Podcasts about lituania

Aitana Sánchez cuenta toda la actualidad de la Unión Europea junto a Borja Adsuara.

Ep. 140: Quando gli chiedono "che cos'è l'architettura", lui risponde sempre in modo diverso. Questa volta ha detto che «è il tentativo di prolungare la vita oltre i limiti del giorno».  In questa intervista con Malcom Pagani, Massimiliano Fuksas ripercorre le tappe di una storia familiare che definisce un «imbroglio» di identità ancestrali, divise tra Lituania, Russia e Austria. Fuksas ricorda una giovinezza irrequieta, vissuta tra pittura e incontri straordinari, dall'apprendistato a bottega dal «burbero» Giorgio De Chirico al viaggio a Cuba dove il mito di Che Guevara si scontrava con la realtà dei tagliatori di canna da zucchero, fino alle cariche della polizia a Valle Giulia affrontate indossando un pullover arancione. Fuksas rievoca le partite a pallone in cui lui era il numero 10 e Pier Paolo Pasolini l'ala destra, l'antipatia viscerale per Alberto Moravia, che considera «un uomo di potere», e l'incontro fatale in Piazza della Rotonda con la moglie Doriana, conquistata promettendole un viaggio in America. Infine, rivendica la sua indole solitaria e la necessità vitale di consumare progetti: avere almeno un'idea nuova al giorno, sostiene Fuksas, è l'unico modo per continuare ad alimentare la suprema «illusione della vita». Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

La presidente della Commissione europea Ursula von der Leyen ha incontrato a Vilnius i leader di Estonia, Lettonia e Lituania. Le incursioni di droni russi nello spazio aereo baltico "non sono incidenti isolati", ma parte di una "deliberata strategia" del Cremlino, ha detto la presidente. Intanto, proprio in questo momento di instabilità ai confini con la Russia, Donad Trump fa proclami sul possibile disimpegno nella Nato o su una riduzione consistente degli investimenti. Ma qual è lo stato reale dei fatti? Lo chiediamo ad Alessandro Minuto Rizzo, presidente della Nato Defense College Foundation.A Gaza, dove le IDF hanno appena colpito Mohammad Odeh, capo delle brigate al Qassam, permane una situazione di grande incertezza e mancanza dei beni primari e delle condizioni basiche di sopravvivenza. Ne parliamo con Irdi Memaj, medico di Emergency a Deir al-Balah, e con Kobi Michael, analista del Misgav Institute for National Security and Zionist Strategy.

Nel giorno dell’enciclica “Magnifica Humanitas” di Papa Leone, cresce il dibattito sul potere delle Big Tech e delle oligarchie tecnologiche americane. Nel testo il Pontefice richiama il rischio di una nuova “torre di Babele” dominata dalla tecnologia senza giustizia e fraternità. Intanto al summit FutureProofSociety di Brescia Carlo Calenda attacca duramente le tecnopotenze Usa e Meta, accusando gli “oligarchi americani” di voler influenzare il futuro dell’Europa e criticando il rapporto tra le Big Tech e Donald Trump. Interviene Alessandro Plateroti, Direttore editoriale UCapital.comUe, 5 Paesi (tra cui l Italia) chiedono più protezione sui beni dalla CinaItalia, Francia, Spagna, Lituania e Olanda chiedono all’Unione europea di rafforzare gli strumenti di difesa del mercato unico contro protezionismo, dumping e sovraccapacità industriale, con un chiaro riferimento alla Cina. Nel documento circolato a Bruxelles i cinque Paesi denunciano la perdita di un milione di posti di lavoro industriali in Europa tra il 2019 e il 2025 e propongono più controlli, più indagini e modifiche normative per contrastare pratiche commerciali considerate elusive dei dazi europei. Il commento è di Fabio Scacciavillani, economista, editorialista Il Sole24 Ore.Cdp Equity, ok ad aumento della partecipazione in Nexi al 29,9%Il Cda di Cdp Equity ha deliberato la possibilità di incrementare la partecipazione in Nexi fino al 29,9%, escludendo però esplicitamente un’Opa. L’operazione prevede anche contratti derivati fino all’8% del capitale e punta, spiega Cdp, a sostenere l’evoluzione innovativa e industriale del gruppo dei pagamenti digitali, che processa 1.800 miliardi di euro di transazioni in oltre 25 Paesi. L’aumento della quota arriva in una fase delicata per Nexi, dopo il cambio di amministratore delegato e l’uscita dal capitale dei fondi Bain, Advent e Clessidra. Il commento è affidato a Celestina Dominelli, Il Sole 24Ore.Qualità della vita generazionale, la nuova mappa del benessere in Italia: a Firenze, Bolzano e Trieste i tre primatiPresentata al Festival dell’Economia di Trento la sesta edizione della Qualità della vita dei bambini, giovani e anziani del Sole 24 Ore, costruita su 60 indicatori territoriali. L’indagine misura servizi, opportunità, relazioni sociali e qualità della vita delle diverse fasce generazionali in un Paese segnato dalla crisi demografica e dalla desertificazione commerciale. Firenze guida la classifica dei bambini, Bolzano quella dei giovani e Trieste quella degli over 65. Dall’analisi emerge un’Italia ancora spaccata territorialmente, con il Sud spesso in coda alle graduatorie, mentre crescono il peso degli affitti, il consumo di antidepressivi e le difficoltà scolastiche rispetto al pre pandemia. Ne parliamo con Michela Finizio, Il Sole 24 Ore.

En este episodio repasamos algunas de las noticias más interesantes de la semana en movilidad eléctrica y tecnología. Hablamos del posible regreso del mítico Citroën 2CV en versión eléctrica, de la nueva plataforma STLA One de Stellantis para abaratar futuros coches eléctricos, y del Skoda Epiq, un SUV eléctrico asequible con hasta 440 km de autonomía. En nuestro Espacio Tesla, analizamos la rebaja de precio de la Powerwall 3 en España y la expansión del FSD Supervised en Europa con su llegada a Lituania. Y para cerrar, levantamos la vista al espacio con el nuevo vuelo de prueba de Starship V3 de SpaceX, una misión con amerizaje en el Índico y nuevos avances para el futuro de Starlink, la Luna y Marte. Benefíciate del CAE al comprar tu coche eléctrico. Mas info en: https://somoselectricos.com/certificados-ahorro-energetico-cae-coche-electrico/ Usa nuestra calculadora para conocer lo que recibirás de ayuda al comprar un coche eléctrico: https://somoselectricos.com/calcula-importe-ayuda-plan-auto/ ¿Quieres anunciarte en este podcast? Hazlo con advoices.com/podcast/ivoox/627406

Son frecuentes los incidentes con drones en los países bálticos. Pero la semana pasada, uno de ellos provocó la caída del gobierno en Letonia. La explicación es que los drones ucranianos se dirigen a Rusia, que los desvía a los países bálticos. ¿Cómo ha cambiado la guerra a Estonia, Letonia y Lituania? Nos lo explica en este capítulo del 'Diario de Ucrania' Andres Kasekamp, director de estudios estonios y profesor de Historia en la Munk School de Asuntos Internacionales y Políticas Públicas de la Universidad de Toronto, que ha publicado en España 'Historia de los Estados bálticos' en Ediciones Bellaterra. Escuchar audio

Nel The Essential di giovedì 21 maggio, Chiara Piotto parla di: 00:00 i video del ministro israeliano Ben Gvir sui militanti della Flotilla e le reazioni politiche; 04:50 lo scudo fiscale di Trump nato da un patto senza precedenti con l'agenzia del Fisco USA; 08:50 l'alert aereo in Lituania dopo un ingresso di un drone nello spazio aereo. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Scopriamo le novità di oggi dal mondo Tesla!Se vuoi supportare il canale con una donazione:

Savy ( https://tinyurl.com/tc-savy/ ) es una plataforma europea de crowdlending que opera bajo un modelo P2P “puro”, en el que los inversores financian directamente préstamos a otros usuarios a través de la propia plataforma, sin intermediación bancaria tradicional. Nacida en Lituania en 2014 y regulada por el Banco de Lituania, actúa como intermediario tecnológico: analiza el riesgo de los prestatarios, gestiona el proceso de originación y facilita la conexión entre inversores y solicitantes de crédito, mientras que el dinero fluye directamente entre ambas partes. Para el inversor, esto se traduce en la posibilidad de obtener rentabilidades relativamente elevadas invirtiendo en préstamos de consumo, negocio o incluso inmobiliarios. ATENCIÓN: ¡Hey crowdlender!, regístrate ahora en Savy nuestro enlace exclusivo ( https://tinyurl.com/tc-savy/ ) y llévate… ¡¡un 1% de Cashback de lo que tengas invertido los 90 primeros días!! y 0 comisiones los 3 primeros meses. Tienes todos los detalles al completo de nuestra súper-review de Savy P2P Opiniones aquí: https://todocrowdlending.com/savy/ Disclaimer: Recuerda que este clip de información y opinión no constituye en ningún caso una recomendación de inversión. Más allá de nuestras opiniones personales, cada inversor debe tomar sus propias decisiones. Invertir en proyectos crowd conlleva riesgos, incluyendo la pérdida del capital invertido. Este clip puede contener enlaces de afiliación y/o estar hecho en colaboración con las empresas mencionadas.

Eurofanses Anónimos abre otra nueva terapia en plena convulsión de acontecimientos desafortunados. Las audiencias en desplome, lo de la campaña del no-pais...lo que nos vemos venir. Y entre tanto, Alba Carrillo Presidenta destapando verdades, Omar Montes, futbolistas, Twitter siendo Twitter con Eva Mora, y porqué ha pasado Lituania y no Portugal en la semifinal esta de este festival maldito. Programa emitido el 13 de mayo de 2026.

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei. - O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul. - Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu. - Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată. - Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția. - Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. - Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo. Știrile zilei: O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. *** Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova. Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. *** Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare. *** Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate. *** Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume. *** Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

Il protagonista di questo episodio di "Pillole di Eurovision" è Lion Ceccah, in gara per la Lituania all'Eurovision Song Contest 2026 con il brano "Sòlo quiero màs".Iscriviti alla nostra lega del Fantaeurovision "Sarà per sempre Yes" a questo link: https://fantaeurovision.com/leagues/69f3a3f5f87119b6e999eab2  Diventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/pillole-di--4800610/support.

Motivazioni strettamente economiche e motivazioni politiche. Sono le due direttrici da seguire per comprendere l'uscita degli Emirati Arabi Uniti dall'Opec dopo quasi 60 anni. Ne parliamo con Emily Tasinato, visiting fellow presso Fondazione FCS, esperta di Paesi del Golfo.Tra cerimonie e complimenti, Re Carlo e il presiente americano Donald Trump celebrano l'amicizia secolare che unisce i loro due Paesi. Ne parliamo con Tiziana Prezzo, corrispondente di Sky Tg24 a Londra.Nella giornata di ieri la procura di Vilnius, capitale della Lituania, ha rivelato di aver sventato un piano per uccidere due attivisti politici anti-Cremlino. L’operazione condotta da procura, polizia e agenzie di intelligence ha condotto allo smantellamento di una rete internazionale di agenti reclutati dal GRU, i servizi segreti militari russi, e all’arresto di nove persone di varie nazionalità (cittadini russi, bielorussi, georgiani, moldavi e greci). Ne parliamo con Aušra Jurgauskaitė, giornalista di Žinių radijas, radio lituana.

Continuând să dezvolte un model de colaborare transnațională bazat pe parteneriate între universități, arhive naționale de film, cinematografe independente și organizații culturale din Europa și Africa, Film O'Clock Festival  propune un cadru comun de proiecție și dialog, desfășurat simultan în 12 țări. Vorbim despre acest eveniment cu invitata emisiunii RFI360, Mirona Radu, cineastă, cercetătoare și directoarea festivalului Film O'Clock. De la universități și școli de film precum Wits School of Arts (Africa de Sud), Vilnius Academy of Arts (Lituania) sau Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (UNATC, România), până la arhive naționale și institute de film din Lituania, Ucraina, Egipt sau Polonia, această structură susține circulația filmului de patrimoniu, a cinemaului contemporan și a practicilor curatoriale actuale. În același timp, rețeaua de cinematografe și spații culturale partenere din toate țările participante permite prezentarea simultană a programului în contexte locale distincte, păstrând totodată o experiență comună de vizionare. Festivalul reunește anul acesta 12 țări- Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Egipt și Africa de Sud-  printr-un program sincronizat de proiecții, conferințe și sesiuni de networking. Proiecțiile din România vor avea loc la București la Cinemateca Eforie. Programul din acest an se construiește ca un traseu de fragmente de cinema care nu se aliniază doar istoric sau geografic, ci mai ales prin felul în care fiecare film deschide o formă de tensiune între realitate și reprezentare. Sunt filme care vin din contexte foarte diferite- arhive recuperate, din contexte de cenzură, din practici experimentale radicale, dar care par să vorbească, fiecare în felul său, despre memorie, despre istorie trăită și despre felul în care imaginea încearcă să o capteze, uneori direct, alteori distorsionat sau poetic. "Există aici cinema care documentează lumea și cinema care o reconfigurează, cinema care a fost interzis sau recuperat târziu, dar și cinema care împinge forma până la limitele ei. Împreună, aceste filme nu propun o lectură liniară, ci mai degrabă o stare de atenție, un mod de a privi în care sensul nu este apriori, ci se construiește în timp, între imagini, între epoci, între privitor și ceea ce este privit."  - Mirona RADU, cineastă, cercetătoare și director festival.

El equipo de Scariolo no logra vencer ante el Zalgiris Kaunas y conocemos los tiempos de los pilotos españoles en el Gran Premio de Brasil. Además, conocemos qué tal ha ido la Copa de España de Futsal. 

La disolución de la Unión de Repúblicas Socialistas Soviéticas constituye uno de los acontecimientos más trascendentales del siglo XX, comparable en magnitud a las dos guerras mundiales o a la Revolución bolchevique que dio origen al propio Estado soviético en 1917. En apenas seis años, entre 1985 y 1991, un imperio que se extendía desde el Báltico hasta el Pacífico y que había mantenido en vilo al mundo entero durante las más de cuatro décadas de Guerra Fría se desmoronó sin que mediase una guerra convencional, una invasión exterior o una revolución. Lo que hubo fue algo más complejo: una combinación de reformas mal calculadas, presiones económicas insostenibles, el despertar de nacionalismos largo tiempo reprimidos y una élite dirigente que había perdido la fe en su propio proyecto. Todo comenzó con la llegada de Mijaíl Gorbachov al poder en marzo de 1985. Gorbachov era un hombre joven para los estándares del Kremlin, enérgico y convencido de que el sistema soviético podía reformarse desde dentro sin necesidad de abandonar el socialismo. Sus dos grandes programas, la perestroika y la glasnost, pretendían modernizar la economía y abrir un espacio de transparencia informativa. Lo que Gorbachov no previó fue que ambas reformas, lejos de fortalecer al Estado, terminarían por acabar con él. El proceso no fue uniforme ni predecible. Las repúblicas bálticas (Estonia, Letonia y Lituania) fueron las primeras en independizarse. En el Cáucaso, la violencia étnica entre armenios y azeríes preludió que la coexistencia de los tiempos de la URSS saltaría por los aires. Moldavia, Ucrania y Bielorrusia siguieron caminos más lentos pero igualmente irreversibles. En Asia Central, las tensiones adoptaron formas distintas, se produjeron algunos enfrentamientos étnicos y la clase dirigente de la época soviética sobrevivió cambiando de chaqueta. Las huelgas de los mineros del Donbás y de Siberia en 1989 pusieron de manifiesto que el descontento no se limitaba a las periferias nacionales, sino que había calado también en el corazón de la clase obrera rusa, aquella que supuestamente era la base del régimen. La crisis alcanzó su punto de no retorno en 1991. Boris Yeltsin, elegido presidente de la Federación Rusa, se convirtió en el principal rival interno de Gorbachov. El intento de golpe de Estado de agosto de 1991, protagonizado por un grupo de inmovilistas del Partido y de su aparato de seguridad, terminó en un fracaso estrepitoso que aceleró el proceso de disolución. Tras el golpe fallido, las repúblicas soviéticas declararon su independencia una tras otra, como fichas de dominó cayendo sobre un tablero que ya nadie controlaba. El 25 de diciembre de 1991, Gorbachov dimitió como presidente de la URSS y la bandera roja con la hoz y el martillo fue arriada del Kremlin por última vez. La Unión Soviética había dejado de existir. Las consecuencias fueron enormes y perduran hasta hoy. Económicamente, la transición resultó caótica y dolorosa. Los conflictos postsoviéticos (desde Chechenia hasta Transnistria pasando por Nagorno-Karabaj y Georgia) se mantuvieron encendidos durante décadas y aún no han terminado del todo. La historiografía ha debatido extensamente las causas de la caída. Unos insisten en el peso de los factores estructurales, otros señalan las decisiones personales de Gorbachov, y no faltan quienes apuntan al papel decisivo de la presión internacional y la carrera armamentística. Lo cierto es que la disolución de la URSS cambió el mapa del mundo y sus efectos siguen configurando la geopolítica del siglo XXI. En El ContraSello: 0:00 Introducción 4:08 El colapso de la URSS 33:20 O2 - http://o2online.es/ 1:25:09 Los mercenarios Bibliografía: - "El fin del "Homo sovieticus" de Svetlana Aleksiévich - https://amzn.to/47TGYnC - "Imperium" de Ryszard Kapuscinski - https://amzn.to/4dx5Xkk - "La tumba de Lenin" de David Remnick - https://amzn.to/4lERYec - "Armageddon Averted" de Stephen Kotkin - https://amzn.to/4snVcWn · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra el pesimismo”… https://amzn.to/4m1RX2R · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva #FernandoDiazVillanueva #urss #comunismo Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

¿No sabes qué es “estar tragado” o “entusado”? ¡”Qué vaina”! Por suerte, hoy Cami nos da la lista de 10 expresiones colombianas para que no te pierdas de nada. Además, aprendemos cómo los contextos sociales y políticos del país crean estas expresiones tan particulares. Hasta te dejamos “ñapa” para que no te quedes con las ganas de visitar Colombia. Easy Spanish Community Al unirte a la comunidad de Easy Spanish puedes llevar tu experiencia de aprendizaje al siguiente nivel. Los miembros de nuestra Podcast Membership reciben: Vocab Helper: El vocabulario más importante de cada minuto del podcast directamente en la pantalla de tu celular Interactive transcript: Una transcripción interactiva donde podrás leer y escuchar el podcast al mismo tiempo, con una función de traducción en tiempo real Exclusive aftershow: Después de cada episodio, Pau y José discuten un poquito más sobre el tema desde un punto de vista un poco más personal. Discord community: Acceso a la comunidad en Discord de Easy Spanish, donde puedes hablar con los miembros de nuestro equipo y otras personas que, como tú, se encuentran en la aventura de aprender nuestro idioma Extra content for our YouTube episodes: Hojas de ejercicios, listas de vocabulario y transcripciones de todos nuestros episodios de YouTube. Si todavía no eres miembro de la comunidad de Easy Spanish, puedes unirte en easy-spanish.org/community Envíanos un mensaje de audio ¡Ya puedes enviarnos mensajes de audio para que los escuchemos en el podcast! Para hacerlo tienes que ir a easyspanish.fm y dar clic en el botón amarillo que aparecerá a la derecha de la página. Transcripción Paulina: [0:03] Hola, Cami. Cami: [0:05] ¡Pau, qué rico saludarte! Una vez más, estamos aquí para charlar tú y yo. Cami: [0:12] Sí. Y hoy que el tema me emociona mucho. Bueno, vamos a empezar, antes de mencionar el tema, con un audio de ustedes. Cami: [0:27] Es un audio de Vitutas, de Lituania. Paulina: [0:30] Vamos a escucharlo. Support Easy Spanish and get interactive transcripts, live vocabulary and bonus content for all our episodes: easy-spanish.org/membershipSpecial Guest: Cami.

Miguel Ángel González Suárez te presenta el Informativo de Primera Hora en 'El Remate', el programa matinal de La Diez Capital Radio que arranca tu día con: Las noticias más relevantes de Canarias, España y el mundo, analizadas con rigor y claridad. Hoy hace un año: Trump habla con Putin y Zelenski para iniciar "negociaciones" para acabar con la guerra de Ucrania … y hoy hace un año: El Estado se compromete a financiar los trenes de Gran Canaria y Tenerife. El Ministerio de Transportes firmará primero un protocolo declarando las líneas ferroviarias de interés estratégico y luego rubricará sendos convenios con los dos cabildos para costear la construcción a lo largo de diez años ampliables en otros siete. Hoy se cumplen 1.462 días de guerra entre Rusia y Ucrania. 3 años y 352 días. Hoy es viernes 13 febrero de 2026. Día Mundial de la Radio. Cada 13 de febrero celebramos el Día Mundial de la Radio, un medio que ha resistido el paso del tiempo, adaptándose a los cambios tecnológicos sin perder su esencia: informar, entretener y conectar a las personas. Desde su invención, la radio ha sido testigo y protagonista de los momentos más importantes de la historia. Ha llevado la actualidad a cada rincón del planeta, ha dado voz a quienes no la tenían y ha sido un refugio de compañía en los momentos más difíciles. En un mundo dominado por lo digital, sigue siendo un medio cercano, inmediato y de confianza. Hoy rendimos homenaje a quienes hacen posible la magia de la radio: locutores, periodistas, técnicos y todos aquellos que trabajan para que, con solo encender un dial o pulsar un botón, podamos escuchar historias, debates, música y noticias. Porque la radio no solo informa, también emociona y une. ¡Feliz Día Mundial de la Radio! 📻 1839: En Mallorca, el pianista polaco Frédéric Chopin, acompañado de la escritora francesa George Sand, abandona la isla (donde había permanecido desde noviembre del año anterior) a causa de su maltrecha salud. 1880: En España, el rey Alfonso XII firma la ley de abolición de la esclavitud. 1917: En un hotel de París (Francia) el servicio de espionaje detiene a la espía Mata Hari. 1934: En España se fusionan la Falange Española y las Juntas de Ofensiva Nacional-Sindicalista en una sola agrupación patriótica nacional-sindicalista: FE de las JONS. Tal día como hoy, 13 de febrero de 1960, Francia se convierte en la cuarta potencia atómica después de explotar una bomba atómica en el desierto del Sahara. 1967: En la Biblioteca Nacional de España (Madrid) se descubre un volumen de casi 700 páginas con anotaciones manuscritas y dibujos a mano de Leonardo da Vinci. 1990: en Alemania, en el marco de la reunificación, se alcanza un acuerdo para un plan de dos etapas de reunir las dos Alemanias. 1997: En España, el Congreso español aprueba el proyecto de ley de Liberalización de las Telecomunicaciones y fija las condiciones del segundo operador de telefonía en España (Retevisión). santos Benigno, Lucinio, Esteban, Gilberto, Agabo, Julián y Poliuto. EE.UU. pide más colaboración y menos dependencia en la reunión de ministros de Defensa de la OTAN en Bruselas. Sánchez y Meloni chocan por la reunión paralela a la cumbre informal de la UE a la que España no ha sido invitada. El Gobierno español se ha quejado ante el de Italia al considerar que mina los principios básicos de la Unión Europea. Junto a España ha habido otros siete países que no han sido invitados: España, Portugal, Irlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Malta y Eslovenia. Los casos de cáncer en la UE crecen un 30% y disparan el gasto sanitario al 6,9%. Las defensas de Ábalos y Koldo piden sin éxito apartar a cinco magistrados del tribunal que juzgará el caso mascarillas. Guardiola ve "factible" el acuerdo con Vox en Extremadura y subraya que el PSOE solo quiere "destruir" Las bajas laborales en España siguen en aumento: alcanzan los 8,5 millones en 2024. Casi uno de cada cuatro habitantes de Canarias nació en el extranjero: 545.225 personas. El censo de habitantes de las Islas creció el año pasado en otras 13.868 personas, según los últimos datos del Instituto Nacional de Estadística. El Gobierno confirma la ayuda de 200 euros al mes por hijo: “Es para el 100% de las familias” El Ejecutivo incorpora la ayuda universal por hijo dentro de su nueva hoja de ruta social hasta 2030, una medida que llegará al 100% de las familias sin distinción de renta. Alerta en el Archipiélago: por qué tener trabajo ya no garantiza poder vivir en Canarias. El colapso inmobiliario amenaza con frenar la economía de las Islas al "faltar 37.600 casas" Día Mundial de la radio. El mejor cántico a la radio, lo ha hecho Dyango.

Nato in Lituania 34 anni fa, Karolis Budreckas è cresciuto in Spagna e oggi vive a Melbourne, dove lavora come imbianchino e ha creato un'app per startup. Nel suo percorso ha anche studiato a Brescia, dove si è innamorato dello stile di vita, della socialità e della lingua del Bel Paese.

Agradece a este podcast tantas horas de entretenimiento y disfruta de episodios exclusivos como éste. ¡Apóyale en iVoox! Episodio exclusivo para suscriptores de Se Habla Español en Apple Podcasts, Spotify, iVoox y Patreon: Spotify: https://open.spotify.com/show/2E2vhVqLNtiO2TyOjfK987 Patreon: https://www.patreon.com/sehablaespanol Buy me a coffee: https://www.buymeacoffee.com/sehablaespanol/w/6450 Donaciones: https://paypal.me/sehablaespanol Contacto: sehablaespanolpodcast@gmail.com Facebook: www.facebook.com/sehablaespanolpodcast Twitter: @espanolpodcast Hola, ¿cómo va todo? Parece mentira, pero ya estamos en el mes de febrero. Y eso quiere decir que estamos más cerca de que termine el frío aquí en Luxemburgo. Ya tengo ganas de ir caminando de nuevo al trabajo, como hacía hasta el mes de noviembre. Pero bueno, hay que seguir esperando un poco más. Vamos a ver qué nos espera en las próximas semanas. Eso sí, a pesar del frío, lo más importante es tener trabajo. Y hoy vamos a hablar de algo muy relacionado con el trabajo, en concreto, del salario mínimo interprofesional, o SMI por sus siglas en español. Como te puedes imaginar, el salario mínimo interprofesional es el sueldo más bajo que puede cobrar legalmente una persona por una jornada completa. En España, el SMI se fija cada año por el Gobierno tras consultar con empresarios y sindicatos. Además, se suele expresar en 14 pagas: 12 meses más dos pagas extra, en verano y en Navidad. ¿Por qué es importante? Porque marca el suelo salarial de muchos contratos y de sectores con sueldos más bajos, como agricultura, limpieza, comercio o trabajo doméstico. Subir el SMI empuja hacia arriba los salarios más bajos y reduce la desigualdad. En 2025, el SMI se situó en 1.184 euros al mes en 14 pagas (16.576 euros al año). Fue una subida del 4%, y ese cambio benefició de forma directa a alrededor de 2,4 millones de personas; la mayoría mujeres y jóvenes. Si miramos la evolución reciente, el salto es grande. En 2018 el SMI era de 735 euros; desde entonces ha ido aumentando: 900 (2019), 950 (2020), 965 (2021), 1.000 (2022), 1.080 (2023), 1.134 (2024) y 1.184 (2025). Para 2026, el Ministerio de Trabajo ha planteado subir el SMI un 3,1%, hasta 1.221 euros mensuales. Bien, antes de escuchar la noticia quiero explicarte tres siglas que aparecen en la información. Hablo de CEOE, CEPYME y UGT. CEOE significa Confederación Española de Organizaciones Empresariales. Es la principal asociación que representa a las empresas en España. Participa en negociaciones con el Gobierno y los sindicatos para decidir temas como salarios, condiciones laborales y normativa empresarial. CEPYME es la Confederación Española de la Pequeña y Mediana Empresa. Representa a las pymes, que son la mayoría de las empresas en España. Su objetivo es defender los intereses de los negocios más pequeños en esas negociaciones. UGT significa Unión General de Trabajadores. Es uno de los sindicatos más importantes del país. Los sindicatos defienden los derechos de los trabajadores y negocian con el Gobierno y las empresas para mejorar salarios, horarios y condiciones laborales. En resumen: CEOE y CEPYME representan a las empresas, y UGT representa a los trabajadores. Por eso, cuando se negocia el salario mínimo, estas organizaciones tienen mucho que decir. Con este contexto claro —qué es el SMI, por qué importa, su evolución y los principales actores—, ahora sí, escuchamos la noticia y luego analizamos el vocabulario y las expresiones clave. Una vez más, se trata de una noticia de Radio Nacional de España. “Tres horas de reunión después, el Ministerio de Trabajo ha lanzado su oferta. Apuestan por una subida del 3,1%, es decir, un incremento de 37 euros al mes que dejaría el salario mínimo en 1.221 euros mensuales en 14 pagas. Trabajo elige la propuesta menos generosa planteada por los expertos porque prefiere que el salario mínimo continúe sin pagar IRPF. Joaquín Pérez Rey es el secretario de Estado de Trabajo. Naturalmente la propuesta que hoy ha hecho el Ministerio de Trabajo en la mesa de diálogo social es una propuesta consensuada con el ministerio responsable, con el Ministerio de Hacienda. Oferta lanzada, la pelota está ahora en el tejado de los empresarios y los sindicatos. Parece casi imposible contar con el sí de CEOE y CEPYME que propusieron una subida del 1,5%. Los que tienen mucha más sintonía con el Ministerio de Yolanda Díaz son los sindicatos. Ellos pedían una subida mucho más pronunciada y que el SMI tributara. Eso sí, se muestran flexibles. Escuchamos al negociador de UGT, Fernando Luján. Pedir a todas las partes y desde luego también hacerla nosotros un ejercicio de responsabilidad. Cabe decir, Carlos, que la subida, sea la que sea, tendrá carácter retroactivo, es decir, efectos desde el 1 de enero.” Bueno, hoy sí que tenemos que explicar muchas cosas. Así que, no me entretengo más y vamos directos a las palabras y expresiones más importantes para que puedas entender la noticia mucho mejor. Lanzar una oferta: Presentar oficialmente una propuesta en una negociación (no es “tirar”, sino anunciar o presentar algo formalmente). -Tras varias horas de reunión, el Ministerio lanzó una oferta de subida salarial. -La empresa lanzó una oferta a los trabajadores para evitar la huelga. Apostar (por): Elegir o apoyar una opción entre varias, mostrando preferencia o confianza en ella. -El Gobierno apuesta por una subida del 3,1%. -El sindicato apuesta por mejorar los contratos temporales. -Paga: Cada uno de los pagos del salario a lo largo del año. En España es común cobrar 14 pagas: 12 mensuales más dos pagas extra (verano y Navidad). -El SMI se cobra en 14 pagas, con dos extras al año. -Si cobras en 12 pagas, la cantidad mensual es mayor porque incluye las pagas extra. Generosa / menos generosa (propuesta): Una propuesta generosa ofrece más (por ejemplo, una subida mayor). Menos generosa ofrece menos. -Los expertos plantearon una opción más generosa del 4,7%. -El Ministerio eligió la alternativa menos generosa. -IRPF (Impuesto sobre la Renta de las Personas Físicas): Impuesto que se paga sobre los ingresos que una persona obtiene en un año. -Quieren que el SMI continúe sin pagar IRPF en la práctica. -Si tus ingresos suben, puede aumentar lo que pagas de IRPF. -Mesa de diálogo social: Espacio formal de negociación entre Gobierno, sindicatos y empresas para acordar medidas laborales o salariales. -La subida del SMI se discute en la mesa de diálogo social. -En la mesa acordaron reunirse la próxima semana para cerrar cifras. -Consensuada: Acordada por varias partes tras dialogar; no es una decisión unilateral. -La propuesta fue consensuada con el Ministerio de Hacienda. -Buscan una posición consensuada entre sindicatos y empresarios. -La pelota está en el tejado: Expresión que significa que ahora le toca decidir o actuar a otra parte. -Lanzada la oferta, la pelota está en el tejado de los empresarios. -Hemos hecho nuestra propuesta; la pelota está en vuestro tejado. -Tener sintonía: Estar de acuerdo o tener buena relación y coincidencia de ideas con alguien. -Los sindicatos tienen más sintonía con la propuesta del Ministerio. -La patronal no tiene sintonía con una subida tan alta. -Subida pronunciada: Aumento grande o notable (no pequeño). -Los sindicatos pedían una subida pronunciada del SMI. -Una subida pronunciada puede afectar más a ciertos sectores. -Tributar: Pagar impuestos sobre una renta o ingreso. -Con esta cifra, el SMI podría tributar en el IRPF. -Si superas el mínimo exento, tendrás que tributar por lo ganado. -Carácter retroactivo: La medida se aplica desde una fecha anterior a su publicación o acuerdo. -La subida tendrá carácter retroactivo desde el 1 de enero. -El convenio incluye mejoras con efecto retroactivo al inicio de año. Perfecto, pues ya estamos preparados para escuchar la noticia por segunda vez. “Tres horas de reunión después, el Ministerio de Trabajo ha lanzado su oferta. Apuestan por una subida del 3,1%, es decir, un incremento de 37 euros al mes que dejaría el salario mínimo en 1.221 euros mensuales en 14 pagas. Trabajo elige la propuesta menos generosa planteada por los expertos porque prefiere que el salario mínimo continúe sin pagar IRPF. Joaquín Pérez Rey es el secretario de Estado de Trabajo. Naturalmente la propuesta que hoy ha hecho el Ministerio de Trabajo en la mesa de diálogo social es una propuesta consensuada con el ministerio responsable, con el Ministerio de Hacienda. Oferta lanzada, la pelota está ahora en el tejado de los empresarios y los sindicatos. Parece casi imposible contar con el sí de CEOE y CEPYME que propusieron una subida del 1,5%. Los que tienen mucha más sintonía con el Ministerio de Yolanda Díaz son los sindicatos. Ellos pedían una subida mucho más pronunciada y que el SMI tributara. Eso sí, se muestran flexibles. Escuchamos al negociador de UGT, Fernando Luján. Pedir a todas las partes y desde luego también hacerla nosotros un ejercicio de responsabilidad. Cabe decir, Carlos, que la subida, sea la que sea, tendrá carácter retroactivo, es decir, efectos desde el 1 de enero.” Muy bien. Ahora me toca el turno a mí para ofrecerte la noticia cambiando algunas palabras. Tras tres horas de encuentro, el Ministerio de Trabajo ha presentado su propuesta. Optan por un aumento del 3,1%, es decir, un alza de 37 euros mensuales que situaría el salario mínimo en 1.221 euros al mes repartidos en 14 ingresos. Trabajo escoge la alternativa menos favorable de las que planteó el comité de expertos porque prefiere que el SMI siga exento de IRPF. Joaquín Pérez Rey, secretario de Estado de Trabajo, ha explicado que la iniciativa que ha trasladado el Ministerio a la mesa de diálogo social es una medida acordada con el departamento responsable, el Ministerio de Hacienda. Una vez anunciada la oferta, la responsabilidad de responder recae ahora en las organizaciones empresariales y en las centrales sindicales. Parece muy difícil contar con el visto bueno de CEOE y CEPYME, que defendieron una revalorización del 1,5%. Quienes mantienen mayor afinidad con el equipo de Yolanda Díaz son los sindicatos: reclamaban una subida más intensa y que el SMI cotizara en el impuesto sobre la renta. Aun así, se muestran abiertos a negociar. El negociador de UGT, Fernando Luján ha pedido a todas las partes, y por supuesto, a ellos mismos, que piensen en la importancia de esta decisión”. Por último, el incremento, sea cual sea la cifra final, tendrá efectos retroactivos; es decir, se aplicará desde el 1 de enero. Y una cosa más que se me ha olvidado decir antes. Yolanda Díaz es la Ministra de Trabajo en España. Por eso dicen el Ministerio de Yolanda Díaz, o sea, el Ministerio de Trabajo. Genial. Escuchamos la noticia por última vez. “Tres horas de reunión después, el Ministerio de Trabajo ha lanzado su oferta. Apuestan por una subida del 3,1%, es decir, un incremento de 37 euros al mes que dejaría el salario mínimo en 1.221 euros mensuales en 14 pagas. Trabajo elige la propuesta menos generosa planteada por los expertos porque prefiere que el salario mínimo continúe sin pagar IRPF. Joaquín Pérez Rey es el secretario de Estado de Trabajo. Naturalmente la propuesta que hoy ha hecho el Ministerio de Trabajo en la mesa de diálogo social es una propuesta consensuada con el ministerio responsable, con el Ministerio de Hacienda. Oferta lanzada, la pelota está ahora en el tejado de los empresarios y los sindicatos. Parece casi imposible contar con el sí de CEOE y CEPYME que propusieron una subida del 1,5%. Los que tienen mucha más sintonía con el Ministerio de Yolanda Díaz son los sindicatos. Ellos pedían una subida mucho más pronunciada y que el SMI tributara. Eso sí, se muestran flexibles. Escuchamos al negociador de UGT, Fernando Luján. Pedir a todas las partes y desde luego también hacerla nosotros un ejercicio de responsabilidad. Cabe decir, Carlos, que la subida, sea la que sea, tendrá carácter retroactivo, es decir, efectos desde el 1 de enero.” Ha quedado claro, ¿verdad? Pues para terminar me gustaría comparar la situación de España con respecto a otros países del entorno. Con la subida de 2025, España se situó en el grupo intermedio de la Unión Europea por salario mínimo mensual bruto, con 1.184 € al mes en 14 pagas. Con esa cifra, España aparece alrededor del séptimo puesto entre los países de la UE, por detrás de economías como Luxemburgo, Irlanda, Países Bajos, Alemania, Bélgica o Francia, y por delante de Portugal, Chipre, Lituania o Polonia. Franja alta (más de 1.800–2.600 € al mes): Luxemburgo (≈2.638 €), Irlanda (≈2.282 €), Países Bajos (≈2.193 €), Alemania (≈2.161 €), Bélgica (≈2.070 €) y Francia (≈1.802 €). España queda por debajo de este grupo, pero lidera el bloque intermedio. Franja media (1.000–1.500 €): España, Eslovenia, Polonia, Lituania, Portugal y Chipre. Franja baja (por debajo de 1.000 €): Varios países de Europa Central y del Este mantienen salarios mínimos inferiores a 1.000 € mensuales.Escucha este episodio completo y accede a todo el contenido exclusivo de Se Habla Español. Descubre antes que nadie los nuevos episodios, y participa en la comunidad exclusiva de oyentes en https://go.ivoox.com/sq/171214

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

LEADERS 74. 2026 va fi un nou prag al confruntării în Europa? În această analiză, Armand Goșu explică de ce Rusia nu se pregătește pentru pace, ci pentru un conflict de durată cu Occidentul. Nu neapărat un război clasic, ci o confruntare complexă, în care presiunea militară, războiul hibrid, economia și propaganda sunt folosite simultan. Discutăm despre refacerea capacităților militare ale Rusiei, despre modul în care Kremlinul testează rezistența NATO și despre vulnerabilitățile flancului estic, în special în cazul țărilor baltice - Estonia, Letonia și Lituania.

====================================================SUSCRIBETEhttps://www.youtube.com/channel/UCNpffyr-7_zP1x1lS89ByaQ?sub_confirmation=1====================================================DEVOCIÓN   MATUTINA PARA ADULTOS 2025“CON JESÚS HOY”Narrado por: Exyomara AvilaDesde: Bogotá, ColombiaUna cortesía de DR'Ministries y Canaan Seventh-Day Adventist Church ===================|| www.drministries.org ||===================18 de DiciembreLas piedras desaparecen: la promesa permanece«Jesús salió del templo y, cuando ya se iba, se acercaron sus discípulos para mostrarle los edificios del templo. Respondiendo él, les dijo: ¿Veis todo esto? De cierto os digo que no quedará aquí piedra sobre piedra que no sea derribada"» (Mat. 24: 1-2).El templo de Jerusalén (llamado por los historiadores «el Segundo Templo»), recién reconstruido entonces por iniciativa del rey Herodes el Grande sobre una plataforma sostenida por enormes bloques de piedra, era el orgullo de la nación de Israel. No es de extrañar que los discípulos de Jesús se sintiesen impresionados por su esplendor. Las palabras del Maestro debieron de chocarles, porque el templo representaba para sus compatriotas la presencia de Dios entre su pueblo.Sin embargo, menos de cuarenta años más tarde, en el año 70 d.C., las legiones romanas destruyeron Jerusalén e incendiaron el templo. Un bajorrelieve del llamado arco de Tito, levantado en Roma para conmemorar la victoria de ese general sobre Judea, representa a unos soldados llevando como trofeo el candelabro que iluminaba el lugar santo. Si algo había quedado de Jerusalén, fue completamente arrasado en el año 135 por el emperador Adriano.El famoso «Muro de las Lamentaciones» es solo parte de la inmensa plataforma de piedras que sostenía la explanada sobre la que se asentaba el templo.Por si esta eliminación de vestigios no fuera suficiente, el 18 de octubre del año 2016 el Consejo Ejecutivo de la Unesco «votaba» en París «la no existencia de vínculos entre el pueblo de Israel y las ruinas del Templo de Jerusalén». Como si la realidad histórica, como si la evidencia visible, fuera votable y solo dependiera de la opinión de una mayoría.De este Consejo, formado por 58 países, veinticuatro votaron a favor de borrar cualquier relación entre Israel y el antiguo templo. Solo seis (Estados Unidos, Alemania, Gran Bretaña, Lituania, Estonia y Países Bajos), se pronunciaron en defensa de la evidencia histórica de que Israel tuvo allí su templo. Hubo veintiséis abstenciones y dos ausencias.Esto significa que la destrucción profetizada por Jesús de que no quedaría del templo piedra sobre piedra se ha cumplido, tan literalmente que para muchos ya ha comenzado a desaparecer hasta la memoria de aquellas piedras.El templo había servido como símbolo visible de la presencia invisible de Dios entre nosotros (Éxo. 25: 8). En Jesús, Dios vino a habitar con nosotros (Juan 1: 14). Entonces y ahora Cristo es Emmanuel, «Dios con nosotros» (Mat. 1: 23).Tan fiable como su promesa de que nada quedaría de las piedras del templo, es la de que Jesús estará con nosotros «todos los días hasta el fin del mundo» (Mat. 28: 20). 

Le squadre della Protezione Civile recuperano altri 98 corpi di persone intrappolate sotto le macerie dell'ospedale Al-Shifa. Il genocidio di Gaza ha prodotto oltre 60 milioni di tonnellate di macerie.Stati Uniti: Bambina di tre anni costretta a difendersi in tribunale per l'immigrazione e controllo dei social per i turisti che entrano nel paese.Sudan: RSF conquista un giacimento petrolifero nel Kordofan Occidentale.Entra in vigore il divieto sui social media in Australia.Lituania: stato di emergenza nazionale per palloni sospetti provenienti dalla Bielorussia. Donatore con mutazione genetica: 197 figli a rischio tumore in tutta Europa.Questo e molto altro nel notiziario di Radio Bullets a cura di Barbara Schiavulli 

Maria Corina Machado, líder de la oposición de Venezuela, fue galardonada hace unas semanas con el Premio Nobel de la Paz. Este miércoles debería ir a recogerlo a Oslo pero claro, salir de Venezuela es complicado para Machado y hoy no se le ha visto en Oslo.El presidente ucraniano Volodimir Zelenski ha viajado a Italia, donde se ha reunido con el papa para tratar la situación en su país. Nos va a ampliar esta noticia nuestro corresponsal en Roma. Estaremos en Siria con nuestra enviada especial Laura Alonso, que ha hablado con familiares de asesinados y desaparecidos bajo la dictadura de Bachar Al Assad. De algunos cadáveres se ha conocido el paradero hace muy poco. Hablaremos también del informe anual de Reporteros Sin Fronteras sobre la violencia contra los periodistas en el mundo, de la nueva ley en Australia que prohíbe a los menores de 16 usar redes sociales y del estado de emergencia declarado en Lituania por globos procedentes de Bielorrusia que han violado su espacio aéreo.Además estará con nosotros Lorena Cobas, portavoz de UNICEF, para evaluar la situación de los niños en Sri Lanka, uno de los países más afectados por los ciclones que han golpeado el sudeste asiático. Escuchar audio

Doveroso omaggio a Nicola Pietrangeli, leggenda del tennis italiano che rimarrà per sempre nella storia di questo sport. Convochiamo Ivan Zazzaroni del Corriere dello Sport per ricordarlo e per parlare del sorpasso di Conte su Gasp nella serata di ieri.La Fiorentina perde ancora colpita dal suo ex Palladino: ultimo posto in classifica con il Verona e confronto con i tifosi a fine partita. Ne parliamo con Niccolò Ceccarini di Tuttomercatoweb. Nel finale sentiamo Guido Bagatta per parlare con lui della vittoria dell'Italbasket contro la Lituania in casa dei baltici.

Marco torna a raccontarci delle seconde divisioni d'Europa e per la prima volta va alla scoperta di quello che succede nei campionati che si giocano sull'anno solare. Dalla Bielorussia alla Svezia, tra parenti famosi, nobili decadute e grandi imprese

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut, săptămâna trecută, un schimb de opinii cu membrii Comisiei Agri a Parlamentului European, axat pe teme precum finanțarea agriculturii, strategia privind reînnoirea generațională și simplificarea politicii agricole comune în actualul exercițiu financiar. Europarlamentarii vor să se asigure că agricultura europeană va fi adecvat finanțată prin bugetul PAC după 2027 și că sunt create condiții suficiente pentru atragerea tinerilor în sector. Hansen a spus, în timpul dezbaterii, că așteptările și solicitările Parlamentului European sunt ascultate cu atenție de Comisia Europeană. „Noi luăm părerea dumneavoastră în serios”, a spus el. De asemenea, a asigurat că poziția fermierilor și îngrijorările exprimate de aceștia în timpul vizitelor de lucru, efectuate în statele membre pe parcursul anului, contează în acțiunile Executivului european. Până în prezent, Hansen a vizitat ferme din 25 de state membre și a purtat discuții cu reprezentanții agricultorilor locali, iar până la sfârșitul lunii în curs își propune să ajungă în Ungaria și Slovacia și să finalizeze, astfel, periplul european promis la începutul mandatului. Reforma propusă de Comisia Europeană pentru politica agricolă după 2027 este în dezacord cu majoritatea legiuitorilor de la Bruxelles. Ei se tem că unirea bugetului regional cu cel agricol într-un singur fond gestionat de guvernele naționale va vicia piața unică, dând o lovitură concurenței loiale, și amenință că, dacă acest plan nu se va modifica, vor bloca următorul buget al UE. Întâlnirea programată pentru luni, 10 noiembrie, între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului Uniunii Europene, premierul danez Mette Frederiksen, este privită de presa europeană ca o încercare de detensionare a relațiilor interinstituționale și sunt așteptate concesii din partea Executivului european.   Şapte state UE vor extinderea tarifelor pentru produsele ruseşti. Îngrăşămintele sunt vizate Șapte state din nordul și estul Uniunii Europene, printre care și Germania, cer extinderea tarifelor suplimentare pentru mai multe produse rusești, inclusiv îngrășămintele pe bază de potasiu, și recomandă Comisiei Europene să vină cu o propunere în acest sens. Apelul lansat în 4 noiembrie este susținut de Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, potrivit publicației Politico. Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au analizat scrisoarea săptămâna trecută și intenționează să prezinte subiectul miniștrilor comerțului la următoarea lor reuniune din 24 noiembrie. Dacă inițiativa câștigă un sprijin mai larg până atunci, scrie Politico, este posibil să fie discutată și cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, care a fost invitat la reuniunea de la Bruxelles. Subiectul rămâne însă controversat în Uniune, din cauza intereselor economice diferite. Mai multe țări vor să păstreze accesul la materii prime ieftine pentru industriile lor, cum ar fi fierul și oțelul, produse vizate în apelul celor șapte state; altele susțin că astfel de măsuri se încadrează în politica de sancțiuni. Reamintim că Bruxelles-ul a impus de anul trecut tarife vamale suplimentare pentru exporturile rusești de cereale și din iulie anul curent pentru îngrășămintele pe bază de azot.   Președintele Franței susţine UE-Mercosur, fermierii reacţionează Deschiderea președintelui Franței, Emmanuel Macron, față de acordul UE-Mercosur stârnește indignare în Hexagon, notează euractiv.com. În urma unei întâlniri de săptămâna trecută între președintele francez și omologul său brazilian, Macron a sugerat că Franța ar putea sprijini acordul, cu condiția ca țările blocului sud-american să accepte garanțiile propuse de Uniunea Europeană, iar după discuțiile la care a participat și președinta Comisiei Europene s-a declarat „destul de optimist” cu privire la rezultatul negocierilor. Schimbarea de opinie a lui Emmanuel Macron a declanșat un val de nemulțumiri în mediul agricol francez, dar și printre politicieni, care l-au acuzat fie de „trădare”, fie de „capitulare” în fața Bruxelles-ului. Chiar ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard, a reacționat, subliniind că standardele de producție egale rămân o linie roșie și că deși au existat progrese, acestea nu sunt suficiente. Potrivit sursei citate, opoziția din Franța nu va avea însă un impact semnificativ asupra ratificării acordului. Pe fondul tensiunilor globale în creștere, Comisia Europeană și-a propus să diversifice comerțul Uniunii Europene și speră ca acordul cu statele sud-americane să se finalizeze în decembrie, când este programată și ratificarea de către statele membre.   Valoarea producţiei agricole scade pentru al doilea an consecutiv în UE Valoarea producției agricole din Uniunea Europeană s-a redus în 2024 cu 0,9%, față de 2023, până la 532 de miliarde de euro, pe fondul unei ușoare creșteri a volumului producției și al scăderii prețurilor pentru bunuri și servicii agricole. 2024 a fost al doilea an consecutiv de scădere, după vârful din 2022, a anunțat biroul european de statistică vineri, 7 noiembrie. Jumătate din valoarea producției agricole europene a provenit din culturi, puțin peste două cincimi au provenit din sectorul zootehnic și al produselor de origine animală, iar restul a reprezentat aportul serviciilor agricole și activităților secundare. Din cele 27 de state membre, 15 au înregistrat valori mai mari. Rate de creștere ridicate au fost în Irlanda (+8,9%), Croația (+8,8%) și Suedia (+5%), în timp ce scăderi pronunțate s-au consemnat în Franța (-9%), România (-8,5%) și Bulgaria (-8%), menționează Eurostat.  

“Confío en que un día toda Cuba se liberará de los comunistas” dijo el Ministro de Asuntos Exteriores de Lituania, Su Excelencia Kęstutis Budrys, en la entrega de la Medalla de la Libertad Truman-Reagan a José Daniel Ferrer, otorgada en el 2020 por la Fundación Memorial Víctimas del Comunismo.

En este episodio de Ciencia Fresca, Jorge Laborda y Ángel Rodríguez Lozano nos llevan desde los campos helados de Rusia en 1812 hasta los confines ardientes del universo. En el primer tema, el ADN antiguo revela nuevas claves sobre la tragedia de la Grande Armée de Napoleón: no fue solo el tifus el que diezmó al ejército, sino también infecciones por Salmonella enterica y Borrelia recurrentis, detectadas en restos de 13 soldados del ejército francés hallados en Lituania. El segundo tema celebra los 25 años del Observatorio de Rayos X Chandra, un telescopio que ha transformado nuestra visión del cosmos. Gracias a él, los astrónomos han estudiado agujeros negros, cúmulos de galaxias y supernovas con una precisión sin precedentes, descubriendo el universo más energético, dinámico y violento que nuestros ojos jamás podrían ver.

En este episodio de Ciencia Fresca, Jorge Laborda y Ángel Rodríguez Lozano nos llevan desde los campos helados de Rusia en 1812 hasta los confines ardientes del universo. En el primer tema, el ADN antiguo revela nuevas claves sobre la tragedia de la Grande Armée de Napoleón: no fue solo el tifus el que diezmó al ejército, sino también infecciones por Salmonella enterica y Borrelia recurrentis, detectadas en restos de 13 soldados del ejército francés hallados en Lituania. El segundo tema celebra los 25 años del Observatorio de Rayos X Chandra, un telescopio que ha transformado nuestra visión del cosmos. Gracias a él, los astrónomos han estudiado agujeros negros, cúmulos de galaxias y supernovas con una precisión sin precedentes, descubriendo el universo más energético, dinámico y violento que nuestros ojos jamás podrían ver.

Anunțul Washingtonului privind o retragere parțială a militarilor staționați pe flancul estic al NATO a produs multă emoție la București. Este România mai vulnerabilă acum în fața amenințării rusești? Anunțul a fost primit cu bucurie în extrema dreaptă din România. Aceasta vede în decizia de la Washington, care afectează direct România, o pedeapsă binemeritată pentru faptul că autoritățile de la București au anulat alegerile din noiembrie-decembrie 2024. De asemenea, retragerea parțială a americanilor este pentru ei urmarea alegerii președintelui Nicușor Dan, în scrutinul din mai, al cărui rezultat, extrema dreaptă nu-l recunoaște nici acum. Întocmai ca și propaganda Kremlinului. În cealaltă parte a societății, retragerea este privită cu îngrijorare. Este un semn al reducerii angajamentului american pentru Europa, într-un moment al creșterii intensității războiului hibrid al Rusiei. Polonia și România au fost recent survolate de drone rusești. Avioane ale Rusiei au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Activitatea de pe aeroporturi din Germania și Danemarca a fost perturbată de drone bănuite a fi fost manevrate de Rusia. România a dejucat un act de sabotaj rusesc asupra unei firme ucrainene de distribuție de colete. Lituania a închis granița cu Belarus după ce sute de baloane cu heliu au afectat zborurile pe aeroportul din Vilnius. Iar miercuri, Polonia a interceptat un avion de recunoaștere rusesc deasupra spațiului său aerian. Cum să privim, așadar, decizia americană? Din punct de vedere tactic, decizia nu schimbă situația de pe teren. După cum a comunicat și Departamentul de Război de la Washington, ”aceasta nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa şi nici un semnal al unei diminuări a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Articolul 5”. Dimpotrivă, este un semnal pozitiv al creşterii capacităţii şi responsabilităţii europene. Cu alte cuvinte, europenii pot acum să compenseze ajustarea posturii militare a Statelor Unite. Și să nu ne imaginăm că militarii staționați acum pe flancul estic ar fi singurii chemați să intervină în cazul unei crize adevărate generate de Rusia. În această situație, de nedorit și încă puțin probabilă, ar fi vorba despre un număr cu mult mai mare de militari și de cu totul alte cantități de echipamente militare. Totuși, așa cum a atras atenția și expertul în securitate George Scutaru, într-un interviu pentru AFP, semnalul politic ar putea fi unul prost pentru Rusia, care ar putea înțelege că acum, Marea Neagră este mai puțin importantă pentru America. Ne-am putea aștepta, așadar, la creșterea provocărilor, după dronele care au traversat spațiul aerian al României, în septembrie? Posibil. Dar, în acest stadiu al războiului hibrid, nu plecarea a 800 de militari americani vulnerabilizează România. România este vulnerabilă în interiorul ei, prin gradul înalt de penetrare a propagandei ruse. Prin lipsa de coeziune și prin contestarea tot mai fățișă a apartenenței la Occident. De asemenea, România este vulnerabilă din cauza unei coaliții de guvernare care trosnește din toate încheieturile.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Oggi parliamo della vittoria di Milei alle elezioni di metà mandato in Argentina, poi della Lituania che chiude il confine con la Bielorussia dopo gli attacchi recenti di guerra ibrida, e della ripresa dell'interrail in Europa. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Ángel Expósito presenta "La Linterna" en COPE. Se informa sobre el adelanto electoral en Extremadura, convocado por María Guardiola para el 21 de diciembre por falta de apoyo a los presupuestos. El PP apoya la decisión. Junts per Catalunya rompe con el PSOE, y se cuestiona la viabilidad de la gobernanza sin ellos. Se critica la situación de Puigdemont y la dependencia del gobierno de Pedro Sánchez. El presentador recibe un premio ATA, y valora las opiniones de expertos de la calle sobre la política. En noticias, se destaca el respaldo del PP a Guardiola, la investigación sobre Mazón y la DANA, la acción de Lituania contra globos de contrabando, la posible reunión de Trump con Kim Jong-un, los planes de gobierno de Milei, el huracán Melissa y la regulación de menores en redes. En el ámbito internacional, se analiza la relación de Siria con Rusia, la importancia del Ártico como ruta comercial (con un buque chino y acuerdos con Finlandia), y los esfuerzos de Trump por la paz en ...

El Gobierno de España se queda oficialmente sin mayoría parlamentaria. Junts anuncia una consulta interna para decidir si rompe con el PSOE, generando preocupación en la Moncloa. El PP, liderado por Feijóo, se mantiene expectante ante la comparecencia de Sánchez por el caso Koldo. La Encuesta de Población Activa revela más de 25 millones de españoles trabajando o buscando empleo. El paro sube en 60.000 personas, situándose en más de 2,6 millones (10,45%). El desempleo aumenta en servicios y agricultura. Rusia tensa relaciones con Europa, con Lituania siendo el último de 10 países en denunciar incursiones de cazas rusos. España activa dos Eurofighter tras la intrusión de aviones rusos y Pedro Sánchez destaca el compromiso español con la OTAN. En deportes, Lamine Yamal calienta el Clásico Real Madrid-Barcelona, insinuando que el Real Madrid "roba". Un partido en Miami genera protestas y se cancela, según informa COPE. Juanma Castaño comparte recetas rápidas, como garbanzos con jamón ...

Se debate sobre la amenaza de Junts de no apoyar a Pedro Sánchez y la posibilidad de una moción de censura. Se analiza la provocación de aviones rusos en Lituania. COPE informa de la pinza PSOE-VOX en Extremadura y Aragón, donde María Guardiola podría convocar elecciones si VOX no aprueba los presupuestos. En Andalucía, la crisis de los cribados de cáncer de mama presiona a Juanma Moreno. Se esperan los datos de la EPA del tercer trimestre. La compraventa de viviendas cae en agosto. La previsión del tiempo para el fin de semana es gris y con lluvias. COPE destaca el Clásico, y la buena forma de Iago Aspas. Las noticias de la DANA de Valencia informan de la recuperación de un cadáver, quedando dos desaparecidos. El Ayuntamiento de Madrid expresa preocupación por la seguridad y pide más medios policiales.

Junts per Catalunya considera consultar a su militancia sobre romper con el gobierno de Sánchez; sus siete diputados son clave. Pedro Sánchez comenta que una reunión con Puigdemont se dará 'cuando toque'. El gobierno de España recibe con frialdad la convocatoria de Junts en Perpignan, mostrando fatiga en las relaciones PSOE-Junts y temor a un adelanto electoral. La Fiscalía de Andalucía abre diligencias por el deterioro de un programa de cribado de cáncer de mama. La UE no avanza en la incautación de activos rusos congelados. Lituania denuncia la entrada de aviones rusos en su espacio aéreo, activando la OTAN y cazas españoles. Pedro Sánchez subraya el compromiso de España con la seguridad europea. En COPE, Carlos Moreno 'El Pulpo' aborda el problema del hambre en el mundo, destacando la injusticia en la distribución de alimentos y abogando por fortalecer las economías cercanas. Se debate el cambio de horario del domingo, con oyentes expresando sus preferencias por el horario de ...

Atlas62 | En esta guía del fútbol remoto Aitor descorcha el champán de campeón en Mjällby y repara en otros dos neocampeones, uno en Lituania y el otro en segunda división armenia. Jordi trata de recuperarse de semejante exceso atlero viajando hasta Angola, para recuperar el pasado anticolonial de la liga Girabola . Para acabar, nuestros intrépidos amigos debaten sobre la viabilidad de la confederación de Lejano Oriente y del viento que sopla en el estadio más meridional de la Península Ibérica. Todo esto y mucho más en el podcast más irreverente del fútbol más alternativo. 📍Suscríbete a LaNews de Brazalete, el boletín semanal del true crime del balón y también del fútbol remoto, y consigue tu invitación para nuestra comunidad en Whatsapp: https://www.brazaletenegro.com 📍Apoya al Atlas en iVoox y desbloquea todos los capítulos en cualquier plataforma de podcasting: https://www.ivoox.com/support/2444843

Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei. Temele ediției: - Invitatul de astăzi Moldova Zoom este Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, cu care discutăm despre mizele și așteptările de la acest scrutin. - După ce a revenit în Moldova în cătușe și escortat de mascați, oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc a ajuns la penitenciarul nr 13 din Chișinău, iar astăzi i se prezint capetele de acuzare, transmite Valeria Vițu. - Care este impactul acestor alegeri pentru Ucraina? Angela Grămadă, expertă în spațiul post sovietic, discută cu Nadia Afanasieva, directoarea executivă a Institutului pentru Politici Internaționale din Ucraina - Alegerile de duminică vor avea lor și în satele unde oamenii se pot număra pe degete, iar clopotele bisericii bat mai des pentru înmormântări decât pentru sărbători. O corespondență de Cătălin Volconovici. - Cronica lui Vitalie, despre alegerile de duminică: „De cum vor vota cetățenii moldoveni va depinde soarta lor, dar și felul în care va arăta această regiune a Europei”, susține jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: Ultimul sondaj de dinainte de alegeri, Barometrul Opiniei Publice, sugerează că trei sau patru formațiuni politice ar ajunge în Parlament. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Blocul Alternativa al primarului Ion Ceban ar putea intra la limită în parlament în anumite condiții. Sondajul este analizat cu prudență de experți, în condițiile în care 28 la sută din respondenți s-au declarat indeciși, iar 9 la sută nu au vrut să răspundă. Cu această rezervă și având în vedere redistribuirea voturilor, sondajul arată că partidul de guvernare, pro-european, ar lua o majoritate între 57 și 61 la sută, în timp ce opoziția pro-rusă ar rămâne în minoritate. *** Curtea de Apel Chișinău a limitat activitatea partidului Irinei Vlah, Inima Moldovei, pentru finanțare ilegală din Rusia. Nu este clar încă cum va afecta această decizie blocul în care face parte partidul Irinei Vlah, cel al comuniștilor și socialiștilor, creditat de sondaje cu a doua poziție. Joi s-a anunțat și faptul că Irina Vlah are interdicție de a intra în Polonia pentru următorii cinci ani. Autoritățile de la Varșovia o acuză că ar sprijini ingerințele Rusiei în alegerile parlamentare din 28 septembrie, ceea ce ar destabiliza regiunea”, anunță Guvernul de la Varșovia. Și Estonia a anunțat în după amiaza zilei de ieri că introduce sancțiuni împotriva Irinei Vlah și îi interzice accesul în țară. Decizii similare au fost adoptate anterior și de Canada și Lituania. *** Din motive de securitate, autoritățile Republicii Moldova au decis să schimbe locația a 4 din cele 12 secții de votare destinate alegătorilor din Transnistria. Poliția a avertizat asupra unor riscuri majore la adresa securității în zona de securitate, o zonă demilitarizată de-a lungul Nistrului, inclusiv posibile alerte cu bombă și provocări în ziua votării. Potrivit unui comunicat al CEC, dacă în ziua alegerilor ar apărea alerte cu bombă sau alte incidente, echipele specializate nu ar putea interveni imediat. Asta pentru că deplasarea lor în zona de securitate este posibilă doar cu acordul Comisiei Unificate de Control, iar obținerea acestei permisiuni durează mult. Comisia dă asigurări că aceste măsuri au fost luate pentru buna desfășurare a scrutinului și pentru a garanta siguranța atât a alegătorilor, cât și a funcționarilor electorali. *** Ministerul Apărării al Marii Britanii susține, într-o postare pe rețeaua X, că dacă partidul de guvernare pro-european din Republica Moldova va câștiga majoritatea voturilor, actorii informaționali susținuți de Rusia vor promova cu siguranță narațiuni care vor pune la îndoială integritatea alegerilor. Rusia desfășoară o amplă campanie de interferență cu scopul de a-și crește influența în Republica Moldova, constată Ministerul Apărării al Marii Britanii. *** Și Uniunea Europeană a semnalat joi faptul că R. Moldova se confruntă cu o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că Moscova se amestecă în procesul electoral din R. Moldova. „Nu este prima dată când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare și dezinformare, dar astăzi merge mult mai departe. Moscova se amestecă profund în procesul electoral”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Un studiu privind digitalizarea în agricultură, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în data de 19 septembrie a.c., arată că cei mai mulți dintre fermierii intervievați sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiei asupra activității economice și anticipează beneficii pentru mediu și pentru lucrătorii agricoli. Rezultatele cercetării relevă că fermele europene folosesc pe scară largă instrumente IT generale (93% dețin cel puțin unul), majoritatea utilizând platforme de comunicare și aplicații mobile, însă tehnologiile digitale specializate pentru culturi și animale sunt adoptate mai puțin. 79% dintre fermierii chestionați utilizează cel puțin o tehnologie pentru culturi, dar numai 29% folosesc trei sau mai multe. În cazul tehnologiilor pentru animale, 83% au adoptat cel puțin una, și doar 17% folosesc mai mult de trei. Studiul s-a bazat pe date colectate din nouă state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Lituania, Ungaria și Polonia – selectate pentru a asigura un eșantion relevant pentru sectorul agricol european și o reprezentare echilibrată a regiunilor biogeografice și geografice ale UE. Dintre aceste țări, Grecia și Ungaria prezintă cele mai mici rate de adoptare a tehnologiilor, în timp ce Germania, Franța și Polonia au, în general, rate mai ridicate. În privința numărului mediu de instrumente digitale utilizate, Spania și Italia se remarcă prin cele mai multe. Dinamica introducerii tehnologiilor digitale în agricultura europeană a crescut între 2008 și 2020, apoi a încetinit, iar planurile fermierilor pentru următorii cinci ani rămân moderate, se arată în raport. Documentul, disponibil pe platforma Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este însoțit de un tablou de bord care permite vizualizarea datelor și evidențiază principalele tendințe.   Dezvoltare rurală cu o nouă viziune: abordare integrată și accent pe servicii La conferința „Pactul Rural”, desfășurată săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat direcțiile prin care Comisia Europeană dorește să sprijine dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2028–2034. El a declarat că instrumentele actualei politici agricole comune vor fi menținute, însă implicarea autorităților și a comunităților rurale în planificarea cheltuirii fondurilor publice va crește. Reducerea disparităților teritoriale și îmbunătățirea condițiilor de viață la sate se vor regăsi printre obiectivele Planurilor Naționale, iar statele membre vor trebui să demonstreze cum vor asigura acest lucru. Viitorul cadru financiar va permite o abordare mai integrată și mai eficientă, a precizat Hansen, inclusiv prin utilizarea fondurilor de cercetare Orizont și noului Fond pentru competitivitate destinate agriculturii, biotehnologiei și sănătății. El a subliniat, de asemenea, importanța menținerii obligativității programării LEADER pentru toate statele membre și a evidențiat oportunitățile oferite de parteneriatele naționale și regionale. Schimburile de idei din cadrul conferinței, care a reunit peste 250 de participanți, precum și colaborările din lunile următoare vor contribui la actualizarea Planului de Acțiune Rurală, așteptată la începutul anului 2026.   Acord pentru utilizarea îngrășămintelor RENURE Comitetul Uniunii Europene pentru nitrați a dat aviz favorabil propunerii Comisiei Europene pentru utilizarea așa-numitelor îngrășăminte RENURE peste limita de aplicare a gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat stabilită de Directiva privind nitrații, informează Executivul european. Autorizarea va permite statelor membre și fermierilor să înlocuiască îngrășămintele chimice cu îngrășăminte RENURE, fabricate din gunoi de grajd prelucrat, asigurând în același timp protecția apelor și a mediului. Totodată, măsura va reduce costurile pentru fermieri și va spori autonomia strategică a sectorului agricol al UE, precizează Comisia. În urma acordului Comitetului pentru nitrați, propunerea privind RENURE va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene spre examinare, pentru o perioadă de trei luni. Dacă nu vor exista obiecții, Executivul european va putea adopta acest amendament la Directiva privind nitrații și va deveni aplicabil în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea în legislația națională.   Consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor de fermă Comisia Europeană a lansat o consultare publică înaintea revizuirii legislației privind bunăstarea animalelor de fermă. Consultarea va rămâne deschisă până la 12 decembrie 2025. Noua lege răspunde inițiativei cetățenești „Să punem capăt erei cuștii”, dar va aborda și problema standardelor de bunăstare a animalelor referitoare la produsele importate în Uniunea Europeană. Contribuțiile fermierilor, cetățenilor, întreprinderilor europene și ale altor părți interesate, precum și sondajele de opinie specifice și evaluările științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară vor sprijini activitatea Comisiei de revizuire. Prima propunere este așteptată la sfârșitul anului viitor.   UE pregătește un cadru comercial pe termen lung cu Republica Moldova Uniunea Europeană intenționează să treacă de la regimul temporar la un cadru pe termen lung în relația comercială cu Republica Moldova. Săptămâna trecută, Consiliul a aprobat poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta în cadrul Comitetului de asociere UE–Republica Moldova privind creșterea accesului pe piață pentru șapte produse agricole moldovenești care nu au fost încă liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Un comunicat al Consiliului precizează că viitorul acord va include clauze de protecție a pieței și va condiționa extinderea accesului pe piața unică de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale UE până în 2027.

La OTAN, la ONU y la Unión Europea debaten medidas tras la incursión de drones rusos en Polonia; Lituania y Polonia limitan su espacio aéreo. Se confirma el hallazgo de 16 drones, tres derribados, y la UE desembolsa 1.000 millones de euros a Ucrania. El CIS sitúa al PSOE en cabeza con 9 puntos sobre el PP tras su primera derrota parlamentaria, aunque el gobierno mantiene su agenda. Valladolid está blindada para la Vuelta Ciclista a España, con protestas propalestinas que han acortado etapas. El paro se sitúa en 2,4 millones, aunque el paro juvenil y femenino marcan mínimos históricos. La Formación Profesional es una lanzadera al empleo, con un gran auge y altas tasas de inserción laboral. Se entrevista a alumnos y profesores que destacan sus ventajas. El Grupo Seneas ofrece soluciones financieras para particulares y empresas en dificultades, ayudándoles a recuperar la estabilidad. Los abonos de transporte de Madrid se podrán llevar en el móvil desde noviembre. La DGT informa de ...

Hace unos días el primer ministro de Lituania, Gintautas Paluckas, renunció al cargo tras semanas de presión por estar investigado por los negocios de su familia. Hablamos con Vigilija Ziuraite, politóloga y profesora en la Universidad de Vytautas Magnus. Escuchar audio

Benjamin Netanyahu no esconde sus intenciones con respecto al futuro de Gaza. Horas antes de reunirse con su gabinete de seguridad para decidir los pasos a seguir en su operación militar allí, el primer ministro de Israel ha dicho en la cadena Fox que su intención es ocupar toda la Franja militarmente pero no quedarse allí como entidad gobernante.El Kremlin ha anunciado hoy que el presidente ruso Vladimir Putin mantendrá un encuentro con su homólogo estadounidense, Donald Trump, en los próximos días. Vamos a hablar de ello.Les vamos a hablar también de las tensiones entre Francia y Argelia. El presidente Emmanuel Macron ha pedido que se endurezcan los requisitos para obtener visados.Estaremos en Sudán porque el conflicto influye en otros países y no solo los cercanos, también en Colombia. Vamos a saber por qué.Vamos a hablar en una entrevista de la crisis política en Lituania que ha llevado al primer ministro a renunciar y estaremos en Pompeya porque una nueva investigación ha desvelado que fue ocupada de nuevo después de la erupción del Vesubio.Escuchar audio

El miedo a la amenaza de Rusia ha provocado que cinco de sus vecinos, Finlandia, Polonia, Estonia, Letonia y Lituania, hayan anunciado su intención de abandonar la Convención de Ottawa, el tratado aprobado en 1997 que prohíbe el uso y la fabricación de minas antipersona. ¿Cuáles son las causas y las consecuencias de esta decisión? ¿Qué impacto puede tener en la lucha contra la prohibición de este tipo de armamento que mata mayoritariamente a civiles? Lo analizamos con Camilo Serna, vicepresidente de la Junta Directiva de la Campaña Internacional para la Prohibición de las Minas Antipersona y director de la Campaña Colombiana contra Minas, y con Teivo Teivainen, profesor de Historia Mundial de la Universidad de Helsinki.Escuchar audio

Se spesso ci si lamenta della mancanza di talento della gioventù calcistica, meglio va per altri sport come il basket: proprio ieri l'Italbasket U20 si è laureata campione d'Europa dopo la finale con la Lituania. Ne parliamo con coach Marco Crespi, oggi Direttore Academy Dolomiti Energia Basket. Passiamo poi al calciomercato dove i cantieri dei lavori dei club, soprattutto a centrocampo, sono aperti come scrive Paolo Tomaselli sul Corriere della Sera di oggi. Seconda parte di programma sulle due ruote: prima MotoGP con Carlo Pernat, poi Tour de France con il nostro corrispondente Pier Augusto Stagi.

Dal 7 luglio la Polonia ha introdotto controlli temporanei alle frontiere con la Germania e la Lituania sospendendo le regole di Schengen, a quarant'anni dalla firma dell'accordo. Con Michele Colucci, storico e ricercatore.In Siria è in corso una campagna di espulsione della popolazione alawita dalle sue case e i suoi terreni. A denunciarlo sono le organizzazioni internazionali e alcuni giornalisti locali. Con Lorenzo Trombetta, giornalista Oggi parliamo anche di: Podcast • Lezioni di fumetto con Igort di Officine XanaduCi piacerebbe sapere cosa pensi di questo episodio. Scrivici a podcast@internazionale.it Se ascolti questo podcast e ti piace, abbonati a Internazionale. È un modo concreto per sostenerci e per aiutarci a garantire ogni giorno un'informazione di qualità. Vai su internazionale.it/abbonatiConsulenza editoriale di Chiara NielsenProduzione di Claudio Balboni e Vincenzo De SimoneMusiche di Tommaso Colliva e Raffaele ScognaDirezione creativa di Jonathan Zenti

Today we start by talking about the assassination attempt on one of the candidates for Columbia's election. Next we discuss NATO countries possibly being forced to increase their military spending to 5% of their GDP and how likely that is. Along that conversational thread, Germany now has a permanent tank unit (the 45th) stationed in Lituania. We then shift over to disucc BRICS and a few key members' desire to reign supreme in the AI race, as well as the implications that we may face in the west as a result of this being realised. Finally we end with a clip from a debate at Oxford about how most, if any, of the Islamic/Arab states dont actually care about Palestine or the Palestinian people; and want to use them more as cannon foder to further their aims with Isreal. How does this then tie into the current situation with Iran?To join us every Wednesday at 9pm cst, come to patreon.com/CajunKnightBecome a supporter of this podcast: https://www.spreaker.com/podcast/cult-of-conspiracy--5700337/support.

La epigenética que investigan en Lituania, la salida de Musk con un ojo morado y su posterior enésimo choque con Space X o la última insensatez de Kennedy Jr., en el análisis de actualidad científica de Pere Estupinyà y Javier Sampedro.

La epigenética que investigan en Lituania, la salida de Musk con un ojo morado y su posterior enésimo choque con Space X o la última insensatez de Kennedy Jr., en el análisis de actualidad científica de Pere Estupinyà y Javier Sampedro.

Voci d'Italia - La lingua italiana nel mondo - Benvenuti in Lituania Voci d'Italia, podcast ufficiale delle Universiadi di lingua italiana, si mette in viaggio e va in Lituania, all'Università Vytautas Magnus di Vilnius per incontrare gli studenti della facoltà di italianistica. Un confronto senza confini, uno scambio interculturale, con un unico veicolo - la lingua italiana! Voci d'Italia il podcast per ascoltare la voce autentica degli italiani. Incontra con Marta Koral e Pierpaolo Bettoni persone da diverse città italiane, ascolta le inflessioni regionali, gli accenti e scopri le interessanti curiosità locali. Il podcast è realizzato in collaborazione con l'ANILS, l'Associazione Nazionale Insegnanti di Lingue Straniere. Il podcast è pensato per studenti di lingua italiana di tutti i livelli, come esercizio di ascolto individuale o con la guida dell'insegnante.