Podcasts about volodimir zelenski

„Putem adera la UE și alături de România. Acum lucrăm din greu ca Republica Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest lucru va funcționa. Dacă nu, vom lua în calcul și alte opțiuni. Obiectivul este să menținem Moldova în siguranță și parte a lumii libere. Nu vom permite Rusiei să ne amenința politica internă și externă, inclusiv prin intermediul Transnistriei. Aderarea la UE este esențială pentru ca Republica Moldova să poată supraviețui ca democrație”, declară președinta Maia Sandu într-un interviu acordat RFI și DW, în Parlamentul European de la Strasbourg. Temele ediției: - Criză de imagine pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel interzis în UE de către România pentru legături cu Rusia: o fostă subalternă face publice acte de corupție și de politizare a Primăriei Chișinău. Primăria Chișinău respinge acuzațiile și le califică drept nefondate. Miza nu mai ține doar de un conflict personal, ci de impactul asupra imaginii politice a lui Ion Ceban. Liliana Barbăroșie aduce detalii. - Documente confidențiale arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Detalii, în Eurocronica, semnată de Ovidiu Nahoi. - Așadar, numelui omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare în contextul unor campanii coordonate de influențare politică și dezinformare, desfășurate de Kremlin în țările europene. Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog Moldova, care a consultat documentele scurse, a explicat la RFI cum a apărut numele lui Sebastian Ghiță în planurile de dezinformare. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul făcute de agenții sorosiști”, a scris Sebastian Ghiță pe rețelele de socializare. - Șeful așa-zisului minister pentru securitate de la Tiraspol iese la atac și acuză Ucraina că stă în spatele așa-numitor atacuri teroriste din regiunea separatistă de acum 3 ani. De asemenea, acuză și Republica Moldova. Ce acuzații aduce Tiraspolul Chișinăului? Aflați în „Cronica lui Vitalie”, semnată de Vitalie Cojocari. - Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. - Cancelarul german a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. - Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Știrile zilei: Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu la ședința Guvernului. „Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării”, a declarat Munteanu. „Un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesionistă, se mișcă într-o direcție corectă, într-un ritm bun, chiar și atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a menționat premierul moldovean. „Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei. FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%. Pentru acest an, arată FMI, inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8%, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. *** După ce a deblocat suportul financiar de 90 de miliarde pentru Ucraina, noul premier al Ungariei pune condiții pentru aderarea țării vecine la UE și îl invită pe Volodimir Zelenski la dialog. Vorbind la o conferință de presă comună, la Varșovia, cu omologul său polonez Donald Tusk, Peter Magyar a spus tranșant că protejarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia este o condiție prealabilă pentru acceptarea negocierilor cu Ucraina, scrie TV8. „Au început negocierile tehnice privind drepturile lingvistice, culturale și de altă natură ale minorității maghiare care trăiește în Carpați, astfel încât acestea să primească ceea ce se cuvine tuturor minorităților din Uniunea Europeană. Și sper și am încredere că această serie de negocieri va avea loc rapid și eficient și ne vom putea întâlni cu președintele Zelenski cândva la începutul lunii iunie”, a subliniat noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar. Republica Moldova urmărește cu atenție poziția Ungariei privind deblocarea negocierilor cu Kievul, pentru că în acest moment este tratată la pachet cu Ucraina, iar în iunie mizează pe deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. *** Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, ca alternativă temporară la aderarea deplină, considerată nerealistă pe termen scurt din cauza procedurilor complexe și a obstacolelor politice existente în interiorul blocului comunitar. Potrivit agenției dpa, inițiativa a fost inclusă într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, transmite Moldpres. Potrivit propunerii, Ucraina ar putea participa la reuniunile Consiliului European și ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Totodată, Kievul ar putea avea reprezentanți asociați în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și Curții de Justiție a UE, dar fără competențe decizionale. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. Printre acestea se numără acces preferențial la piața unică europeană, implicare mai strânsă în activitatea instituțiilor UE și statut de observator în anumite structuri comunitare. *** Nu există motive pentru a amâna deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE pe toate clusterele, iar Consiliul European din iunie ar trebui să adopte o decizie favorabilă pentru Chișinău în acest sens. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta a mai spus că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. *** Și europarlamentarul Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău, în condițiile în care cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei. Dan Barna a declarat corespondentului NewsMaker că blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi depășit în săptămânile următoare. *** Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii și personalul au fost evacuați conform procedurilor de securitate. Potrivit unui comunicat emis de Poliția de Frontieră, în urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost descoperite obiecte suspecte sau explozive. Zeci de alerge false cu bombă au fost înregistrate la aeroportul Chișinău în ultimii ani. Experții în securitate spun că acestea sunt elemente ale războiului hibrid purtat de forțele pro-ruse în contextul războiului din Ucraina, dar și a evoluțiilor politice interne din Republica Moldova, ca tentativă de a crea tensiuni și a scădea încrederea în instituții. „Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate”, anunță în comunicat Aeroportul Chișinău, în contextul incidentelor de noaptea trecută.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este în plin turneu în Europa. Marți a fost la Strasbourg, la Parlamentul European, unde a fost decorată cu Ordinul European de Merit, astăzi este în Țările de Jos și mîine, 21 mai, va ajunge în Republica Cehă. Maia Sandu a fost decorată ieri, în plenul Parlamentului European, cu Ordinul European de Merit, o distincţie instituită în 2025, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declaraţia Schuman, actul fondator al comunităţii europene. Ordinul a fost acordat, pentru prima oară anul acesta, personalităţilor care au contribuit la promovarea valorilor europene şi la consolidarea proiectului european. Între ele se numără: preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, fosta cancelară germană Angela Merkel, fostul lider al Solidarność și fostul președinte al Poloniei Lech Wałęsa. Ce reprezintă această distincţie primită de preşedinta Moldovei pentru Moldova? Care ar fi orizontul realist de timp pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle în Republica Moldova.Vitalie Călugăreanu: „În 2018, 2019 chiar, puțini în Republica Moldova se gîndeau că Republica Moldova poate să ajungă în 2025, 2026 la această fază avansată a discuțiilor de aderare cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că noi am ieșit dintr-o guvernare oligarhică, cleptocratică la Chișinău, dominată de Vladimir Plahotniuc, acum condamnat în Republica Moldova, care își permitea să anuleze alegeri. În Republica Moldova, în 2018, în Chișinău, a anulat alegerile locale. Republica Moldova era absolut izolată în momentul în care Maia Sandu a preluat conducerea acestei țări, tocmai din cauza faptului că acest oligarh preluase controlul asupra instituțiilor statului și şi le-a subordonat. Să ne amintim de acele trei rezoluții ale Parlamentului European, care condamnau derapajele din Republica Moldova. Toate finanțările proiectelor pe justiție erau blocate. Iată că, într-o perioadă destul de scurtă, Republica Moldova a putut să avanseze, tocmai datorită imaginii pe care o are președinta Maia Sandu și eforturilor pe care le-a făcut anume dumneaei în acest parcurs pe care îl are astăzi Republica Moldova. Noi sîntem mîndri de ceea ce vedem. Nu știu dacă s-a mai întîmplat sau dacă se va mai întîmpla vreodată ca Republica Moldova să fie aplaudată în picioare în Parlamentul European.”Președinta Maia Sandu a făcut apel la instituțiile europene să permită Republicii Moldova să înainteze pe drumul său european, dar ce șanse sînt pentru ca Moldova să înceapă negocierile de aderare?Vitalie Călugăreanu: „Maia Sandu a spus nu o dată că Republica Moldova nu are timp și a repetat asta ori de cîte ori a fost la o tribună internațională, pentru a transmite un semnal cancelariilor europene și Occidentului, în general. Noi ne facem temele în ceea ce privește integrarea europeană, dar și deschiderea Uniunii Europene ar trebui să fie un pic alta. E nevoie ca aceste proceduri birocratice să fie simplificate. Mai e și poziționarea Republicii Moldova la pachet cu Ucraina. Au fost acele probleme cu Ungaria care a blocat Ucraina și, prin ricoșeu, a blocat și Republica Moldova. Nu știm încă ce va face Ungaria de aici încolo. Așteptăm întîlnirea noii conduceri a Ungariei cu președintele Zelenski. Noi avem o fereastră de oportunitate tare scurtă. 2026 este anul în care Republica Moldova trebuie să înceapă neapărat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, pentru că în 2027 urmează să aibă loc alegeri în mai multe state, membre ale UE, inclusiv în Franța. Şi am văzut care sînt predispozițiile acolo și s-ar putea să apară noi blocaje. (...) 2030 este anul aderării, 2028 este anul semnării tratatului de aderare cu Uniunea Europeană. Și sînt calcule politice foarte clare. Este actualul mandat al Maiei Sandu și actualul mandat al partidului pe care l-a creat Maia Sandu. Nu cred că Republica Moldova după 2030 va mai avea un astfel de aranjament politic atît de favorabil în ceea ce priveşte aderarea sau opțiunea pro-europeană. De asta este important ca lucrurile să se întîmple în acest interval de timp, pînă în 2030. Semnanele pe care le-a dat Maia Sandu în sensul ăsta sînt foarte clare și am văzut că nu mai încearcă să ocolească lucrurile. Le spune destul de tranșant: dacă nu ne primiți pînă în 2030, noi o să mergem pe planul B. Iar planul B înseamnă unirea cu România, despre care tot vorbește președinta Maia Sandu, inclusiv în interviul de azi pentru Deutsche Welle.”Care este atmosfera în Republica Moldova, în ce măsură cetățenii susțin proiectul de aderare la UE?Vitalie Călugăreanu: „Noi am avut un referendum constituțional pe tema integrării europene a Republicii Moldova şi alegeri prezidențiale în 2024. Referendumul pro-european a fost cîștigat de forțele pro-europene. Alegerile prezidențiale au fost recîștigate de Maia Sandu. Iar în 2025 alegerile parlamentare au fost cîștigate de partidul PAS, pe care l-a creat Maia Sandu, un partid pro-prezidențial care are majoritate în actualul Parlament. Deci așa pot să vă răspund: există o majoritate de aproape 60% din cetățenii Republicii Moldova care își doresc integrarea în Uniunea Europeană. Dar asta nu înseamnă că propaganda rusească a încetat să mai lucreze. Am avut liniște 3 zile după alegerile parlamentare, cînd Rusia a mai pierdut o dată electoral în Republica Moldova. Era tare liniște în online. După care acest război propagandistic a fost reluat. În momentul acesta, din ce vedem în sondaje, partidele pro-ruse și falșii pro-europeni cîștigă teren. De asta ziceam că această situație politică pe care o avem, foarte convenabilă, trebuie valorificată la maximum, astfel încît să împingem cît de tare putem Republica Moldova în marea familie europeană, la adăpost. Pentru că integrarea în UE este pentru Republica Moldova un proiect existențial. Noi o altă umbrelă economică, politică și de securitate nu avem. De asta este atît de important pentru Republica Moldova să se pună la adăpost în acest interval de timp.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

România organizează în aceste zile Summitul B9. Este vorba de inițiativa dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului estic al NATO. La București au ajuns șeful Alianței Nord-Atlantice, președintele Poloniei și alți lideri europeni. Este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul de la București vine înainte de summitul NATO de la Ankara. Suntem la aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, iar conflictul pare că nu se va termina prea curând. Uniunea Europeană și statele membre au ajutat Ucraina atât cu tehnică militară, dar și cu bani. Cât mai putem ajuta Ucraina? Oprim ajutoarele către Ucraina? Mai poate susține financiar Europa Kievul? E timpul ca Ucraina să cedeze teritoriile? Putem plăti la nesfârșit pentru pace?

Ameriški predsednik Donald Trump je sporočil, da bo jutri ter v nedeljo in ponedeljek veljajo premirje med Ukrajino in Rusijo. Dodal je, da bo premirje vključevalo zaustavitev vseh vojaških dejavnosti in izmenjavo po tisoč vojnih ujetnikov na vsaki strani. Trumpovo napoved je že potrdil ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Iz Kremlja so sporočili, da se s Trumpovim predlogom strinja tudi Rusija.

 Chiar daca seful statului anunta că vom avea un nou cabinet intr-un orizont de timp rezonabil, santierul se anunta dificil, în condițiile în care formatiunile au propriile solicitari si sunt putin dispuse sa se intalneasca la mijloc.               Românii cumpără mai puțin, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică În mod normal, o scădere a consumului este privită ca un semnal prost pentru economie, mai ales într-o țară în care consumul a fost ani la rând principalul motor de creștere. În cazul României însă, consumul scăzut este mai degrabă un efect al încercărilor de a reduce deficitul bugetar, explică profesorul de economie Christian Năsulea. Il veti asculta mai tarziu.    Marș în Capitală de Ziua Europei Concentrat pe criza politica, Nicușor Dan anulează ceremonia de Ziua Europei la care era asteptata si presedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, dar societatea civila se mobilizeaza si organizeaza sambata un miting in Capitala. Ucraina, la fel ca restul Europei, va marca pe 8 mai victoria asupra Germaniei naziste din 1945,  în timp ce Rusia va celebra momentul pe 9 mai Kremlinul a anunţat că a luat importante măsuri de securitate pentru celebra sa paradă militară, la care, anul acesta, pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani, nu vor fi prezentate echipamente militare. Rusia anunţă că instaurează un armistiţiu unilateral, în Ucraina, timp de două zile, pentru 8 şi 9 mai, cu ocazia acestor festivităţi. Volodimir Zelenski ramane precaut.

Rusia a anunțat un armistițiu în 8 și 9 mai, cu ocazia ceremoniilor organizate pentru a marca 81 de ani de la victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste. Și a amenințat că va ataca masiv cu rachete centrul Kievului dacă Ucraina nu va respecta încetarea focului. În replică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat un armistițiu nelimitat începînd cu noaptea de 5 spre 6 mai, moment din care Ucraina va acționa simetric. Rusia nu a respectat propunerea lui Zelenski de încetare a focului și a atacat Ucraina pe parcursul nopții și în această dimineață. Cît de importantă este pentru Vladimir Putin dimensiunea simbolică a zilei de 9 mai? Ce va face Ucraina în zilele de 8 și 9 mai, după ce Rusia nu a respectat armistițiul propus de președintele Zelenski? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională, gazda emisiunii „Fake News Alert” de la TVR Moldova. Mihai Isac: „Este adevărat, Federația Rusă a răspuns în forță ofertei venite din partea Kievului. Ne putem aștepta ca Ucraina să îşi respecte cuvîntul dat și să răspundă în mod similar acțiunilor Federației Ruse. Este greu de crezut că Ucraina va ataca în forță Moscova, chiar dacă acolo va avea loc o paradă a forțelor armate ruse, inclusiv a unor unități care au luat parte la invazia militară ilegală din Ucraina. Şi este de așteptat ca și Federația Rusă să desfășoare forțe suplimentare de apărare anti-aeriană și a unor unități care folosesc contramăsuri electronice împotriva dronelor, pentru a perturba orice demers ucrainean de a ataca această paradă. Rămîne de văzut dacă atacurile rusești vor continua în perioada următoare, dar Ucraina nu și-ar permite să atace în mod direct această manifestare masivă de la Moscova, fără să aibă acordul tacit al statelor partenere, inclusiv al Statelor Unite.”Cît de importantă este pentru Vladimir Putin dimensiunea simbolică a zilei de 9 mai?Mihai Isac: „9 mai reprezintă unul dintre miturile fondatoare ale noi Rusii conduse de Vladimir Putin. (...) Vladimir Putin încearcă, prin crearea acestei imagini de invincibilitate a datei de 9 mai, să pună semnul egal între războiul împotriva Germaniei naziste și războiul dus împotriva Ucrainei.”Vedeți posibilă o întîlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin în viitorul apropiat?Mihai Isac: „Este greu de crezut că în acest moment există o deschidere din partea Federației Ruse. Vedem că administrația de la Kremlin implementează cu foarte mare succes tactici de război diplomatic, tactici diplomatice hibride, pentru a încerca să amîne sine die orice întîlnire dintre Putin și Zelenski. Președintele Zelenski și-a manifestat deschiderea în mod repetat pentru a se întîlni cu Vladimir Putin, în timpul unei recente vizite pe care președintele Zelenski a efectuat-o în Azerbaidjan, acesta a propus Baku ca loc de întîlnire dintre ei doi. A menționat de asemenea Turcia.  Președintele Zelenski este pregătit să se întîlnească cu Vladimir Putin și pentru a răspunde presiunilor venite din partea administrației Trump. În acest moment, președintele Zelenski este pregătit să accepte o parte dintre solicitările venite din partea administrației Trump, inclusiv organizarea de alegeri anticipate, în anumite condiții. Iar întîlnirea cu Vladimir Putin ar fi pentru președintele Zelenski un prilej pentru a demonstra întregii lumi, dar și populației din Ucraina că Vladimir Putin nu ar urmări, de fapt, încheierea acestui război. (...) Orice prelungire a războiului este, de facto, în favoarea Federației Ruse.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Nadejda Afanasieva este directoarea executivă a Ukrainian Institute for International Politics (Institutul Ucrainean pentru Politici Internaţionale) și trăiește la Kiev. Am vorbit cu ea, pe Zoom, despre cum arată viața în capitala Ucrainei în vreme de război, ce faci cînd auzi alarmele aeriene sunînd, cum contribuie cetățenii, prin diverse acțiuni de voluntariat, la efortul de apărare a țării, despre femeile ucrainene ironizate de directorul Rheinmetall (unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa), care a spus că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. Precum și despre cum crede că se va sfîrși acest război și despre perspectivele Ucrainei de aderare la UE. Am mai avut o tentativă de a înregistra o discuție cu Nadejda Afanasieva, acum cîteva zile, numai că atunci au sunat alarmele aeriene la Kiev și a trebuit să meargă în adăpost. Nadejda Afanasieva: „Trebuie să înțelegeți că alarma nu înseamnă numaidecît un atac. Noi monitorizăm canalele armatei, ale forțelor aeriene, care ne spun dacă într-adevăr va fi un atac, dacă trebuie să mergem în adăpost, dacă trebuie să fim atenți, sau dacă este doar o previziune că ar putea fi lansată o rachetă. Auzim alarmele în fiecare zi, sînt foarte rare zilele cînd nu le auzim deloc. Nu vorbesc de nopți, că noaptea sînt foarte dese, majoritatea atacurilor sînt fie noaptea, fie dimineața. Foarte rar atacurile sînt ziua sau seara. 2109 alarme au sunat la Kiev de la startul invaziei, adică din februarie 2022.”Ce faceţi cînd auziţi alarmele, cum e să lași totul și să fugi în cel mai apropiat adăpost?Nadejda Afanasieva: „Nu este posibil să trăiești așa în Kiev, să lași totul cînd auzi alarmele. Noi monitorizăm, ceea ce este foarte important. Dacă, de exemplu, vine cineva la Kiev, noi de obicei îi dăm diferite canale de monitorizare, unde foarte des se spune dacă vine ceva spre Kiev, dacă vine spre altă regiune, spre alt oraș. Deja, din 2023 cred, nu mai este o problemă să înțelegi unde va fi un atac, în ce regiune, în ce oraș trebuie să fii atent, să mergi în adăpost.”Acum cîteva săptămîni, directorul Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de echipamente de apărare din Europa, a spus cu ironie că gospodinele din Ucraina, cu imprimantele lor 3D din bucătărie, sînt cel mai mare producător de drone ucrainean. În replică, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus: „Dacă orice gospodină ucraineană ar putea într-adevăr să producă drone, atunci orice gospodină ucraineană ar putea fi și director general al Rheinmetall”. Cum arată viaţa unei femei din Ucraina astăzi?Nadejda Afanasieva: „(declarația) a fost percepută de noi ca o subestimare. Noi nu sîntem numai gospodine în viața de-acum și nici înainte de război nu eram doar asta. Acum avem ingineri, voluntari, lideri, avem foarte multe femei în armată, dintre care unele produc drone. Pentru noi, viața la Kiev și în Ucraina, în general, este un echilibru între normalitate și război. Acum (cînd înregistrăm), eu vorbesc cu dumneavoastră, e totul bine, e soare afară, e foarte cald, primăvara a venit la noi încă o dată. Acum, dacă ieșiți în oraș, oamenii merg la muncă, la grădiniță, la universitate, veți vedea foarte mulți tineri în oraș, adică viața normală. Dacă nimeriți în acest moment la Kiev, nu o să vă dați seama că este un război în țară. Dacă este un atac, sigur că se schimbă foarte multe, trebuie să ne schimbăm planurile - cum s-a întîmplat la prima noastră încercare de interviu, pe care l-am planificat dar nu l-am putut face. Nu trăim în frică, trăim în responsabilitate și trebuie să fim foarte atenți la ce se întîmplă. Eu cred că noi am dat deja un PhD în logistică.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Israel asegura haber asesinado a uno de los líderes del gobierno iraní, Ali Larijani, una persona que lleva décadas en las más altas esferas del poder de la república islámica y una persona muy cercana al líder supremo Khamenei, que falleció hace días casi en el primer ataque que lanzó Israel junto a EEUU sobre el complejo gubernamental en Teherán.Vamos a estar en Francia porque el presidente Emmanuel Macron ha dicho que no tomará parte en operaciones militares para reabrir el tráfico naval en el estrecho de Ormuz. También en Reino Unido donde el primer ministro británico Keir Starmer ha recibido hoy al presidente de Ucrania, Volodimir Zelenski.También hablaremos del atentado provocado por fuerzas paquistaníes en un centro de rehabilitación de drogadictos en Afganistán que ha dejado un centenar de muertos.Además vamos a estar en Cuba, con una situación cada vez más límite y después de que Donald Trump, dijese que sería un honor para él hacerse con el control de la isla. Va estar con nosotros para hablar de todo esto Omar Everleny, doctor en Ciencias Económicas en la Universidad de La Habana.Escuchar audio

El número de muertos por los ataques israelíes en Líbano siguen aumentando y se acerca ya a los 800, según las autoridades libanesas. Además alrededor de 800.000 personas se han visto obligadas a abandonar sus hogares. También en la frontera de Irán donde está Laura Alonso y donde la tensión sigue siendo muy evidente y en Omán con nuestra enviada especial Sara Alonso para saber cómo afecta un día más el conflicto a toda la región.El presidente ucraniano Volodimir Zelenski se encuentra en París donde se ha mostrado muy crítico con la decisión de la administración Trump de levantar el embargo al petróleo ruso para equilibrar los precios. Hablamos de ello y también de las palabras del presidente francés Emmanuel Macron sobre al ataque a una base francesa que ha provocado la muerte de una persona. Vamos a estar también en Cuba porque el presidente Miguel Díaz-Canel, ha explicado que su país ha empezado conversaciones con el gobierno de Estados Unidos para intentar buscar una solución al bloqueo que sufre la isla. Además tenemos dos entrevistas: con el secretario general de CGT en Argentina, Jorge Sola, ahora que la reforma laboral en el país es una realidad; y Muriel Boursié, coordinadora de Médicos sin fronteras en Sudán.Escuchar audio

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este astăzi (joi, 12 martie) într-o vizită oficială în România, în cadrul căreia s-a întîlnit cu preşedintele Nicuşor Dan și premierul Ilie Bolojan. Este a doua vizită a președintelui ucrainean în România. Prima oară a venit la București în octombrie 2023. România şi Ucraina au semnat astăzi documente pentru un parteneriat strategic, care va avea ca domenii de aplicare economia, educaţia, drepturile minorităţilor, dar şi cooperarea în domeniul militar. De asemenea, a mai fost parafat un document referitor la cooperarea în domeniul energiei. Care este semnificaţia semnării acestor documente? Ce știm despre sprijinul României pentru Ucraina de pînă acum? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.Ce prevede parteneriatul strategic semnat de cei doi preşedinţi?Angela Grămadă: „Eu cred că pentru cei care monitorizează atent dialogul bilateral dintre România și Ucraina  nu era o surpriză conținutul acestui document. Mă refer la priorități, pentru că ele au fost anunțate încă din octombrie 2023, atunci cînd s-a semnat la București acea declarație dintre președintele Zelenski și președintele în exercițiu de atunci, domnul Iohannis. Și toate aceste prevederi au fost la vedere, în sensul că au fost publicate pe site-ul Administrației prezidențiale și știam foarte bine că există priorități în domeniul economic, în domeniul energetic, transfer de know-how dinspre România spre Ucraina și invers, că existau niște discuții între oficialii de la București și cei de la Kiev în ceea ce privește asistența tehnică în domeniul militar, pentru că Ucraina se afla atunci în cel de-al doilea an al războiului la scară largă și atunci s-a discutat foarte mult despre pregătirea piloților ucraineni pentru F-16. Acum iată că contextul acesta de relații internaționale presupune și o altă dimensiune a dialogului bilateral. În cadrul conferinței de presă s-a vorbit foarte mult despre drone sau despre echipamente care pot să permită interceptarea dronelor sau a altor tipuri de munițe pe care Moscova le lansează spre Ucraina și într-un fel sau altul ating și spațiu aerian al României. Iată că vedem că aceste discuții au evoluat în timp într-o manieră poate nu atît de la vedere, cum ne-am dori noi, cei din societatea civilă sau din presă, dar este bine că are și o finalitate această interacțiune dintre oficialii de la Kiev și cei de la București. Mi s-a părut important accentul pus pe cooperarea în domeniul energetic, dar nu trebuie să o înțelegem așa cum o percep majoritatea cetățenilor, ca ajutor cu generatoare, care este o acțiune pe termen scurt, ci e ceva mult mai mult de atît. Mi s-a părut important accentul pus pe partea de interacțiune în ceea ce privește minoritățile și educația. Pentru că, practic, mai închide niște paranteze care îngreunau interacțiunea bilaterală. Şi mi s-a părut foarte important faptul că s-a pus accent și pe dimensiunea economică, de interacțiune economică post-război în Ucraina. Pentru că ea ajută România nu doar să fie parte a unor proiecte importante, dar ajută România să își reconsidere statutul de actor regional important în acest sens și să contribuie și la securitatea economică a Republicii Moldova, pe care a introdus-o în aceste discuții în calitate de al treilea partener în trilaterala România-Moldova-Ucraina.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Hoy se cumplen exactamente 4 años desde aquel 24 de febrero del 2022, cuando tropas rusas entraron en territorio ucraniano en lo que Vladimir Putin denominó, y sigue denominando, una operación militar especial con la que quería, entre otras cosas, derrocar al gobierno de Volodimir Zelenski y recuperar la influencia perdida en el país tras el Maidan y la atropellada salida del prorruso Viktor Yanukovich.Vamos a hablarles de la decisión de Israel de prohibir a diversas ONG seguir trabajando en la Franja de Gaza y de cómo han respondido. También de los habitantes de Sinjil, un pueblo en la Cisjordania ocupada que se han visto obligados a organizar guardias nocturnas de vigilancia para proteger sus hogares de los ataques de los colonos. También estaremos en Brasil, donde hay más de una veintena de fallecidos a causa de las fuertes lluvias y haremos un balance sobre el mayor movimiento migratorio anual del planeta: las vacaciones del año nuevo chino. Además va a estar con nosotros Flor Muñoz, doctora en el Hospital Infantil de Texas, para hablar sobre el movimiento antivacunas y cómo Estados Unidos vuelve a tener que luchar contra el sarampión. Escuchar audio

Pred natanko štirimi leti je ruska vojska z več smeri vkorakala v Ukrajino, kjer je doživela močan ukrajinski odpor. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je pred današnjo obletnico poudaril, da je Ukrajina obstala zahvaljujoč zvestim ukrajinskim vojakom in državljanom. Izrazil je prepričanje, da je mogoče Rusijo prisiliti h končanju vojne. Ob obletnici bo v znak podpore Kijev danes obiskalo vodstvo Evropske unije s predsednico Evropske komisije Ursulo von der Leyen na čelu. Evropski poslanci se bodo v Bruslju zbrali na izrednem zasedanju. V oddaji tudi o tem: - Veljati so začele nove 15-odstotne ameriške carine. - V Mehiki skušajo zajeziti val nasilja po smrti vodje mamilarskega kartela. - Navijači v središču Ljubljane bučno sprejeli slovenske olimpijce, med njimi dobitnike odličij.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general NATO, Mark Rutte, și premieri din mai multe state europene sunt prezenți astăzi la Kiev pentru a-și manifesta solidaritatea cu Ucraina. Tot astazi a avut loc o reuniune în format hibrid a „Coaliției de la Voință”, la care Nicușor Dan a participat prin videoconferință. Mesajul occidentalilor e acelasi- Avem nevoie de pace, dar trebuie să ne pregătim pentru alte scenarii.     Zelenski către ucraineni: "Putin nu şi-a atins obiectivele. Nu a înfrânt poporul ucrainean" A fost mesajul presedintelui Volodimir Zelenski catre natiune la implinirea a 4 ani de razboi. Aceeasi zi in care Rusia transmite ca va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, fără eliminarea acestui obstacol fiind imposibilă soluţionarea conflictului din jurul Ucrainei.   Conflictul de la graniță a redesenat harta economică a Europei și a produs unde de șoc inclusiv în agricultura românească România a devenit principal coridor de tranzit pentru cerealele ucrainene, dar și una dintre cele mai afectate piețe din Uniunea Europeană, de preturile mici si calitatea neconforma. Abordam subiectul mai tarziu.  Ucraina se confruntă cu o catastrofă demografică Rata natalităţii este în cădere liberă, pierderile de pe front sunt uriase iar milioane de persoane au părăsit ţara. Iasi si Timisoara sunt doua dintre orasele in care s-au închegat in ultimii 4 ani comunitati de ucraineni. Colegii mei au pregatit reportaje.  

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

En el primer año del segundo gobierno de Donald Trump, las cifras de detenciones semanales de inmigrantes se han duplicado en comparación al gobierno de Biden. En otras noticias: Estados Unidos confirmó un nuevo ataque a una narco lancha en el pacífico mientras tanto sigue el misterio por el supuesto ataque a un laboratorio de drogas. El presidente Donald Trump continúa con sus mini cumbres en Mar-a-Lago. Se reunió con Benjamin Netanyahu después de haberse reunido con Volodimir Zelenski.El frío invernal sigue azotando a los estados del medio oeste y noreste del país. Continúan las cancelaciones y retrasos de vuelos. 

Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. ”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică. ”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile. Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”. Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”. La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale. Niciun progres Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres. Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”. Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică. Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”. The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”. Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

Ameriški in ukrajinski predsednik Donald Trump in Volodimir Zelenski sta zadovoljna z izkupičkom sinočnjih pogovorov na Floridi. Napredek je viden na več področjih, je dejal Zelenski in dodal, da je mirovni sporazum v 20-ih točkah 90-odstotno usklajen. V celoti so usklajena tudi ameriška varnostna zagotovila Kijevu, je povedal Zelenski. Kot pravi, so se strinjali, da so prav ta ključni korak za dosego trajnega miru, zato bodo o njih razpravljali še naprej. Drugi poudarki: - Volitve na Kosovu neuradno osvojila vladajoča stranka Samoodločba. - Slovenija bo leto sklenila s pričakovanim proračunskim primanjkljajem. - Domen Prevc pred prvo tekmo novoletne turneje osvojil kvalifikacije v Oberstdorfu.

Presa internațională a reacționat imediat după declarațiile președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski, de la sfârșitul reuniunii de duminică de la Mar-a-Lago. Perspectivele păcii rămân neclare, în pofida declarațiilor optimiste, sunt de părere comentatorii. Președinții Trump și Zelenski susțin că au făcut „progrese semnificative” către „încheierea războiului”, titrează Le Monde. ”Președintele ucrainean a anunțat o viitoare întâlnire cu omologul său american și „liderii europeni” în ianuarie pentru a „finaliza toate” chestiunile discutate în timpul întâlnirii din Florida”. CNN transmite că deși președintele Trump și-a exprimat încrederea privind apropierea păcii, el a subliniat că problemele rămân extrem de complexe și a refuzat să ofere un calendar ferm pentru momentul în care acestea ar putea fi rezolvate. Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că acum se pot face progrese suplimentare. Potențiale concesii teritoriale sunt parte din discuții, dar Ucraina ar trebui să obțină „beneficii economice semnificative”. Cu puțin timp înainte, Kremlinul anunțase că Trump și președintele rus Vladimir Putin îndemnau Ucraina să ia o decizie rapidă cu privire la regiunea Donbas. Trump și Putin cred, de asemenea, că un armistițiu propus de UE și Ucraina ar prelungi conflictul. ”Întrebat despre controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijia, ocupată de Rusia, Trump a spus că Putin este deschis să colaboreze cu Ucraina”, remarcă The New York Times. Însă nu este clar la ce se referea Trump. Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va coopera cu Rusia în operarea comună a instalației. Iar Rusia are un motiv întemeiat pentru a nu bombarda centrala - trupele sale o ocupă deja. Fără termen limită The Moscow Times, publicație supusă sancțiunilor Kremlinului, notează că la fel ca atunci când Zelenski s-a întâlnit ultima dată cu Trump în octombrie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu liderul american, cu puțin timp înainte. Trump și-a exprimat imediat o nouă speranță de a colabora cu Moscova. Tonul optimist reînnoit al lui Trump vine în ciuda scepticismului larg din Europa cu privire la intențiile lui Putin, după ce Rusia a efectuat un alt bombardament masiv asupra capitalei ucrainene Kiev, chiar în timp ce Zelenski se îndrepta spre Florida. După cum comentează Kyiv Independent, Trump a oferit o perspectivă vagă asupra discuțiilor privind un plan de pace revizuit în 20 de puncte, spunând că războiul s-ar putea „fie să se încheie, fie să se prelungească mult timp, cu mult mai multe victime”. De asemenea, el a spus că nu există un termen limită pentru ajungerea la un acord de pace și a adăugat că este de părere că atât liderii ruși, cât și cei ucraineni își doresc un acord. Trump a respins o întrebare despre garanțiile de securitate pentru Ucraina ca fiind „stupidă”, dar a continuat spunând că se va ajunge la un acord de securitate solid cu o implicare semnificativă a țărilor europene. De asemenea, el a susținut că Ucraina va vedea „beneficii economice mari” după ce se va ajunge la un potențial acord.

Na Floridi se bosta danes sešla ameriški in ukrajinski predsednik Donald Trump in Volodimir Zelenski ter govorila o mirovnem načrtu za Ukrajino. Zelenski se je pred današnjim srečanjem o ključnih vprašanjih pogovarjal z voditelji Unije. Po njegovih besedah so se pogovori osredotočili na stališča glede teritorialnih vprašanj, jedrskih elektrarn, varnostnih jamstev in gospodarske podpore. Večina predlaganih točk je v veliki meri usklajena. Zelenski je poudaril, da so varnostna jamstva prednostna naloga. V ospredju pogovorov Trumpom naj bi bila namreč zlasti varnostna jamstva za Ukrajino in njene morebitne ozemeljske koncesije. V oddaji tudi: - Na Kosovu predčasne parlamentarne volitve, zmaga se znova obeta Kurtiju - V veljavi novela zakona o ohranjanju narave, ki omogoča interventno ukrepanje zaradi zveri - Domen Prevc novoletno turnejo štirih skakalnic odpira kot vodilni v pokalu

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je napovedal, da se bodo pogajanja za končanje vojne v Ukrajini nadaljevala ta konec tedna. Jutri naj bi se na Floridi srečal z ameriškim predsednikom Trumpom. Na srečanju se bosta pogovorila o varnostnih garancijah in teritorialnih vprašanjih. Medtem iz Kijeva poročajo o novih ruskih napadih. Ostali poudarki oddaje: - V Siriji počasna in težavna integracija Kurdov v državne ustanove. - Projekt Drugi tir zamuja za več kot leto dni. - V prazničnih dneh bo po delu Notranjske krožil Mrazomobil.

Nigeria, escenario esta madrugada de ataques estadounidenses contra objetivos del Estado Islámico.Ya contamos hace unas semanas aquí como Trump había dejado caer que podría atacar a los radicales islamistas porque, según él, están persiguiendo a la minoría cristiana en el país africano.Volodimir Zelenski ha dicho hoy que tiene previsto reunirse con Donald Trump este domingo en Florida para seguir con las negociaciones en torno a un posible acuerdo de alto el fuego. Escucharemos una entrevista sobre el Mercosur, dos reportajes de fin de año sobre la UE y Francia o la previa de las elecciones de Birmania.Escuchar audio

Proiectul actual conține o concesie majoră acceptată de Kiev. Zelenski a declarat că este gata să-și retragă trupele din zonele din estul regiunii Donețk care se află încă sub controlul Kievului și să transforme aceste teritorii într-o zonă demilitarizată. Oferta lui Zelenski privind o zonă demilitarizată a venit cu o condiție: Rusia ar trebui să-și retragă forțele dintr-o zonă echivalentă din Donetsk. Dezvoltam imediat.   Consiliul Superior al Magistraturii a transmis rezultatele primului chestionar adresat judecătorilor către președintele Nicusor Dan, Guvern și Ministerul Justiției Peste 98% dintre judecători „au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției”, iar problema principală pe care au identificat-o este volumul foarte mare de muncă. O consultare internă în acest caz este firească, însă nu înseamnă că poate fi și de încredere, atrage atenția la RFI Roxana Pencea, coordonatoare campanii Declic. Un interviu in aceasta seara.  Franța condamnă sancțiunile impuse de Administrația Trump fostului comisar european Thierry Breton, cel care a sancționat marile rețele sociale americane Administrația americana a suspendat vizele pentru 5 europeni cu funcții importante, despre care spune că au fost implicaţi în cenzurarea platformelor de socializare americane. Oficialii de peste ocean considera ca reglementările europene depăşesc normele legitime. Emanuel Macron vorbeste de intimidare iar Comisia Europeana cere clarificari.

Rusia rechaza una tregua navideña y los ucranianos se disponen a pasar su cuarta Navidad en guerra. Nuestra corresponsal en Kiev habla con algunos de ellos en un mercadillo de Navidad. Antes de la invasión a gran escala, un gran sector de los ucranianos celebraba la Navidad el 6 de enero, pero todo cambió con la guerra para tomar distancia de Rusia.  De la corresponsal de RFI en Ucrania, Catalina Gómez Tatiana sigue con atención a su hijo Mikola, de 10 años, que como muchos otros más, patina sobre hielo. Esta noche han venido hasta la zona histórica de Podil, en Kiev, donde se ha levantado un mercadillo de Navidad. Tiene la ilusión de que el niño pueda disfrutar de este ambiente navideño. "Lo llevo a patinar, compro el árbol de Navidad, salimos a pasear, todo ello para que entre en ambiente" cuenta Tatiana.   Estos últimos meses de 2025 han sido extremadamente difíciles para los ucranianos por los ataques continuos contra la infraestructura energética, pero también por la presión en el frente de batalla, como lo resume Natalia, que ha venido al mercadillo con su familia.  "El ánimo está un poco apagado, claro, por lo que está pasando en nuestro país, pero intentamos animarnos un poco"   Antes de la invasión a gran escala, un gran sector de los ucranianos celebraba la Navidad el 6 de enero, pero desde 2022 se ha decidido celebrarla como en otras partes del mundo. Así lo hacen también la familia de Ilya, de 23 años. Cuenta que ahora celebran 2 fechas, el 24 de diciembre y el 6 de enero. "Celebramos desde la infancia, tenemos esa tradición. No la celebramos como por ejemplo en Europa Occidental con regalos. Nosotros no teníamos reglaso así. Los regalos eran para Año Nuevo pero igualmente celebrábamos, preparábamos la cena y nos reuníamos en casa dle padrino".  Pero este año, dice él, todo es diferente. "No soy muy feliz de estas Navidades, soy de Sumi y no tenemos electricidad".  Algo similar cuenta Lilia, que vende cerveza caliente en el mercado. "A la gente no le da para celebrar cuando caen edificios, cuando se destruyen casas y muere gente. Pero claro, sacan a pasear a los niños. Los niños todavía no entienden" dice Lilia al micrófono de RFI.    Pero igual Lilia dice que la vida tiene que seguir y que le ilusiona que vuelvan estos mercados navideños para que al menos los niños puedan olvidarse un poco de la guerra.  El Kremlin rechazó  apostar por una tregua navideña con Ucrania, alegando que serviría para reforzar a la otra parte, en respuesta a una demanda del canciller alemán, Friedrich Merz, para detener los combates estas festividades.

V Miamiju na Floridi so se konec tedna v navzočnosti nekaterih evropskih svetovalcev za nacionalno varnost nadaljevala ameriško-ukrajinska usklajevanja mirovnega predloga predsednika Donalda Trumpa za Ukrajino. Posebni Trumpov odposlanec Steve Witkoff in predsednikov zet Jared Kushner pa sta se ločeno sešla z odposlancem ruskega predsednika Vladimirja Putina Kirilom Dmitrijevom. Edini, ki je po srečanju kaj povedal, je bil ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski v Kijevu. V oddaji tudi o tem: - Izrael še naprej krši premirje v Gazi in širi naselbine na Zahodnem bregu - Tri mesece pred volitvami po anketah na prvem mestu SDS, sledijo Svoboda, SD, NSi in Resni.ca - Severjevi nagradi za igralske stvaritve v poklicnih gledališčih prejeli Ajda Smrekar in Damjana Černe

V Miamiju na Floridi so se včeraj nadaljevali pogovori o končanju vojne v Ukrajini med ameriškimi in ukrajinskimi pogajalci. Na Florido je včeraj prispel tudi odposlanec Kremlja Kiril Dmitrijev, ki se je tam srečal s predstavniki Bele hiše, neposredna pogajanja z Ukrajinci pa je ta konec tedna zavrnil. Zamisel o tristranskih pogovorih je sicer podprl ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, a zaenkrat še ne na najvišjem nivoju. V oddaji tudi o tem: - Ameriške sile ob obali Venezuele zajele še en naftni tanker - Zaključila se je modernizacija vojaške ladje Triglav - S projektom Irrigavit postavili temelje za razvoj goriškega vinogradništva

V Bruslju se bodo danes na rednem zasedanju zbrali voditelji članic Evropske unije. Glavna tema bo Ukrajina in kako ji zagotoviti finančno pomoč v prihodnjih dveh letih. Srečanja naj bi se udeležil tudi ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Poleg tega bodo obravnavali prihodnji večletni evropski proračun in širitev povezave. Medtem bo v Bruslju potekal tudi vseevropski protest kmetov. Težita jih sporazum Mercosur in pretirana birokracija. V oddaji tudi: - Trump se je v televizijskem nagovoru v svojem slogu pohvalil z gospodarsko blaginjo; več kot polovica Američanov je ne čuti. - Poslanci o noveli zakona o RTV Slovenija. Sindikate skrbi umik usklajevanja višine prispevka z inflacijo. - Zaradi sumov nepravilnosti v javnem zavodu GO!2025 novogoriški svetniki predlagajo zunanjo revizijo vseh let poslovanja.

Kijev pozdravlja preboj v pogajanjih za mir, čeprav ozemeljska vprašanja ostajajo odprta. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je zadovoljen, da so Združene države pripravljene sodelovati. Če bodo Američani Ukrajini dali varnostna zagotovila in bi jih Putin kršil, to pomeni le, da si ne želi končati vojne, je dodal Zelenski. V oddaji tudi: - V razpravi varnostnega sveta različna mnenja o tem, kakšen naj bo nov generalni sekretar Svetovne organizacije - Državni zbor danes o predlogu zakona o varstvu javnega reda in miru, ki med drugim zaostruje kazni za povzročanje hrupa - Ljubljanski mestni svetniki sprejeli dopolnjeni osnutek odloka o prostorskem načrtu Roška

Mirovni pogovori za Ukrajino v Berlinu so prinesli napredek, je po srečanju sporočila ameriška stran. Podrobnosti niso znane, je pa ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski nakazal možnost kompromisa, če bi Kijev pridobil ustrezna varnostna zagotovila. V oddaji tudi o tem, da naj bi Slovenija pri izvedbi projekta drugega bloka jedrske elektrarne izbirala med dvema dobaviteljema, bližje naj bi bil ameriški. Vlada bo imela ta teden sicer na mizi predlog finančnega modela za JEK 2. Preostali poudarki oddaje: Avstralske oblasti po včerajšnjem smrtonosnem napadu ob praznovanju judovske hanuke napovedujejo premislek o zaostritvi orožarske zakonodaje Slovenska vojska bo uradno dobila desetega načelnika generalštaba; dolžnosti bo danes prevzel brigadir Boštjan Močnik Prizadevanje države za pridobitev nacionalne platforme za umetno inteligenco z razpisom deli mnenja v stroki.

El ultraderechista José Antonio Kast ganó la segunda vuelta de las elecciones presidenciales en Chile con más del 58% de los votos. Berlín acoge una cumbre clave para Ucrania. Participarán varios líderes de la UE con el presidente ucraniano, Volodimir Zelenski. El Ministerio de Trabajo se reúne hoy con los sindicatos CCOO y UGT para cerrar las negociaciones sobre la ampliación del permiso por fallecimiento de un familiar.

Maria Corina Machado, líder de la oposición de Venezuela, fue galardonada hace unas semanas con el Premio Nobel de la Paz. Este miércoles debería ir a recogerlo a Oslo pero claro, salir de Venezuela es complicado para Machado y hoy no se le ha visto en Oslo.El presidente ucraniano Volodimir Zelenski ha viajado a Italia, donde se ha reunido con el papa para tratar la situación en su país. Nos va a ampliar esta noticia nuestro corresponsal en Roma. Estaremos en Siria con nuestra enviada especial Laura Alonso, que ha hablado con familiares de asesinados y desaparecidos bajo la dictadura de Bachar Al Assad. De algunos cadáveres se ha conocido el paradero hace muy poco. Hablaremos también del informe anual de Reporteros Sin Fronteras sobre la violencia contra los periodistas en el mundo, de la nueva ley en Australia que prohíbe a los menores de 16 usar redes sociales y del estado de emergencia declarado en Lituania por globos procedentes de Bielorrusia que han violado su espacio aéreo.Además estará con nosotros Lorena Cobas, portavoz de UNICEF, para evaluar la situación de los niños en Sri Lanka, uno de los países más afectados por los ciclones que han golpeado el sudeste asiático. Escuchar audio

Vlada je potrdila predlog, s katerim želi omogočiti udeležbo delavcev pri dobičku v večjem obsegu kot doslej. Potrdila je tudi kandidate za veleposlanike, čeprav nekaterim nasprotuje predsednica države Nataša Pirc Musar. Premier Robert Golob je zatrdil, da so vsi prestali zahtevana preverjanja, ne verjame pa, da ima predsednica pooblastila, da bi vladi diktirala, o čem lahko odloča. Druge teme: - Predsednik vlade je danes tudi zavrnil poziv k preklicu javnega naročila za nacionalno platformo za generativno umetno inteligenco. Nevladniki opozarjajo na spodkopavanje digitalne suverenosti države. Navedbe, da bi morali vztrajati pri slovenskem modelu, pa je strokovni sodelavec pri pripravi razpisa Marko Grobelnik, zavrnil z besedami, da bi to bil razpis za najboljšo leseno žlico. - Proti korupciji se je treba bojevati skupaj s komisijo za njeno preprečevanje in ne proti temu organu, je predsednik komisije Robert Šumi poudaril ob današnjem mednarodnem dnevu boja proti korupciji. K temu moramo po njegovih besedah prispevati vsi, saj stane vse nas. - Kijev naj bi danes Washingtonu predstavil posodobljen osnutek mirovnega načrta, ki ga je pripravljal skupaj z Evropejci. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je po krajši turneji na stari celini poudaril, da za predajo ozemlja Rusiji ni pooblaščen ne po ustavi ne po mednarodnem pravu.

Londres ha sido hoy escenario de una nueva reunión entre Volodimir Zelenski y los líderes del Reino Unido, Francia y Alemania, sus tres principales aliados en un contexto en el que EEUU parece estar cada vez más alejado de Kiev y de sus socios y ve con mejores ojos las propuestas que llegan del lado de Moscú.Hoy se cumple un año de la caída del dictador sirio Bachar Al Assad y vamos a estar en Damasco con nuestra enviada especial, Laura Alonso. También en la frontera entre Venezuela y Colombia porque Venezuela sigue muy pendiente de los próximos movimientos que pueda hacer Donald Trump.También vamos a profundizar en el intento de golpe de Estado en Benín, en la situación en Sudán donde las Fuerzas de Apoyo Rápido han anunciado haberse hecho con el control de un importante campo petrolero y en el porqué del aumento de la tensión entre Tailandia y Camboya. Además estará con nosotros el diplomático y profesor rumano Iordan Barbulescu para hablar de las elecciones en Bucarest. Escuchar audio

Združene države in Rusija različno ocenjujejo uspešnost mirovnih pogovorov v Moskvi. Kot pravijo oboji, je dialog dober znak, a preboja ni bilo. Ameriški pogajalci bodo danes znova gostili predstavnike Ukrajine, je napovedal predsednik Volodimir Zelenski. V oddaji tudi: - Putin gre na prvi obisk v Indijo po štirih letih, Macron je obiskal svojega kitajskega kolega - Policija nesrečo 6-kolesnega oklepnega vozila v Pesnici, v kateri se je poškodovalo šest vojakov, obravnava kot prekršek - Neža Klančar na evropskem prvenstvu v kratkih bazenih v disciplini 50 metrov delfin sedm

Steve Witkoff y el yerno de Donald Trump, Jared Kushner, están en Moscú presentando al presidente ruso la contrapropuesta de paz con las condiciones de Ucrania en respuesta al documento original que Washington y Moscú elaboraron y presentaron a Volodimir Zelenski. Antes de reunirse con ellos, Putin ya ha dejado claro que no tiene intención alguna de aceptar esa contrapropuesta.Alemania va a crear una unidad especializada para lucha contra drones. Vamos a profundizar en ello. También sobre la situación en Venezuela y los próximos pasos de Estados Unidos.También hablaremos de la detención de la exjefa de la diplomacia europea, Federica Mogherini, del viaje del Papa a Líbano y Turquía y de las investigaciones del incendio en un edificio residencial en Hong Kong.Además estará con nosotros uno de los investigadores de Ecologistas en Acción para hablar de la protesta itinerante contra el acuerdo comercial Unión Europea-Mercosur.Escuchar audio

EEUU sigue sin aclarar si llevará a cabo acciones militares concretas contra Venezuela. En Caracas todo son nervios e incertidumbre. Vamos a hablar también de las elecciones en Honduras celebradas ayer y de la reunión entre el presidente ucraniano Volodimir Zelenski y el presidente francés Emmanuel Macron. Además, el primer ministro israelí Benjamin Netanyahu, que se enfrenta a varios procesos judiciales por corrupción, ha pedido al presidente Isaac Herzog que le conceda el indulto. Hablaremos de ello.Escuchar audio

Vladimir Putin răspunde evaziv propunerilor americane de încetare a războiului din Ucraina. Tentația lui Donald Trump de a se îndepărta de conflict aruncă o umbră a infamului acord de la München. Iar pe acest fond, Europa se pregătește să riposteze în fața Rusiei. După cum relatează The Moscow Times, ”președintele Vladimir Putin s-a declarat joi deschis la unele elemente ale unui plan al SUA de a pune capăt războiului. Dar el a emis un avertisment sfidător, cum că forțele ruse își vor continua avansul în regiunea Donbas dacă Kievul refuză să accepte condițiile sale de încetare a focului. În timpul unei conferințe de presă din Kârgâzstan, Putin a susținut că trupele rusești avansează pe „toate fronturile” și că pierderile ucrainene depășesc acum capacitatea Kievului de a-și reface trupele. Putin și-a reiterat, de asemenea, opinia de lungă durată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu mai este un lider legitim. Citeste siUmbra Rusiei asupra păcii din Ucraina și poziția ambiguă a Americii Rămâne neclar dacă Putin va susține schimbările din planul de pace, despre care unele surse spun că sunt „semnificativ mai bune” pentru Ucraina decât cadrul inițial. De asemenea – remarcă The Moscow Times - Putin a negat că oficialii ruși au jucat un rol activ în elaborarea documentului original al SUA după summitul din Alaska, din august”. Comentând declarațiile din Kârgâstan, NBC News vorbește despre insistența liderului rus că Rusia are avantajul pe front, menționând că luptele se vor opri atunci când trupele ucrainene se vor retrage din teritoriile pe care le dețin. „Dacă nu se retrag, vom realiza acest lucru prin forță”, a spus el. Însă Putin a avertizat că propunerea va trebui rescrisă în „limbaj diplomatic” și că unele puncte, cum ar fi cel care stipulează că Rusia nu va ataca Europa, i s-au părut „amuzante”. Pentru Le Monde, „planul de pace” prezentat de Washington pentru a pune capăt conflictului din Ucraina ”a avut cel puțin un merit: a reamintit tuturor de ostilitatea lui Donald Trump față de Kiev”. În ceea ce privește războiul din Ucraina, ”tentația constantă a lui Donald Trump de a abandona conflictul aruncă asupra Casei Albe o umbră asemănătoare cu cea de la München” – o aluzie la infamul acord din 1938 prin care Franța și Marea Britanie au acceptat cedări teritoriale în beneficiul lui Hitler, pe seama Cehoslovaciei. De partea sa, Politico titrează. ”Europa își imaginează inimaginabilul: Represalii împotriva Rusiei”. Aceasta, în timp ce ”drone și agenți ai Rusiei declanșează atacuri în țările NATO”. Potrivit Politico, ”ideile variază, de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei și atribuirea mai rapidă și mai coordonată a atacurilor hibride, prin îndreptarea rapidă a degetului spre Moscova, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, după cum au declarat doi înalți oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai UE. În practică, țările ar putea folosi metode cibernetice pentru a viza sisteme critice pentru efortul de război al Rusiei, Europa trebuie, de asemenea, să găsească o modalitate de a răspunde campaniilor de dezinformare la scară largă ale Rusiei prin propriile eforturi în interiorul țării”, mai scrie Politico.

Faltan 3 días para que se cumpla el ultimatum dado por Donald Trump a Volodimir Zelenski para que acepte un plan de 28 puntos que derivaría en un acuerdo de paz que ponga fin a la guerra de Ucrania. Este fin de semana negociadores estadounidenses y ucranianos se han reunido en Ginebra para discutir modificaciones al plan original.Estaremos en Angola donde China se está dedicando a extraer materias primas en los enormes yacimientos mineros. También en Sudán, porque el número de personas que sufren inseguridad alimentaria asciende a 21 millones, casi la mitad del país. Vamos a hablar con el director adjunto de operación del Programa Mundial de Alimentos en Sudán.También de cómo Naciones Unidas ha documentado más de 500 incidentes en estas últimas semanas de colonos israelíes en la Cisjordania ocupada. De la presión de Estados Unidos sobre Venezuela y de cómo la violencia del narco se ha convertido en una rutina en Francia. Escuchar audio

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Este martes 18 de noviembre, Carlos Alsina nos trae las historias para empezar la manana: De la comparecencia de Leire Diez ante el juez a la visita a Espana de Volodimir Zelenski.

La coalición de voluntarios para Ucrania se ha reunido hoy en Londres, donde también ha estado el presidente ucraniano Volodimir Zelenski.Vamos a saber más sobre la reforma que está llevando a cabo Donald Trump en el Ala Este de la Casa Blanca. También de las elecciones presidenciales en Irlanda y de la manifestación en Islandia que conmemora los 50 años de la huelga del llamado Día libre de las mujeres.Nuestra enviada especial a México, Celia Vidal, ha entrevistado a uno de los diputados del partido del presidente brasileño y han hablado entre otras cosas de la situación del hambre en el país. Vamos a escucharla.Y además, estará con nosotros Manuel Carballo, exatleta olímpico y testigo de la masacre de Munich 1972. Escuchar audio

Računamo na ameriškega predsednika Donalda Trumpa, da s pritiskom na Rusijo ustavi vojno, je po včerajšnjem obisku v Beli hiši dejal ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Ameriškega kolega je skušal prepričati o dobavi raket dolgega dosega tomahawk, ki bi jih Ukrajina zamenjala za svoje brezpilotnike. Tomahawkov se Rusija boji, meni Zelenski, Trump pa trdi, da bi njihova dobava utegnila močno zaostriti konflikt. Ostali poudarki oddaje: Hamas predal truplo še enega izraelskega talca. O svoji razorožitvi pa se ne želi izreči. Ideja uvedbe obveznega naborništva deli nemške vladne stranke. Slovenska namiznoteniška reprezentanca v boj za zgodovinsko uvrstitev v evropski finale.

Segunda jornada de discursos en la Asamblea General de la ONU con protagonismo para dos líderes: por un lado, Volodimir Zelenski. El mandatario ucraniano ha hablado de la necesidad cada vez más perentoria de frenar a Vladimir Putin, justo el día después de que Trump dijera sorpresivamente, aunque no sorprendentemente, que no ve mal que Ucrania recupere su territorio perdido.Por otro lado, ha sido hoy protagonista el nuevo líder de Siria, Ahmed Al Sharaa.Estamos pendientes de la flotilla humanitaria que se dirije a Gaza. Italia y hace unos minutos España, a través de su presidente Pedro Sánchez, anuncian el envío de buques de sus Armadas por si fuera necesario socorrer a los integrantes de la flotilla.Hablaremos de Siria y los ataques documentados contra la minoría alauita en una entrevista, estaremos en Reino Unido donde ha sido detenido un hombre vinculado al parecer al ciberataque del domingo que paralizó buena parte de los aeropuertos europeos. Los hutíes han lanzado un ataque sobre una ciudad israelí, sabremos qué ha ocurrido.Escuchar audio

Obsodbam enega od najbolj smrtonosnih ruskih napadov na Kijev, ki je zahteval najmanj 23 življenj, so se pridružile tudi Združene države. Ameriški odposlanec za Ukrajino Keith Kellog je izrazil prepričanje, da napadi ogrožajo Trumpova prizadevanja za končanje vojne. Podobno meni ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, češ da napad jasno dokazuje, da se ruski cilji niso spremenili. Ukrajina je bila v središču razprav prvega dne slovenske diplomacije in bo tudi na današnjem zasedanju obrambnih ministrov Unije. Drugi poudarki oddaje: - Ameriška ukinitev financiranja javnih medijev že širi informacijske puščave. - Čeprav bo inflacija po pričakovanjih še naprej nekoliko povišana, trg dela ostaja stabilen. - Košarkarji želijo pozabiti uvodni poraz na evropskem prvenstvu in se osredotočiti na prihodnje tekme.

Hoy es el día mundial de la asistencia humanitaria. Una fecha que sirve para homenajear y recordar la importancia de quienes trabajan desinteresadamente para otros. Algunos incluso arriesgando su vida. 383 trabajadores humanitarios fueron asesinados en el mundo en 2024, la mitad de ellos en Gaza. Vamos a estar en Washington, un día más, para saber cómo están los ánimos después de la reunión de este lunes entre Donald Trump y Volodimir Zelenski. También en Bolivia para explicar una de las claves de la victoria de Rodrigo Paz: su segundo, el "capitán" Lara. También les contaremos cómo está siendo el traslado de una iglesia en el Círculo Polar Ártico y les hablaremos de un documental, Damas en el poder, que habla sobre mujeres líderes en los cinco continentes. Escuchar audio

Ante las dudas que inevitablemente aparecen por la posición de Donald Trump en la guerra en Ucrania hoy el presidente estadounidense ha publicado en la red social truth social la frase "sé exactamente lo que estoy haciendo". Después de la breve reunión con Vladimir Putin en Alaska hoy recibe a Volodimir Zelenski en Washington. Y esta vez el mandatario ucraniano no estará solo como hace unos meses cuando Trump le acusó de ser desagradecido y provocar una nueva guerra mundial. Estaremos allí con nuestro enviado especial Fran Sevilla. Estaremos en Bolivia para analizar el resultado de las elecciones presidenciales que dejan a la izquierda fuera del poder tras 20 años. Lo vamos a hacer con nuestro enviado especial Santiago Barnuevo y la politóloga boliviana Vania Sandoval.Vamos a estar también en Irak porque en Mosul han comenzado los trabajos de exhumación de una fosa común en la que se teme que haya miles de personas asesinadas por el Estado Islámico. También en Portugal, que lucha contra incendios en todo el país. Analizaremos por qué América Latina ha visto desfilar una larga lista de expresidentes que han sido procesados o condenados y, si tenemos tiempo, hablaremos con un experto sobre la relación de China con regimenes totalitarios en África, como el caso de Zimbabue.Escuchar audio

El presidente ruso, Vladimir Putin, y el estadounidense, Donald Trump, se reúnen hoy en Alaska para negociar el final de la guerra en Ucrania. Una reunión por Ucrania sin Ucrania porque no va a estar el presidente Volodimir Zelenski ni tampoco ningún otro mandatario. Les contaremos que el lugar elegido para la reunión no ha sido al azar, y analizaremos también qué hay sobre el terreno para tratar de entender hacia dónde pueden ir las negociaciones. Hace hoy cuatro años los talibanes tomaban el control de Kabul, la capital de Afganistán. Cuatro años en los que las mujeres y las niñas han perdido todos sus derechos. Hasta su voz está prohibida. Vamos a estar en Bolivia que este domingo celebra elecciones y hablaremos de un momento histórico que se produjo tal día como hoy, la rendición de Japón en la Segunda Guerra Mundial. Escuchar audio

En Alaska se llevó a cabo la cumbre entre Vladimir Putin y Donald Trump para discutir sobre la guerra en Ucrania. Los mandatarios ofrecerán una conferencia de prensa. Esto es lo que está sucediendo en Anchorage.En otras noticias: Continúa la lucha por el control de la policía metropolitana de Washington DC.Pronto abrirá sus puertas un nuevo centro de detención de inmigrantes en la base militar Fort Bliss en El Paso, Texas con capacidad para 5000 personas. En La Florida el gobernador Ron DeSantis aseguró que abrirá un nuevo centro de detención de inmigrantes en las próximas semanas, con las mismas características del 'Alcatraz de los caimanes' 

Aún quedan muchos detalles por hacerse oficiales, pero Moscú ha confirmado que Donald Trump y Vladímir Putin se reunirán próximamente para tratar la paz en Ucrania. Un encuentro en el que no estaría presente el tercer implicado, el mandatario ucraniano Volodímir Zelenski. RFI habló con un experto sobre la posible reunión y qué consecuencias podría tener.   El propio presidente de Rusia, Vladímir Putin, se aventuró a anunciar que Emiratos Árabes Unidos sería el posible punto de encuentro con su homólogo estadounidense Donald Trump para tratar la paz en Ucrania, todo ello después de que el Kremlin declarase que una reunión entre ambos mandatarios tendría lugar próximamente. Desde Washington no hay confirmación oficial y algunos medios norteamericanos explican que Washington quiere arrancar el compromiso de Putin de que también se reunirá con Zelenski. Donald Trump prometió en su regreso a la presidencia que terminaría con este conflicto rápidamente, pero de momento su presión no ha dado frutos y Putin parece seguir gestionando el conflicto a su ritmo. Radio Francia Internacional analizó el posible encuentro con Manuel Gazapo, doctor en relaciones internacionales por Universae.

Quedan pocas horas para que venza el plazo dado por Donald Trump a muchos países para que eviten que entren en vigor los aranceles anunciados hace ya semanas. Ayer les contábamos cómo Francia lidera a otros países occidentales que han anunciado que reconocerán el estado de Palestina. Vamos a saber cuál es la posición de países como Alemania, Italia o Portugal.En Ucrania el presidente Volodimir Zelenski ha firmado hoy una nueva ley que devuelve la independencia a las dos grandes agencias contra la corrupción del país. Hablaremos de ello. También de Córcega, que lleva décadas luchando por tener mayor autonomía. Y tendremos una entrevista sobre el auge de la extrema derecha entre los jóvenes en Japón. Escuchar audio

Reino Unido y Alemania estrechan lazos, sobre todo en materia de seguridad y defensa. Keir Starmer ha recibido hoy en Londres al canciller alemán Friedrich Merz y ambos han firmado el denominado Tratado de Kensington.Vamos a estar en Ucrania porque el presidente Volodimir Zelenski ha remodelado su gabinete. Vamos a saber quiénes son las nuevas caras. También en Islandia donde se han reunido la primera ministra del país y la presidenta de la Comisión Europea para hablar sobre la geopolítica del Ártico. Además sabremos más sobre la ley de tierras en Sudáfrica y tendremos una entrevista sobre la Organización de Cooperación de Shanghai.Escuchar audio