Podcasts about institutului

Institutul Francez din Romania la Timisoara organizeaza a 5-a editie a Noptii Filosofiei, eveniment despre care ne-a vorbit Tilla Rudel, directoarea Institutului. Plus inca doua galerii de la RAD - Lutnita si Himera si doua carti recomandate de Denisa Comanescu, directoarea editurii Humanitas Fiction

În România, cercetarea este un domeniu subfinanțat de ani de zile. Pentru 2025 a fost alocat un procent de 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare. În alţi ani a fost şi mai mic bugetul pentru acest domeniu. În contextul discuţiei mai ample despre necesitatea de a reduce cheltuielile publice, deputatul Claudiu Năsui a făcut o listă cu 178 de institute și centre de cercetare științifică, pe care le numește „agenții din cercetarea de stat” și despre care spune că „sînt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”. Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile statului român. Cum ar putea fi recîştigată de zona de cercetare? Care e rolul cercetării pentru dezvoltarea unei societăți? I-am întrebat pe Roxana Bojariu, cercetător științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, și pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.Daniel Șandru: „Pe site-ul institutului nostru, încă din 4 aprilie anul acesta, este în transparenţă un proiect de hotărîre de guvern care priveşte reformarea noastră instituţională prin renunţarea la 7 posturi – atenţie! – ocupate, nu doar vacante şi nebugetate de fapt, cum se întîmplă în alte poveşti de reformare a statului, inclusiv unul de demnitar. Deci noi ştim foarte bine ce avem de făcut, ştim că, la 20 de ani, institutul trebuie să fie mai suplu şi să se adapteze la nevoile societale din prezent. (...) Cred cu tărie că, întrucît au rol public şi sînt bugetate public, şi institutele de cercetare – şi mă voi referi la cele din zona conexă instituţiei pe care o conduc, spre exemplu Institutul de Istorie al Academiei – ar trebui să fie mult mai prezente în spaţiul public şi să livreze ceea ce oameni oneşti, bine documentaţi şi care se formează în timp, produc, încît să aibă şi un impact social. Dar nu putem judeca cercetarea în termeni economici.”Există în societate o neîncredere profundă în instituţiile publice. Cum ar putea fi recîştigată încrederea de zona de cercetare?Roxana Bojariu: „Da, criza a izbucnit în pandemie. Din păcate, lucrurile nu sînt uşor de corectat. Toţi actorii societăţii ar trebui să contribuie. E clar că rolul cercetătorilor e important. Ei trebuie să-şi traducă activitatea în limbajul pe care toţi cetăţenii îl înţeleg. Un profesor american, Kevin Trenberth, cu care am interacţionat, mi-a spus, cînd eram mult mai tînără, că, dacă nu reuşeşti să îi explici bunicii tale sau nepotului tău, nepoatei tale ceea ce faci şi să te înţeleagă, să-i captezi atenţia, nu prea are sens să continui cercetarea respectivă pentru că, pînă la urmă, chiar şi cercetările foarte sofisticate au o ieşire în societate, pe care trebuie s-o găseşti. Cercetătorii servesc societatea, nu se servesc doar pe ei. Bineînţeles că este o bucurie personală dar este, în acelaşi timp, şi un serviciu pe care îl faci societăţii. Şi societatea trebuie să înţeleagă care este serviciul pe care i-l aduci. ”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Universitățile americane sînt ținta unor amenințări fără precedent din partea Casei Albe. Văzute de președintele Donald Trump ca „bastioane ale stîngii radicale”, acuzate că promovează ideologia woke și că limitează libertatea de exprimare, instituțiile de învățământ superior riscă să-și piard finanțarea publică și poate chiar și autonomia dacă nu se supun cerințelor președintelui. Donald Trump promite să elimine finanțarea federală pentru universitățile care, în opinia sa, îndoctrinează studenții. El le-a cerut universităților să desființeze programele de diversitate și incluziune. Și să înlocuiască abordările critice ale istoriei cu „educația patriotică”. Doctrina MAGA e impusă cu forța: e vorba de politicile cu privire la studenții străini, de viața socială în campus, de cercetarea științifică. Universitatea Harvard a dat în judecată luni administrația Trump. Este cel mai recent episod din conflictul între Casa Albă și prestigioasa universitate americană, conflict care face parte dintr-un demers amplu al administrației de la Washington cu privire la universitățile de top din Statele Unite. Sînt în joc finanțări importante din fondurile federale care vor fi înghețate dacă universitatea nu acceptă solicitările administrației de la Casa Albă. De fapt ce solicită administrația Trump pentru ca fondurile federale pentru Universitatea Harvard să nu fie blocate? Am întrebat-o pe Delia Ungureanu, directoare executivă a Institutului pentru Literatură Mondială a Universității Harvard și conferențiar la Departamentul de Studii Literare, Universitatea din București.Delia Ungureanu: „Este o întrebare la care răspunde excelent textul plîngerii trimise luni de către administraţia Harvardului. E un proces complex, documentul numără 51 de pagini şi include principalele capete de acuzare pe care administraţia Trump le-a adus Universităţii Harvard în mod specific, prin care solicită ca un organism mediator, pe care ei spun că Harvardul ar trebui să-l plătească, să comunice direct administraţiei toate criteriile după care se fac toate tipurile de angajări, pornind de la zona academică şi pînă la extinderea ofertelor către studenţii internaţionali, pentru zona de licenţă, de master şi de doctorat. E vorba aşadar de un control guvernamental pe care administraţia Trump doreşte să-l impună condiţionînd fondurile federale de soluţionarea acestor lucruri. Cu obiectivul aparent de eliminare a antisemitismului. Dar acest lucru, aşa cum arată foarte bine textul trimis de Alan Garber (preşedintele Universităţii Harvard), este exact pe dos pentru că de fapt este o formă de control. Chiar ieri am văzut o declaraţie a organizaţiei studenţilor evrei din campusul Universităţii Harvard care vorbeşte despre faptul că ei sînt primii care vor fi loviţi de aceste măsuri în cazul în care ele s-ar implementa.”Cum poate fi apărată libertatea academică în fața presiunilor politice? Ce rol joacă societatea civilă și comunitatea academică în acest sens?Delia Ungureanu: „Comunitatea academică joacă acelaşi rol foarte important pe care l-a jucat dintotdeauna. Şi cred că tocmai America – acest stat care ne-a obişnuit, după Al Doilea Război Mondial, că reprezintă cea mai puternică voce pro-democratică, care este atentă la valorile diferenţei, este tolerantă – America are la dispoziţie instituţii care deocamdată funcţionează. Şi comunitatea academică are acest rol extrem de important: de a readuce în atenţie că această universitate nu există doar pentru că sînt foarte tari pe zona de ştiinţe, ci şi pentru că au o zonă extrem de importantă pe tot ce înseamnă ştiinţele umaniste.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Șapte jurnaliști care au acoperit protestele declanșate de reținerea primarului Ekrem İmamoğlu au fost arestați. Printre aceștia se află și un jurnalist France Press. În Armenia crește îngrijorarea față de un posibil atac armat din partea Azerbaidjanului după ce Baku și-a intensificat acuzațiile de încălcare a armistițiului de către Erevan. Acuzațiile sunt false, spun oficialii armeni. ONU, Franța și Reporteri Fără Frontiere reacționează față de arestarea a șapte jurnaliști care au acoperit protestele antiguvernamentale izbucnite după aflarea veștii că primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, a fost reținut.Jurnaliștii au fost arestați sub acuzația că ar fi participat la proteste ilegale. Dintre ei face parte și un reporter AFP, relatează DW în limba turcă.Liz Throssel, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că asigurarea drepturilor și siguranței lucrătorilor media este de o importanță vitală și a subliniat că aceasta include proteste majore precum cel de la Istanbul.Reporterii Fără Frontiere (RSF) au reacţionat ferm la arestările jurnaliştilor la domiciliile proprii, nici măcar la proteste. Directorul general al RSF, Thibaut Bruttin, a spus: „Acești jurnaliști pur și simplu își făceau treaba” și a cerut eliberarea lor imediată. Descriind arestările jurnaliştilor drept „o ruşine absolută” „RSF solicită Ministerului Justiţiei să oprească urmărirea penală a jurnaliştilor reţinuţi şi Ministerului de Interne să se asigure că poliţia respectă activitatea presei”.Fabrice Fries, directorul general al agenției AFP unde lucrează unul dintre jurnaliști a trimis o scrisoare președintelui Turciei în care afirmă că arestarea reporterului AFP este „inacceptabilă”, subliniind că acesta nu a participat la protest, ci doar raporta despre protest în calitate de jurnalist.Armenia spune că Baku o acuză nefondat de atacuri asupra forțelor saleÎn ultimele zile, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a emis mai multe declarații susținând că forțele armate armene au tras în direcția pozițiilor de luptă azere, relateazăhetq.am. Ministerul Apărării din Armenia a negat în mod sistematic aceste rapoarte, afirmând că nu corespund realității. Până la 20 martie 2025, Ministerul Apărării al Armeniei a publicat 12  astfel de dezmințiri.Aceste comunicate nu sunt noi pentru societatea armeană, dar intensitatea lor ridică îngrijorare. Beniamin Poghosyan, cercetător științific al centrului „APRI Armenia”, a apreciat că scopul acestor acuzații de la Baku este de a crea impresia, la nivel internațional, că negocierile sunt într-un impas și de a pregăti un teren favorabil operațiunilor militare.Limba cazacă și inteligența artificialăO nouă etapă în dezvoltarea limbii cazace, citim în egemen.kz care relatează despre o conferința de Institutului Național de Lingvistică A. Baitursynuly intitulată „Bazele lingvistic-cognitive ale industriei creative: cercetări și dezvoltări”.„Limba este un organism viu. Se caracterizează printr-un proces de dezvoltare și creștere. În urmă cu doi ani, a început o mare revoluție în domeniul inteligenței artificiale. Algoritmii au fost proiectați pentru a imita creierul uman, iar modele au fost formate prin intermediul rețelelor neuronale modele”, a declarat ministrul științei și învățământului superior Sayasat Nurbek. Potrivit acestuia, una dintre sarcinile principale ale institutului este crearea și conversia în format digital a specificității limbii cazace.În cadrul întâlnirii, tinerii cercetători ai Institutului de Lingvistică au prezentat mai multe produse inteligente, precum „Dicționarul electronic universal kazah”, „Biblioteca electronică lingvistic-cognitivă”, „Sistemul de recunoaștere automată a textului kazah” și „Correctorul inteligent de text”. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Betul Ygit, TurciaDariga Aanyar, KazahstanSatenik Samvelyan, Armenia

MG - Daniel Șandru (preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) și Cosmin Popa (istoric)

Turcia este pregătită să-și facă datoria de a ajuta poporul sirian pe drumul dificil pe care îl are de urmat pentru reconstrucția țării, a declarat ministrul turc de externe Hakan Fidan la reuniunea țărilor din Liga Arabă care a avut loc recent la Ryad, în Arabia Saudită, transmite ziarul Hurriyet. La reuniune au participat șefii diplomațiilor din Arabia Saudită, Siria, Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, Qatar, Turcia și Emiratele Arabe Unite, precizează sursa citată.”Integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea Siriei trebuie să rămână principiile pe care eforturile noastre comune să se axeze. În această perioadă extrem de dificilă trebuie să acționăm ca factor de echilibru în confruntarea cu realitățile dure pe care noul regim din Siria le are de rezolvat”, a spus ministrul turc.El a cerut însă retragerea trupelor autointitulate Forțele Democratice Siriene (FDS), dominate de kurzi din teritoriile pe care încă le controlează la est de Eufrat. ”Această organizație teroristă continuă să reprezinte o amenințare foarte serioasă pentru populația majoritar arabă care se află la est de Eufrat, folosindu-se de resursele naturale de care poporul sirian are nevoie”, a subliniat el. Armenia: Lydian Canada Ventures reîncepe exploatarea minelor de aur de la AmulsarCompania canadiană Lydian Canada Ventures ar putea reîncepe, după șase ani de întrerupere, exploatarea minelor de aur de la Amulsar (în sud-vestul Armeniei) până la sfârșitul acestui an, a anunțat recent ministrul armean al economiei Gevorg Papoyan, potrivit postului Europa Liberă, secțiunea în limba armeană.”Dacă proiectul de la Amulsar va funcționa la capacitate maximă, Produsul Intern Brut al Armeniei ar crește cu 1 la sută, iar veniturile din taxe la bugetul de stat s-ar ridica la 120 de milioane de euro anual, fără a mai aminti de numărul mare de locuri de muncă create”, a subliniat ministrul.Lydian Canada Ventures a început operațiunile de exploatare la Amulsar în 2018, în urma unei investiții de 460 de milioane de dolari, la doi ani de la obținerea tuturor autorizațiilor. La scurt timp însă activitatea a fost oprită în urma protestelor localnicilor și organizațiilor de mediu iar licența de funcționare suspendată. Negocierile au fost reluate după războiul din Nagorno Karabach, iar un oficial al companiei canadiene a confirmat recent că operațiunile de exploatare vor fi reluate în trimestrul patru al anului în curs. Kazahstan: Cooperare cu China la nivel universitarInstitutul pentru tehnologii de exploatare a petrolului Jingshi din China a inaugurat recent o filială în cadrul Universității Utebayev din Kazhstan, unde au loc deja cursuri de înaltă calificare în domeniul ingineriei petroliere, transmite publicația dknews.kz.25 de studenți din Kazhstan vorbitori de limba engleză au început cursurile și urmează să efectueze deplasări la sediul din China al Institutului, pentru cursuri de perfecționare. Inițiativa face parte din mega-proiectul guvernului chinez Drumul Mătăsii, precizează sursa citată.”Beijing Huatec Information Technology Co. implementează un program strategic pentru internaționalizarea învățământului superior în Asia Centrală, în domenii precum energia, industria chimică, metalurgia, industria petrolieră și a gazelor naturale. Acordul cu Universitatea Utebayev a fost semnat anul trecut”, a declarat șefa centrului pentru relații internaționale al Universității Utebayev, Almagul Turdagalieva. A contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Ahmet Özkan - Turcia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Ascultați un foarte bun cuvânt al Prof. Dr. Stefan Adrian Cârstea, cercetător științific gradul I la Departamentul de Fizică Teoretică al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară din Măgurele în care acesta ne face o paralelă între cunoștințele științifice legate de timp și cele teologice, evidențiind superioritatea ortodoxiei. Un material complex care însă merită ascultat!Interviul este realizat de Radio Trinitas.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, în urma căreia a căzut regimul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Istoria comunismului românesc devine materie obligatorie la liceu începînd cu 2025. Ce mai înseamnă azi valori precum libertatea și democrația, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit? Cum arată România după 35 de ani de la căderea comunismului? Cum se explică nostalgia după comunism? L-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).Cum arată România după 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989? Daniel Șandru: „Economic şi cultural România arată foarte bine. Mai ales după momentul integrării în Uniunea Europeană. Avem o clasă de mijloc consistentă, avem posibilitatea de a circula. Avem, pe de altă parte, o diaspora cu privire la care trebuie să găsim explicaţii – de ce sînt aşa de mulţi şi de ce sînt reorientaţi brusc de la un vot care, în 2019 era democratic şi antitotalitar, înspre un vot care susţine mentalităţi autoritariste şi pro-totalitare? Şi avem, cred, cea mai bună perioadă pe care o are România de cînd este stat modern, de la 1918 încoace.”Ce mai înseamnă azi valori precum libertate și democrație, pentru care, în decembrie 1989 s-a murit?Daniel Șandru: „Simplu spus, libertatea e preţuită mai mult atunci cînd nu o ai. Noile generaţii, care n-au cunoscut în mod direct ce înseamnă un regim autoritar şi care, poate, prin poveştile bunicilor sau ale părinţilor, sînt îndemnaţi să creadă că atunci era mai bine, aceste generaţii nu mai au un obiect de comparaţie. Libertatea li se pare un dat, e ca şi cum e normalitatea şi nu poate exista altceva în afară de tipul ăsta de a trăi, însă lipsa libertăţii e la un pas distanţă. Pentru că prin decizii electorale bazate pe ignoranţă, pe discursuri mitologizante şi pe promovarea unor utopii – sîntem cei mai buni din lume, putem produce totul în ţara noastră, de ce ne fură străinii ţara, de ce ascultăm de ordinele de la Bruxelles – putem reveni într-o lume pe care copii ăştia n-au cunoscut-o dar care în mod cert va însemna şi sfîrşitul libertăţii lor.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Inflația urcă din nou în noiembrie. O creștere care pune sub semnul întrebării tendința de scădere a dobânzii-cheie. Cu siguranță, BNR se va abține să mai reducă dobânda până când nu va vedea către ce se îndreaptă politica fiscală. Rata anuală a inflației a urcat în luna noiembrie la 5,1%, conform Institutului de Statistică. În octombrie a.c., inflația anuală era de 4,7%. După cum se poate observa, inflația a crescut din nou luna trecută, o mișcare așteptată. Nu este cea mai bună veste că inflația a revenit în creștere. Ce s-a întâmplat? Este destul de simplu de explicat: deficitul bugetar a ajuns la un nivel imens, iar salariul mediu a crescut mai mult decât inflația. Cu alte cuvinte, politica fiscală și salarială au dus la creșterea inflației. Să reamintim că în luna septembrie a.c. s-a făcut recalcularea pensiilor. Chiar dacă procesul de recalculare a adus și destule nemulțumiri, pentru o bună parte din pensionari, sumele primite după recalculare au fost ceva mai mari.Așadar, creșteri de salarii mai mari decât inflația, măriri de pensii și un deficit bugetar de peste 100 miliarde de lei, la 10 luni. Toate acestea nu înseamnă altceva decât bani mulți în piață, adică încurajarea consumului, adică inflație. De altfel, BNR a avertizat cu diverse ocazii, dar mai ales în minutele publicate cu ocazia ședințelor de politică monetară că ete posibil să existe o revenire a inflației.În minuta publicată în 20 noiembrie a.c., BNR preciza că se așteaptă ca rata inflației să crească în ultimele două luni ale acestui an. Ceea ce se și întâmplă deja în luna noiembrie a.c. și mai mult ca sigur se va repeta și în decembrie a.c., o lună care în mod tradițional este a consumului, nu doar pentru populație, ci și pentru bugetul de stat care plătește facturile restante către administrația locală sau companii. Ne place sau nu, realitatea este că inflația poate fi diminuată și cu o restrângere a cererii, adică oprind sursa banilor.Desigur, rata inflației este influențată și de tarifele energetice, respectiv de plafonarea lor, și de prețurile alimentelor și de tarifele serviciilor. De asemenea, dobânda-cheie care se transferă către dobânzile băncilor comerciale este importantă pentru că dobânzile pot determina o creștere a consumului sau dimpotrivă o inhibare a acestuia.Cu alte cuvinte, o bătălie eficientă cu inflația se duce pe două fronturi: unul este cel al reducerii deficitelor mari și al doilea este cel al politicii monetare, adică al dobânzilor.Este de reținut că în urmă cu câteva săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara explicit că banca centrală va aștepta să vadă orientarea consolidării fiscale pentru a calibra politica monetară. Cu alte cuvinte, guvernatorul BNR ne spune că nu va mai scădea dobânda de politică monetară până când nu se vor vedea primele decizii ale politicii fiscale.În SUA, de exemplu, ieri s-a anunțat rata inflației care este în creștere, ajungând la 2,7%. Doar în acest punct situația este asemănătoare cu România, în sensul că după o scădere, rata inflației a urcat din nou. Ceea ce, spun analiștii, nu va opri Rezerva Federală americană să mai scadă săptămâna viitoare dobânda-cheie într-o mișcare anunțată.Dar, economia americană pare stabilizată pe o tendință în scădere. România în schimb are o inflație care evoluează în „dinți de fierăstrău”, o situație complicată chiar și pentru investitorii familiarizați cu volatilitatea piețelor financiare.Prognozele BNR arată că anul viitor inflația va scădea. Dar, încă sunt multe necunoscute care pot da peste cap evoluția inflației și implicit nivelul dobânzilor.

La vârsta de 17 ani a obținut primul contract internațional la Milano. Acesta a fost doar începutul în lumea modei pentru Ana Maria, pentru ca dupa aceea lucrurile sa mearga de la sine. A călătorit și a lucrat în țări diferite, cu culturi diferite, precum: Italia, Japonia, Taiwan, Coreea, Singapore (aici a vrut sa si ramana), China, Marea Britanie, Franța, pentru cele mai cunoscute branduri. Între 2003 și 2016 a locuit și a lucrat la Paris pentru case de modă precum Chanel, Dior, Givenchy, Lanvin, Chloé, Paco Rabanne, ca model de fitting dar si in prezentarile de moda.S-a intors in Romania pentru a fi mai aproape de familie dar cumva si pandemia a mai schimbat regulile jocului in modeling. Asadar, bucuria de a ramane acasa si de a lucra la proiecte care o definesc si motiveaza a fost una imensa. Mai ales ca drumul ei s-a dus usor catre proiecte caritabile.A înfințat asociația „Magic Wings”  cu ceva ani in urma si de atunci se ocupă cu modernizarea, dotarea și renovarea secțiilor din spitalele publice de pediatrie din România, dar și din școlile speciale, astfel încât cei mici să beneficieze de un diagnostic corect și rapid dar și de intervenții medicale la standarde europene. Si a reusit. Acum se ocupa cu reabilitarea în întregime a Secției de Spitalizare de Zi Pediatrie a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, de la Lacul Bucura.Mai multe detalii gasiti pe www.magicwings.ro

Urmăriți un dialog extraordinar, foarte folositor și foarte actual între Virgiliu Gheorghe Vlăiescu și Florentin Țuca.Biofizician, doctor în bioetică la Universitatea din Salonic, vicepreședintele Institutului de Cercetări Sociale și de Bioetică din București, coordonatorul secțiunii științifice a revistei „Familia Ortodoxă", Virgiliu Gheorghe vorbește - cu claritate, dar și cu compasiune - despre multe din crizele și încercările societății moderne. „Nu-i putem ajuta pe ceilalți decât dacă îi iubim. Dacă ne pasă în mod real de ei", a spus Virgiliu Gheorghe, înainte să facă o valoroasă radiografie a situației în care ne găsim: ne confruntăm cu criza identității, cu criza valorilor și cu o reală criză de sens: nu mai știm cine suntem, nu mai știm ce e bine și ce e rău, nu ne mai simțim utili.Cine a creat crizele de azi? Cum ieșim din ele? Cum îi ajutăm pe tinerii noștri să evite multele capcane (și fantasme) care îi pândesc? Și cum de ajung în România crizele pornite din Vest? De ce ne ferim să acceptăm realitatea? Ce avem de făcut pentru a apăra credința și virtuțile creștine? Cum facem să recuperăm bucuria și firescul vieții?Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Poliţia din Georgia a eliberat în forță, marți dimineață, o zonă din centrul capitalei Tbilisi ocupată încă de duminică de protestatari  care acuză fraudarea rezultatelor de la ultimele alegeri parlamentare, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană. Un număr mare de poliţişti a intervenit pentru a înlătura corturile şi barierele construite în intersecţia aglomerată din centrul capitalei Tbilisi începând de duminica trecută, scrie sursa citată.Polițiștii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanților, iar mai multe persoane au fost reținute.În zona Universității din Tbilisi, protestatarii au ridicat, începând din 17 noiembrie, corturi și au blocat circulația.Forțele de poliție au sosit în jurul orei șapte dimineața, pe 19 noiembrie. Ministerul de Interne din Georgia a transmis că legea cu privire la întruniri și manifestări nu permite blocarea carosabilului decât dacă acest lucru este impus de numărul mare al participanților la adunare.Poliția a confiscat corturile și i-a scos cu forța pe manifestanți din piață. Zece dintre aceștia au fost arestați preventiv. Nu s-au înregistrat victime.Acțiunea de blocare a zonei centrale a capitalei de către opoziție a fost declanșată după ce, la 16 noiembrie, Comisia Electorală a aprobat oficial protocolul prin care alegerile parlamentare din 26 octombrie au fost câștigate de partidul Visul georgian (pro-rus) cu 53,93% din voturile exprimate. Rezultatele nu au fost recunoascute de nici un alt partid care a participat la alegeri, în afară de Visul Georgian.Scrutinul electoral din 26 octombrie a stârnit un val de reacții critice la nivel internațional. Liderii occidentali s-au referit la rapoartele observatorilor care citau nereguli din perioada preelectorală și din ziua votării. Banca Națională a R Moldova se aliniază normelor europeneBanca Națională a Moldovei este angajată ferm în procesul de aderare la UE și va activa conform regulilor europene, a declarat guvernatoarea BNM Anca Dragu, după întrevederea pe care a avut-o recent la Chișinău cu  Jānis Mažeiks, ambasadorul Comisiei europene în R Moldova, scrie platforma de știri deschide.md.În cadrul întrevederii au fost subliniate progresele înregistrate în procesul de aderare la Sistemul Unic de Plăți în Euro (SEPA), precum și concluziile și principale ale Raportului de extindere al UE pentru anul 2024 privind Republica Moldova.Guvernatoarea BNM a precizat că reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și ai altor instituții din Republica Moldova au participat recent la sesiunile de screening bilateral, care reprezintă o etapă a negocierilor de aderare la UE.Pregătirea dosarului de aderare a Republicii Moldova la Sistemul Unic de Plăți în Euro, care a fost înaintat spre evaluare către Consiliul European al Plăților la data de 30 ianuarie 2024, s-a realizat cu sprijinul proiectului Twinning finanțat de Uniunea Europeană, de care Banca Națională a Moldovei a beneficiat în perioada octombrie 2021- aprilie 2024, amintește sursa citată. ”Săptămâna scaunelor goale” la KievÎn piața Sfânta Sofia din Kiev a avut loc recent ”Săptămâna scaunelor goale”, o manifestație de susținere a tuturor jurnaliștilor, scriitorilor, activiștilor culturali și militanților pentru drepturile omului care sunt în continuare ținuți în captivitate în Rusia, condamnați de tribunale rusești sau dispăruți, transmite publicația ucraineană Krym.Acțiunea a fost organizată de filiala ucraineană a Centrului PEN International și de Centrul pentru libertăți civile.La inițiativa PEN International, în fiecare an la 15 noiembrie, în întreaga lume este celebrată Ziua scriitorilor încarcerați, numită și ”Empty Chair Day” (Ziua scaunului gol), încă de la sfârșitul anilor 1980.Începând din 2018, PEN Ucraina, în colaborare cu centrul pentru Libertăți civile, susține această acțiune cu scopul de a le aminti tuturor ucrainenilor, dar și lumii întregi, de toți scriitorii, artiștii și oamenii de cultură care, din cauza agresiunii rusești, nu mai pot trăi în libertate.Printre invitații ediției din acest an s-a aflat și Oleksandra Barkova, sora artistului Bohdan Ziza, din Crimeea, condamnat la 15 ani de închisoare de un tribunal rus în iunie 2023, Maryna Oleksandrovych, soția poetului Mykola Leonovych, dispărut în aprilie 2023 pe frontul de la Avdiïvka; Ivan Androusiak, scriitor și traducător, dispărut pe front în 2022 și alții.Potrivit datelor Institutului pentru mass-media din Ucraina, cel puțin 30 de jurnaliști și alți oameni de cultură sunt în prezent în închisoare. De asemenea, Centrul pentru libertăți civile raportează că cel puțin 7000 de civili ucraineni sunt deținuți în prezent în mod ilegal în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate ilegal. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Salome Sulakauri - Georgia; Crina Plăcintă - R Moldova; Inna Omeltchenko - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

În perioada 10-17 noiembrie 2024, va avea loc cea de-a 18-a ediție a Săptămânii Filmului Maghiar la București, unul dintre cele mai importante evenimente ale Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar București. Despre program ne vorbește Kosa Andras, directorul Institutului.

Liderii PSD și AUR, Marcel Ciolacu și George Simion, sunt favoriți pentru a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale, potrivit celui mai recent sondaj, realizat de INSCOP la comanda ziarului Libertatea. Podiumul este completat cu indepndentul Mircea Geoana. Imediat o interpretare a procentelor celui mai recent barometru al Institutului alaturi de directorul Remus Stefureac.    Cum își adaptează politicienii mesajele de campanie pe rețelele socialeCampania electorala pentru primul tur al prezidentialelor incepe oficial maine. Ea se desfasoara deja pe retelele sociale, unde candidatii se intrec in postari, in incercarea de a atrage si publicul tanar la vot.  Cu cat succes ne va spune in aceasta seara Petrisor Obae, fondator Paginademedia.Franța și Germania deblochează câte 100 de milioane de euro pentru LibanPreşedintele  Emmanuel Macron a făcut apel la încheierea „cât mai rapid” a unui armistiţiu în Liban, în cadrul conferinţei internaţionale de susţinere a Libanului organizate astazi la Paris. Franța anunță deblocarea unui ajutor de 100 de milioane de euro, la fel si Germania. Insa in lipsa principalilor protagonişti - Israelul şi Iranul - care nu au fost invitaţi, progresele diplomatice obţinute vor fi cel mai probabil limitate.Premieul Saharov recompensează doi disidenți venezueleniIar premiul Saharov, cea mai înaltă distincţie pentru drepturile omului acordată de Uniunea Europeană, ii recompenseaza pe doi disidenţi venezueleni. Ei s-au aflat printre cei care au denuntat scrutinul prezidential din vara, in urma caruia Nicolas Maduro a fost reales, scrutin despre care observatorii internaţionali au raportat că nu a fost liber şi nici corect. 

Viitorul este despre inteligenţa artificială, tehnologie, roboţi, coduri compuse din algoritmi care ne rescriu vieţile. Este în acelaşi timp fascinant şi terifiant. Dar am să vă spun un lucru care poate părea şocant. Nu poţi înţelege resorturile intime ale tehnologiei dacă nu ai dat o raită prin filosofie, lingvistică, istoria religiilor, arte şi cultură în general. Ştiu, nu sunt la modă. La modă e să stai ca o momâie lipit de televizor, de calculator sau de telefon şi să te amăgeşti că te informezi sau te distrezi. În realitate nu faci nici una, nici alta, doar te droghezi cu dopamină ieftină pentru creierul tău care se atrofiază.Sună dur dar asta se întâmplă cu noi în acest moment al istoriei noastre. Noi alegem cum mergem mai departe. Sunt însa oameni care au înţeles pe unde să o ia ca să iasă câştigători din această bătălie cu istoria.Astăzi am invitat la emisiunea « Noi venim din viitor » o femeie care s-a dus în adâncurile panteonului din Grecia antică pentru a ne face să înţelegem cum funcţionează tehnologiile viitorului care vin peste noi.Crenguţa Leaua este directoare a Institutului pentru gândire alternativă de la Lugano, în Elveţia. Este membră a board-ului Silicon Valley Arbitration & Mediation Center.Aţi auzit recent despre ea pentru că a condus echipa de avocaţi care a câştigat în numele României faimosul proces legat de Roşia Montană. Dar nu despre asta am invitat-o să vorbim la « Noi venim din viitor ». Am invitat-o aici ca să descoperiţi femeia extraordinară din spatele acestei reuşite extraordinare.Ne-am întâlnit o singură dată la o cafea unde am povestit despre ce facem şi acea întâlnire a rămas în memoria mea ca fiind una privilegiată. Crenguţa este un personaj de poveste şi vă invit la o jumătate de oră în care vom explora împreuna viitorul.Mai multe despre ea şi proiectele ei puteţi afla la adresa : alternativethinking.ch

”R.Moldova reușește să se prezinte ca o voce importantă regională, iar cel de-al patrulea summit al Comunității Politice Europene din Marea Britanie oferă ocazia președintei Maia Sandu să vorbească despre provocări și oportunități. Datorită ajutorului țărilor membre ale UE, R.Moldova astăzi rezistă și face față provocărilor, spune într-un interviu la RFI, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza. În cadrul summitului CPE, mai mulți prieteni ai R.Moldova s-au reunit, joi, și au discutat despre cooperarea pentru o Moldova pașnică și stabilă, afirmă șefa statului, aflată în Marea Britanie. 

Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, vine cu o serie de sfaturi pentru a avea un somn bun în perioada de caniculă.

Vizionați o conferință extraordinară în care Prof. Dr. Ștefan Adrian Cârstea, cercetător științific gradul I la Departamentul de Fizică Teoretică al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară din Măgurele, ne demonstrează că legile fizicii pot fi „deduse” din cele 10 porunci.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Diana este psiholog și terapeut, are un doctorat în domeniul traumelor familiale, rezilienței și creșterii post-traumatice. Este cofondator și președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei, domeniu în care a făcut pionierat în România. Este autorul cărții „Anatomia Traumei”. Spune că una dintre iluziile noastre este că vom putea înțelege ceva despre oameni doar studiindu-le comportamentul. Comportamentul, spune Diana, nu este decât manifestarea exterioară a unor adevăruri și fenomene mai adânci. Ca să înțelegem oamenii și pe noi înșine, trebuie să privim în interior, să înțelegem „de ce”-ul din spatele comportamentului. Munca ei de o viață stă în a înțelege ceea ce a uimit-o de când era mică: resorturile interioare ale oamenilor și căile prin care putem ajunge să fim bine cu noi înșine și cu lumea din jur. Am vorbit cu Diana în mai 2024, într-o conversație live la Teatrul Apollo111, despre relația cu noi înșine și cu lumea noastră interioară. Despre cum să ne înțelegem mai bine și să trăim mai în armonie cu ceea ce se află în interiorul nostru și în lumea noastră exterioară, oricât de impredictibilă și complicată ar fi. Despre cum să ne reconectăm cu noi și să ne simțim stăpâni ai propriei vieți.  **** Conversațiile noaste live sunt susținute de BCR. BCR construiește mecanisme și produse pentru o Românie mai inteligentă financiar. Și, pentru că totul pleacă de la oameni și nevoile lor, soluțiile BCR se bazează pe sute de mii de conversații cu companii și oameni obișnuiți.  Iar sistemul lor gratuit de consiliere financiară a contribuit deja la o viață mai bună pentru 200.000 de oameni care au beneficiat de un plan financiar personalizat.   **** Partenerul nostru este de asemenea MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România. O organizație construită cu pasiune și îndrăzneală de către un grup de antreprenori români, dar și de medici buni, care cred că împreună putem să facem România bine. **** Evenimentele live vă sunt prezentate și de Autonom. O companie de familie, fondată de Dan și Marius Ștefan în 2006, la Piatra Neamț, Autonom este acel gen de succes rapid care a rezultat după 20 de ani de muncă susținută. Azi, conduc cel mai mare grup de produse și servicii de mobilitate din România.  De la o simplă închiriere de mașină, la soluții complexe pentru flote sau soluții de finanțare, soluțiile Autonom susțin companiile, în orice moment s-ar afla pe drum. **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

La Chișinău, Partidul Acțiune și Solidaritate, dar și alte 11 partide extra-parlamentare au semnat pactul ”Pentru Europa”, un acord privind integrarea europeană a R.Moldova, după modelul pactului de la Snagov. ”Valoarea acestui document este una politică, o valoare simbolică, iar semnatarii documentului ar trebui să susțină referendumul privind aderarea R.Moldova la Uniunea Europeană. Va fi o chestiune foarte dificilă să explice de ce sunt sceptici sau de ce ignoră un deziderat atât de important”, o spune la RFI, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), Vadim Pistrinciuc.

Ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privitoare la situația din Ucraina vine ca un puternic semnal de alarmă. Documentul descrie scenariul unei victorii rusești care nu mai pare deloc improbabilă, pe fondul blocării sprijinului din Statele Unite pentru Kiev. Pericolele vor fi multiple, inclusiv pentru România. În esență, ISW susține că întârzierea sprijinului militar pentru Ucraina încurajează Rusia să iasă din logica războiului de poziții și să treacă la ofensivă. De la începutul anului, rușii au înaintat încet, dar sigur, cucerind circa 360 de kilometri pătrați dar progresele ar putea fi și mai mari în lunile următoare. Toate acestea s-ar putea solda, în cursul anului viitor, cu o victorie a Rusiei.Pentru analiștii institutului, Statele Unite, principal responsabil pentru slăbirea sprijinului acordat Ucrainei, au în față două opțiuni.Prima: să reia rapid furnizarea de ajutor militar pentru a permite Ucrainei să stabilizeze linia frontului. A doua: să îi lase pe ruși să învingă armata ucraineană și să amenințe granițele NATO de la Marea Neagră până în centrul Poloniei. Nu există a treia opțiune, spun analiștii ISW.În această din urmă situație, riscurile unui atac rusesc împotriva NATO în viitorul apropiat ar crește dramatic dacă SUA ar permite Rusiei să învingă Ucraina acum. Iar apărarea statelor baltice în special ar putea deveni o provocare aproape insurmontabilă. Aceste riscuri și costuri pe termen lung depășesc cu mult prețul pe termen scurt al reluării asistenței pentru Ucraina.Dar cum ar arăta scenariul unei victorii rusești?Desigur, ucrainenii nu se vor supune de bunăvoie cuceririi rusești și ar urma o insurgență masivă.Însă rușii pregătesc deja forțe distincte de unitățile lor militare obișnuite pentru a răspunde insurgenței.De asemenea, rușii vor lua cu forța sute de mii sau chiar milioane de ucraineni în serviciul militar, împreună cu baza industrială de apărare pe care ucrainenii o construiesc acum, crescând semnificativ potențialul militar și economic al Rusiei.În acest scenariu îngrozitor, NATO trebuie să se aștepte să se confrunte cu mari forțe convenționale rusești de-a lungul întregii sale granițe, de la Marea Neagră până la Arctica.Și pentru prima dată de la prăbușirea URSS, granițele Poloniei, Ungariei, Slovaciei și României se vor afla direct sub amenințarea unui atac terestru.Analiza descrie drept cu totul falsă ipoteza din cadrul actualei dezbateri din SUA cu privire la furnizarea de asistență militară suplimentară Ucrainei potrivit căreia războiul va rămâne blocat, indiferent de acțiunile americane.Potrivit ISW, viitorul NATO este legat de Ucraina, indiferent de statutul ei de membru al alianței.O victorie ucraineană va însemna o armată de succes, mult mai puternică decât cea a oricărui stat european din NATO și un uriaș factor de descurajare împotriva viitoarei agresiuni ruse.Să spunem că de la declanșarea invaziei rusești, ISW a furnizat analize foarte precise, care și-au dovedit în timp viabilitatea. Semnalul de acum ar trebui să fie perceput la adevărata sa dimensiune în aripa trumpistă a Partidului Republican din SUA, în măsura în care acolo a mai rămas un dram de rațiune. Dar ar trebui să servească drept un semnal deșteptător și pentru autoritățile de la București.Cu toată apartenența noastră la NATO, pacea nu mai este o garanție. Iar narațiunile rusești, care inundă societatea noastră și cer încetarea sprijinului pentru Ucraina, trebuie privite așa cum sunt: drept acte ostile la adresa României. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce se întâmplă pe frontul ucrainean? Tot mai multe semnale de îngrijorare transpar în presa internațională. În pofida pierderilor imense, Rusia are capacitatea de a trimite noi forțe pe teren, în timp ce armata ucraineană pare tot mai epuizată. Le Monde observă o ”ciugulire” teritorială lentă, dar continuă a Rusiei, grație noilor arme, stocurilor de rachete reaprovizionate și unei comenzi mai eficiente. Deocamdată, această „ciugulire” rămâne departe de câștigurile obținute de Kiev în toamna lui 2022. Dar personalul militar și experții occidentali sunt îngrijorați de o întărire a potențialului militar rus, care ar putea restabili în cele din urmă avantajul Moscovei.Mai pesimist, Politico se îngrijorează că linia frontului riscă să se prăbușească:Potrivit ofițerilor ucraineni de rang înalt, tabloul militar este sumbru, iar generalii ruși ar putea avea succes oriunde decid să-și concentreze viitoarea ofensivă.Într-o operație pre-ofensivă – care se întinde de la Harkiv și Sumy în nord până la Odesa în sud – loviturile cu rachete și drone ale Rusiei au crescut pe scară largă în ultimele săptămâni, țintind infrastructura și făcând dificil de ghicit unde va fi exercitată forța majoră.Business Insider citează un raport al Institutului pentru Studiul Războiului potrivit căruia Rusia ar putea încerca să atragă sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei departe de linia frontului, astfel încât forțele sale aeriene să poată juca un rol mai important.Astfel, Rusia ar reduce semnificativ riscurile ca avioanele sale să fie doborâte.Ucraina a reușit să reziste în mare parte forțelor aeriene ale Rusiei, în ciuda faptului că are o forță aeriană mult mai mică și mai veche.Folosind sistemele sale de apărare antiaeriană – atât din epoca sovietică, cât și cele moderne, donate de Occident – Ucraina a făcut ca părți importante ale spațiului său aerian să fie prea periculoase pentru ca avioanele rusești să poată intra.Citeste siUcraina: Vârsta minimă pentru recrutarea militarilor scade de la 27 la 25 de aniPotrivit Daily Mail, avioanele F-16 care urmează să sosească în Ucraina deja „nu mai sunt relevante”. Ziarul britanic citează un  oficialul militar de la Kiev potrivit căruia „fiecare armă are momentul potrivit”.  Ucraina avea nevoie de ele în 2023, dar nu mai sunt potrivite pentru 2024, când este nevoie de obuze și rachete, mai spune oficialul limitar ucrainean.Dar ”valoarea adevărată a războiului din Ucraina - și șansele cu care se confruntă fiecare parte - pot fi măsurate în corpuri umare”, concluzionează o analiză a Associated Press.”Peste jumătate de milion de oameni au fost uciși sau răniți grav în doi ani de război în Ucraina, potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale – un bilanț uman nemaivăzut în Europa de la al Doilea Război Mondial. Cine va prevala depinde de ce parte poate tolera pierderi mai mari.Rusia avea de 3,7 ori mai mulți bărbați capabili de luptă decât Ucraina în 2022, potrivit datelor Băncii Mondiale. Asta înseamnă că, deși Rusia a suferit aproape de două ori mai multe victime decât Ucraina, conform estimărilor serviciilor de informații occidentale, pierderile pe cap de locuitor ale Rusiei rămân mai mici decât cele ale Ucrainei.La nivelurile actuale de recrutare, Kremlinul poate susține ratele actuale de uzură până în 2025, potrivit unei evaluări britanice. Între timp, Ucraina a făcut săptămâna pasul dificil din punct de vedere politic de a reduce vârsta de recrutare militară de la 27 la 25 de ani, în efortul de a-și reînnoi efectivele”.

Ne-am obișnuit să aflăm vești rele despre probleme de sănătate. Pare un lucru normal. Totuși, la baza acestor probleme de sănătate există niște cauze care adesea sunt total ignorate. Greșeli banale ne contaminează mâncarea cu bacterii periculoase care afectează grav sănătatea ori pot duce la pierderea vieții. Care sunt greșelile care ne pun sănătatea în pericol și care ne expun la afecțiuni grave? Ce greșeli inconștiente facem adesea în bucătărie? Mănânci mâncare de pe stradă? Alegi să îți cumperi șaorma din intersecție? Uite care sunt riscurile. Cum ajunge o mâncare bună dintr-un restaurant să fie fatală? Care sunt semnale prin care ne dăm seama că un aliment este alterat? De ce să fii atent când cumperi carne sau preparate din carne de la galantar. De asemenea, falsificarea alimentară este un fapt care nu poate fi ignorat. Care sunt alimentele cel mai falsificate? Ce pericole există atunci când cumpărăm un aliment care a fost falsificat? Aflăm toate acestea de la directorul Institutului de Cercetări Alimentare - ALEXANDRU CÎRÎC la iTHINK cu Iusti Fudulu, dumincă la 17:00, la Antena3 CNN.

Se vorbește prea mult despre traumă, astăzi? Diana Vasile face lumină și ne explică când putem să vorbim despre traumă și care sunt pașii de urmat pentru a depăși momentul.Ce este și cum apare trauma? Care sunt simptomele și pașii de urmat? De ce este important să stăm și să ne ascultăm vocea interioară? Și cum explicăm sindromul post traumatic? Sunt doar câteva dintre foarte multele subiecte pe care Diana Vasile, psiholog, psihoterapeut, profesor şi fondator al Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei le expune, pe larg, la întâlnirea cu Mihai Morar. Subiecte pe care le explică, pentru toți, în noua ei carte, Anatomia traumei.‚Nu am întâlnit oameni care să nu iasă traumatizați din copilărie', ne dezvăluie Diana, care însă aduce multă speranță oricui are nevoie: ‚nimeni nu este singur'. Iar asta ar trebui să ne facă să înțelegem că agresivitatea nu este, niciodată, o soluție. Și că un orizont plin de speranță, chiar dacă nu perfect, este la îndemână. Trebuie doar să avem răbdare și să descoperim adevăratul motiv din spatele acțiunilor noastre de astăzi.Un podcast care se adresează atât celor aflați la început de drum în călătoria interioară, cât și celor care vor aprecia la justa valoare experiența acumulată de Diana Vasile în interacțiunea ei cu Gabor Mate și alături de mii de pacienți.Fain & Simplu deschide calea vindecării tale.Cu Mihai Morar.

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. 46% cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decît acum, conform unui sondaj INSCOP. Ce regretă oamenii din acea perioadă? I-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), şi pe sociologul Mircea Kivu. Mircea Kivu: „Oamenii sînt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, de felul în care sînt conduşi, sînt nemulţumiţi de lipsa de perspective. Cred că mai degrabă oamenii cînd spun că regimul comunist a fost bun, spun de fapt că nu sînt mulţumiţi cu ce se întîmplă acum.”Daniel Şandru: „Cred că e şi un eşec în a dezvolta politici publice în educaţie care să aducă adevărul despre perioada comunistă în atenţia generaţiilor mai noi.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ascultați un foarte bun cuvânt al Prof. Dr. Stefan Adrian Cârstea, cercetător științific gradul I la Departamentul de Fizică Teoretică al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară din Măgurele și al Părintelui Prof. Dr. Ion Popescu, de la biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Pitești și conducător de doctorate la Facultatea de teologie din Craiova.Cuvântul atinge destule de teme de interes pentru tineri cum ar fi Creația Universului, raporturile Bisericii Ortodoxe Române cu tinerii precum și relația dintre știință și teologie.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Ascultați o foarte frumoasă analiză între darurile Duhului Sfânt și reflectarea acestora în creație, analiză realizată de Prof. Dr. Ștefan Adrian Cârstea, cercetător științific gradul I la Departamentul de Fizică Teoretică al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară din Măgurele. Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Sunt cunoscute în popor sub denumirea de Sânziene sau Drăgaică. Sărbătorite în fiecare an, în data de 24 iunie, atunci când în calendarul ortodox este marcată sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și pomenirea Aducerii Moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Ce sunt Sânzienele și de ce se sărbătoresc în data de 24 iunie, aflăm în continuare de la academicianul Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor din București.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Оставайся в Слове чтобы твоей жизнью руководила истина и правда Божья. Mesaj predicat de Ruslan Mazur, profesor în cadrul Institutului de Studiu Biblic ”Precept Ministries Eurasia” Vă invităm să vizitați site-ul bisericii: https://www.instagram.com/bunavestiremd/ Twitter: https://twitter.com/bunavestiremd Spotify Podcast: https://open.spotify.com/show/0jPcZiVMynKKRpwuwSVma9 Apple Podcast: https://podcasts.apple.com/ee/podcast/biserica-buna-vestire-chi%C8%99in%C4%83u/id1488434512 Anchor.fm: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire Vă invităm să studiem împreună cursul ”Evrei”. Studiul acesta îl predă Vasile și Anastasia Filat (ZOOM) în fiecare zi de miercuri la orele 20:00. Manualul de studiu poate fi procurat la adresa https://shop.eurasiaprecept.org/produs/evrei-partea-i/ Alegeți una din grupele unde se completează împreună manualul și contactați pe liderul de grup pentru detalii: https://moldovacrestina.md/studiaza-biblia-online/ BISERICA BUNAVESTIREA DIN CHIȘINĂU Str. Vasile Alecsandri, 133, Chișinău, Rep.Moldova Servicii Divine: Duminică, 10:00 - 12:00 Joi, 19:30 - ora de rugăciune --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

Fericiți și moștenitori ai Împărăției Cerurilor. Cine sunt acei oameni fericiți cărora Domnului Isus le vorbește în capitolul 5 din Evanghelia după Matei? De ce sunt ei fericiți? Ce trebuie să facă acești oameni ca să moștenească Împărăția lui Dumnezeu? Lecția 3 este predată de Igor Filimon, profesor de studiu biblic în cadrul Institutului de Precept Ministries Moldova. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

Pocăiți-vă, căci Împărăția Cerurilor este aproape. În lecția 2 din Evanghelia după Ioan vom învăța despre începutul lucrării Domnului Isus și vom afla ce înseamnă să fii cu adevărat un urmaș al Lui. Lecția 2 este predată de Felicia Rotaru, profesoară de studiu biblic în cadrul Institutului de Precept Ministries Moldova. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

Turcia i-a trimis în turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe actualul președinte, Recep Tayyip Erdoğan, și pe contracandidatul său, Kemal Kılıçdaroğlu. Care e starea democraţiei în Turcia? Cum a reușit Kemal Kılıçdaroğlu să-l pună în dificultate pe actualul președinte? Ce șanse are candidatul opoziției în turul al doilea al alegerilor, din 28 mai? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Uneori chiar fără ca să ne dăm seama - poate - ne închipuim un Hristos pietist, un Dumnezeu bunicel și milos însă cam incapabil să gândească și să pătrundă lucruri mai complexe. Uneori ne închipuim că putea să facă destule minuni, însă până la urmă a fost omorât pentru că era un neputincios și incapabil să gestioneze lucrurile cu inteligența necesară și astfel a fost executat de iudei prin mâna romanilor iar cadavrul său a fost îngropat cu pioșenie de mironosițe și cei apropiați ai săi.Că nu este chiar așa și că Dumnezeu este un Creator superinteligent o să încercăm să demonstrăm într-o foarte mică măsură în materialul ce urmează - dacă, desigur, vom avea puterea să-l urmărim împreună.Urmăriți o parte din conferința intitulată “Dimensiunea Pneumatologică a Creației” (despre “vederea” Duhului Sfânt în creație), organizată de Părintele Cornel Dragoș la Pitești, pe 17 feb. 2023, sub forma unui dialog între Teologie și Fizica modernă, având ca parteneri în acest dialog pe Părintele Prof. Dr. Ion Popescu și Prof. Dr. Stefan Adrian Cârstea, cercetător științific gradul I la Departamentul de Fizică Teoretică al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară din Măgurele. Cercetătorul Ștefan Cârstea subliniază, bazându-se atât pe realități ale științei cât și pe cuvinte ale Sfinților Părinți, unele corelații foarte profunde si interesante între cunoașterea științifică și cea duhovnicească, în particular între proprietăți ale materiei, așa cum este ea descrisă prin fizica cuantică, și manifestarea prezenței Duhului Sfânt în creație.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Пребывая в том чему научен, достаточно ли лишь то что принял, или нужно что-то большее? Что делает Божьих людей особенными от всех остальных людей? Какие истины учит нас Библия о вере живой которые отличают христиан от других людей? Mesaj predicat de Ruslan Mazur, profesor în cadrul Institutului de Studiu Biblic "Precept Ministries Eurasia" Vă invităm să vizitați site-ul bisericii: https://www.instagram.com/bunavestiremd/ Twitter: https://twitter.com/bunavestiremd Spotify Podcast: https://open.spotify.com/show/0jPcZiVMynKKRpwuwSVma9 Apple Podcast: https://podcasts.apple.com/ee/podcast/biserica-buna-vestire-chi%C8%99in%C4%83u/id1488434512 Anchor.fm: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire Vă invităm să studiem împreună cursul ”Evrei”. Studiul acesta îl predă Vasile și Anastasia Filat (ZOOM) în fiecare zi de miercuri la orele 20:00. Manualul de studiu poate fi procurat la adresa https://shop.eurasiaprecept.org/produs/evrei-partea-i/ Alegeți una din grupele unde se completează împreună manualul și contactați pe liderul de grup pentru detalii: https://moldovacrestina.md/studiaza-biblia-online/ BISERICA BUNAVESTIREA DIN CHIȘINĂU Str. Vasile Alecsandri, 133, Chișinău, Rep.Moldova Servicii Divine: Duminică, 10:00 - 12:00 Joi, 18:30 - ora de rugăciune --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

Cînd a plecat din țară în anii ʼ40, Mircea Eliade a lăsat aici un număr impresionant de manuscrise, care au avut o istorie dramatică. O parte dintre ele au fost recuperate recent și au ajuns în patrimoniul Institutului de Istoria  Religiilor, care începe să le prezinte publicului. Astfel, la Muzeul Național al Literaturii Române poate fi văzută expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade”. Și o echipă de cercetători lucrează la prima ediție critică de inedite Eliade. Ce mai e de descoperit în documentele inedite ale lui Mircea Eliade? I-am întrebat pe Andreea Apostu, curatoarea expoziției de la MNLR și secretarul științific al ediției critice de inedite Eliade, şi pe Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române.

Pandemia a lăsat în urmă sute de persoane diagnosticate cu fibroză pulmonară post-COVID. Boala decurge mai mult latent și mulți află de ea abia când se confruntă cu insuficiență respiratorie sau în urma unei radiografii la plămâni. Anume din această cauză medicii se tem că numărul real al bolnavilor cu fibroză pulmonară nu este deocamdată cunoscut pe deplin. Doina Rusu, directoarea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, spune că riscul de a dezvolta sechele pulmonare este mai mare la pacienții care erau predispuși și anterior la această patologie, sunt în vârstă sau au trecut printr-o formă severă de COVID. Potrivit ei, pacienții cu forme grele de boală necesită evaluare în timp pentru monitorizarea evoluției post-COVID din cauza unor probleme ireversibile la nivelul plămânilor. Iar bolnavii trebuie să fie atenți la anumite simptome.

Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a declarat că Poliția moravurilor nu are nimic de-a face cu sistemul judiciar al țării. Sînt așteptate amendamente la legea care prevede obligativitatea purtării vălului islamic. Din septembrie, în Iran au loc ample și violente proteste după ce Mahsa Amini, o tînără arestată de Poliţia moravurilor, acuzată de încălcarea codului vestimentar, a decedat în custodia autorităților. Ce vor femeile și bărbații care ies în stradă, cu riscul de a-și pierde libertatea sau chiar viața? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural 

La Metopa de astăzi, Theodor Paleologu l-a avut ca invitat pe Bogdan Tătaru-Cazaban, doctor în filozofie medievală și membru al Institutului de istorie a religiilor din cadrul Academiei Române. Theodor Paleologu și invitatul său discutat despre colecția Interior Intimo meo a editurii Spandugino și în mod special despre volumul, „Inteligența inimii", apărut în cadrul aceleiași colecții.

În cadrul ediției de pe 11 ianuarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre vaccinurile pan-coronavirus, precum și despre Conferința de Medicină Personalizată din 2021, care a avut ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”. Recent, specialiștii din cadrul Institutului de cercetare militară Walter Reed au anunțat dezvoltarea unui vaccin pe bază de proteine, de tip Spike Ferritin Nanoparticle (SpFN), eficient împotriva tuturor variantelor virale care cauzează COVID-19, dar și împotriva altor coronavirusuri care infectează oamenii. Studiul de faza I s-a încheiat în luna decembrie, iar rezultatele se află în curs de revizuire. Spre deosebire de vaccinurile existente, tehnologia SpFN are la bază o proteină în formă de „minge de fotbal”, cu 24 de fațete, ceea ce permite atașarea fragmentelor Spike de la mai multe variante și tulpini de coronavirusuri. Mai multe detalii - https://bit.ly/3Gvj7ei Pe 16 decembrie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat cea de-a 6-a ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, având ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”. Conferința, care s-a desfășurat în format virtual, a cuprins două sesiuni: una dedicată „Progreselor genomice care au făcut diferența în pandemie și cele mai bune practici în supravegherea virală” și una dedicată „Medicinei personalizate în Planul de control al cancerului din România”. Cea de-a doua sesiune a reunit reprezentanți ai mediului academic, societăților profesionale și autorităților din România, care au un rol cheie în implementarea medicinei personalizate în sistemul de sănătate. Discuțiile s-au concentrat în jurul priorităților primului Plan Național pentru Controlul Cancerului din România, care urmează direcțiile Planului European, lansat la începutul acestui an. Evenimentul a fost moderat de Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. Mai multe detalii - https://bit.ly/3KdeBU0

Regiunea transnistreană stă extrem de prost la capitolul respectării drepturilor omului, inclusiv a libertății de exprimare. Activitatea mass-media nu face excepție de la această regulă. Televiziunile, radiourile și ziarele din regiune se află sub supravegherea atentă a Tiraspolului, iar politica redacțională a acestora este controlată abil de către conducătorii regiunii transnistrene. Narativele false despre dialogul cu autoritățile de la Chișinău, dar și infiltrarea instrumentelor de dezinformare ale Kremlinului în regiune, afectează în mod evident tentativele surselor mass-media independente din dreapta Nistrului de a ajunge în atenția locuitorilor regiunii. Una din aceste surse este si zonadesecuritate.md, o platformă lansată anul trecut și care este axată pe reflectarea și analiza proceselor din regiunea transnistreană. Am discutat astăzi cu Irina Tabaranu, co-fondatoare și jurnalistă a acestui portal, pentru a înțelege mai bine contextul în care activează presa din regiunea, impactul dezinformării asupra populației locale, dar și provocările cu care se confruntă jurnaliștii de pe malul drept atunci când încearcă să adune date și informații concludente despre evoluțiile din regiunea transnistreană. Eu sunt Cristina Păpușoi și vă invit să ascultați un nou episod al podcastului „Noi și Europa”. Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău și ZUGO, cu suportul financiar al Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei. Nu uitați că ne puteți găsi și pe platformele de podcast și în emisie la radio.

Cei mai mulți pacienți care ajung în secțiile de terapie intensivă (TI) din spitale sunt cei cu boli concomitente. Mai mult, majoritatea dintre ei sunt nevaccinați și acest lucru îi permite coronavirusului să le agraveze și mai mult starea de sănătate și chiar să provoace decesul bolnavilor, spune Sergiu Șandru, șeful Clinicii de reanimare și terapie intensivă al Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău, invitat al podcastului Sănătos Informațional, un produs Sănătate INFO.

Al doilea an școlar din pandemie a început cu teamă și bucurie deopotrivă. Dar înainte ca viețile copiilor să-și regăsească vechiul ritm, întoarcerea în online în cel mult o lună e dată ca certitudine în mai toate școlile din marile orașe. Un scenariu care ar îngropa încet nu doar performanțele școlare. Mai pot suporta copiii încă un an cu școlile închise? Și dacă nu, ce putem face toți ca educația online, chiar și temporară, să fie ultima opțiune în această toamnă? Vă propunem, în acest episod On the Record, o schimbare de perspectivă: de la teama de infectare la responsabilitatea cu care îi putem proteja pe copii de COVID. Ne-o dă doctorul Mihai Craiu, șeful secției de pediatrie și pneumologie a Institutului pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București și omul din spatele paginii online Spitalul Virtual pentru Copii. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un interviu la aniversarea de 75 de ani a politologului Michael Shafir, profesor universitar, fost director al Institutului de cercetare de la Radio Europa Liberă.

Înainte de alegerile anticipate parlamentare din această duminică s-a discutat mult despre numărul de partide înregistrate și promisiunile lor. Puțini însă știu că cei 23 de concurenți înseamnă 1.791 de persoane care vor să fie deputați. Aproape 18 persoane pe un loc, ca în vremurile cele bune la Drept, la USM. E posibil ca acești doritori să nu știe că meseria de deputat nu este chiar atât de „gramurnaia” (n.r. - glamuroasă) pe cât cred ei. În această ediție de podcast, jurnaliștii Ștefan Grigorița de la Radio Europa Liberă și Felicia Nedzelschi de la AGORA „de-glamurizează” această profesie, alături de fostul deputat din partea PLDM, Vadim Pistrinciuc, în prezent director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) și doctor în sociologie. Cu el vorbim despre lobby, despre influențele făcute asupra deputatului, despre programul care uneori te face să nu ai weekend și, desigur, ce metode are un deputat de opoziție să oprească puterea, în afară de a rupe microfoanele de la tribuna centrală.

În ce măsură a progresat Republica Moldova în ultimii ani pe dimensiunea combaterii dezinformării? Există actualmente un cadru legislativ și institutional capabil să faciliteze combaterea dezinformării? Ce lecții putem învăța din experiența României și a altor state europene pe această dimensiune? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care le-am abordat în cadrul episodului 33 al podcast-ului #NoișiEuropa. Alături de noi i-am avut pe Lilia Zaharia, editoare a portalului stopfals.md și Mădălin Necșuțu, jurnalist al publicației veridica.ro. Podcastul „Noi și Europa” este un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău și ZUGO. Acest podcast este produs în cadrul proiectului „inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova” care este implementat de Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS). Proiectul este implementat cu suportul Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.

Sigur ai auzit cel puțin o dată veșnicul discurs că toți suntem defecți. Sau poate te-ai gândit la tine în situația asta, că nu-ți iese nimic, că te tot împotmolești. Ca oameni avem un mod foarte ciudat de a ne raporta la propria persoană și la cei din jur. Și mai des decât ai crede multe dintre deciziile noastre au la bază cel puțin o traumă. Tocmai de aceea, cu acest episod, am vrut să explorăm lumea vastă a traumei, formele sale, manifestările din viața de zi cu zi. Lucrurile alea care-s chiar sub nasul tău, dar refuzi să le vezi, pentru că s-ar putea să fie mult prea dureros. Este, totodată, poate cel mai lung episod pe care l-am făcut până acum, dar si așa ni se pare prea scurt pentru câte lucruri încă mai sunt de elucidat. În acest demers ne-a fost alături Diana Vasile. Ea este psiholog, psihoterapeută, dar și președinta Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Te invităm să ne fii alături și posibil să descoperi răspunsuri la acele acțiuni sau decizii din viața ta la care până acum nu aveai nicio concluzie. Și, cu puțină răbdare, să găsești și niște soluții. Pe noi ne găsești mereu pe Facebook și Instagram, iar întreaga colecție de discuții și răspunsuri, pe numeroase teme, te așteaptă pe platformele populare de podcasting, cum ar Spotify sau Apple Podcasts, și inclusiv YouTube.

Există și o latură pozitivă a crizei sanitare. Potrivit unui studiu realizat de specialiștii Institutului pentru Cercetare în Cultură, în această perioadă dificilă, românii au alocat mai mult timp activităților culturale. Astfel, pandemia redeschizand românilor apetitul pentru lectură: 35% au citit cărți. Indiferent de spectrul căutărilor, oamenii caută o soluţie salvatoare, care după cum se pare se poate strecura într-un mesaj cultural. De aceea, e necesar să identificam acele instrumente care pot corespunde aşteptărilor celor care căutăm un răspuns legat de viaţa noastră, fie că este vorba despre profesie, sau ceva ce vrem să schimbăm în comportament, sau poate chiar formarea unei noi perspective asupra vieții.

In acest episod desfacem sportul alaturi de cineva care cu asta se ocupa, cercetare in sport. Vorbim despre nevoile programelor de cercetare si despre neajunsurile acestei perioade, despre proiecte de viitor si mecanismele de functionare ale Institutului National de Cercetare pentru Sport. Vorbim de posibilitati si de modul in care INCS poate fi alaturi de sportul romanesc si de cluburi. Dragi prieteni...Radu Bidiugan.

Întâlnire live & online dr. Adrian Silvan Ionescu, critic și istoric de artă, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“, colonel (rz.) prof. univ. dr.Petre Otu, președintele Comisiei Române de Istorie Militară, și dr.Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României, despre „Prizonier în Germania. Însemnările unui căpitan de artilerie 1916-1917“ de Constantin Ionescu. „o mărturie rară și prețioasă pentru istoric, precum şi pentru antropolog, cu privire la experiența prizonierilor din lagărele Marelui Război.“ Volumul a apărut recent în colecția Memorii/Jurnale a Editurii Humanitas, o ediție îngrijită de Adrian-Silvan Ionescu și este disponibil în librării, online și pe www.libhumanitas.ro

O instituție medicală, ca să se dezvolte, are nevoie în primul rând de oameni implicați conștient în activitățile ei. Dacă specialiștii lipsesc orice planificare riscă să eșueze. Resursa umană, mai ales în condițiile actualei pandemii de Covid19, este, în opinia directorului Institutului de Medicină Urgentă Mihail Ciocanu, resursa de aur a oricărei organizații din acest domeniu. La fel de importante sunt tehnologiile, or, lipsa lor înseamnă stagnare și cheltuire irațională a banului public sau chiar a propriilor bani, câștigați din serviciile prestate contra plată. Mai mult, înseamnă suferință pentru pacient. Toate aceste lucruri însă trebuie acoperite financiar, or, aceasta e una dintre cele mai dureroase probleme ale majorității managerilor instituțiilor medicale, mai ales când e vorba de negocierea contractelor cu finanțatorul principal al sistemului medical – Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Legislația deficitară nu permite o negociere adevărată a contractelor, ceea ce permite finanțatorului să nu țină cont de necesitățile reale ale instituțiilor medicale. De unde vin banii într-un spital, cum se formează bugetele, pe ce pot fi cheltuiți și pe ce nu, de ce transparența cheltuirii banului public nu e o prioritate pentru mulți dintre conducătorii de instituții medicale? Sunt doar câteva dintre întrebările, pe care i le-am adresat lui Mihail Ciocanu, de curând ales pentru încă un mandat de director la Institutul de Medicină Urgentă din Capitală.

Dr. Corina-Aurelia Zugravu este medic primar în Nutriţie şi Igiena Alimentaţiei, lector în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Dr. Carol Davila” Bucureşti și membru al echipei de cercetători a Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, în cadrul Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar. În acest episod aflăm că un stil de viață vegan are foarte multe beneficii pentru corpul uman și poate fi abordat de oricine indiferent de vârstă dar în același timp nu este un remediu universal pentru toate bolile umane. Un stil de viață vegan vine cu multe beneficiii. Asta nu înseamnă că poate transforma omul într-un superom.

Vă propunem un interviu cu Iulian Groza directorul executiv al Institutului de Politici și reforme Europene de la Chișinău despre ceea ce a obținut, câștigat, dobândit Moldova în cei 6 ani de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și despre relația nu mereu armonioasă a lumii politice de la Chișinău cu cea de la Bruxelles.

Luni la rând, suspiciunea de COVID poate fi doar o poveste a unor medici pe care îi știi, a unor cunoscuți pe care-i suni din când în când, a unor necunoscuți pe care-i vezi la știri. Până când ți se întâmplă ție. Să fii suspect în țara care a depășit deja 3.000 de cazuri pe zi și în care Direcțiile de Sănătate Publică nu mai fac de mult anchete epidemiologice amănunțite e mai complicat decât pare. Ca să te testeze, statul îți cere să aștepți simptome clare, iar asta te poate duce, tardiv, pe un pat de terapie intensivă. Și tot același stat îți interzice să ieși din izolare ca să faci un test în sistemul privat. A venit oare ziua în care suntem pe cont propriu? Și ce e de făcut când te lovești de contradicții administrative, de breșe legale și de propria conștiință în același timp? Într-o Românie confuză, a trebuit să-mi fac, în ultimele zile, propriul ghid de suspect. Am căutat răspunsuri sau rezolvări de moment împreună cu jurnalista Oana Dobre, cu medicul Mihai Craiu, șeful secției de pediatrie și pneumologie a Institutului pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București și cu Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică și președintele Observatorului Român de Sănătate. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Vorbim cu Ioana Costas, directoarea Institutului Francez din Cluj-Napoca despre Festivalul... citiţi mai departe

Despre efectele schimbărilor legislative, protecţia consumatorului, digitalizarea pieţei de asigurări, şi nu numai, au discutat Călin RANGU - Director în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi Preşedinte al Institutului de Studii... citiţi mai departe

(din arhivă) Aceasta este una dintre cele mai importante conversații pe care le-am avut până acum. Pentru că este despre noi și cea mai proastă relație pe care o avem cu cineva pe această lume, aceea cu noi înșine.  Diana Vasile studiază de 22 de ani resorturile comportamentului uman. Este psiholog, terapeut și fondatorul Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei,. Diana este profesor și membru sau membru fondator al unor organizații profesionale locale sau internaționale. A călătorit, vorbit și învățat pe patru continente pentru a înțelege de ce oamenii sunt cum sunt și fac ce fac. Încă nu are toate răspunsurile.  Ceea ce spune Diana poate părea erezie, prentru că presupune abdicarea de la standardele comun acceptate, în favoarea unui ”da” sănătos spus către noi înșine. 

In aceasta editie a EM360 TALK, Dan PETRE, directorul Institutului Diplomatic Roman, este fata-n fata, in studiourile EM360, cu Daniel Apostol si Adrian Maniutiu. Mai mult decat o simpla discutie, facem previziuni, analizam prezentul si prognozam evenimentele si evolutiile posibile/probabile din anul care urmeaza. Un dialog captivant despre Romania, despre Europa si despre lumea in care urmeaza sa traim din 2020 si mai departe. EM360 TALK este rezultatul editorial al colaborarii dintre realiazatorii Adi Maniutiu si Daniel Apostol, sub forma unei co-productii EM360 / ECONOMISTUL. Follow & Like: web: www.em360.ro facebook: www.facebook.com/EconomieLaMinut/ youtube: www.youtube.com/channel/UCCOe7mKABe-lIXS2aH6QgFw soundcloud: @em360cuadimaniutiu spotify: open.spotify.com/show/0WLk2k1dHFe…YcThW4ttyOsA4tyw itunes: podcasts.apple.com/ro/podcast/em36…iu/id1465259454

Trauma psihică, un subiect prea puțin pus în discuție în Republica Moldova, dar care afectează o bună parte a populației. Ea poate fi provocată de un accident, poate fi transmisă intrauterin viitorului copil sau îl poate afecta atunci când cei mai apropiați oameni lipsesc din viața lui. E o stare care apare după un eveniment foarte neplăcut. Deci, trauma psihică, așa cum spun specialiștii, are diverse forme și presupune diverse riscuri pentru sănătate, dacă nu se intervine cu ajutor psihologic sau chiar tratament medicamentos. Oamenii care trec printr-o traumă psihică obișnuiesc să spună că „li se rupe sufletul” sau că „îi doare foarte tare”. Cum se manifestă o traumă psihică în general, ce este o traumă psihică intrauterină, cum influențează mediul în care ne trăim asupra noastră, e adevărat sau nu că un copil până la vârsta de trei ani nu prea ține minte ce s-a întâmplat cu el? Sunt întrebări pe care le-am adresat Dianei Vasile, psihoterapeut specializat în traume psihice, psiholog clinician, președinte al Institutului pentru Studiul Tratamentului Traumei din România. Doamna doctor s-a aflat la Chișinău la invitația Asociației Balint pentru a ține o prelegere în fața cadrelor medicale pe tema traumei intrauterine.

Cine? Alin Comsa - Fondator Artmark Alin este fondator al Institutului de Management al Artei – Artmark, instituţie de educaţie şi formare profesională în domeniul artei. Este pasioant de dezvoltare personala si i-am propus sa facem podcastul impreuna! Mai multe despre ce face Alin aici: https://www.artmark.ro/ima

Aceasta este una dintre cele mai importante conversații pe care le-am avut până acum. Pentru că este despre noi și cea mai proastă relație pe care o avem cu cineva pe această lume, aceea cu noi înșine.  Diana Vasile studiază de 22 de ani resorturile comportamentului uman. Este psiholog, terapeut și fondatorul Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.  Diana este profesor și membru sau membru fondator al unor organizații profesionale locale sau internaționale. A călătorit, vorbit și învățat pe patru continente pentru a înțelege de ce oamenii sunt cum sunt și fac ce fac. Încă nu are toate răspunsurile.  Ceea ce spune Diana poate părea erezie, prentru că presupune abdicarea de la standardele comun acceptate, în favoarea unui ”da” sănătos spus către noi înșine.