ReGândim Medicina

În cadrul ediției de pe 20 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Utilizarea dispozitivelor medicale pe bază de inteligență artificială ar putea avea un rol semnificativ în screening-ul cardiovascular al femeilor care urmează să devină mame sau care își doresc să facă acest pas în viitor. Oamenii de știință de la Mayo Clinic, SUA, au analizat performanțele unui instrument EKG-AI și a unui stetoscop inteligent în detectarea cardiomiopatiei în rândul femeilor aflate la vârstă fertilă. Publicat în Annals of Family Medicine, studiul arată cum cele două dispozitive digitale semnalează cu acuratețe prezența fracției de ejecție a ventriculului stâng (LVEF) sub 50%, indicator cunoscut în cazul unui mușchi cardiac slăbit.În fiecare an, aproximativ 300.000 de femei își pierd viața ca urmare a complicațiilor apărute în timpul sarcinii sau al nașterii. O parte din aceste complicații pot fi prevenite, evitate sau gestionate cu mai multă siguranță, cu cât viitoarea mamă și medicii care o îngrijesc cunosc mai multe detalii despre starea sa de sănătate. Ziua Mondială a Sănătății din acest an a adus în prim-plan sănătatea mamelor și a nou-născuților, subliniind importanța măsurilor preventive luate din timp. Screening-ul cardiovascular înainte și în timpul sarcinii, realizat prin mijloace digitale precum dispozitivele bazate pe AI, nu numai că este rapid și cost-eficient, dar poate depista timpuriu femeile aflate la risc și poate informa viitorul planul de îngrijire al acesteia.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Dispozitivele digitale de tipul AI-EKG, utile în screeningul cardiovascular al femeilor care doresc să devină mame▶ CORDELIA, cel mai amplu studiu asupra sănătății cardiovasculare în Europa de Sud. Datele genomice, sociale și de mediu vor contribui la strategii de prevenție personalizată▶ Un program de screening pentru cancerul colorectal desfășurat timp de 20 ani a demonstrat reducerea cu 50% a mortalității▶ Prima terapie CRISPR personalizată salvează viața unui bebeluș cu o boală genetică rară.Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 6 mai a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În perioada sărbătorilor de iarnă, în Regatul Unit, aportul caloric zilnic poate atinge valori de aproximativ 6000 kcal — similare cu cele înregistrate de cicliștii din Turul Franței — în timp ce nivelul de activitate fizică scade semnificativ. Acest exemplu ilustrativ susține un model alternativ propus de cercetători, conform căruia episoade scurte, dar intense, de dezechilibru energetic — determinate de perturbări ale rutinei zilnice — pot conduce la creșteri ale masei adipoase. Aceste perturbări, denumite „instabilitate comportamentală”, sunt frecvent asociate cu tranziții importante din viață, precum începutul studiilor universitare, debutul parentalității sau alte schimbări majore.Date recente contrazic astfel modelul tradițional conform căruia acumularea țesutului adipos are loc prin mici surplusuri calorice susținute în timp. În locul unei acumulări lente și constante, aceste fluctuații bruște pot avea un impact major asupra masei corporale, fără ca ele să fie neapărat evidente în evaluările medicale periodice.Un studiu recent, publicat în International Journal of Obesity, atrage atenția asupra rolului important al perturbărilor stilului de viață în acumularea excesivă de țesut adipos și evidențiază măsurile necesare pentru prevenirea și intervenția eficientă în aceste situații.Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și anumite forme de cancer. De asemenea, poate afecta fertilitatea, sănătatea oaselor, dar și calitatea vieții în general, influențând procese esențiale precum mobilitatea și somnul.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ De ce marile schimbări din viață ne fac să acumulăm kilograme în plus. Prevenția personalizată ar putea ține obezitatea sub control▶ Nivelurile ridicate de zahăr în sânge în adolescență triplează riscul de afectare cardiacă prematură, mai ales la fete▶ Pacienții care au suferit un infarct miocardic ar trebui să primească tratament cu statină și ezetimib cât mai rapid▶ Testarea mutației KRAS prin biopsie lichidă îmbunătățește prognosticul și ghidarea tratamentului în cancerul pancreatic Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 29 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. European Network of Cancer Registries (ENCR) este o rețea coordonată de Comisia Europeană care reunește registrele naționale și regionale de cancer din Europa, cu scopul de a standardiza și îmbunătăți colectarea și utilizarea datelor oncologice.European Cancer Information System (ECIS), gestionat de Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene, a actualizat baza sa de date pentru prima dată după 2018, integrând informații recente din peste 125 de registre din 32 de țări europene. Actualizarea din 2025 include și regiuni anterior subreprezentate, precum Madeira, Insulele Canare și Malta. Noile date sunt esențiale pentru fundamentarea politicilor de sănătate publică și reflectă mai precis tendințele actuale ale incidenței și mortalității prin cancer în Europa. Această actualizare subliniază rolul esențial al registrelor naționale de cancer, deoarece multe dintre țările participante au introdus noi seturi de date colectate după 2018. Registrele naționale oferă date standardizate, validate și comparabile, fiind importante în monitorizarea evoluției bolii și în dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție, diagnostic precoce și tratament. Colaborarea între aceste registre, prin rețeaua ENCR, asigură calitatea și comparabilitatea datelor la nivel european.La o privire de ansamblu, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul rămâne una dintre cele mai importante cauze de deces la nivel global, cu aproximativ 10 milioane de decese raportate în 2020. Cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer la nivel mondial sunt cancerul de sân, pulmonar, colorectal și de prostată.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Sângele din cordonul ombilical conține biomarkeri epigenetici care pot fi analizați pentru a depista riscul de boli de-a lungul vieții▶ O nouă metodă de biopsie lichidă permite depistarea timpurie a cancerului și monitorizarea bolii, la costuri reduse▶ Lansarea Grupului pentru Sănătatea Cardiovasculară din Parlamentul European▶ Incidența cancerului de sân continuă să crească în Europa, la femeile de peste 30 aniAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 22 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 10 aprilie 2025, experți, factori de decizie și profesioniști din sănătate s-au reunit la Varșovia pentru conferința de nivel înalt Către un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare. Organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), Ministerul Sănătății din Polonia și Universitatea de Medicină din Varșovia, evenimentul a subliniat consensul care există deja în Europa: a sosit momentul pentru o strategie europeană cuprinzătoare și coordonată în domeniul bolilor rare.Bolile rare afectează peste 36 de milioane de persoane în Europa, însă doar aproximativ 6% dintre aceste boli beneficiază de tratamente eficiente – iar accesul la ele nu este uniform în toate statele membre ale UE. De la diagnostice întârziate la acces limitat la specialiști și terapii, pacienții se confruntă cu o adevărată „loterie geografică a sănătății”, care lasă mulți fără îngrijirea de care au nevoie la timp. În acest context, apelul pentru un Plan European de Acțiune pentru Bolile Rare este mai urgent ca niciodatăDeși există strategii naționale pentru bolile rare, actualul sistem fragmentat nu are coordonarea și coerența necesare pentru a produce schimbări durabile. După cum au subliniat mai mulți experți la Varșovia, un plan de acțiune solid la nivelul UE ar servi la completarea eforturilor naționale, promovarea colaborării transfrontaliere și stimularea investițiilor în cercetare și inovare.Un diagnostic precoce și corect nu doar că îmbunătățește rezultatele pacienților, ci și eficientizează utilizarea resurselor sistemului de sănătate. Progresele în genomică, programele de screening și platformele de partajare a datelor – precum Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS) – oferă oportunități importante pentru a reduce întârzierile în diagnosticare și pentru a orienta pacienții către terapii adecvate.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶Planul European de Acțiune pentru Bolile Rare, discutat în contextul Președinției Poloniei la Consiliul UE▶ Accesul echitabil la soluții digitale ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare▶ Numărul cazurilor de cancer de sân depistate între controalele mamografice a crescut în ultimele decenii▶ Programele de screening pentru cancerul de prostată ar putea fi îmbunătățite prin adăugarea unui scor de risc poligenic la testarea PSA și IRMAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 15 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un nou sistem bazat pe inteligență artificială a fost dezvoltat pentru estimarea cu precizie crescută a vârstei biologice, utilizând date despre de căile moleculare de metabolizare a hormonilor steroizi, conform unui studiu publicat în Science Advances. Deși noile rezultate contribuie semnificativ la înțelegerea înaintării în vârstă, procesul biologic de îmbătrânire implică factori complecși, adițional față de profilul hormonal. Noul studiu s-a concentrat pe utilizarea hormonilor steroizi pentru a estima vârsta biologică, aceștia având roluri majore pentru metabolism, funcțiile imunologice și răspunsul la stres. Din proba de sânge (5 picături) au fost măsurați 22 de steroizi, iar rezultatele sunt utilizate de sistemul de inteligența artificială pentru a calcula vârsta biologică. Au fost utilizate 98 de probe pentru antrenarea modelului și 50 pentru validarea acestuia.Studiul interacțiunilor dintre acești steroizi a oferit o evaluare mai precisă a vârstei biologice. În general, vârsta biologică estimată s-a corelat cu cea cronologică, însă diferențele au crescut o dată cu înaintarea în vârstă. Vârsta biologică a crescut de aproape 1.5 ori odata cu dublarea nivelurilor de cortizol. Cortizolul este un hormon steroid esențial pentru funcționarea organismului uman, însă este asociat frecvent cu stresul. Noile rezultate indică faptul că înaintarea în vârstă este accelerată de stresul cronic la nivel biochimic.  Vârsta biologică nu coincide cu cea cronologică, care reprezintă strict numărul de ani derulaţi de la naștere, ci depinde de numeroși factori, precum cei genetici, de viață și de mediu. Cunoașterea vârstei biologice a unei persoane permite rafinarea intervenţiilor personalizate de prevenţie şi terapie. În mod obișnuit, metodele de estimare a vârstei biologice au la bază biomarkeri variați, precum metilarea ADN-ului sau nivelurile de proteine. Însă aceste metode nu reflectă modul în care rețelele hormonale reglează homeostazia internă, factori de care poate depinde vârsta biologică a unei persoane. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ AI identifică pacienții care au nevoie urgentă de revascularizare coronariană, pe baza electrocardiogramei▶ Vârsta biologică poate fi estimată cu ajutorul unui nou model AI, prin măsurarea unor hormoni din 5 picături de sânge▶ Testarea rapidă a colesterolului în cabinetul medical ajută la depistarea precoce a riscului cardiovascular la copii▶ Prezența microplasticelor în mediu favorizează apariția bacteriilor rezistente la antibioticeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 8 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. În cadrul St. Jude Children's Research Hospital, a fost administrată pentru prima dată in utero terapia cu administrare orală risdiplam pentru atrofie musculară spinală. La peste 2 ani de la nașterea copilului, nu sunt detectabile semne de SMA, conform rezultatelor publicate într-o scrisoare către New England Journal of Medicine.Atrofia musculară spinală (SMA) este o afecțiune genetică neurodegenerativă. La pacienții cu SMA, apare un deficit al proteinei de supraviețuire a neuronilor motori. Tipul 1 de SMA, care este forma cea mai frecventă și severă, este caracterizat de slăbiciune musculară progresivă care determină în final decesul pacientului.Acest studiu de caz a fost efectuat pentru a estima fezabilitatea, siguranța și tolerabilitatea administrării intrauterine a acestei terapii, atât pentru copil, cât și pentru mamă. Noile rezultate care sugerează că această abordare terapeutica pentru SMA-1 ar putea fi sigură și eficace şi încurajează investigarea în continuare a acestei opţiuni.Terapiile disponibile în prezent pentru tipul 1 de SMA, atunci când sunt administrate la scurt timp după naștere, dar înainte de apariția simptomelor, prelungesc supraviețuirea și funcțiile motorii, însă nu conduc la vindecarea bolii.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Testarea a doar 3 gene ar putea preveni 75% dintre reacțiile adverse grave la medicamente▶ La baza unor servicii medicale digitale eficiente stă încrederea utilizatorilor▶ Atrofia musculară spinală, tratată pentru prima dată intrauterin cu risdiplam▶ Life's Essential 8: Adoptarea celor 8 recomandări AHA pentru sănătatea cardiovasculară reduce semnificativ și riscul de cancerAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 1 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 24 martie 2025, lideri din domeniul sănătății și organizații de pacienți se reunesc la Bruxelles pentru primul Summit Global privind Lp(a), un eveniment istoric care își propune să abordeze un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare: Lipoproteina(a).Această întâlnire de referință, organizată cu ocazia Zilei Conștientizării Lp(a),  aduce în prim-plan un factor de risc cardiovascular determinat genetic, care afectează aproximativ 1 din 5 persoane la nivel global – echivalentul a peste 1,4 miliarde de oameni. Deși nivelurile ridicate de Lp(a) sunt asociate cu infarcte miocardice precoce, accidente vasculare cerebrale și stenoză aortică, doar 1-2% din populație este testată, lăsând milioane de oameni în pericol fără să știe.În ciuda recunoașterii științifice a impactului Lp(a), testarea acesteia rămâne extrem de redusă. Deși ghidurile medicale recomandă testarea Lp(a) o singură dată în viață, mulți medici ezită să o efectueze, motivând lipsa unor tratamente aprobate specifice pentru reducerea Lp(a). Totodată, barierele de acces, lipsa conștientizării și politica de sănătate axată mai mult pe tratament decât pe prevenție au dus la o ignorare a acestui factor de risc major.Mulți pacienți descoperă că au Lp(a) crescut doar după un infarct, un AVC sau în urma analizelor făcute din cauza unui istoric familial de boli cardiovasculare. Incertitudinea și lipsa unui protocol clar de monitorizare generează anxietate și frustrare, iar pacienții simt că acest factor de risc este insuficient recunoscut de comunitatea medicală.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Primul Summit Global dedicat lipoproteinei (a): experți internaționali și pacienți semnează declarația de la Bruxelles pentru includerea testării Lp(a) în strategiile de prevenție a bolilor cardiovasculare▶ Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității? Provocări și direcții de viitor▶ Infecția HPV crește cu până la 40% riscul de a dezvolta boli cardiovasculare▶ Rata mortalităţii cancerului de sân a încetat să mai scadă în ultimii ani la femeile tinere şi la cele vârstniceAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 25 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Tehnologia CRISPR-Cas9 a fost folosită în premieră pentru a elimina cromozomul 21 suplimentar din celulele afectate de sindromul Down. Acest studiu de tip „proof-of-concept” oferă speranța că, odată perfecționată, tehnica ar putea fi folosită ca un posibil tratament pentru trisomia 21, afecțiunea genetică responsabilă de sindromul Down.Sindromul Down este o tulburare genetică cauzată de prezența unui cromozom 21 în plus, ceea ce duce la întârzieri în dezvoltare, dizabilități intelectuale și un risc crescut de anumite afecțiuni medicale. Este cea mai frecventă anomalie cromozomială, afectând aproximativ un nou-născut din 700. Deși poate fi diagnosticat cu ușurință prin testare prenatală, în prezent nu există tratamente care să corecteze direct această anomalie genetică.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Sindromul Down ar putea fi tratat prin editare genică: cromozomul 21 suplimentar a fost eliminat din celulele afectate prin CRISPR-Cas9▶ A fost lansată Harta Interactivă a Studiilor Clinice din Uniunea Europeană care oferă informații în timp real pentru pacienți și medici▶ Proiectul Expozomului Uman: Factorii de mediu au un impact de 10 ori mai mare asupra longevității comparativ cu cei genetici▶ Pacienții cu AVC hemoragic ar putea fi rapid diferențiați de cei cu AVC ischemic printr-un test de sângeAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 18 martie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un studiu publicat în Nature Medicine a raportat remisia pe termen lung la pacienții cu neuroblastom tratați cu terapie CAR-T direcționată către GD2. Unii pacienți au rămas fără semne de cancer timp de peste un deceniu, marcând un progres semnificativ în tratamentul tumorilor solide. Această cercetare oferă noi perspective asupra potențialului terapiei CAR-T dincolo de cancerele hematologice, aplicațiilor lor extinzându-se la tumori solide precum neuroblastomul.Terapia cu celule T cu receptor antigenic chimeric (CAR-T) este o metodă inovatoare de tratare a cancerului. Aceasta implică extragerea celulelor T ale pacientului—o componentă esențială a sistemului imunitar—modificarea lor genetică pentru a exprima receptori speciali (CAR) care vizează celulele canceroase și apoi, reinfuzarea CAR-T în organism. Aceste celule T modificate recunosc proteinele specifice de pe celulele canceroase și le atacă.Neuroblastomul este un cancer rar care afectează în principal copiii sub cinci ani. Acesta își are originea în celulele nervoase imature și este cunoscut pentru rata ridicată de recidivă, ceea ce face tratamentul deosebit de dificil. Între 2004 și 2009, cercetătorii au desfășurat un studiu clinic de fază I pentru a testa o terapie CAR-T inovatoare direcționată către GD2, o proteină supraexprimată în celulele de neuroblastom. Această terapie a utilizat două tipuri de celule T modificate: celule T activate (ATC) și celule T specifice virusului Epstein-Barr (VST), ambele concepute pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Noi variante genetice asociate fibrilației atriale, descrise în cel mai amplu studiu de până acum▶ Noile recomandări NCCN pentru testarea ADN-ului tumoral circulant ca marker de prognostic pentru cancerul de colon, rect și carcinomul cu celule Merkel▶ Testul MyProstateScore 2.0, validat clinic pentru depistarea cancerului agresiv de prostată din probe de urină▶ Remisiune de 15 ani la pacienții cu neuroblastom tratați cu terapia CAR-T anti-GD2Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 18 februarie 2025 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel global. Deși rata generală a cancerului pulmonar a scăzut în rândul bărbaților în multe țări, aceasta continuă să crească în rândul femeilor. Această tendință este influențată de schimbările în obiceiurile legate de fumat și de expunerea tot mai mare la poluarea aerului, ambii fiind factori de risc majori. Rezultatele studiului sunt esențiale pentru specialiștii în sănătate publică, care trebuie să implementeze măsuri eficiente de control al consumului de tutun și politici stricte de protecție a mediului pentru a reduce incidența cancerului pulmonar și a îmbunătăți sănătatea populației.Un nou studiu publicat în The Lancet Respiratory Medicine de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) analizează incidența globală a cancerului pulmonar în 2022, concentrându-se pe patru subtipuri majore: adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase (SCC), carcinom cu celule mici și carcinom cu celule mari. Cercetarea, bazată pe estimările GLOBOCAN și pe datele anterioare privind incidența cancerului, evidențiază o creștere semnificativă a cazurilor de adenocarcinom, în special în rândul generațiilor mai tinere și al femeilor. Această tendință este atribuită factorilor de risc în evoluție, inclusiv modificărilor în obiceiurile de fumat și expunerii crescute la poluarea aerului.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Riscul cardiovascular este mai scăzut în diabetul zaharat de tip 1 comparativ cu diabetul de tip 2▶ Multe boli cronice care apar împreună au factori de risc genetici comuni care pot fi țintiți în strategiile de prevenție și tratament▶ Datele EKG ar putea fi folosite de AI pentru a identifica îmbătrânirea prematură și declinul cognitiv▶ Cazurile de adenocarcinom pulmonar, în creștere din cauza poluării aeruluiAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 11 februarie 2025 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Pe 4 februarie 2025, Ziua Mondială a Cancerului ne amintește de necesitatea unor eforturi continue pentru prevenirea, depistarea precoce și tratarea cancerului. În România, cel mai recent Profil Național privind situația controlului Cancerului 2025, publicat în cadrul Registrului European al Inegalităților în Cancer, evidențiază progresele realizate, dar și provocările persistente în lupta împotriva cancerului. Deși rata incidenței este ușor sub media UE, ratele mortalității sunt mai ridicate, în special în rândul bărbaților, ceea ce arată dificultăți în îmbunătățirea supraviețuirii pacienților oncologici. Ziua Mondială a Cancerului este un moment esențial pentru a atrage atenția asupra acestor lacune, pentru a consolida conștientizarea publicului și pentru a sprijini politici naționale mai puternice care să reducă inegalitățile în îngrijirea cancerului​.Potrivit Sistemului European de Informații despre Cancer (ECIS), în 2022, se estimau 100.471 de cazuri noi de cancer în România, cu o incidență mai mare în rândul bărbaților. Deși rata incidenței cancerului este cu 2% mai mică la bărbați și cu 12% mai mică la femei comparativ cu media UE, ratele mortalității spun o altă poveste. Cancerul este a doua cauză de deces în România, reprezentând 19% din totalul deceselor, iar rata mortalității în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media UE. Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces oncologic la bărbați, în timp ce cancerul de sân este cel mai frecvent în rândul femeilor​.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ România trebuie să accelereze implementarea Planului Național de Control al Cancerului. Noi date OECD arată lacune în prevenție și depistare precoce▶ Raport OECD privind situația cancerului în UE: ratele de supraviețuire au crescut dar inegalitățile persistă. Participarea la programe de screening, redusă▶ Testarea ADN-ului liber circulant în cancerul colorectal permite determinarea eficacității intervenției chirurgicale și monitorizarea pacienților▶ Un plasture cu celule stem ar putea regenera țesutul afectat la persoanele cu insuficiența cardiacăAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 17 decembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.  Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în abordarea bolilor cardiovasculare (BCV), principala cauză de deces pe continent, prin adoptarea Concluziilor Consiliului UE care vizează îmbunătățirea strategiilor pentru sănătatea cardiovasculară.  Cu peste 60 de milioane de europeni care trăiesc cu BCV și 1,7 milioane de decese anuale atribuite acestei afecțiuni, noile recomandări ale Cosniliuliu marchează un moment de referință în politica de sănătate publică. Din punct de vedere economic, BCV impun o povară de 282 miliarde de euro pe an asupra UE, un cost pe care noile măsuri își propun să-l reducă. Concluziile Consiliului, susținute de Alianța Europeană pentru Sănătatea Cardiovasculară (EACH), pun accent pe prevenție, depistare timpurie, abordări inovatoare în materie de tratament și pe adresarea determinanților socio-economice și de mediu ai sănătății. Noul comisar european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, s-a angajat să transforme aceste rezoluții într-un Plan European de Sănătate Cardiovasculară concret. Bolile cardiovasculare includ o gamă largă de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge, inclusiv bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, insuficiența cardiacă și aritmiile.  Deși ratele mortalității din cauza BCV au scăzut în multe state membre ale UE, acestea rămân principala cauză de deces și dizabilitate în regiune. Factori socio-economici, precum nivelul de trai și lipsa accesului la servicii medicale, contribuie la inegalități semnificative în sănătatea cardiovasculară între și în interiorul statelor membre. Strategia Consiliului recunoaște aceste provocări și își propune să îmbunătățească sănătatea cardiovasculară într-un mod holistic, integrând eforturi din domeniul prevenției, diagnosticului și reabilitării. Mai multe detalii despre subiectele discutate -  ▶ Prevenția bolilor cardiovasculare, o prioritate la nivel european. Noile recomandările ale Consiliului UE pentru sănătatea cardiovasculară ▶ Screeningul pentru cancerul de sân crește supraviețuirea la femeile cu vârste cuprinse între 40-49 de ani ▶ Includerea testării pentru Helicobacter pylori la programele de screening pentru cancerul colorectal crește ratele de participare ▶ Țările cu venituri mici și medii înregistrează o creștere semnificativă a cazurilor de diabet și întâmpină probleme privind accesul la tratament Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.

În cadrul ediției de pe 3 decembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Concluzia unui studiu realizat recent în cadrul Universitatii din Londra, a scos la iveală o realitate alarmantă: 81% dintre videoclipurile de pe TikTok care promovează „vindecări miraculoase” pentru cancer conțin informații false. Studiul subliniază pericolul uriaș pe care această platformă îl reprezintă, mai ales pentru tineri, deoarece ei nu folosesc TikTok doar ca mijloc de divertisment, ci și ca sursă de informații despre sănătate. Un aspect îngrijorător al studiului a fost rolul algoritmului TikTok, care nu doar că favorizează răspândirea dezinformării, dar și încurajează utilizatorii să accepte idei conspiraționiste sau să achiziționeze produse potențial periculoase. Printre lucrurile promovate în videoclipurile analizate s-au numărat uleiul de oregano, sâmburii de caise și produse folosite in deparazitarea câinilor, toate fiind prezentate drept remedii pentru cancer. Aceste produse nu doar că nu sunt eficiente, dar pot afecta semnificativ starea de sănătate. Studiul a fost realizat prin crearea unui cont de TikTok, cu căutarea termenului „leac pentru cancer”. Algoritmul de căutare al platformei a fost setat să recomande videoclipuri suplimentare. Pe parcursul lunilor aprilie și mai 2024, au fost colectate și analizate cele mai vizionate 50 de videoclipuri afișate săptămânal pe pagina de recomandări. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Răspândirea dezinformării despre tratamentele pentru cancer prin intermediul aplicatiei TikTok poate reprezenta un pericol ascuns pentru tineri ▶ Pacienții cu boală coronariană care răspund la tratamentul cu inhibitori PCSK9 ar putea fi identificați prin evaluarea biomarkerilor transcriptomici ▶ Accelerarea transformării digitale a sănătății în Europa: cum au progresat Statele Membre în ultimii 2 ani?

În cadrul ediției de pe 19 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.  Oamenii de știință de la Imperial College London și Imperial College Healthcare NHS Trust au dezvoltat o platformă bazată pe inteligență artificială care poate determina riscul de afecțiuni cardiovasculare și de deces, cu o acuratețe superioară metodelor tradiționale de evaluare a riscului.  Modelul analizează rezultatele EKG ale pacienților, diferențiază între trei dintre cele mai comune BCV (boala cardiovasculară aterosclerotică, aritmia ventriculară, insuficiența cardiacă) și estimează riscul de deces atât din cauză cardiovasculară cât și din orice altă cauză. În urma testelor, AIRE (AI-ECG risk estimation) a putut prezice cu acuratețe cazurile de insuficiență cardiacă în rândul persoanelor fără istoric personal sau familial de boli cardiovasculare.  În ceea ce privește mortalitatea, instrumentul digital a identificat corect, în 78% de cazuri, riscul de deces la 10 ani de la realizarea unui EKG. Performanțele AIRE se păstrează și atunci când se folosesc înregistrări EKG cu o singură deviație, fapt care oferă platformei aplicabilitate și în monitorizarea la distanță, nu numai în contexte clinice. Mai multe detalii despre subiectele discutate -  ▶ ⁠⁠Reducerea aportului de zahăr în primele 1000 de zile de viață scade cu până la 35% riscul de diabet zaharat și hipertensiune arterială⁠⁠ ▶ ⁠⁠Riscul cardiovascular poate fi evaluat mai precis prin folosirea inteligenței artificiale pentru interpretarea înregistrărilor EKG⁠⁠ ▶ ⁠⁠Testarea farmacogenetică ar putea fi utilă pentru majoritatea pacienților cu cancer⁠⁠ ▶ ⁠⁠Pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular la risc de recidivă după intervenția chirurgicală, depistați precoce prin testarea ADN-ului tumoral circulant

În cadrul ediției de pe 5 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo (UB) și Jackson Laboratory (JAX) aduce informații despre modul în care omul s-a adaptat la o dietă bogată în carbohidrați. Studiul, publicat în ediția din 17 octombrie a revistei Science, arată că gena responsabilă pentru descompunerea amidonului, cunoscută sub numele de gena amilazei salivare (AMY1), a suferit modificări cu mai mult de 800.000 de ani în urmă, cu mult înainte de apariția agriculturii. Aceste descoperiri nu doar că urmăresc istoria evolutivă a genei AMY1, ci sugerează și că variațiile în numărul de copii ale acestei gene joacă în continuare un rol semnificativ în eficiența cu care oamenii digeră alimentele bogate în amidon în prezent. Cercetarea subliniază modul în care aceste adaptări genetice le-au permis neanderthalienilor și denisovanilor să consume cantități semnificative de amidon, chiar înainte de dezvoltarea agriculturii. Gena AMY1 joacă un rol esențial în digestie, producând amilaza, o enzimă care începe descompunerea amidonului în glucoză încă din gură. Acest prim pas este esențial pentru metabolizarea alimentelor bogate în amidon, cum ar fi pâinea și pastele. Conform studiului, numărul de copii ale genei AMY1 pe care o persoană le deține este direct legat de cantitatea de amilază pe care o poate produce, ceea ce afectează cât de eficient digeră amidonul. Cercetarea marchează un progres major în înțelegerea cronologiei duplicărilor genei AMY1, grație utilizării unor tehnici avansate de cartografiere genomică. Metodele tradiționale de secvențiere, care deseori întâmpină dificultăți în a distinge între copii aproape identice ale genei, au fost înlocuite de cartografierea genomică optică și secvențierea de lungă citire, permițând cercetătorilor să studieze gena AMY1 la un nivel de detaliu fără precedent. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ PREMIERĂ: primul caz de diabet zaharat de tip 1 vindecat prin transplant autolog de celule stem ▶ Reducerea deceselor premature cu 50% până în 2050: investiții în sănătate și creșterea taxării industriei tutunului ▶ Inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru diagnosticul de precizie al diabetului zaharat prin examinarea retinei ▶ De ce ne plac carbohidrații? Noi date despre influența moștenirii genetice asupra preferințelor alimentare

În cadrul ediției de pe 29 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Conform rezultatelor unui studiu în care au fost incluse 2300 de femei cu vârste între 24 și 65 de ani, 85% dintre acestea au apreciat posibilitatea de a alege auto-prelevarea probelor, iar 72% dintre ele au afirmat că această opțiune ar îmbunătăți experiența de screening. Aproximativ 69% dintre participante au declarat că, dacă ar avea opțiunea, ar alege să realizeze auto-prelevarea acasă pentru testele viitoare. Cu toate acestea, o parte dintre femei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a trebui să aleagă între cele două metode: 23% au considerat că ar fi dificil să facă o astfel de alegere, 15% și-au exprimat îngrijorarea față de acest proces decizional, iar aproape jumătate dintre femei (48%) au declarat că ar prefera să primească o recomandare din partea unui specialist în loc să ia decizia pe cont propriu. Acest studiu urmărește să evalueze impactul alegerii asupra ratei de participare și preferințele femeilor care participă în mod regulat la screening. Autorii studiului subliniază necesitatea urgentă de a explora și evalua modalități eficiente de a oferi această alegere, asigurându-se că mesajele transmise sunt clare și accesibile pentru toate femeile, în special în cadrul unor viitoare implementări ale auto-prelevării pentru HPV. Unul dintre principalele motive pentru care femeile preferă auto-prelevarea este faptul că o pot efectua acasă, evitând disconfortul și potențiala jenă asociată cu examinarea realizată de un doctor. Acest aspect este important mai ales pentru femeile mai în vârstă, deoarece pentru ele examinarea cu speculum pot fi mai dureroase, în special după menopauză. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ UK: primii nou-născuți primesc testarea prin secvențierea întregului genom pentru screeningul a 200 de boli rare ▶ Raport OMS: Prin îmbunătățirea serviciilor de medicină digitală pot fi prevenite milioane de decese cauzate de bolile netransmisibile ▶ Ratele de participare la screeningul HPV ar putea crește semnificativ prin opțiunea de auto-prelevare a probelor la domiciliu ▶ Tumorile colorectale ar putea fi reclasificate în funcție de profilul metabolomic

În cadrul ediției de pe 22 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Cercetătorii de la Beth Israel Deaconess Medical Center au identificat patru profiluri moleculare distincte ale bolii Alzheimer (AD) folosind o abordare cross-omics. Studiul, publicat în PLOS BIOLOGY, a relevat că unul dintre aceste profiluri este asociat cu o funcție cognitivă mai slabă și caracteristici neuropatologice mai severe. Utilizând tehnici de învățare automată pentru a integra date transcriptomice, proteomice, metabolomice și lipidomice de mare capacitate, această abordare a dezvăluit perspective moleculare noi asupra AD. AD este o tulburare neurodegenerativă complexă, caracterizată de plăci amiloide (Aβ), ghemuri neurofibrilare (NFT), neuroinflamație și pierderea sinaptică și neuronală. Există traiectorii distincte ale patologiei proteinei tau și atrofiei cerebrale, asociate cu multiple caracteristici clinice și patologice ale AD. Cercetătorii au examinat anterior date moleculare provenite din analiza creierului pacienților cu AD și al indivizilor sănătoși, utilizând separat diferite tipuri de analize omice, cum ar fi transcriptomica, proteomica, metabolomica și analiza la nivel de celulă unică. Ei sugerează că, prin combinarea acestor diferite tipuri de date moleculare, pot fi descoperite noi mecansime biologice și schimbări ale căilor moleculare care nu ar fi observate dacă s-ar folosi doar un singur tip de analiză omică. Practic, integrarea mai multor surse de date poate oferi o înțelegere mai completă și mai detaliată a acestei afecțiuni. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Riscul crescut de cancer de sân și ovar, asociat cu mii de mutații ale genei RAD51C ▶ Patru tipuri noi de boală Alzheimer, identificate prin analiză multiomică ▶ Expunerea la radon ar putea crește riscul de leucemie la copii, chiar și la niveluri scăzute ▶ Interzicerea vânzării de tutun la tineri ar putea preveni 1,2 milioane de decese până în 2095

În cadrul ediției de pe 01 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Riscul de apariție a aterosclerozei se manifestă precoce faţă de ceea ce se credea până în prezent, fiind importantă menţinerea nivelului colesterolului în limite normale încă din tinereţe, conform unui nou studiu publicat în Nature, care a avut loc în cadrul Universităţii din Cambridge. Colesterolul crescut la o vârstă mai fragedă, mai ales dacă prezintă niveluri fluctuante, poate fi chiar mai dăunător decât hipercolesterolemia care apare mai târziu în viaţă. Rezultatele noului studiu demonstrează, totodată, că persoanele care obţin valori normale ale colesterolului sub terapia hipolipemiantă, spre exemplu cu statine, trebuie să continue utilizarea tratamentului, deoarece întreruperea sa asociază creşterea riscului de ateroscleroză. Nivelurile fluctuante ale colesterolului produc cele mai importante modificări aterosclerotice. Ateroscleroza presupune rigidizarea şi îngustarea vaselor de sânge, prin acumularea plăcilor aterosclerotice, care conţin colesterol, alte lipide, calciu şi diverşi compuşi. Tradiţional, ateroscleroza este asociată cu înaintarea în vârstă, motiv pentru care majoritatea programelor de screening vizează predominant persoanele în vârstă de minim 50 de ani, cu hipercolesterolemie. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Reducerea timpilor de aşteptare în departamentul de urgenţă cu ajutorul unui test point-of-care pentru infarctul miocardic ▶ Riscul de boli cardiovasculare la femei ar putea fi depistat precoce prin testarea a 3 biomarkeri esențiali: LDL colesterol, lipoproteina(a) și proteina C-reactivă ▶ Poluarea aerului determină de patru ori mai multe decese cauzate de afecțiuni cardiovasculare în Europa decât în SUA ▶ Colesterolul crescut la o vârstă fragedă, mai ales dacă prezintă niveluri fluctuante, mai dăunător decât hipercolesterolemia care apare mai târziu în viaţă

În cadrul ediției de pe 24 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Există o corelație semnificativă între xylitol, un substituent al zahărului foarte răspândit în întreaga lume și o incidență crescută a afecțiunilor cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale (AVC). Această descoperire evidențiază necesitatea desfășurării de cercetări extinse în vederea evaluării pe termen lung a siguranței xylitolului și a altor substituenți ai zahărului. Xylitolul, un îndulcitor fără calorii, este utilizat frecvent în bomboane fără zahăr, gume de mestecat, produse de patiserie și produse de îngrijire orală, precum pasta de dinți. În ultimul deceniu, popularitatea substituenților zahărului a crescut, aceștia fiind promovați ca alternative sănătoase pentru gestionarea obezității și diabetului. Cu toate acestea, riscurile asociate cu aceste substanțe nu au fost analizate mai detaliat. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Consumul excesiv de xylitol, un înlocuitor al zahărului, crește riscul de boli cardiovasculare ▶ Deși a crescut accesul la testarea biomarkerilor în cancerul pulmonar, pacienții încă sunt tratați înainte de primirea rezultatelor ▶ Remodelarea țesutului mamar în timpul ciclului menstrual influențează dezvoltarea cancerului de sân ▶ Supraviețuire prelungită în cancerele de origine primară necunoscută prin alegerea terapiei în funcție de profilul de expresie genică

În cadrul ediției de pe 17 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  ▶ OMS lansează primul ghid global pentru investigarea originii agenților patogeni și prevenirea epidemiilor și pandemiilor Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu sprijinul Grupului Consultativ Științific pentru Originea Patogenilor Noi (SAGO), a lansat un cadru global pentru a ajuta țările să investigheze originile patogenilor noi și a celor re-emergenți. Scopul este de a consolida capacitățile globale pentru a identifica sursele noilor patogeni, a preveni viitoarele epidemii și a îmbunătăți răspunsul la amenințările pentru sănătate. ▶ Tehnologia de tip wearable ar trebui utilizată de rutină în strategiile pentru depistarea timpurie a fibrilației atriale și a COVID-19 Tehnologia purtabilă, precum Fitbit, Apple Watch și inelul Oura, devine din ce în ce mai populară, însă potențialul său depășește monitorizarea activității fizice. Un nou studiu realizat de Universitatea din Australia de Sud relevă că aceste dispozitive ar putea juca un rol mai mare în detectarea timpurie a bolilor, în special a fibrilației atriale și a COVID-19. Echipa de cercetare a analizat 28 de studii care au implicat 1,2 milioane de participanți și au arătat că brățările fitness au identificat cu acuratețe COVID-19 în 88% din cazuri, fibrilația atrială în 87%, aducând încă un argument pentru beneficiile folosirii datelor provenite din dispozitivele de monitorizare a sănătății în timp real. ▶ Riscul de obezitate, influențat de determinanții sociali și structurali ai sănătății Factorii sociali și structurali sunt determinanți ai diferențelor observate în ratele obezității între diferitele grupuri rasiale și etnice. Realizat de o echipă interdisciplinară de la Colegiul de Sănătate Publică al Universității George Mason, cercetarea subliniază modul în care acești factori afectează în mod disproporționat adulții din diferite grupuri etnice din SUA care se confruntă cu rate semnificativ mai mari de obezitate comparativ cu adulții albi. De asemenea, persoanele cu venituri mai mici sunt mai expuse riscului de obezitate, evidențiind o legătură puternică între statutul socio-economic și rezultatele asupra sănătății. Mai multe detalii - subiectele discutate. Ascultă emisiunea Știința360 în fiecare marți la ora 14:00, pe Radio România Cultural.

Urmându-și traseul și eforturile de prevenire a cancerului în România, caravana Misiunii UE privind Cancerul a trecut prin Lerești, Argeș, unde se implementează Living Lab-ul românesc al proiectului 4P-CAN, susținut prin programul Orizont Europa. Pe parcursul a patru ani, organizațiile participante și-au propus să identifice barierele din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc din Codul European împotriva Cancerului, lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – IARC, unul dintre partenerii cheie ai proiectului. Fumatul, de exemplu, este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru cancer și este responsabil pentru milioane de decese anual. Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumatul pasiv sunt măsuri cheie pentru reducerea riscului. De asemenea, consumul de alcool este legat de șapte tipuri de cancer, iar evitarea acestuia poate preveni un număr semnificativ de cazuri. În plus, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, prin dietă echilibrată și activitate fizică regulată, poate reduce riscul de cancer legat de obezitate. Vaccinarea împotriva infecțiilor, cum ar fi hepatita și HPV, joacă, de asemenea, un rol important în prevenirea cancerului. Un alt aspect crucial al prevenției este conștientizarea și evitarea expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă și în mediul înconjurător. Utilizarea echipamentului de protecție și adoptarea unor măsuri adecvate de siguranță pot preveni cancerele legate de expunerea la substanțe periculoase. De asemenea, protecția împotriva radiațiilor, în special a radiațiilor UV, prin utilizarea de creme de protecție solară și îmbrăcăminte adecvată, este esențială pentru prevenirea cancerului de piele. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ A început turneul autobuzului Misiunii UE pentru Cancer – sosește în Lerești, Argeș, la finalul lunii august ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul, la Lerești – cum prevenim printr-un stil de viață sănătos ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul: ce este screening-ul oncologic?

În cadrul ediției de pe 4 iunie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) este o măsură eficientă pentru prevenirea infecțiilor HPV și a cancerelor asociate, iar o nouă analiză prezentată la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) din 2024 reprezintă un nou argument asupra vaccinării extinse a populației masculine. Bărbații care au primit vaccinul HPV au avut un risc cu 54% mai mic de toate cancerele asociate HPV și un risc cu 56% mai mic de cancer de cap și gât, comparativ cu cei nevaccinați. Datele confirmă reducerea semnificativă a riscului de cancer, în special a cancerului de col uterin și a cancerului de cap și gât, pentru bărbații și femeile care primesc vaccinul HPV. Femeile vaccinate împotriva HPV au prezentat o reducere de 27% a riscului de toate cancerele asociate HPV și o reducere de 54% a riscului de cancer de col uterin. În plus, femeile vaccinate au avut o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt, carcinom in situ de col uterin și rezultate anormale ale testului Papanicolau. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ O nouă definiție a obezității la persoanele de peste 40 de ani: valoarea prag a IMC ar trebui scăzută la 27 kg/m² ▶ Vaccinarea HPV la băieți reduce riscul de cancer de cap și gât cu peste 50% ▶ Un vaccin universal împotriva gripei, eficient contra tuturor variantelor, ar putea fi dezvoltat prin tehnologia ARNm ▶ Supraviețuitoarele cancerului de sân BRCA 1/2 pot utiliza tehnici de reproducere asistată în siguranță

În cadrul ediției de pe 28 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. PheNet este un algoritm de învățare automată care poate identifica pacienții cu imunodeficiențe comune variabile (CVID), pe baza informațiilor provenite din dosarele medicale electronice ale acestora. Din cauza eterogenității fenotipurilor CVID, pot trece oriunde între 5 și 15 ani de la apariția primelor simptome și până la diagnosticarea corectă a unei boli din această categorie. PheNet încearcă să adreseze acest dezavantaj, putând scădea timpul de diagnostic cu cel puțin un an. Algoritmul de inteligență artificială filtrează datele medicale din dosarele electronice ale pacienților, identificând anumite tipare fenotipice corespunzătoare unui diagnostic de CVID, și clasifică ulterior persoanele în funcție de riscul de a prezenta o boală rară. Testele efectuate au demonstrat că PheNet poate depista corect mai mult de jumătate din pacienții cu CVID, cu cel puțin un an înainte de diagnosticul oficial. Rezultatele studiului sunt publicate în jurnalul Science Translational Medicine. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un algoritm AI identifică rapid pacienții cu boli rare nediagnosticate pe baza dosarelor medicale electronice ▶ Poluarea aerului, factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal prin modificări epigenetice ▶ Diabetul zaharat, poluarea și alcoolul, principalii factori de risc modificabili pentru boala Alzheimer ▶ Reacţiile adverse la imunoterapie pot fi evitate la pacientele cu cancer de sân triplu negativ prin utilizarea testului genetic ImPrint

În cadrul ediției de pe 14 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Durata vieții umane este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei legați de stilul de viață. Deși longevitatea este asociată și cu o componentă genetică, aceasta poate fi afectată și de comportamente modificabile ale stilului de viață. Cu toate acestea, înțelegerea deplină a modului în care un stil de viață sănătos poate contracara riscurile genetice implicate în determinarea duratei vieții a fost limitată până acum. Într-un studiu publicat în BMJ Evidence-Based Medicine a fost evaluat riscul de mortalitate asociat unui anumit stil de viață și factorilor genetici, investigând modul în care aceștia interacționează pentru a influența longevitatea. Concluzia studiului a fost că un stil de viață sănătos poate avea un impact semnificativ asupra riscului de mortalitate, chiar și în cazul indivizilor cu o predispoziție genetică pentru o durată de viață mai scurtă sau moarte prematură. Cercetătorii au subliniat importanța stilului de viață, mai ales oprirea fumatului, activitatea fizică, somnul suficient și dieta în prelungirea speranței de viață. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Pandemia COVID-19, direct legată de creșterea ratelor de obezitate la copii. Nevoie de măsuri urgente ▶ Adolescenții consumă mai multe alimente ultraprocesate în timpul folosirii dispozitivelor electronice ▶ Un stil de viață sănătos scade riscul decesului prematur cu până la 60%, chiar dacă există predispoziție genetică ▶ O săptămână de pauză de la social media crește stima de sine la femeile tinere

În cadrul ediției de pe 7 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Cercetătorii de la Stanford Medicine au dezvoltat în cadrul unui studiu publicat în PNAS un algoritm pe bază de inteligență artificială care a putut diferenția scanările RMN cerebrale ale bărbaților de cele care aparțineau femeilor. Prin înțelegerea mai profundă a diferențelor substanței cerebrale în funcție de sex se poate ajunge la o cunoaștere complexă a comportamentului uman, dar și a patologiei psihiatrice. Ei au descoperit că punctele cheie care au ajutat cel mai mult modelul să distingă între activitatea cerebrală a unei persoane de sex masculin și cea al unei persoane de sex feminin includ rețeaua implicită, un sistem cerebral care ajută la procesarea informațiilor autoreferențiale, împreună cu rețelele striate și limbice, implicate în procesele de învățare și de răspuns la recompense. Sexul are un rol crucial în organizarea funcțiilor cerebrale, cu un impact semnificativ asupra apariției biomarkerilor specifici genului, mai ales în afectări neurologice sau psihiatrice, cum ar fi autismul, deficitul de atenție, depresia, adicțiile, schizofrenia și boala Parkinson. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un vaccin terapeutic personalizat ARNm scade riscul de recidivă în cancerul pancreatic ▶ O singură doză din terapia ARN, zilebesiran, scade tensiunea arterială pentru 6 luni la pacienții care nu răspund la tratamentul standard ▶ Screeningul prin PSA are un impact redus asupra ratelor de mortalitate în cancerul de prostată ▶ De ce bolile psihiatrice se manifestă diferit la femei și la bărbați? Un algoritm AI identifică diferențele cerebrale

În cadrul ediției de pe 30 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Într-un nou studiu publicat în NEJM, s-au identificat urme de microplastic și nanoplastic la peste jumătate din cazurile de plăci aterosclerotice carotidiene. La acești pacienți s-a observat un risc de 4,5 ori mai mare de evenimente adverse cardiovasculare. Particulele de plastic din mediu pot fi inhalate sau introduse în organism prin alimente. Acestea conțin mii de aditivi chimici, dintre care mulți sunt toxici, incluzând carcinogeni, neurotoxice și perturbatori endocrini care afectează metabolismul lipidic și pot crește riscul de diabet, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Din cei 257 de pacienți care au urmat procedura de endarterectomie carotidiană (îndepărtarea plăcii de aterom din carotide), 58% aveau urme de microplastic sau nanoplastic la nivelul plăcii de aterom. Acesta este primul studiu care arată că particulele de plastic sunt prezente în plăcile de aterom. Autorii au explicat că rezultatele demonstrează că expunerea la poluanți de tipul microplasticelor poate fi considerată un nou factor de risc pentru bolile cardiovasculare. ▶ Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare ▶ Starea sănătății metabolice înainte de vaccinare influențează eficacitatea răspunsului imun antigripal ▶ Screeningul prin secvențierea exomului oamenilor sănătoși identifică mutații acționabile clinic ▶ Începem să prioritizăm stilul de viață sănătos după 40 de ani. Cum este influențat de personalitate și factori sociali?

În cadrul ediției de pe 23 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Incidența accidentului vascular este într-o continuă creștere în rândul persoanelor sub 55 de ani, mai ales în țările dezvoltate. Această observație a fost atribuită factorilor de risc tradiționali asociați accidentului vascular care apare la persoanele mai în vârstă, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, obezitatea, fumatul și boala arterială coronariană. În ciuda acestei asocieri, a fost observată o creștere a evenimentelor vasculare cerebrale în lipsa acestor factori de risc, mai ales la femeile care nu suferă de diabet zaharat sau hipertensiune arterială. Într-un studiu publicat în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes, cercetătorii au ajuns la concluzia că există și alți factori de risc implicați în producerea accidentelor vasculare, pe lângă cele cunoscute, cum ar fi migrena, bolile autoimune și trombofilia, mai ales în rândul persoanelor cu vârsta sub 35 de ani. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Cancerul de prostată este mai agresiv la anumite grupuri etnice. Biomarkerii proteogenomici indică riscul de recurență și tratamentul țintit ▶ Terapia genică pentru hemofilia B: 96% din pacienți pot renunța la tratamentul de substituție cu factor IX după 2 ani ▶ Migrena, cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral la persoanele tinere ▶ Problemele de neurodezvoltare ar putea fi anticipate prin modelarea microbiotei bebelușilor cu ajutorul Digital Twins

În cadrul ediției de pe 16 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Dieta mediteraneană a fost recunoscută de UNESCO în 2020 drept patrimoniu cultural intangibil al umanităţii, fiind asociată cu efecte protective faţă de numeroase afecţiuni care determină milioane de cazuri şi decese la nivel mondial, precum diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare şi cancerul. Majoritatea studiilor care au investigat modul în care dieta mediteraneană influenţează în sens pozitiv sănătatea s-au focusat pe aportul crescut de fructe, legume, ulei de măsline şi cereale. Un nou review publicat în Journal of Translational Medicine arată că nu doar clasele de alimente contribuie la beneficiile dietei mediteraneene asupra sănătăţii, ci şi metodele de producţie, procesare şi conservare a alimentelor, mediul din care provin acestea, dar şi de obiceiurile alimentare şi non-alimentare şi stilul de viaţă al consumatorilor. Pe baza datelor despre impactul dietei mediteraneene și a stilului de viață mediteraneean asupra sănătății poate fi definit un model „planetarian” , care să introducă niște principii de viață sănătoase și pentru populațiile din afara zonei Mediteranei. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ OMS lansează SARAH, asistentul virtual bazat pe AI care oferă informații corecte și personalizate despre sănătate ▶ Dieta mediteraneană, model pentru un stil de viață sănătos: dincolo de categoriile de alimente, beneficiile sunt date și de factorii culturali și de mediu ▶ Consumul ridicat de zahăr zilnic crește cu până la 30% riscul de a dezvolta depresie ▶ Folosirea dominantă a mâinii stângi, asociată cu variante genetice rare. Cum influențează riscul de boli neurologice?

În cadrul ediției de pe 9 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Datele despre aspectul clădirilor, spațiile verzi, trotuarele sau străzile, obținute din Google Street View pot indica noi tipuri de factori care contribuie la riscul de boală coronariană. Studiul, publicat în European Heart Journal, a arătat că factorii mediului urban pot explica 63% din variația riscului de boală coronariană între diferite regiuni ale orașelor. Boala coronariană este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară la nivel mondial și este, în general, cauzată de formarea unor plăci de aterom la nivelul arterelor coronare, fapt ce limitează în timp fluxul de sânge de la nivelul inimii. Echipa de cercetare de la Universitatea Case Western Reserve, Ohio, a analizat peste jumătate de milion de imagini ale Google Street View din șapte orașe americane și a colectat date despre ratele de boală coronariană din regiunile respective. Utilizând o abordare bazată pe inteligență artificială (rețea neuronală convoluțională), au descoperit faptul că anumite caracteristici ale mediului construit pot oferi indicii importante despre riscul de boală coronariană în diferitele zone urbane. S-a constatat că spațiile verzi și drumurile pietonale sunt asociate cu un risc mai scăzut de boală coronariană, în timp ce străzile nepavate sunt asociate cu un risc mai mare. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Primul ceas inteligent care realizează imagini ale vaselor de sânge în timp real și monitorizează indicatori hemodinamici în afara spitalului ▶ Google Street View poate contribui la evaluarea riscului de boală coronariană pe baza cartierului în care locuiești ▶ Toate cazurile de cancere solide pediatrice ar trebui testate prin secvențierea întregului genom ▶ Scorurile de risc poligenic ar trebui incluse în programele de screening pentru cancerul de sân

În cadrul ediției de pe 2 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Factorii de risc implicați în dezvoltarea sindromului metabolic pot contribui și la dezvoltarea cancerului. Pentru prima dată, s-a evaluat evoluția sindromului metabolic de-a lungul timpului și modul în care se corelează cu riscul de a dezvolta cancer. Pe parcursul perioadei de urmărire 2010–2021 a fost observată o creștere notabilă a riscului de cancer printre cei cu cele mai înalte scoruri de sindrom metabolic, în special pentru cancerele de sân, endometru, rinichi, colon și ficat, comparativ cu cei cu scoruri stabile sau mai scăzute. Rezultatele sunt publicate în jurnalul Cancer (American Cancer Society). Sindromul metabolic reprezintă un grup de afecțiuni metabolice concomitente, care amplifică riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet zaharat tip 2. Aceste afecțiuni includ hipertensiune arterială, hiperglicemia, obezitatea, dislipidemia și rezistența la insulină. Noul studiu, prospectiv, a inclus aproape 45.000 de adulți chinezi cu vârsta medie de 49 de ani, care au fost clasificați în patru grupuri pe baza progresiei scorurilor de sindrom metabolic. Aceste grupuri variază de la cei care arată un model stabil-scăzut cu scoruri constant scăzute, la cei cu un model crescător-ridicat, unde scoruri inițial ridicate s-au înrăutățit în timp. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Speranța de viață a scăzut cu 1,6 ani în timpul pandemiei COVID-19 la nivel global ▶ Persoanele cu sindrom metabolic au un risc mai mare de a dezvolta cancer ▶ Participarea redusă la programe de screening pentru cancerul de sân este puternic influențată de determinanții sociali ai sănătății ▶ Stresul și inflamația cronică afectează deciziile la nivel de societate: harta centrală a inflamației

În cadrul ediției de pe 26 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Transformarea digitală a societății, intensificată de pandemia de COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și a adus noi provocări. Aceste provocări au nevoie de răspunsuri adaptate la realitate și, deopotrivă, de rezolvări inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească și sunt tot mai sofisticate. Amenințările vin atât din interiorul, cât și din afara UE. Cât de pregătită este Uniunea să facă față noului context și, la rândul ei, România? Oamenii trebuie să se afle în centrul acestei lumi din ce în ce mai digitalizate, atrag atenția demnitarii europeni. Aceștia au adoptat în decembrie 2022 „Declarația privind drepturile și principiile digitale”, document semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și de premierul ceh Petr Fiala (Cehia deținea președinția prin rotație a Consiliului UE). Declarația cuprinde șase capitole care urmăresc să ghideze factorii de decizie și companiile care lucrează în noile tehnologii, în special, precum și să scoată în evidență drepturile pe care cetățenii europeni se pot aștepta să le aibă în mediul online. Iată câteva dintre acestea: • Incluziunea prin conectivitate, educație digitală, formare și competențe, condiții de muncă echitabile și echitabile și acces la serviciile publice digitale; • Reafirmarea importanței libertății de alegere și a unui mediu digital echitabil; • Încurajarea participării în spațiul public digital; • Creșterea siguranței, securității și împuternicirii în mediul digital, în special pentru tineri; • Promovarea durabilității. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Drepturile digitale în UE: Care sunt și cum se reflectă în viața de zi cu zi? ▶ Spațiul European al Datelor de Sănătate: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord ▶ Lipsa acută de somn, detectată rapid prin analiza AI a biomarkerilor din sânge ▶ Două noi tipuri de cancer de prostată, identificate pe baza analizei AI a evoluției mutațiilor genetice

În cadrul ediției de pe 19 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. LDL-colesterolul crescut este un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiovasculară aterosclerotică. Cu toate acestea, noile direcții de cercetare în domeniul prevenției bolilor cardiovasculare arată că există mai mulți biomarkeri care ar trebui evaluați pentru identificarea precisă a persoanelor la risc. Un studiu recent, realizat pe date din UK Biobank, publicat în Journal of the American College of Cardiology (JACC), arată că o particulă de lipoproteină (a) este de până la 6 ori mai aterogenă ca LDL-colesterolul. Rezultatele au implicații clinice importante, având în vedere că societățile profesionale europene (ESC, EAS) recomandă testarea lp(a) o dată în viață pentru toți adulții. De asemenea, există mai multe terapii care țintesc lp(a) în dezvoltare, care au demonstrat deja rezultate semnificative în studiile clinice. Deși particulele de LDL-colesterol sunt mai abundente în organism și contribuie în cea mai mare măsură la riscul de boală aterosclerotică, există și alte tipuri de lipoproteine și markeri ai profilului lipidic, mai puțin studiați, dar care contribuie la riscul rezidual de boală cardiovasculară. Lipoproteina (a) este o astfel de particulă, similară structural cu LDL-colesterolul, formată prin adăugarea de apolipoproteină (a) la apolipoproteina B de pe particulele LDL. În noul studiu s-a realizat o analiză genetică comparându-se variabilitatea apolipoproteinei B (apoB) de la nivelul lp(a) și LDL-c. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Parlamentul European adoptă prima lege din lume privind utilizarea inteligenței artificiale ▶ Lipoproteina (a), asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul ▶ Femeile cu infecție HPV cu tulpini la risc înalt și sindrom metabolic au un risc de deces aproape triplu ▶ Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare

În cadrul ediției de pe 12 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Rezultatele unui studiu publicat în The Lancet estimează că, în 2022, peste un miliard de persoane din întreaga lume sufereau de obezitate, iar aproape jumătate dintre adulţi (43%) erau supraponderali. Noua analiză a inclus date colectate în perioada 1990-2022, de la 222 milioane de adulţi, adolescenți şi copii din aproape 3700 de studii, reprezentând peste 200 de ţări şi teritorii. În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Obezității, marcată pe 4 martie, noile date reprezintă un nou apel la acțiuni colective pentru a combate această criză de sănătate publică. Este important ca prevenția obezității să înceapă încă din copilărie pentru a evita efectul cumulativ de-a lungul vieții, care crește riscul de multe tipuri de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare și cel puțin 13 tipuri de cancer. Obezitatea este o afecțiune cronică complexă, determinată de cauze care sunt din ce în ce mai bine înțelese și pentru care există soluții eficiente de prevenție și tratament. Cu toate acestea, există lacune în implementarea acestor soluții la nivel global. În cadrul Adunării Mondiale a Sănătății din anul 2022, statele membre au convenit asupra Planului OMS pentru combaterea obezității, care își propune să faciliteze acțiuni specifice până în anul 2030. Până în momentul de față, 31 de țări au preluat lupta împotriva epidemiei de obezitate, punând în practică prevederile acestui plan. Strategiile fundamentale adoptate includ promovarea unor practici sănătoase încă din primele zile de viață, cum ar fi susținerea alăptării, precum și implementarea de reguli stricte împotriva marketingului nociv al alimentelor și băuturilor destinat copiilor. Acestea mai includ politicile alimentare și de nutriție în școli, reglementarea vânzării produselor bogate în grăsimi, zahăr și sare în apropierea instituțiilor de învățământ, politici fiscale și de preț pentru promovarea unei diete sănătoase, politici de etichetare nutrițională, campanii de educație publică pentru promovarea unei alimentații corecte și a exercițiilor fizice, se stabilesc standarde pentru activitatea fizică în școli și se integrează serviciile de prevenire și management al obezității în asistența primară de sănătate. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani. 43% dintre adulți sunt supraponderali ▶ Putem combate efectele negative ale singurătății și izolării sociale prin sport și activitate fizică ▶ Aceeași durată de activitate fizică săptămânală, beneficii mai mari asupra sănătății cardiovasculare a femeilor comparativ cu bărbații ▶ Noi biomarkeri pentru scleroza multiplă descoperiți prin combinarea datelor clinice cu datele omice

În cadrul ediției de pe 5 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Vaccinurile oncologice personalizate de tip lizat tumoral cresc semnificativ supraviețuirea în absența bolii (DFS, disease free survival) și supraviețuirea generală (OS, overall survival) la pacienții cu melanom rezecat în stadiul III/IV, cu un profil de siguranță favorabil. Aceste rezultate raportate în abstractul publicat în Journal for ImmunoTherapy of Cancer cuprind datele colectate pe o perioadă de 36 de luni, în cadrul studiului de fază 2, aflat în curs de desfășurare. Studiul a inclus aproape 200 de pacienți, împărțiti în patru grupuri de aproximativ 40-50 de persoane. Un grup a primit vaccinul de tip TLPO (tumor lysate particle only), un alt grup a primit vaccinul TLPLDC (tumor lysate, particle-loaded, dendritic cell), al treilea grup a primit vaccinul TLPLDC plus G-CSF, iar ultimul grup a primit placebo. Deşi aceste rezultate sunt promiţătoare, este necesară investigarea vaccinului în cadrul studiilor clinice de fază III. Pe baza rezultatelor obţinute în studiile clinice de fază II, FDA a autorizat iniţierea studiului clinic de fază III, care va include 500 de persoane, pe parcursul a trei ani. Studiul clinic de fază III va fi lansat anul acesta. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Supraviețuire de 95% la 3 ani pentru pacienții cu melanom stadiul III/IV, în urma administrării unui vaccin oncologic personalizat ▶ Remisiunea diabetului zaharat de tip 2 prin scăderea în greutate reduce riscul de boli cardiovasculare și renale ▶ Episoadele de hipoglicemie la conducătorii auto cu diabet, depistate înainte de apariția simptomelor cu ajutorul AI ▶ Persoanele care sunt mai active seara decât dimineața au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare și calcificare arterială

În cadrul ediției de pe 27 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Un studiu publicat în Nature Cardiovascular Research prezintă o abordare nouă pentru prevenția primară a infarctului miocardic. Echipa de cercetare de la Universitatea Uppsala a dezvoltat un model de predicție bazat pe biomarkeri și inteligență artificială care depistează persoane asimptomatice, dar la risc de a dezvolta infarct miocardic (IMA) în următoarele 6 luni. Printr-un test de sânge, alături de un instrument online, simplu de utilizat pentru evaluarea riscului individual, se pot identifica persoanele la risc înalt, care ar putea beneficia în urma corectării factorilor care țin de stilul de viață sau de administrarea de tratamente farmacologice. Astfel de inovații pot motiva și implica activ fiecare cetățean în gestionarea propriei sănătăți, contribuind semnificativ la reducerea impactului bolilor cardiovasculare. Predicția IMA este dificilă din cauza interacțiunii complexe a factorilor genetici, de mediu și de stil de viață care contribuie la bolile cardiovasculare. Acești factori pot varia semnificativ între indivizi, făcând dificilă identificarea unui model predictiv universal aplicabil. Până acum, în studii, au fost evaluați diferiți factori de risc și biomarkeri, urmărindu-se perioade lungi, de 5-10 ani, identificându-se factori care sunt stabili în timp. Cu toate acestea, autorii au explicat că, în lunile care preced un infarct miocardic, apar evenimente variabile care pot influența riscul (ex. după un dignostic de cancer). Astfel s-a urmărit modul în care ar putea fi evaluate procesele biologice dinamice din organismul uman în perioada de dinaintea unui IMA, printr-un simplu test de sânge. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Prima terapie celulară pentru melanomul avansat, aprobată în SUA ▶ Persoanele la risc înalt de infarct miocardic ar putea fi depistate cu 6 luni înainte cu un test de sânge și date despre stilul de viață ▶ Thermal Earrings, cerceii inteligenți care monitorizează continuu temperatura utilizatorului ▶ Bărbații care utilizează steroizi anabolizanți au risc de fibrilație atrială și complicații cardiovasculare

În cadrul ediției de pe 20 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Vaccinarea împotriva HPV reduce drastic numărul de cazuri de cancer de col uterin invaziv, conform unei noi analize derulate de Public Health Scotland, care a fost publicată în Journal of the National Cancer Institute. Principalele concluzii: Indiferent de numărul de doze administrate, nu a fost înregistrat niciun caz de cancer de col uterin invaziv la persoanele vaccinate la vârsta de 12-13 ani ▶ Vaccinarea la vârsta de 14-22 ani cu 3 doze de vaccin bivalent a redus semnificativ incidenţa cancerului cervical invaziv, în raport cu femeile nevaccinate (3.2/100 000 versus 8.4 la 100 000) ▶ Incidenţa neajustată a cancerului de col uterin invaziv a fost semnificativ mai ridicată la femeile care provin din medii defavorizate ▶ Cel mai mult au beneficiat de pe urma vaccinării împotriva HPV femeile din zonele defavorizate Analiza a inclus datele femeilor din Scoţia născute între 1988 şi 1996, extrase din sistemul pentru programul de screening pentru cancer cervical, registrele de cancer, de imunizare şi despre mediul de provenienţă. Incidenţa cancerului cervical invaziv per 100 000 persoane-ani şi eficacitatea vaccinării au fost corelate cu statusul vaccinării, vârsta vaccinării şi mediul de provenienţă. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Zero cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV în 2008, în Scoția ▶ Cancerul pulmonar ar putea fi depistat în stadii incipiente cu ajutorul unui test de urină ▶ Cancerul ar putea fi tratat prin țintirea unor mecanisme implicate în sinteza colesterolului ▶ Grosimea retinei ar putea indica timpuriu riscul de boli cardiometabolice și neurologice

În cadrul ediției de pe 13 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. În 2022, marile companii de tehnologie care dețin și rețele de socializare, printre care Google, Meta (fostul Facebook), Microsoft și TikTok, au semnat voluntar Codul de Practică al UE privind Dezinformarea. Acest cod avea ca scop combaterea dezinformării și urma să devină un Cod de Conduită obligatoriu în cadrul Legii privind Serviciile Digitale (DSA), care a intrat în vigoare în 2023 și va fi complet implementat în februarie anul acesta. Codul cerea platformelor să colaboreze cu organizații independente de verificare a informațiilor (fact-checking) în toate limbile UE și la nivelul tuturor statelor, să integreze aceste servicii și să ofere acces la date verificatorilor. Cu toate acestea, o evaluare recentă efectuată de asociația europeană a organizațiilor de verificare a informațiilor, EFCSN, arată că multe platforme nu au reușit să îndeplinească angajamentele luate. Rezultatele sunt dezamăgitoare, cu majoritatea platformelor care nu implementează măsurile convenite, renunțând la promisiuni sau prezentând în mod eronat politicile lor în rapoarte pentru a părea conforme cu Codul. Exemple includ YouTube care pretinde că are parteneriate cu “organizații de verificare a faptelor cu sediul în UE” în țări precum Myanmar sau Indonezia, sau TikTok care raportează acoperirea verificării faptelor în statele membre ale UE, în timp ce a revizuit doar un număr minim de videoclipuri. În cazul Microsoft Bing, aceasta s-a angajat să afișeze verificări ale faptelor atunci când utilizatorii căutau afirmații demontate, dar nu a făcut-o în multe țări. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Codul de Practică al UE privind Dezinformarea – semnat de giganții tech, însă nerespectat ▶ Expunerea la radon, corelată cu riscul de AVC la femeile de peste 60 de ani ▶ Insulina ar putea fi administrată oral la pacienții cu diabet zaharat, printr-o nouă metodă bazată pe nanoparticule ▶ UK: Secvențierea întregului genom ar trebui să facă parte din abordarea clinică standard a fiecărui caz de cancer

În cadrul ediției de pe 6 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Persoanele care stau jos majoritatea timpului petrecut la muncă au risc de deces de cauză cardiovasculară cu 34% ori mai ridicat decât cele a căror activitate profesională nu presupune să stea jos, conform unui studiu publicat în JAMA Network Open. Riscul de deces de orice cauză, este, de asemenea, cu 16% mai ridicat la acest grup de persoane. Pauzele efectuate pentru a întrerupe perioadele îndelungate de a sta aşezat sau petrecerea timpului liber în mod activ pot să reducă riscurile asociate şezutului prelungit: - adulţii care au alternat între a sta jos şi a se ridica de la birou la muncă nu au prezentat risc ridicat de deces, indiferent de cauză, în comparaţie cu persoanele cu persoanele care nu stau jos la serviciu - persoanele care au stat jos la serviciu, dar în timpul liber au fost activi pentru 15-30 de minute pe zi, au scăzut riscul de deces până la un nivel similar cu cel al persoanelor care nu stau jos la serviciu Studiul a inclus aproape 500 000 de adulţi, despre care au fost colectate, în medie, timp de 13 ani informaţii despre activitatea fizică la locul de muncă şi din timpul liber. Totodată, au fost măsuraţi o serie de parametri metabolici. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Lockdown-ul din cursul pandemiei COVID-19 se asociază cu creşterea numărului de copii cu obezitate ▶ Persoanele care stau pe scaun mult timp la locul de muncă au risc ridicat de boli cardiovasculare ▶ Riscul de anxietate este redus de 10 minute pe zi de activitate fizică moderat-intensă ▶ Consumul de carne roșie, atât procesată, cât şi neprocesată, se asociază cu risc dublu de diabet zaharat de tip 2

În cadrul ediției de pe 30 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Există multiple studii care arată cum consumul crescut de alimente ultraprocesate are implicații negative asupra sănătății, însă recunoașterea și caracterizarea lor după gradul de procesare pune încă dificultăți atât profesioniștilor, cât mai ales consumatorilor. Alimentația nesănătoasă este un factor de risc major pentru multiple boli netransmisibile, de la obezitate și diabet de tip 2 până la boli cardiovasculare și cancer, care însumează aproximativ 70% din mortalitate și 58% din morbiditate la nivel mondial. O echipă de cercetare de la Harvard School of Medicine și alte centre medicale din Boston au creat și antrenat un algoritm de învățare automată (FoodProX) care determină cu exactitate gradul de procesare pentru orice aliment. Conform rezultatelor, peste 73% din aprovizionarea cu alimente din SUA este ultraprocesată (grad NOVA4), ceea ce înseamnă aproape 3 din 4 alimente. 20% sunt NOVA3 (alimente procesate). Rezultatele au fost publicate în Nature Communications. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Datele despre determinanții sociali ai sănătății pot fi extrase din dosarele electronice ale pacienților cu ajutorul unui model LLM ▶ Un sfert din cazurile de demență sunt legate de factori de risc modificabili ▶ OMS: Peste 1,4 milioane de vieți au fost salvate în Europa datorită vaccinurilor ▶ FoodProX: Peste 60% din aportul caloric este alcătuit din alimente ultraprocesate. Calitatea alimentației, redefinită cu ajutorul AI ▶ Living therapeutics: un nou tip de tratament pentru acnee bazat pe bacterii cutanate modificate prin bioinginerie

În cadrul ediției de pe 23 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Variante genetice care cresc riscul de scleroză multiplă au fost identificate la populațiile care migrau în Europa de Est cu mii de ani în urmă. De acolo s-au răspândit în restul continentului. La momentul respectiv, aceste variante genetice ofereau protecție față de infecții, determinând o suprastimulare a sistemului imun. Descoperirile au fost publicate Nature. Studiul s-a bazat pe analiza oaselor și dinților de la aproape 5.000 de oameni din Europa și Asia, datând până la 34.000 de ani în urmă. A fost comparat ADN-ul uman antic cu probe moderne, ceea ce a permis urmărirea răspândirii istorice a genelor și a bolilor pe măsură ce populațiile migrau. Studiul oferă rezultate importante despre originile SM și a altor boli autoimune, cu relevanță în înțelegerea acestor boli în zilele noastre și dezvoltarea de strategii mai eficiente pentru combaterea lor. În continuare, cercetarea se concentrează pe identificarea markerilor genetici ai autismului, ADHD, schizofreniei, tulburării bipolare și depresiei. Mai multe detalii despre subiectele discutate.

În cadrul ediției de pe 16 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Evaluarea instabilității genomice generale cu ajutorul testului EVA (Early oVArian cancer), pe baza probelor utilizate de rutină la testul Papanicolau (Pap), poate indica pacientele care vor dezvolta cancer ovarian agresiv cu până la 9 ani mai devreme decât diagnosticul clinic, conform unui studiu publicat în Science Translational Medicine. Rezultatele confirmă că modificările genomice precedă stadiile detectabile de boală și, totodată, sugerează că acestea pot contribui la dezvoltarea neoplaziei. De asemenea, acest studiu demonstrează prezența celulelor de origine ovariană la nivelul colului uterin, deschizând noi căi de a diagnostica tumorile ovariene. Întrucât testul Papanicolau a devenit o rutină în practica ginecologică, utilizarea sa simultană pentru a depista modificările genetice prezente în neoplaziile ovariene oferă șansa de a realiza screening pe scară largă pentru cancerul ovarian agresiv. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un model AI poate alerta din timp care dintre noile variante SARS-Cov-2 au cel mai mare risc de a genera noi valuri de infecții ▶ Durata contactului cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2 are un impact mai mare în transmitere decât proximitatea ▶ DesNIPT, un nou test de screening genetic prenatal non-invaziv, acuratețe similară testării prin amniocenteză sau biopsie de vilozități coriale ▶ Cancerul ovarian poate fi depistat cu 9 ani mai devreme prin testarea genomică a probelor Papanicolau

În cadrul ediției de pe 9 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Jumătate dintre persoanele cu hipertensiunea arterială (HTA) nu știu că au această afecțiune și doar 1 din 5 adulți diagnosticați obține un control optim al tensiunii arteriale. Pe lângă aderența slabă la tratamente, eficacitatea scăzută a unor terapii ar putea fi, de asemenea, legată de variabilitatea genetică. Majoritatea bolilor cardiovasculare sunt determinate de o combinație complexă de factori modificabili, care țin de stilul de viață – fumat, consum de alcool și alimentație, alături factori de mediu și factori nemodificabili, precum predispoziția genetică. Într-un studiu publicat recent în jurnalul Circulation s-a arătat că scorurile de risc genetic pot identifica persoanele la care tensiunea arterială este influențată diferit de nivelurile de sodiu și potasiu, demonstrând de ce anumite tratamente folosite de rutină pentru HTA nu funcționează la fel pentru toată lumea. De asemenea, datele ar putea ghida strategiile care țin de stilul de viață precum alegerea tipul de alimentație. Cazurile sunt selectate din UK Biobank , o bază de date din Marea Britanie, care integrează informații genomice și medicale de la jumătate de milion de persoane. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Comisia Europeană a lansat Inițiativa privind Virtual Human Twins: ce presupune și care sunt pașii următori ▶ Sănătatea cardiovasculară: exerciții fizice, stat în picioare sau somn – toate sunt mai bune decât statul în șezut ▶ De ce nu răspund toți pacienții la fel la tratamentul antihipertensiv? Calcularea riscului genetic poate ghida alegerea terapiei potrivite și a regimului alimentar ▶ Femeile care locuiesc în zone cu acces la alimente ultraprocesate au risc dublu de mortalitate din cauza cancerului mamar

În cadrul ediției de pe 12 decembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Într-o Uniune Europeană a Sănătății puternică, este de neconceput ca pacienții să rămână fără medicamentele de care au nevoie. Pandemia COVID-19, dar și războiul din Ucraina au evidențiat însă slăbiciuni și vulnerabilități ale lanțurilor de aprovizionare și de dependență la nivelul UE. Criza de medicamente, inclusiv de antibiotice, a determinat Comisia Europeană să ia în calcul noi instrumente și mecanisme de prevenire sau măcar de atenuare a penuriei de medicamente, atât în această iarnă, cât și pe termen lung. Comisia are în vedere mai ales medicamentele esențiale, lanțul de aprovizionare cu acestea având nevoie de măsuri suplimentare de consolidare, au spus reprezentanții CE: „Pandemia de COVID-19 și agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei au expus dependențele lanțurilor de aprovizionare ale Europei și riscul ca dependența economică să poată fi speculată. Asigurarea disponibilității medicamentelor în UE este fundamentală pentru construirea unei Uniuni Europene a Sănătății puternice”, sublinia, în luna octombrie, odată cu anunțarea măsurilor, Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru Promovarea modului de viață european. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ UK Biobank: Jumătate de million de genomuri complet secvențiate. Cum schimbă cel mai mare set de date genomice din lume înțelegerea bolilor și a sănătații? ▶ AI pentru predicția riscului de deces pe baza datelor despre medicamentele eliberate fără prescripție ▶ Predicția riscului de pandemie cu ajutorul analizei AI a rețelelor sociale ▶ Riscul de trombembolism la femeile care utilizează anticoncepționale orale poate fi evaluat printr-un scor de risc poligenic

În cadrul ediției de pe 5 decembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Mai mult de o treime din numărul total de cancere pot fi prevenite prin abordarea unui stil de viață sănătos care include o alimentație echilibrată, activitate fizică moderată, alături de reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat. De-a lungul anilor s-a demonstrat că adoptarea unei alimentații echilibrate are efecte benefice în prevenirea diverselor afecțiuni, de la reducerea riscului dezvoltării bolilor cardiovasculare, optimizarea controlului glicemic în cazul diabetului zaharat de tip 2, până la diminuarea șanselor de apariție a bolilor neoplazice precum cancerul de colon, colorectal, gastric, mamar, pulmonar, cancerul limfatic etc. Conform Codului European Împotriva Cancerului, o dietă sănătoasă implică trei paliere principale: Consumul cerealelor integrale, al leguminoaselor, fructelor și legumelor; Limitarea aportului de alimente bogate în calorii (alimente cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi) și a băuturilor îndulcite; Limitarea aportului de carne roșie, al alimentelor cu conținut ridicat de sare, precum și evitarea cărnii procesate. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Virusul HIV ar putea fi eliminat din organismul uman prin editare genică: primele rezultate din studii clinice ▶ Inițiativa europeană „1+Million Genomes”: noua foaie de parcurs pentru 2023-2027 ▶ Mai mult de 1/3 din numărul total de cancere pot fi prevenite prin abordarea unui stil de viață sănătos ▶ Riscul de trombembolism la femeile care utilizează anticoncepționale orale poate fi evaluat printr-un scor de risc poligenic

În cadrul ediției de pe 28 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00 - La nivel mondial, numărul de cazuri de rujeolă a crescut în 2022 cu 18%, iar numărul de decese cu 43%, în comparație cu anul 2021. Aceste procente înseamnă aproximativ 9 milioane de cazuri și peste 135 000 de decese, conform CDC (Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite. Rujeola poate fi prevenită prin vaccinare. Deși la nivel mondial a fost înregistrată o ușoară creștere a acoperirii vaccinale în 2022 față de 2021, 33 de milioane de copii au ratat administrarea uneia dintre cele două doze de vaccin împotriva rujeolei, necesare pentru a asigura protecția față de acest virus. Acoperirea vaccinală ar trebui să fie minim 95%, însă pentru prima doză este de 83%, iar pentru a doua doză de vaccin este de 74%. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu CDC, îndeamnă autoritățile naționale să intensifice eforturile de a vaccina toții copiii împotriva rujeolei. De asemenea, recomandă investițiile în sistemele de supraveghere și capacitatea de răspuns la apariția unor noi focare de rujeolă. Statele cu venituri scăzute, unde riscul de deces cauzat de rujeolă este cel mai ridicat, au cea mai redusă acoperire vaccinală, de doar 66%. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Rujeola reprezintă în continuare o amenințare de sănătate publică globală din cauza acoperirii vaccinale insuficiente ▶ Ce impact a avut pandemia COVID-19 asupra calităţii somnului? ▶ OMS declară singurătatea o problemă de sănătate publică la nivel global, cu un impact la fel de mare ca fumatul a 15 țigări pe zi ▶ Raport OMS. Nu toate alimentele ultraprocesate sunt nocive pentru sănătate. Cum ar trebui alese produsele?

În cadrul ediției de pe 21 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. În contextul Congresului Asociației Americane a Inimii (AHA – American Heart Association) 2023, Verve Therapeutics a prezentat date dintr-o analiză interimară a studiului clinic de faza 1b HEART-1, demonstrând potențialul VERVE-101, o terapie bazată pe editare genetică, de a reduce semnificativ nivelurile de colesterol LDL (LDL-C) la pacienții cu hipercolesterolemie familială heterozigotă (HeFH). HeFH este o boală genetică caracterizată prin niveluri ridicate ale LDL-C de la naștere, ducând la instalarea accelerată a bolii cardiovasculare aterosclerotice (ASCVD). Boala este dificil de gestionat, necesitând adesea medicație pe tot parcursul vieții, ceea ce poate fi o provocare atât pentru pacienți, cât și pentru sistemele de sănătate. VERVE-101 se remarcă drept o terapie inovatoare de editare genică in vivo, dezvoltată să inactiveze gena PCSK9 în ficat, oferind astfel o soluție permanentă prin reducerea nivelurilor de LDL-C din sânge după o singură administrare. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Scăderea LDL-colesterolului prin editare genică: 50% reducere cu o doză din terapia VERVE-101 la persoanele cu hipercolesterolemie familială ▶ Screening-ul fibrilației atriale, posibil în timpul mersului la cumpărături, prin integrarea unor senzori în mânerul coșurilor de supermarket ▶ Boala Parkinson, identificată de smartwatch-uri cu până la 7 ani înainte de diagnostic ▶ Telemonitorizarea simptomelor în rândul pacienților cu cancer avansat le îmbunătățește semnificativ calitatea vieții

În cadrul ediției de pe 14 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Odată cu includerea cancerului gastric drept nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Consiliului Uniunii Europene prevăd testarea pentru depistarea Helicobacter pylori și supravegherea leziunilor gastrice precanceroase în zonele cu incidență mare a cancerului gastric și cu rate mari ale mortalității. Cu toate că în majoritatea statelor membre numărul cazurilor de cancer gastric a scăzut în ultimii ani, există în continuare discrepanțe semnificative între țările Uniunii Europene în ceea ce privește ratele de incidență – în estul Europei și Portugalia întâlnindu-se cele mai numeroase cazuri. Conform raportului nr.10 SAPEA, în 2020 erau diagnosticate 75.400 de cazuri noi, iar decesele atingeau suma de 52.100. Există o puternică asociere între infecția cu Helicobacter pylori și apariția cancerului gastric. Estimările arată că aproximativ 35-40% din totalitatea deceselor cauzate de cancerul gastric ar fi putut fi prevenite prin identificarea și tratamentul H. pylori. În anumite țări din Uniunea Europeană, infecția cu Helicobacter pylori este întâlnită la 84% dintre cetățeni. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul gastric ▶ Evaluarea riscului de cancer cu AI: biomarkeri din sânge cunoscuți și caracteristici personale ca instrumente prognostice – perspective din UK Biobank ▶ AHA: decesele de cauză cardiovasculară asociate schimbărilor climatice ar putea fi de 4 ori mai numeroase în 2050 ▶ Cât trebuie să mergem zilnic pentru o viață sănătoasă: cel puțin 8 mii de pași sau 6,5 kilometri

În cadrul ediției de pe 7 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Odată cu includerea cancerului de prostată drept nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Uniunii Europene prevăd testarea PSA (antigenul specific al prostatei) la bărbații cu vârste de până la 70 de ani, plus scanarea imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) ca examinare de control. Cancerul de prostată este cea mai întâlnită boală oncologică și principala cauză de deces în rândul bărbaților europeni nefumători. Mai precis, 1 din 11 bărbați din UE va dezvolta cancer de prostată înaintea vârstei de 74 de ani, iar șansele de apariție cresc odată cu înaintarea în vârstă. Diagnosticarea timpurie a cancerului de prostată este esențială în scăderea ratei de mortalitate asociată bolii. Cu cât se intervine mai prompt în stadiile inițiale, cu atât tratamentul este mai puțin invaziv și există șanse mari să fie mai eficient, iar povara asociată bolii este diminuată. În 2020, în Uniunea Europeană, cancerul de prostată era diagnosticat la mai mult de 335.000 de persoane (23,2% din totalul cazurilor), iar ratele de mortalitate asociate bolii depășeau 70.000 de decese. În România, cancerul de prostată se află pe al doilea loc, după cancerul pulmonar, în clasamentul celor mai comune tipuri de cancer, incidența bolii (16% din totalul diagnosticelor oncologice) fiind sub media Europeană. La fel ca în cazul cancerului pulmonar, și cancerul de prostată va beneficia de proiecte-pilot la scară mică, prin Programul Sănătate 2021-2027, cu finanțare din Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională, elaborat pentru a suplini unele deficite structurale ale sistemului de sănătate din România. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul de prostată ▶ Alegerea personalizată a terapiei, în funcție de caracteristicile moleculare tumorale, îmbunătăţeşte supravieţuirea pacienților cu cancere de origine primară necunoscută ▶ Medicina de precizie în oncologie: alegerea testului potrivit pentru pacientul potrivit, de la început. Rolul testării genomice comprehensive ▶ Exerciţiile fizice scad riscul de cancer prin creşterea activităţii sistemului imun

În cadrul ediției de pe 31 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Odată cu introducerea cancerului pulmonar ca nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Uniunii Europene prevăd depistarea cancerului pulmonar la actualii mari fumători și la foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani. Peste 20% din totalul deceselor de cauză oncologică de la nivelul Uniunii Europene sunt determinate de cancerul pulmonar. Prognosticul pacienților cu cancer pulmonar este unul precar, aproximativ 7 din 8 pacienți (13%) decedând în primii 5 ani de la diagnostic. Motivul acestor statistici sumbre este diagnosticarea în stadiile avansate ale bolii. Implementarea programelor de screening care să țintească o proporție din populația la risc (marii fumători sau foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani) facilitează depistarea precoce și intervenția terapeutică sau chirurgicală promptă, iar șansele de supraviețuire cresc considerabil. În ceea ce privește situația din România, în prezent, screening-ul pentru cancerul pulmonar, alături de cel pentru cancerul de prostată, va beneficia de proiecte pilot la scară mică, prin Programul Sănătate 2021-2027, cu finanțare din Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională, elaborat pentru a suplini unele deficite structurale ale sistemului de sănătate din România. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ PROPUNERE: o nouă definiţie a embrionului uman. Care sunt implicațiile? ▶ Prima terapie genică care are eficacitate susținută la pacienții cu sindromul Crigler-Najjar ▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul pulmonar ▶ Vaccinarea de rutină la adulți scade riscul de apariție a bolii Alzheimer

În cadrul ediției de pe 24 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Noile recomandări ale Uniunii Europene cu privire la cancerul colorectal prevăd triajul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani prin testul imunochimic fecal (FIT) pentru selectarea celor care necesită investigații ulterioare prin endoscopie sau colonoscopie. La fel ca în cazul cancerului de sân și de col uterin, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană deja au programe de screening pentru cancerul colorectal. Conform raportului nr. 10 SAPEA, până în anul 2016, 20 de țări UE aveau în desfășurare un anumit nivel de screening pentru cancerul colorectal, cuprinzând aproximativ 72% din populația eligibilă, cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani. EU Cancer Screening Scheme, componentă a Planului European de Luptă împotriva Cancerului, are ca obiectiv asigurarea accesului la screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal pentru 90% din populația eligibilă a Uniunii Europene, până în anul 2025. Îmbunătățirea programelor de screening și identificarea timpurie a persoanelor la risc de cancer colorectal sau care se află deja în stadii incipiente ale bolii, au un impact major asupra prognosticului acestora. 90% din persoanele diagnosticate în stadiul 1 supraviețuiesc la 5 ani, în timp ce un diagnostic în stadiul final reduce șansele de supraviețuire până la 10%. În absența screening-ului, aproximativ 13% din cazuri sunt diagnosticate devreme, în timp ce un sfert sunt depistate în stadiul 4. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ FDA aprobă primul test care detectează riscul de zeci de cancere ereditare dintr-o singură probă de sânge ▶ Noile recomandări UE pentru screening în cancerul colorectal ▶ Compușii chimici nocivi persistă mai mult timp în aerosolii generați în timpul gătitului și curățeniei ▶ Peste 30% din pacienții cu psoriazis sever au afectare vasculară coronariană chiar dacă nu prezintă simptome de boală cardiovasculară ▶ OMS: 13 intervenţii critice pentru a adresa problema dezvoltării rezistenţei la antimicrobiene

În cadrul ediției de pe 17 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Asociația Americană pentru Diabet (ADA), Asociația Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD) și Fundația Novo Nordisk au publicat în Nature un document de consens privind oportunitățile pentru implementarea medicinei de precizie în managementul diabetului zaharat. Documentul a fost realizat de 200 de experți din 28 de țări, sub egida Inițiativei pentru Medicina de Precizie în Diabet (PMDI). Acesta este al doilea consens internațional care evidențiază progresele semnificative ale aplicațiilor medicinei de precizie în prevenția, diagnosticul, tratamentul și prognosticul diabetului zaharat, precum și principalele nevoi neacoperite și direcții de viitor. În prezent sunt recunoscute mai multe tipuri de diabet zaharat, cele mai prevalente fiind diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2, alături de diabetul gestațional, diabetul monogenic și alte forme rare ale bolii. Diabetul se asociază cu un risc semnificativ de complicații severe și de deces prematur. Diabetul este o afecțiune complexă, dar a fost diagnosticat de-a lungul timpului prin măsurarea unui singur metabolit în sânge, glucoza, indiferent de etiologie. Definirea heterogenității bolii prin intermediul medicinei de precizie, atât în ceea ce privește riscul de diabet, cât și riscul de complicații, ar putea îmbunătăți rezultatele pacienților și ar putea deschide perspective pentru terapii noi în viitor. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Long colds: Și alte infecții respiratorii dau forme cronice de boală, la fel ca long COVID, însă nu sunt încă recunoscute ▶ Bolile autoimune, printre complicațiile pe termen lung ale infecției COVID-19 ▶ Implementarea medicinei de precizie în managementul diabetului zaharat: al doilea consens internațional ADA/EASD ▶ Cancerul pulmonar și colorectal, cel mai mare impact asupra scăderii capacității de muncă de cauză oncologică în Europa ▶ „Another Brick in the Wall” by Pink Floyd, redată prin reconstituirea undelor cerebrale – implicații majore pentru persoanele cu probleme de vorbire