Podcasts about lituania

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

I protagonisti di questo episodio di "Pillole di Eurovision" sono i Katarsis, in gara per la Lituania all'Eurovision Song Contest 2025 con il brano "Tavo akys".Iscriviti alla nostra lega del Fantaeurovision "Pillole di Basilea" a questo link: https://fantaeurovision.com/league?id=68128769afcb6b66615cc4f5Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/pillole-di--4800610/support.

Seguimos analizando las canciones de Eurovisión 2025 Hoy hablamos de:LITUANIA Katarsis «Tavo akys»MALTA Miriana Conte «Serving»DINAMARCA Sissal«Hallucination»CHEQUIA Adonxs «Kiss Kiss Goodbye»LUXEMBURGO Laura Thorn «La poupée monte le son»SERBIA Princ «Mila»FINLANDIA Erika Vikman «Ich komme»¿Qué os parecen estas canciones de 2025? Te leemos en los comentarios

Institutul European de Statistică, Eurostat, publică anual cel mai interesant set de date. Este vorba despre cifrele referitoare la PIB, deficit bugetar, veniturile și cheltuielile bugetului ca procentaj din PIB și, bineînțeles, datoria publică. Toate aceste date sunt publicate nu doar pentru fiecare stat membru, ci și ca serie de timp, în ultimii patru ani, ceea ce oferă posibilitatea realizării unor comparații între economiile europene, dar și o evoluție în timp a indicatorilor macroeconomici. Din păcate, din multe puncte de vedere, datele statistice arată că economia românească este una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană.Iată demonstrația. Să plecăm de la deficitul bugetar. Nu doar că anul trecut a fost cel mai mare din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, dar nivelul deficitului bugetar al României este egal cu adunarea deficitelor a șase state membre: Cehia, Letonia, Estonia, Suedia, Lituania și Olanda.La fel de adevărat este că dacă privim „tabloul de bord” european din ultimii patru ani (2021-2024) România, cu foarte puține excepții, s-a aflat în topul deficitelor bugetare fiind depășită, în unele perioade, doar de Grecia, Italia sau Ungaria.În ultimul timp, în România s-a născut o dezbatere legată de perioada în care se poate reduce deficitul bugetar. Unii economiști consideră chiar că șapte ani ar fi insuficienți, dar evoluția unor state europene arată că reducerea deficitului se poate face destul de repede.Astfel, Italia a reușit în trei ani, din 2021 în 2024, să scadă deficitul de la 8,9% la 3,4% din PIB; Letonia a redus deficitul de la 7,2% la 1,8% din PIB, iar Malta a coborât de la 7% la 3,7% din PIB. Dar marea surpriză este Grecia. Economia care a trecut ani de zile printr-o criză dureroasă arată din nou bine din punct de vedere macroeconomic: deficitul bugetar era în 2021 de 7,1%, iar anul trecut a ajuns la un excedent de 1,3% din PIB. Grecia a realizat o corecție de mai mult de 8 puncte procentuale de PIB în patru ani care pare de domeniul incredibilului și care nu se referă la un deficit primar, un indicator care nu include serviciul anual al datoriei publice, pentru că nu există nicio precizare în acest sens a Eurostat.Un perpetuu punct sensibil al finanțelor publice românești este procentajul din PIB al veniturilor bugetare. Adică, anul trecut, România a avut doar 34% din PIB, față de o medie europeană de 46% și în comparație cu vârful atins de Finlanda de 53% din PIB. La acest capitol, o economie aparte este cea a Irlandei, care iese complet din tipare având venituri bugetare de numai 27% din PIB, dar înregistrând, totuși, excedent fiscal.Dacă la venituri bugetare din PIB România este de departe pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în ceea ce privește cheltuielile situația este mult diferită. În sensul că România cu cheltuieli publice de 43% din PIB este undeva în plutonul de mijloc, în sensul că opt state membre reușesc să aibă cheltuieli mai mici sau egale față de România ca procentaj din PIB.Să remarcăm că anul trecut, la nivel european sunt două state membre care au crescut cheltuielile publice cu peste 3% din PIB față de anul precedent. Este vorba despre România și Austria și chiar dacă în alte state membre au avut loc alegeri nicăieri, în afară de România și Austria, cheltuielile publice nu au „sărit” atât de mult.În fine, să aruncăm o privire și asupra Uniunii Europene. Progresele economice sunt destul de clare: în patru ani creșterea nominală a PIB a fost de aproximativ 3.100 miliarde de euro, deficitul bugetar total a scăzut la 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă că se apropie de pragul Tratatului de la Maastricht. În materie de datorie publică scăderea este mai lentă, 81% din PIB față de 87% din PIB, în anul 2021. Ceea ce arată că procesul de consolidare fiscală se poate face. Totul este să vrei, dar România nu vrea.

¡Hola, muy buenas!Hablamos de Lituania, Portugal, Letonia y Ucrania. Así es el bandazofestivalen de Eurovisión 2025.¡Ya disponible!

Antanas Sutkus no solo tomó fotos, transformó la fotografía en resistencia poética durante una de las épocas más sombrías de Europa del Este. En este episodio de FotógrafoPro te llevamos al corazón de Lituania, bajo la opresión soviética, donde Sutkus encontró belleza en lo cotidiano, humanidad en el gris y poesía en la mirada de un niño ciego. Exploramos su historia, su visión, su legado y analizamos a fondo su icónica imagen "Pionero Ciego", una obra que simboliza mucho más de lo que imaginas. ¿Cómo logra una fotografía sacudir el alma décadas después de haber sido tomada? Aquí está la respuesta.Si amas la fotografía con sentido, la historia detrás del lente y las imágenes que hablan más que las palabras, este video es para ti.Suscríbete, activa la campana y acompáñame en este viaje visual que cambiará la forma en que miras la fotografía.

Nuevo programa de Eurovision Sound en el que conocemos más a artistas de Eurovisión 2025 de la mano de Jose Gracia que nos presenta las candidaturas de Ucrania, Estonia, Chequia, Lituania y Grecia. Además, repasamos toda la información de Eurovisión 2025 en Basilea, las PreParties de Eurovisión y más en EuroActualidad con Hugo Carabaña. Los oyentes son los encargados de elegir la canción que cierra el programa en la SongBattle con Rut Velayos. Repasamos el sonido más nuevo de artistas eurovisivos con Iván Trejo en EuroEstreno y descubrimos lo que dicen las redes con Juanito Ríos en La Voz de los Eurofans. Todo de la mano de Marina García, Jose Rodari, Jose Gracia, Juanito Rios, Rut Velayos y Hugo Carabaña.Con la colaboración de: ESCplus España y Esencia Radio

El miedo a la amenaza de Rusia ha provocado que cinco de sus vecinos, Finlandia, Polonia, Estonia, Letonia y Lituania, hayan anunciado su intención de abandonar la Convención de Ottawa, el tratado aprobado en 1997 que prohíbe el uso y la fabricación de minas antipersona. ¿Cuáles son las causas y las consecuencias de esta decisión? ¿Qué impacto puede tener en la lucha contra la prohibición de este tipo de armamento que mata mayoritariamente a civiles? Lo analizamos con Camilo Serna, vicepresidente de la Junta Directiva de la Campaña Internacional para la Prohibición de las Minas Antipersona y director de la Campaña Colombiana contra Minas, y con Teivo Teivainen, profesor de Historia Mundial de la Universidad de Helsinki.Escuchar audio

Entrevistamos al ex general Jérôme Pellistrandi sobre la decisión del gobierno francés de reinvertir en armamento ante la amenaza de Rusia, país que podría lanzar ataques contra sus vecinos. Para financiar a las empresas francesas de Defensa se recurrirá a dinero público y privado, los ciudadanos también podrán contribuir a partir de 500 euros. Pellistrandi estima que numerosos franceses van a contribuir porque saben que ‘Rusia representa una amenaza real para Francia y Europa'. Ante el cambio de posición de Estados Unidos sobre Ucrania, más proclive a las posiciones de Moscú que a las de Kiev, Europa y Francia se movilizan para inyectar más dinero en Defensa. El presupuesto del ejército francés, 50.000 millones de euros en 2025, se duplicará de aquí a cinco años. El objetivo inmediato del gobierno en el marco de su plan de rearme consiste en conseguir 5.000 millones de euros adicionales. Una meta en la que podrá contribuir cualquier ciudadano con un aporte mínimo de 500 euros. Según los servicios de inteligencia de varios países, Rusia podría lanzar dentro de unos años ataques contra sus vecinos, comenzando por los países bálticos, Estonia, Letonia y Lituania, pero también Polonia. El ex general Jérôme Pellistrandi precisó a RFI el tipo de amenaza que afronta Francia."No vamos a ver los tanques rusos desfilando en el centro de París", sostiene Pellistrandi, director de la revista francesa Defensa Nacional. "La amenaza rusa es muy híbrida, pues incluye, por ejemplo, los ciberataques contra los hospitales y las universidades en Francia, así como en otros países de Europa. Y, como decía el general de Gaulle, las amenazas contra Europa son también amenazas contra Francia", dice.  Se necesitan más efectivos, más armamento y más avionesEste experto en temas militares estima que en Francia el ejército necesita más hombres, más armamento y más aviones."Se necesita equipamientos, el aumento de la cadencia de las cadenas de montaje para producir más armamento. Por ejemplo, hoy en día la empresa Dassault es capaz de construir tres Rafale al mes. Para incrementar la producción y llegar a cuatro o cinco aviones más, se tiene que invertir. También hay que comprar más aviones, más buque de guerra", afirme.Con este objetivo, el gobierno francés ha movilizado tanto al sector público, que aportará 1.700 millones de euros, como al sector privado, del que espera obtener 3.300 millones de euros. Y esto incluye una iniciativa para los ciudadanos que muy pronto podrán convertirse en accionistas invirtiendo una suma mínima de 500 euros. ¿Qué piensa el ex general Pellistrandi sobre esta iniciativa?Rusia, amenaza directa contra Europa"Estoy seguro de que muchos franceses van a invertir. Es cierto que 500 euros es una suma no despreciable, pero es relativamente fácil hacerlo en familia. Estoy seguro de que esta propuesta va a tener éxito en la opinión pública francesa. Es cierto que hay gente que no le gustará porque significa invertir en defensa, evocar la guerra, las amenazas. Pero bueno, la realidad es que sí hay una amenaza directa contra Europa. Por eso me parece muy importante que haya gente en Francia que invierta, familias que van a poner un poquito de dinero. Y bueno, es verdad que hay siempre gente que está opuesta a poner dinero en la defensa porque se dicen que esto es la responsabilidad del Estado, la responsabilidad de los políticos. Pero hay una nueva amenaza y por eso tenemos que invertir en la defensa", concluye.

TRIBUTO: HISTORIAS QUE CONSTRUYEN MEMORIA DE LA SHOÁ, CON CECILIA LEVIT – Dina Abramowicz nació en Vilna en 1909. Sus padres, maestros y educadores, pertenecen a la rica vida cultural y social de la ciudad, llamada “Jerusalén de Lituania”. Dina estudió literatura polaca en la Universidad Stefan Bathory y comenzó a trabajar como bibliotecaria en el YIVO, el primer centro de investigación de la cultura ídish en Vilna. Cuando la Alemania nazi invade la URSS, comienza el asesinato por balas y al poco tiempo se crea el gueto de Vilna. Dina, junto a otros compañeros bibliotecarios consiguen rescatar libros y manuscritos del YIVO y organizan una biblioteca dentro del gueto de Vilna. Dina logra escapar del gueto y sobrevive junto a los partisanos en el bosque. Después de la guerra se muda a Nueva York donde se convertirá en la bibliotecaria jefa del YIVO. Una vida dedicada a la cultura idish y a la preservación de la historia judía. Falleció en el año 2000 a los 91 años.

Apropierea dintre Statele Unite și Rusia ar putea pune în pericol răspunsul europenilor la adresa încercărilor de sabotaj rusesc. O știre Reuters informează că mai multe agenții de securitate națională din SUA și-au oprit eforturile coordonate pentru a contracara războiul hibrid, dezinformarea și atacurile cibernetice. Agenția citează unsprezece actuali și foști oficiali, care au cerut să le fie păstrat anonimatul, care susțin că, de când Donald Trump a preluat mandatul pe 20 ianuarie, o mare parte a lucrărilor a intrat într-un impas.Fostul președinte Joe Biden ordonase anul trecut echipei sale de securitate națională să înființeze grupuri de lucru pentru a monitoriza problema pe fondul avertismentelor din partea serviciilor de informații americane că Rusia escaladează un război în umbră împotriva națiunilor occidentale.Planul a fost condus de Consiliul Național de Securitate (NSC) al președintelui și a implicat cel puțin șapte agenții de securitate națională care lucrează cu aliații europeni pentru a contracara comploturile care vizează Europa și Statele Unite, au declarat pentru Reuters șapte foști oficiali care au participat la grupurile de lucru.Unii oficiali implicați în grupurile de lucru s-au declarat îngrijorați de faptul că administrația Trump renunță la prioritizarea problemei, în ciuda avertismentelor serviciilor de informații.Reuters notează că luna trecută, FBI a pus capăt unui efort de a contracara interferența în alegerile din SUA a actorilor străini, inclusiv Rusia, și a pus în concediu personalul care lucrează pe această problemă la Departamentul de Securitate Internă.De asemenea, Departamentul de Justiție a desființat o echipă care a confiscat bunurile oligarhilor ruși.Unii analiști au declarat pentru Reuters că reducerea efortului pentru a contracara tacticile de război hibride ale Moscovei s-ar dovedi periculoasă pentru SUA.Spre deosebire de aliații săi occidentali, administrația Trump este în prezent în discuții cu Moscova pentru creșterea prezenței diplomatice a Rusiei la Washington, a declarat un oficial înalt al SUA. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor Reuters.Agenția amintește că serviciile americane au urmărit de ani de zile operațiunile de influență ale Rusiei și atacurile asupra infrastructurii critice din SUA.Sub Biden, oficiali de top din domeniul securității cibernetice au condus o echipă mixtă pentru a împărtăși cu țările europene încercările Rusiei de a influența alegerile și a găsi modalități  pentru a descuraja atacurile Moscovei asupra sistemelor naționale de securitate, a declarat un fost oficial superior american.În acest context, Reuters amintește că victoria candidatului de extremă dreapta, pro-Putin, Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie a fost anulată de Curtea Constituțională a țării, după ce rapoartele desecretizate ale serviciilor secrete românești indicau o posibilă ingerință a RusieiDecizia a fost apoi criticată de vicepreședintele lui Trump, JD Vance. Georgescu și Moscova au negat orice amestec.Să mai spunem că luni, premierul polonez Donald Tusk, citând rapoarte ale procuraturii din Lituania, acuza Rusia că s-a aflat în spatele acțiunilor de incendiere a unui mare magazin de mobilă din Lituania și a unul mall din Varșovia.Mesajul a venit pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale oficialilor europeni legate de recrutarea de către Rusia, prin rețeaua Telegram, a unor potențiali autori de acte de diversiune sau teroriste în întreaga Europă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Incendio All'Ikea, Le Accuse: Il Sospetto Porta Alla Russia!Le autorità accusano la Russia di aver orchestrato l'incendio all'IKEA di Vilnius come parte di una strategia di destabilizzazione. Ecco che cosa è accaduto!#breakingnews #ultimenotizie #notiziedelgiorno #notizie #cronaca #accuse #caso #criminali #ikea #incendio #lituania #polonia #putin #russia #sospetti #sospetto #ucraina #vilnius #zelensky

Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă) - „Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama) - Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica) - „Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews) Cine va face pușcărie pentru dezmățul lui Iohannis? (SpotMedia)Desecretizarea de către președintele interimar Ilie Bolojan a cheltuielilor pentru deplasările externe ale lui Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat este un act sanitar. Și de transparență, și de legalitate, și de asanare a unei nesimțiri care depășește orice imaginație.Pe scurt, în cei 10 ani dl Iohannis a cheltuit pentru deplasările domniei sale peste 113 milioane de lei, adică aproape 23 de milioane de euro.Banii aceștia includ închirierea și operarea avioanelor de lux. Au fost doar zboruri cu regim special, niciunul de linie, dar și ciocoismul extrem al escalelor de Uber aerian la Sibiu, pentru a fi ridicată și lăsată consoarta.Nimic nu justifică asemenea dezmăț pe bani publici.Dl Iohannis a cheltuit 3,5 milioane de lei pe Hakuna Matata și în Safari prin Kenya. 7,5 milioane de lei că să fie primit de viceprimarul din Rio de Janeiro. 7 milioane de lei pentru turneul în Japonia și Singapore. Până și o vizită de o zi la Sofia a costat 50.000 de euro.Niciodată dl Iohannis nu a luat după el delegații de oameni de afaceri. Eventualii miniștri din delegație veneau separat, cu o cursă de linie.Situația tragică a României, ascensiunea extremiștilor sunt consecințe directe ale mandatelor Iohannis, ale dezamăgirii și frustrării provocate oamenilor inclusiv prin luxul opulent sfidător și secretizarea cheltuielilor în spatele cărora oamenii bănuiau sume exorbitante.  Dl Iohannis nu este singurul vinovat pentru această ticăloșie fără margini. El este profitorul, desigur, însă împarte vina cu armata de slugi care nu au îndrăznit să se opună, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă)Mai sunt 47 de zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate după anularea celor din noiembrie 2024. Și se apropie de final una dintre cele mai importante etape - înscrierea și validarea candidaților. 18 martie este ultima zi în care se pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) va publica lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.Campania electorală începe pe 4 aprilie.Europa Liberă reține că s-au înscris în cursă 21 pretendenți, iar pe lista BEC a candidaților ale căror dosare au fost admise sunt 12 persoane. Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.„Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama)59 de morți, aproape 200 de răniți, peste 20 de suspecți audiați, șapte zile de doliu și o națiune cu 1,8 milioane de oameni în stare de șoc. Așa arată fotografia la minut a dezastrului din clubul Pulse, din Macedonia de Nord. Rețeta dezastrului de la Kočani ne este mult prea familiară. Românii au trăit-o pe pielea lor, acum 10 ani, în tragedia de la Colectiv, din București.Un club deschis într-un fost depozit de covoare, care primise o autorizație de funcționare în condiții îndoielnice, în care s-au folosit ilegal materiale pirotehnice în timpul unui concert al unei trupe cu care nu se încheiase niciun contract, într-o clădire a cărei singură protecție la incendiu erau două extinctoare și o singură cale de acces pentru un public de aproximativ 500 de oameni. Sună cunoscut?Totuși, prima mare diferență între catastrofa din Pulse și cea din Colectiv este că autoritățile din Macedonia de Nord au înțeles din prima clipă că nu pot gestiona singure amploarea dezastrului. Au cerut imediat ajutorul Uniunii Europene, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă, pentru a transporta zeci de pacienți în alte țări unde li se poate oferi tratamentul necesar. Nouă țări au oferit sprijin imediat. Inclusiv România, care a intermediat luni, cu un avion militar, transferul a patru răniți în Lituania, lucru confirmat și de Comisia Europeană.Integral pe pagina Panorama.Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica)Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești!Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin din 18 martie.Ambii au cumpărat timp: pentru a scăpa de Zelenski și pentru a slăbi poziția europeană!Rusia primește cadou un acord de 30 de zile pentru oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care Rusia are deja 12 rafinării avariate. Iar Ucraina tocmai ce a anunțat două noi arme: o dronă cu autonomie mare și o rachetă ucraineană care poate ajunge adânc în teritoriul rus. Și se va discuta încetarea focului pe Marea Neagră, unde oricum rușii au pierdut multe nave. În schimb, Trump, care în fiecare zi plânge pentru victimele războiului la televizor, nu a reușit să obțină un acord pentru a opri atacurile asupra civililor. Să nu mai moară ucraineni în spitale, în școli, în instituții și în magazine sau locuințe.Comunicarea rusă vorbește de condiționarea Ucrainei pentru acordul american, de a nu mai cumpăra sau primi armament și renunțarea la pregătirea militară. Orice ajutor militar sau informațional pentru Ucraina trebuie să fie oprit. Condiții care nu se regăsesc în comunicatul Casei Albe. Integral, în Republica.„Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews)Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA, nu vede nimic avantajos pentru Ucraina în discuțiile SUA-Rusia.Într-un dialog purtat cu HotNews după convorbirea Trump-Putin, experta în securitate a arătat că întreaga negociere „este o glumă pentru orice negociator”, din moment ce SUA s-au arătat gata de la bun început să ofere Rusiei toate concesiile posibile. Pentru Trump, spune ea, ironic, nimic nu este însă un eșec.  „Din punct de vedere factual, negocierile au pornit și merg cât se poate de prost. Dar ne așteptăm să vedem în continuare ca Trump să se înfățișeze drept mare negociator și câștigător”.„Prin condițiile pe care le impune pentru un armistițiu total, Rusia arată, pur și simplu, că nu și-a modificat cerințele maximaliste”. „Atunci, în aceste condiții actuale, vedem Rusia încercând să solicite o capitulare a Ucrainei. Iar aceștia sunt pașii absolut necesari către capitulare”. „În România, rămâne același calcul valabil ca până acum. Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”.

Pocas veces el contenido de una llamada había suscitado tanto interés a nivel mundial. La conversación entre los presidentes estadounidense y ruso, Donald Trump y Vladimir Putin, ha durado una hora y media y en la que han hablado sobre el conflicto en Ucrania. Los bombardeos israelíes de la pasada madrugada sobre La Franja de Gaza han dejado más de 400 muertos tras casi dos meses de un alto el fuego extremadamente frágil. Es una cifra que podría seguir aumentando porque aún hay muchas personas bajo los escombros. El primer ministro israelí, Benjamín Netanyahu ha justificado el ataque como un mecanismo para renegociar un alto el fuego, cuya primera fase terminó el pasado 2 de marzo, y obligar a Hamas a liberar al resto de rehenes mientras que Hamas ha confirmado la muerte de varios altos cargos, entre ellos su jefe del ejecutivo.Los gobiernos de Polonia, Estonia, Letonia y Lituania han coordinado una salida conjunta de la Convención sobre la Prohibición de Minas Antipersona debido, dicen, a la situación inestable en la región. Estaremos en Chipre donde pueden reactivarse las negociaciones sobre su futuro.También en Reino Unido para saber en qué consisten los recortes del gobierno que afecta sobre todo a personas con discapacidad. También en Hungría, porque ha prohibido las celebraciones del orgullo LGTBI con el argumento de proteger a los menores de edad.Escuchar audio

Agenți ruși s-au aflat în spatele incendiilor produse în mari centre comerciale din Lituania și Varșovia. Este concluzia procurorilor lituanieni, după două evenimente produse în cursul anului 2024. Anunțul vine în contextul dezvăluirilor de dată recentă potrivit cărora Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a comite acte de sabotaj în întreaga Europă. După cum informează postul public de radio de la Varșovia, procurorii lituanieni consideră că serviciile de securitate ale Rusiei au orchestrat atacurile incendiare de anul trecut asupra unui depozit de mobilă din Vilnius și a unui mare centru comercial din Varșovia.„Aceste acte criminale au fost comise de un grup terorist înființat anterior, care urmărea să comită infracțiuni în Lituania și Letonia, alături de alte persoane”, au declarat autoritățile lituaniene într-un comunicat.Premierul polonez Donald Tusk a menționat că un cetățean ucrainean angajat de agenți ruși a încercat să dea foc și unei fabrici de vopsea din Wrocław.„Aceasta este natura acestui stat”, a scris Tusk pe rețelele de socializare, adăugând că astfel de incidente de sabotaj au fost descoperite în Polonia, Lituania și Letonia și sunt indicii privind acțiuni similare în Suedia.Tusk a anunțat anterior că nouă persoane au fost arestate în Polonia sub suspiciunea de „implicare directă în acte de sabotaj în numele serviciilor ruse”.Procuratura lituaniană a declarat că a colaborat îndeaproape cu autoritățile din Polonia și din alte țări pentru a investiga incendiul de la un mare depozit de mobilă produs la 9 mai 2024.Autoritățile poloneze au legat, de asemenea, incendierea mall-ului din Varșovia de o campanie de sabotaj mai amplă, presupus a fi orchestrată de Moscova.„Este o chestiune foarte serioasă”, a spus Tusk reporterilor, adăugând că aceasta implică mai multe națiuni europene și subliniază un model emergent de operațiuni de sabotaj susținute de Rusia în regiune.Declarațiile liderului polonez vin la câteva zile după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că desfășoară „terorism sponsorizat de stat” împotriva Europei.O amplă investigație de presă la nivel duropean a dezvăluit recent că Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a răspândi dezinformarea, a comite acte de sabotaj și atacuri cibernetice în toată Europa.Jurnaliştii care s-au infiltrat în aceste rețele au văzut şi au primit chiar ei solicitări de a efectua diverse acte de sabotaj, inclusiv acoperirea Cartierului European din Bruxelles cu autocolante anti-NATO sau colectarea adreselor de e-mail a 30 de jurnalişti belgieni consideraţi că simpatizează cu cauza ucraineană. Participanților li s-au promis plăți în criptomonede în schimbul sprijinului.O posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia nu va opri aceste tipuri de atacuri în Europa, au avertizat oficialii de securitate. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Al finalizar la Segunda Guerra Mundial, miles de niños alemanes en Prusia Oriental quedaron huérfanos y desamparados tras la invasión del Ejército Rojo. Para sobrevivir, muchos huyeron a los bosques y campos de Lituania, enfrentando hambre, frío y enfermedades. Conocidos como "niños lobo", algunos fueron acogidos por familias lituanas, ocultando su identidad alemana para evitar represalias. Una historia que refleja las devastadoras consecuencias de los más débiles en este conflicto. Y descubre más historias curiosas en el canal National Geographic y en Disney +. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

IN HOC PROGRAMMA’ ‘DE WHEELOCK 6th , Ed. capite secundo, paginis 9-16: de nominibus omnibus casibus ex prima declinatione, et de concordia inter nomina et adiectivos ex prima declinatione, de verborum ordine in oratione vel sententia’ ‘SEQUIMUR’ [QUIA “NUNTII IN 16 LINGUA LATINA” ‘INSTRUMENTUM’ ‘AD LATINUM DISCENDUM ET DOCENDUMQUE’ ‘EST’]. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA ET ANGLICA’ ‘*AUDIS’! DE TRUMP, NON DE CIVITATIBUS FOEDERATAE AMERICAE PROPRIE. ‘*TRUMP’ ‘AUGMENTUM’ ‘VIGINTI QUINQUE CENTESIMAS VECTIGALES’ ‘FERRO ADVENAE’ ‘*ADNUNTIAT’. ‘DONALDUS TRUMP, CIVITATUM FOEDERATARUM AMERCAE PRAESES’ ‘AUGMENTUM’ ‘IN VECTIGALIBUS’ ‘EX VIGINTI QUINQUE CENTESIMIS’ ‘CONTRA FERRUM ET ALUMINIUM ADVENA’ ‘DIE LUNAE ANTERIORE’ ‘ADNUNTIAVIT’ [UT ‘AMERICAE OECONOMIAM’ ‘*EXCITARET’ ET PECUNIA MULTA HABERE]. “SINE EXCEPTIONE” ‘*DECLARAVIT’. SENTENTIAS CLASSICAS AUDI: “SEMPER AVARUS EGET”, ET NULLA COPIA PECUNIAE AVARUM VIRUM SATIAT”. {De Wheelock 6th Ed. In nuntio inveni nomina et adiectiva ex Wheelock 6th Ed. paginis 13 et 14. ¿Verborum ordo in orationes vel sententias adaequatus est secundum paginas 19-20? Wheelock Sententias in paginis 21-22 inveni}. DE MUSK, NON DE CIVITATIBUS FOEDERATAE PROPRIE. ‘ELON REEVE MUSK COLLEGIUM VEL CORPORATIO’ ‘PRO OPEN-AI’, DESUBITO ‘CIRCA CENTUM MILARDIS 17 DOLLARIORUM’ ‘PRO OMNIBUS PATRIMONIS’ ‘LICETUR’. ‘OPEN-AI’ MACHINA INTELLEGENS ET SOCIETAS NASCENS LUCRATIVA EST, ETIAM CHAT GPT OPERATUR. CHAT GPT MACHINA INTELLEGENS AD COLLOQUENDUM EST. SENTENTIAS CLASSICAS AUDI: “PAUCI VIRI SAPIENTIAE STUDENT” ET “PECUNIA AVARUM IRRITAT, NON SATIAT”. {De Wheelock 6th Ed. capite secundo paginis 9-12. Nomina et adiectiva ex prima declinatione, et de concordia inter nomina et adiectivos ex prima declinatione inveni, et in quo genere, casu e numero sunt. ¿Verborum ordo in orationes vel sententias adaequatus est secundum paginas 19-20? Wheelock Sententiam in paginis 21-22 inveni}. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET ITALICA’ ‘*AUDIS’! CIVITAITS VATICANAE STATU. PAPA DEPORTATIONES REPREHENDIT. ‘*FRANCISCUS, SUMMUS PONTIFEX ECCLESIAE CATHOLICAE,’ ‘PRAESIDIS TRUMP POLITICAM DE DEPORTATIONIBUS INGENTIBUS’ ‘*ACCUSAVIT’. ‘FRANCISCUS’ ‘AGRESSIONEM DIRECTAM, [QUAE NON FACERE CONSUEVIT],’ ‘*FECIT’ . ‘PAPA’ ‘LITTERAM’ ‘EPISCOPIS AMERICANIS’ ‘*DEDIT’. IN HAEC EPISTULA DICIT [‘DEPORTARE’ ‘FAMILIAS MIGRANTES A REBUS ADVERSIS’ CONTRA HUMANAM DIGNITATEM ESSE]. ‘SEMPER MALEM 18 FINEM’ ‘*HABET’. SENTENTIA CLASSICAM AUDI: “MODUM TENERE DEBEMUS” {De Wheelock 6th Ed. capite secundo paginis 9-12. Denuo quaeso, nomina et adiectiva ex prima declinatione, et de concordia inter nomina et adiectivos ex prima declinatione inveni, et in quo genere, casu e numero sunt. ¿Verborum ordo in orationes vel sententias adaequatus est secundum paginas 19-20? Wheelock Sententiam in paginis 21- 22 inveni}. ITALIA rite RE PUBLICA ITALICA. PALERMITIO, ITALIA. MAFIA VEL COSA NOSTRA COLLECTIO. ‘GIORGIA MELONI, ITALIAE PRIMUS MINISTER,’ ‘DE INCURSIONE’ ‘CONTRA COSA NOSTRA ET SUA FAMA’, ‘ICTUS MAGNUS’ ‘NOVISSIMIS DECENNIS’ ‘CONTRA EAM’ ‘*FUIT’. ‘PLUS QUAM MILIA DUECETI *VIGILES’ ‘CENTUM OCTOGINTA UNUM SICILIAE MAFIAE MEMBRA’ ‘*APPREHENDERUNT’ . ‘*FORTUNA’ ‘*HABUERUNT’. {De Wheelock 6th Ed. capite secundo paginis 9-12. Nomina et adiectiva ex prima declinatione, et de concordia inter nomina et adiectivos ex prima declinatione inveni, et in quo genere, casu e numero sunt. Etiam de lexico in paginis 13-14 inveni. ¿Verborum ordo in orationes vel sententias adaequatus est secundum paginas 19-20?}. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET GALLICA’ ‘*AUDIS’! TRANSLATIO A FERNANDA SOLÍS VERSAM EST. 19 CIVITATIBUS AMERICAE UNITAE. IMPUGNATIO: ‘PRASES AMERICANUS’ ‘POLITICAM IMPERIALEM’ ‘EXHORTA, ‘A GROENLANDIA USQUE AD GAZAM’ . ‘HAEC POLITICA’ ‘ORBIS TERRARUM ORDINEM INTERNATIONALEM AB ANNO DOMINI MILLESIMO NONGENTESIMO QUADRAGESIMO QUINTO’ ‘COMMOVET’ . POPULIS BALTICIS. POPULIS BALTICUS. DISSOCIATIO HISTORICA EX RUSSIAE RETE ELECTRICA. ‘IN DIE OCTAVO MENSIS FEBRUARII, ’ ‘*ESTONIA, LETTONIA, LITUANIA’ ‘A RUSSICA RETE ELECTRICA’ ‘FELICITER *SECATUR’ ET ‘AD EUROPAE RETEM ELECTRICAM’ ‘*CONIUNGITUR’ [UT RUSSIAE EXTORSIONEM ‘*VITARENT’]. {De Wheelock 6th Ed. capite secundo paginis 9-12. Nomina et adiectiva ex prima declinatione, et de concordia inter nomina et adiectivos ex prima declinatione inveni, et in quo genere, casu e numero sunt. ¿Verborum ordo in orationes vel sententias adaequatus est secundum paginas 19-20?}. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET GERMANICA ‘*AUDIS’! TRANSLATIO AB ALISSA SOUZA VERSAM EST. REPUBLICA CONGENSIS. ‘PLURIMI HOMINES’ ‘IAM VITAM *AMISERUNT’ ‘IN ORIENTE REI PUBLICAE DEMOCRATICAE CONGO’ ‘HIS PROXIMIS HEBDOMADIBUS’ [‘POSTQUAM COETUS 20 REBELLIS “M-VIGINTI-TRES” ‘URBEM GOMA’ QUAE ‘PLURIES CENTENI MILES HOMINUM’ ‘*HABITANT’], ‘*ASCIVIT’ . ‘*PER PLUS QUAM VIGINTI ANNOS’ ‘BELLUM INTER MILITIAS ET EXERCITUM PUBLICUM’ ‘*HIC SAEVIT’ [‘IN REGIONE QUAE PARADISUS ESSE DEBET’ ‘PROPTER PECUNIAM, POTESTATEM ET MATERIAS PRIMAS’]. ‘*REBELLIS “M-VIGINTI-TRES” [‘QUI NUNC DOMINANTUR’ ‘A RUANDA’] ‘ETIAM *SUSTINENTUR’. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET HISPANICA’ ‘*AUDIS’! AEQUATORIA. QUITO. COMITIA AEQUA. ‘*DANIEL NOBOA, AEQUATORIAE PRAESES CONSERVATIVUS,’ ‘CONTRA LUISA GONZÁLEZ, ADVERSARIA SUA,’ ‘IN APRILIS MENSE’ ‘IN SUFFRAGIO DECRETORIO’ ‘*CONTENDENT’. ‘HAEC *COMITIA’ ‘IN STATU VIOLENTIAE’ ‘*SUNT ET ERUNT’. {De Wheelock 6th Ed. capite secundo paginis 9-12. Nomina et adiectiva ex prima declinatione, et de concordia inter nomina et adiectivos ex prima declinatione inveni, et in quo genere, casu e numero sunt. Etiam de verbo uno in lexico in paginis 13-14 inveni. ¿Verborum ordo in orationes vel sententias adaequatus est secundum paginas 19-20?}. COLUMBIA. 21 BOGOTA. CHAOS IN MINISTRORUM CONCILIO. ‘*GUSTAVUS PETRO, COLUMBIAE --SUA PATRIA-- PRAESES,’ ‘POST CONVENTUM LONGUM’ ‘ IN TELEVISIONE TRADITUM’ , ‘SUUM TOTUM MINISTRORUM CONCILIUM’ ‘ABDICARE’ ‘*FLAGITAVIT’. ‘ALIQUI *MINISTRI’ ‘IAM *ABDIXERANT’ ‘*ALTERI’ ‘*ABDIXERIT’ , . {De Wheelock 6th Ed. capite secundo. De lexico in paginis 13-14 inveni. ¿Verborum ordo in orationes vel sententias adaequatus est secundum paginas 19- 20?}. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET LUSITANA’ ‘AUDIS’! TRANSLATIONES A SAID RAYMUNDO DELGADO VERSA SUNT. BRASILIA. CAVE TRUMP. ['*BRASILIA' 'BELLUM COMERCII' '*VITAT'] ET ['VECTIGAL FERRI' 'NEGOTIARI *CONABITUR']. '*HADDAD' 'ACTUM CIVITATUM FOEDERATAE AMERICAE' 'CONTRARIUM' *CONSIDERAT' SED ['TRIBUTUM CONTRA PATRIAM NON EST' '*DICIT']. '*REGIMEN' 'REPERCUSSIONES' '*OBSERVAT'. LUSITANIA. ‘*REGIMEN’ 'OFFICIUM ANTICORRUPTIONEM' '*RESTAURAT' ET ['PRAESIDEM' '*PERMUTAT']. '*CONSILIUM MINISTRORUM' 'RESTAURATIONEM MECHANISIMI NATIONALIS CONTRA CORRUPTIONEM' '*APPROBAVIT' ET 22 ['QUASDAM EX TRIGINTA DUO MENSURIS GUBERNII' 'CONTRA HOS DELICTOS' '*APPLICAT']. ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ ‘IN LINGUA LATINA, ANGLICA ET SINENSIS PINYIN’ ‘*AUDIS’! TRANSLATIONES A CASANDRA FREIRE VERSA SUNT. SINIS. ‘HOC ANNO’ , ‘SINAE *INDUSTRIAE SPATIUM’ ‘MULTA CONSILIA’ ‘*HABET’: ‘SINARUM ‘*STATIO SPATII’ ‘DUAS NAVICULAS SIDERALIS ET UNAM MERCATAM’ ‘*MITTET’. ‘PRIMA *FUGA’ ‘ASTRONAVIS COMMERCIALIS VARIARUM GENERUM ETIAM ‘*EXERCEBITUR ‘ET ‘*PROGRESSUS ERIT’ ‘IN PROBATIONIBUS ERUCAE’ [UT PLUS SEMEL ADHIBERI ‘*POSSINT’]. SINIS. ‘SINAS *OBSIDIONES ALIENAS’ ‘*DECREVERUNT’ . ‘*FORUM SINENSIUM’ ‘NON *EST’ [‘*QUID ‘‘*ERAT’], ‘*ILLUD’ ‘NUNC BONAM QUALITATEM’ ‘*OBSERVAT’ ‘A CAPITALI INOPIA AD , DIVITIAS’ ‘*EXCESSIT’ . ‘*HOC’ ‘NON *SIGNIFICAT’ [QUOD ‘COLLOCATIO ALIENA’ ‘NON *EGET’]. ‘ACCELERANDAM CONSTRUCTIONEM DUPLICEM CIRCULATIONEM NATIONALEM ET INTERNATIONALEM APERTAM’, ‘ ET COLLOCATIO EXTERNA’ ‘CLAVIS ‘*EST’ ‘*ACCESSUS’’ . 23 LEXICON LEXICON EX “DE TRUMP, NON DE CIVITATIBUS FOEDERATAE AMERICAE PROPRIE”… Nomina • advena – foreigner, stranger • aluminium – aluminum • augmentum – increase, growth • copia – abundance, supply • die – day (ablative of dies) • economia – economy • ferrum – iron • pecunia – money • praeses – president, leader • sententia – sentence, saying • vectigale – tax, duty • vir – man Adiectiva • avarus, -a, -um – greedy • classicus, -a, -um – classical • foederatus, -a, -um – federated • nullus, -a, -um – no, none Verba • adnuntio – I announce • declaro – I declare • excito – I arouse, I stir up • habeo – I have, I hold • satio – I satisfy LEXICON EX “DE MUSK, NON DE CIVITATIBUS FOEDERATAE PROPRIE”… Nomina 24 • collegium – college, guild, corporation • corporatio – corporation • dollarium – dollar • intelligentia – intelligence • machina – machine • patrimonium – inheritance, wealth • pecunia – money • sapientia – wisdom • societas – society, company • vir – man Adiectiva • avarus, -a, -um – greedy • lucrativus, -a, -um – profitable • nascens, -ntis – emerging, nascent • pauci, -ae, -a – few • sapiens, -ntis – wise Verba • licet – it is allowed, it is permitted • opero – I work, I operate • satio – I satisfy • studeo – I study, I am eager for LEXICON EX “CIVITATIS VATICANAE STATU”… Nomina • aggressio – attack, aggression • episcopus – bishop • epistula – letter, epistle • familia – family • littera – letter, writing • migrans – migrant • papa – pope • politica – policy, politics • pontifex – pontiff, high priest • praeses – president 25 • res – thing, matter, affair • sententia – sentence, opinion • Trump – Trump (proper noun) Adiectiva • americanus, -a, -um – American • catholicus, -a, -um – Catholic • directus, -a, -um – direct • humanus, -a, -um – human • ingens, -ntis – huge, massive • malus, -a, -um – bad • summus, -a, -um – highest, supreme Verba • accuso – I accuse • dedo – I give, I deliver • deporto – I deport, I carry away • dico – I say, I speak • facio – I do, I make • habeo – I have, I hold • reprehendo – I criticize, I blame LEXICON EX “ITALIA RITE RE PUBLICA ITALICA”… Nomina • collectio – collection, gathering • fama – reputation, fame • fortuna – fortune, luck • ictus – blow, strike • incursio – incursion, raid • Italia – Italy • mafia – mafia (borrowed term) • membrum – member, limb • minister – minister, official • Palermitius – inhabitant of Palermo • primus – first (used as a noun in "primus minister") 26 • vigil – guard, watchman Adiectiva • magnus, -a, -um – great, large • novissimus, -a, -um – latest, most recent • siciliensis, -e – Sicilian • suus, -a, -um – his, her, their own Verba • apprehendo – I apprehend, I arrest • fui – I was • habeo – I have, I hold LEXICON EX “POPULIS BALTICIS”… Nomina • dissociatio – separation, dissociation • historia – history • mensis – month • populus – people, nation • rete – network, net • Russia – Russia Adiectiva • Balticus, -a, -um – Baltic • electrica, -us, -um – electric • Europaeus, -a, -um – European • historicus, -a, -um – historical • Russicus, -a, -um – Russian Verba • coniungor – I am connected, I am joined • secor – I am cut off, I am severed • vito – I avoid, I shun LEXICON EX “AEQUATORIA”… Nomina • adversaria – female opponent, adversary • comitium – election, assembly • mensis – month 27 • praeses – president, leader • status – state, condition • suffragium – vote, election • violentia – violence Adiectiva • aequus, -a, -um – fair, just • conservativus, -a, -um – conservative • decretorius, -a, -um – decisive • suus, -a, -um – his, her, their own Verba • contendo – I compete, I strive • ero – I will be • sum – I am LEXICON EX “COLUMBIA”… Nomina • chaos – chaos, disorder • Columbia – Colombia • concilium – council, assembly • conventus – meeting, assembly • minister – minister, official • patria – homeland, native country • praeses – president, leader • televisio – television, broadcast Adiectiva • alter, -era, -erum – the other, another • aliqui, -ae, -a – some, certain • suus, -a, -um – his, her, their own • totus, -a, -um – whole, entire • traditus, -a, -um – delivered, transmitted Verba • abdico – I resign, I renounce • flagito – I demand, I insist LEXICON EX “SINIS. ‘HOC ANNO’…” 28 Nomina • astronavis – spaceship • consilium – plan, decision • eruca – rocket • fuga – flight • industria – industry • navicula – small ship, spacecraft • progressus – progress, advancement • spatiplanum – spaceplane • spatium – space • statio – station Adiectiva • commercialis, -e – commercial • mercatus, -a, -um – traded, commercial • multus, -a, -um – many, much • primus, -a, -um – first • sideralis, -e – stellar, space-related • Sinensis, -e – Chinese • varius, -a, -um – various Verba • exerceo – I carry out, I perform • habeo – I have, I hold • mitto – I send • possum – I am able, I can • progredior – I advance, I progress LEXICON EX “SINIS. ‘SINAS *OBSIDIONES ALIENAS’ ” … Nomina: • accessus – approach, access • capitalis inopia – capital shortage • circulatio – circulation • collocatio – investment, placement • divitiae – wealth, riches • forum – market, forum 29 • obsidio – siege, blockade • qualitas – quality Adiectiva: • alienus, -a, -um – foreign, belonging to another • bonus, -a, -um – good • externus, -a, -um – external, foreign • nationalis, -e – national • Sinensis, -e – Chinese Verba: • decrevi (perf.) → decerno – I decree, I decide • ego – I need, I lack (en contexto: eget → "needs") • excedo – I surpass, I exceed • observare → observo – I observe, I maintain • significo – I signify, I mean • sum – I am • eram (imperf.) → sum – I was SENTENTIA EX WHEELOCK, 6th, in paginis 6 et 7 IN HOC ‘NUNTII IN LINGUA LATINA’ EVENTO. SI NUNTII IN LINGUA LATINA TRADUCTOR ESSE VOLUERIS, QUAESO LITTERAM ELECTRONICAM AD lpesquera@up.edu.mx MITTAS’. If you would like to collaborate as a translator in Nuntii in Lingua Latina, please send an email to lpesquera@up.edu.mx

ROMA (ITALPRESS) - Continua a crescere nell'Unione europea la produzione di gioielli, che nel 2023 ha raggiunto un valore di oltre 4,3 miliardi, in aumento dell'1% rispetto al 2022. Un mercato che non sembra conoscere crisi e che vede l'Italia ancora una volta principale produttore, con il 36% del totale dell'Ue, anche se il nostro Paese ha registrato un calo dell'8% nel confronto con l'anno precedente. E' quanto emerge da un'analisi di Eurostat, l'Ufficio statistico dell'Unione europea. Alle spalle dell'Italia c'è la Francia, con una produzione di 1.444 milioni di euro. Segue la Germania con 507 milioni. Rispetto al 2022, i maggiori incrementi relativi del valore della produzione di gioielli sono stati segnalati in Croazia, +26%, Repubblica Ceca e Irlanda. I cali più netti, oltre il 30%, sono stati registrati in Lituania e Lettonia.gsl

José Blas nos explica los tres modelos organizativos básicos que aparecen en Europa: Países del Norte de Europa, Letonia y Lituania, Finlandia Noruega o Dinamarca y lo ha adoptado recientemente Portugal: la educación obligatoria se imparte sin una transición formal, con un modelo de estructura única en la que el currículum es común para todos los estudiantes sin dividir en etapas, hasta los 16 añosPaíses Mediterráneos como España, Francia o Italia: Plan de estudios común, tras finalizar la educación primaria, todo el alumnado avanza a un segundo ciclo.Países del Centro de Europa como Alemania y Austria: Primera etapa de educación secundaria diferenciada, en ella a partir de esa secundaria empiezan a diferenciarse y comienzan a preparar al alumnado para acceder al mercado laboral o continuar de manera académica y así prepararlos para la educación terciaria.José Blas: "Los sistemas con mejores resultados parecen según algunos informes son estos del sistema centro Europeo, pero todos tienen aspectos positivos y negativos".

ROMA (ITALPRESS) - Gli stati baltici, Estonia, Lettonia e Lituania, si sono scollegati dalla rete elettrica russa per entrare a far parte di quella continentale europea. Un'operazione che non solo contribuisce alla sicurezza dell'approvvigionamento dell'intera Unione, ma sostiene anche l'integrazione delle energie rinnovabili nel sistema, consentendo ai consumatori di beneficiare di costi inferiori. Si tratta di un progetto faro promosso dalla Commissione con un sostegno politico, tecnico e finanziario senza precedenti negli ultimi 15 anni. abr/gtr

ROMA (ITALPRESS) - Gli stati baltici, Estonia, Lettonia e Lituania, si sono scollegati dalla rete elettrica russa per entrare a far parte di quella continentale europea. Un'operazione che non solo contribuisce alla sicurezza dell'approvvigionamento dell'intera Unione, ma sostiene anche l'integrazione delle energie rinnovabili nel sistema, consentendo ai consumatori di beneficiare di costi inferiori. Si tratta di un progetto faro promosso dalla Commissione con un sostegno politico, tecnico e finanziario senza precedenti negli ultimi 15 anni. abr/gtr

ROMA (ITALPRESS) - Gli stati baltici, Estonia, Lettonia e Lituania, si sono scollegati dalla rete elettrica russa per entrare a far parte di quella continentale europea. Un'operazione che non solo contribuisce alla sicurezza dell'approvvigionamento dell'intera Unione, ma sostiene anche l'integrazione delle energie rinnovabili nel sistema, consentendo ai consumatori di beneficiare di costi inferiori. Si tratta di un progetto faro promosso dalla Commissione con un sostegno politico, tecnico e finanziario senza precedenti negli ultimi 15 anni. abr/gtr

In questa puntata:- Focus: abbiamo intervistato Marco Ragini, allenatore sanmarinese che ha esplorato il mondo

Tra le decine di ordini esecutivi firmati da Donald Trump all'indomani del suo insediamento, ce n'è anche uno che sospende i finanziamenti statunitensi ai programmi di aiuti all'estero, gran parte dei quali passano attraverso l'Usaid. Con Nicoletta Dentico, giornalista, esperta di politiche sanitarie globali e diritto alla salute.L'8 febbraio Estonia Lettonia e Lituania si sono scollegate dalla rete elettrica russa e il giorno successivo sono passate a quella europea. Con Davide Maria De Luca, giornalista, da Kiev.Oggi parliamo anche di:Africa • "Il sovranismo africano che cancella la libertà" di Achille Mbembehttps://www.internazionale.it/magazine/achille-mbembe/2025/02/06/il-sovranismo-africano-che-cancella-la-libertaSerie tv • Scissione su Apple Tv+Ci piacerebbe sapere cosa pensi di questo episodio. Scrivici a podcast@internazionale.it o manda un vocale a +39 3347063050Se ascolti questo podcast e ti piace, abbonati a Internazionale. È un modo concreto per sostenerci e per aiutarci a garantire ogni giorno un'informazione di qualità. Vai su internazionale.it/abbonatiConsulenza editoriale di Chiara NielsenProduzione di Claudio Balboni e Vincenzo De SimoneMusiche di Tommaso Colliva e Raffaele ScognaDirezione creativa di Jonathan Zenti

E oggi il commento politico è di Francesco Bechis e riguarda un dossier dei servizi segreti italiani sulla Libia del generale Almasri, quindi andremo in America con Angelo Paura che ci spiega le insidie di deep seek, l'intelligenza artificiale cinese, dall'America ai paesi baltici con Lorenzo Vita e la volontà di Estonia, Lettonia e Lituania di abbandonare Putin, quindi la cronaca con l'inviata Claudia Guasco e la confessione piena dell'assassino della baby sitter milanese: l'ho uccisa durante un gioco erotico.

Entregan 40 mil 435 toneladas de fertilizante a agricultores de MichoacánAbaten a delincuentes en Veracruz Estonia, Letonia y Lituania desconectan sus sistemas eléctricos de la red rusaMás información en nuestro Podcast

, gente de todo el mundo viene a buscar hongos. El parque se llama Dzūkija, y es tan famoso que la gente se olvida del tiempo buscando hongos. La gente local tiene una palabra especial para esto: “nugrybauti.” , está lleno de pinos

Statele membre NATO cu ieșire la Marea Baltică au decis să-și coordoneze eforturile pentru a răspunde provocărilor și sabotajelor din partea așa-numitei flote-fantomă a Rusiei. Amenințările pentru europeni pot veni însă și pe calea aerului, după cum avertizează șeful guvernului de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește „acte de terorism aerian” la nivel mondial, transmite Associated Press.Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă susținută miercuri la Varșovia alături de președintele ucrainean Volodymr Zelenskyy.Premierul polonez a afirmat că nu dorește să intre în detalii, însă poate să confirme validitatea temerilor că Rusia ar plănui acte de teroare aeriană, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume.Oficiali din occident au acuzat în mai multe rânduri Rusia că a sponsorizat acte de sabotaj și atacuri în Europa. Kremlinul a respins acuzațiile. Totuși, câteva evenimente petrecute recent vin să sporească temerile occidentalilor.După cum transmite radiodifuzorul public irlandez RTE, oficialii din domeniul securității bănuiesc că serviciile de informații rusești s-au aflat în spatele unui complot pentru introducerea unor dispozitive incendiare în pachete pe avioanele cargo care se îndreptau spre America de Nord.Unul dintre ele a luat foc la un centru de curierat din Germania și altul s-a aprins într-un depozit din Anglia, anul trecut.Poliția anti-terorism din Marea Britanie a declarat în octombrie că investighează modul în care un colet a izbucnit în flăcări într-un depozit la începutul acestui an, după ce un caz similar din Germania a fost atribuit Rusiei.Citeste siȘefa diplomației UE acuză Rusia de sabotaj programat la adresa EuropeiÎn noiembrie, Lituania a efectuat arestări în cadrul unei anchete penale privind trimiterea de dispozitive incendiare pe avioane cu destinație occidentală.Potrivit presei poloneze și lituaniene, dispozitivele, inclusiv aparate de masaj electrice implantate cu o substanță inflamabilă, au fost trimise din Lituania în Marea Britanie în cursul lunii iulie și ar putea fi în spatele unui incendiu de camion produs în vecinătatea Varșoviei.Consilierul șef de securitate al președintelui lituanian a declarat că Moscova se află în spatele incidentelor.Politico amintește la rândul său că Moscova a mai fost acuzată că a sabotat infrastructura europeană de transport și a bruiat semnalele GPS în mai multe țări, ca parte a unei campanii de război hibrid a liderului rus Vladimir Putin împotriva continentului.În aprilie anul trecut, ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, avertiza că Rusia a întreprins „mii de încercări” de a ataca liniile ferate europene de la începutul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit acuzația „fără temei”.Mai recent, conducerea de la Baku a acuzat Rusia că a doborât neintenționat un avion de linie azer prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, ucigând 38 de persoane.Președintele rus Vladimir Putin și-a cerut scuze omologului său din Azerbaidjan pentru ceea ce el a numit un „incident tragic” în urma accidentului, dar a refuzat să recunoască faptul că Moscova este responsabilă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

En los últimos meses se han sucedido varios cortes de cables submarinos de fibra óptica que conectan a varios países del Mar Báltico entre sí. Entre Alemania y Finlandia, entre Lituania y Suecia, o entre Suecia y Estonia. Estos países hablan de sabotaje, y apuntan a Rusia de estar detrás de estos ataques en una nueva versión de guerra híbrida. Los cables submarinos son una infraestructura estratégica, por ellos circula todo lo que hacemos por internet, y sin embargo, son muy vulnerables a ataques en alta mar. El diseño de su trazado, además, nos habla de un mundo unipolar que ya no existe. Con Carlos del Castillo, periodista de elDiario.es especializado en tecnología, conocemos más sobre los cables submarinos, cómo son, a quién pertenecen y qué consecuencias pueden tener estos sabotajes cada vez más frecuentes en el internet tal y como lo conocemos hoy. Con Jesús Núñez, codirector del Instituto de Estudios sobre Conflictos y Acción Humanitaria, intentamos responder a qué hay detrás de esos sabotajes. *** Envíanos una nota de voz por Whatsapp contándonos alguna historia que conozcas o algún sonido que tengas cerca y que te llame la atención. Lo importante es que sea algo que tenga que ver contigo. Guárdanos en la agenda como “Un tema Al día”. El número es el 699 518 743See omnystudio.com/listener for privacy information.

La Segunda Guerra Mundial comenzó el 1 de septiembre de 1939 con la invasión alemana de Polonia, pero eso fue posible gracias a un acuerdo que nazis y soviéticos habían alcanzado una semana antes, el pacto Molotov-Ribbentrop, también conocido como Tratado de No Agresión Germano-Soviético. Firmado el 23 de agosto de 1939 entre la Alemania nazi y la Unión Soviética este documento lleva los nombres de los ministros de Asuntos Exteriores de ambos países, Joachim von Ribbentrop y Vyacheslav Molotov, de ahí que se le conozca por ese nombre. Su impacto fue determinante en el estallido de la guerra y estuvo en vigor casi dos años, hasta que Hitler puso en marcha la Operación Barbarroja en 1941. El pacto vino precedido por años de tensiones ideológicas y desconfianza mutua entre los dos regímenes. Uno se decía anticomunista y el otro antifascista, pero las circunstancias geopolíticas de finales de la década de los 30 empujaron a Adolf Hitler y a Iósif Stalin a considerar una alianza de carácter pragmático. Para Hitler el pacto aseguraba que Alemania no tendría que librar una guerra en dos frentes como les había sucedido en la Primera Guerra Mundial, mientras que Stalin veía la oportunidad de ganar tiempo para fortalecer la defensa soviética y recuperar lo perdido tras la revolución de octubre sin tener que vérselas con la oposición alemana. Lo más notorio del Pacto Molotov-Ribbentrop fue el Protocolo Secreto, que no se hizo público hasta después de la guerra. Este protocolo dividía Europa del Este en esferas de influencia. Polonia sería repartida entre Alemania y la URSS; los estados bálticos de Estonia, Letonia y Lituania, junto con Finlandia, caerían en la esfera soviética. Además, se legitimaba la anexión soviética de Besarabia, la actual Moldavia, que entonces formaba parte de Rumanía. Esta partición secreta fue un preludio a las invasiones y anexiones que seguirían, alterando drásticamente el mapa político de Europa. La firma del pacto sorprendió a las potencias occidentales que esperaban que la Unión Soviética se uniera a una alianza contra Hitler. La reacción inmediata fue una mezcla de incredulidad y consternación, especialmente entre los comunistas occidentales que veían en este acuerdo una traición a su ideología. La Comintern les ordenó que culpasen de la guerra al imperialismo y que dejasen de combatir a los nazis y los fascistas. En Alemania, el pacto sirvió para invadir Polonia y rehacer el este de Europa a su antojo. La URSS, entretanto, ocupó la mitad oriental de Polonia, anexionó las repúblicas bálticas e invadió Finlandia. Todo le salió a pedir de boca salvo la campaña finlandesa. Para celebrarlo unidades militares alemanas y soviéticas desfilaron juntas en Polonia. Al pacto de agosto de 1939 se añadieron nuevas disposiciones y protocolos así como un ambicioso acuerdo comercial por el que la Unión Soviética se comprometía a suministrar materias primas a Alemania a cambio de armas y maquinaria. Durante el año 1940 la relación entre nazis y soviéticos fue inmejorable hasta el punto de que se barajó incluso la idea de que la URSS se integrase en el Eje junto a japoneses e italianos. El idilio acabó abruptamente el 22 de junio de 1941 cuando los alemanes invadieron la Unión Soviética con un ataque sorpresa y sin declaración de guerra previa. La URSS se convirtió en uno de los aliados y el el Pacto Molotov-Ribbentrop fue olvidado durante el resto de la guerra. En 1948 los estadounidenses, ya metidos en plena guerra fría, publicaron el protocolo secreto de este pacto para avergonzar a los soviéticos, que de puertas adentro prohibieron hablar de él. La existencia misma del protocolo secreto fue negada por los Gobiernos soviéticos durante décadas hasta que en 1989 ya con la Perestroika en marcha, lo admitieron. En El ContraSello: 0:00 Introducción 4:09 El pacto nazi-soviético 1:14:52 Roma: de la República al Imperio 1:21:28 ¿Cómo financió Inglaterra la guerra de independencia de EEUU? Bibliografía: - “La Segunda Guerra Mundial” de Antony Beevor - https://amzn.to/4gNPN4K - “La segunda guerra mundial contada para escépticos” de Juan Eslava Galán - https://amzn.to/4gLPo2t - “Stalin. Una biografia” de Robert Service - https://amzn.to/4fuoATe - “Causes of the Second World War” de Andrew Crozier - https://amzn.to/4iFumVb · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #stalin #segundaguerramundial Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

La Segunda Guerra Mundial comenzó el 1 de septiembre de 1939 con la invasión alemana de Polonia, pero eso fue posible gracias a un acuerdo que nazis y soviéticos habían alcanzado una semana antes, el pacto Molotov-Ribbentrop, también conocido como Tratado de No Agresión Germano-Soviético. Firmado el 23 de agosto de 1939 entre la Alemania nazi y la Unión Soviética este documento lleva los nombres de los ministros de Asuntos Exteriores de ambos países, Joachim von Ribbentrop y Vyacheslav Molotov, de ahí que se le conozca por ese nombre. Su impacto fue determinante en el estallido de la guerra y estuvo en vigor casi dos años, hasta que Hitler puso en marcha la Operación Barbarroja en 1941. El pacto vino precedido por años de tensiones ideológicas y desconfianza mutua entre los dos regímenes. Uno se decía anticomunista y el otro antifascista, pero las circunstancias geopolíticas de finales de la década de los 30 empujaron a Adolf Hitler y a Iósif Stalin a considerar una alianza de carácter pragmático. Para Hitler el pacto aseguraba que Alemania no tendría que librar una guerra en dos frentes como les había sucedido en la Primera Guerra Mundial, mientras que Stalin veía la oportunidad de ganar tiempo para fortalecer la defensa soviética y recuperar lo perdido tras la revolución de octubre sin tener que vérselas con la oposición alemana. Lo más notorio del Pacto Molotov-Ribbentrop fue el Protocolo Secreto, que no se hizo público hasta después de la guerra. Este protocolo dividía Europa del Este en esferas de influencia. Polonia sería repartida entre Alemania y la URSS; los estados bálticos de Estonia, Letonia y Lituania, junto con Finlandia, caerían en la esfera soviética. Además, se legitimaba la anexión soviética de Besarabia, la actual Moldavia, que entonces formaba parte de Rumanía. Esta partición secreta fue un preludio a las invasiones y anexiones que seguirían, alterando drásticamente el mapa político de Europa. La firma del pacto sorprendió a las potencias occidentales que esperaban que la Unión Soviética se uniera a una alianza contra Hitler. La reacción inmediata fue una mezcla de incredulidad y consternación, especialmente entre los comunistas occidentales que veían en este acuerdo una traición a su ideología. La Comintern les ordenó que culpasen de la guerra al imperialismo y que dejasen de combatir a los nazis y los fascistas. En Alemania, el pacto sirvió para invadir Polonia y rehacer el este de Europa a su antojo. La URSS, entretanto, ocupó la mitad oriental de Polonia, anexionó las repúblicas bálticas e invadió Finlandia. Todo le salió a pedir de boca salvo la campaña finlandesa. Para celebrarlo unidades militares alemanas y soviéticas desfilaron juntas en Polonia. Al pacto de agosto de 1939 se añadieron nuevas disposiciones y protocolos así como un ambicioso acuerdo comercial por el que la Unión Soviética se comprometía a suministrar materias primas a Alemania a cambio de armas y maquinaria. Durante el año 1940 la relación entre nazis y soviéticos fue inmejorable hasta el punto de que se barajó incluso la idea de que la URSS se integrase en el Eje junto a japoneses e italianos. El idilio acabó abruptamente el 22 de junio de 1941 cuando los alemanes invadieron la Unión Soviética con un ataque sorpresa y sin declaración de guerra previa. La URSS se convirtió en uno de los aliados y el el Pacto Molotov-Ribbentrop fue olvidado durante el resto de la guerra. En 1948 los estadounidenses, ya metidos en plena guerra fría, publicaron el protocolo secreto de este pacto para avergonzar a los soviéticos, que de puertas adentro prohibieron hablar de él. La existencia misma del protocolo secreto fue negada por los Gobiernos soviéticos durante décadas hasta que en 1989 ya con la Perestroika en marcha, lo admitieron. En El ContraSello: 0:00 Introducción 4:09 El pacto nazi-soviético 1:14:52 Roma: de la República al Imperio 1:21:28 ¿Cómo financió Inglaterra la guerra de independencia de EEUU? Bibliografía: - “La Segunda Guerra Mundial” de Antony Beevor - https://amzn.to/4gNPN4K - “La segunda guerra mundial contada para escépticos” de Juan Eslava Galán - https://amzn.to/4gLPo2t - “Stalin. Una biografia” de Robert Service - https://amzn.to/4fuoATe - “Causes of the Second World War” de Andrew Crozier - https://amzn.to/4iFumVb · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #stalin #segundaguerramundial

Vagabundeamos entre músicas de nuevos discos que llegan a nuestros manos y oídos, celebrando danzas y rituales nuevos y ancestrales. Resuena la música desde Quebec, Northumbria, Inglaterra, Gales, Letonia, Lituania, Anatolia, Creta, Japón, Asia Central, Bélgica, Persia y otros orientes. We wander among the music of new albums that reach our hands and ears, celebrating new and ancient dances and rituals. The music resonates from Quebec, Northumbria, England, Wales, Latvia, Lithuania, Anatolia, Crete, Japan, Central Asia, Belgium, Persia, and other Eastern lands. - De Temps Antan - Alexis rachouidine - J'ai mal à mon folklore - Kathryn Tickell - Greystead hornpipe / Remember me - Return to Kielderside - The Trials of Cato - Gog magog - Gog magog - Sutaras - Kalėdų atvirukas nr. 6, sėdzi vyrai užu stalo - Prakalbinti atvirukai - Laimas Muzykanti - Dzaltoneite - Turu buru! - Ogas - Saules meita - Ok, laime! - Elektro Hafız - Başkentli [+ Grup Ses, Gökalp K] - Style is prison - Xanthoula Dakovanou - Rizituals sousta - Rizituals - Kengo Saito / Japanistan Trio - Fuyu no hikari (Reflet de neige) - Douce errance - Soolmaan - Nour - Kashgul - (Kengo Saito / Japanistan Trio - Beshnaw az nay - Douce errance)

03 26-11-24 LHDW Charly 015: Rusia sigue atacando a Ucrania con drones, pero sin contundencia, ¿Se acerca la Paz?. Accidente de un avión en Lituania, sospechas

Hospitalizan a gobernador de Puebla, Sergio Salomón  Semar asegura 3 toneladas de cocaína en Acapulco, Guerrero  Avión de carga 737-400 se estrelló en el patio de una casa en Lituania  Más información en nuestro podcast

En el Edomex detienen a 11 personas presuntamente integrantes de la Familia Michoacana  Lituania destina 10 millones de euros para drones de largo alcance par Ucrania  Más información en nuestro podcast

Presa internațională comentează evenimentele din marea Baltică, după ce două cabluri submarine au fost tăiate duminică și luni. Primul făcea legătura între Suedia și Lituania prin insula strategică Gotland, al doilea lega Germania și Finlanda. Suspiciunile se îndreaptă către o navă chineză, iar comentatorii încearcă să explice semnificațiile. Chiar dacă Marea Baltică a devenit „un lac NATO” de când Suedia și Finlanda au aderat la Alianță, incidente suspecte au loc în continuare acolo, notează Le Figaro.Site-ul web Minetraffic a arătat că nava chineză Yi Peng 3 s-a aflat luni în zona cablului care leagă Finlanda de Germania, atunci când acesta a fost deteriorat, deși nu există nimic care să indice că nava a fost implicată.Un expert juridic a declarat pentru Newsweek că orice investigație asupra incidentelor „ar putea dura ani de zile” și ar putea crea precedente pentru viitoarele presupuse incidente de sabotaj subacvatic.Citeste siCe știm despre nava chineză suspectată de sabotarea cablurilor submarine din Marea BalticăPotrivit CNN, ”un oficial american și un oficial de informații occidental au numit Yi Peng 3 drept nava probabil implicată în incident. Cu toate acestea, au spus sursele CNN, SUA nu au găsit încă legături între această navă și statele sau entitățile care ar ordona o astfel de activitate.Astfel de accidente s-au întâmplat în trecut, deși nu într-o succesiune atât de  rapidă precum cele două de duminică și luni”.Pentru radioteleviziunea germană NDR, ”întrebarea cine a făcut-o este în discuție și pe conturile OSINT (Open Source Intelligence) de pe rețelele de socializare. Cargoul chinez Yi Peng 3 este considerat o posibilă cauză a pagubei.Un expert în strategie și securitate maritimă la Institutul pentru Politică de Securitate de la Universitatea Kiel, a declarat că infrastructura de sub mare a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani și este vulnerabilă.Multă vreme nimeni nu s-a gândit suficient la protecția lor.Citeste siAnchetă în Suedia, Germania și în Finlanda după ce două cabluri submarine au fost deteriorate în Marea BalticăPotrivit analizei revistei Foerign Policy, ”este extrem de puțin probabil ca cele două cabluri să fi fost tăiate accidental.Conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, semnatarii sunt de acord să protejeze instalațiile submarine din apele lor. Dar tratatul – cunoscut sub numele de „constituția oceanelor” – nu specifică ce ar trebui să facă statele de coastă dacă țările rivale cu gândire agresivă folosesc nave nonmilitare pentru a sabota infrastructura din apele lor.Aceasta este dilema pentru țările Mării Baltice (în ciuda dominației NATO acolo) și pentru alte națiuni occidentale: Rusia, China și alte țări pot folosi echipamente private, criminali și alți colaboratori diverși pentru a produce pagube și s-ar putea să nu fie niciodată posibil să se stabilească o legătură între făptuitori și guvernele în numele cărora s-au comis actele dăunătoare.Chiar dacă marina daneză se urcă pe navă, probabil că nu vom ști niciodată ce conversații au avut proprietarul Yi Peng 3 sau comandantul navei cu guvernele Rusiei sau Chinei.Știm pur și simplu că, deși cablurile se găsesc cu ușurință pe hărțile de navigație și astfel ar fi trebuit să fie ușor de evitat, acestea au fost tăiate. (Și nu, o navă comercială chineză nu ar sabota infrastructura submarină în numele niciunui guvern fără permisiunea Beijingului.)De asemenea, știm că Yi Peng 3 are un căpitan rus. Și a avea mai degrabă un comandant de navă rus decât, să zicem, un indian sau un român, cu siguranță face ca sabotajul în Marea Baltică să fie puțin mai simplu”.

Chilometri di cavi che trasmettono migliaia di miliardi di informazioni. Quella dei cavi sottomarini è un'enorme infrastruttura che influenza la vita di ognuno di noi. Proprio alcuni tasselli di questa infrastruttura sono stati colpiti nei giorni scorsi, prima la linea tra la Germania e la Finlandia, poi quella tra la Lituania e la Svezia. Ne parliamo con Guido Alberto Maier, professore di Ingegneria delle Telecomunicazioni al Politecnico di Milano, e con Alberto Rizzi, Visiting Fellow dell’European Council on Foreign Relations, esperto di Commercio internazionale e Geopolitica dell'energia e delle infrastrutture.A Varsavia, nel corso di un incontro dei responsabili degli esteri di Francia, Germania, Italia, Polonia, Spagna e Regno Unito, è emersa per la prima volta una visione comune rispetto alla necessità di bond europei per la difesa. Ne parliamo con Beda Romano, corrispondente de Il Sole 24Ore a Bruxelles.

Garantarea depozitelor bancare sub 100.000 de euro este esențială pentru încrederea depunătorilor europeni. În România, economisirea în bănci a crescut mult în ultimii ani. De asemenea, România se află pe primul loc la nivel european în ceea ce privește raportul dintre resursele aflate la dispoziția Fondului de Garantare și depozitele bancare. În urmă cu doi ani, una din marile bănci rusești Sberbank dădea faliment în Europa. Două filiale ale băncii rusești, din Croația și Slovenia, au fost salvate prin vânzarea lor către bănci locale. Dar, în Austria, de exemplu, filiala locală a intrat în faliment.Problema Sberbank a fost aceea că pe fondul sancțiunilor economice occidentale filialele europene nu au putut beneficia de sprijinul băncii-mamă pentru că Banca Națională a Rusiei nu a permis transferul de fonduri către state care au aplicat sancțiunile. Pe de altă parte, banca rusească nu s-a mai putut împrumuta de pe piețe, pentru că sancțiunile au urmărit chiar acest lucru și anume tăierea accesului băncilor rusești pe piețele de capital.Din aceste cauze, filiala europeană cu sediul în Austria a intrat în primăvara anului 2022 în procedura de insolvență. Banca rusească din Austria a fost lăsată să intre în faliment după ce s-a considerat că nu prezintă niciun risc pentru stabilitatea financiară sau economică austriacă. Partea bună pentru depunătorii de la Sberbank Austria a fost că au fost apărați de regulile europene, respectiv depozitele lor bancare au fost garantate până la valoarea de 100.000 de euro. Doar că falimentul Sberbank a declanșat dispute diplomatice între Austria și Germania, pentru că mulți dintre depunătorii la banca rusească erau germani și deci au fost protejați și despăgubiți de Fondul din Austria.Cu alte cuvinte, băncile austriece au plătit pentru clienții germani ai Sberbank. Dar, regulile europene sunt reguli europene și ele s-au aplicat și în cazul băncii cu capital din Rusia. Este adevărat că legislația europeană a costat Austria aproximativ un miliard de euro, bani care au acoperit depozitele bancare de la Sberbank din fondul de garantare austriac pentru mulți depunători germani.Mai trebuie să reamintim că în anii 2012 și 2013, Sberbank a avut intenția să intre și în România, respectiv să cumpere Volksbank. La acel moment, Banca Națională a României a refuzat o astfel de tranzacție, respectiv achiziția Volksbank de către banca rusească și în felul acesta capitalul bancar rusesc nu a mai ajuns pe piața locală. Se poate spune că a fost o decizie înțeleaptă, pentru că în caz contrar în urmă cu doi ani, România ar fi trebuit să găsească resursele să rezolve problema Sberbank. Iar variantele ar fi fost: fie o preluare de către o altă societate bancară, fie plata garanțiilor către depunătorii băncii.Subiectul Sberbank este un prilej pentru a trece în revistă câteva date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România. Astfel, în aproape opt ani, depozitele bancare așa-numite eligibile au crescut de mai mult de două ori ca valoare, până la aproximativ 527 miliarde de lei. În depozitele eligibile sunt incluse depozitele acoperite de garantare cu până la 100.000 euro la care se adaugă partea care depășește acoperirea. De fapt, este vorba despre creșterea economisirii în sectorul bancar. Cifrele sunt relevante.În total, după primele nouă luni ale acestui an, sunt 14,7 milioane de deponenți persoane fizice, din care 99,5% sunt depozite care se încadrează în plafonul de garantare. La acestea se adaugă 1,2 milioane de deponenți persoane juridice, iar 96% din depozite sunt incluse în schema de garantare. De altfel, anul acesta România este pe locul patru la nivel european, în ceea ce privește creșterea valorii depozitelor acoperite (sub 100.000 de euro), după Polonia, Lituania și Lichtenstein.În fine, România este pe primul loc într-un clasament european. Este vorba despre raportul dintre resursele financiare disponibile în cadrul Fondului de Garantare și depozitele bancare de sub 100.000 de euro, care în România este de 2,54% față de media de 0,8%, pe care nici măcar nu o ating toate statele membre. În concluzie, garantarea depozitelor bancare este un pilon esențial pentru sistemul bancar european și local. Este încrederea pe care băncile o transmit clienților.

Dadme un buen guionista, un buen presupuesto y moveré el mundo. Por eso hoy nos hace ilusión que el nuevo Premio El Ojo Crítico de Cine sea para un guionista, uno que sin que nadie lo supiera, seguramente, se ha encargado de casi todo lo bueno de este año de cine. Ha sido guionista de 'La casa en llamas', de la serie 'Querer', de 'La virgen roja'... Pero son solo algunas de las películas en las que ha participado Eduard Solà.La realidad es que la mayoría de denuncias por explotación sexual a menores tuteladas han sido archivadas o están pendientes de juicio. Por eso son importantes películas como 'Las chicas de la estación', lo nuevo de Juana Macías. Hablamos con la directora. Se cumplen 30 años del lanzamiento de 'Manolito gafotas', el personaje de Elvira Lindo se ha convertido en uno de los más importantes de la literatura infantil en España y repasamos este tiempo con Susana Santaolalla.Viene nuestro crítico de cómics, Javi Alonso, para llevarnos 40 años atrás, a Lituania, porque treae 'La Lata de Guisantes', con guión de GiedRé y dibujo de Holly R.Escuchar audio

Voci d'Italia - Progetto internazionale: ”il lato femminile della poesia” Sull'invito dell'Accademia Polacca delle Scienze di Roma, questa puntata di ”Voci d'Italia” racconta del progetto internazionale ”Il lato femminile della poesia” realizzato nell'ambito del programma di promozione della lingua polacca promosso dall'Agenzia nazionale per gli scambi accademici NAWA. Il progetto ha coinvolto studenti e docenti di tre paesi: Italia, Lituania ed Ucraina che hanno voluto condividere con noi l'indimenticabile esperienza di confronto con la per niente facile arte di traduzione poetica e della pubblicazione del volume con le loro traduzioni. Voci d'Italia il podcast per ascoltare la voce autentica degli italiani. Incontra con Marta Koral e Pierpaolo Bettoni persone da diverse città italiane, ascolta le inflessioni regionali, gli accenti e scopri le interessanti curiosità locali. Il podcast è realizzato in collaborazione con l'ANILS, l'Associazione Nazionale Insegnanti di Lingue Straniere. Il podcast è pensato per studenti di lingua italiana di tutti i livelli, come esercizio di ascolto individuale o con la guida dell'insegnante. Cosa vuoi sapere sull'Italia e gli italiani? Vuoi proporre tu un tema? Vuoi contattare gli autori? Scrivici a italianoperstranieri@loescher.it

Trecentoquattordicesima puntata della trasmissione “Generazioni Mobili” di Radio 24, il primo “passaporto radiofonico valido per l’espatrio”.In questa puntata:- Federico Fabiani, fondatore di “Scambi Europei”, ci elenca le ultimissime e concrete opportunità di studio, stage e lavoro in Europa e nell’UE;- Giovanni Proietta, startupper 34 enne ed esperto del mondo digitale lituano, ci porta a Vilnius, per scoprire quali opportunità la capitale baltica può offrire - sia a giovani imprenditori, sia a professionisti esperti di innovazione - ospite in onda Artur Glukhovskyy, SEO Content Strategist con base in Finlandia;- Alessio Romeo, Digital Innovator e HR Startup Inventor, ci porta a scoprire i trend lavorativi e le migliori offerte di impiego in Europa e nel mondo;- nella rubrica “Expats Social Club” nuovo appuntamento con i consigli pratici dell’Associazione delle Camere di Commercio Italiane all’Estero, con la quale andiamo ad esplorare le opportunità di fare impresa a livello globale. Oggi facciamo tappa a Zagabria, insieme ad Andrea Perkov, segretaria generale della Camera di Commercio Italo-Croata.CONNETTITI CON "GENERAZIONI MOBILI""Studiate/lavorate/siete imprenditori all'estero? Siete junior o senior? Avete una storia da raccontare e consigli preziosi da dare per cogliere opportunità oltreconfine, sfruttando le occasioni di mobilità internazionale? Scrivete a: generazionimobili@radio24.itOppure, avete domande da porre su come studiare/fare stage/lavorare/avviare start-up all'estero? Inviatele a: generazionimobili@radio24.itInfine, avete un sito/blog all'estero, nel quale fornite consigli pratici su come trasferirsi nel vostro attuale Paese di residenza? O avete scritto un libro su questo tema? Segnalateci tutto, sempre a: generazionimobili@radio24.it

Stando alle ipotesi della Dda di Milano, che indaga sui presunti dossieraggi illegali, sarebbero anche molte di più di 800mila le persone che potrebbero essere state spiate con accessi abusivi alle banche dati. Sequestrati l'archivio dell'ex poliziotto Carmine Gallo e un server in Lituania. Indagato anche Pierfrancesco Barletta, ex socio di minoranza di Equalize srl con il 5%, che è stato nel cda di Leonardo-ex Finmeccanica, ora vice presidente della Sea. Cerchiamo di fare chiarezza con Corrado Giustozzi, esperto di cybersicurezza, docente presso la Facoltà di Ingegneria e nel master in Cybersecurity management dell'Università Campus Bio-Medico di Roma e Luciano Ponzi, presidente di Federpol (Federazione italiana istituti investigazioni, informazioni e sicurezza).

Ofensas y mítines 1 millón en publicidad para JGo en par de días Problemas serios en la CEE: temor a robo de elecciones Reggaetoneros se activan Comediante llama a Puerto Rico “isla flotante de basura” en mitin de Trump y desata rechazo. Es un ejemplo de lo que cree Trump y los republicanos de su grupo Dalmau retoma campaña a la gobernación y Bad Bunny le da su apoyo en Instagram A 8 días de las elecciones, llueven los jingles, anuncios, mensajes por texto/WhatsApp/redes y los memes Hay varias encuestas corriendo además de la de El Vocero Ligera ventaja de Jenniffer González 31% a Juan Dalmau 29% dice encuesta de El Vocero Hubo elecciones generales en Japón (crisis), en Georgia (cuestionadas), en Lituania (socialdemócratas), en Mozambique (con disturbios), Uruguay (que ganó la izquierda), y municipales en Chile (dominó el oficialismo) y en Brasil (que ganó la derecha y centro derecha) Estas son algunas de las noticias que tenemos hoy En Blanco y Negro con Sandra. AUDIO: Este es un programa independiente y sindicalizado. Esto significa que se transmite simultáneamente por una serie de emisoras de radio y medios que son los más fuertes en sus respectivas regiones, por sus plataformas digitales, aplicaciones para dispositivos móviles y redes sociales. Estos medios son: 1. Cadena WIAC - WYAC 930 AM Cabo Rojo- Mayagüez 2. Cadena WIAC – WISA 1390 AM Isabela 3. Cadena WIAC – WIAC 740 AM Área norte y zona metropolitana 4. WLRP 1460 AM Radio Raíces La voz del Pepino en San Sebastián 5. X61 – 610 AM en Patillas 6. X61 – 94.3 FM Patillas y todo el sureste 7. WPAB 550 AM - Ponce 8. ECO 93.1 FM – En todo Puerto Rico 9. Mundo Latino PR.com Podcast disponible en Spotify, Soundcloud, Apple Podcasts, Google Podcasts y otras plataformas https://anchor.fm/sandrarodriguezcotto También nos pueden seguir en: REDES SOCIALES: Facebook, X (Twitter), Instagram, Threads, LinkedIn, Tumblr, TikTok BLOG: En Blanco y Negro con Sandra http://enblancoynegromedia.blogspot.com SUSCRIPCIÓN: Substack, plataforma de suscripción de prensa independiente https://substack.com/@sandrarodriguezcotto OTROS MEDIOS DIGITALES: ¡Ey! Boricua, Revista Seguros. Revista Crónicas y otros --- Support this podcast: https://podcasters.spotify.com/pod/show/sandrarodriguezcotto/support

La convention dei Democratici a Chicago, la costruzione di una base militare tedesca in Lituania e le 1.500 associazioni messe fuori legge in Nicaragua

Buenos días desde La Habana, soy Yoani Sánchez y en el "cafecito informativo" de este lunes 22 de julio de 2024 tocaré estos temas: - La venta de medallas, cada vez más común entre los deportistas cubanos - Cuba vive una “crisis humanitaria”, advierte el demógrafo Albizu-Campos - Rusia y Cuba abordan la construcción de una refinería - Seminario virtual sobre DD HH en Cuba Gracias por compartir este "cafecito informativo" y te espero para el programa de mañana. Puedes conocer más detalles de estas noticias en el diario https://www.14ymedio.com Los enlaces de hoy, para abrirlos desde la Isla se debe usar un proxy o un VPN para evadir la censura: La revuelta de los frijoles negros en Cuba https://www.14ymedio.com/cuba/revuelta-frijoles-negros-cuba_1_1104533.html Rusia y Cuba abordan la construcción de una refinería de petróleo en la Isla https://www.14ymedio.com/cuba/rusia-cuba-abordan-construccion-refineria_1_1104566.html "En Cuba solo se queda la gente sin familia, sin recursos y sin posibilidades" https://www.14ymedio.com/cuba/cuba-queda-gente-familia-recursos_1_1104557.html México disfrazó de donación humanitaria a Cuba el envío de material para la Guiteras https://www.14ymedio.com/cuba/mexico-disfrazo-donacion-humanitaria-cuba_1_1104563.html "Nunca pensé verme en la necesidad de alquilar la sala de mi casa" https://www.14ymedio.com/cuba/pense-verme-necesidad-alquilar-sala_1_1104527.html Con una directora formada en Moscú, la Oficina del Historiador trae "a los rusos en la sangre" https://www.14ymedio.com/cuba/directora-formada-moscu-oficina-historiador_1_1104531.html Cuba vive una “crisis humanitaria” y se acerca a la “implosión”, según el demógrafo Albizu-Campos https://www.14ymedio.com/cuba/cuba-vive-crisis-humanitaria-acerca_1_1104558.html Topan los precios de 21 productos en los mercados de La Habana y desaparecen el frijol y la malanga https://www.14ymedio.com/economia/topan-precios-21-productos-mercados_1_1104492.html Corea del Sur alerta sobre la toxicidad de productos Shein muy vendidos en Cuba https://www.14ymedio.com/cuba/corea-sur-alerta-toxicidad-productos_1_1104507.html Una familia cubana, atrapada en la frontera entre Lituania y Bielorrusia https://www.14ymedio.com/cuba/familia-cubana-atrapada-frontera-lituania_1_1104553.html Un grupo de 15 balseros cubanos fue detenido en Isla Mujeres, México https://www.14ymedio.com/migracion/grupo-15-balseros-cubanos-detenido_1_1104549.html Convocatoria: Seminario virtual sobre Derechos Humanos en Cuba https://www.14ymedio.com/cartelera/convocatoria-seminario-virtual-derechos-humanos_1_1104016.html

En este episodio, nos vamos a fondo con Macos Brenes hablando sobre su experiencia como analista del repechaje olímpico que ve a PR ganarle a los Lituanos de Sabonis y a Italia. También comenzamos el análisis del baloncesto olímpico con todos los equipos clasificados. Seguimos con la agencia libre hablando del traspaso de DeMar DeRozan, la firma de Caleb Martin con los 76ers y más. Redes sociales:Facebook, Twitter, Instagram: @losnbafreaksMarcos Brenes- Twitter: @MarcosJBrenes- Instagram: @marcosjbrenesGerard Clemente- Twitter: @gerardclemente- Instagram: @gerard_clementeJosue Brenes- Twitter: @JRBrenesWebsite: losnbafreaks.comEmail: losnbafreaks@gmail.com

Reaccionamos al partido entre Lituania vs Puerto Rico, donde los boricuas se llevaron el ultimo boleto para las olimpiadas de Paris 2024, al ganar 79 a 68. Jose Alvarado fue nombrado el MVP del torneo celebrado en San Juan, Puerto Rico.Recuerden que nos pueden seguir en:Facebookhttps://www.facebook.com/sportsruspodcast?mibextid=LQQJ4dInstagram https://instagram.com/sportsruspod?igshid=YWJhMjlhZTc=Youtube https://youtube.com/@sportruspodcastTikTokhttps://www.tiktok.com/@sportsruspodcast

Analizamos la clasificación olímpica luego de vencer a Lituania en la final. Ojo: el 28 de julio la selección Femenina juega con Serbia a las 3pm. En el pod se dijo 3am. Redes: @12magnificos

Podcast: LAS NOTICIAS CON CALLE DE 1 DE JULIO DE 2024 - Demandan contra alza al mínimo - Cuarto Poder  - Educación no ha usado 281 millones de fondos federales - El Vocero  - Aprueban aumento de sueldo a jueces, fiscales y procuradores - Primera Hora - Admiten que se pasan aprobando legislación sin fondos asignados - El Vocero  - Sagrado dará clases nocturnas buscando adultos - El Nuevo Día - Empieza la ley contra el plástico - El Nuevo Día - El repechaje llega finalmente, Lituania, Italia y PR son los favoritos - El Nuevo Día - La leche fresca en PR peligra y va a cambiar a productos derivados - El Nuevo Día - Hospitales piden usar mascarillas  - Reunido con su familia Biden para decidir su futuro político - NBC - Presentan modelo de Bahía Urbana - Pies Cuadrados  - Dicen que todavía está con vida Rolandito tras 25 años - Primera Hora - Petróleo sube de precio - CNBC - Baja el precio del gas propano y el gas natural - Yahoo - Congreso no ha nominado sus representantes a la Junta - El Nuevo Día - Genera lleva un año en PR - El Nuevo Día  - Derrotan medida que prohíbe funcionarios públicos en eventos políticos - Noticel  - Aumenta la luz en 4.7% tras aprobación del negociado - Cuarto Poder - Viene secundaria tras empate en senado de Arecibo - Cuarto Poder  - Berryl pasará lejos de PR ya categoría 4, el primero en junio por nuestra zona - SNM  Lunes MMM hoy voy pa Martins BBQ Cocinando diariamente comida fresca, saludable y sabrosa Hoy es lunes de sancocho o aprovecha la sopa del dia, llévatela en combo con un complemento y Coca Cola o Agua ,….MMMM….Esto si es criollo Martins BBQ El mejor y más sabroso pollo asado a la varita de Puerto Rico, MMM Hoy voy pa Martins BBQ Asado…Jugoso…Sabroso   Incluye auspicio