 2030 toată gama de produse de la nivel global să conţină cel puţin 50% materiale reciclate. · Realizarea de produse din materiale reciclate este una dintre dimensiunile pe care Electrolux le are în vedere în ceea ce priveşte sustenabilitatea, considerată o direcţie strategică pentru companie. · Platforma de sustenabilitate Electrolux se numește „Pentru un mai bun 2030” iar obiectivele companiei se bazează pe 3 piloni principali: o companie mai bună. în operațiunile noastre să avem un impact redus asupra mediului înconjurător. o să oferim soluții mai bune; produsele pe care le dezvoltăm să fie sustenabile, să fie mai eficiente din punct de vedere energetic, să conțina mai puține materiale nocive și mai multe reciclate. o să contribuim la o viață mai bună, un stil de viață mai durabil al consumatorilor Unde puteţi urmări Sustainable Living Podcast: Website: www.sustainableliving.ro Spotify: https://spoti.fi/3rI4agY YouTube: https://bit.ly/2QWCPuB Facebook: www.facebook.com/SustainableLiving.ro Instagram: www.instagram.com/SustainableLiving.ro
Ambasada Suediei în România și Sustainable Living Podcast prezintă practici inovatoare de sustenabilitate ale companiilor suedeze din România, prin care veți cunoaște invitați dintr-o varietate de companii suedeze prezente în România, aflate în fruntea tranziției ecologice și durabile. Suedia a fost prima țară care a inițiat o taxă pe carbon pentru combustibilii cu consum intens de carbon precum petrolul și gazele naturale (1995). Ca urmare, dependența țării de combustibilii fosili a fost redusă puternic. Suedia deține cel mai mare procent de energie regenerabilă din Uniunea Europeană. Despre finantarea tranzitiei verzi si care este rolul sectorului privat în promovarea agendei de dezvoltare durabilă în cel mai nou episod Sustainable Living Podcast cu Daniel Duma, Stockholm Environment Institute. In acest episod vorbim despre cum poate sectorul privat să contribuie la dezvoltarea durabilă în țările în curs de dezvoltare, mobilizarea capitalului privat spre dezvoltare durabilă, rolul mecanismelor de stabilire a prețului carbonului, cum ar fi taxele pe carbon sau sistemele de plafonare și tranzacționare, în tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Invitat: Daniel Duma, Research Fellow, Stockholm Environment Institute (SEI) Daniel este expert în analiza soluțiilor de finanțare durabilă pentru promovarea obiectivelor climatice în țările în curs de dezvoltare, în special în Africa Subsahariană. Înainte de a se alătura SEI, Daniel a lucrat în sectorul privat, în diferite roluri legate de sustenabilitate, dezvoltarea energiei regenerabile și finanțare. Studiul academic al lui Daniel este în științe politice (B.A), politici publice (M.Sc) și economie (PdD). În 2020, a absolvit și Universitatea din Cambridge Judge Business School cu o diplomă de MBA. Despre Stockholm Environment Institute (SEI): Despre Stockholm Environment Institute sau SEI, este un institut non-profit, independent de cercetare și politici, specializat în dezvoltare durabilă și probleme de mediu, cu șapte birouri afiliate în întreaga lume. Aflați mai multe despre activitatea SEI aici: https://www.sei.org/
Compania suedeză Axis Communications este de lider în industria de supraveghere video, dezvoltă și furnizează soluții de rețea inovatoare care îmbunătățesc securitatea și performanța afacerii. Fondată în 1984, cu sediul în Lund, Suedia, compania are aproximativ 4.000 de angajați în peste 50 de țări. Prin colaborarea pe termen lung și interacțiunea strânsă cu furnizorii, distribuitorii și partenerii, compania Axis Communications își propune să stimuleze transparența și să încurajeze un comportament etic în afaceri de-a lungul întregului lanț valoric, astfel, afacerile se desfășoară într-un mod responsabil, transparent, credibil și consecvent. În acest episod discutam despre cum este definită sustenabilitatea de Axis Communications, reducerea amprentei pe lanțul de producție și distribuție, rolul inovației în susținerea obiectivelor de sustenabilitate. Invitați: Marlena Balcu, Inside Sales Account Manager - Manager cu experiență de servicii pentru clienți și operațiuni de vânzări, cu o istorie demonstrată de lucru în industria tehnologiei informației și a serviciilor. Bogdan Gavril, Sales Engineer, Trainer, and A&E Manager - Profesionist în domeniul securității cu o experiență vastă în industrie și în dezvoltarea de afaceri. Axis Communications lucrează pentru o lume mai inteligentă și mai sigură. Lumea de azi este în rapidă schimbare, de aceea Axis Communications este mereu cu un pas înaintea acestor schimbări. Deși compania se concentrează în continuare cu precădere asupra securității, se extinde treptat prezența pe piețele conexe cu ajutorul produselor și soluțiilor noi de rețea. Experiența legată de lucrul cu soluții audio și video de rețea, aplicații de analiză și sisteme de control al accesului contribuie la protejarea persoanelor și bunurilor, optimizarea proceselor, precum și sporirea eficienței în afaceri și a accesului la informații. Unde puteţi urmări Sustainable Living Podcast: Website: www.sustainableliving.ro Spotify: https://spoti.fi/3rI4agY YouTube: https://bit.ly/2QWCPuB Facebook: www.facebook.com/SustainableLiving.ro Instagram: www.instagram.com/SustainableLiving.ro #sustainablelivingpodcast #axiscommunications #sweden #swedeninromania #sustainability #suediasustenabila #nicoletatalpes #innovation #swedishinnovation #smartbusiness
.Antreprenorul tech și omul de media Dragoș STANCA l-a invitat în acest episod la UPGRADE 100 Live - în mansarda Radio GUERRILLA - pe Bogdan PUTINICĂ. General Manager MICROSOFT în România. Discuția a pornit de la impactul AI în lume, integrarea Chat GPT în BING și EDGE, a continuat cu strategia pentru România și cu profilul celui care conduce gigantul global la noi. Liderul local MICROSOFT are peste 20 de ani de experiență în poziții de director executiv și funcții de conducere la nivel internațional, dar și local. Si-a început activitatea profesională prin fondarea, în anul 2000, a companiei IP Devel – unul dintre start-up-urile de tehnologie cu cea mai rapidă ascensiune din industria de profil din România. Startupul a fost achizitionat de Adecco (Elvetia) companie care a fost cumpărată, la rându-i, de ENEA (din Suedia) – loc unde invitatul meu de azi a si rămas, aproape 10 ani - asta înainte să se alăture Microsoft, la finalul anului 2021, în calitate de General Manager pentru România. E autor și speaker pe teme de management și business, activ si în domeniul voluntariatului, fiind co-fondator al organizației caritabile 3 Wishes. E absolvent de informatică la „Tudor Vianu” si de stiinte economice, la ASE. Un dialog plin de informații extrem de utile. Enjoy!
Suedia este astăzi un lider în tranziția ecologică globală, prin faptul ca oferă produse inovatoare care deschid drumul în ceea ce privește deblocarea următorului nivel de durabilitate, iar companiile suedeze sunt cele care conduc aceste progrese și ajuta societatea suedeză să își îndeplinească obiectivul de a deveni prima țară zero carbon din lume. Printre companiile suedeze din România se numără și IKEA, o companie care inspiră și dă posibilitatea a milioane de oameni să trăiască acasă o viață mai sănătoasă și mai durabilă. Viața sustenabilă trebuie să fie ușor de obținut, dar și cea mai firească alegere, iar IKEA vrea să inspire și să permită cât mai multor oameni să aibă o viață mai sustenabilă, mai ușoară și mai accesibilă. Invitat: Mircea Ilie, Sustainability Leader, IKEA Romania Despre: provocarile din prezent care stau la baza strategiei de sustenabilitate IKEA, provocarile pe care le aduce sustenabilitatea, principiul ”Sustainability requires access and availability for all”, design sustenabil, risipa de hrana. Cum arata drumul spre un impact pozitiv asupra oamenilor și planetei pentru Ikea? • Viață sănătoasă și sustenabilă – IKEA inspira și ajută peste 1 miliard de oameni să ducă o viață mai bună, respectând planeta. • Circularitate și impact pozitiv asupra climei - Crearea unui impact pozitiv asupra climei și regenerarea resurselor, odată cu dezvoltarea companiei IKEA. • Corect și echitabil - Crearea unui impact social pozitiv pentru toți cei din lanțul valoric IKEA. Unde puteţi urmări Sustainable Living Podcast: Website: www.sustainableliving.ro Spotify: https://spoti.fi/3rI4agY YouTube: https://bit.ly/2QWCPuB Facebook: www.facebook.com/SustainableLiving.ro Instagram: www.instagram.com/SustainableLiving.ro
Cea mai bună trupă mascată de tribal psych din Suedia.
Cu Olanda, Suedia si Austria care se opun aderarii Romaniei la Schengen, ce sanse mai are Bucurestiul sa se alature spatiului de libera circulatie? In 8 decembrie este prevazut Consiliul Justitie si Aafaceri Interne care va lua decizia finala... citiţi mai departe
Continuăm primul sezon #WINEderfulWoMen cu cel de-al doilea episod, în care invitata este Diana Lazăr, șefa industriei vitivinicole, APM, USAID și director parteneriate și funcții de piață, FTA, USAID și Suedia. Aflați cum colaborează oamenii din industria vinului, ce șanse au micii producători și cine sunt adevărații concurenți ai vinului moldovenesc. Descoperim verbele Dianei Lazăr, talentele de a conserva tradițiile, vinul preferat și relația ei cu muzica. Parcursul de la drept la vinificație și programul de master în Franța. Diana ne spune la ce nu este gata să renunțe niciodată și unde ar putea pleca fără regrete. Cum își educă cele două fiice și ce ar alege să facă dacă ar lua-o de la capăt. Partenerul Sezonului #1: USAID Moldova Co-creator de conținut: Agora.md Producătoare: Natalia Efros
După veștile nesperat de bune de săptămâna trecută din Ucraina, mai ales în ce privește succesul rapid al contraofensivei din Harkov, Europa a revenit la vechile-i preocupări, care pe lângă criza energetică, sunt legate și de ascensiunea în Suedia și posibila victorie în Italia, a forțelor de extremă dreaptă. Presa internațională dezbate în mai multe rânduri cum e posibil acest lucru dar și ce ar însemna pentru politica europeană, venirea la putere a unor partide extremiste, care până nu demult erau marginalizate.
Un bloc care reunește dreapta și extrema dreaptă a câștigat alegerile legislative din Suedia, cu o majoritate restrânsă. Partidul de extremă dreaptă Democrații Suedezi, condus de Jimmie Åkesson, a devenit a doua forță politică a țării. Presa... citiţi mai departe
De acum este oficial: Suedia și Finlanda au luat decizia aderării la NATO. Comentatorii se concentrează pe obiecțiile formulate de Turcia dar și pe măsurile de răspuns pe care le-ar putea lua Moscova. citiţi mai departe
Anunțul Finlandei și Suediei prin care vor cere să se alăture NATO este așteptat în câteva zile. Războiul Rusiei în Ucraina a declanșat o regândire de urgență a politicilor de securitate în ambele țări. Dar ce va schimba aceasta în plan... citiţi mai departe