Podcasts about cercetare

Unul din trei români crede că știința și tehnologia au mai degrabă o influență negativă asupra societății – arată un studiu de anul acesta, în care România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința încrederii în știință și tehnologie. De ce își pierd românii încrederea în știință? Cum ajung să se informeze din surse „alternative” și să prefere pseudoștiințele? Cum poate fi recuperată încrederea oamenilor în ştiinţă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată și Ciprian Mihali, directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ciprian Mihali: „Noi am funcţionat multă vreme în iluzia că omul modern este animat de această puternică dorinţă de cunoaştere. De fapt, foarte puţini oameni sînt animaţi de o dorinţă de cunoaştere, în sensul în care cunoaşterea îţi pune în discuţie certitudinile sau ceea ce ştiai pînă atunci şi îţi împinge limitele necunoaşterii mai departe. Noi avem un raport foarte personal şi foarte intim cu propria noastră ignoranţă. Iar această relaţie intimă ne face să considerăm că sîntem mai cunoscători decît sîntem de fapt, că sîntem mai puţin ignoranţi decît sîntem de fapt şi, din acest motiv, relaţia noastră cu frontiera între ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim este o relaţie afectivă, o relaţie emoţională şi nu una raţională. Noi sîntem mult mai mult coduşi de emoţii şi dorinţe, mai ales de dorinţa de recunoaştere, decît sîntem animaţi de un ideal al unei cunoaşteri care să ne destabilizeze certitudinile. Ca animal care trăieşte socialmente printre alţi semeni, fiecare avem în permanenţă această nevoie de recunoaştere. Iar ceea ce a oferit internetul în versiunea sa din ultimii 15 ani, odată cu ascensiunea reţelelor sociale, a fost să aşeze în scheme algoritmice instrumentalizarea emoţiei. Sîntem fiinţe emoţionale mai mult decît fiinţe raţionale. Avem fiecare dintre noi nevoia de a fi recunoscuţi printre ceilalţi, o dorinţă foarte intimă şi dureroasă, care, dacă nu e satisfăcută, se revoltă, de asemenea, în feluri emoţionale. Emoţia este pre-cognitivă şi non-cognitivă, adică ea nu are nevoie de foarte multă informaţie. Dacă eu cred că e adevărat, atunci e mai important decît dacă este realmente adevărat.”De cînd au început românii să nu mai aibă încredere în ştiinţă, e o neîncredere recentă sau mai veche?Mihail-Valentin Cernea: „Am văzut efectele acestei neîncrederi la începutul pandemiei. Dar nu cred că povestea începe în pandemie, ci probabil începe demult, în modul în care e construită cultura ştiinţifică în România. Putem să ne uităm la sistemul de învăţămînt de pe vremea comunistă, ba chiar, în pandemie mă uitam la reacţia românilor la pandemia de Gripă Spaniolă (din 1918) şi, din păcate nu pot să spun că diferenţele erau atît de mari. (...) Avem o problemă mai veche, care a fost din foarte multe puncte de vedere înrăutăţită de-a lungul vremii de două surse fundamentale, în ultimii 10-15 ani. O sursă este o incultură ştiinţifică profundă care vine pe bazele unui sistem de educaţie care nu te învaţă modul în care funcţionează ştiinţa şi cum obţine ea cunoaştere despre lume, ci te învaţă mai degrabă formule şi probleme de rezolvat. Şi a doua sursă, care nu trebuie ignorată, este munca continuă şi asiduă pe care au dus-o propaganda rusă şi propaganda chineză pe această temă – în România şi peste tot în lume au fost investigaţii –, parte din efortul lor mai amplu de a sădi neîncredere în societate. Şi bineînţeles că o neîncredere în instituţii şi în oamenii de ştiinţă îndeplineşte scopurile acestui tip de propagandă, care caută cît mai multă diviziune socială şi, dacă se poate să nu avem fapte în comun, e cu atît mai bine pentru ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cel mai scăzut nivel de încredere în instituții se înregistra în zona de Est a Uniunii Europene, inclusiv în România, conform unui Eurobarometru recent. De ce și-au pierdut românii încrederea în instituțiile statului? Și cum poate fi restabilită această încredere? L-am întrebat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. Emilian Mihailov: „Am făcut o documentare să văd dacă naraţiunile declinului se adeveresc. Şi, contrar aşteptărilor, de fapt România, pe cele mai multe criterii, cunoaşte un progres lent, nu spectaculos, dar un progres. Nu avem declin nici pe creştere economică, nici pe problema corupţiei, nici pe inegalităţi economice. În ultimii zece ani inegalităţile economice sînt pe un trend descrescător. Şi întrebarea este cum mai binele devine semn de revoltă? Cum mai binele devine tot mai rău? Ce se întîmplă de noi nu recunoaştem acest progres – nu este spectaculos, dar este progres – de ce, dimpotrivă, sîntem convinşi, sîntem atraşi de naraţiuni ale declinului? (...) Aş prefera să vorbesc despre trei factori. Unu: România a progresat dar nu este o ţară cu instituţii consolidate, nu avem instituţii foarte funcţionale, deşi vedem îmbunătăţiri. Al doilea factor este cel legat de modul în care afectează social media comunicarea, interacţiunea dintre indivizi şi comunicarea, dezbaterea publică. Al treilea factor este legat de cum este construită psihologia noastră. De ce credem în declin cînd avem progres? Noi tindem să idealizăm trecutul. În trecut avem şi fapte pozitive, şi fapte negative, dar tindem să ni le reamintim mai mult pe cele pozitive. Tot timpul îmbunătăţim, cosmetizăm trecutul. Iar prezentul va fi tot timpul dominat de evenimentele negative, sub influenţa social media – cel mai bun instrument de a influenţa percepţiile oamenilor despre ce se întîmplă.”Cum ar putea instituțiile să recîștige încrederea cetățenilor? Cît de mult contează stilul personal al liderilor în cosolidarea încrederii în instituţii, în stat? Cît de mult contează carisma, de pildă, sau însuşirile unui lider?Emilian Mihailov: „În  momentul de faţă contează foarte mult. Instituţiile sînt entităţi abstracte, nu ne putem apropia de ele într-un mod uman. Ai nevoie să te apropii de persoane, ai nevoie să intri în contact cu oamenii care reprezintă acele instituţii. Preşedintele Nicuşor Dan a făcut un gest foarte importat: cel de a umaniza figura preşedintelui, atunci cînd, în prima zi de după alegerile de duminică, el şi-a luat fetiţa şi a dus-o la şcoală, pe stradă, ca un om obişnuit. Astfel de momente sînt foarte importante. Şi mai dau un exemplu. Oamenii obişnuiţi care reprezintă instituţiile – poliţistul care te opreşte în trafic, jandarmul care vine şi-ţi explică, funcţionarul public de la ANAF care îţi trimite o scrisoare că ai nu ştiu ce datorii – dacă ei te ignoră sau te tratează cu lipsă de respect, s-a închis povestea. Umanitatea în interacţiunea cu instituţiile statului se va dovedi decisivă în perioada următoare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Banca Europeană de Investiții (BEI) și grupul bancar francez BPCE, al doilea ca mărime din Hexagon, au semnat un acord de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și al bioeconomiei franceze. Aceasta este prima operațiune pe care BEI o semnează în Franța, ca parte a pachetului de 3 miliarde de euro aprobat în 2024 pentru a sprijini întreprinderile europene din sectorul agricol. Împrumuturile vor fi direcționate în special către tinerii fermieri și vor susține modernizarea fermelor și investițiile în tehnologii durabile, informează BEI. Cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată regiunilor eligibile pentru programele europene de coeziune și tranziție. 30% din sumă va merge către finanțarea investițiilor în sisteme de irigații eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare, utilaje cu emisii scăzute de carbon, regenerarea solului și managementul durabil al resurselor.Avertisment FAO: febra aftoasă, o amenințare la adresa securității alimentare globale și a comerțului liberVirusul febrei aftoase continuă să circule în diferite zone ale lumii, iar recentele focare din Europa și din Orientul Mijlociu indică faptul că boala rămâne o amenințare pentru securitatea alimentară globală și pentru comerțul liber, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).Agenția recomandă guvernelor vigilență și măsuri de biosecuritate și de sensibilizare în rândul fermierilor și comunităților pentru a proteja animalele.Îngrijorările cresc în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie de boală de la începutul acestui secol, iar, recent, în Orientul Mijlociu – în Bahrain, Irak și Kuweit, cu potențial de răspândire către alte țări din regiune – a fost depistată o tulpină a virusului neobișnuită pentru această zonă, probabil provenită din Africa de Est.În Europa, Germania a reușit să controleze un focar în ianuarie, dar noi cazuri, care au apărut ulterior în Ungaria și Slovacia, persistă. Ca măsură de precauție, Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse lactate din țările europene afectate, inclusiv din Austria, din cauza prezenței virusului în vecinătatea granițelor sale.Planul Comisiei: simplificare și flexibilitate în implementarea unor standarde de mediuComisia Europeană vizează alocarea de fonduri mai mari pentru fermierii afectați de dezastre naturale, slăbind în același timp regulile ecologice menite să protejeze mediul. Aceasta este concluzia publicației Politico, după consultarea pachetului de măsuri propus de Comisie pentru simplificarea agriculturii în blocul comunitar.Propunerile, ce urmează să fie publicate în data de 14 mai, ar reduce și mai mult controalele asupra plății fondurilor politicii agricole comune, ar scuti micii agricultori de verificările privind eco-condiționalitățile și ar crește plafonul de subvenții adresat acestora. De asemenea, proiectul propune mai multă flexibilitate în implementarea unor standarde ecologice.Noile măsuri vin în completarea celor luate anul trecut, când mai multe cerințe de mediu au fost relaxate sau eliminate în urma protestelor fermierilor europeni.Gest de susținere a creșterii bugetului PAC în Parlamentul EuropeanReprezentanții sectorului agricol solicită majorarea fondurilor destinate agriculturii în viitorul cadru financiar multianual (CFM), o revendicare care beneficiază de sprijin în Parlamentul European. Totuși, acest obiectiv nu va fi ușor de atins, potrivit Euractiv.Săptămâna trecută, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care și-au prezentat viziunea și solicitările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a influența propunerea legislativă a Comisiei programată să fie anunțată la jumătatea lunii iulie.„Bugetul PAC trebuie să fie majorat în următorul cadru multianual și să fie indexat anual în funcție de inflație”, se arată în documentul de poziție al Parlamentului European. Eurodeputații resping ideea integrării PAC într-un fond unic pentru fiecare stat membru și solicită explorarea unor surse de finanțare suplimentare, pentru a răspunde provocărilor de mediu, geopolitice și economice cu care se confruntă fermierii europeni. Cu toate acestea, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a încercat în mod repetat să tempereze așteptările europarlamentarilor cu privire la subvențiile agricole sporite.Europa, sub presiunea vremiiCentrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează în cel mai recent raport al său că precipitațiile reduse și temperaturile peste medie afectează zone extinse din nordul Europei și părți din Alpii Occidentali, reducând debitele râurilor și rezervele de apă din sol.Previziunile pentru perioada aprilie – iunie 2025 anunță condiții mai uscate decât media în nordul și vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit și Irlanda. În schimb, se așteaptă o vreme mai umedă decât media în Peninsula Iberică, centrul Italiei, estul Alpilor și Grecia.Temperaturile mărilor și oceanelor continuă să fie neobișnuit de ridicate, favorizând riscul apariției furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor extreme.

Fiecare lucru la care te uiți acum a fost, la un moment dat, o schiță în procesul de cercetare-dezvoltare. E important, deci, să înțelegem cât dedicăm Cercetării și Dezvoltării. Nu de alta, dar asta e singura modalitate de a prevedea ce ne așteaptă în viitorul nu-chiar-îndepărtat. Si, ce să vezi, Cercetarea și Dezvoltare sunt esențiale competitivității și dezvoltării unei economii pentru care se dorește creștere și relevanță. În 2023, România a alocat 0,51% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (C&D), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Această valoare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul din PIB dedicat C&D. În comparație, media europeană a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare este semnificativ mai ridicată, cu state precum Suedia și Belgia alocând peste 3% din PIB acestui sector esențial. Această discrepanță evidențiază diferențele majore în investițiile în inovare și progres tehnologic dintre România și alte țări europene.Deși autoritățile române și-au propus să aloce 1% din PIB pentru cercetare până în 2027, bugetul actual rămâne mult sub această țintă. Această subfinanțare cronică poate avea implicații negative asupra competitivității economice și a capacității de inovare a țării.Guest: Ada Roseti, o profesionistă cu o carieră remarcabilă în media, comunicare și promovarea științei. A devenit cunoscută publicului larg prin activitatea sa în televiziune, în special ca director de programe pentru Europa de Sud-Est la Discovery Networks, unde a coordonat canale precum Discovery Channel, TLC și Eurosport.Deși a avut oportunitatea de a-și continua studiile doctorale în chimie în Statele Unite, a ales să rămână în România, dedicându-se media și comunicării științei. A fost implicată în diverse proiecte de popularizare a științei, printre care competiția "Games of Science", destinată tinerilor cercetători.Ada Roseti este recunoscută pentru abilitatea sa de a face știința accesibilă și interesantă pentru publicul larg, contribuind semnificativ la promovarea culturii științifice în România.​

În 1 mai, sărbătorim Ziua Muncii – o zi care amintește de conflictele sindicale din secolul al XIX-lea, o sărbătoare care în prezent, ne oferă prilejul de a reflecta asupra felului în care muncim și ne raportăm la ideea de muncă. Așa ajungem și la cuvîntul „robot”. În limba română, el vine din slavonul rabota, care înseamnă chiar „muncă”. Conceptul de robot i-l datorăm scriitorului ceh Karel Čapek, care l-a introdus într-o piesă publicată în 1920. Azi, într-o lume în care inteligența artificială și roboții industriali transformă cu totul unele profesii, ce mai înseamnă munca pentru noi? Ce pierdem și ce cîștigăm atunci cînd munca devine tot mai „robotizată”? Ce fel de munci nu vor putea fi înlocuite niciodată de roboţi? L-am întrebat peRadu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Radu Uszkai: „Provocarea cea mai mare nu este neapărat să găsim muncă. Sînt sceptic că e posibil un viitor, ce puţin într-un interval de timp mediu, în care să ne pierdem în mod fundamental tot ceea ce înseamnă locurile de muncă în dauna tehnologiilor noi şi emergente. Însă ce trebuie să căutăm şi ce ne e dificil de fapt să găsim este un soi de cadru instituţional în care muncim cu sens. E o discuţie absolut fascinantă în zona filosofiei politice şi a eticii aplicate vizavi de tema aceasta a meaningful work, a muncii cu sens pentru noi. Şi sînt nişte condiţii cheie despre care filosofii care discută pe această temă le aduc în discuţie, despre cum munca trebuie să le permită celor care o prestează un spaţiu de autonomie, trebuie să le ofere un sens, oamenii să se poată raporta la munca pe care o prestează ca făcînd parte din modul în care ei îşi concep sensul vieţii, să le ofere un context prielnic în care să intre în interacţiuni de valoare cu alte persoane din cadrul comunităţii lor. Şi, cel puţin pentru mine, în momentul de faţă marea provocare nu e dacă o să ne pierdem toţi locurile de muncă sau dacă o să dispară toate locurile de muncă, ci în ce măsură majoritatea covîrşitoare a locurilor de muncă ce vor fi disponibile pe piaţă vor fi genul de locuri de muncă ce ne vor da sens, de unde noi vom putea deriva ceva de valoare pentru vieţile noastre sau dacă vor fi aşa-zisele bullshit jobs, despre care vorbeşte în detaliu David Graeber.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Tare, tare greu e să nu vorbești despre Trump și ale sale taxe vamale. Războaiele au o lege a lor și-i dinamică greu de prezis. Știm când încep, nu și cum evoluează sau se termină. Iar un război economic, crede Marian Hurducaș, nu face excepție. Știm cum a început acest război economic generat de SUA, evoluția o vedem, e în dezvoltare, dar nu știm ce efecte va avea pe termen lung și în cât timp se poate cârpi ce s-a rupt, asta în condițiile în care se mai poate cârpi, evident.  De ce spunem asta? Pentru că încrederea era principalul produs de export al SUA, după cum bine sesiza recent Adrian Mihălțianu de la PressOne.ro, iar acum exportă ceea ce exportă Rusia, adică teamă. Iar, conform involuției de săptămâna trecută a piețelor financiare și a titluirlor de stat cu care SUA își finanțează deficitul, încrederea dispare treptat dar repede în rândul investitorilor. Drept urmare, tarifele au fost amânate cu 90 de zile, dar nu în totalitate și nu pentru toată lumea. Economia României nu o duce bine anul ăsta și nici pentru următorii ani - vreo 7 - nu se vede scoasă la liman. Luate pe rând, avem:Deficit bugetar 2024: 9.28% în standardele ESA (cel mai bun standard de raportare, nu e influențat de amânarea unor plăți). Reminder, targetul pentru deal-ul de 7 ani cu Comisia Europeană e de 3%.Deficitul de cont curent (diferența dintre exporturi și importuri) a urcat la 4.8 mld. Euro, o creștere de 85% față de februarie 2024;Rata inflației martie 2025: 4.9% Datoria publică: 964 mld. lei în martie 2025 ; în 2024 am plătit 7 miliarde de euro numai în dobânzi pentru datoria publicăAșadar, cum va evolua în contextul global de acum e o întrebare mai mult decât necesară.Invitat:Ciprian Dascălu, Economist-Șef și Director de Cercetare al BCR (Banca Comercială Română). Cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul bancar, Ciprian este specializat în macroeconomie, piețe financiare, modele economice și prognoză, statistică și managementul riscului. Este considerat unul dintre cei mai buni analiști economici din regiune, iar de-a lungul carierei a fost recunoscut de platforme internaționale precum Bloomberg, Consensus Macroeconomics și Focus Economics, ocupând în mod constant primele locuri în clasamentele acestora pentru acuratețea prognozelor macroeconomice. Ciprian Dascălu este absolvent al Facultății de Finanțe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din București și al programului de masterat DOFIN, cu specializare în domeniul financiar-bancar.

Aproximativ 1200 de proteste au avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute în orașe din toate statele americane precum și în alte țări din lume faţă de deciziile lui Donald Trump și ale lui Elon Musk. „Hands off!” („Jos mîinile!”) a fost deviza acestei ample mișcări.Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă? La ce să ne așteptăm în viitorul apropiat din partea societății americane? L-am întrebat pe analistul Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Vedem încă din primele luni ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump un asalt asupra societății civile. Administrația a suspendat finanțarea federală pentru unele organizații care acordă asistență juridică imigranților din Texas.A redus finanțarea publică pentru universități, biblioteci și muzee. A suspendat finanțarea unor ONG-uri și chiar a unor institute publice care se ocupau de chestiuni de mediu. Și a spus că i-ar plăcea ca National Public Radio să nu mai primească bani de la guvern. Nu e o chestiune de economie la bugetul de stat. Ci un trend general: Donald Trump încearcă să scape de vocile incomode, de opoziție. Cum de e atît de deschis cu aceste demersuri?Mihail-Valentin Cernea: „Pentru că beneficiază de susţinere din partea unora dintre votanţii săi. Să nu desconsiderăm deghizarea acestui asalt asupra societăţii civile în reduceri de economie pentru bugetul de stat. Această deghizare a funcţionat pentru o bună parte din publicul lui Donald Trump. Există de mult în SUA, cu oarecare sens, această retorică a eficientizării statului. Nu doar în Europa avem problema statului supradimensionat care consumă foarte multe resurse sau care poate nu distribuie resursele eficient. Încă de la administraţia Clinton încoace, mai toţi preşedinţii spun că este momentul să eficietizeze statul. Şi, drept urmare, a fost foarte comod pentru administraţia Trump să mascheze tot acest asalt în nişte măsuri rezonabile pentru reducerea dificitului foarte mare în care se află statul american.”Care au fost principalele mesaje ale protestatarilor, de ce au ieşit în stradă?Mihail-Valentin Cernea: „Pare să fie mai degrabă o mişcare împotriva lui Elon Musk în particular. Lucrul acesta pe noi, în România, nu ar trebui să ne bucure şi nici să ne întristeze prea tare. Se aude că Elon Musk va pleca din guvernul SUA. Adevărul este că pentru Trump e foarte comod să aibă un Moţoc precum Elon Musk pe care poate să-l arunce la nevoie. (...) Aş lega protestele şi de efectele tarifare. Pînă acum noi, din Europa, ne-am uitat îngroziţi la Donald Trump. Din cauza discuţiei despre securitate. La nivelul societăţii americane cei care au avut de suferit au fost universitari, angajaţi în ONG-urile şi agenţiile guvernamentale, poate cei care ascultă National Public Radio, studenţii, imigranţii care au fost deportaţi. Dar asta înseamnă că marea majoritate a societăţii americane nu a avut de suferit de fapt pînă acum. Beneficiază încă de economia bună de pe vremea lui Biden, în ciuda tuturor minciunilor care s-au spus în campanie despre asta. Ce face politica tarifară însă este să forţeze majoritatea populaţiei americane să internalizeze costurile acestei preşedinţii foarte problematice, incoerente, foarte improvizate a lui Trump. Cînd vor începe să apară efectele acestor politici economice ale lui Donald Trump şi cînd probabil vor creşte preţurile la diferite alimente şi obiecte electronice, abia atunci cred că vom vedea americanul de rînd mai supărat.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Președintele Donald Trump a anunțat miercuri noile tarife vamale pe care Statele Unite ale Americii le vor impune țărilor din întreaga lume. „Ziua Eliberării” și „declarația noastră de independență economică” a numit liderul american această zi de 2 aprilie. Care sînt consecințele măsurilor anunțate de la Casa Albă pentru economia americană și economia mondială? Cum va fi afectată România de aceste tarife? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Radu Uszkai: „Trump a zis-o de nenumărate ori, în campania electorală şi nu numai, că acest cuvînt, tariffs, e unul dintre cuvintele lui preferate din limba engleză. Şi subscrie la o istorie foarte stranie a Americii conform căreia America a fost cea mai bogată din lume pînă la 1913 cînd, spune el, cadrul instituţional fiscal din SUA s-a modificat, a fost introdus un impozit pe venit, fiindcă înainte de 1913 o bună parte a veniturilor federale însemnau bani generaţi de taxele vamale.”Ce impact vor avea aceste taxe asupra economiei americane?Radu Uszkai: „O parte a administraţiei americane încearcă să prezinte planul acesta – şi de aceea cadrul în care a fost prezentat a fost Ziua Eliberării – ca pe o scutire de taxe. Asta e o minciună grosolană. În primul rînd sînt o taxă regresivă pe consum. Ceea ce înseamnă că cei mai săraci americani sînt cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei politici. Pentru că, de fapt, ceea ce se va întîmpla va fi că preţul la raft al diverselor bunuri pe care oamenii le consumă, preţul diverselor servicii pe care oamenii le achită va creşte cu cel puţin 10%. Dincolo de asta, tarifele vamale nu fac industriile naţionale mai competitive, ba chiar din contră, avem o sumedenie de date economice care indică fix opusul. Globalizarea şi competiţia la nivel global sînt cele care fac companiile naţionale competitive.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Viitorul vine peste noi cu tehnologii din ce în ce mai complexe. Nu e doar un asalt, ci un tsunami tehnologic care ne solicită creierele și ne accelerează viețile. Dar marea artă într-o lume din ce în ce mai complexă este să simplifici. Sculptorul Constantin Brâncuși a rezumat cel mai bine treaba asta. El zice așa: « Simplitatea este o complexitate rezolvată ». Sună al naibii de frumos și este pe cât de adevărat, pe atât de profund. Ca să simplifici tehnologiile inventate de ingineri, ai nevoie tot de ingineri care să facă drumul invers, către consumator, pentru a-i oferi o experiență cât mai simplificată în orice tehnologie.Asta face Showpad, o firmă care se focusează pe procesele de vânzări și de marketing. Este o afacere de viitor și din viitor, prezentă la Gent, în Belgia, și la Chicago, în Statele Unite. Pe 2 aprilie, Showpad va deschide un centru R & D la București, adică Research & Development, Cercetare și Dezvoltare.L-am invitat la « Noi venim din viitor » pe omul care se ocupă de acest proiect. Răzvan Căciulă este inginer cu vreo douăzeci de ani de meserie în spate, din care jumătate la Adobe. El este omul-cheie al acestui proiect și împreună vom explora alchimia lui pe piața românească. Mai multe despre acest proiect puteți afla la adresa: showpad.com

În episodul 205 îți prezint 10 modalități prin care poți folosi puterea Internetului să descoperi ce vor de la tine potențialii clienți. Cercetarea de piață e importantă și când vrei să lansezi produse bune, și când cauți subiecte pentru conținutul online. Toate metodele pe care ți le prezint sunt ușor de implementat și 100% gratis. 

Data Sweep este un startup lansat în primăvara acestui an și dezvoltă un motor de căutare de inteligență artificială specializat în prelucrarea datelor online, utilizând algoritmi avansați pentru a identifica și clasifica seturile de date relevante.

Este Inauguration Day (Ziua Învestirii) în Statele Unite ale Americii, ziua în care Donald Trump își preia al doilea mandat de președinte. Ce reprezintă revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump pentru SUA, pentru Europa și pentru întreaga lume? Cum va arăta a doua administraţie Trump? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Ce așteaptă societatea americană, profund divizată, de la noua administrație?Mihail-Valentin Cernea: „Societatea americană clar aşteaptă o rezolvare a problemei imigraţiei, una dintre temele principale de campanie, cu care Donald Trump a cîştigat alegerile. Societatea americană aşteaptă bineînţeles o economie mai puternică. Din păcate, eforturile lui Joe Biden în ce priveşte economia americană nu au fost percepute corespunzător de alegători. Economia americană e mai puternică ca niciodată dar, din cauza pandemiei, din cauza războaielor şi a altor probleme globale, preţurile au rămas totuşi destul de sus în SUA. Donald Trump le promisese în campanie alegătorilor săi că preţurile la alimentele de bază vor scădea. Deja Donald Trump dă înapoi pe această promisiune spunînd că atunci cînd preţurile cresc e greu să convingi companiile să le scadă. Dar e clar că americanii speră ca economia să fie şi mai puternică şi să-i avantajeze pe cei mai săraci dintre ei. O parte a societăţii americane speră că Donald Trump va încheia războiul cultural între woke şi anti-woke, mai precis că politicile de diversitate şi incluziune vor fi trase pe linie moartă în favoarea unei forme de meritocraţie. Şi, bineînţeles, este speranţa – destul de deşartă, din punctul meu de vedere – că Donald Trump va aduce pacea pe planeta Pămînt şi va încheia toate conflictele care ard în  momentul de faţă. (...) De asemenea, cred că americanii aşteaptă o Americă mai dură cu China.”Cum va arăta relația SUA-România?Mihail-Valentin Cernea: „Sper că bine, am ceva motive de optimism în acest sens. Să ne amintim că în primul mandat Trump s-a dovedit a fi un prieten al României. Pînă la urmă preşedintele Klaus Iohannis a obţiut primul angajament pentru Articolul 5 al NATO de la Donald Trump. E clar că pentru acest tip de preşedinte e nevoie ca România să aibă relaţii economice mai strînse cu SUA. Singurul fel în care preşedinţia Trump poate afecta negativ relaţia cu România este dacă relaţia dintre SUA şi Europa, în general, este pusă sub semnul întrebării. (...) În general, republicanii nu se uită urît către România.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

S-a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale”, cu un accent pe consumul de cinema. Am discutat despre cîteva dintre rezultatele studiului cu Carmen Croitoru, directoarea Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), şi Anda Becuţ Marinescu, co-autoare a cercetării.  Una dintre concluzii este că „jumătate dintre participanții la studiu nu au contact direct cu ceea ce presupune consumul de produse culturale sau artistice”. Care sînt explicațiile?  Anda Becuţ Marinescu: „Este un cumul de factori. În multe situaţii este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturală, uneori absentă în localităţi. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sînt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situaţii. Şi cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educaţiei culturale şi a conştientizării importanţei culturii.” Carmen Croitoru: „Se mai petrece ceva: un tip de autoexcludere – nu e locul meu acolo, nu e statutul meu social. Uneori, neînţelegînd metafore, simboluri şi semnificaţii, mă autoexclud pentru că nu mai sînt contemporan cu lucrurile care se spun acolo. Sau mesajul nu e pe măsura problemelor mele. Dacă mesajele sînt derizorii, oamenii preocupaţi de viaţa din ce în ce mai complicată pe care o duc şi de grijile pe care le au raportat la viitorul copiilor lor se simt excluşi. Şi asta va fi o mare provocare pentru teatru şi artele spectacolului.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Academia Română intenționează să reorganizeze institutele pe care le are în subordine. Din 70 de institute și centre din toată țara, 20 ar urma să-și piardă personalitatea juridică și să fie coordonate de filiale din București, Cluj, Iași și Timișoara. Reformă prin comasare? Directorul Institutului de Istorie a Religiilor Eugen Ciurtin, a reacționat public în legătură cu această reformă. I-am invitat la „Timpul prezent” pe președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop și pe Eugen Ciurtin. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Aproximativ 10.000 de soldați din Coreea de Nord au fost trimiși în Rusia și se îndreaptă spre granița cu Ucraina, a anunțat Pentagonul. Cum reacționează Occidentul la ceea ce ar putea reprezenta o escaladare îngrijorătoare a războiului din Ucraina? Cum poate fi ajutată Ucraina în situația în care vor intra în luptă soldați nord-coreeni? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, un cercetător preocupat de etica militară.Pentagonul vorbește deja despre apariția unui număr mic de trupe nord-coreene în zona Kursk din Rusia, ocupată din vară de forțele ucrainene. Ce înțelegem din această defășurare de forțe ale Phenianului în Rusia?Mihail-Valentin Cernea: „Cred că pentru Phenian este o mişcare logică. Acesta este un mod prin care Coreea de Nord îşi întăreşte alianţa cu Federaţia Rusă. Să nu uităm că cele două ţări au semnat un pact care presupune că se vor apăra reciproc dacă sînt agresate. Ce face Coreea de Nord este să-şi respecte angajamentele diplomatice pe care şi le-a luat faţă de Federaţia Rusă. (...) Acest lucru ne spune însă că sînt probleme serioase pentru Rusia cînd vine vorba de recrutarea de personal pentru viitor.”Putem vorbi de generalizarea conflictului, odată cu apariția trupelor dintr-un al treilea stat în acest război?Mihail-Valentin Cernea: „Putem vorbi de o potenţială generalizare. Sînt nişte posibilităţi care se deschid în momentul de faţă cînd vine vorba despre intervenţii externe în conflict. Să fim oneşti: foarte multe state participă indirect la conflictul ruso-ucrainean. Ţările NATO participă cu antrenament pentru soldaţii Ucrainei, participă cu echipament, participă uneori, unele dintre ele, şi cu mercenari, poate chiar şi cu trupe speciale, unde a fost necesar. În cazul Rusiei e clar că şi China, într-un fel sau altul, participă la conflict cu ajutorul său de uz dual, Iranul participă la conflict. Foarte multe state sînt implicate. Nu se schimbă în mod fundamental situaţia de fapt. Dar, într-adevăr, intervenţia cu trupe deschide posibilitatea ca şi alte ţări să ajute Rusia şi poate ar trebui să deschidă o discuţie şi în UE sau în NATO cu privire la potenţialul intervenţiei unor trupe din armatele care susţin Ucraina în acest conflict.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ce ne-a adus Inteligenţa Artificială? Care sînt avantajele, care sînt pericolele pe care le presupune dezvoltarea unor asemenea sisteme? Avem motive să ne temem că AI va lua decizii independente de voința și rațiunea umană, decizii care ar putea duce chiar la extincția omenirii? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. Radu Uszkai: „Cred că unul dintre cele mai mari riscuri asociate cel puţin cu stadiul actual al Inteligenţei Artificiale ţine de faptul că noi, colectiv, tindem să privim uneltele de genul acesta ca fiind semnificativ mai inteligente decît sînt cu adevărat. O definiţie destul de haioasă care le e dată este că sînt nişte papagali stocastici, care nu fac altceva decît să compună şi să recompună anumite semne, anumite cuvinte, fără să înţeleagă de fapt ce se întîmplă în spatele acelor semne şi cuvinte.”Avem motive să ne temem că AI va lua decizii independente de voința și rațiunea umană?Radu Uszkai: „Există o discuţie în literatura academică de specialitate, atît în zona filosofiei, cît şi în zona informaticii, vizavi de posibilitatea ca aceste sisteme să devină super-inteligente, să poată funcţiona independent de orice inpunt pe care noi, oamenii, li l-am da şi să ia decizii cu privire la anumite acţiuni pentru care n-au fost programate. Însă genul acesta de risc existenţial despre care se vorbeşte în legătură cu AI e un risc cu privire la care marea majoritate a cercetătorilor spun că e supralicitat. Şi-l vedem deseori utilizat mai degrabă din raţiuni de imagine şi PR.”Apasă PLAY ca să asculți interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Președintele Volodimir Zelenski solicită cu insistență aliaților Ucrainei permisiunea de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei. Deși această cerere este de mai mult timp pe agenda diplomatică, Occidentul ezită să dea undă verde, de teama unei escaladări a conflictului cu Rusia. Vladimir Putin a avertizat că, dacă Ucraina va primi permisiunea de a lovi adînc în teritoriul rusesc, va considera acest act o implicare directă a Occidentului în război. Care este motivul pentru care Ucraina are nevoie de această permisiune și de ce întîrzie Occidentul să o acorde? Cum reacționează Vestul la războiul hibrid agresiv purtat de Rusia încă de la începutul invaziei din Ucraina? Despre toate acestea discutăm cu Mihail-Valentin Cernea, expert în etică militară la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. Mihail-Valentin Cernea: „Sîntem în acelaşi joc pe care Occidentul l-a jucat în toată perioada de cînd a început războiul: ucrainenii cer un tip de armament, o permisiune, occidentalii amînă decizia un an, doi, pînă la urmă acceptă şi Putin nu escaladează. Probabil că, din păcate, acest joc continuă şi acum. Permisiunea va veni. Există unele voci care susţin că tocmai aceste întîlniri care anunţă într-un fel sau altul permisiunea sînt gîndite pentru a-l avertiza pe Vladimir Putin că această permisiune vine şi pentru a-i da un timp să-şi rearanjeze armata, tocmai ca să se evite pericolul de escaladare.”E doar un calcul pragmatic sau există și vreo dilemă etică în legătură cu atacarea teritoriului rus, avînd în vedere implicaţiile asupra civililor sau infrastructurii civile? Poate fi justificată o astfel de decizie dintr-o perspectivă morală?Mihail-Valentin Cernea: „Trebuie să înţelegem contextul în care se află Ucraina. Ucraina se află într-un război existenţial. Asta înseamnă că dacă Ucraina pierde, nu mai există Ucraina. Dacă Rusia pierde, Rusia va continua să existe în graniţele acceptate de legea internaţională de pînă acum. Acest context moral în care se află Ucraina este foarte important de înţeles. Pînă acum nu avem rapoarte despre crime de război comise de ucraineni. Armata rusă are ca politică crimele de război, ţinteşte voit civili, torturează prizoieri de război, pe cînd armata ucraineană nu ţinteşte civili. Şi, dacă în Kursk se petreceau crime de război, sînt convins că Federaţia Rusă ar fi arătat asta lumii întregi. Ştiind foarte clar că riscă să piardă suportul occidental dacă nu respectă legile războiului, nu cred că ar trebui să ne îngrijorăm că Ucraina va utiliza armele cu rază lungă de acţiune pentru a ţinti civili.” Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural

Urmându-și traseul și eforturile de prevenire a cancerului în România, caravana Misiunii UE privind Cancerul a trecut prin Lerești, Argeș, unde se implementează Living Lab-ul românesc al proiectului 4P-CAN, susținut prin programul Orizont Europa. Pe parcursul a patru ani, organizațiile participante și-au propus să identifice barierele din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc din Codul European împotriva Cancerului, lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – IARC, unul dintre partenerii cheie ai proiectului. Fumatul, de exemplu, este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru cancer și este responsabil pentru milioane de decese anual. Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumatul pasiv sunt măsuri cheie pentru reducerea riscului. De asemenea, consumul de alcool este legat de șapte tipuri de cancer, iar evitarea acestuia poate preveni un număr semnificativ de cazuri. În plus, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, prin dietă echilibrată și activitate fizică regulată, poate reduce riscul de cancer legat de obezitate. Vaccinarea împotriva infecțiilor, cum ar fi hepatita și HPV, joacă, de asemenea, un rol important în prevenirea cancerului. Un alt aspect crucial al prevenției este conștientizarea și evitarea expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă și în mediul înconjurător. Utilizarea echipamentului de protecție și adoptarea unor măsuri adecvate de siguranță pot preveni cancerele legate de expunerea la substanțe periculoase. De asemenea, protecția împotriva radiațiilor, în special a radiațiilor UV, prin utilizarea de creme de protecție solară și îmbrăcăminte adecvată, este esențială pentru prevenirea cancerului de piele. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ A început turneul autobuzului Misiunii UE pentru Cancer – sosește în Lerești, Argeș, la finalul lunii august ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul, la Lerești – cum prevenim printr-un stil de viață sănătos ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul: ce este screening-ul oncologic?

Recalcularea pensiilor și programul de reducere a deficitului bugetar începând cu anul viitor vor fi, în această toamnă, două teme economice fierbinți. Impactul lor asupra economiei și societății românești va continua să fie major și anul viitor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un punct „forte” electoral, și anume recalcularea pensiilor, a devenit o „piatră de moară” agățată de gâtul guvernului. Aproximativ 800.000 de pensionari au primit o decizie de recalculare care teoretic le reduce pensia. Reprezentanții guvernului au repetat de nenumărate ori că nicio pensie nu va scădea, ceea ce este consfințit și în lege, dar aceste anunțuri și prevederi legale nu au darul de a-i liniști pe pensionarii aflați în situația respectivă. Cei în cauză se tem, însă, de o eventuală schimbare a legii în viitor și sunt oricum nemulțumiți că pentru o perioadă nedefinită pensiile lor nu vor mai fi indexate cu inflația sau cu creșterea salariului mediu.Paradoxul este că recalcularea face un lucru pe care opinia publică îl cere insistent de câțiva ani și anume ține cont de perioada și nivelul contribuțiilor sociale plătite în timpul activității. Este, însă, vizibil că aplicarea principiului contributivității i-a afectat pe pensionarii care au lucrat în condiții grele de muncă, pe cei care au ieșit anticipat la pensie din motive medicale, pe pensionarii cu dizabilități, în special nevăzătorii, și pe cei care au obținut o creștere a pensiei aflată în plată printr-o hotărâre judecătorească. În schimb, pensionarii speciali nu sunt afectați de calculul bazat pe contributivitate.Desigur, reprezentanții guvernului apasă pe trei „pedale”: milioane de pensii au crescut, nicio pensie nu scade și mesajul că există erori de calcul într-o proporție redusă față de numărul de pensii recalculate. La care se adaugă și decizia luată în grabă, în fața valului de nemulțumire, prin care pensiile mai mici de 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate.Dacă efectele politice ale recalculării pensiilor sunt dificil de anticipat, cele bugetare sunt clare: doar anul acesta bugetul de pensii va trebui să plătească, în plus, aproximativ 10 miliarde de lei, fără a lua în calcul efectele asupra bugetului care vor veni din creșterea pragului de neimpozitare de la 2.000 la 3.000 de lei.Un al doilea subiect fierbinte al acestei toamne va fi programul de reducere a deficitului bugetar pe care România trebuie să îl prezinte Comisiei Europene. Este o temă sensibilă, pentru că inevitabil planul va include și o serie de măsuri fiscale nepopulare, pe care guvernul va evita să le facă publice în acest an electoral.Deocamdată, există prea puține informații oficiale despre conținutul viitorului program ce va fi convenit cu Comisia Europeană. În schimb, cercetătorii francezi de la Centrul de Cercetare și Aplicații Economice (CEPREMAP) au construit câteva scenarii referitoare la modul în care pot fi reduse deficitul bugetar și datoria publică. Dintr-un punct de vedere, Franța este într-o situație asemănătoare cu cea a României, în sensul că se află, începând cu luna iunie a.c., sub procedura europeană de deficit excesiv. În schimb, Franța mai are și problema datoriei publice care a ajuns la 111% din PIB, la sfârșitul anului trecut. De remarcat că studiul arată că datoria publică a Franței a continuat să crească din anul 1980, atunci când era 21% din PIB. Este un amănunt care ar trebui să îi intereseze pe politicienii români care cresc constant în ultimii ani deficitul bugetar și implicit datoria publică.Cercetătorii francezi au folosit modelul utilizat de Comisia Europeană pentru a vedea traiectoria pe care se poate reduce deficitul bugetar. Astfel, variantele de negociere propuse sunt: durata ajustării să fie de șapte ani și nu de patru ani. Din acest punct de vedere, Franța seamănă cu România, pentru că și guvernul de la București a anunțat că s-a înțeles cu Comisia Europeană ca revenirea la un deficit de 3% din PIB să se facă în șapte ani. O a doua temă de negociere este amploarea efortului bugetar pe termen scurt. Institutul a calculat că economia franceză poate suporta o reducere a cheltuielilor bugetare cu 20 miliarde de euro pe an, în următorii doi ani, fără să fie afectată creșterea economică.În România, astfel de scenarii independente nu există. Din păcate, cercetarea economică, sub forma diverselor institute de stat, este sublimă, dar, de fapt, lipsește cu desăvârșire.

Cum se pregătește Franța pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din această vară? Ce semnificație are această competiție pentru lumea de azi? Care sînt mizele politice ale Olimpiadei de la Paris? I-am întrebat pe antropologul Alex Dincovici şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Alex Dincovici: „E cea mai prestigioasă competiţie din lume, nu atît de mult din punct de vedere financiar, cît mai degrabă din punct de vedere simbolic. Jocurile Olimpice sînt o moştenire a statului naţiune, pentru că atunci a început să fie instituţionalizat sportul sub această formă. Şi sînt şi o formă de continuare a politicii, un fel de război prin alte mijloace. Pentru multe ţări, Jocurile Olimpice au fost dintotdeauna încărcate cu o miză politică extrem de puternică. Şi vedem că se întîmplă acelaşi lucru şi acum, dacă ne uităm la cum se poziţionează Rusia şi celelalte ţări faţă de Rusia şi care sînt mizele de la Olimpiada de acum.”În restul timpului, nu prea ne pasă de sporturi pe care la Jocurile Olimpice le urmărim cu interes. Cum se explică asta? Radu Uszkai: „Nu prea ne pasă pentru că nu prea avem o cultură a sportului de masă. Dincolo de sporturi pe care le cunoaştem foarte bine, fie că e vorba despre fotbal sau, mai recent, despre tenis. Trăim într-un stat unde nu avem de fapt o infrastructură, nici publică, nici privată care să le ofere oamenilor acces. Cînd ne uităm la educaţia copiilor, vedem că mulţi  părinţi îi trimit la tot felul de activităţi, dar e mai degrabă aşa, ca un soi de externalizare a datoriei pe care o au faţă de copii, dăm copilul la un sport, scăpăm de el, dar de la 12, 13 ani trebuie să se apuce de matematică, fiindcă trebuie să-şi găsească un job în IT. Şi multe sporturi nu au modele în jurul cărora oamenii să-şi structureze nişte aşteptări.”Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un apel la președintele Statelor Unite ale Americii și la președintele Chinei să participe la summitul pentru pace programat să aibă loc în Elveția, în iunie. Recent, surse rusești au declarat pentru Reuters că Vladimir Putin este gata să oprească războiul din Ucraina printr-o negociere care recunoaște liniile actuale ale câmpului de luptă. La ce să ne așteptăm de la summitul din Elveția? Care sînt perspectivele pe frontul din Ucraina? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, preocupat de etica militară. O încetare temporară a focului, nu i-ar permite Ucrainei să-şi strîngă resursele şi nu ar permite ajutoarelor să fie distribuite pe front?Mihail-Valentin Cernea: „Poate că aceasta ar fi o parte bună, dacă un asemenea armistiţiu s-ar întîmpla. Dar de ce şi-ar dori Rusia aşa ceva? Pentru că în momentul de faţă Rusia e în avantaj şi doar ar folosi aceste negocieri ca o încercare de război cognitiv, o încercare de a trage de timp, care să-i permită să vadă care rămîn zonele de front neacoperite de Ucraina.  Orice fel de armistiţiu ar fi, cele două probleme principale ale Ucrainei nu se vor rezolva foarte uşor. Prima este problema personalului, e destul de clar că Rusia are rezerve mult mai mari decît Ucraina. A doua problemă ţine de echipament, ţine de întîrzierea ajutorului american şi de întîrzierea Europei de a produce muniţia pentru Ucraina. Aceste lucruri sînt în proces de reparare. Cel mai bine pentru Ucraina ar fi să găsească o soluţie prin care să stabilizeze situaţia de pe front, pînă cînd toate elementele din puzzle se reunesc, poate, pentru nişte contraofensive în 2025. Războiul nu se va încheia prea curînd.” Cum ar trebui să interpretăm informația că Vladimir Putin este gata să oprească războiul din Ucraina printr-o negociere care să recunoască liniile actuale ale câmpului de luptă?Mihail-Valentin Cernea: „Pe româneşte, ca pe-o fentă. Nu trebuie să avem încredere în ce spune Vladimir Putin. El vrea să cîştige acest război, vrea să mănînce cît mai mult din Ucraina, deja miza politică este internă, acest război trebuie să aducă ceva acasă pentru a justifica miile, zecile de mii de oameni care au murit aiurea în acest conflict. (...) Toată graba Rusiei de a încheia războiul pînă vine ajutorul american, pînă cînd se repornesc capacităţile europene industriale, îmi spune mai degrabă că Rusia s-ar putea să fie mai slabă decît pare la prima vedere. Tot ce trebuie să facă Ucraina este să reziste în acest an într-adevăr foarte dificil.”Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De 1 mai, Ziua Muncii, vorbim despre cum se schimbă raporturile noastre cu munca în epoca Inteligenței Artificiale. Ce cîștigăm și ce pierdem odată ce a intrat acest instrument în viețile noastre? Cît de îndreptățiți sîntem să ne temem că roboții vor ajunge să ne înlocuiască în zone pe care le credeam definitorii strict pentru ființa umană: rațiunea, capacitatea de a decide, creativitatea? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, doctor în filozofia științei.Mihail-Valentin Cernea: „Nu știu dacă are sens să considerăm Inteligența Artificială creativă, în sensul în care sînt ființele umane creative. Și o ființă umană creativă tinde să consume foarte multe opere din domeniul în care vrea să creeze, tocmai pentru a-și îmbunătăți cunoașterea și cultura asupra domeniului respectiv, dar e foarte important să remarcăm că o ființă umană înțelege ce face, pe cînd Inteligența Artificială momentan nu cred că avem destule argumente să spunem că înțelege ce face cît să poată fi și creativă. Nu este o persoană, este un program. Ce face ChatGPT este să se prindă, avînd în vedere contextul semantic, ce cuvînt ar fi mai potrivit în fraza pe care o construiește, ținînd cont de felul în care apar cuvintele în textele pe care a fost antrenat.”Depindem tot mai mult de roboți și de Inteligența Artificială. Ne putem imagina o grevă a roboților? Ce fel de revendicări ar putea avea?Mihail-Valentin Cernea: „Dacă am avea roboți și algoritmi de Inteligență Artificială în grevă, ar fi o problemă mai mare decît ne imaginăm, avînd în vedere cît de mult din existența noastră de azi e mediată: de la Waze și Google Maps, care ne ajută să navigăm prin oraș, pînă la stopurile inteligente care poate vor veni în București la un moment dat, mașini de spălat etc. Dacă toate acestea ar intra în grevă, ar trebui să învățăm brusc tot felul de abilități pe care le-am uitat de mult. Cu privire la revendicările pe care ar putea să le aibă mașinile, dacă vorbim despre Inteligența Artificială, sînt convins că oricărui procesor îi place să stea la rece, așa că ar putea să se plîngă de condițiile din fermele de servere, dacă e prea multă căldură acolo.” Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Comisia Europeană a lansat un ghid online care prezintă oportunitățile de finanțare pentru zonele rurale disponibile la nivelul Uniunii. 26 de fonduri, de la politica agricolă comună la fondurile de coeziune, Orizont Europa și Mecanismul de redresare și reziliență, pot răspunde nevoilor locale de dezvoltare, informează un comunicat al executivului european. Prin intermediul portalului, utilizatorii pot explora o gamă largă de exemple și studii de caz care îi pot inspira și pot descoperi modul în care fondurile și mecanismele de sprijin ale Uniunii au fost deja utilizate cu succes în zonele rurale europene.Poveștile de succes sunt afișate pe o hartă și pot fi accesate. Comisia oferă câteva exemple în comunicatul său, printre care o fabrică de jucării din lemn înființată în România cu sprijin european, care exportă acum în întreaga lume și a creat mai multe locuri de muncă. Regulamentul SUR se întoarce la ComisiePreședintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat săptămâna trecută, în sesiunea plenară a Parlamentului European, că va propune colegiului comisarilor retragerea inițiativei care urmărea reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în anul 2030, așa-numitul Regulament SUR.„Propunerea SUR a devenit un simbol al polarizării. A fost respinsă de Parlamentul European și nici în Consiliu nu se mai înregistrează progrese. Așa că trebuie să facem ceva”, a spus von der Leyen în discursul său adresat eurodeputaților, sugerând că o nouă propunere ar putea fi elaborată de Comisie, cu participarea mai amplă a părților interesate. „Desigur, subiectul rămâne”, a precizat von der Leyen, adăugând că „ pentru a avansa, este nevoie de mai mult dialog și de o abordare diferită”. Noile tehnici genomice au trecut de Parlamentul EuropeanParlamentul European și-a adoptat poziția de negociere cu statele membre referitoare la propunerea Comisiei privind noile tehnici genomice (NTG). Majoritatea deputaților europeni a votat în favoarea creării a două categorii diferite și două seturi de norme pentru plantele NTG. Cele considerate echivalente cu plantele convenționale (plantele NTG 1) ar beneficia de o derogare de la cerințele legislației privind organismele modificate genetic, în timp ce celelalte, din categoria NTG 2, ar trebui să respecte în continuare norme mai stricte, inclusiv în privința etichetării obligatorii și a autorizării.Deputații au convenit că toate plantele reproduse prin tehnici genomice trebuie să rămână interzise în producția ecologică. De asemenea, Parlamentul European dorește interzicerea brevetelor pentru plantele NTG, pentru „a evita incertitudinea juridică, creșterea costurilor și crearea de noi dependențe pentru fermieri”.Forma finală a legii va rezulta în urma negocierilor cu statele membre ale Uniunii Europene, negocieri care vor putea începe după adoptarea unei poziții comune din partea acestora. „Sper că statele membre își vor adopta curând poziția, astfel încât să putem aproba noile norme înainte de alegerile europene și să le dăm fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru tranziția verde”, a declarat raportoarea Jessica Polfjärd, citată în comunicatul Parlamentului European. 900 de milioane de euro pentru activități de cercetareUniunea Europeană investește aproape 900 de milioane de euro în 135 de proiecte noi de cercetare în domeniile alimentației, bioeconomiei, resurselor naturale, agriculturii și mediului, informează Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare. Proiectele, finanțate prin programul Orizont Europa, urmăresc atingerea angajamentelor Uniunii Europene prezentate în Pactul verde și se așteaptă să livreze soluții inovatoare și durabile care să contribuie la reducerea degradării mediului, la stoparea și inversarea declinului biodiversității și la o mai bună gestionare a resurselor naturale, asigurând în același timp securitatea alimentară și a apei.Unele dintre proiecte sunt deja în derulare, pentru altele cercetările vor începe în curând, precizează agenția europeană. Comisia cedează, fermierii continuă să protesteze, solicitând protecție mai mare și subvenții mai multeComisia Europeană a făcut o serie de concesii, răspunzând la manifestările de protest ale fermierilor care s-au mobilizat în mai multe state membre în ultimele săptămâni. A suspendat cerința de a lăsa necultivate 4% din terenurile agricole ale fermierilor, printr-o propunere de derogare parțială de la normele de mediu GAEC 8, a anunțat retragerea regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, a consolidat protecția unor alimente în propunerea de prelungire a suspendării barierelor vamale în comerțul cu Ucraina, a exclus obiectivele sectorului agricol din planul climatic pentru 2040. De asemenea, în încercarea de a calma nemulțumirile agricultorilor, Comisia a anunțat că în prezent condițiile pentru încheierea acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele Mercosur nu sunt îndeplinite.Cu toate acestea, fermieri din mai multe capitale europene au continuat protestele săptămâna trecută. Presa europeană le-a trecut în revistă. EFE Agro scrie că, în Spania, grupurile de fermieri au blocat zeci de drumuri, multe dintre ele autostrăzi, și că organizațiile de fermieri consideră esențial să obțină succes în revendicările lor. Fermierii spanioli cer mai puține restricții de mediu, protecții comerciale mai solide, reducerea birocrației și accelerarea ajutoarelor de stat pentru a face față obstacolelor precum seceta.În Polonia, agricultorii au reluat săptămâna trecută protestele împotriva suspendării taxelor de import și a cotelor la exporturile ucrainene, considerând că mecanismul de protecție propus este prea slab în raport cu nevoile lor, relatează euractiv.com.Producătorii bulgari de cereale cer compensații pentru pierderile suferite în urma scăderii prețurilor mondiale la cereale în 2023 și subvenții suplimentare care să le aducă venituri similare cu cele din 2022, un an bun pentru ei, precum și derogări de la cerințele de mediu și introducerea de taxe la importurile agricole din Ucraina. Fermierii greci au blocat granița pe unde în mod obișnuit trec camioane încărcate cu mărfuri din import.În Franța și Germania manifestațiile s-au atenuat, însă au câștigat în intensitate în Italia săptămâna trecută, protestatarii reînviind tema falsă conform căreia Bruxelles-ul intenționează să-i oblige pe italieni să mănânce carne cultivată în laborator și făină de insecte. Ei mai reclamă taxele în creștere, costul ridicat al motorinei, importurile ieftine, prețurile scăzute la supermarket și restricțiile de mediu impuse de obiectivele Uniunii Europene, potrivit publicației Politico.  

Compania Neuralink a realizat primul implant cerebral pentru un pacient, a anunțat fondatorul ei, Elon Musk. Miza, într-o primă fază, este să-i ajute pe oamenii care și-au pierdut mobilitatea membrelor să-și poată controla telefonul și computerul doar prin gîndire. Ceea ce părea pînă de curînd de domeniul SF ajunge realitate? Vom putea controla cu puterea minții dispozitive electronice tot mai sofisticate? Ce impact va avea acest salt tehnologic pentru oameni? Ce va mai însemna fiinţă umană, odată ce creierele se vor putea conecta la Internet? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. Mihail-Valentin Cernea: „Exisă foarte multe promisiuni legate de viitor. De mult se discută despre nevoia de a ameliora fiinţele umane, nevoia aceasta trans-umanistă. Pentru că avem aceste provocări globale, de la schimbările climatice la problemele pe care umanitate le are de mii de ani cu războaiele, care poate vor fi rezolvate de tehnologie. Pe de altă parte genul acesta de tehnologii au consecinţe neintenţionate care pot să şi scadă calitatea vieţii. E clar că este un tip de tehnologie care trebuie analizat cu atenţie de către reglementatori dar şi de către viitorii săi consumatori. E un tip de tehnologie despre care nu ştim prea multe. Acest tip de tehnologie, tocmai datorită potenţionalului revoluţionar cu privire la schimbarea persoanei înseşi, mă îndoiesc că va fi acceptată foarte uşor de public. Dacă telefonul mobil a fost uşor acceptat de public, la fel social media sau inteligenţa artificială, aici vorbim despre ceva ce poate să-ţi afecteze chiar personalitatea. (...) Ce ar putea să facă interfeţele creier-calculator este să ne conecteze într-un fel extrem de intim unii la alţii şi asta s-ar putea să schimbe definiţia umanităţii.”Ce e diferit la noua achiziţie tehnologică, implantul cerebral, faţă de tehnologiile pe care le ştim deja? Se va deschide o cutie a Pandorei odată ce va fi posibilă folosirea pe scară largă a interfeţelor creier-calculator?Mihail-Valentin Cernea: „În timp ce noi sîntem foarte atenţi la inteligenţa artificială şi la felul în care ea modifică peisajul cultural contemporan, în spate se lucrează intens la interfeţele creier-calculator şi aceasta este, poate, modificarea mai interesantă. Dacă inteligenţa artificială reprezintă un nou mod de transmisie culturală, o nouă Revoluţie Guntenberg şi, poate, o nouă revoluţie industrială, aici nu mai vorbim doar despre o revoluţie a modului în care noi producem cultură, ci vorbim despre o revoluţie a modului în care funcţionează mintea noastră. Care vine cu tot felul de întrebări şi dileme. Pentru că în continuare nu prea ştim ce este o minte, deci avem o dificultate de a înţelege exact ce înseamnă o interfaţă, ce înseamnă să ne putem controla cu mintea telefoanele dispozitive mobile. Şi avem dileme morale legate de potenţialul de hacking pe care ar putea să îl aibă această tehnologie, odată ce ne conectăm creierele la internet.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Comitetul Internațional Olimpic a decis că sportivii ruși și bieloruși pot participa la Jocurile Olimpice de anul acesta, la probele individuale, sub steag neutru și cu condiția să nu fie susținători ai războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, analizează decizia și implicațiile sale. La Jocurile Olimpice, sportul e mai mult decît cultivarea corpului, a virtuților fizice, nu e nici exclusiv o întrecere între națiuni. De ce trezesc atîta emoție Jocurile Olimpice? Radu Uszkai: „Jocurile Olimpice au un rol foarte important în construcția sentimentului apartenenței la un grup, la o națiune. Sportul nu e, nu a fost și probabil nu va fi niciodată doar despre excelență pur fizică, mentală sau estetică. Jocurile Olimpice, la început, au avut o legătură clară cu construcția unei identități care se năștea atunci: cea a Greciei în perioada antichității. Iar în perioada modernă e dificil de separat apariția sporturilor de masă și nașterea națiunilor moderne. Jocurile Olimpice au un rol important în povestea pe care noi ne-o spunem, colectiv, despre noi înșine.”  În 2022, Comitetul Internațional Olimpic le recomanda organizatorilor de evenimente sportive să nu invite sportivii ruși și bieloruși la competițiile internaționale. Ce s-a întîmplat pe parcurs, cum s-a ajuns la noua decizie? Radu Uszkai: „Interesul pentru conflict a scăzut. De la ceva care ocupa atenția noastră 24/7, la, mai degrabă, un zgomot de fundal. Nu mai sîntem bombardați cu mesaje de acolo. Vedem că media nu ne mai livrează atît de multe știri despre asta.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei  Martin Un produs Radio România Cultural  

Prezentarea se dorește o incursiune în istoricul cercetărilor privind civilizația dacică din Depresiunea Șimleului, jumătatea de vest a județului Sălaj. În ciuda faptului că acest spațiu este unul de întindere redusă, el adăpostește 14 fortificații dacice și peste 30 de așezări dacice. Atenția arheologilor s-a îndreptat mai ales spre cercetarea fortificațiilor, mai spectaculoase. Totodată în Depresiunea Șimleului și în proximitatea acesteia, s-au descoperit 25 tezaure dacice compuse din monede asociate sau nu cu podoabe din argint ceea ce sugerează, alături de alte argumente, că spațiul cercetat era sediul unui centru de putere amplasat la intrarea nord-vestică a Transilvaniei de azi. Dr. Horea Pop este șef al secției Cercetare Științifică din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, la care activează din anul 1991, cu excepția intervalului 1994-1997 când a fost cercetător la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj. A absolvit cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1986-1991). Născut în Șimleu Silvaniei, și-a dedicat activitatea cercetării fenomenului dacic de pe Măgura Șimleului, coordonând șantierele arheologice din punctele Cetate, Observator și Uliul cel Mic din localitate, dar și alte situri din Depresiunea Șimleului precum Măgura Moigradului, Stârciu, Coșeiu, Cheud și altele.

Constantin privește tehnologia dintr-o perspectivă interesantă: deși a studiat informatică, a ales o carieră în filozofie și astăzi se ocupă de etica tehnologiei. Întrebările legate de ce e moral și corect în domeniul tehnologiei par la prima vedere abstracte. Dar ele dezvăluie părți la care nu ne gândim în relația noastră cu ceea ce numim tehnologie: cu telefonul de care nu ne dezlipim, cu platformele de comerț sau de social media, cu fiecare căutare pe internet, cu companiile pe care le fondăm și conducem Întrebări despre dacă noi le folosim pe ele sau ele ne folosesc pe noi, despre cât de multă libertate avem în relația cu un algoritm care ne cunoaște preferințele și stările în detaliu. Nu ne întrebăm în ce măsură folosim un produs sau noi suntem produsul. Am vorbim cu el despre cum ar fi bine să ne gândim la întrebarea „ce se întâmplă când delegăm mașinilor libertate și putere”, „a cui este responsabilitatea pentru cum folosim sau suntem folosiți de tehnologie” și multe altele. Constantin Vică este lector universitar la Facultatea de Filozofie și coordonator al Programului de Master în Etică Aplicată și director adjunct al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată. Este autorul cărții Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.    **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.    **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Guvernul vrea să limiteze tranzacţiile cu numerar. Începînd cu această lună intră în vigoare o serie de restricţii care reglementează plăţile în numerar ale cetăţenilor şi ale companiilor. Vorbim despre scopul acestor măsuri şi despre circulaţia banilor în natură -  adică în economie. Ce înseamnă pentru cetăţeni limitarea plăţilor în numerar? Ce se întîmplă cu cei care nu au card bancar? Se va combate astfel evaziunea fiscală, aşa cum îşi doreşte guvernul? I-am întrebat pe Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, şi pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) lansează duminică, 29 octombrie 2023, ora 11:00, Barometrul de Consum Cultural 2022. Participare culturală și perspective democratice, cel mai amplu studiu la nivel național... citiţi mai departe

Barometrul de consum cultural 2022 urmărește schimbările obiceiurilor de consum cultural, cu accent pe practicile tinerilor. O premieră a studiului este că analizează relația dintre cultură și democrație. Pandemia a schimbat de pe-o zi pe alta, practicile de consum cultural. Izolați în case, am urmărit online tot felul de evenimente sau produse culturale. După ridicarea tuturor restricțiilor, ce a rămas din noile obiceiuri și în ce măsură ne-am întors la practicile dinainte de pandemie? Ce schimbări va genera pentru cei care produc cultură faptul că publicul tînăr consumă cultură și informație culturală cu ajutorul tehnologiei? Ce relaţie se poate stabili între consumul de cultură şi cetățenia democratică? Am întrebat-o pe Carmen Croitoru, Director General al Institutului Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC).  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

Constantin Vică este lector universitar la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București, unde ține cursuri legate de etica noilor tehnologii și coordonează programul de masterat în Etică Aplicată – cel în cadrul căruia sunt studentă. De asemenea, este cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și a publicat pe teme legate de responsabilitatea sistemelor de Inteligență Artificială, indignarea morală online, ameliorare cognitivă, politica datelor deschise, a pirateriei, despre roboți ca asistenți și companioni, proprietate intelectuală în era digitală, și multe altele. Recent a publicat cartea Civilizație Algoritmică și Viața în Lumea Digitală. În această conversație ne vei auzi discutând despre motivele pentru care am ajuns să punem egal între etică și „a fi fraier”, cum (dacă?) poți avea impact în societate și contribui la schimbarea sistemului ca specialist în etică fără să intri în politică sau afaceri, ce skill-uri își poate dezvolta cineva la programul de Etică Aplicată și ce ar putea face mai departe cu aceste studii, ce cărți, filosofi sau gânditori ar recomanda ca introducere în filosofie, și multe alte subiecte pe care te las să le descoperi dând play la conversația noastră. Mai multe detalii @ www.cristinachipurici.ro .

Elon Musk a vîndut o parte din activele Starlink Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii. Astfel, accesul Ucrainei la rețeaua de internet prin satelit va fi hotărît de Pentagon. Miliardarul american a stîrnit numeroase discuții cu privire la implicarea sa, prin rețeaua de sateliți, în războiul din Ucraina și cu privire la impactul deciziilor sale pentru soarta războiului. E etic ca un singur om să aibă atît de multă putere? La ce renunţă el odată cu vînzarea către SUA a unei părţi din activele Starlink – la putere, la implicare, la responsabilitate? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Proteste, huiduieli și îmbrînceli la Opera din Berlin. Celebra soprană Anna Netrebko a fost invitată să cînte, din nou - pentru prima dată după declanșarea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Numeroase instituții din Occident i-au anulat concertele și i-au suspendat contractele. Anna Netrebko e acuzată de o bună parte a opiniei publice occidentale că nu s-a delimitat de Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. O petiție online împotriva apariției sopranei pe scena berlineză a strîns peste 40.000 de semnături. În 2014, Anna Netrebko a donat bani pentru Opera din Donețk și s-a fotografiat cu un lider al separatiștilor pro-ruși din regiune și cu steagul pro-rus. Apoi, în martie 2022, a declarat că ea condamnă „în mod expres războiul” și că e conștientă și regretă că fapte sau declarații ale ei din trecut „au putut fi greșit interpretate”. E relevantă poziția politică a unor mari artiști, cu public numeros, pe care îl pot, eventual, influența prin opiniile sau faptele lor? E etic să-i fie anulate contracte unui artist pentru pozițiile sale politice? E îndreptățită solicitarea publicului ca artiștii ruși de azi să spună clar cum se raportează la războiul declanșat de Rusia și la politica lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Inovația nu este doar un „hype”, ci o serie de decizii luate care au impact peste 5-10 ani. Astăzi discutăm despre inteligență artificială cu ușurință, dar acum 10 ani toate acestea lucruri păreau „science-fiction”. Inovația vine și prin programul Horizon Europe al UE, iar noi am aflat cum se implică Orange România în 6 proiecte esențiale pentru viitorul digital al Europei.

Verișoare bune cu dihorii, nevăstuicile sau vidrele (și alte mustelide), nurcile europene (Mustela lutreola) sunt printre cele mai rare animale din Europa. La jumătatea secolului trecut, puteau fi întâlnite practic peste tot: din zonele montane până la vărsarea râurilor în mare. Vânătoare pentru blană (detaliu deosebit de important, asupra căruia vom reveni) și pierderea habitatului le-au adus în pragul extincției. Cele mai pesimiste estimări vorbesc despre 5.000 de exemplare în toată Uniunea Europeană și, spre bucuria (și datoria) noastră, în jur de 2.000 ar fi supraviețuit în Delta Dunării. Când nurcile europene (din a căror blană se făceau haine scumpe) au devenit tot mai rare din cauza vânătorii, în Europa s-au deschis crescătorii cu nurci aduse din America de Nord. Câteva au funcționat și în România și, invariabil, numeroase exemplare au evadat. Ca să simplificăm, nurcile americane (Mustela vison) le-au dat lovitura de grație celor europene. Sunt mai mari, mai competitive și au nevoie de aceleași resurse. În plus, transmit și un virus pentru care nurcile europene nu au imunitate. Și da, s-a ajuns în situația în care în Europa, nurcile americane sunt o prezență comună, în vreme ce specia autohtonă este la un pas de dispariție. Nici măcar nu ar fi singura specie care a avut de suferit de pe urma nurcii americane. Din acest motiv, în anumite zone ale Europei de Vest au loc campanii de exterminare ale nurcilor americane. Mihai Marinov, ecolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, se numără printre cei care și-au făcut un scop în viață din salvarea nurcii europene. Instituția desfășoară un proiect de salvare a nurcii europene, în fapt, de reconstruire a habitatului de care aceasta are nevoie ca să supraviețuiască. Pentru a afla mai multe despre acest subiect, vă invităm să accesați pagina de Facebook Salvarea nurcii europene - Save EMinkRo. Și în cazul în care vă întrebați, reproducerea nurcii europene în captivitate și eliberarea puilor în natură ridică MUUUULTE probleme. Ca să aflați de ce, vă invităm să ascultați cel mai nou episod al podcast-ului “Natura la Ușa Ta”. ..... Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana Website: https://bit.ly/3mAkAGj Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! #podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants

Deschis la cercetare: Care este legătura dintre genomică și boli și cum se studiază ea? Invitat: Bogdan Mirăuță

Deschis la cercetare: Ce înseamnă rezistența la antibiotice dupa 100 de ani de luptă cu bacteriile? Invitată: Carmen Chifiriuc

Deschis la cercetare: Cum se transformă paradoxurile cuantice în tehnologii ale viitorului. Invitat: Radu Ionicioiu

Deschis la cercetare: Ce lucruri studiate sau produse în spațiu pot fi utile pe Pământ? Invitată: Ioana Cozmuța

Deschis la cercetare: Ce legătură există între informatică și biologie? Invitat: Mihai Pop

Deschis la cercetare: Cum putem folosi matematica pentru a întelege și a modela societatea? Invitat: Gabriel Istrate

La micuțul nostru jubileu - am ajuns la o sută de judecăți, oameni buni, vă mulțumim! - n-am avut vreun „platouaș” special, ci eternele tâmpenii ale acelorași nimeni în drum cu galoane de oameni de stat. S-au întrecut pe ei înșiși, totuși, zilele din urmă, căci, de pildă, în plină gravă a profesorilor din preuniversitar, în cea mai aprigă zi a grevei de până acum, președintele-mediator s-a fotografiat cu copii de școală care nu fac școală, în timp ce profesorii greviști blocau centrul Bucureștiului într-un protest spontan. Ba chiar nepotrivitul președinte Iohannis a încercat și o glumă cel puțin la fel de nepotrivită, făcând, practic, mișto de greva care paralizează de o săptămână educația românească. Asta după ce calificase acea impertinentă ofertă a guvernului de acordare a unor vouchere Gabi Firea style pentru profesori drept pași înainte în rezolvarea conflictului de muncă din Educație ajuns în fază terminală. Tot în zilele în care educația fierbe din cauza grevei profesorilor, o instituție profund nedemnă de literele care-i stau în nume, Consiliul Național de Etică, aflat în coordonarea speranței liberale Burduja de la Cercetare și Digitalizare, s-a apucat să-l spele pe plagiatorul Bode de la Interne. Un demers aproape sfidător, pe care l-am luat la judecat la detaliu pentru că arată scandalos. În tot acest timp, rotația cadrelor PNLSD la guvern, care părea unicul scop al establishmentului până astăzi la prânz, pare pusă pe pauză de același președinte absent. Astfel că, la închiderea ediției cu numărul 100 a Judecății, nu avem nici măcar bucuria că ediția următoare - care, apropos, va fi marți în loc de joi, pentru că vine o nouă mare punte! - ne-ar putea prinde fără Ciucă premier. Sigur, probabil cu Ciolacu în locul lui, dar măcar mai schimbam personajele. Până una-alta, prima sută de Judecăți a fost grea, dar frumoasă. Vă mulțumim tuturor pentru că ne-ați fost alături și pornim voinicește spre a doua. Mulțumim! ----------------------------------------------------------------------  Acest episod este produs și cu susținerea Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.  ----------------------------------------------------------------------  Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În cadrul ediției de pe 2 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.  O singură doză de vaccin HPV tetravalent ar putea fi suficientă pentru a proteja fetele și femeile împotriva cancerului de col uterin – este concluzia la care au ajuns experții Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IARC), parte din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după ce au evaluat noile dovezi care indică faptul că o singură doză de vaccin HPV ar putea oferi o protecție comparabilă cu cea oferită de două sau trei doze.  Recomandările se regăsesc în IARC Evidence Summary no. 4 și au fost publicate cu ocazia Săptămânii Europene a Imunizării. Înainte de această evaluare, recomandarea OMS era ca fetele și femeile să primească două sau trei doze de vaccin HPV, în funcție de vârstă. Studiul IARC care stă la baza recomandării a fost realizat în India și a implicat 15.000 de fete care au primit una, două sau trei doze de vaccin tetravalent HPV, fiind urmărite pe o perioadă de 10 ani.  Mai exact, în septembrie 2009, IARC a inițiat un studiu multicentric randomizat, finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates, pentru a compara eficacitatea a două versus trei doze de vaccin HPV (Gardasil) la fetele necăsătorite cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din India. Studiul a fost convertit într-un studiu longitudinal tip cohortă după suspendarea bruscă a vaccinării HPV de către Guvernul Indiei, în aprilie 2010. Până atunci, 4.348 de participante primiseră trei doze, 4.980 primiseră două doze (la 6 luni distanță), iar 4.949 primiseră o singură doză. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/  ▶ Esențial în sănătate publică. Ce știm despre sindromul inflamator pediatric multisistemic asociat COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-sindrom-inflamator-pediatric-multisistemic-covid-19/ ▶ Calitatea relațiilor interpersonale, puternic impact asupra sănătății - https://raportuldegarda.ro/calitate-relatii-interpersonale-impact-sanatate/ 

Cum s-au schimbat raporturile oamenilor cu munca de-a lungul vremii? Ce mai înseamnă munca pentru lumea noastră? Ce s-a cîștigat, ce s-a pierdut odată cu posibilitatea de a lucra de acasă? Am întrebat-o pe Anda Zahiu, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ar putea înlocui inteligenţa artificială munca jurnaliştilor? Cît de îndreptăţite sînt temerile? Există riscul să crească în amploare fenomenul fake news din cauza apariției roboților care generează conținut? Cum facem să avem o societate educată, responsabilă, cu indivizi capabili să discearnă între surse credibile şi surse de fake news? I-am întrebat pe Teodor Tiţă, editorialist la „Dilema veche”, şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Comitetului Olimpic Internaţional recomandă reintegrare a sportivilor ruşi şi bieloruşi în competiţiile internaţionale, sub steag neutru şi cu titlu individual, cu condiţia să nu fi susţinut războiul din Ucraina și să nu aibă vreun contract cu armata rusă sau cu serviciile de securitate ruse. Cum de s-au răzgîndit cei de Comitetul Olimpic Internaţional? Ce impact au avut sancţiunile simbolice aplicate pînă acum sportivilor ruşi şi bieloruşi? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Subiectul pe care urmează să-l auzi discutat în această ediție de Upgrade 100 Podcasts are legătură stânsă cu, atenție, neurotehnologia. Dacă mergi online să cauți detalii despre acest concept, o să ajungi, cum ajungi de obicei, și pe wikipedia. Prima frază pe care o vei citi sună cam așa: any method or electronic device which interfaces with the nervous system to monitor or modulate neural activity. Cel mai la îndemână exemplu la care probabil te-ai gândit acum este Neuralink, start-up-ul lui Elon Musk, care promite o interfață creier-mașină funcțională și cu aplicabilitate în viața de zi cu zi. Metoda este una invazivă și testele de la laborator ale Neuralink sunt contestate pentru modul în care sunt efectuate. Povestea interfeței creier-mașină nu e nouă, a aprins imaginația oamenilor încă de la prima iterație a unui robot imaginat de scriitorii SF, iar între timp cred că nu greșesc dacă spun că cele mai multe încercări de rafinare a neurotehnologiei a abut loc mai ales în tratarea sau augmentarea dizabilităților. Și-n marketing are aplicabilitate neurotechnologia și cu ea reușim să facem, practic, neuromarketing. Invitatul lui Marian Hurducaș se numește Costin Dămășaru și este fondator și director general al Centrului de Cercetare în Augmentarea Performanțelor Neuronale, Veruvis - care, atenție, e totodată și un start-up. Costin spune că centrul din Romania pe care l-a fondat este unul dintre cele mai puternice centre de cercetare în neuroștiință din Europa. Pe scurt, Costin foloseste tehnologia Brain Mapping și Brain Computer Interface pentru a realiza o harta a creierului, astfel încât să poată identifica disfuncțiile fiecărei persoane în parte cu scopul de a stabili un protocol de antrenament neuronal. Tehnologia pe care o foloseste poate fi utilizată pentru copii cu autism, ADHD, în managementul stresului sau în sporirea performanțelor.

Un etalon al medicinei românești, Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea stă de vorbă cu Mihai Morar despre progresele neurologiei, puterea creierului nostru și ce ne menține tineri. Câți dintre noi mai suntem dispuși să învățăm, constant, să nu rămânem ancorați în trecut, să fim mereu deschiși la nou? Sunt principiile care i-au călăuzit întreaga activitate medicului primar neurochirurg Alexandru-Vladimir Ciurea. Peste jumătate de secol de activitate în slujba a mii de pacienți, fondator al Departamentului de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni” și implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale.  Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea ne destăinuie astăzi câteva metode prin care ne putem menține creierul mereu alert, unde greșim în educarea copiiilor noștri și care este relația științei cu divinitatea. 

Suntem pe final de februarie și început de martie. Am trecut peste cea mai scurtă lună din an în care ne-amfi dorit să vorbim despre lucrurile clasice din tech and digital și să vă spunem că mare lucru nu s-a întâmplat. Din păcate, însă, cea mai scurtă lună din an a dat omenirii și cele mai lungi nopți din ultimii câțiva zeci de ani. Februarie a fost marcată de invazia Rusiei în Ucraina, astfel că în această nouă ediție de Upgrade 100 LIVE am vorbit despre celălalt război, cel din digital. Pentru că există unul și acolo și e bine să conștientizăm că această premieră a istoriei aduce și ce-a cincea dimensiune a unui război. Spre exemplu, ministrul ucrainean al Digitalizării a anunțat în weekend, pe Twitter, că pune bazele unei IT Army și a chemat toți oamenii care se simt capabili să facă parte din ea, să se alăture cauzei. Am luat în discuție, așadar, 3 subiecte importante: Cyberwar sau, pe românește, războiul digital. Avem sau n-avem așa ceva la momentul realizării ediției din 28 februarie 2022, de la ora 19:00? Fakenews & digital ca parte a propagandei de război. Și tech for good. Avem initiațive în acest sens, inițiative care ajută oamenii aflați la răscruce și care primesc ajutor cu ajutorul tehnologiei. Invitații lui Marian Hurducaș au fost: Mihai Rotariu, Purtărtorul de cuvânt al Directoratului Național de Securitate Cibernetică a României, Bogdan Botezatu, Director de Cercetare în Amenințări Informatice în cadrul Bitdefender și, în studio, alături de el, Bogdan Ivănel, CEO și co-fondator Code 4 Romania, ințiatorii dopomoha.ro, platforma destinată refugiaților care ajung în România și care, în mai puțin de 24 de ore a trecut de peste 100.000 de accesări. Mai sunt și alte inițiative care au ajuns la noi. Numim două dintre ele: refugees.ro sau unitado.com. Dacă considerați că trebuie date mai departe, dați-le. Pe scurt, acest Upgrade 100 Live a fost despre cum poate face rău tehnologia, dar mai ales despre cum poate face bine. Upgrade 100 Live se întâmplă în fiecare luni de la ora 19:00, la Radio Guerrilla.

Seria Student spotlight de la Going Places continuă cu Ioana Andreea Stelea, odinioară olimpică la Astronomie și Astrofizică, participantă la numeroase competiții și proiecte peste hotare prin prisma cărora și-a și certificat pasiunea pentru Cosmos și actualmente studentă la Columbia University. Cum este să ai și să-ți exploatezi pasiunea pentru un domeniu prea puțin popularizat în România și cum este să colaborezi cu profesori de prestigiu in multiple proiecte de cercetare, ne dezvăluie chiar ea. Pe langă acestea, Ioana aduce în prim-plan elevilor de liceu interesați de o cariera în Astrofizică câteva resurse precum SARM ( Societatea Astronomică Română pentru Meteori), Astro Cluburile locale, taberele naționale( precum Marin Dacian Bica, care se organizează la Vatra Dornei), dar și evenimente precum Noaptea Cercetătorilor. Mai multe despre Vreau să Studiez în America: https://vssia.org