Podcasts about jum

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Is-Sur Charles Mifsud, president tal-Maltese Cultural Association of New South Wales jitkellem ma' Joe Axiaq dwar kunċert li qegħdin jorganizzaw b'talent Malti Awstraljan biex ifakkru Jum ir-Repubblika ta' Malta.

Khutbah Jumat Singkat: Doa ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada 2 Jumadil Awal 1447 H / 24 Oktober 2025 M. Khutbah Jumat Pertama: Doa Sesungguhnya doa adalah simbol seorang hamba yang mengakui bahwa dirinya butuh kepada Rabb-Nya. Doa […] Tulisan Khutbah Jumat Singkat: Doa ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut, săptămâna trecută, un schimb de opinii cu membrii Comisiei Agri a Parlamentului European, axat pe teme precum finanțarea agriculturii, strategia privind reînnoirea generațională și simplificarea politicii agricole comune în actualul exercițiu financiar. Europarlamentarii vor să se asigure că agricultura europeană va fi adecvat finanțată prin bugetul PAC după 2027 și că sunt create condiții suficiente pentru atragerea tinerilor în sector. Hansen a spus, în timpul dezbaterii, că așteptările și solicitările Parlamentului European sunt ascultate cu atenție de Comisia Europeană. „Noi luăm părerea dumneavoastră în serios”, a spus el. De asemenea, a asigurat că poziția fermierilor și îngrijorările exprimate de aceștia în timpul vizitelor de lucru, efectuate în statele membre pe parcursul anului, contează în acțiunile Executivului european. Până în prezent, Hansen a vizitat ferme din 25 de state membre și a purtat discuții cu reprezentanții agricultorilor locali, iar până la sfârșitul lunii în curs își propune să ajungă în Ungaria și Slovacia și să finalizeze, astfel, periplul european promis la începutul mandatului. Reforma propusă de Comisia Europeană pentru politica agricolă după 2027 este în dezacord cu majoritatea legiuitorilor de la Bruxelles. Ei se tem că unirea bugetului regional cu cel agricol într-un singur fond gestionat de guvernele naționale va vicia piața unică, dând o lovitură concurenței loiale, și amenință că, dacă acest plan nu se va modifica, vor bloca următorul buget al UE. Întâlnirea programată pentru luni, 10 noiembrie, între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului Uniunii Europene, premierul danez Mette Frederiksen, este privită de presa europeană ca o încercare de detensionare a relațiilor interinstituționale și sunt așteptate concesii din partea Executivului european.   Şapte state UE vor extinderea tarifelor pentru produsele ruseşti. Îngrăşămintele sunt vizate Șapte state din nordul și estul Uniunii Europene, printre care și Germania, cer extinderea tarifelor suplimentare pentru mai multe produse rusești, inclusiv îngrășămintele pe bază de potasiu, și recomandă Comisiei Europene să vină cu o propunere în acest sens. Apelul lansat în 4 noiembrie este susținut de Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, potrivit publicației Politico. Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au analizat scrisoarea săptămâna trecută și intenționează să prezinte subiectul miniștrilor comerțului la următoarea lor reuniune din 24 noiembrie. Dacă inițiativa câștigă un sprijin mai larg până atunci, scrie Politico, este posibil să fie discutată și cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, care a fost invitat la reuniunea de la Bruxelles. Subiectul rămâne însă controversat în Uniune, din cauza intereselor economice diferite. Mai multe țări vor să păstreze accesul la materii prime ieftine pentru industriile lor, cum ar fi fierul și oțelul, produse vizate în apelul celor șapte state; altele susțin că astfel de măsuri se încadrează în politica de sancțiuni. Reamintim că Bruxelles-ul a impus de anul trecut tarife vamale suplimentare pentru exporturile rusești de cereale și din iulie anul curent pentru îngrășămintele pe bază de azot.   Președintele Franței susţine UE-Mercosur, fermierii reacţionează Deschiderea președintelui Franței, Emmanuel Macron, față de acordul UE-Mercosur stârnește indignare în Hexagon, notează euractiv.com. În urma unei întâlniri de săptămâna trecută între președintele francez și omologul său brazilian, Macron a sugerat că Franța ar putea sprijini acordul, cu condiția ca țările blocului sud-american să accepte garanțiile propuse de Uniunea Europeană, iar după discuțiile la care a participat și președinta Comisiei Europene s-a declarat „destul de optimist” cu privire la rezultatul negocierilor. Schimbarea de opinie a lui Emmanuel Macron a declanșat un val de nemulțumiri în mediul agricol francez, dar și printre politicieni, care l-au acuzat fie de „trădare”, fie de „capitulare” în fața Bruxelles-ului. Chiar ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard, a reacționat, subliniind că standardele de producție egale rămân o linie roșie și că deși au existat progrese, acestea nu sunt suficiente. Potrivit sursei citate, opoziția din Franța nu va avea însă un impact semnificativ asupra ratificării acordului. Pe fondul tensiunilor globale în creștere, Comisia Europeană și-a propus să diversifice comerțul Uniunii Europene și speră ca acordul cu statele sud-americane să se finalizeze în decembrie, când este programată și ratificarea de către statele membre.   Valoarea producţiei agricole scade pentru al doilea an consecutiv în UE Valoarea producției agricole din Uniunea Europeană s-a redus în 2024 cu 0,9%, față de 2023, până la 532 de miliarde de euro, pe fondul unei ușoare creșteri a volumului producției și al scăderii prețurilor pentru bunuri și servicii agricole. 2024 a fost al doilea an consecutiv de scădere, după vârful din 2022, a anunțat biroul european de statistică vineri, 7 noiembrie. Jumătate din valoarea producției agricole europene a provenit din culturi, puțin peste două cincimi au provenit din sectorul zootehnic și al produselor de origine animală, iar restul a reprezentat aportul serviciilor agricole și activităților secundare. Din cele 27 de state membre, 15 au înregistrat valori mai mari. Rate de creștere ridicate au fost în Irlanda (+8,9%), Croația (+8,8%) și Suedia (+5%), în timp ce scăderi pronunțate s-au consemnat în Franța (-9%), România (-8,5%) și Bulgaria (-8%), menționează Eurostat.  

Khutbah Jumat Singkat: Menghormati Ulama ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada 2 Jumadil Awal 1447 H / 24 Oktober 2025 M. Khutbah Jumat Pertama: Menghormati Ulama Mencintai ulama merupakan bagian dari agama yang wajib diyakini. Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi […] Tulisan Khutbah Jumat Singkat: Menghormati Ulama ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Menjaga Niat ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada 4 Rabiuts Tsani 1447 H / 26 September 2025 M. Khutbah Jumat Pertama: Menjaga Niat Imam Ahmad memberikan nasihat kepada anaknya. Beliau berkata:  يَا بُنَيَّ انْوِ الْخَيْرَ فَإِنَّكَ […] Tulisan Khutbah Jumat: Menjaga Niat ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Kami mencoba berbagi pengalaman belajar Islam rahmatan lil 'alamin selama menempuh pendidikan di Pesantren Almunawwir. Seperti kajian Alquran, obrolan santri dan pengalaman hidupnya di pesantren juga khotbah Jum'at di Masjid Jami' Almunawwir.Ikuti akun media sosial AlmunawwirInstagram : ⁠https://www.instagram.com/almunawwir_com/⁠Twitter : ⁠https://twitter.com/almunawwir_com⁠/Facebook : ⁠https://www.facebook.com/a⁠lmunawwirkrapyak/Email : almunawwir.pusat@gmail.comWebsite : ⁠http://www.almunawwir.com/⁠

Khutbah Jumat: Sabar Adalah Jalan Kemenangan ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada 6 Rabiul Awwal 1447 H / 29 Agustus 2025 M. Khutbah Jumat Pertama: Sabar Adalah Jalan Kemenangan Allah Subhanahu wa Ta‘ala memberikan kepada kita di dalam […] Tulisan Khutbah Jumat: Sabar Adalah Jalan Kemenangan ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Makna Islam ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 28 Shafar 1447 H / 22 Agustus 2025 M. Khutbah Jumat Pertama: Makna Islam Sesungguhnya Allah Subhanahu wa Ta’ala mengutus Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam untuk menjelaskan […] Tulisan Khutbah Jumat: Makna Islam ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

This week on Adeptus Australis, Fitch is back, Jum whips out his Chappy, and Olly goew AWOL. Plus Warhammer 40k makes an appearance.We'd love to hear from you, so send your questions and topic ideas to us at adeptusaustralispod@gmail.comFollow us @adeptus_australisFollow Jum: dicecartel_Follow Olly: the_aettFollow James: you can't :(You can also support us on our Patreon! Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Khutbah Jumat: Tiga Perkara Yang Membinasakan ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 7 Shafar 1447 H / 1 Agustus 2025 M . Khutbah Jumat Pertama: Tiga Perkara Yang Membinasakan Ada tiga perkara yang membinasakan. Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi […] Tulisan Khutbah Jumat: Tiga Perkara Yang Membinasakan ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Wakil Bupati Garut Luthfianisa Putri Karlina menyampaikan permohonan maaf kepada segenap warga Garut atas insiden yang merenggut tiga nyawa dan belasan orang luka-luka akibat saling dorong hingga terinjak-injak saat berebut makanan gratis dalam acara pesta pernikahannya bersama putra Gubernur Jawa Barat Maulana Akbar di halaman Komplek Pendopo Kabupaten Garut pada Jum'at (18/07) siang. Bagaimana melihat fenomena dimasyarakat terkait dengan persoalan tersebut?Wawancara bersama Sosiolog UIN Syarif Hidayatullah Jakarta - Dr. Tantan Hermansyah

Keikhlasan merupakan kajian Islam yang disampaikan oleh: Ustadz Dr. Muhammad Nur Ihsan, M.A. dalam pembahasan Amalan-Amalan Hati. Kajian ini disampaikan pada Jum’at, 15 Muharram 1447 H / 11 Juli 2025 M. Kajian Tentang Keikhlasan Begitu banyak dalam Al-Qur’an ayat yang memerintahkan untuk ikhlas. Begitu juga dalam hadits-hadits Nabi Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam . Imam Ibnu Qayyim Rahimahullah menjelaskan dalil-dalil […] Tulisan Keikhlasan ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Noslēdzot Skolu jaunatnes dziesmu un deju svētku nedēļu, raidījums Globālais latvietis. 21. gadsimts atskatās uz aizvadīto nedēļu diasporas dalībnieku acīm. Kur gulējuši, ko ēduši un kādu Latviju svētku laikā piedzīvojuši? Uzklausām dziesmu un deju svētku iespaidus. Kāda bijusi svētku nedēļa dejotājiem un dziedātājiem, kuri mērojuši krietni tālāku ceļu uz svētkiem nekā lielā daļa dalībnieku. Diasporu svētkos pārstāvēja 16 kolektīvi - 400 bērnu no visas Eiropas un pat Austrālijas. Svētku nedēļa viņi ne tikai slīpēja dejas soli kopīgam rakstam deju koncertos un līdzinās balsīm ar kuplo dziedātāju pulku un arī izbauda svētkus un dalībnieku ikdienas dzīvi pilnā krāšņumā. Vēl mēģinājumu laikā Daugavas stadionā tiekamies ar dejotājiem no Briseles un viņu vadītāju Ilzi Baranovsku, kā arī citiem diasporas deju kolektīvu pārstāvjiem no kolektīviem "Kastanītis", "Jumītis", "Kaķīši", "Zvaniņš" un "Sienāzītis". Ar citiem diasporas dalībniekiem tiekamies Rīgas skolā, kur kolektīvi izmitināti. Par pieredzētos un piedzīvoto stāsta kolektīva "Ziemeļbalsis" dziedātāji. 

Khutbah Jumat: Mengingat Mati di Awal Tahun ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 1 Muharram 1447 H / 27 Juni 2025 M . Khutbah Jumat Pertama: Mengingat Mati di Awal Tahun Datangnya tahun dan bergantinya tahun tidak […] Tulisan Khutbah Jumat: Mengingat Mati di Awal Tahun ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

This week on Adeptus Australis, It's the first of our SPECIAL interview series. Olly and Jum were lucky enough to sit down with StoryKillenger and have a bit of a yarn!You can find StoryKillger at:InstagramDeviant ArtWe'd love to hear from you, so send your questions and topic ideas to us at adeptusaustralispod@gmail.comFollow us @adeptus_australisFollow Jum: dicecartel_Follow Olly: the_aettFollow James: you can't :(You can also support us on our Patreon! Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Khutbah Jumat: Amalan Di Hari Tasyrik ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 10 Dzulhijjah 1446 H / 6 Juni 2025 M. Khutbah Jumat Pertama: Amalan Di Hari Tasyrik Sesungguhnya Allah Subhanahu wa Ta'ala mensyariatkan ibadah kurban sebagai […] Tulisan Khutbah Jumat: Amalan Di Hari Tasyrik ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Bahaya Pujian Manusia ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 25 Dzulqa’dah 1446 H / 23 Mei 2025 M. Khutbah Khutbah Pertama: Bahaya Pujian Manusia Setiap manusia menyenangi pujian, mencitrakan dirinya agar mendapatkan pujian dan penghormatan. […] Tulisan Khutbah Jumat: Bahaya Pujian Manusia ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Jemaah calon haji kloter 19 Embarkasi Medan, asal Kabupaten Labuhan Batu Provinsi Sumatera Utara, usai sholat Jum'at mengikuti pembekalan dan pemantapan petugas kloter, sementara jemaah perempuan melaksanakan sholat Zuhur di Mesjid Namiroh Asrama Haji Medan. Laporan Diurnawan - Asrama Haji Medan

Nick and Jum are joined by Andy Morris who starred in This Farming Life alongside Nick to discuss filming the series and how the farm is doing. 

Khutbah Jumat Akhir Syawal: Menghadapi Bulan Haram ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 26 Syawwal 1446 H / 25 April 2025 M. Khutbah Khutbah Pertama: Menghadapi Bulan Haram Setelah menyelesaikan ibadah puasa Ramadhan, terbentang di hadapan kita […] Tulisan Khutbah Jumat Akhir Syawal: Menghadapi Bulan Haram ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Waqt li niċċelebraw Jum l-Anzac 2025, is-Sur Frank Scicluna, awtur tal-ktieb Malta and the Anzacs jitkellem kif dan il-jum jiġbor fih il-gwerer, il-konflitti u l-operazzjonijiet għall-ħidma tal-paċi li fihom l-Awstraljani kienu involuti u l-importanza li nkunu nafu li l-gżira żgħira ta' Malta f'nofs il-Mediterran kellha sehem importanti f'dawn l-avvenimenti. Il-Maltin għenu eluf ta' suldati Awstraljani u minn New Zealand li ndarbu serjament f'Gallipoli. Dawn ittieħdu Malta biex ikunu kkurati hemmhekk. Sfortunatament tlett mija minnhom mietu u ndifnu f'Malta.

SBS Programm Malti - It-Tlieta 1 ta' April 2025 - 12pm - Preżentazzjoni u produzzjoni ta' Joe Axiaq. Jinkludi fost affarijiet oħra, l-aħbarijiet mill-Awstralja, servizz ta' aħbarijiet minn Malta mill-korrispondent, Leonard Callus, aħbarijiet bil-kollaborazzjoni ta' TVM News/SBS World Watch dwar Jum il-Ħelsien, Doris Meilak titkellem dwar il-ġnien fil-ħarifa u Victor Vella jitkellem dwar tagħlimiet mill-parabbola tal-iben prodiku.

Hukum Shalat Jum'at ini merupakan bagian dari kajian Islam ilmiah Kitab Shahihu Fiqhis Sunnah wa Adillatuhu yang disampaikan oleh Ustadz Dr. Musyaffa Ad-Dariny, M.A. Hafidzahullah. Kajian ini disampaikan pada Senin, 10 Ramadhan 1446 H / 10 Maret 2025 M. Kajian Tentang Hukum Shalat Jum'at Pada kesempatan kali ini kita akan membahas tentang hukum shalat Jum'at […] Tulisan Hukum Shalat Jum'at ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Kebaikan dan Hikmah Ramadhan bagi Hamba ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 29 Sya’ban 1446 H / 28 Februari 2025 M. Khutbah Jumat Pertama: Kebaikan dan Hikmah Ramadhan bagi Hamba Allah Subhanahu wa Ta'ala mensyariatkan […] Tulisan Khutbah Jumat: Kebaikan dan Hikmah Ramadhan bagi Hamba ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Tasyabbuh pada Malam Tahun Baru ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 20 Jumadil Awal 1446 H / 22 November 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Tasyabbuh pada Malam Tahun Baru Di akhir tahun ini, ada sebuah […] Tulisan Khutbah Jumat: Tasyabbuh pada Malam Tahun Baru ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Bahaya Penyakit Syahwat dan Syubhat ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 20 Jumadil Awal 1446 H / 22 November 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Bahaya Penyakit Syahwat dan Syubhat Ada dua penyakit yang, apabila seseorang […] Tulisan Khutbah Jumat: Bahaya Penyakit Syahwat dan Syubhat ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Pemahaman Sahabat ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 22 Rabiul Akhir 1446 H / 25 Oktober 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Pemahaman Sahabat Suatu ketika, Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam melihat ke langit di malam […] Tulisan Khutbah Jumat: Pemahaman Sahabat ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Bergembira dengan Kelahiran Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 23 Rabiul Awal 1446 H / 27 September 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Bergembira dengan Kelahiran Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam […] Tulisan Khutbah Jumat: Bergembira dengan Kelahiran Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Reacția lui Ciucă la reportajul Recorder care demontează „mitul eroului de la Nassiriya”: Să lase militarii și Armata Română în pace (Digi24) - Lista USR - “unde sunt principiile mele, pe care le-am avut?”. Lecția neînvățată (SpotMedia) - Platforma online de înmatriculări auto se naște greu și nu sperie firmele intermediare (Europa Liberă) - Adevărul trist despre noul regulament școlar. Psiholog: „Nu va funcționa cât timp educația nu e regândită pentru nevoile copiilor de azi” (Adevărul) - Eduard Novak s-a retras din paraciclism chiar înaintea cursei de la Jocurile Paralimpice: „Interese politice” (Gazeta Sporturilor) Vulnerabilitate a statului român față de Rusia (G4Media)Un control al Curții de Conturi a stabilit că există o colaborare ineficientă sau chiar o lipsă de colaborare între instituțiile desemnate să aducă la îndeplinire măsurile de aplicare a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și Belarus, în contextul invaziei ilegale din Ucraina.S-a ajuns astfel în situația ca propunerile formulate de reprezentanții ANAF pe parcursul anilor  2022 –2023 privind necesitatea modificării și actualizării legislației naționale specifice, respectiv a prevederilor OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale în acord cu Regulamentele UE, să nu fie aprobate de toți factorii decizionali implicați, iar acum există riscul aplicării inadecvate sau chiar neaplicării legislației UE pe acest domeniu.Continuarea pe pagina G4Media. Reacția lui Ciucă la reportajul Recorder care demontează „mitul eroului de la Nassiriya”: Să lase militarii și Armata Română în pace (Digi24)Prezentat ca un erou care se sacrifică și candidează la prezidențiale, Nicolae Ciucă se vede nevoit să-și apere imaginea. Succesele de pe front din cariera militară a generalului au fost puse sub semnul întrebării într-o investigație Recorder. Dezvăluirile au apărut - întâmplător sau nu - fix în ziua în care și PNL a lansat un film de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă, care se bazează fix pe faptele de vitejie contestate acum.Misiunea din Irak, glorificată în clipul de promovare, este prezentată cu totul diferit într-un reportaj Recorder. Comandanții italieni care conduceau batalionul lui Nicolae Ciucă vorbesc despre limitările sale, impuse de la București. Nu își amintesc în schimb de participarea militarilor români în luptele cu adevărat importante.Vedeți reacția lui Nicolae Ciucă pe pagina Digi24. Lista USR - “unde sunt principiile mele, pe care le-am avut?”. Lecția neînvățată (SpotMedia)Șocul electoral al USR din 9 iunie ar fi trebuit să fie un moment de trezire și un punct de cotitură în relația dintre partid și electoratul său potențial. Ar fi fost un moment în care partidul să înțeleagă ce din oferta și conduita sa n-a fost acceptat și ce e de schimbat.Deocamdată, însă, pare că USR a schimbat doar bibeloul din vitrină. Simplul fapt că Elena Lasconi are cu mult mai multă tracțiune electorală decât Cătălin Drulă este important, cât timp, desigur, această forță electorală nu este sabotată copios din interior, astfel încât după alegeri cineva să-și ia partidul înapoi.Lista electorală pentru București arată însă că mare lucru din lecția electorală în USR nu s-a înțeles.Locul I la Senat, nu numai 100% eligibil, ci și simbolic, este ocupat de Clotilde Armand, până în octombrie primărița Sectorului 1 al Capitalei. Dna Armand are multiple probleme juridice. Ca o ironie, Senatul, unde dna Armand are locul garantat, este cameră decizională pentru tot ce înseamnă organizarea justiției.Integral pe pagina SpotMedia. Platforma online de înmatriculări auto se naște greu și nu sperie firmele intermediare (Europa Liberă)La 16 luni de când a fost anunțată de Guvern, platforma de înmatriculări auto online tot nu este operațională și nici nu se știe când va fi. Companiile de profil atrag atenția că, și dacă ar funcționa, mai degrabă ar putea încurca lucrurile. Ei dau drept exemplu administrațiilor locale mici, care nu sunt digitalizate.Jumătate de milion de noi proprietari de mașini au avut de trecut în 2023 proba înmatriculării auto, scrie Europa Liberă. Adevărul trist despre noul regulament școlar. Psiholog: „Nu va funcționa cât timp educația nu e regândită pentru nevoile copiilor de azi” (Adevărul)Camera de detenție și celelalte noi sancțiuni care-i așteaptă pe elevi în noul an școlar sunt doar soluții de moment, care nu rezolvă cauzele comportamentului violent.„Adevărul” a discutat cu Domnica Petrovai, psiholog clinician şi psihoterapeut cu o experienţă de peste 20 de ani în consilierea şi psihoterapia familiei şi terapia cuplului, despre efectul acestor noi reglementări școlare.Schimbarea ar trebui începută cu pregătirea profesorilor. Eduard Novak s-a retras din paraciclism chiar înaintea cursei de la Jocurile Paralimpice: „Interese politice” (Gazeta Sporturilor)Eduard Novak, fostul ministru al Tineretului și Sportului în România, a decis să se retragă din paraciclism.Decizia lui NovaK a venit chiar cu o zi înainte de proba la care trebuia să concureze la Jocurile Paralimpice de la Paris. „Din totalul de 26 de sportivi de la start, doar 3 sunt sportivi cu proteză. Cred că acest sport nu se mai poate numi paracycling, mă simt în plus și consider că acest concurs nu este egal și just în niciun fel... Mă retrag din cursă și mă retrag oficial și din acest sport care nu mai este pentru oamenii cu dizabilități și care a ajuns acum victima intereselor politice ale unor țări dominante”, a transmis Eduard Novak pe pagina lui de Facebook.Novak a câștigat o medalie de aur la Jocurile Paralimpice în carieră, în 2012. Are și 3 de argint, în 2008, 2012 și 2021, amintește Gazeta Sporturilor.

Khutbah Jumat: Kewaspadaan dalam Hidup ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 25 Safar 1446 H / 30 Agustus 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Kewaspadaan dalam Hidup Allah Subhanahu wa Ta’ala berfirman: وَأَطِيعُوا اللَّهَ وَأَطِيعُوا الرَّسُولَ وَاحْذَرُوا… “Taatilah […] Tulisan Khutbah Jumat: Kewaspadaan dalam Hidup ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Karakter yang Diharamkan dari Api Neraka ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 20 Safar 1446 H 23 Agustus 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Karakter yang Diharamkan dari Api Neraka Nabi Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam menyebutkan […] Tulisan Khutbah Jumat: Karakter yang Diharamkan dari Api Neraka ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia) - Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă) Ce se întâmplă când vorbește Marcel Ciolacu / Limitele candidatului PSD la prezidențiale (G4Media)Nimic. Pur și simplu nimic, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă. Nici un gram de emoție, de empatie, de energie în vocea aceasta obosită, ușor răgușită și monotonă. Marcel Ciolacu citește într-o cadență și intonație care amintesc puțin de Congresele PCR și Nicolae Ceaușecu.Nici o variație, nici un moment de conexiune cu pesediștii adunați sâmbătă în sala Romexpo să-și realeagă președintele și candidatul la prezidențiale.Ciolacu a ratat complet momentul care trebuia să fie de maximă emoție. Nici atunci când a vorbit despre părinții săi nu a ridicat nasul din hârtii. A citit mai departe ca un politruc pasaje foarte personale menite să-l umanizeze la maxim pe candidatul PSD și să smulgă audienței măcar un oftat, dacă nu cumva lacrimi. Nici un fior n-a străbătut sala.Chiar dacă jurnalistul G4Media îl numește pe Ciolacu cel mai netalentat orator dintre liderii partidului iar dintre candidați, la mare concurență cu Nicolae Ciucă, admite că a avut, în schimb, parte de un discurs foarte bine scris, echilibrat, fără exces de lozinci sau exagerări inutile. A atins toate temele ideologice și politice mari și relevante pentru un prezidențiabil. Pe conținut, aproape fără cusur.Ciolacu a anunțat câteva noutăți care merită marcate. În primul rând, a ținut să sublinieze că va împărți puterea.Merită marcată oferta economică. Ciolacu a proiectat așa numitul triunghi strategic, ”industrie-agricultură-servicii”, drept ”partea crucială a planului de creștere în următorii zece ani”.Jumătate de discurs a vorbit ca un viitor premier, nu ca un viitor președinte. Propuneri ca scutirea de impozit pe zece ani pentru banii aduși în țară de românii din străinătate țin de puterea executivă. Nu intră în atribuțiile președintelui, care tocmai a anunțat că vrea să împartă puterea.Marcel Ciolacu a dat impresia la Congresul PSD de sâmbătă că se simte mai bine în haina de premier, că nivelul său maxim de competență este puterea executivă. Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia)A reapărut Traian Băsescu, a fost supralicitat Klaus Iohannis și obsesiv arătat cu degetul Nicolae Ciucă, rezumă jurnalista Magda Grădinaru. Au fost însă și cei trecuți sub preș sau strategic absenți.Absența Gabrielei Firea, notabilă doar pentru fotografiile de presă cu scaunul neocupat, a fost una dintre disparițiile subliniate de organizatorii congresului PSD. Au vrut să se vadă că fosta pretendentă la șefia PSD este scoasă din toate cărțile.A lipsit însă și AUR, care nu a fost în niciun fel ținta atacurilor PSD, cu toate că a fost arătat cu degetul și incriminat extremismul.Tentația de a vota extremiști a fost pusă însă de Marcel Ciolacu pe seama ultimilor doi președinți, „un turnător și un absent”, nimeni alții decât Traian Băsescu, resuscitat ca dușman, și Klaus Iohannis, mai degrabă ținta ironiilor batjocoritoare, în registrul mic: primul turist, crosele de golf, absențele din viața țării.Nici măcar infama Șoșoacă nu a fost menționată, cu toate că acensiunea ei la europarlamentare a reprezentat o reală amenințare nu doar suveranistă, ci și pro-putinistă.Un mare absent din discursul social-democraților, axat pe dușmanii care compromit țara din interior, a fost USR, în principiu opoziția democratică, adică principalul contracandidat.Integral pe pagina SpotMedia. Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)Fentă electorală sau luptă reală pentru fotoliul de președinte al României? Este întrebarea cheie care se desprinde după congresul PSD de pe 24 august, în care social-democrații s-au dezlănțuit împotriva partenerilor de guvernare, liberalii.Dincolo de febra anti-PNL de pe scena congresului PSD de sâmbătă, mulți social-democrați – unii cu funcții importante în partid – nu văd în viitor o altă guvernare decât cea existentă. Adică PSD & PNL.Au declarat-o răspicat, întrebați de jurnalistul Europa Liberă, cu doar câteva minute înainte să înceapă tirul de atacuri la adresa PNL.Între părerile exprimate pe holuri și discursurile de pe scenă s-a căscat o prăpastie imensă, care generează două întrebări.Este cumva un spectacol electoral regizat, în care fiecare partid își maximizează șansele, pentru ca mai apoi PSD și PNL să-și dea din nou mâna în numele „stabilității”?Și dacă se întâmplă acest lucru, cât de corect este ca cele două partide să vândă electoratului iluzia că se răfuiesc doar pentru a primi voturile celor care nu concep această alianță?

O episódio novo da Rádio da Costureira foi pra lá de especial (na verdade, toda semana é né?!

Khutbah Jumat: Kewajiban Mentauhidkan Allah dan Mencintai Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Maududi Abdullah, Lc. Hafidzahullah di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 4 Safar 1446 H / 9 Agustus 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Kewajiban Mentauhidkan Allah dan Mencintai Rasulullah Shallallahu […] Tulisan Khutbah Jumat: Kewajiban Mentauhidkan Allah dan Mencintai Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Dua Sifat yang Dicintai oleh Allah ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 27 Al-Muharram 1446 H / 2 Agustus 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Dua Sifat yang Dicintai oleh Allah Nabi Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam […] Tulisan Khutbah Jumat: Dua Sifat yang Dicintai oleh Allah ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Kemuliaan dan Keperkasaan Seorang Mukmin ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 23 Dzulqa’dah 1445 H / 31 Mei 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Kemuliaan dan Keperkasaan Seorang Mukmin Rasul kita yang mulia ‘Alaihish Shalatu was […] Tulisan Khutbah Jumat: Kemuliaan dan Keperkasaan Seorang Mukmin ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Tiga Hal yang Menyempurnakan Amal Shalih ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 16 Dzulqa’dah 1445 H / 24 Mei 2024 M. Khutbah Jumat Pertama: Tiga Hal yang Menyempurnakan Amal Shalih Sesungguhnya, amalan shalih adalah sebab […] Tulisan Khutbah Jumat: Tiga Hal yang Menyempurnakan Amal Shalih ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Nicușor Dan vine la Leaders pentru o ediție specială. Va fi o discuție cu multe întrebări și răspunsuri despre București, capitala pe care ne-o dorim altfel decât este acum. Să știți că vorbim despre trafic, transportul public, fațade care așteaptă reabilitarea, centrul istoric al Bucureștiului și despre veșnica problemă a apei calde și despre întreținerea parcurilor. Ce am mai aflat de la actualul primar: 02:00 - Transportul în comun va fi cea mai bună alegere. Metroul și tramvaiul transportă cei mai mulți călători, sunt cele mai eficiente. 08:40 - A fost un mandat heirup 10:25 - Viitorul acestui oraș. Planul urbanistic 18:53 - Cum se poate rezolva problema centrului istoric al București-ului 30:30 - Jumătate din construcțiile din București erau ilegale. Avem o corupție în urbanism. 51:02 - Echilibrul de putere între Primăria Generală și primăriile de sector 59:08 - Tranzacții politice 1:00:44 - În timpul mandatului său, București-ul s-a îndatorat mai mult 1:05:56 - Ce se întâmplă cu STB 1:09:45 - Prețul unei călătorii cu transportul în comun este mic. La vecinii unguri, de exemplu, o călătorie costă 6 lei. 1:11:20 - A crescut numărul celor care folosesc transportul în comun, precum și numărul de vânzări de bilete și abonamente vândute 1:15:50 - Sistemul de parcări cu plată trebuie extins 1:21:33 - Pasagerii viitorului tren metropolitan vor câștiga timp prețios. Acesta va fi posibil pe 3 rute: Gara de Nord - Gara Obor - Gara de Vest (în apropiere de stația de metrou Păcii) 1:36:22 - Succesele acestui mandat 1:36:38 - Câți km de țevi de apă mai sunt de schimbat 1:44:02 - Relația cu Matei Păun 1:51:12 - Ce nu-i place când vine vorba despre Uniunea Europeană 1:57:37 - Povestea sloganului ”Matematică, nu usturoi”  

Joe Matina from the Executive of the Maltese Community Council of Victoria talks about the Mother's Day High Tea at the Maltese Centre in Parkville to celebrate Mother's Day, on Sunday 5th May. - Joe Matina mill-Esekuttiv tal-Kunsill Malti ta' Victoria jitkellem dwar il-Mother's Day High Tea li qegħdin jorganizzaw fiċ-Ċentru Malti ta' Parkville nhar il-Ħadd, 5 ta' Mejju biex jiċċelebraw Jum l-Omm.

Khutbah Jumat: Istiqamah diatas Amalan Shalih ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 16 Syawal 1445 H / 26 April 2024 M. Khutbah Jumat: Istiqamah diatas Amalan Shalih Allah Subhanahu wa Ta’ala memerintahkan Rasulullah Shallallahu ‘Alaihi wa Sallam […] Tulisan Khutbah Jumat: Istiqamah diatas Amalan Shalih ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Mr Charles Mifsud Senior Vice President of the Maltese Ex-Servicemen's Association speaks with Joe Axiaq about the Anzac Day March and the significance of Anzac Day. - Is-Sur Charles Mifsud, Viċi President tal-Maltese Ex-Servicemen's Association jitkellem ma' Joe Axiaq dwar il-Marċ ta' Jum l-Anzac u s-sinifikat ta' dan il-jum.

Khutbah Jumat #31 Ust. M. Yaser Arafat, M. A. - Keteladanan Kanjeng Nabi Muhammad SAW. Jum'at, 21 Oktober 2022 Bertempat di Masjid Jendral Sudirman Kolombo, Jln. Rajawali No. 10 Kompleks Kolombo, Demangan Baru, Caturtunggal, Depok, Sleman, Yogyakarta 55281 --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/masjid-jendral-sudirman/message

Jumătate de milion de români s-ar putea întoarce acasă până în 2029. Și știți ce? Asta ar fi o mega oportunitate pentru dezvoltarea României! Cum facem asta? Aici intervine planul lui Sebastian Văduva. Deși sper că va reuși, eu sunt ceva mai sceptic dar nu renunț la optimism așa că haideți să vedem ce ar însemna asta: Impactul economic - 500.000 de români ar aduce un boost economiei noastre! Ar consuma mai mult, ar investi în afaceri locale și ar crea noi joburi. Plus că experiența și skillurile lor ar duce la inovație în diferite industrii. Super tare, nu? Pensii și sănătate - Știm cu toții că populația României îmbătrânește și asta pune presiune pe sistemul de pensii și sănătate. Dar dacă s-ar întoarce româna șii ăștia în vârstă de muncă, ar echilibra balanța și ar asigura sustenabilitatea pe termen lung. Revigorarea comunităților locale - Multe zone rurale sunt afectate de depopulare, dar revenirea românilor din diaspora ar readuce viață în aceste comunități. Ar îmbunătăți infrastructura, serviciile publice și ar promova tradițiile și cultura noastră. Ar fi ca o gură de aer proaspăt! Schimb de experiență - Românii întorși din străinătate vin cu o grămadă de cunoștințe și experiențe valoroase. Dacă le-ar împărtăși cu noi, ar îmbunătăți practicile profesionale și ar alinia standardele românești cu cele internaționale. Ar fi un adevărat game-changer! Mai multe detalii despre planul lui Sebastian, găsești în cel mai nou episod #IGDLCC. Apropo. Sebastian e la a doua prezență aici iar în primul episod am vorbit despre religie și capitalism și chiar le-am împăcat. Recomand cu drag episodul. 

The late Mr Lino Vella AM was inducted into the Multicultural honour roll at the Premier's Harmony Dinner on Thursday 14 March – where his son Paul Vella accepted the medal on behalf of the family. Under Lino's leadership, The Maltese Herald fought for the rights of Maltese migrants on issues such as dual citizenship and promoted many community organisations and activities, including the Maltese Community Council and the Maltese Welfare Group, of which he was a founding member. - Fl-14 ta' Marzu li għadda s-Sur Lino Vella, li ħalliena f'Jannar 2022 u li jibqa' magħruf fost il-komunità Maltija fl-Awstralja għax-xogħol tiegħu bħala l-editur tal-Maltese Herald, tpoġġa fuq il-lista ta' dawk il-personalitajiet prominenti li taw kontribut fil-multikulturaliżmu Awstraljan. Dan sar waqt ikla mill-Premier ta' New South Wales għal Jum l-Armonija. Iben Lino, Paul, irċieva midalja li ngħatat b'gieħ lil missieru, f'isem il-familja.

Khutbah Jumat: Janji Allah Untuk Orang Yang Bertakwa ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 18 Ramadhan 1445 H / 29 Maret 2024 M. Khutbah Jumat: Janji Allah Untuk Orang Yang Bertakwa Janji Allah untuk orang-orang yang bertakwa […] Tulisan Khutbah Jumat: Janji Allah Untuk Orang Yang Bertakwa ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Khutbah Jumat: Ramadhan adalah Hadiah dari Allah ini merupakan rekaman khutbah Jum’at yang disampaikan oleh Ustadz Abu Yahya Badrusalam, Lc. di Masjid Al-Barkah, Komplek Rodja, Kp. Tengah, Cileungsi, Bogor, pada Jum’at, 11 Ramadhan 1445 H / 22 Maret 2024 M. Khutbah Khutbah Jumat: Ramadhan adalah Hadiah dari Allah Ramadhan adalah hadiah Allah untuk kita, saudaraku. […] Tulisan Khutbah Jumat: Ramadhan adalah Hadiah dari Allah ditampilkan di Radio Rodja 756 AM.

Super cuplul care a fermecat România își dezvăluie cele mai intime momente în fața lui Mihai Morar. Theo Rose și Anghel Damian vorbesc deschis despre provocările prin care trec două vedete devenite părinți. La doar 26 de ani, Theo Rose e cunoscută de o țară întreagă. Azi ne spune care au fost cele mai delicate momente din cariera ei care a început încă de la 13 ani! Ce opțiuni regretă și cum i-au influențat ele parcursul pe scena muzicală românească. Jumătatea ei, Anghel Damian, mărturisește la ce a fost nevoit să renunțe după nașterea copilului lor, dar și secrete din culisele unuia dintre cele mai apreciate seriale românesti – Clanul.Descoperă oamenii din spatele profesioniștilor aflați în lumina reflectoarelor, astăzi, la Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

We would appreciate if you would like, comment and subscribe to our podcast! Make sure you turn on post notifications, so you don't miss an episode!Any questions, or topics you would like us to talk about on the pod e-mail us at:       Fromthechatpodcast@gmail.com       DM us on IG: @fromthechatpodcast      Twitter: @FromTheChatWatch on Youtube:https://www.youtube.com/@FromTheChatPodcastFollow us on Instagramhttps://www.instagram.com/invites/contact/?i=vh8vwxet8rw8&utm_content=ilpw8oyJoin the Discord:https://discord.gg/hW9RMCJ7

«... Simeón se enteró de muchas cosas que nos contó esa noche en la cocina cálida y discreta», relata el autor y expresidente dominicano Juan Bosch en su novela clásica titulada La Mañosa. —Esa gente que diba en derrota —explicaba él—... ahora dizque tan por volver a lo suyo.... Ustedes verán cómo el diablo se menea otra vez.... »—Yo no creo que sea posible eso, Simeón [—replicó papá—]. La revolución quedó deshecha para siempre. Fue un golpe muy duro... »—Creerá usté eso, compadre; pero yo que conozco las vueltas del mundo le aseguro que vuelven, y si vuelven no los para nadie. »—¡Jum! — gruñía Dimas—.... Pa mí que debieran dejar ya esa caballás. Total, nosotros no cambiamos si no es pa mal. Sube éste, y el precio del tabaco igual; sube el otro, y lo mismo. Lo más que pueden hacer con nosotros es reclutarnos y llevarnos a un pleito pa que nos maten como a perros. Cuando tan por armar sus desórdenes, todo se les vuelve andar de casa en casa, diciendo que nosotros los del campo somos los hombres, que si la revolución gana nos salvamos, que si esto y que si aquello. »La cara patriarcal y conforme de Dimas se llenaba de una amargura plena. »—Suerte he tenido yo —comentaba Mero—. Andando arriba y abajo, y siempre me he salvado de una recluta de ésas. »Y agregaba: »—Por allá, por casa, todos perdían el juicio por andar con su revólver.... Gracias a Dios, nunca he usado eso... Con nadie me meto pa que no se metan conmigo, y no le ando atrás a ningún general de ésos que [lo] entusiasman a uno, y después, cuando suben... “si te he visto, no me acuerdo”».1 El 24 de noviembre de 2011 a mí, Carlos Rey, se me concedió el privilegio de intervenir como orador invitado, en la Casa San Pablo de Santo Domingo, en un «Acto de Reflexión y Oración para la Erradicación de la Violencia contra la Mujer». El acto lo había convocado por octava vez la entonces Primera Dama de la República Dominicana, que el año siguiente fue elegida vicepresidenta del país, la doctora Margarita Cedeño de Fernández. Consciente del tema y del público presente, comencé mi discurso interpretando un trágico cuento de Juan Bosch acerca de la violencia doméstica. Al final de mi intervención, en calidad de conductor de Un Mensaje a la Conciencia, hice entrega del Compás de la Conciencia a la Primera Dama, reconocimiento tallado con láser en una placa de mármol, con motivo de su «Estrategia Nacional ¡Bien por ti!» para rescatar los valores morales, éticos y espirituales de su sociedad. Luego leí el siguiente proverbio que acuñé especialmente para ese acto, tallado en la parte inferior de la placa: «Quien reconoce que Dios le dio la conciencia como su compás moral            para que navegue por este mundo con paz interior, y se conduce siguiendo esa orientación divina,            podrá fijar su rumbo con certeza de su destino final.» Es que, gracias a Dios, tanto la Primera Dama como yo estábamos convencidos de la gran importancia de hacer la revolución que de veras nos salva si gana, porque es la que cambia al ser humano de adentro hacia afuera. A esa revolución moral, ética y espiritual sí que vale que reclutemos a cuanto prójimo se cruce en nuestro camino. Carlos ReyUn Mensaje a la Concienciawww.conciencia.net 1 Juan Bosch, La mañosa, Estudio, cronología, notas y variantes por Guillermo Piña-Contreras (Santo Domingo: Industrias Banilejas, 2004), pp. 142-43.