Podcasts about restul

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

TikTok de America își schimbă proprietarul. La sfârșitul săptămânii trecute, acționarul chinez al rețelei sociale a semnat un acord pentru cedarea controlului asupra companiei care activează în Statele Unite. Noii proprietari americani vor fi, printre alte companii, gigantul Oracle și fondul Silver Lake, iar tranzacția se va semna efectiv la sfârșitul lunii ianuarie 2026. De fapt, acționarii chinezi ai TikTok au fost puși în America în fața unei situații fără ieșire și fără precedent. Adică, fie vindeau firma, fie rețeaua socială ar fi fost interzisă. Chinezii de la TikTok au preferat prima variantă. Povestea a început în primăvara anului trecut, atunci când Camera Reprezentanților și apoi Senatul au adoptat o lege care cerea exact ce se întâmplă astăzi, adică TikTok ori devine o companie cu acționariat majoritar american, ori i se interzice accesul în toate magazinele de aplicații din SUA. Legea a fost votată și de democrați și de republicani, iar argumentele au fost acelea că Beijingul are posibilitatea, prin intermediul aplicației, atât să colecteze date despre populație, cât și să influențeze opinia publică americană. Temerea oficialilor americani a fost că rețeaua TikTok poate oferi date despre cei 170 milioane de utilizatori din SUA care au cont pe rețeaua socială, chiar dacă firma-mamă chineză, ByteDance, a negat că ar transmite informații despre utilizatori, de fiecare dată când a fost acuzată. Săptămâna trecută s-a semnat acordul care schimbă complet acționariatul companiei care administrează TikTok în SUA, în așa fel încât noii proprietari majoritari să respecte legislația americană referitoare la cedarea activelor străine. Astfel, compania chineză ByteDance păstrează în noua companie doar 19,9%, sub pragul strategic de 20%. Controlul efectiv al companiei, din punctul de vedere al procentajului de acțiuni deținute, se mută către un consorțiu de investitori care va avea un pachet de 45%. Din consorțiu fac parte trei agenți economici, fiecare având câte 15%, respectiv Oracle, fondul de investiții Silver Lake și fondul suveran din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, specializat în inteligență artificială, numit MGX. Restul acțiunilor rămâne în posesia investitorilor istorici în compania chineză ByteDance, printre care se află și două fonduri de investiții americane. După cum se poate vedea noua companie va avea o structură a acționariatului destul de diversă, dar Oracle depășește rolul de investitor financiar și va fi un „partener de securitate și încredere”. În această calitate, compania americană va găzdui pe serverele sale datele a 170 milioane de utilizatori americani de TikTok. De asemenea, un obiectiv important al noii companii va fi modificarea algoritmului de lucru. Pentru a risipi suspiciunile de manipulare chineză, motorul de recomandări va fi complet „reantrenat” în cadrul infrastructurii Oracle. Acest proces se va baza exclusiv pe datele colectate în SUA și va garanta izolarea completă de influențele companiei-mamă din China. Firma americană va avea o autonomie totală față de acționarul chinez. Consiliul de administrație al companiei va fi format din șapte membri, în majoritate fiind cetățeni americani, iar ByteDance își va mai păstra doar un singur loc în consiliu, fapt care arată încă o dată că firma chineză va fi marginalizată și va pierde controlul asupra noii companii din SUA. Moderarea conținutului, securitatea soft-ului, protecția datelor vor fi atributele firmei americane care va garanta că deciziile editoriale și tehnice respectă standardele și legislația SUA. Președintele american Donald Trump a oscilat față de TikTok. A fost un critic vehement în anul 2020, dar un susținător în campania din 2024. În cele din urmă, a fost găsită soluția preluării companiei în SUA. Singura consolare a ByteDance este poate aceea că reușește să rămână, chiar și acționar minoritar, pe o piață estimată la 14 miliarde de dolari.

Există o preocupare reală legată de ceea ce se numește schimbarea modelului de creștere al economiei românești și, în termeni mai preciși, pentru definirea unui pachet de măsuri care să ducă la relansare și la creștere economică. Mai exact, în urmă cu câteva zile, economistul Cristian Popa a publicat o analiză intitulată „Motorul creșterii: de la consum la investiții”. Ieri, Confederația patronală „Concordia” a prezentat propunerea unui pachet de relansare și creștere economică. Există puncte comune analiza lui Cristian Popa și propunerile de la relansare ale organizației patronale? Bineînțeles, atunci când vorbim despre măsuri de sprijin pentru economie trebuie să avem în vedere și creșterea de valoare adăugată. Așadar, între cele două demersuri ar trebui să existe puncte de intersecție. Astfel, analiza lui Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, pleacă de la realitatea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent. Economia românească a ajuns la un deficit extern de 8,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Experții în economie au explicat că importurile masive finanțează prosperitatea partenerilor comerciali. Dincolo de acest dezechilibru de balanță comercială, Cristian Popa remarcă situația de pe piața internă și anume că nivelul cererii depășește cu mult oferta locală. În consecință, România nu duce lipsă de cerere, ci de capacitatea de a o acoperi cu producție internă. În aceste condiții, lucrurile par destul de simple și anume România nu are decât să crească producția autohtonă, pentru care există mult spațiu pentru vânzare, pentru a descoperi o sursă sigură de creștere economică. Cristian Popa evocă și indicatorii economici de anul trecut, adică un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o creștere economică cu 0,9%. Restul nu este tăcere, ci sunt importuri. Schimbarea modelului economic se poate face, crede Cristian Popa, luând o pauză de la stimularea consumului (o direcție care nu este în acest moment nici realistă, nici posibilă din punct de vedere bugetar) și orientarea către investiții. Iar pentru a accelera investițiile România are deja instrumentele financiare necesare și anume fondurile europene. De exemplu, România are la dispoziție numai anul viitor fonduri europene în valoare de 5% din PIB care pot merge spre investiții. Despre bani europeni vorbește și planul de relansare al economiei prezentat de Confederația Concordia. Patronatul, în spirit pragmatic, adaugă și o serie de alte propuneri, multe dintre ele putând fi aplicate fără costuri bugetare suplimentare. Totul începe cu lucrurile știute, precum păstrarea cotei unice sau anunțarea modificărilor fiscale cu șase luni înainte de aplicare. Apoi, simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea sunt acțiuni care ajută mediul de afaceri, dar despre care se discută de ani de zile. De exemplu, organizația patronală cere o inspecție administrativă unică, digitalizată, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC, Mediu, într-o singură vizită la contribuabil, ceea ce ar reduce mult costurile de conformare ale companiilor. În plus, creditele fiscale și deductibilitățile pentru investițiile productive, eliminarea suprataxării sistemului bancar și în felul acesta deblocarea creditării, investițiile în sectorul IT care, spune analiza Concordia, au un efect de antrenare ridicat, în sensul că un euro investit generează 3-5 euro în PIB, sunt măsuri propuse de mediul de afaceri. După cum se poate vedea organizația patronală se concentrează pe debirocratizare și investiții. Sunt punctele comune cu analiza economistului Cristian Popa. Doar că spune Cristian Popa, capitalul trebuie să fie investit cu cap, adică să aibă un efect multiplicator semnificativ. Problema vine din administrația locală. Ieri, de exemplu, mai multe autorități locale au anunțat construcția unor stadioane. Ar trebui ca investițiile publice de la nivel local să fie prioritizate. Altfel, efectele în economie și în societate vor fi minime, banii vor fi risipiți, iar relansarea va întârzia.

Progresul nu apare dintr-un singur gest mare, ci din lucruri mici, repetate zilnic. Din decizii conștiente. Din obiceiuri care te ajută să crești — nu să stai pe loc. În episodul acesta vorbim despre 30 de direcții concrete prin care îți poți îmbunătăți viața, felul în care gândești, relația cu banii, cu timpul tău și cu tine însuți.Nu sunt teorii. Nu sunt clișee. Sunt lucruri practice.De la obiceiuri de bază cum ar fi să-ți începi ziua mai devreme, să citești, să planifici și să îți respecți obiectivele, până la acțiuni care țin de disciplină financiară, dezvoltare personală, investiții, gândire strategică și gestionarea vieții într-un mod intențional.Unele dintre idei sunt simple. Altele vor cere curaj, luciditate și, poate, renunțări.Dar toate au același scop:să te ducă mai departe decât unde ești azi.Dacă ai simțit că vrei mai mult: mai mult sens, mai multă direcție, mai mult control, mai multă claritate, atunci episodul ăsta e pentru tine.Ascultă-l cu sinceritate.Și apoi alege cel puțin un lucru pe care îl pui în practică astăzi.Progresul începe cu o decizie.Restul vine din repetiție.---Ți-a plăcut? Te rog, dă mai departe!► SUBSCRIBE!Urmărește-mă Online Aici:WebsiteLinkedINFacebookInstagramTikTok

Leo Vardiashvili este autorul romanului „La marginea unui codru nesfârșit” (Ed. Trei, trad. Mihaela Buruiană). Născut în 1983 la Tbilisi, Leo Vardiashvili a emigrat, la doisprezece ani, împreună cu familia, în Marea Britanie, unde a studiat literatura engleză. „La marginea unui codru nesfârșit” este romanul lui de debut, scris într-un stil care te cucerește de la primele rînduri. Pentru că știe să-ți stîrnească curiozitatea, știe cît să-ți spună din poveste ca să vrei să citești mai departe, știe să împletească realismul cu realismul magic, știe să spună istorii dramatice sau tragice marcînd în permanență poveștile cu un umor special. La fel ca autorul său, personajul principal al romanului a emigrat în copilărie împreună cu familia, din Georgia în Marea Britanie. La fel ca personajul său, autorul romanului s-a întors în Georgia natală, dar nu pe urmele rudelor, ci ca să vadă cu ochii lui locurile prin care urma să ajungă personajul său. Asemănările dintre personaj și autor se opresc însă aici. Restul e ficțiune. Leo Vardiashvili a fost invitat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Adela Greceanu a vorbit cu el despre romanul cu care a debutat, despre Georgia din ficțiune și din realitate, despre umorul special al spațiilor care au trecut prin mari încercări, despre întîlnirile cu cititorii și despre valul de entuziasm cu care a fost întîmpinat „La marginea unui codru nesfârșit”. Interviul a fost tradus de Sorana Lupu.Leo Vardiashvili: „Pentru mine scrisul a fost un fel de terapie. Am încercat să depășesc experiența mutării din Georgia în Marea Britanie care a fost un șoc cultural. Am ajuns acolo și am mers direct la școală. Stăteam cu dicționarul în ultima bancă și nu înțelegeam ce se vorbește în jurul meu. Probabil că scrierea acestei cărți a fost și o încercare de a scoate din mine această experiență. Cred că la un moment dat, un lucru înspăimîntător a fost să-mi dau seama că practic reprezentam Georgia. Nu sînt mulți scriitori georgieni care să fie traduși în Marea Britanie. Da, într-adevăr, Nino Haratischwili a fost tradusă în engleză, dar nu sînt mulți autori cunoscuți în limba engleză. De aceea am încercat să aduc din Georgia toată autenticitatea ei.”Povestea lui Saba și a familiei sale e scrisă într-un ritm de roman de aventuri, în care poveștile atroce se împletesc cu firele magice ale unei lumi paralele, populate de vocile celor care nu mai sînt, și totul este punctat de umor foarte special, pentru că, așa cum spune personajul principal, „Uneori trebuie să rîzi de un lucru, ca să-l lași fără putere.” Cum ați integrat umorul într-o poveste nu tocmai veselă?Leo Vardiashvili: „Mi-am dat seama că scriam despre niște subiecte deprimante, că personajele treceau prin întîmplări oribile și atunci a trebuit să aduc în poveste lucruri precum umorul, realismul magic, pentru a masca partea deprimantă, pentru a o face mai acceptabilă. Există și un truc psihologic, atît în filme, cît și în literatură. Dacă ceea ce citești te face să rîzi sau te întristează, te deschizi, devii vulnerabil la experiența opusă. Am încercat să fac acest roman amuzant în aceeași măsură în care este trist. (...) Aș putea să vă arăt ciorne ale romanului, unde am notat doar: deprimant, deprimant, deprimant. Și deodată ceva e subliniat și alături scrie: fă chestia asta amuzantă! Nu știu ce spune asta despre mine, dar îmi este mult mai ușor să scriu părțile deprimante. Ideile pentru părțile amuzante îmi vin, de exemplu, cînd fac duș. (...) Cred că uneori umorul este singura apărare împotriva lucrurilor rele care se pot întîmpla. Și cred că locurile care au avut parte de vremuri grele au cu atît mai mult umor. Întotdeauna se găsește cineva care să spună ceva absolut hilar în cel mai nepotrivit moment.” Apasă PLAY pentru a asculta întregul interviu!O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

L-am invitat pe Ovidiu Atanasiu să discutăm despre o temă esențială pentru viitorul nostru: educația copiilor. Am vorbit deschis despre cum ar trebui să pregătim copiii pentru o lume în continuă schimbare, în care meseriile de azi ar putea să nu mai existe mâine.Am abordat subiecte sensibile precum încrederea în sine, responsabilitatea și rolul nostru, al părinților, în acest proces. De asemenea, am discutat despre cum putem să le dăm uneltele necesare pentru a se adapta și a reuși. A fost o conversație plină de idei și sfaturi practice, care ne-a pus pe gânduri. Nu uitați că viitorul se construiește, iar cea mai bună investiție este în educație. Vă invit să ascultați și să împărtășiți acest episod. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Succesul in antreprenoriat nu tine doar de munca sau investitii. Multi muncesc mult, dar fara rezultate, din cauza deciziilor gresite. Altii gandesc strategic, actioneaza rapid si cresc. Totul tine de cateva principii esentiale — in acest material iti prezint cinci dintre ele, care m-au ajutat si pot face diferenta si in afacerea ta. Ramai cu noi pana la final! Hai sa tinem legatura: Academia Gomag: https://academia.gomag.ro/  Blog: https://www.gomag.ro/blog/  Comunitatea Gomag: https://www.facebook.com/groups/gomagro/  Instagram: https://www.instagram.com/gomag.ro/  TikTok: https://www.tiktok.com/@gomag.ro 1. Regula lui Pareto: 80/20 Cea mai cunoscuta este regula lui Pareto, care spune ca 80% din rezultate vin din 20% din actiunile noastre. Ce invatam din asta? Sa ne concentram pe ceea ce conteaza cu adevarat, nu pe task-uri inutile, micromanagement sau un stil pompieristic de lucru. Daca ai un business in eCommerce, sigur ai observat ca cele mai multe vanzari vin de la un numar mic de produse. In platforma poti vedea rapid care sunt acestea — analizeaza-le, imbunatateste-le cu poze si testimoniale, iar produsele care nu se vand le poti combina in pachete pentru a reduce stocul. Aplica acest principiu si la canalele de marketing. Nu este suficient sa fii prezent pe toate, ci sa investesti acolo unde conteaza. Restul... le testezi, le evaluezi si adaptezi in functie de rezultate. Tot acest principiu se aplica si segmentarii clientilor. Uita-te in date. Business-ul tau trebuie sa fie "data-driven". Vezi cine cumpara recurent, creeaza segmente de clienti si fidelizeaza-i. Trimite coduri de reducere, ofera preturi speciale si dezvolta relatii profitabile. 2. Gandirea „de la zero” In loc sa iti dai cu parerea sau sa copiezi alti jucatori din piata, opreste-te si reconstruieste gandirea de la zero. Descopera elementele fundamentale ale problemei si vezi cum poti aborda totul cu o perspectiva noua. De ex, daca vanzarile scad, nu da vina pe design sau pe agentie. Uita-te la produse, la paginile cu cel mai mare trafic. Intreaba-te sincer: de ce nu ai cumpara chiar tu acel produs? Compara cu competitia. Ce fac altii mai bine? Prezentare? Poze? Beneficii clare? Businessul se bazeaza pe date, cifre si logica. Nu pe intuitii si preferinte personale. 3. Gandirea pe termen lung Nu te opri la decizii cu efect imediat. Analizeaza impactul lor pe termen lung — atat pozitiv, cat si negativ. Decizia de a aduce o noua gama de produse sau de a intra pe un marketplace poate parea buna pe moment, dar iti poate distrage atentia de la esenta: brandul tau. Cresterea este rezultatul actiunilor constante, sustinute pe termen lung. Inclusiv strategiile de ofertare — nu totul se rezuma la a scadea pretul. Ofertele pot include beneficii, livrare gratuita, extra servicii. Pretul mic fara strategie duce la profit scazut. Poti folosi o strategie in care ai produse "locomotiva" — accesibile, care atrag clienti. Apoi faci upsell cu produse mai scumpe. Dar aici ai nevoie de funneluri si de o strategie clara. 4. Realitatea vs. Planul Poti avea cele mai bune planuri si tooluri. Dar, cum se spune, „planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ”. Realitatea din piata este diferita si deseori mai complexa decat orice strategie scrisa. Fii pregatit sa testezi, sa adaptezi si, mai ales, sa schimbi directia rapid, in functie de feedbackul primit. Asculta vocea clientilor, uita-te in date si ia decizii logice. Nu lasa lucrurile la voia intamplarii. Adaptarea este cheia. Ce functioneaza pentru mine poate sa nu functioneze pentru tine. Trebuie sa adaptezi totul la businessul tau, la audienta ta si la nivelul tau de cunostinte. 5. Gandirea inversa Stiu ca vrem sa fim pozitivi, dar e important sa vedem si ce ar putea merge rau. Cand lansezi un produs, intreaba-te: ce riscuri exista? Ce blocaje pot aparea? Ce faci daca se intampla X sau Y? Daca pleaca un angajat-cheie? Daca vine competitia cu o oferta mai buna? Daca se schimba legislatia? Ai proceduri? Ai un plan B? Aceste intrebari iti vor reduce riscurile. Si mai important: te vor ajuta sa nu fii luat prin surprindere. Gandirea strategica inlocuieste impulsivitatea. Flexibilitatea si capacitatea de reactie rapida sunt cruciale. Revizuieste lunar modelele, mai ales cand iti planifici strategia si bugetul. Vezi ce functioneaza, ce nu si adapteaza in functie de realitate. Vrei sa-ti lansezi sau sa-ti cresti afacerea online? In cartea de mai jos gasesti strategii clare si modele utile in eCommerce — la un super pret, cu bonusuri si transport gratuit! Link:  https://bit.ly/carte-ecommerce

Estonia s-a aflat în ultimele zile în centrul atenției presei și analiștilor politici. Aceasta, desigur, în urma acuzațiilor potrivit cărora trei avioane militare ale Rusiei au încălcat vineri spațiul aerian al republicii baltice. Dar acest eveniment a pus în umbră un altul, petrecut tot vineri, în Estonia. Și de mare importanță pentru Europa.   Vineri, Estonia a fost survolată de avioane militare rusești, după cum acuză autoritățile de la Tallin. Dar tot vineri – și tot în Estonia -  a avut loc inaugurarea oficială a celei mai mari fabrici de magneți din pământuri rare din Europa. Aceasta este situată în Narva, Estonia – un oraș aflat chiar la granița cu Rusia. Fabrica este finanțată de UE va produce magneți permanenți din pământuri rare, care vor fi utilizați în sectoare economice cheie, de exemplu pentru vehiculele electrice, turbinele eoliene și microelectronică. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, noua fabrică va crește considerabil autonomia strategică și competitivitatea Europei, care sunt cruciale pentru tranziția către o economie curată și de înaltă tehnologie. Fabrica a fost construită grație unui sprijin de 14,5 milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă. Restul investiției, până la 75 de milioane de euro, reprezintă bani privați. Fondul pentru tranziție justă a fost creat pentru sprijinirea teritoriilor celor mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică și pentru evitarea unei adânciri a disparităților regionale.  Citeste siPământuri rare – atuul Chinei în războiul comercial cu SUA Mai precis, sunt finanțate proiecte în zone afectate de închiderea unor activități industriale poluante, cu impact puternic asupra schimbărilor climatice. În acest caz, fabrica va ajuta la tranziția regiunii de la extracția de șisturi bituminoase, una dintre cele mai mari surse de emisii de CO₂ . Un punct de cotitură Pentru Narva și regiunea înconjurătoare, fabrica de magneți reprezintă un punct de cotitură. UE a alocat regiunii 354 de milioane de euro din Fondul său pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027. Investiția din orașul estonian va crea până la 1.000 de locuri de muncă și va atrage talente din întreaga lume. De asemenea, va spori considerabil capacitatea industrială și autonomia strategică a Europei în domeniul magneților de pământuri rare. Totuși, Europa este departe de a fi un jucător de prim rang în acest domeniu. Aproximativ 70% din extracția de pământuri rare și 90% din activitățile de rafinare au loc în China, ca urmare a anilor de sprijin din partea guvernului chinez. Europa, la fel ca multe alte țări și regiuni ale lumii, încearcă să își reducă dependența de importul acestor metale cheie din China. De aceea, o lege europeană privind materiile prime critice a intrat în vigoare anul trecut. Aceasta stabilește obiective pentru reducerea dependenței de importuri pentru extracția, prelucrarea și reciclarea celor mai importante substanțe până în 2030. Europa are doar două instalații de prelucrare a pământurilor rare, cea din Estonia și o alta în La Rochelle, în vestul Franței. Aceasta din urmă este singura instalație din afara Chinei care poate prelucra toate cele 17 tipuri diferite de pământuri rare.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Analyze That 35. DIalog, live: Cătălin Striblea este din nou live cu principalele subiecte politice și sociale ale zilei. Va reuși Bolojan să treacă de amenințările profesorilor. Cum au ajuns magistrații cei mai urâți oameni din România. Cât ajutor a dat România Ucrainei? Să creștem vârsta de pensionare? 

Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) - Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar)   Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii (Edupedu) Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație. Edupedu.ro rezumă declarațiile premierului. Opinie: Marii absenți de la deschiderea anului școlar (DW) Jurnalistul DW George Arun îi numește pe președintele Dan, prim-ministrul Bolojan și ministrul Educației Daniel David. Ei au fost marii absenți de la deschiderea anului școlar și explicații lor sunt ridicole. Legea 141, „legea Bolojan“, care conține și măsurile de austeritate din sistemul de învățământ preuniversitar, e criticabilă, dar nu în totalitate.  Măsurile bugetar-fiscale aplicate sistemului de învățământ au fost concepute contabilicește într-un domeniu atât de complex și văduvit de reforme reale trei decenii și jumătate. Pe de altă parte însă, mărirea cu două ore pe săptămână a normei didactice nu e o gaură-n cer. Nu e de neglijat nici faptul că în afara concediului de odihnă cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ au peste două luni în care se află în activitate. Adică ar trebui să meargă la școală și să facă ceva, măcar patru ore pe zi. Există măsurători ale orelor de activitate? Se duc zilnic profesorii și învățătorii la școală? Întrebări retorice, mai ales în ceea ce privește școlile din mediul rural. Și mai e ceva care nu justifică protestele de amploare ale cadrelor didactice, oricum, nu în totalitate. Din cei peste 40.000 de candidați din învățământul preuniversitar înscriși inițial la examenul de titularizare din iulie pentru un post de educator, învățător sau profesor, doar 34.000 s-au prezentat la proba scrisă pentru a ocupa un loc de muncă în sistem pe perioadă nedeterminată. Restul candidaților pentru o carieră didactică asigurată de un contract de muncă până la pensie au preferat să rămână suplinitori sau au părăsit meseria de dascăl după votarea Legii 141/2025 privind măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. REPORTAJ Cazul de succes al școlii dintr-un județ sărac, unde profesorii au atras fonduri europene ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase. „Să vadă că lumea poate fi și altfel decât cea a părinților lor” (HotNews) În comuna Curcani, Călărași, localitate cu 5.300 de locuitori, din care 462 de oameni își caută de muncă, de regulă pe salariul minim, profesorii sărbătoresc la începutul școlii efectul muncii lor: au atras singuri fonduri europene de 250.000 de euro pentru elevi, pentru ca aceștia să aibă o șansă în plus față de părinții lor. Asta, în timp ce educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial, după cum a anunțat Ministerul Educației, în august. Citiți reportajul pe Snoop.ro și pe Hotnews. Cristian Grosu / Maurul care nu poate să moară (CursDeGuvernare) Ceea ce șochează în acest foarte amplu proces de redresare financiară a țării e singurătatea în care se află premierul Ilie Bolojan, într-o întreprindere în care toți reprezentanți partidelor care susțin guvernul ar fi trebuit să-și bage capul în poză. În poza reformei. Dar, cu excepția unor miniștri de la USR, toată lumea, de la Nicușor Dan la minoritățile din Parlament, fuge de asocierea cu măsurile pe care premierul se încăpățânează să le ia, sub uriașa presiune a timpului pe care-l are la dispoziție pentru a evita nervozitatea agențiilor de rating și usturimea dobânzilor la care ne împrumutăm. Da, era de așteptat o tensiune și o revoltă generală: asta pentru că nimeni nu scapă neatins de măsurile nepopulare pe care le presupune orice schimbare. Dar nu asta e neapărat problema – că lumea politică pro-guvernamentală fuge de asocierea cu Bolojan: ci faptul că premierul nici măcar nu e lăsat să ia măsurile nepopulare pe care le presupune o reformă. O REFORMĂ, adică. Iar asta va avea consecințe. Prima consecință e că Reforma s-ar putea rezuma – ca efecte – doar la creșterea fiscalității și micile gesturi de politețe față de echitatea socială. Articolul de opinie al jurnalistului Cristian Grosu, integral, pe pagina CursDeGuvernare. Admirabilul PSD. Din nou (SpotMedia) Duminică, ziua celor patru moțiuni contra guvernului Bolojan, tonul critic nu a fost dat de opoziția AUR, în pofida vociferărilor lui George Simion și compania, ci de unul dintre partenerii de guvernare, PSD, al cărui președinte interimar i-a transmis șefului său de guvern că țara nu se conduce cu toporul. Trei sunt însă mizele mari pentru Sorin Grindeanu, iar ierarhizarea este strictă: Confirmarea la șefia PSD, la Congresul anunțat, dar neprogramat încă, lucru care nu e lipsit de importanță; Menținerea la putere și preluarea frâielor guvernării după ce țara va avea un buget și austeritatea nepopulară va fi abandonată în narațiunea grelei moșteniri post-Bolojan; Împingerea cât mai mult spre primăvară a alegerilor pentru Primăria București. Oficial și la vedere, România e într-un proces de reformare și tentativă de desprindere de modul de organizare fesenistă a puterii și resurselor administrative; neoficial însă, România politică e într-un proces de restaurație pentru care sunt puse la bătaie grupuri și grupulețe - politice, sindicale, instituționale, facțiuni din serviciile de informații, scrie jurnalista Magda Grădinaru de la SpotMedia. Dacă România putea să funcţioneze cu 1,1 milioane de bugetari în 2015, azi de ce are nevoie de 1,3 milioane când avem o populaţie mai mică? Numărul românilor scade, numărul bugetarilor creşte. Vedeţi aici câţi bugetari, pe categorii de personal, erau în 2015 şi câţi sunt acum. De aici ar trebui să înceapă restructurarea (Ziarul Financiar) România are mai puţini locuitori decât acum zece ani, dar mai mulţi bugetari. În timp ce populaţia României s-a redus cu peste 700.000 de oameni în ultimii zece ani, statul a angajat încă 118.000 de bugetari. În 2015 statul funcţiona cu 1,18 milioane de angajaţi la stat, acum are nevoie de 1,3 milioane. Creşterea numărului de angajaţi bugetari din perioada 2015 -2025 provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din  spitale, avem în iunie 2025 un număr de 281.520 angajaţi, în creştere cu aproape 48.000 de persoane faţă de decembrie 2015, arată datele de la Ministerul Finanţelor. Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 165 miliarde de lei în 2024, ceea ce la 1,306 milioane de bugetari înseamnă un salariu mediu brut în sistemul bugetar de 10.500 de lei, adică un salariu mediu net de 6.200 de lei (1.200 euro). Numai dacă s-ar reveni la schemele de personal din primării din 2025 s-ar face o economie de 6,2 miliarde de lei, scrie Ziarul Financiar.

Primarul Buzăului salută măsurile din al doilea pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Constantin Toma (PSD) spune într-un interviu la RFI că aceste măsuri ”trebuiau luate”. Primarul comentează pe de altă parte eliminarea unor segmente din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”Un dezastru”. Constantin Toma, despre măsurile din al doilea pachet fiscal: ”Trebuiau luate aceste măsuri. Legat de Poliția Locală, în noiembrie facem nouă ani de când ne judecăm să disponibilizăm 323 de polițiști locali, care erau în plus față de organigramă, constatare făcută de Curtea de Conturi a României. Restul măsurilor sunt măsuri care trebuiau luate mai demult”. Despre justiție: ”Ce să vă spun, am prins o doamnă polițist local, nu eu, vă dați seama, tot colegii din Poliția Locală, era beată moartă la ora zece și mă aștept, că ne-a dat în judecată acum, că a spus că era un pic bolnavă, să fie reangajată, pentru că de obicei așa se întâmplă, îi dai afară și pe urmă justiția îi angajează din nou”. Despre eliminarea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: ”E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”.

Notă: Podcast realizat cu ajutorul AI cu NotebookLM Da, am dat drumul unui program de construcție de brand personal. Eu o să fiu antrenorul tău #dacăe. De ce e nevoie de brand personal în zilele noastre? Mai are rost să mai discutăm? Mai are rost să vorbim despre incredibil de competitiva piață reputațională în care un brand personal este nevoie să dea din coate? Nu insistăm. Dar îți zic doar atât: dacă ești ok cum ești acum, s-ar putea să nu ai nevoie de brand personal; dar dacă nu ești ok cum ești acum, posibil să ai nevoie… Ce mă recomandă pe mine ca antrenor de brand personal? Păi, faptul că mi-am construit un brand personal cât de cât ideal. Dar DOAR în mintea publicului care mă interesează. Chestiune crucială în această construcție de brand personal, de altfel: nu irosi resurse să audă despre tine oameni de la care nu ai cum să obții beneficii. Plus că am experiența de vreo 30 de de marketing. Din care 12 și un pic ca fondator și asociat Kooperativa 2.0. Combinația asta, deci, de brand personal și know-how de marketing este ceea ce mă recomandă. Pe lângă, desigur, vocea și talentul meu, vorba ”poetului”. Să îți spun cum funcționează programul. Pe pași și pe costuri. Organizat (apropo, o să lucrăm pe excel tot timpul; nu se poate altfel, nu s-există!). Pasul 0. Merită să îți faci brand personal? Cost: #PlatestiCatCreziCaFace (adică vii, discutăm și apoi tu decizi cât vrei să plătești) Îi zic ”zero” pentru că de acolo plecăm. Fără pasul ăsta se cheamă că am sărit pârleazul. De multe ori degeaba. Este pasul care ori te ajută să pleci la drum cu un ”de ce” clar, ori te scutește de cheltuit multe resurse fix degeaba. Este, dacă vrei, o întâlnire exploratorie. În care nu doar că o să pun toate întrebările cuvenite (că io și știu) ca să răspundem la întrebarea asta fundamentală, dar o să simțim și dacă avem oareșce chimie. Dacă decidem cumva că vrem să lucrăm împreună.  Se întâmplă așa acest pas: 0 să avem o discuție față în față. Eu cu tine. Cu un singur obiectiv: dacă merită sau nu să te apuci de o construcție de brand personal. Atât.  Și e musai să facem asta pentru că am văzut multe greșeli. Făcute de oameni care au pornit la drumul construcției de brand personal din rațiuni care n-au nicio legătură ce un brand personal ca unit business, care să îți aducă beneficii.  Am auzit motive de genul ”ca să audă lumea de mine”. Sau ”am văzut că Viorel tot iese în față și vreau și eu”. Sau ”cică așa e moda acum, să ai brand personal”. Motivații greșite. Dar costisitoare, dacă pornești la drum plecând de la ele. Și care în 99% din cazuri nu dau rezultate. Restul de 1% e de la noroc, nu de la ei.  Și o să îți dau un chestionar. Scurt. Prin care să identificăm fix asta: ce fel de brand personal ți se potrivește. Că ai zice că e cumva furculition. Doar că nu e. E chiar complicat. O să vezi. Dacă ne apucăm de lucru.  Costul acestei prime întâlniri cu mine (pasul zero, da?) este pe sistem #PlatestiCatCreziCaFace. Adică fix asta înseamnă: tu decizi cât vrei să mă plătești după discuție. O să îți zic mai multe despre acest sistem, dacă vrei. Că l-am început din întâmplare. Și acum am ajuns la 90 de întâlniri față în față. Și rezultatele sunt foaaaarte interesante. Când ajung la 100 de întâlniri o să fac un raport. Inclusiv cu media de tarif orar care a ieșit :) Urmează pașii 1-5. Care sunt mai operaționali. Dar în proporție de vreo 80%. Restul de 20% este abordare strategică. Și toți acești pași înseamnă muncă. Pe un instrument de lucru (pupa-l-ar tata chinezu de excel!), pe care l-am creat special ca să îți fie clar ce ai de făcut și să îmi fie și mie clar care este progresul tău. Că o să te supraveghez. La sânge. Și o să te împing de la spate. Cu forță. Adică o să fiu un fel de antrenor pentru tine. Pe care posibil să îl și înjuri la un moment dat. Dar care o să te aducă acolo unde vrei să ajungi. O să vezi. Dacă decizi că vrei să lucrăm împreună. Cost: între 7 și 10 ore de muncă din partea mea. Costurile ți le zic dacă mergem înainte, știi cum zic. Aia zic.

Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul) - Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews) - Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție Războiul roiurilor de boți în loc de dezbatere electorală. Cum s-a schimbat lupta pentru voturi din online și de ce se teme N. Dan (Europa Liberă)Candidatul la Președinția României Nicușor Dan reclamă că a fost atacat pe platformele sociale de „roiuri” de boți. El a depus sesizări la mai multe instituții ale statului, la instituții europene și la marile platforme sociale.Faptul că s-a întâmplat ceva neobișnuit pe contul său de Instagram se poate vedea și din raportul socialblade.com, o platformă care analizează conturile de social media.Într-o singură zi, pe 12 aprilie, numărul de urmăritori ai lui Nicușor Dan pe Instagram a crescut cu peste 10.000. Peste încă două zile, pe 14 aprilie, s-au adăugat alți peste 53.000, iar de atunci numărul lor crește zilnic cu peste 10.000.Creșterea organică a numărului de urmăritori era, până atunci, de câteva sute zilnic.Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că e aproape imposibil de aflat cine a plătit respectivii boți. Pentru că efectul utilizării lor poate fi și de creștere a vizibilității, dar poate îi poate aduce și acuzații grave candidatului, așa cum s-a întâmplat la alegerile anulate din noiembrie 2024.„Este un atac menit să îl discrediteze pe candidat, operat de echipa neasumată a unui oponent, în ideea: «Iată, am găsit boți și la independent!». Sau, este un «cadou» neinspirat de la un fan/ susținător persoană fizică sau juridică dornică să contribuie la succesul candidatului, fără acordul explicit al echipei acestuia.Iar ultima variantă ar fi aceea a unei mișcari de apărare, executată strategic, ca un răspuns preventiv la eventuale întrebări legate de această practică operată, poate, de cineva care are legătură cu candidatul”, rezumă situația Dragoș Stanca, antreprenor social media și expert social media.Ghid de supraviețuire în războiul sondajelor electorale. Ștefureac: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale” (Adevărul)Rezultatele foarte diferite ale sondajelor electorale, publicate cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, îi bulversează pe alegătorii români. Trei specialiști de top au realizat pentru „Adevărul” un ghid de utilizare a sondajelor electorale, în condițiile în care ne aflăm în plină campanie electorală: politologul Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, sociologul Vladimir Ionaș și profesorul Cristian Pîrvulescu.Importante sunt istoricul firmei, cine lucrează la institutul respectiv, dar și cine a comandat sondajul. Directorul INSCOP Research este foarte critic vis-a-vis de sondajele publicate până acum: „80% din ce s-a publicat până acum sunt advertoriale electorale”.Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu susține că primul lucru la care trebuie să ne uităm este credibilitatea institutului, care depinde în foarte mare măsură de acuratețea sondajelor care au fost făcute în trecut. În plus, atrage atenția Pârvulescu, „sondajul este o radiografie de moment, nu o predicție”.„Să nu considere că ceea ce apare în spațiu public reprezintă și modul în care vor arăta rezultatele”, spune la rândul său sociologul Vladimir Ionaș.Mitul celor care „vor salva alegerile”: cât reprezintă de fapt nehotărâții în sondajele de la prezidențiale. „Cam atâta vor decide să voteze” (HotNews)Cu două săptămâni înaintea primului tur se vehiculează că, pentru prima oară, 45% dintre români nu știu cu cine să voteze. Suporterii fiecărui candidat se așteaptă ca acești indeciși să încline balanța. Dar cifrele sondajelor, analizate de specialiști, proiectează ce e cel mai probabil să se întâmple cu cei care se declară nehotărâți.În ultimul sondaj AtlasIntel pentru HotNews.ro, cei care au răspuns că „nu știu” cu cine vor vota reprezentau doar 1%. În precedentul sondaj din luna martie, acest procent era de 2,1%. Directorul INSCOP susține că în analizele lor sociologice există un procent al nehotărâților care a variat în ultimele luni. „În ultimele 2 luni, ponderea nehotărâților în măsurătorile noastre nu a depășit 15%. Variază între 10 și 15%. Dintre aceștia, de regulă cam o treime decid să voteze. Restul, de regulă, nu votează”, a declarat pentru cititorii HotNews directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Potrivit acestuia, ponderea nehotărâților poate crește doar dacă se întâmplă ceva ieșit din comun, cum ar fi o catastrofă sau un eveniment cu impact emoțional.Sociologul Barbu Mateescu a nuanțat situația.„Peste 20% ar fi enorm, sub 5% ar fi puțin. Mulți nehotărâți de fapt ascund faptul că nu au de gând să vină la vot”, a explicat Mateescu pentru cititorii HotNews.  Și Mateescu crede că „cei 45%” sunt în realitate un mit și că, în realitate, schimbările de ultim moment în opțiunile de vot nu se măsoară niciodată în doze atât de mari.Guvernul caută noi șefi pentru AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu a doua procedură de selecție. Secretariatul General al Guvernului a publicat miercuri seară un anunț privind reluarea procesului de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.Prima procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a finalizat în decembrie 2023, dar în iulie 2024 cei trei și-au dat demisia după ce Economedia a dezvăluit că ei au fost aleși prin conflict de interese sau nu aveau experiența necesară.Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio. În fiecare seară, de luni până vineri.

La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României (Adevărul) - Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW) - Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare) - Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă) - Generația „experiment” 2012-2025: Primii elevi care au făcut clasa pregătitoare au găsit la liceu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu) Goana după voturi - Antonescu, Dan și Ponta. Trăsnăile calculate (SpotMedia)Săptămâna aceasta începe campania electorală prezidențială 2.0, al cărei deznodământ îl vom afla în 18 mai, odată cu numele viitorului președinte al României.Nu intrăm pe această ultimă sută de metri cu multe certitudini, dimpotrivă. Până la aceste prezidențiale, din noiembrie și din mai, turul I era mai degrabă o formalitate, pentru că, de fiecare dată, cu excepția anului 2000, s-au confruntat două blocuri mari, PSD și antiPSD, cu candidați care erau ca și calificați în finală de la început.De această dată lucrurile sunt cu mult mai complicate, din multe motive.Cele două blocuri și-au pierdut mult din vigoare, au avut candidați slabi, nereprezentativi, aparatele de partid nu mai au puterea de mobilizare, partidele sunt desprinse de electorat. Ura împotriva lor a generat un al treilea bloc, extrem de puternic, extremist.În fața lui s-a încercat o unitate ratată, dar nici el nu mai este unit. Voturile sunt fragmentate și calificarea în finală absolut incertă.La cum arată acum procentele, cu mențiunea că oricând pot apărea modificări spectaculoase, este destul de probabil ca un loc în finala din 18 mai să fie ocupat de George Simion, ca beneficiar al celei mai mari parți din susținerea orfană pentru Călin Georgescu.Pentru celălalt loc se bat, în acest moment, trei candidați cu șanse reale și procente destul apropiate: Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta. Mai ales primii doi par a fi intrat într-un concurs de trăsnăi colosale, care nu sunt, de fapt, scăpări, ci socoteli.Integral pe pagina SpotMedia.La răscruce de drumuri. Cum arată scenariul ideal și cel de coșmar pentru viitorul României| ANALIZĂ (Adevărul)România se află la răscruce de drumuri, iar alegerile prezidențiale din luna mai vor decide calea pe care o luăm. Expertul în securitate Marius Ghincea avertizează că pentru prima dată de la momentul Snagov, de acum trei decenii, nu mai există decizia fermă și unanimă privind orientarea politicii externe românești și «marea strategie» a României în domeniul securității și apărării exclusiv spre SUA și UE.În 1995, la Snagov, liderii politici ai vremii s-au întâlnit și au decis că România trebuie să se integreze în NATO și Uniunea Europeană, apartenența la valorile occidentale nu mai reprezintă o certitudine. A fost momentul în care până și partidele naționaliste ale vremii, România Mare și PUNR, au spus da Europei de Vest și Americii și au întors spatele Rusiei.Expertul în securitate și politici de guvernanță, Marius Ghincea vorbește despre o mare schimbare și explică direcțiile pe care am putea să o luăm, după ce vom traversa acest moment de răscruce.Există varianta pro-occidentală, cea pro-Rusia, fie o variantă de mijloc. Pe larg în Adevărul.Analiză: Eșecul primului CSAT de după anularea alegerilor (DW)Prima ședință a CSAT după anularea primului tur al prezidențialelor de anul trecut nu a elucidat eșecul serviciilor secrete care nu au depistat din timp intervenția Rusiei în procesul electoral autohton, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat și aprobat „rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024”, fără să explice cum a fost posibilă ascensiunea bruscă a extremistului Călin Georgescu și sprijinul pe care acesta l-ar fi primit din partea Rusiei, după cum au arătat documentele desecretizate de preşedinte în decembrie anul trecut. Nu există deocamdată nicio comisie parlamentară care să ancheteze activitatea Serviciului Român de Informații (SRI) sau a Serviciului de Informații Externe (SIE) din perioada campaniei electorale din 2024.Spre deosebire de Germania sau de alte state occidentale, serviciile autohtone continuă să tacă și în această perioadă în care Bruxellesul, Parisul și Berlinul avertizează asupra pregătirilor pe care le face Rusia pentru a ataca unul sau mai multe state NATO în următorii ani.Industria militară se pregătește să consume/investească 10 mld. euro pe an. Pe ce? (CursDeGuvernare)CursDeGuvernare publică o analiză în 7 puncte a perspectivei a industriei de apărare pentru următorul deceniu.România ar putea ajunge până în 2027 să aibă un buget anual de minimum 60 de miliarde de lei / 12 miliarde de euro. Asta pentru a respecta atât cerințele NATO de a asigura un minimum de 2% din PIB, dar și programul UE de întărire a industriei militare, care vede încă 1,5% din PIB.Cu alocările bugetare interne și cu fondurile de finanțare externe, România deja se pregătește, cu firme din prima linie a industriei militare, să facă drone, blindate, camioane, radare, sisteme electronice militare, pulberi pentru muniție, mitraliere și nave de patrulare.În a doua linie încep să se așeze companiile care vor reprezenta marii producători de echipamente și sisteme militare care vor fi achiziționate pentru Armata Română, de la tancurile Abrams până la avioanele F-35. Companii internaționale ca Rheinmetall, General Dynamics, Raytheon, Hanwha, BAE Systems, Lockheed Martin, au anunțat investiții.Până ca planul unei industrii militare puternice să fie credibil și în practic, realitatea nu stă neapărat bine pentru sectorul Apărării.Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii (Europa Liberă)La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care UE le cere statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea României - precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne - trenează. De ce?21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român.15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc.Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).Generația „experiment” 2012-2025: primii elevi care au făcut clasa pregătitoare, la gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară (EduPedu)Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi.Continuarea, pe pagina EduPedu.

Majorarea pragului de impozitare a pensiilor, pe ordinea de zi a ultimei sesiuni din actualul legislativ care începe luni (G4Media) - Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest (Libertatea) - Primele scenarii pentru calea ferată de mare viteză București-Budapesta. Pe unde pot trece trenurile cu peste 200 km/h și care sunt costurile estimate- HARTĂ (HotNews)  Scena prezidențialelor devine tot mai clară, dar calculele se complică (SpotMedia)Speranțele lui Marcel Ciolacu, câte le mai avea, de a beneficia de o finală prezidențială cu George Simion au mai primit o lovitură, odată cu lansarea candidaturii la prezidențiale a lui Cristian Terheș și a noului pol suveranist al acestuia.Pentru George Simion, lovitura e dublă. Pe de-o parte, procentele, desigur. Bazinul electoral suveranist îl va împarți cu alți doi candidați – partea radicalizată o va lua, la fel ca în 9 iunie, Diana Șoșoacă, iar partea mai pretențioasă, Cristian Terheș.În săptămâna care urmează ar fi de așteptat ca Mircea Geoană să își anunțe candidatura la președinția României. Dar nu este vorba doar despre lansarea candidaturii în sine, ci și despre lansarea la apă a structurii politice care să mobilizeze candidatura dlui Geoana, de la strângerea de semnături, la organizarea campaniei, până la reprezentarea în secțiile de votare și, la fel de important, să dea realism planului politic al candidatului. Un președinte fără un partid pârghie politică este complet lipsit de putere.Președintele Mișcării Civice „România renaște”, prof. univ. dr. Dumitru Borțun, cel care i-a cerut lui Mircea Geoană să candideze, a vestit joi apariția iminentă a unui nou partid. Majorarea pragului de impozitare a pensiilor, pe ordinea de zi a ultimei sesiuni din actualul legislativ care începe luni (G4Media)Senatorii și deputații încep luni ultima sesiune a actualului legislativ, înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în decembrie. Ei vor dezbate în regim de urgență proiectul PNL privind majorarea pragului de impozitare a pensiilor de la 2000 la 3000 de lei, necesar pentru ca oamenii cărora li s-au majorat pensiile prin recalculare să nu piardă bani.Inițial, guvernul anunțase că pragul va fi modificat prin ordonanță de urgență, pentru că legislativul se afla în vacanță, însă Coaliția PNL-PSD a stabilit, zilele trecute, ca proiectul să treacă rapid prin parlament. El se află deja în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților care este for decizional. În aproape jumătate din județele României, numărul pensionarilor este mai mare decât cel al angajaților (Adevărul)Sunt nu mai puțin de 20 de județe în România unde numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților. Conform statisticilor cei mai mulți pensionari raportați la numărul de angajați sunt în județele din afara arcului carpatic, mai precis în est și sud, în regiuni precum Oltenia, Muntenia și Moldova.Sunt județe, precum Botoșaniul, de exemplu, unde forța de muncă, angajații, reprezintă doar un sfert din populație. Restul sunt pensionari, copii, elevi, asistați social sau persoane fără venituri. Cea mai mare diferență de raport dintre pensionari și angajați este județul Teleorman.Lipsa locurilor de muncă și migrația, sunt principalele motive. Cum încearcă jandarmii din Dosarul „10 August 2018” să scape de acuzații. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile îl acuză pe procurorul care a deschis ancheta că a participat la protest (Libertatea)Foștii șefi ai Jandarmeriei care au comandat represiunea forțelor de ordine împotriva manifestanților pașnici la protestul din 10 august 2018 l-au acuzat de lipsă de imparțialitate pe procurorul care a deschis dosarul, pe magistratul militar Bogdan Pîrlog, încercând să acrediteze ideea că acesta s-ar fi aflat de partea demonstranților, nu a autorităților.Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim adjunct al şefului Jandarmeriei Române, sunt încă judecați în procedura de cameră preliminară în Dosarul 10 August,, pentru abuz în serviciu. Tribunalul Militar București a respins pe data de 26 iunie 2024 cererile și excepțiile invocate de cei trei ofițeri din conducerea Jandarmeriei și a dispus începerea judecății.Soluția a fost contestată la Curtea Militară de Apel București, unde un prim termen a fost fixat pentru data de 19 septembrie 2024. Primele scenarii pentru calea ferată de mare viteză București-Budapesta. Pe unde pot trece trenurile cu peste 200 km/h și care sunt costurile estimate- HARTĂ (HotNews)Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, proiect convenit luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va avea nevoie de un studiu de fezabilitate, dar experții din Ministerul Transporturilor au făcut deja o analiză preliminară și au identificat două scenarii.Un posibil traseu va lega București de Epsicopia Oradei, iar costurile estimate sunt de 17 miliarde de euro.

Top 50 companii românești, în funcție de cifra de afaceri, include o treime din firme care fac producție industrială, iar restul sunt comercianți în diverse domenii. Ponderea industriei în PIB este mai mică decât ponderea companiilor industriale în top 50. Site-ul termene.ro a publicat clasamentul celor mai mari companii românești. Ierarhia are un criteriu simplu și anume cifra de afaceri înregistrată anul trecut. Clasamentul nu se încurcă în prea multe criterii, ci folosește doar unul singur și anume cifra de afaceri, ceea ce îi oferă avantajul simplității, dar și dezavantajul unei simplificări excesive într-o economie complexă.Așadar, site-ul termene.ro realizează un clasament al primelor companii românești în funcție de cifra de afaceri. Trebuie făcută precizarea că prin companii românești înțelegem companii cu capital autohton sau străin, înregistrate în țară.Ce atrage atenția? Că în top 50 sunt companii din domenii limitate ca număr care activează pe piața românească. Primul exemplu este chiar sectorul comercial. Astfel, marile rețele comerciale nu lipsesc din top. Se află acolo, pe diverse poziții, toate mărcile care se pot vedea la tot pasul în marile orașe. Este vorba, în ordinea din clasament, despre Lidl, Kaufland, Profi, Carrefour, Metro, Mega Image, Rewe, adică Penny, Auchan și Selgros. Desigur, între companiile de comerț diferă cifra de afaceri și profitul.Prezența atât de numeroasă în top 50 a companiilor din sectorul de retail ne arată cât de importantă este miza aprovizionării cu produse românești a marilor rețele comerciale față de produsele de import care contribuie la creșterea deficitului balanței comerciale. Bineînțeles, nu pledăm pentru o legislație care să impună supermarketurilor să preia un procentaj anume al produselor locale, ci pentru o colaborare comercială corectă între marile rețele și producătorii local din sectorul agro-alimentar.Dar, nu doar marile rețele comerciale sunt prezente în top 50. Paleta companiilor din comerț este mult mai largă. De exemplu, în clasament se află companiile distribuitoare din sectorul petrolier, există și un mare retailer român din domeniul bricolajului, dar și un mare magazin online, precum eMAg, sau un brand care este cunoscut pentru vânzarea de materiale electrocasnice și anume Altex.Din top 50 nu lipsesc nici traderii de produse agricole. Este o prezență firească, dacă ne gândim că România este un mare producător și un mare exportator de materii prime agricole. Iar exportatorii nu sunt nimeni alții decât companiile străine specializate în comerțul cu produse agricole, care cumpără de la fermierii români și vând mai departe pe piețele internaționale. Firmele cu acest profil aflate în top 50 sunt Ameropa din Elveția, Cargill sau Viterra care vine cu un acționar înregistrat în Țările de Jos.Întrebarea este: câte companii din top 50 sunt producători și nu doar comercianți? Răspunsul este că există 17 firme producătoare din cele 50. Sunt trei în industria auto, Renault și Ford plus trei companii care fabrică piese auto sau echipamente electrice pentru autovehicule; sunt apoi două companii din sectorul petrolier, OMV Petrom și Rompetrol plus încă patru din domeniul energetic, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Complexul Energetic Oltenia. Mai apar trei concurenți de pe piața de telecomunicații și trei producători de anvelope, Michelin, Continental și Pirelli.În total, 17 companii din 50, aproape o treime sunt din sectorul de producție, din industrie, restul de două treimi activează în zona comercială. Desigur, toate domeniile pot fi considerate importante în mod egal și au un rol în economie. Am ținut să fac această departajare a companiilor de producție, pentru că se aude de prea multe ori că România nu mai are firme care să aibă producție industrială, ci doar comerț. Top 50 nu confirmă această legendă urbană. Poate că nu sunt multe firme industriale, dar sunt.

Ecourile participării Tricolorilor la turneul final al Campionatului European de fotbal nu s-au stins și mulți se întreabă: cu ce rămânem? Despre fotbal se pot discuta multe, dar cel puțin să nu rămânem cu imagini false. Cum ar fi cea legată de banderola purtată de căpitanul echipei naționale, Nicolae Stanciu. O postare pe Facebook, care s-a viralizat susține că jucătorul ar fi fost obligat de UEFA să poarte o banderolă cu însemnele steagului LGBTQIA+, în semn de recunoaștere a minorităților sexuale. Postarea mai susține și că fotbalistul român ar fi refuzat această propunere, purtând, în schimb, o banderolă cu inscripția ”RESPECT”.Postarea, fără a indica vreo sursă credibilă, este falsă.Contactate de Factual.ro, Federația Română de Fotbal (FRF) și UEFA au catalogat informația ca fiind un fake news. FRF menționează că singura banderolă acceptată de forul continental este cea simplă sau cea oferită de UEFA în cadrul unei campanii, precum cea cu textul „RESPECT”, purtată și de Nicolae Stanciu la Euro 2024.Sigur, astfel de minciuni nu sunt minciuni pur și simplu, ele se agață de un sâmbure de adevăr.Iar adevărul este că la ediția din 2021 a Campionatului European de Fotbal,  portarul Manuel Neuer, căpitanul Germaniei, a purtat , de mai multe ori în cadrul turneului, o banderolă în forma steagului comunității Queer. La acel moment, UEFA a lansat o investigație, privind o posibilă afișare a unor simboluri politice, lucru interzis de forul continental. Portarul nu a fost, în cele din urmă, sancționat, considerându-se că a purtat un simbol al diversității.Dar înainte de Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar, din anul 2022, FIFA a interzis afișarea căpitanilor cu banderole ce conțin însemnele minorităților sexuale. Revenind așadar la povestea banderolei care i-ar fi fost impusă căpitanului echipei României, nici vorbă de așa ceva – dimpotrivă, jucătorii care au purtat-o în trecut au fost determinați să renunțe.Ca în celebra întrebare de la Radio Ereven: este adervărat că Ivan Ivanovici a primit din partea Partidului o mașină Pobeda? Da, doar că nu era mașină ci era ceas și nu i s-a dat, i s-a furat.Astfel de postări, care devin foarte repede virale, nu sunt nevinovate. UEFA este o instituție europeană - chiar dacă nu are nimic în comun cu Uniunea Europeană, la fel ca și Eurovision, ca să ne amintim de un subiect care a făcut valuri destul de recent.Cei care răspândesc astfel de falsuri acreditează ideea că instituțiile europene, oricare ar fi ele, încearcă să impună o așa-zisă ”ideologie LGBT”. Este una dintre ideile cu care propaganda rusă încearcă să divizeze opinia publică din Europa.În realitate, o asemenea ideologie nu există și, evident, nimeni nu vrea s-o impună. Iar dacă instituțiile UE acționează în vreun fel, este vorba doar despre a promova non-discriminarea. Restul sunt minciuni. Precum cea legată de banderola căpitanului echipei României.

Două decizii majore pe agenda CSAT: sistemul Patriot pentru Ucraina și candidatura lui Iohannis la șefia NATO (HotNews.ro) - România cere NATO mai multe trupe. Dar, de doi ani, nu construiește podul pe care militarii să-și aducă tancurile (Europa Liberă) - NTERVIU. Adriana Mureșan, șoferița de camion care salvează românii ajunși în situații disperate: „Sunt momiți pe TikTok și Facebook cu locuri de muncă și apoi ajung sclavi” (Libertatea) Două decizii majore pe agenda CSAT: sistemul Patriot pentru Ucraina și candidatura lui Iohannis la șefia NATO (HotNews.ro)Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se reunește joi pentru a lua o decizie privind un eventual transfer al unui sistem de rachete Patriot către Ucraina. Totodată, Klaus Iohannis îi va informa pe membrii Consiliului cu privire la candidatura sa la postul de secretar general al NATO, în condițiile în care Mark Rutte a obținut susținerea tuturor celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice.Președintele Klaus Iohannis a convocat, pe 11 iunie, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru ziua de joi, ora 13.Decizia privind un eventual transfer al sistemului Patriot către Ucraina trebuie luată înaintea Summitului NATO din luna iulie, de la care Ucraina are așteptări mari legate de asistența militară oferită de către Occident.Eventualul transfer va fi decis pe baza unui raport al Ministerului Apărării Naționale privind oportunitatea acestui transfer. Potrivit Digi24, concluzia raportului MApN ar fi că România nu ar trebui să transfere sistemul de rachete, concluzie luată după discuții cu generali ai armatei.Raportul susține că există riscul ca România să nu mai primească înapoi sistemul transferat pe un teatru de război în care artileria și aviația rusă atacă frecvent pozițiile și instalațiile militare ucrainene.România a comandat în SUA șapte sisteme Patriot, pentru 4 miliarde de dolari, iar până acum au fost furnizate doar patru dintre acestea. Doar două sunt operaționale în acest moment, al treilea putând fi utilizat de la sfârșitul anului, iar al patrulea la începutul lui 2025, notează HotNews.ro. România cere NATO mai multe trupe. Dar, de doi ani, nu construiește podul pe care militarii să-și aducă tancurile (Europa Liberă)Acum, în România sunt aproximativ 5.500 de militari străini din țări NATO.Cei mai mulți militari staționați în România sunt forțe americane, aproximativ 4.000 de persoane, dislocate în baza unei înțelegeri directe între România și Statele Unite ale Americii.Restul, de aproximativ 1.500 de militari, sunt în mare parte francezi.În ultimii doi ani, Guvernul Franței a investit la Cincu peste 80 de milioane de euro.Vechea bază, înființată în 1919, s-a extins acum pe mai multe dealuri din jurul vechii unități de la Cincu.Militarii francezi au construit împreună cu alți aliați, inclusiv din România, zeci de clădiri noi: poligoane, unități pentru instruire, cazare, de hrănire a militarilor și a civililor care lucrează la Cincu, precum și depozite de muniție ori parcări.Lideri ai NATO cer României de peste doi ani să construiască un pod județean pe care să aducă, într-un timp mai scurt, tancurile cu care să apere teritoriul național.Ministerul Transporturilor susține că responsabil de construirea podului peste râul Olt, de la Voila, județul Brașov, este Consiliul Județean. Președintele Consiliului Județean spune că la toamnă, podul de care au nevoie militarii va fi gata, mai scrie Europa Liberă. De ce se ceartă pe data prezidențialelor. Cine face cinste? (SpotMedia)Subiectul este pe cât de tensionat pe atât de ridicol.În martie, dnii Ciolacu și Ciucă au anunțat umăr la umăr și glas lângă glas noul calendar electoral, cu prezidențialele în septembrie. Dl Ciucă a explicat personal rațiunile politice ale acestei decizii: să nu se suprapună prezidențialele cu alegerile generale și astfel românii să înțeleagă „pentru ce se face campanie” electorală, să fie mai mult timp pentru predarea mandatului între președinți. Când au decis calendarul, începând cu comasarea, prezidențiale în septembrie și parlamentarele în decembrie, cele două partide aveau în plan să meargă cu listă și candidați comuni de la un capăt la altul.Atunci liberalilor nu numai că le-a convenit aranjamentul, dar au făcut presiuni imense pentru el, deoarece lista comună și comasarea locale cu europarlamentare, reprezentau singura salvare în fața spectrului unui rezultat foarte prost, cu 1 în față.Acum însă, le-a venit inima la loc, dar le-a plecat cuvântul dat.Grație comasării și listei comune, scorul nu e chiar așa de rău, deci se gândesc că turarea mașinăriei de partid la maximum l-ar putea împinge pe dl Ciucă în turul al doilea unde, în mod tradițional, votul antiPSD e mai mare decât cel proPSD (nu e nicio dreapta vs stânga).Marcel Ciolacu nu poate accepta, nu doar pentru că septembrie îl avantajează cel mai mult, ci și pentru că până în noiembrie are timp și Mircea Geoană să se organizeze mai bine, scrie jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu.  NTERVIU. Adriana Mureșan, șoferița de camion care salvează românii ajunși în situații disperate: „Sunt momiți pe TikTok și Facebook cu locuri de muncă și apoi ajung sclavi” (Libertatea)Adriana Mureșan, o clujeancă stabilită de două decenii în Spania, a reușit să formeze o comunitate online de peste 14.000 de voluntari români activi, gata să sară în ajutorul conaționalilor lor aflați în situații dificile de viață departe de țara lor natală. „Voluntari în Europa” este grupul de Facebook care oferă asistență românilor deveniți victime ale abuzurilor instituțiilor statului în care se află, ale rețelelor de traficanți sau pur și simplu aflați în necaz. Înființat în 2019 dintr-o nevoie particulară – ajutor pentru șoferii români de camion care doreau să meargă să voteze la alegerile pentru Parlamentul European – grupul „Voluntari în Europa” cu pagina de Facebook Ro Omenia a adunat astăzi peste 147.000 de membri și are deja mai multe divizii dedicate celor mai frecvente situații: dispariții, violența domestică, trafic de persoane, asistență rutieră etc. În cei cinci ani de la înființare, grupul de voluntari coordonați de Adriana Mureșan s-a implicat în sute de cazuri grave, salvând români ținuți în sclavie, în condiții mizere și fără acte, în ferme din Europa, tinere căzute în capcana proxeneților, copii preluați de autorități în mod abuziv din brațele părinților acuzați pe nedrept de rele tratamente, și chiar a ajutat o româncă să evadeze la propriu împreună cu copiii ei dintr-o țară arabă, unde era maltratată de soțul egiptean. Citiți interviul în Libertatea.

Cum a ajuns Klaus Iohannis aliat de conjunctură cu Viktor Orban, calul troian al Rusiei în NATO (G4Media) - Bugetele de Apărare ale statelor NATO, la 10 ani de la anexarea Crimeii: cum își administrează aliații cheltuielile. Polonia – campioană, România – peste țintă (CursDeGuvernare) - Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023 (PressHub) Provocarea și efectul Lasconi. Game changer (SpotMedia)Elena Lasconi ar putea fi un autentic “game changer”al viitoarelor alegeri prezidențiale, pentru că va aduce un element care lipsea în ecuația de până acum.În primul rând, esențial, naturalețe, comentează pe pagina Spotmedia jurnalista Ioana Ene Dogioiu. Este un model complet diferit de imaginea politrucului plat, tern, alunecos care populează scena politică actuală, care vorbește lemnos, prețios, arogant. Știe și îi place să comunice, are carismă, energie și o doză destul de mare de curaj.Se pricepe dna Lasconi la politică externă, apărare, securitate, diplomație? Nu avem de unde ști, cel mai probabil că nu la nivelul cerut de funcția prezidențială, dar mă tem că există o mare masă de români care nu au la vot alt criteriu decât cel emoțional.În noiembrie, Elena Lasconi era măsurată de INSCOP la 10% și de atunci câte nu s-au întâmplat în România.E deocamdată greu de anticipat dacă dna Lasconi are o șansă reală să câștige cursa prezidențială. Sunt încă multe de calculat și analizat pentru o asemenea afirmație. Dar unele efecte politice sunt deja previzibile.Șansa unei finale cu George Simion, râvnită mai ales de Marcel Ciolacu, devine și mai slabă. În egală măsură, șansa lui Nicolae Ciucă să ajungă în finală se diminuează cât timp încă din noiembrie aproape o cincime din electoratul liberal declara, potrivit INSCOP, că ar prefera-o pe dna Lasconi. Cum a ajuns Klaus Iohannis aliat de conjunctură cu Viktor Orban, calul troian al Rusiei în NATO (G4Media)Președintele Klaus Iohannis a rămas fără nici un susținător în cursa pentru șefia NATO după ce Ungaria și Slovacia au anunțat că îl susțin pe Mark Rutte. Redactorul șef G4Media, jurnalistul Cristian Pantazi, consideră că e foarte posibil ca între Klaus Iohannis și Viktor Orban să nu fi existat o înțelegere expresă, ci fiecare să-și fi jucat propriul joc politic. Dar fie că a fost involuntară sau nu, asocierea președintelui României cu marioneta lui Putin e o eroare politică. Următoarele săptămâni ne vor arăta dacă Iohannis și-a securizat un post în UE, eventual foarte bine plătit, în urma jocului făcut la NATO. Și dacă a meritat să tacă în fața unui Orban care a făcut ce a vrut prin Transilvania.PS: De remarcat opacitatea totală a modului în care președintele Iohannis și-a negociat funcția. În timp ce alți lideri au spus public ce obiective de negociere au avut, Iohannis a respins orice întrebare a presei pe această temă. Așa se încheie mandatul celui mai netransparent președinte al României din ultimele două decenii. Bugetele de Apărare ale statelor NATO, la 10 ani de la anexarea Crimeii: cum își administrează aliații cheltuielile. Polonia – campioană, România – peste țintă (CursDeGuvernare)Un număr record de 23 de țări NATO (din 32 de membri ai Alianței) vor atinge în 2024 ținta de 2% de cheltuieli pentru apărare, potrivit celor mai recente statistici NATO publicate luni seara.România se află în grupul celor 23, cu cheltuieli estimate la 2,2% din PIB, dar aproape jumătate din acești bani (43,3%, mai exact) se duc pe cheltuieli de personal.Restul cheltuielilor sunt repartizate astfel:15% operațiuni, întreținere echipamente și alte cheltuieli10,9% cheltuieli cu infrastructura30,8% echipamente majore, inclusiv cheltuieli de cercetare/dezvoltare.Integral pe pagina CursDeGuvernare. Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023 (PressHub)Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023. Alte peste 10.000 de tinere cu vârsta între 15 și 19 ani au devenit mame anul trecut. 13.736 de nou-născuți au fost aduși pe lume de către mame din această categorie de vârstă.În peste 20% dintre cazuri, tânăra se afla deja la cel de al doilea copil. Tot în acest interval de vârstă, au existat 80 de mame care dădeau naștere la cel de al patrulea bebeluș.În total, în România s-au născut 155.418 de copii în anul anterior. Astfel, aproape 10% dintre aceștia provin din situații în care mama are cel mult 19 ani.Ce face Ministerul Sănătății?MS susține că tema sănătății reproducerii este considerată drept o prioritate, astfel fiind introdusă pe calendarul anual al campaniilor și activităților de informare.Ministerul Sănătății a mai declarat pentru PRESShub că metodologia prevede ca primă acțiune este realizarea unei analize de situație pe baza căreia să se stabilească populația țintă, grupurile populaționale prioritare, mesajele principale din campanie, exemple de acțiuni recomandate spre implementare la nivel județean.

Ca să afli dacă o idee este bună, trebuie să o pui în practică. Cu riscul de a eșua sau de a te face de râs. E, noi aici avem o problemă foarte mare. Ție cât de teamă îți este e eșec?

Există acest paradox: sărbătorim evenimente frumoase din viețile noastre cu un sedativ. Alcoolul este un sedativ. Nu vi se pare ciudat? În episodul 202 din podcastul #VoceaNației, vom continua să explorăm subiectul adicțiilor, pentru că apare des această întrebare: cum scăpăm de dependențe?

Tinerii își pun această problemă: Cum să își găsească sensul? Sensul nu este o stare la care ai ajuns și gata, acolo se termină tot. Nu e, deci, o destinație. Sensul e ceva ce construim în fiecare zi și nu arată la fel pentru toți. Fiecare dintre noi trebuie să se autoanalizeze și să se înțeleagă pentru a fi mai aproape de el. Despre asta vorbim în episodul 203 din podcastul Vocea Nației. Plus un truc în ceea ce privește găsirea sensului în viață.

Dacă lăsăm tot timpul un algoritm să intervină între noi, lumea va arăta așa cum arată azi. De fapt, va arăta din ce în ce mai rău. Și e de urmărit felul în care algoritmul va începe să intre în democrație.

În lumea asta atât de interconectată, suntem rezultatul mediilor în care trăim, medii asupra cărora avem prea puțină influență. Liberul arbitru poate să pară o iluzie în fața acestor mecanisme și sisteme care ne guvernează viețile și în fața cărora ne simțim mult prea mici. Robert Sapolsky are un discurs mult mai dur când vine vorba despre liberul arbitru. Discursul lui nu se bazează pe opinii, ci pe ani întregi de cercetare în care a încercat să înțeleagă cum funcționăm noi, oamenii, cum luăm decizii și de ce facem ceea ce facem.

Îi dai copilului acces la tot ce se poate? Sau îl ții departe de orice ecran măcar până la o anumită vârstă? Cum gestionezi situația în care toți ceilalți au acces la internet și doar el nu are? Îi faci bine având grijă de creierul lui sau riști să-l faci să ajungă un neadaptat al vremurilor? E complicat, nu e o decizie ușoară și există studii, opinii, autori și argumente care să susțină orice alegere.

O lume mai bună este posibilă. Însă va trebui să recunoaștem că progresul nu apare pur și simplu, ci că are nevoie să fie direcționat.

Foarte mulți dintre voi ați întrebat în ultima perioadă cum să faceți ca să identificați știrile false. Cum să faceți ca să vă informați corect. Credem că e un subiect foarte important în contextul acestui an și ne-am gândit să atingem azi, la Vocea Nației, o parte din această problemă.

Astăzi, la Vocea Nației, vorbim despre creșterea economică. Dragoș Pătraru crede că am putea să începem să refuzăm să participăm la cultul creșterii economice. Să refuzăm să mai susținem frenezia asta care ne spune că, dacă economia crește, lucrurile stau bine. Și că dacă economia se contractă, situația nu-i așa grozavă.  Trăim într-o epocă a furiei la care a contribuit într-o mare măsură și ideea asta. Nu poți să vii să le spui oamenilor că țara o duce bine, uite, avem creștere, dacă salariile lor nu reflectă asta, dacă puterea de cumpărare nu reflectă asta.

Am adunat pentru ediția de azi nouă sfaturi simple care îi pot ajuta pe tineri să navigheze prin ce înseamnă în perioada asta educație, școală și învățare. Sper să-i inspire în egală măsură și pe părinți, să-i ajute să vadă lucrurile și dintr-o altă perspectivă, ceea ce destul de puțini reușesc. Nu o să fie un episod lung, pentru că aș vrea să-l ascultați pe tot și să-l dați mai departe oricui simțiți că ar avea nevoie. Așadar, să începem.

Sfatul lui Dragoș Pătraru pentru toți tinerii: încercați să vă analizați stilul de viață. Cât timp petreceți pe platforme? Unde vă lăsați atenția când stați în mediul online? Învățați de acolo ceva care să vă crească bunăstarea, puterea de negociere în viața reală? Pentru că platformele pot fi un instrument util.

Trăim acum în ceea ce s-ar putea numi era „Omului Consumator”. Dacă vrem să evităm toate dezastrele care urmează, trebuie să trecem de la era Omului Consumator la cea a „Omului Cetățean”. Încep să cred tot mai des că lucrurile se vor schimba de jos în sus, nu de sus în jos. Schimbarea nu va veni nici de la guverne, nici de la corporații. Viitorul se construiește de acei câțiva oameni, de cetățeni care fac bucățica lor de treabă.

„Faptul că nu înțelegem cum funcționează foarte multe lucruri din jurul nostru nu înseamnă neapărat că suntem ignoranți. Ci doar că suferim cu toții de aceste iluzii ale cunoașterii, deși, în realitate, înțelegerea noastră este insuficientă. Poate că o să ziceți că nu aveți nevoie să știți prea multe lucruri. Că tot ceea ce știți deja este suficient ca să luați decizii bune și ca să vă descurcați în viață. E adevărat că e imposibil să știm tot. Și, dacă vrem să rămânem întregi la mansardă, nici măcar nu ar trebui să încercăm să înțelegem chiar tot. Dar asta ar trebui să vină la pachet cu recunoașterea faptului că avem nevoie de mai multă modestie intelectuală. Avem nevoie să recunoaștem atunci când nu știm ceva și să ne temperăm opiniile.”

În ultimii ani, oamenii au un profund sentiment de dezamăgire. Guvernele și instituțiile pe care le avem în prezent, peste tot în lume, par complet nepregătite să se ocupe de problemele importante ale acestei perioade. În prezent, oamenii sunt mai motivați să voteze mânați de teama crizelor din trecut decât de speranța pentru un viitor mai bun. Grijile economice sunt puse față în față cu grijile legate de urgența climatică. Cu alte cuvinte, grijile pentru sfârșitul lunii versus grijile pentru sfârșitul lumii. Nu?

„«Cum să nu faci nimic» nu este un îndemn la pasivitate sau ignoranță. Din contră, e un îndemn la direcționarea atenției, cu intenție, către subiectele importante. E un îndemn la abținere în fața surselor care îți fură atenția fără ca măcar să-ți dai seama. […] Odell propune să refuzăm ideea de productivitate în favoarea ascultării și observării. Cu alte cuvinte, să refuzăm ideea de creștere continuă, care s-a infiltrat în toate aspectele vieții noastre și, așa cum spuneam data trecută, să căutăm în schimb maturizarea, nu creșterea. Să ne bucurăm de locurile în care ne aflăm, să le ascultăm și să le observăm.”

„Daniel Pink spune în cartea «Când» că începuturile contează. Că avem nevoie de aceste momente de «restart», avem nevoie să marcăm într-un fel trecerea timpului. Dacă nu am avea zile de naștere, dacă nu am marca majorate și tot felul de alte evenimente din viețile noastre, nu ne-am mobiliza să facem lucruri, ne-am seta mai rar obiective și le-am îndeplini mai greu. Și, până la urmă, într-o lume în care totul este despre muncă, poate că avem nevoie de astfel de momente, de astfel de zile în care ne deconectăm complet și apoi deschidem un caiet nou și scriem «pe curat».  Așa că, pentru cei ce vor să facă acest exercițiu și să înceapă un caiet nou, m-am gândit să vă ajut azi, la acest prim episod din an, cu nouă idei care pot fi integrate ușor în planurile voastre și care vă pot ajuta să vă faceți următoarele 12 luni din viață mai bune.  Am pus intenționat nouă idei, pentru că aș vrea ca a zecea să vină de la voi, în comentarii. Să ne spuneți cu ce planuri de mai bine ați intrat în noul an.”

„Sper că toate episoadele din acest sezon v-au fost utile și sper să reveniți la ele ori de câte ori simțiți că vă sunteți suficienți. Să reveniți la ele și să vă amintiți că aveți nevoie de oameni în jurul vostru, că nu puteți face nimic de unii singuri și că cea mai importantă infrastructură astăzi este infrastructura umană. Iar cea mai bună investiție este investiția socială.”

„Există tot acest zgomot în jurul nostru care ne spune ce ar trebui să facem și cum ar trebui să arătăm. Iar ceea ce ne place și ne dorim noi cu adevărat rămâne undeva îngropat adânc. Despre cum scoatem acel ceva la lumină și cum îl transformăm în ceva bun vorbește Greene în cartea asta. […] Problema e că am ajuns să echivalăm inteligența și abilitățile cognitive cu succesul și reușita într-un domeniu. Dar, de foarte multe ori, cei ce sunt «maeștri» sunt cei ce au o calitate emoțională, nu una intelectuală. Emoția ajunge să facă diferența dintre maeștri și cei ce lucrează pur și simplu la un loc de muncă.”

„Am găsit o carte care pune bazele unui cadru conceptual foarte ușor de înțeles când vine vorba despre ce înseamnă o viață bună. Se numește chiar așa, «Cum să trăiești o viață bună», și e scrisă de Jonathan Fields. Și, deși am mai vorbit despre cărți similare – sunt foarte multe, o să revin la asta –, la Fields am găsit o idee nouă, care poate să fie utilă pentru că îți rămâne foarte ușor în minte. [...] Vă povestesc despre toate cele trei găleți, iar la final vă spun care e cel mai important lucru de reținut despre ele. Pentru că există trei legi universale ale găleților, pe care trebuie să le aflați și să le puneți în aplicare pentru o viață bună. O să vă placă!”

„Una dintre lecții este următoarea: fii ambițios pentru tine însuți. Ce înseamnă asta? Înseamnă să devii cea mai bună versiune a ta. Pentru că fericirea nu vine din bani, faimă sau statut. Ci dintr-o viață trăită așa cum trebuie. Apoi, fii ambițios pentru lumea întreagă. Asta înseamnă să privești dincolo de tine și de propria ta fericire și să te întrebi dacă vrei să oferi lumii mai mult decât primești. Iar asta nu trebuie să însemne că fondezi o organizație, că dezvolți cine știe ce tehnologie nouă, că salvezi democrația și așa mai departe, ci pot fi lucruri la scară mult mai mică: să construiești relații mai bune cu cei din jur, să-ți reiei studiile, să inițiezi sau să te implici într-un proiect creativ, să faci voluntariat, să inițiezi un proiect comunitar cu vecinii tăi. Aceste două tipuri de ambiții se amplifică reciproc. Iar când ele se combină, obții ceea ce autorul numește un «obiectiv care să merite».”

„Eu am bâjbâit mult în zona asta, căutând o soluție, fără să știu pentru mult timp că trebuie doar să încerc să îmi schimb atitudinea față de mine. Și primul pas aici a fost să accept cine sunt. Să-mi accept limitele și să fiu împăcat cu mine, fără să renunț la a fi curios. Apoi, să găsesc puterea de a înțelege că eu nu sunt problemele pe care le am. Să nu mă mai identific eu ca om cu o anumită problemă. Că e nevoie de spațiu între ceea ce sunt și diverse perioade pe care le traversez în viață. Să devin, astfel, din propriul dușman, cel mai de nădejde aliat al meu. Când gândești așa, nu te mai lași definit și condus de suferința ta, de problemele tale, de perioadele mai grele pe care le traversezi.”

„Așa că nu poți să faci astfel de afirmații atât de lejer. Să spui că 22 de oameni dintr-o sută de participanți într-un studiu s-au sinucis e o afirmație uriașă, care trebuie probată pe loc. Nu zice nimeni că, deși avem toate regulile astea, așa ceva nu s-ar putea întâmpla. Dar, într-o lume în care așa ceva nu s-a întâmplat până acum, trebuie să probezi o astfel de grozăvie. Apoi, cum adică experiment făcut în Suedia și Canada pe o sută de oameni? S-au înțeles cele două state să facă un experiment comun? Sau cum? E o încâlceală de cuvinte acolo, e vorba de un studiu în Canada și de altul în Suedia? Nu se înțelege. Sau poate tocmai asta e ideea, să nu se înțeleagă?”

Un episod ca un semnal de alarmă pentru cele patru rânduri de alegeri care urmează. Povestim despre: - Cum stă România la capitolul siguranță în trafic pentru copii. Prost. Foarte prost. - Măsura de creștere a natalității: prioritatea la casele supermarketurilor. - Părinții-taximetriști. ___ Server Config: https://www.server-config.ro/outlet ___ Raport cu privire la siguranța pe șosele în UE: https://road-safety.transport.ec.europa.eu/system/files/2022-08/ff_children_20220706.pdf ___ Recomandări: Not Just Bikes - https://www.youtube.com/@NotJustBikes Mâncarea și telefonul. Cum le distrugem atenția copiilor | Vocea Nației #194 - https://www.youtube.com/watch?v=1_O1WXYr0Ts Elogiul plictiselii. De ce e important să-ți lași mintea să rătăcească | Vocea Nației #195 - https://www.youtube.com/watch?v=Qia_ycBtSyY&t=2s Alexandru Solomon. Arsenie, ortodoxie, OZN-uri. Găleți de ură și gândire liberă. Ciorbele și filmul - https://www.youtube.com/watch?v=YzK8eKVbiuw ___ Poți comanda cartea Atenție cu intenție de aici: https://bookzone.ro/carte/atentie-cu-intentie-bkz

Sărbătorim 200 de episoade de podcast! Fă-ne un cadou și cumpără-ți culegerea de eseuri cu cele mai bune idei discutate în sezonul 2021-2022 la Vocea Nației. O găsești aici: https://bookzone.ro/carte/atentie-cu-intentie-bkz În acest episod aniversar povestim despre cum vrea YouTube să modifice conținutul pe care-l vezi aici. Ne amintim că pe rețele nu suntem cetățeni și nu avem drepturi. Iar la final, o pledoarie. ___ Cărți menționate: The Chaos Machine – Max Fischer The Power of One – Frances Haugen ___ Best Buy Server Config: https://www.server-config.ro/workstation-refurbished/1324-workstation-hp-z440-intel-hexa-core-xeon-e5-1650-v4-360ghz-32gb-ddr4-ecc-500gb-ssd-nvidia-quadro-m4000-garantie-3-ani.html Articol YouTube: https://blog.youtube/inside-youtube/a-long-term-vision-for-medical-misinformation-policies/ Starea Sănătății: Energizantele, o mizerie. Medicii confirmă. De ce nu sunt interzise?: https://www.youtube.com/watch?v=jjs01JFDbMQ

Podcastul Vocea Nației a crescut mare și a publicat o carte. Dacă vrei să-i faci un cadou la aniversarea celor (imediat) 200 de episoade, comandă cartea: https://bookzone.ro/carte/atentie-cu-intentie-bkz În episodul 199 povestim despre pușcărie. Pardon, școală! Despre orarul copiilor. Despre cum le distruge școala dorința de învățare. Și despre cele opt competențe de care copiii au nevoie ca să navigheze cu succes prin viață. ___ Cartea „Atenție cu intentie” este disponibilă pe bookzone.ro: http://bkz.ro/lansare-atentie-cu-intentie-bkz ___ Cărți recomandate: Liber să înveți – Peter Gray ___ Starea Sănătății: E simplu, e dovedit: copiii care fac mișcare învață mai bine și mai ușor | Starea Sănătății S4E4 - https://youtu.be/yx7H4q_jEL4 ___ Server Config: https://www.server-config.ro

Începem un nou sezon de podcast. Vocea nației a crescut mare și are o carte: https://bookzone.ro/carte/atentie-cu-intentie-bkz În episodul 198 povestim despre atenția ta, care seamănă cu cele mai bune locuri la un meci din playoffs în NBA, despre diete informaționale, despre rolul jurnalismului și, bineînțeles, despre cartea Atenție cu intenție. ___ Cartea „Atenție cu intentie” este disponibilă pe bookzone.ro: https://bookzone.ro/carte/atentie-cu-intentie-bkz ___ Cărți menționate: - „Atenție cu intenție” – Dragoș Pătraru - „What the fact?” – Seema Yasmin - „Mintea Moralistă” – Jonathan Haidt ___ Linkuri: - Teaching Guide: https://seemayasmin.com/wp-content/uploads/2023/02/WTF-Teaching-Guid.pdf - Mircea Miclea: Secretul succesului, România eșuată, OM vs. AI, definiția profesorului, nelibertate - https://www.youtube.com/watch?v=JVxyYMk6vj8&t=0s - Psihoterapeuta Raluca Anton – Cum să avem sens. Cum rămâi sănătos în lumea de azi. Unde ne grăbim? - https://www.youtube.com/watch?v=yemgfScnHyU&t=0s - Pătraru & Aluziva. Sindromul salvatorului. Responsabilitate. Comunitate. Viața ca mamă și influencer - https://www.youtube.com/watch?v=8bvtg3udIrg&t=0s - Starea Sănătății: https://www.youtube.com/@StareaSanatatii - Server Config: https://www.server-config.ro/

Vedem mii de reclame în fiecare zi. Câte dintre ele ne ajută să luăm decizii mai bune și câte sunt manipulare? Povestim mai multe la podcastul Vocea Nației, cu Dragoș Pătraru. -- Cărți menționate: Less is More – Jason Hickel -- Server Config Outlet: https://www.server-config.ro/outlet Refurbished vs. second-hand: https://www.server-config.ro/content/6-refurbished-vs-second-hand

Dragoș Pătraru: „Pe măsură ce am documentat drumul meu și al altora și pe măsură ce am citit și i-am ascultat pe specialiști vorbind despre asta, am ajuns să cred că formula fericirii poate arăta cu totul altfel.” Povestim mai multe despre Avantajul fericirii, la podcastul Vocea Nației, cu Dragoș Pătraru. ___ Cărți menționate: Avantajul fericirii – Shawn Achor ___ Server Config: https://www.server-config.ro/ ___ Ceaiul Nației: https://www.stareanatiei.ro/magazin/ ___ Vocea Nației #168: Schimbă-ți creierul! Evoluează! https://www.youtube.com/watch?v=FR-qlZ3LyJQ&t=2s

Creierul muncește constant. În timp ce citești descrierea asta pe un ecran, creierul tău supraveghează activitatea a sute de mușchi din corp, gestionează hormonii, digeră mâncarea, luptă cu bolile. Chiar și atunci când doarme, creierul tău tot mai face ceva: sortează amintiri, face curățenie, îndepărtează lucrurile inutile și ne ajută să le reținem pe cele care ne ajută mai departe în viață. Nu putem controla toate aceste procese. Dar există un lucru pe care l-am putea totuși face. De dragul creierului nostru ne-am putea plictisi din când în când. Povestim mai multe despre plictiseala la Vocea Nației, cu Dragoș Pătraru. ___ Promoții Server Config: https://www.server-config.ro/reduceri-de-pret

Așa cum de fiecare dată când lași telefonul jos, o echipă întreagă de oameni lucrează ca să te facă să pui din nou mâna pe el, tot așa, de fiecare dată când decizi să începi să mănânci sănătos, o echipă de oameni care fac marketing încearcă să te facă să rămâi la alimente procesate și pline de zahăr. Despre legătura dintre alimentație și atenție povestește Dragoș la Vocea Nației. ___ Dependența de nicotină și spălarea pe creier: - https://www.youtube.com/watch?v=I0XzHEZcf30&t=3s ___ Starea Sănătății: Dulciuri la micul dejun - https://www.youtube.com/watch?v=Gdbx0IH1QeA&t=856s ___ Ceva cu Reclame. Atomica de zahăr și topul băuturilo care dăunează grav sănătății - https://www.youtube.com/watch?v=wOelk8_fzjI&t=0s ___ Server Config: https://www.server-config.ro/