Podcasts about alba iulia

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) - Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  - Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Dragoş Damian, Terapia: Nicuşor Dan, discurs de mare CEO, de mare corporaţie, de 1 Decembrie 2025. Aveam nevoie de asta (Ziarul Financiar) Nu este un comentariu de tip odă conducătorului suprem însă, trebuie să recunoaştem, este prima dată când un Preşedinte al României ne vorbeşte, cu candoare, dacă putem spune aşa, despre adevăratele probleme din societate, citim în ZF. ”Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Şi trăim mai bine decât mulţi din oamenii din ţări vecine nouă”. De fapt trăim mai bine chiar decât anul trecut, au crescut salarii şi pensii. “România este o ţară coruptă (…) .Totuşi, suntem mai puţin corupţi decât acum 20 de ani”. Nu trebuie să fim supăraţi pe cei care primesc şpagă ci pe noi, cei care o dăm. Daca mediul de afaceri va înceta să dea şpagă atunci mâine România va fi mai puţin coruptă decât este astăzi. “Avem multe zone de excelenţă în educaţie, dar, în ansamblu, sistemul de învăţământ este slab spre foarte slab. Şi asta o să ne provoace mari probleme în viitor. Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toţi banii pe care noi toţi i-am dus încolo. Dar vedem totuşi primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanţare din PNRR” Discurs de mare CEO al unei mari corporaţii. Dacă recunoşti care sunt problemele reale din organizaţie vei ştii care sunt măsurile de remediere de care organizaţia are nevoie. Şi o vei salva, conchide Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj. ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) George Simion a fost prezent luni, la Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale. Îmbrăcat într-un cojoc tradițional, liderul AUR a participat în orașul Marii Uniri la un miting, alături de câteva sute de membri și simpatizanți ai partidului, care au fluturat steaguri tricolore și au scandat pentru „suveranitate” națională. Este o imagine pe care AUR o pune în scenă cu regularitate, în încercarea de a capitaliza politic curentul patriotic ignorat de partidele politice mainstream. Cu alte cuvinte, „cine nu-i cu noi este împotriva României”, un refren des utilizat în ultimii ani. Faptul că George Simion și ceilalți lideri AUR își autoproclamă regulat patriotismul nu îi face însă cu nimic mai iubitori de țară, remarcă profesorul Adrian Papahagi, care subliniază, într-o analiză pentru „Adevărul”, că patriotismul adevărat se măsoară prin faptele unui om. Radu Carp: Observ un fenomen îngrijorător, normalizarea în societate a discursului de tip AUR - Interviu video (SpotMedia) România se confruntă cu o serie de provocări, de la consolidarea extremei drepte până la o criză internă de reprezentare, dar și una legată de capacitatea de guvernare.  Profesorul Radu Carp a analizat modul în care România a gestionat anul 2025 și de ce formațiunile populiste precum AUR și-au atins maximul de potențial, situat undeva la 40%.  Această ascensiune a extremelor politice face parte dintr-un fenomen european, alimentat de o uriașă criză a reprezentării, generată de rețelele sociale. Cunoscutul analist politic consideră că țara noastră nu are o alternativă la extremism în afara actualei coaliții de guvernare. Mai multe în interviul video de pe pagina SpotMedia. Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  În pandemie, 24.527 de pacienți s-au infectat cu COVID în spitalele din România, potrivit datelor oficiale. Erau oameni internați pentru alte probleme medicale, numite „comorbidități” de cei din Grupul de Comunicare Strategică. Erau părinții sau copiii cuiva, veniți la spital ca să se vindece. Mulți dintre ei au plecat de aici în saci de nailon. După ani buni, instanțele recunosc că ceea ce s-a întâmplat atunci în spitale a încălcat legea. În câteva cazuri, rudele celor decedați au dat în judecată spitalele şi au cerut daune. Pe portalul hotărârilor judecătoreşti din România există patru dosare de acest fel. Unul singur a ajuns, între timp, la finalul procesului. Libertatea vă dezvăluie toate aceste patru poveşti cutremurătoare, dar şi deciziile judecătorilor, în fiecare dintre ele.    Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare) Ministerul Finanțelor va derula, în perioada 5-12 decembrie, ultima ediție Fidelis a acestui an, potrivit unui anunț al ministerului.  Ediția din decembrie vine cu dobânzi de până la 7,55% la emisiunile în lei și de până la 6,20% la cele în euro. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere. Per total,cumulat, în cele 10 ediții lunare din acest an ale Fidelis, Guvernul a împrumutat de la populație 19,6 miliarde de lei, conform calculelor CursDeGuvernare.ro, ceva mai mult peste ce lua în 2024, când o ediție Fidelis avea loc la 2 luni și Finanțele atrăgeau pe emisiune între 3 și 3,5 miliarde de lei de la populație, pentru finanțarea deficitului bugetar. De notat că titlurile de stat beneficiază de un regim fiscal special, fiind neimpozabile.

"DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare" este un demers de revitalizare rurală programat să se întâmple în localitatea Dragu din jud. Sălaj. Proiectul are ca scop cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului imobil al localității, prin organizarea unei Școli Internaționale de Vară cu ateliere de arheologie, conservare și inventariere digitală. Dezvoltăm subiectul cu invitata emisiunii RFI360, Anca Majaru, dr. arhitect - manager proiect DRAGU (ARCHÉ). Asociația ARCHÉ anunță debutul proiectului DRAGU - Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare, o școală de vară internațională dedicată formării noii generații de specialiști, care propune o abordare transdisciplinară și participativă în salvarea și reactivarea patrimoniului cultural. Programul se va desfășura în principal în comuna Dragu din județul Sălaj și va reuni douăzeci de tineri din România și din comunitatea internațională. Participanții vor fi implicați atât în ateliere de arheologie, cât și în activități de conservare, gestiune a patrimoniului, cercetare și inventariere digitală, desfășurate în jurul castelului Wesselényi-Bethlen (1628), monument istoric de clasă A, și al morii cu valțuri, ambele aproape complet nevalorificate turistic, economic și comunitar. Pe parcursul celor două săptămâni, între 18 și 30 august, școala de vară propune, pe lângă aceste ateliere, vizite în alte localități cu patrimoniu valoros: Alba Iulia, Biertan și Sighișoara. Această cercetare de teren este menită nu doar să trezească interesul viitorilor profesioniști în domeniile arheologie și conservarea patrimoniului cultural din România și din străinătate, ci și să le ofere ocazia de a explora modul în care au fost încurajate comunitățile din aceste localități să se implice în protejarea, gestionarea și promovarea patrimoniului ca resursă culturală și comunitară. Totodată, în contextul școlii de vară vor fi organizate și două conferințe de specialitate la Dragu, facilitând dialogul dintre experți și cetățeni, sprijinind cu atât mai mult implicarea locală și subliniind uriașa importanță culturală și potențialul economic pe care îl au monumentele istorice. Tot cu gândul la implicarea comunității locale în eforturile de conservare, proiectul DRAGU include și o serie de evenimente de activare culturală, urmărind atât sustenabilitatea inițiativei, cât și integrarea sa în oferta culturală locală. De la momente de reenactment istoric, la o „discotecă pe casete”, programul include activități variate, menite să atragă un public cât mai larg. Astfel, organizatorii își doresc să împletească informațiile de specialitate oferite prin tururi ghidate cu intrare liberă la principalele obiective de patrimoniu local (castelul, moara, biserica de lemn, pivnițele grofului), cu povestirile locale, trăite, depănate în șezători cu localnicii, deschizând o perspectivă umană și personală asupra istoriei comunei și a monumentelor sale. În același spirit al autenticității, vor avea loc ateliere de meșteșuguri, precum și un atelier gastronomic cu ingrediente locale și rețete istorice culese din bătrâni. De altfel, importanța hranei conectate cu contextul natural și cultural local va fi explorată și printr-un atelier de identificare a ciupercilor și prin discuții publice pe tema ingredientelor culese din flora spontană, sub titlul „Din sălbăticie în farfurie”. Subliniind corespondențele dintre culturi va fi organizat un moment muzical sărbătorind cântecele din folclorul Țării Silvaniei, precum și cele ale locurilor din care vor veni și ceilalți participanți. Nu în ultimul rând, proiecțiile de fotografii și filme realizate pe parcursul școlii de vară vor constitui o parte esențială a proiectului, devenind parte a unei expoziții itinerante care va putea fi vizitată la Dragu, Zalău, Cluj-Napoca, București și în cel puțin două alte locații internaționale. Expoziția valorifică rezultatele școlii de vară, punându-le însă într-un cadru istoric mai larg, integrând documente de arhivă, precum și scanări georadar și LiDAR, modele 3D și experiențe VR. Asociația ARCHÉ este o organizație dedicată cercetării, conservării, valorificării și promovării patrimoniului cultural. Scopul său principal este de a sprijini și de a încuraja interesul față de patrimoniu, punând accent pe înțelegerea importanței sale sociale și a valorilor specifice. Încă de la înființare, ARCHÉ a avut în vedere facilitarea dialogului între specialiști din diverse domenii implicați în protejarea monumentelor istorice, precum și între acești specialiști și publicul larg.

”Bucureștiul a fost condus tot timpul din birou. Și se vede acest lucru” spune Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate), invitatul celui mai nou episod Vorbitorincii. Am aflat istoria Casei Mița Biciclista și cine a fost această doamnă, ce ascunde blocul Wilson și ce se află la Ciclop, dar și o mulțime de alte povești extraordinare despre București. Nu uitați că pe 21 iunie, nici nu mai e atât de mult până atunci, vă așteptăm la Alba Iulia să vorbim despre RE-UNIRE. Linkul pentru bilete îl găsiți pe pagina noastră de facebook. 00:01:30 - O ploaie teribilă la București, motiv să vorbim și despre un text de Calistrat Hogaș, o insinuare teribilă din partea lui Cătălin și aflăm că Radu, ”leuțul”, își ”ciumpăvește” singur mustața :)) 00:20:05 - Cu bucurie, pentru București. Cu Edmond Niculușcă 01:48:22 - Țuică cu schinduf, adusă de Radu de la Suceava, poale-n brâu și un moment de grație la meciul de retragere al handbalistei Cristina Neagu, povestim și pe unde am mai fost și ce am mai văzut în ultimele două săptămâni și avem o vorbă despre lecturile din anii liceului; explicăm expresiile ”a avea orbul găinilor” și ”a trage spuza pe turta ta” 02:34:41 - Spuma Filelor vă aduce următoarele titluri și autori: Câinii din Galveias - José Luís Peixoto, Illuminati. De la societate secretă la teoriile conspirației - Pierre‑Yves Beaurepaire, Șapte zile cu Cezar Ivănescu - Viorel Ilișoi 02:59:02 - Oale ulcele și tigăi cu poale-n brâu și o călătorie la Suflet de România, târgul de pe Domeniul Regal de la Săvârșin (P)

Prieteni, Răzvan Lucescu este invitatul acestei ediții cu numărul 110. Interviul nu este doar despre fotbal, cum poate ați putea crede. Urmărindu-l, veți descoperi un om foarte echilibrat, cu o viziune foarte bună asupra vieții, un om fericit și îndrăgostit, un om pasionat de profesia lui. Am intrat și în dedesubturi sportive, dar și în ale societății și am ascultat povești ale familiei Lucescu. Prețioase momente.  00:01:35 - Ne încălzim cu pui ardelenesc, bancuri scurte și infantile (cum ar zice Radu) și câteva perle din noua carte semnată de Radu Paraschivescu, În virtutea inepției - avem și două exemplare, prin tragere la sorți, pentru comunitatea de membri plătitori, facem anunțul cât de curând. Altfel, mai împărtășim gânduri despre președintele ales și vă anunțăm că pe 21 iunie vom fi la Alba Iulia pentru Întâlnirile Vorbitorincii. O să punem biletele în vânzare cât de curând. 00:50:17 - Salonic - OK - PAOK. Cu Răzvan Lucescu 02:13:06 - Spuma filelor vă aduce următoarele titluri: Daniel Pennac - Cazul Malaussene I. M-au mințit, Anne Applebaum - Axa autocraților, Sorj Chalandon - Înverșunat, Cătălin Ceaușoglu - Dezrădăcinații. 02:39:18 - Fotbal și fotbalamuc într-o formă restrânsă, doar cât să vă dovedim că și noi ne pricepem la fotbal, nu doar invitatul nostru - Poli Timișoara, Cristi Chivu și salvarea Parmei, Luka Modrić și Real Madrid  02:53:43 - Oale, ulcele și tigăi cu minciunele, lapte de pasăre cu caramel sărat și altele. Dar pe cele mai importante le-am numit

Vă prezentăm un minunat interviu cu Părintele Gheorghe Calciu realizat în anul 2004 la postul de radio Reîntregirea din Alba Iulia, de către actualul PS Ignatie Mureșanul, episcop de Huși.Interviul este o incursiune profundă în universul credinței și al rezistenței sufletești. Părintele evocă atmosfera plină de credință a copilăriei și adolescenței sale, marcate de valori spirituale puternice.Discuția se îndreaptă apoi spre experiențele dramatice din timpul fenomenului Pitești, o perioadă de suferință și tortură, dar și de întărire a credinței.Sunt rememorate și cele Șapte Cuvinte către tineri, o serie de predici curajoase și inspiratoare, rostite în fața opresiunii comuniste. Interviul se încheie cu o analiză pertinentă a problemelor civice și duhovnicești care frământau societatea românească în anul 2004, oferind o perspectivă plină de înțelepciune și speranță și pentru evenimentele actuale.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Festivitatea de premiere a Galei Tanarului Actor Hop avut loc duminică, 31 august. O discuție cu Ioana Bogatan, managerul teatrului.

Sub generoasa temă a autenticității, a 27-a ediție a Galei Hop reunește 36 de actori care vor concura timp de trei zile pe scena Teatrului Prichindel. Am stat de vorbș cu regizorul Erwin Șimșensohn, director al Teatrului de Stat Constanța și Director artistic al Galei.

În a doua jumătate a acestei săptămâni va avea loc GalaTânărului Actor HOP 2024. Concursul Galei se va desfășura în perioada 28-30 august începând cu ora 18.00, la Teatrul de Păpuși „Prichindel” din Alba Iulia, cu transmisiune live pe www.galahop.uniter.ro. Nu uitați că vă puteți vota favoriţii pe www.galahop.ro! Votul este deschis doar în data de 31 august, de la ora 00.00 la 17.00!Am stat de vorba cu actrita Mihaela Velicu, membra a juriului de preselectie si fost participant la Hop.

Biserica Salem, Alba Iulia - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Iosif Anca, în data de 28 aprilie 2024.

Biserica Salem, Alba Iulia - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Iosif Anca, în data de 28 aprilie 2024.

The 587th of a series of weekly radio programmes created by :zoviet*france: First broadcast 7 October 2023 by Resonance 104.4 FM and CJMP 90.1 FM Thanks to the artists included here for their fine work. track list 00 Roddy Hunter - Intro 01 Nic-D'ea - Seize the Day 02 Chris Osborne - Byzantine Chant, Catadrala Încoronārii, Alba Iulia, Romania [extract] 03 Émilie Girard-Charest & Marc Vilanova - Uncanny Valley 04 – Solo Cello 04 UnicaZürn - Temporal Lapse – 1 05 David Lee Myers - CR_35 06 :zoviet*france: and Fossil Aerosol Mining Project - Enrobbed En Illio 07 S. Grey - Garage 08 Tuonela - The Wind Between the Stars [extract] 09 Billy Yfantis - Sleeping 09 Tuonela - A Gleaming Shape She Floated By 10 Offthesky - Silt Water Tear 11 Wreaths - Lying Lonely in a Field with One Thousand Radio Beacons 12 [unknown artist / SE Trains] - stb_bal 13 Bagawire - Abendropenschaffe ++ Roddy Hunter - Outro

Weekendul asta venim in turneu: Sibiu, Timisoara, Alba Iulia! Bilete aici: https://www.iabilet.ro/cauta/?q=Niste+Oameni Pe Patreon te așteaptă o grămadă de Niște Continut Exclusiv! 100% mai mult podcast, ediții extended de Nu Știu, Zic! și alte surprize. https://www.patreon.com/Nisteoameni --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Virgil: https://www.instagram.com/virgil_elchulin/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ #NisteOameni #Podcast Copyright © 2023 All rights reserved

Venim în turneu! Sibiu, Timișoara, Alba-Iulia, 11-12-13 august. Bilete early bird: https://www.iabilet.ro/cauta/?q=nisteoameni Toată vara, în fiecare Joi, ne găsiți în Vama Veche la terasa Famagusta cu stand-up de vacanță! Bilete la locație. Rezervări: 0745 146 263 Pe Patreon ai 100% mai mult podcast + toate edițiile extended de la Nu Știu, Zic! https://www.patreon.com/Nisteoameni --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Virgil: https://www.instagram.com/virgil_elciulin/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ #NisteOameni #Podcast Copyright © 2023 All rights reserved

Înregistrare realizată în data de 14 septembrie 1969, la Mănăstirea Căldărușani. Episcopul Iuliu Hossu, vicepreședinte al Marelui Sfat Național, citește Rezoluția Adunării de la Alba Iulia. Sursa: Arhiva Radio Europa Liberă.

A rupt Maică-ta la Electric Castle! Vezi pe Patreon: https://www.patreon.com/Nisteoameni Venim în turneu! Sibiu, Timișoara, Alba-Iulia, 11-12-13 august. Bilete early bird: https://www.iabilet.ro/cauta/?q=nisteoameni Toată vara, în fiecare Joi, ne găsiți în Vama Veche la terasa Famagusta cu stand-up de vacanță! Bilete la locație. Rezervări: 0745 146 263 Pe Patreon ai 100% mai mult podcast + toate edițiile extended de la Nu Știu, Zic! https://www.patreon.com/Nisteoameni --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Virgil: https://www.instagram.com/virgil_elciulin/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ #NisteOameni #Podcast Copyright © 2023 All rights reserved

Venim în turneu! Sibiu, Timișoara, Alba-Iulia, 11-12-13 august. Bilete early bird: https://www.iabilet.ro/cauta/?q=nisteoameni Toată vara, în fiecare Joi, ne găsiți în Vama Veche la terasa Famagusta cu stand-up de vacanță! Bilete la locație. Rezervări: 0745 146 263 Pe Patreon ai 100% mai mult podcast + toate edițiile extended de la Nu Știu, Zic! https://www.patreon.com/Nisteoameni --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Virgil: https://www.instagram.com/virgil_elciulin/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ #NisteOameni #Podcast Copyright © 2023 All rights reserved

Venim în turneu! Sibiu, Timișoara, Alba-Iulia, 11-13 august. Bilete early bird: https://www.iabilet.ro/cauta/?q=niste+oameni Toată vara, în fiecare Joi, ne găsiți în Vama Veche la terasa Famagusta cu stand-up de vacanță! Bilete la locație. Rezervări: 0745 146 263 Pe Patreon ai 100% mai mult podcast + toate edițiile extended de la Nu Știu, Zic! https://www.patreon.com/Nisteoameni --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Virgil: https://www.instagram.com/virgil_elciulin/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ #NisteOameni #Podcast Copyright © 2023 All rights reserved

Ref.: Pfr. Prof. Dr. Thomas Schwartz, Geschäftsführer Renovabis Ref.: Dr. András Márton, Caritas Direktor der Erzdiözese Alba Iulia, Rumänien

Transilvania este în general asociată cu vinurile albe. Însă ar fi un clișeu să spunem că Transilvania înseamnă doar vinuri albe, seci, minerale. Face și vinuri roșii - dintre care unele sunt de excepție. N-o spun eu, o spun oameni care se pricep mai bine. Transilvania are peste 70 de producători certificați și o varietate impresionantă de vinuri. Despre vinurile din Transilvania am discutat în acest episod cu Ionuț Vasc și Răzvan Secară, doi antreprenori din Alba Iulia care și-au propus să adune cumva sub o singură umbrelă vinurile din Transilvania, așa că au creat vinuridintransilvania.ro I-am întrebat despre producătorii pe care i-au adunat și poveștile lor, despre soiurile de vin descoperite și despre moștenirea austro-ungară în domeniul vinului. Lasă un review sau un comment acolo unde asculți, iar dacă vrei să primești episoadele pe mail, intră pe www.intervin.show

La Ville de Lyon continue son chemin vers la transition écologique avec un nouveau programme européen. ASCEND, c'est son nom, rassemble huit villes d'Europe qui souhaitent bâtir des quartiers à énergie positive. Les heureuses élues sont Lyon, bien sûr, mais aussi Munich, Porto, Budapest, Alba Iulia, Charleroi, Prague et Stockholm. Pour mener à bien cette mission, la Commission Européenne a débloqué 20 millions d'euros, dont 3 millions pour le projet de la Ville de Lyon. Celui-ci se concentre sur le quartier de la Confluence pour le rendre encore plus agréable à vivre. La réduction des émissions de CO2 et la sobriété énergétique sont au cœur des préoccupations. Pour y parvenir, le développement des mobilités douces est privilégié, avec la construction de trois nouvelles lignes de tramway, ou encore l'aménagement d'espaces urbains favorables aux piétons. Et surtout, l'élément phare du projet, c'est le déploiement des panneaux photovoltaïques, déjà été largement commencé à la Confluence. Il s'agit d'un développement des énergies renouvelables que Lyon veut faire avec les habitants. Pour Maxime Valentin, directeur de l'innovation et du développement durable à la SPL Lyon-Confluence, le but est de “développer des nouveaux modèles économiques pour faire en sorte que l'énergie renouvelable soit consommée localement et bénéficie directement à ses habitants”. Des communautés énergétiques vont alors être créées, à l'échelle de groupes d'une dizaine d'habitants pour consommer l'énergie produite. “Cet aspect-là est emblématique du programme ASCEND, c'est mettre l'innovation au service de l'environnement mais l'environnement directement au service des habitants,” continue Maxime Valentin. Un autre aspect emblématique du programme ASCEND, c'est qu'il favorise le travail commun entre les différentes villes européennes. Ces échanges de bonnes pratiques sont, pour Xavier Desgain, adjoint au maire de Charleroi chargé de la mobilité, de l'énergie et de la transition écologique, essentiels sur le chemin de la transition écologique. “Lyon et Munich sont beaucoup plus avancées que nous à Charleroi, donc on va profiter de leur expérience pour gagner du temps dans les procédures et convaincre les autres en montrant que ça se fait dans les autres villes.” Et les apprentissages se font dans les deux sens parce que même si Lyon a la position de ville leader avec Munich et doit donc inspirer à l'échelle européenne, “chacun a à apprendre de l'autre”, pour Grégory Doucet, maire de Lyon. Il est d'ailleurs déjà intéressé par le travail sur les mobilités de la ville de Stockholm. Le programme ASCEND vient d'être lancé et continuera jusqu'en 2028.

În acest episod vorbesc despre Războiul Român-Ungar, conflict care se poate încadra în Primul Război Mondial, sau poate fi văzut ca o replică sau un eveniment separat. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Ungaria devine republică, iar mai apoi comuniștii preiau puterea prin regimul lui Béla Kun. România e la început într-o stare incertă, însă mai apoi, recunoscută ca aliată a Antantei și prinsă geografic între două țări comuniste, decide a trece Tisa și a ocupa Ungaria. Antanta nu tocmai aprobă aceste acțiuni, dar în cele din urmă francezii folosesc prilejul pentru a obține putere politică în Europa. Tratatul de la Trianon consfințește Unirea Transilvaniei cu Regatul României, așa cum a propus Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia pe 1 decembrie 1918.Support the show

Ediţia a 25-a a Galei Tânărului Actor HOP, program de tradiție al UNITER, s-a încheiat în seara zilei de 27 august, la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia. citiţi mai departe

... citiţi mai departe

Boschetari, tați moderni, copii bătuți și rețeta pentru o societate funcțională. Un nou episod de succes! Ne vedem la showuri!

Un avertisment pentru hoți scris în limba română într-un supermarket din Londra a generat un val mare de comentarii pro și contra. Mihai Chirica face acuzaţii grave: PSD ştia că vine pandemia. Partidul Ecologist Roman cere interzicerea intrării lui George Soros pe teritoriul României. Netflix India a fost criticat pentru un serial în care un băiat musulman sărută o fată hindusă. Mai puține teste, dar mai multe cazuri pozitive Covid, săptămâna trecută în România. Victor Ponta spune că românii se îmbolnăvesc şi mor pentru că nu sunt testaţi la timp. Comisia Națională de Strategie și Prognoză nu vede o revenire în V a economiei. Evenimentele dedicate Zilei Naţionale la Alba Iulia, sub semnul pandemiei. Manifestațiile vor fi transmise online. Un aliat important al lui Donald Trump l-a îndemnat să renunţe la procese: „Comportamentul echipei de avocaţi e o ruşine naţională”. Igor Dodon își îndeamnă susținătorii să treacă peste înfrângere cu 50 de grame de alcool. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

INTERVIU 00:45 BOGDAN NAUMOVICI ne dezvăluie nenumăratele jocuri ale copilăriei lui și avantajele de a fi decrețel, detaliază marea lui pasiune pentru legendarul Michael Jordan și cum și-a apărat facultatea la Revoluție. INTERVIU 28:47 RADU NIȚĂ ne descrie ce a însemnat pentru el experiența alături de Cronicari Digitali și ne învață cum arată o fotografie bună despre România. Mai mult, ne explică paradoxul condiției de influencer. „CU VORBA BUNĂ” 41:01 Povești greu de crezut. Mituri care au pus la treabă imaginația a generații întregi. Oameni și proiecte nebunești. Ce e adevăr, ce e legendă? Uneori, realitatea își scoate pălăria în fața unei născociri irezistibile. „Cu vorba bună" este rubrica în care îți spunem ce lucruri incredibile am mai aflat. În episodul de azi, poveștile uimitoare din Alba Iulia și din împrejurimi.  INTERVIU 44:12 RUXANDRA VODĂ, director de comunicare Telekom România, ne vorbește despre lecțiile învățate în pandemie, cum să te adaptezi la situațiile neprevăzute și care sunt noile căi de comunicare, într-un prezent atipic.

View full show notes here: https://www.cannabis-conversation.com/blogs/episode66This week we're joined by Mark Reinders, CEO of HempFlax Group who are the largest independent grower and processor of industrial hemp in Europe. Mark is also a board member for The European Industrial Hemp Association (EIHA).Together, we discuss the uses and applications of industrial hemp including its use in home insulation, as a bioplastic, and as a building material.About MarkMark is the CEO of HempFlax, Europe's largest independent hemp grower and processor. Mark has been at HempFlax since 2008 and was appointed CEO in 2016. HempFlax has operations across Europe, with over 2,400 hectares of hemp expected to be harvested in 2020.Raised in a farming family, Mark holds bachelor's degrees in agribusiness and crop production from Het Van Hall Instituut and a Master of Science degree in management from Nyenrode University.From 2016 to 2019, Mark served as president of the European Industrial Hemp Association, Europe's foremost coalition of the industrial hemp-processing industry. He continues to sit on its board of directors today.Episode SummaryHempFlax was founded in 1993 by Ben Dronkers with the aim of restoring the age-old crop to its former glory and reviving the industrial hemp industry. In the process, HempFlax has grown from 140 hectares of industrial hemp fibre in 1994 to 2500 hectares in 2017, in 2020 they expect to cultivate 3500 hectares. Their cultivation takes place in the Netherlands, Germany and Romania with their factories located in Oude Pekela, Netherlands and Alba Iulia, Romania.HempFlax are currently providing industrial hemp for use in car production to BMW, Mercedes, Bugatti, Jaguar and Bentley.Mark's father was a hemp farmer so he grew up around the crop. Mark strengthened this knowledge through interning at the company in 2000. It was in 2007 when Ben asked Mark to rejoin the team.Mark is a board member for EIHA, who are lobbying in Brussels for the recognition of Hemp amongst other activities. In The Netherlands, industrial hemp is prohibited unless it is grown for fibre and seeds, leaves and flowers are not allowed to be harvested. Across the border in Germany, this is allowed.New applications for industrial hemp are constantly being developed, it has an incredible amount of uses.It can be used as a construction material for houses, insulation, car parts, scooters, furniture and reusable cups.It can also be used as animal bedding or litter which is completely safe for animals and humans due to its lack of additives and minimal processing.The hemp plant thrives in almost any climate, it grows very quickly with little maintenance. No chemicals are required to grow it as it is resistant to pests and diseases.It consumes little water per kilo of fibre, much less than cotton, whose cultivation can be extremely harmful to the environment.Hemp also stores carbon dioxide during its growth, which is great for balancing the C02 levels in the environment.40% of the worldwide carbon dioxide emission is caused by construction and heating and cooling buildings. Traditional Fibreglass insulation is difficult to work with, it can be harmful to the skin and even inhaled. Hemp fibre on the other hand is non toxic and uses 10x less energy in its production than Fibreglass.HempFlax are also working within Bioplastics, by combining

“I, Khan, the emissary of the heavenly king, to whom he gave power over the earth to lift up those who subject themselves to me and lay low those who resist, am amazed at you, king of Hungary – that when I will have sent you envoys thirty times, you do not send any of them back to me, and send me neither your messengers nor letters. I know that you are a wealthy and powerful king, that you have many soldiers under you, and alone you rule a great kingdom. And, therefore, it is difficult for you to submit yourself to me voluntarily. However, it would be better and more beneficial if you were to voluntarily submit to me! I have understood, in addition, that you are keeping the Cumans, my slaves, under your protection, for which reason I command you not to keep them with you any longer, and do not have me as your enemy because of them! It is easier for them to escape than you because they, lacking houses and migrating about with tents, might perhaps get away. But you, living in houses, having castles and cities – how will you escape my hands?”   So reads the famous ultimatum sent by Batu, grandson of Chinggis Khan, to Bela IV, King of Hungary. Our previous two episodes have covered the rapid Mongol campaign across the western steppe from 1236-1240, conquering the Volga Bulghars, the Alans, the Cuman-Qipchaqs and the Rus’ principalities. Having just taken Kiev in December 1240, Batu and mighty Subutai cast their eyes to Eastern Europe: Poland, the Hungarian Kingdom and beyond. I’m your host David, and this is Kings and Generals: Ages of Conquests.   The man standing between Europe and the Mongols was Bela IV, King of Hungary, a great power of Europe. The Magyars, as the Hungarians call themselves, came to Europe as nomadic horse archers like the Mongols, conquering the Pannonian Basin -Hungary- in the 8th century and raiding western Europe. At Lechfeld in 955 they were defeated by the Holy Roman Emperor Otto I and some fifty odd years later these pagans officially adopted Christianity with the baptism of Stephen I, first King of Hungary, on Christmas Day 1,000. In the following centuries they abandoned the old ways, but with a still formidable military the Hungarian Kingdom emerged as the lead power between the Holy Roman Empire in Germany and the Rus’ principalities to the east. Controlling not just modern Hungary but large swathes of Romania, Slovakia, Slovenia, Croatia and Bosnia, the Hungarian monarch controlled a diverse realm, the crossroads between Catholic and Orthodox Christendom.   Bela IV made few friends after his coronation in 1235. Born in 1206, the same year Chinggis Khan declared his Empire in distant Mongolia, Bela had a rocky relationship with his father King Andrew, whose decentralization of the kingdom through rich land rewards to the nobility frustrated Bela. Their tension progressed, Bela essentially making himself an autonomous monarch in Hungary’s Croatian territory. With Bela’s marriage to a Byzantine princess, Andrew urged the Pope to annul the union and forced Bela from the Kingdom. Ultimately he let his son return, making him ruler of Transylvania in the 1220s, where Bela came into regular contact with the Cumans. Cuman presence increased with the eastern upheavals from Mongol expansion, Cuman Khans fleeing to Hungary for asylum and baptism. Bela was drawn to the Cumans as a pillar of support against his father, while also boosting his reputation as a good Christian ruler by encouraging missionary work among them, styling himself King of the Cumans. Bela’s first years as King after 1235 saw the reclamation of crown lands and reduction in privileges of the nobility while expanding the Kingdom. Border territories were taken from Bulgaria and in 1238 Bela’s brother Coloman extended their rule in Bosnia by force. Bela’s efforts made him unpopular among the aristocracy of the kingdom, who felt their rights trampled upon.When a large body of Cumans under Khan Kotjen sought refuge in Hungary in 1239, Bela was only too happy to welcome them. 40,000 skilled mounted archers loyal directly to Bela provided him a massive bodyguard against a possible uprising from the barons of the kingdom, and Bela heaped rewards and rights to them.   Bela was not unaware of the Mongols’ western expansion. One contemporary author, Thomas of Spalato, records that the Hungarians had heard so many rumours of impending Mongol invasions that when news came of their arrival in the 1240s, it was treated as a joke. Bela certainly had up to date information from refugees like Kotjen Khan and Mikhail Vsevolodovich (Vsye-vo-lod-o-vich), Prince of Chernigov, and the Domincian Friar Julian returned with letters from Batu demanding Bela’s submission, preceding a number of Mongol envoys.  Contrary to popular depictions and contemporary accusations, Bela was not a monarch sitting idly on his hands; he had foreknowledge and some measures were enacted. Passes through the Carpathian mountains, the shield dividing the Hungarian plain from the Eurasian steppe, were blocked with wooden barriers and fallen trees, and some fortresses in Transylvania were refortified. The crux of his defense relied on the Cumans; their horse archery and experience in steppe tactics were a mighty aid to the already formidable Hungarian army. Bela was the only monarch in Europe preparing for their arrival. Of course, nothing went to plan. Tensions flared between the Cumans and the kingdom’s sedentary population. The sources speak of anger at Cumans herds allowed to roam through peasants’ fields, distrust at the close proximity of pagans, all encouraged by Hungarian lords eager to undermine Bela’s powerbase, to dire consequence.   On the fall of Kiev on the 6th of December, 1241, Batu and Subutai moved their army west and broke off into columns. The total force for the invasion of Europe is difficult to gauge, estimates of around 50-60,000 troops being common. Intelligence was carefully collected, strengths assessed. Batu was fearful of being outflanked by the enemy, and it was deemed necessary to send a portion of the army into Poland, at that time divided into five duchies- Bela IV’s sister was married to a lead Polish Duke. Despite some modern comments, the whole campaign was no mere raid. Structurally it differed little from the previous years of campaigning and the Mongol belief in world hegemony was well established. At the borders of Hungary and Poland at the start of 1241, Batu anticipated a conquest of both, and likely expected to push into Germany as well.   The army split into two main theaters. One group under Orda and Baidar was to strike Poland, preventing the Polish duchies from aiding the Hungarians. The main army was to conquer Hungary, certainly intending to use its grassland as a forward base for further operations. Batu and Subutai lead the main army, sending three smaller detachments to penetrate various passes along Hungary’s Carparthian frontier, allowing them to surround the enemy.  We’ll deal first with the Polish invasion.    In January 1241 the first Mongol scouts entered Polish territory, followed by Orda’s main force in February, generally estimated around 10-20,000 men. Orda, Batu’s older brother, moved quickly in two main divisions under himself and Chagatai’s son Baidar. The attack on Poland was swift and ferocious: by the 13th of February, Sandomierz, capital of a Polish duchy, was taken. An engagement at Tursko saw the Polish knights get the better in the initial clash, only to be destroyed when the Mongols regrouped and surprised them. From Sandomierz they followed the Vistula River, sending contingents north to harass, pillage and burn, causing confusion as to their movements and hampering the already slow Polish response. On the 18th of March, the army of Boleslaw V, ‘the Chaste,’ Duke of Sandomierz, was destroyed at Chmielnik (Hhe-myel-nik); shortly afterwards, the Mongols sacked the Polish capital, Krakow. Boleslaw V fled to the kingdom of his brother-in-law, Bela IV.   The Polish High Duke at that time was not in Krakow, but in his home duchy of Silesia. Henry II the Pious was the lead member of the fragmented Piast dynasty, duke of Silesia and High Duke of Poland since 1238. His preparations were slow and by the time he readied his army, the Mongols were in Silesia, western Poland.  Henry was supposed to wait for aid from his brother-in-law, King Vaclav I of Bohemia, but found the Mongols approaching too quickly, following the Oder River to the Silesian capital of Wroclaw [Breslau]. On the 9th of April, 1241, Henry’s army met the Mongols under Orda and Baidar at Legnica, better known as Liegnitz or Wahlstatt [German, ‘vahlstaht’], west of Wroclaw.    The Liegnitz battle is not recorded as well as Mohi, and a considerable amount of details were added by later authors. Illustrative of this is the notion that a contingent of Teutonic Knights under their Grand Master Poppo von Osterna were present, and that Qadan or Qaidu led Mongol contingents there. In reality, Poppo von Osterna was not Hochmeister until 1253 and the Teutonic Order provided no troops for the battle- though the Templars provided 500 peasants from their landed estates. Qadan, a son of Ogedai, was not present, as he led an army into Transylvania, and Qaidu, the grandson of Ogedai famed for his conflict with Kublai Khan, was certainly absent, as he was only about 10 years old!   Liegnitz is often presented as the Mongols easily overwhelming the Polish and German forces of Henry II, but the medieval chronicles demonstrate that the Europeans made a good show of themselves. A Polish Fransciscan reported that another Polish friar, Benedict, was told by the Mongols that they were on the point of retreat when Polish resistance collapsed. The 15th century Polish writer Jan Dlugosz describes the Poles holding their own against the Mongols in the first half of the battle. But the Mongols had a trick: a standard bearer waved his banner violently and sent forth a smokescreen, so foul the Poles lost order. Stephen Haw postulates that this poisonous smoke was gunpowder, or perhaps firelances. For the Poles who had never encountered such devices, it was overwhelming. Polish order collapsed and they were overrun. Nine sacks of ears were said to have been filled, and Duke Henry was decapitated, his severed head paraded on a lance before neighbouring cities. The suburbs of his capital at Wroclaw were destroyed, though the citadel held out.   Mongol losses may have been high, as they were unwilling to meet King Vaclav of Bohemia’s army. Small parties were briefly sent into eastern Germany where the town of Meissen, just west of Dresden, suffered an attack, but Orda and Baidar moved south to link up with Batu, cutting through the Bohemian Kingdom, modern Czechia. Stiff local resistance in Bohemia proper convinced Orda to pass through Bohemian controlled Moravia. Fortified points were bypassed for speed, but villages in the countryside suffered. Through the Vlara Pass they entered the Hungarian Kingdom on its northwestern border in May 1241. As that takes us to Hungary, let skip back a few weeks.    After the deparuture of Orda and Baidar in February 1241, Batu and Subutai took the rest of the army to Hungary, dividing their forces to overwhelm their foe at multiple points. On March 12th, Batu and Subutai crossed through the Verecke Pass, the northeastern route the Magyars themselves first took to enter Hungary. Ogedai’s son Qadan took his contingent through the Bargo Pass into northern Transylvania. One of Tolui’s sons, Bojek, took his force through the Oituz pass into central Transylvania, and the noyan Burundai diverted far south, coming up through the Tornu Rosu Pass into southern Transylvania, linking up with Bojek at Alba Iulia.    At the beginning of March King Bela IV began gathering his forces at Pest, one half of the city which forms modern Budapest. His requests to foreign rulers for aid were largely ignored. Bela had in mind an orderly countermarch against the Mongol army. But things quickly slipped from his hands. Some of the nobles held their forces back, refusing to come in the first place. The Mongols broke through the Carpathians quicker than anticipated and news came in of nobles going ahead to face them without support. Denis, the Kingdom’s Palatine, fled to Pest, having failed to repel the Mongols on their exit from the Verecke. Bishop Ugrin of Kalocas (Kalots-ash) defied Bela’s order and likewise marched ahead to engage the Mongols, and only barely escaped with his life. The Duke of Austria, the quarrelsome Frederick II, came to Bela’s call for aid, defeated a small Mongol party in a skirmish near Pest and withdrew. The Bishop of Varad fought the Mongols near Eger, where he was defeated and Eger destroyed. Reports kept coming to Bela of his forces allowing themselves to be destroyed piecemeal by the Mongols, while yet more Mongol forces kept showing up from new directions and rumours swirled of destruction in Poland.    On top of that the tensions between Cumans and Hungarians had not abated. News of Cumans among the Mongol forces led to cries that Bela’s Cuman allies were spies for Batu. Bela placed the Cuman Khan Kotjen and his family under guard in Buda, but in an assault led almost certainly by Hungarian and German nobles, Kotjen and his retinue were killed. In turn, this prompted a pogrom from Hungarians in the area against the Cumans. The remaining Cumans refused to risk their lives for ‘allies’ who treated them such, and abandoned the Hungarians, leaving a trail of destruction as they flew en masse to Bulgaria, some making their way to the Latin Empire of Constantinople. This was just a goddamn mess for Bela, but he was forced to action. At the start of April a Mongol army approached Pest and Bela marched out. The Mongols fled and for a week Bela pursued them, reaching the village of Mohi on the Sajo (shah-yo) River, finding a larger Mongol army arranged on the opposite bank, a single bridge across the only passage. It was the 10th of April, only one day after the Mongol victory at Liegnitz.   Bela had just followed Shiban, Batu’s younger brother, into ground of Batu’s choosing. Batu and Subutai commanded a force estimated around 20-30,000 men, the rest of the army still ravaging Poland and Transylvania. The village of Mohi, where the Hungarians made camp, sat near the Sajo River in the northern edge of the great Hungarian plain, flat rolling grassland ideal for cavalry, while the thick trees along the river kept much of the Mongol army hidden. When Shiban’s messengers ran ahead with news of the size of the Hungarian army, Batu was unnerved, climbing a mountain to convey with Eternal Blue Heaven for a day and night to pray for victory, urging the Muslims in his army to likewise pray.  As the Hungarian army settled into their camp at Mohi, Batu viewed them from a nearby burial mound. Seeing how the Hungarians had packed themselves tightly within a laagar, a wagon fort, Batu was not impressed, likening them to sheep trapping themselves within a pen.    Batu had hoped King Bela would try to cross the bridge, but by digging in at Mohi, Bela was forcing Batu to act. Thomas of Spalato wrote that a Rus’ prisoner escaped the Mongols and warned the Hungarians, and Bela stationed a guard at the bridge. Frustrated, Batu had to force a crossing- neutralizing his army’s mobility and playing to strengths of the Hungarian’s heavier armour. But Subutai came up with a plan. While Batu took his men over the bridge, under the cover of night Subutai would take a force downstream and build a pontoon bridge to cross and outflank the Hungarians.    It didn’t go well. The waters downstream were deep and in the darkness, progress on the pontoon bridge was slow. Too slow for Batu, who in his impatience or belief Subutai was on schedule, ordered an assault, sent a close comrade in a heavily armoured elite unit to push the Hungarians off the bridge. The Hungarians held firm, crossbowmen proving deadly. Bela’s brother Coloman, the Bishop Ugrin and the Master of the Knights Templar in Hungary led the counterattack and repulsed the Mongols. Coloman was said to have personally thrown the Mongol commander off the bridge. The Mongols were forced back, and the Hungarians returned to their camp jubilant. Both European and Chinese sources written from Mongol documents indicate Mongol losses were heavy- as an aside, Mohi is the first battle on European soil described in any detail in a Chinese source. This source, the Yuan Shih, indicates the princes among Batu’s forces were greatly perturbed by the losses, and desired to withdraw and replan. The Polish friar C. de Bridia wrote that the Mongol vanguard actually broke on the bridge and fled. Batu was furious at Subutai’s failure to cross the river, though Subutai was not to be swayed. In response to voices urging retreat, Subutai told them “If my lord wishes to retreat, then retreat by yourself. Until I reach the Magyar city on the Danube River, I will never return!”   The Hungarians left a light guard on the bridge while the distant Hungarian camp slept soundly. Only a few hours after the initial clash, early on April 11th before dawn, the Hungarian bridge guard was rocked by the sudden crashing of stones descending on them from the darkness. The Mongols had set up their Chinese catapults and were ‘shelling’ the enemy position. Demoralized with losses mounting, when the Mongols charged they broke through the defenders. Survivors ran back to the camp, shouting alarm, but the Hungarians were slow to rise, not having anticipated an attack so soon. Subutai’s forces crossed his pontoon bridge, and by 6 A.M. the Hungarian camp was surrounded.   Though Bela’s decision to circle the camp with a wall of wagons offered some protection, the space was too small for the large army. Panic set in as thousands of men woke to cries of anguish and Mongol arrows raining among them, while the Mongols tried to set the wagons on fire. In the densely packed camp men tripped over tents and tent ropes, crushing each other in the fray. Confusion now reigned, and Bela’s fortifications trapped his men. Prince Coloman, the Bishop Ugrin and the Templars rode out to force back the Mongols but were unable to rally more men to join them. Coloman and Ugrin were seriously wounded while the Templars, despite brave efforts, were killed to a man.    A cry ran out. An opening! The Mongols had left a gap, and many ran to take it. This was a trap. Men surrounded with no escape will fight to the death; but provide an avenue for survival, and they’ll take it. In the disorganized rout no formation or protection was to be had. As if herding their sheep, the Mongols followed along both sides of the Hungarians, ensuring none veered off trail. Once the prey was exhausted, the Mongols fell upon them. Survivors were led directly into a marsh where many drowned, encumbered in their armour, weak from injuries and exhaustion. The Bishop Ugrin met his end in these waters, one among many of the nobles, bishops and archbishops of the kingdom who fell. Bela and his brother Coloman barely escaped, with Coloman seriously injured. So ended the battle of Mohi, the back of organized  Hungarian resistance broken.      Hungary, and the rest of Europe, now seemed open to the Mongols, but just under a year after the victory at Mohi, Mongol armies departed from Europe. Why was this? What did they do in that year in between? Since most popular accounts cut from the Mohi victory straight to the Mongol withdrawal, we will give you, our dear listeners, more detail on the what the Mongol presence in Europe actually looked like beyond these battles, and the consequences for Hungary. If it wasn’t Ogedai Khaan’s death in December 1241 which caused the Mongol withdrawal, then what was it?  Theories have abounded from a lack of pasture, poor weather, to a gradual conquest having been the intention. While we will return to Hungary’s fate and later interactions with the Mongols in future episodes, we will also be interviewing Dr. Stephen Pow in a forthcoming episode to discuss the theories, and his own thesis, around the Mongol withdrawal in more detail, so be sure to subscribe to the Kings and Generals podcast and to continue helping us bring you more outstanding content, please visit our patreon at www.patreon.com/kingsandgenerals. Thank you for listening, I am your host David and we will catch you on the next one!  

Untold Stories of Romanian Women was made by WADUP producer Cezara, she's 17 and lives in Alba Iulia, in the region of Transylvania, Romania. Cezara is a feminist but she didn't grow up feeling proud to be a Romanian woman because she never heard about Romanian women making history…until she met Victoria Pătraşcu, one of the authors of ‘100 Disobedient Romanian Women in 100 Years' and suddenly everything Cezara knew about women in Romania changed.

Patru echipe de liceeni pasionați de robotică, de la licee din Hunedoara, Alba Iulia, Câmpulung Muscel și București vor concura pentru Romania la campionatul mondial de robotică FIRST Championship 2019 din Detroit, SUA. StartupCafe.ro a discutat cu echipa XEO, de la Colegiul Național ”Horia, Cloșca și Crișan”, din Alba Iulia, care în 2019 a ajuns în semifinală despre pregătirile pentru competiție și despre pasiunea pentru roboți. Team XEO adună laolaltă 17 liceeni din clasele X-XII cărora Colegiul din Alba Iulia le-a pus la dispoziție un laborator. Au în spate părinții, câțiva sponsori convinși cu multă bătaie de cap și alergătură iar alături un mic grup de profesori care le cultivă pasiunea pentru roboți. StartupCafe.ro a stat de vorbă, de la distanță, cu Alexandra, Cătălin și Maria, trei dintre membrii Team XEO. Vei afla din discuție cum au pornit, ce înseamnă robotica pentru ei, cum văd oportunitățile și spiritul de competiție. Citește articolul integral și vezi și versiunea video a interviului cu Team XEO pe StartupCafe.ro Invitați: Alexandra Jurca Cătălin Rus Maria Antonella Serafino Interviu realizat de Ovidiu D. Popica

Located in central Romania, the Transylvanian Plateau is one of Romania’s most important wine-producing regions containing some of the country’s best vineyards. Two of the most famous vineyards are Tarnave and Alba-Iulia. Overall, the Transylvanian Plateau has 5 different vineyards and 17 wine-growing centers. ***Subscribe to our Channels for more: *** ► YouTube: www.youtube.com/user/BEVERAGETRADENETWORK ► iTunes: itunes.apple.com/us/podcast/bevcast/ ► Stitcher: www.stitcher.com/s?fid=233919&refid=stpr

Partydul KissFM ed491 sambata part 2 - ON TOUR Club Stage Alba Iulia

Dorin Dumitran este unul dintre puținii profileri din cadrul Poliției Române. Am vrut să aflu de la el cât de aproape sunt seriale de gen ("Millennium", "Profiler", "Mindhunter") față de ce se întâmplă în realitate. Am aflat de ce infractorii sexuali nu se pot vindeca, că existe mai multe tipuri de necrofili, că au existat și la noi încercări de a comite crima perfectă, de ce criminalii în serie au o semnătură distinctă și de ce oricine poate comite un omor dar nu oricine poate viola. Mi-a povestit și despre o tentativă de suicid care l-a marcat în perioada când lucra ca negociator in Ploiesti. ------------------------- Turneu iulie. Bilete online. Pret redus in presale:12 iulie Cluj Napoca : https://m.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34647/13 iulie Alba Iulia : https://www.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34653/15 iulie Sibiu : https://www.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34651/16 iulie Timisoara : https://www.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34649/ ------------------------- Popesco Show apare in fiecare marti la ora 10 am pe YT si in toate aplicatiile de podcasting. ------------------------- Cristi Popesco este stand up comedian si practicant de jacuzzi.Profil FB : https://www.facebook.com/cristi.popescoPagina FB: https://www.facebook.com/cristi.popesco.page/Instagram: https://www.instagram.com/cristi_popesco/Site neactualizat: http://popes.co/Audio: https://popesco.podbean.com/ si in toate aplicatiile de podcasting.Youtube: https://www.youtube.com/c/CristiPopesco

Turneu iulie. Bilete online. Pret redus in presale:12 iulie Cluj Napoca : https://m.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34647/13 iulie Alba Iulia : https://www.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34653/15 iulie Sibiu : https://www.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34651/16 iulie Timisoara : https://www.iabilet.ro/bilete-stand-up-comedy-show-de-vara-34649/ Sorin Pârcălab este stand up comedian și om care știe să repare orice. Am discutat cu el despre cum e să te lași de fumat, counter steering, pantomimă, cearta cu Zoso, ghost jokes, iUmor, cum face să o dea așa bine pe scenă, de ce evită crowdwork-ul și de ce s-a apucat să facă producție. ------------------------- Popesco Show apare in fiecare marti la ora 10 am pe YT si in toate aplicatiile de podcasting. ------------------------- Cristi Popesco este stand up comedian si practicant de jacuzzi.Profil FB : https://www.facebook.com/cristi.popescoPagina FB: https://www.facebook.com/cristi.popesco.page/Instagram: https://www.instagram.com/cristi_popesco/Site neactualizat: http://popes.co/Audio: https://popesco.podbean.com/ si in toate aplicatiile de podcasting.Youtube: https://www.youtube.com/c/CristiPopesco