Podcasts about volodimir zelenski

En el primer año del segundo gobierno de Donald Trump, las cifras de detenciones semanales de inmigrantes se han duplicado en comparación al gobierno de Biden. En otras noticias: Estados Unidos confirmó un nuevo ataque a una narco lancha en el pacífico mientras tanto sigue el misterio por el supuesto ataque a un laboratorio de drogas. El presidente Donald Trump continúa con sus mini cumbres en Mar-a-Lago. Se reunió con Benjamin Netanyahu después de haberse reunido con Volodimir Zelenski.El frío invernal sigue azotando a los estados del medio oeste y noreste del país. Continúan las cancelaciones y retrasos de vuelos. 

Presa internațională continuă să analizeze urmările reuniunii de duminică de la Mar-a Lago, unde s-au întâlnit delegațiile conduse de președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski. Scepticismul își face loc tot mai mult în abordările comentatorilor. ”Războiul fie se termină, fie continuă la nesfârșit”,  concluzionează CNN, analizând rezultatele întâlnirii la vârf de duminică. ”Întâlnirea, care s-a încheiat fără niciun anunț major, a părut mai degrabă să sublinieze dificultățile. Și exact restul de 10% se dovedește a fi atât de dificil de rezolvat, un fapt la care Zelenski a părut să facă aluzie. Principalele puncte de blocaj includ soarta centralei nucleare și chestiunile privind teritoriile. Trump a sugerat că este mai bine să se acorde concesiile teritoriale acum, înainte ca Rusia să invadeze din nou”. Pentru Le Monde, ”calea către pace dintre Rusia și Ucraina rămâne incertă. Deși președinții american și ucrainean s-au felicitat duminică în fața presei, perspectiva unui acord, la aproape patru ani de la începutul războiului, pare încă îndepărtată”. La Figaro reia declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „robuste” pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire. Președintele ucrainean dorește însă ca durata garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite să fie prelungită, sugerând perioade de 30 până la 50 de ani pentru a asigura protecția țării sale. Niciun progres Kyiv Independent amintește că garanțiile de securitate au fost unul dintre subiectele discutate în timpul întâlnirii de la Mar-a-Lago, care s-a încheiat fără niciun progres. Zelenski a descris garanțiile discutate cu Trump ca fiind „puternice”, adăugând însă că „deocamdată, acestea nu sunt permanente”. Potrivit El Pais, ”avansul lent, dar constant al forțelor rusești din ultimele săptămâni indică faptul că Putin, în ciuda sancțiunilor, a unei economii aflate în pragul recesiunii și a numărului mare de victime din rândul trupelor sale, încă nu pare pregătit să accepte o soluție diplomatică. Kremlinul nu a respins deschis planul și continuă să solicite negocieri suplimentare în timp ce atacurile sale persistă. Putin insistă asupra cerințelor sale cu privire la ceea ce consideră a fi „cauzele profunde” ale războiului”. The New York Times consideră că „principalul obstacol” în calea încheierii războiului este măsura în care ”președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai domnului Trump”. Cu toate acestea, „nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”. Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâinile goale”. „Poate că a câștigat timp”, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”. (Sursa. Courrier International).

Ameriški in ukrajinski predsednik Donald Trump in Volodimir Zelenski sta zadovoljna z izkupičkom sinočnjih pogovorov na Floridi. Napredek je viden na več področjih, je dejal Zelenski in dodal, da je mirovni sporazum v 20-ih točkah 90-odstotno usklajen. V celoti so usklajena tudi ameriška varnostna zagotovila Kijevu, je povedal Zelenski. Kot pravi, so se strinjali, da so prav ta ključni korak za dosego trajnega miru, zato bodo o njih razpravljali še naprej. Drugi poudarki: - Volitve na Kosovu neuradno osvojila vladajoča stranka Samoodločba. - Slovenija bo leto sklenila s pričakovanim proračunskim primanjkljajem. - Domen Prevc pred prvo tekmo novoletne turneje osvojil kvalifikacije v Oberstdorfu.

Presa internațională a reacționat imediat după declarațiile președinților Donald Trump și Volodimir Zelenski, de la sfârșitul reuniunii de duminică de la Mar-a-Lago. Perspectivele păcii rămân neclare, în pofida declarațiilor optimiste, sunt de părere comentatorii. Președinții Trump și Zelenski susțin că au făcut „progrese semnificative” către „încheierea războiului”, titrează Le Monde. ”Președintele ucrainean a anunțat o viitoare întâlnire cu omologul său american și „liderii europeni” în ianuarie pentru a „finaliza toate” chestiunile discutate în timpul întâlnirii din Florida”. CNN transmite că deși președintele Trump și-a exprimat încrederea privind apropierea păcii, el a subliniat că problemele rămân extrem de complexe și a refuzat să ofere un calendar ferm pentru momentul în care acestea ar putea fi rezolvate. Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că acum se pot face progrese suplimentare. Potențiale concesii teritoriale sunt parte din discuții, dar Ucraina ar trebui să obțină „beneficii economice semnificative”. Cu puțin timp înainte, Kremlinul anunțase că Trump și președintele rus Vladimir Putin îndemnau Ucraina să ia o decizie rapidă cu privire la regiunea Donbas. Trump și Putin cred, de asemenea, că un armistițiu propus de UE și Ucraina ar prelungi conflictul. ”Întrebat despre controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijia, ocupată de Rusia, Trump a spus că Putin este deschis să colaboreze cu Ucraina”, remarcă The New York Times. Însă nu este clar la ce se referea Trump. Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va coopera cu Rusia în operarea comună a instalației. Iar Rusia are un motiv întemeiat pentru a nu bombarda centrala - trupele sale o ocupă deja. Fără termen limită The Moscow Times, publicație supusă sancțiunilor Kremlinului, notează că la fel ca atunci când Zelenski s-a întâlnit ultima dată cu Trump în octombrie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu liderul american, cu puțin timp înainte. Trump și-a exprimat imediat o nouă speranță de a colabora cu Moscova. Tonul optimist reînnoit al lui Trump vine în ciuda scepticismului larg din Europa cu privire la intențiile lui Putin, după ce Rusia a efectuat un alt bombardament masiv asupra capitalei ucrainene Kiev, chiar în timp ce Zelenski se îndrepta spre Florida. După cum comentează Kyiv Independent, Trump a oferit o perspectivă vagă asupra discuțiilor privind un plan de pace revizuit în 20 de puncte, spunând că războiul s-ar putea „fie să se încheie, fie să se prelungească mult timp, cu mult mai multe victime”. De asemenea, el a spus că nu există un termen limită pentru ajungerea la un acord de pace și a adăugat că este de părere că atât liderii ruși, cât și cei ucraineni își doresc un acord. Trump a respins o întrebare despre garanțiile de securitate pentru Ucraina ca fiind „stupidă”, dar a continuat spunând că se va ajunge la un acord de securitate solid cu o implicare semnificativă a țărilor europene. De asemenea, el a susținut că Ucraina va vedea „beneficii economice mari” după ce se va ajunge la un potențial acord.

Na Floridi se bosta danes sešla ameriški in ukrajinski predsednik Donald Trump in Volodimir Zelenski ter govorila o mirovnem načrtu za Ukrajino. Zelenski se je pred današnjim srečanjem o ključnih vprašanjih pogovarjal z voditelji Unije. Po njegovih besedah so se pogovori osredotočili na stališča glede teritorialnih vprašanj, jedrskih elektrarn, varnostnih jamstev in gospodarske podpore. Večina predlaganih točk je v veliki meri usklajena. Zelenski je poudaril, da so varnostna jamstva prednostna naloga. V ospredju pogovorov Trumpom naj bi bila namreč zlasti varnostna jamstva za Ukrajino in njene morebitne ozemeljske koncesije. V oddaji tudi: - Na Kosovu predčasne parlamentarne volitve, zmaga se znova obeta Kurtiju - V veljavi novela zakona o ohranjanju narave, ki omogoča interventno ukrepanje zaradi zveri - Domen Prevc novoletno turnejo štirih skakalnic odpira kot vodilni v pokalu

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski se na Floridi sestaja z ameriškim kolegom Donaldom Trumpom glede mirovnega načrta za Ukrajino. Oba bosta po srečanju opravila še pogovor z evropskimi voditelji.

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je napovedal, da se bodo pogajanja za končanje vojne v Ukrajini nadaljevala ta konec tedna. Jutri naj bi se na Floridi srečal z ameriškim predsednikom Trumpom. Na srečanju se bosta pogovorila o varnostnih garancijah in teritorialnih vprašanjih. Medtem iz Kijeva poročajo o novih ruskih napadih. Ostali poudarki oddaje: - V Siriji počasna in težavna integracija Kurdov v državne ustanove. - Projekt Drugi tir zamuja za več kot leto dni. - V prazničnih dneh bo po delu Notranjske krožil Mrazomobil.

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski se je pred jutrišnjim srečanjem z ameriškim kolegom Donaldom Trumpom sestal s kanadskim premierjem Markom Carneyjem, pogovarjal pa se je tudi z evropskimi voditelji. Po mnenju Zelenskega so obsežni napadi na Kijev razkrili pravi odnos Rusije do miru.

Nigeria, escenario esta madrugada de ataques estadounidenses contra objetivos del Estado Islámico.Ya contamos hace unas semanas aquí como Trump había dejado caer que podría atacar a los radicales islamistas porque, según él, están persiguiendo a la minoría cristiana en el país africano.Volodimir Zelenski ha dicho hoy que tiene previsto reunirse con Donald Trump este domingo en Florida para seguir con las negociaciones en torno a un posible acuerdo de alto el fuego. Escucharemos una entrevista sobre el Mercosur, dos reportajes de fin de año sobre la UE y Francia o la previa de las elecciones de Birmania.Escuchar audio

Proiectul actual conține o concesie majoră acceptată de Kiev. Zelenski a declarat că este gata să-și retragă trupele din zonele din estul regiunii Donețk care se află încă sub controlul Kievului și să transforme aceste teritorii într-o zonă demilitarizată. Oferta lui Zelenski privind o zonă demilitarizată a venit cu o condiție: Rusia ar trebui să-și retragă forțele dintr-o zonă echivalentă din Donetsk. Dezvoltam imediat.   Consiliul Superior al Magistraturii a transmis rezultatele primului chestionar adresat judecătorilor către președintele Nicusor Dan, Guvern și Ministerul Justiției Peste 98% dintre judecători „au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției”, iar problema principală pe care au identificat-o este volumul foarte mare de muncă. O consultare internă în acest caz este firească, însă nu înseamnă că poate fi și de încredere, atrage atenția la RFI Roxana Pencea, coordonatoare campanii Declic. Un interviu in aceasta seara.  Franța condamnă sancțiunile impuse de Administrația Trump fostului comisar european Thierry Breton, cel care a sancționat marile rețele sociale americane Administrația americana a suspendat vizele pentru 5 europeni cu funcții importante, despre care spune că au fost implicaţi în cenzurarea platformelor de socializare americane. Oficialii de peste ocean considera ca reglementările europene depăşesc normele legitime. Emanuel Macron vorbeste de intimidare iar Comisia Europeana cere clarificari.

Rusia rechaza una tregua navideña y los ucranianos se disponen a pasar su cuarta Navidad en guerra. Nuestra corresponsal en Kiev habla con algunos de ellos en un mercadillo de Navidad. Antes de la invasión a gran escala, un gran sector de los ucranianos celebraba la Navidad el 6 de enero, pero todo cambió con la guerra para tomar distancia de Rusia.  De la corresponsal de RFI en Ucrania, Catalina Gómez Tatiana sigue con atención a su hijo Mikola, de 10 años, que como muchos otros más, patina sobre hielo. Esta noche han venido hasta la zona histórica de Podil, en Kiev, donde se ha levantado un mercadillo de Navidad. Tiene la ilusión de que el niño pueda disfrutar de este ambiente navideño. "Lo llevo a patinar, compro el árbol de Navidad, salimos a pasear, todo ello para que entre en ambiente" cuenta Tatiana.   Estos últimos meses de 2025 han sido extremadamente difíciles para los ucranianos por los ataques continuos contra la infraestructura energética, pero también por la presión en el frente de batalla, como lo resume Natalia, que ha venido al mercadillo con su familia.  "El ánimo está un poco apagado, claro, por lo que está pasando en nuestro país, pero intentamos animarnos un poco"   Antes de la invasión a gran escala, un gran sector de los ucranianos celebraba la Navidad el 6 de enero, pero desde 2022 se ha decidido celebrarla como en otras partes del mundo. Así lo hacen también la familia de Ilya, de 23 años. Cuenta que ahora celebran 2 fechas, el 24 de diciembre y el 6 de enero. "Celebramos desde la infancia, tenemos esa tradición. No la celebramos como por ejemplo en Europa Occidental con regalos. Nosotros no teníamos reglaso así. Los regalos eran para Año Nuevo pero igualmente celebrábamos, preparábamos la cena y nos reuníamos en casa dle padrino".  Pero este año, dice él, todo es diferente. "No soy muy feliz de estas Navidades, soy de Sumi y no tenemos electricidad".  Algo similar cuenta Lilia, que vende cerveza caliente en el mercado. "A la gente no le da para celebrar cuando caen edificios, cuando se destruyen casas y muere gente. Pero claro, sacan a pasear a los niños. Los niños todavía no entienden" dice Lilia al micrófono de RFI.    Pero igual Lilia dice que la vida tiene que seguir y que le ilusiona que vuelvan estos mercados navideños para que al menos los niños puedan olvidarse un poco de la guerra.  El Kremlin rechazó  apostar por una tregua navideña con Ucrania, alegando que serviría para reforzar a la otra parte, en respuesta a una demanda del canciller alemán, Friedrich Merz, para detener los combates estas festividades.

V Miamiju na Floridi so se konec tedna v navzočnosti nekaterih evropskih svetovalcev za nacionalno varnost nadaljevala ameriško-ukrajinska usklajevanja mirovnega predloga predsednika Donalda Trumpa za Ukrajino. Posebni Trumpov odposlanec Steve Witkoff in predsednikov zet Jared Kushner pa sta se ločeno sešla z odposlancem ruskega predsednika Vladimirja Putina Kirilom Dmitrijevom. Edini, ki je po srečanju kaj povedal, je bil ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski v Kijevu. V oddaji tudi o tem: - Izrael še naprej krši premirje v Gazi in širi naselbine na Zahodnem bregu - Tri mesece pred volitvami po anketah na prvem mestu SDS, sledijo Svoboda, SD, NSi in Resni.ca - Severjevi nagradi za igralske stvaritve v poklicnih gledališčih prejeli Ajda Smrekar in Damjana Černe

V Miamiju na Floridi so se včeraj nadaljevali pogovori o končanju vojne v Ukrajini med ameriškimi in ukrajinskimi pogajalci. Na Florido je včeraj prispel tudi odposlanec Kremlja Kiril Dmitrijev, ki se je tam srečal s predstavniki Bele hiše, neposredna pogajanja z Ukrajinci pa je ta konec tedna zavrnil. Zamisel o tristranskih pogovorih je sicer podprl ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, a zaenkrat še ne na najvišjem nivoju. V oddaji tudi o tem: - Ameriške sile ob obali Venezuele zajele še en naftni tanker - Zaključila se je modernizacija vojaške ladje Triglav - S projektom Irrigavit postavili temelje za razvoj goriškega vinogradništva

Evropski voditelji so se ponoči na vrhu Evropske unije v Bruslju dogovorili, da bodo Ukrajini za prihodnji dve leti namenili novo posojilo v višini 90 milijard evrov. Za posojilo pa ne bodo jamčili z zamrznjenim ruskih premoženjem, o čemer so se pogajali v minulih tednih, ampak s skupnim evropskim proračunom. Podpora Unije za financiranje Kijeva sicer ni enotna, saj Madžarska, Češka in Slovaška pri posojilu ne bodo sodelovale. Premoženje ruske centralne banke ostaja zamrznjeno. V oddaji tudi o tem: - Državni zbor o interpelaciji zoper ministra za delo Luko Mesca, ta očitke zavrača. - Težave Zdravstvenega doma Maribor zaradi odhodov zdravnikov specialistov. - Pristojni opozarjajo na nevarnosti uporabe pirotehničnih sredstev za ljudi in živali.

V Bruslju se bodo danes na rednem zasedanju zbrali voditelji članic Evropske unije. Glavna tema bo Ukrajina in kako ji zagotoviti finančno pomoč v prihodnjih dveh letih. Srečanja naj bi se udeležil tudi ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Poleg tega bodo obravnavali prihodnji večletni evropski proračun in širitev povezave. Medtem bo v Bruslju potekal tudi vseevropski protest kmetov. Težita jih sporazum Mercosur in pretirana birokracija. V oddaji tudi: - Trump se je v televizijskem nagovoru v svojem slogu pohvalil z gospodarsko blaginjo; več kot polovica Američanov je ne čuti. - Poslanci o noveli zakona o RTV Slovenija. Sindikate skrbi umik usklajevanja višine prispevka z inflacijo. - Zaradi sumov nepravilnosti v javnem zavodu GO!2025 novogoriški svetniki predlagajo zunanjo revizijo vseh let poslovanja.

Zilele acestea au avut loc la Berlin consultări între mai mulți lideri europeni, reprezentanții Statelor Unite ale Americii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind un posibil acord de încetare a focului. S-a discutat despre garanții de securitate solide din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite și măsuri de redresare economică pentru Ucraina. Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, analizează discuțiile recente despre o posibilă încetare a focului.Președintele Zelenski a anunțat că Ucraina este gata să renunțe la obiectivul aderării la NATO, cu condiția să primească în schimb garanții solide de securitate din partea Statelor Unite și a altor țări, prezentînd această acceptare drept un compromis pe care-l face în vederea încheierii unui armistițiu. Ucraina are înscrisă în Constituție aderarea la NATO. Cum de președintele Zelenski a venit cu această nouă poziție? Armand Goșu: „În condițiile presiunilor americane, în condițiile în care e greu de imaginat pe termen scurt o aprobare din partea tuturor țărilor membre pentru intrarea Ucrainei în NATO, e greu de crezut că se creează un context favorabil aderării Ucrainei la NATO. Și presiunile din partea Rusiei sînt foarte mari, și americanii par convinși nu doar de faptul că Ucraina nu are ce căuta în NATO, ci mai mult decît atît: că NATO nu trebuie să se extindă spre Est și, în primul rînd, nu trebuie să se extindă spre vreuna din țările din fostul spațiu sovietic. Sigur că e în Constituția Ucrainei dar constituțiile se schimbă, nu? Constituțiile sînt făcute de oameni, la referendum, cum ai decis într-un fel, acum poți să decizi în alt fel. Constituțiile nu sînt bătute în cuie pe vecie, nu sînt biblii, totuși. În același timp, mi se pare foarte rațional din partea lui Zelenski, dacă obține niște garanții solide de securitate, să caute să deblocheze aceste negocieri, în condițiile în care asupra lui se pun presiuni uriașe din partea administrației Trump și el trebuie să găsească soluții. (...) E bine că Zelenski e deschis la soluții. Pînă la urmă e o competiție între Moscova și Kiev: cine-l convinge pe Trump că-i de bună credință și cine blochează aceste negocieri de pace? Nici Putin, și nici Zelenski nu vor să-și asume faptul că resping planul de pace a lui Trump.”Președintele american Donald Trump propune retragerea trupelor ucrainene și ruse din zonele de conflict și declararea unei zone demilitarizate și libere economic. Care ar fi această zonă și cine ar administra-o?Armand Goșu: „Lucrurile sînt total neclare. Să vedem discuția cu rușii, să vedem ei ce răspund la aceste prevederi. E vorba de acel procent de 25%: zona fortificată din regiunea Donețk, care are Kramatorsk, Slaviansk ca puncte centrale. În jurul acestor localități a fost construit un sistem de fortărețe după 2014. Rușii nu sînt capabili să ocupe zona respectivă, dacă o vor face, va dura foarte mult timp, singura soluție pentru ei ca să scurteze acel timp ar fi să folosească o bombă nucleară tactică, ceva mai puternic decît la Hiroshima și Nagasaki, dar e un risc foarte mare, un risc politic, pe care Putin evită să și-l asume. Or, în momentul ăsta, rușii încearcă, cu ajutor american, să-i oblige pe ucraineni să cedeze un teritoriu pe care rușii nu pot să-l cucerească. Ucrainenii spun așa ceva e imposibil de acceptat. Discuția asta a făcut ca acea zonă fortificată să capete o simbolistică aparte și, în funcție de evacuarea ei de către ucraineni și cîștigarea ei de către ruși fără luptă, să fixezi cîștigătorul războiului. Dacă ne uităm pe sondajele de opinie din Ucraina, vedem că majoritatea populației se opune unei astfel de cedări. Cum să cedezi un teritoriu pe care rușii se chinuie din 2014, de fapt, să-l ocupe?”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Kijev pozdravlja preboj v pogajanjih za mir, čeprav ozemeljska vprašanja ostajajo odprta. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je zadovoljen, da so Združene države pripravljene sodelovati. Če bodo Američani Ukrajini dali varnostna zagotovila in bi jih Putin kršil, to pomeni le, da si ne želi končati vojne, je dodal Zelenski. V oddaji tudi: - V razpravi varnostnega sveta različna mnenja o tem, kakšen naj bo nov generalni sekretar Svetovne organizacije - Državni zbor danes o predlogu zakona o varstvu javnega reda in miru, ki med drugim zaostruje kazni za povzročanje hrupa - Ljubljanski mestni svetniki sprejeli dopolnjeni osnutek odloka o prostorskem načrtu Roška

Mirovni pogovori za Ukrajino v Berlinu so prinesli napredek, je po srečanju sporočila ameriška stran. Podrobnosti niso znane, je pa ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski nakazal možnost kompromisa, če bi Kijev pridobil ustrezna varnostna zagotovila. V oddaji tudi o tem, da naj bi Slovenija pri izvedbi projekta drugega bloka jedrske elektrarne izbirala med dvema dobaviteljema, bližje naj bi bil ameriški. Vlada bo imela ta teden sicer na mizi predlog finančnega modela za JEK 2. Preostali poudarki oddaje: Avstralske oblasti po včerajšnjem smrtonosnem napadu ob praznovanju judovske hanuke napovedujejo premislek o zaostritvi orožarske zakonodaje Slovenska vojska bo uradno dobila desetega načelnika generalštaba; dolžnosti bo danes prevzel brigadir Boštjan Močnik Prizadevanje države za pridobitev nacionalne platforme za umetno inteligenco z razpisom deli mnenja v stroki.

El ultraderechista José Antonio Kast ganó la segunda vuelta de las elecciones presidenciales en Chile con más del 58% de los votos. Berlín acoge una cumbre clave para Ucrania. Participarán varios líderes de la UE con el presidente ucraniano, Volodimir Zelenski. El Ministerio de Trabajo se reúne hoy con los sindicatos CCOO y UGT para cerrar las negociaciones sobre la ampliación del permiso por fallecimiento de un familiar.

Dvodnevni pogovori z ameriško delegacijo o miru v Ukrajini, ki so potekali v Berlinu, niso bili lahko, a so bili produktivni, ocenjuje ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Ta je bil kritičen do ruskega predsednika Vladimirja Putina, češ da napade na Ukrajino uporablja kot vzvod v pogovorih. O ozemeljskih vprašanjih se mora zdaj posvetovati s svojo pogajalsko skupino. Nemški kancler Friedrich Merz medtem meni, da prvič od začetka rusko-ukrajinske vojne obstaja možnost za resnično premirje. Napredek v prizadevanjih za mir v Ukrajini so pozdravili tudi drugi evropski voditelji in obljubili nadaljno podporo Kijevu.

Združene države Amerike si v okviru dogovora za končanje vojne v Ukrajini prizadevajo za vzpostavitev demilitariziranega območja na vzhodu države, je danes dejal njen predsednik Volodimir Zelenski. Menil je še, da bi morali Ukrajinci o ozemeljskih vprašanjih odločati na referendumu in kot odprti vprašanji v pogajanjih omenil Doneck in jedrsko elektrarno v Zaporožju. Medtem je Evropska unija je, kot kaže, dosegla dogovor o uporabi zamrznjenega ruskega premoženja.

Maria Corina Machado, líder de la oposición de Venezuela, fue galardonada hace unas semanas con el Premio Nobel de la Paz. Este miércoles debería ir a recogerlo a Oslo pero claro, salir de Venezuela es complicado para Machado y hoy no se le ha visto en Oslo.El presidente ucraniano Volodimir Zelenski ha viajado a Italia, donde se ha reunido con el papa para tratar la situación en su país. Nos va a ampliar esta noticia nuestro corresponsal en Roma. Estaremos en Siria con nuestra enviada especial Laura Alonso, que ha hablado con familiares de asesinados y desaparecidos bajo la dictadura de Bachar Al Assad. De algunos cadáveres se ha conocido el paradero hace muy poco. Hablaremos también del informe anual de Reporteros Sin Fronteras sobre la violencia contra los periodistas en el mundo, de la nueva ley en Australia que prohíbe a los menores de 16 usar redes sociales y del estado de emergencia declarado en Lituania por globos procedentes de Bielorrusia que han violado su espacio aéreo.Además estará con nosotros Lorena Cobas, portavoz de UNICEF, para evaluar la situación de los niños en Sri Lanka, uno de los países más afectados por los ciclones que han golpeado el sudeste asiático. Escuchar audio

Vlada je potrdila predlog, s katerim želi omogočiti udeležbo delavcev pri dobičku v večjem obsegu kot doslej. Potrdila je tudi kandidate za veleposlanike, čeprav nekaterim nasprotuje predsednica države Nataša Pirc Musar. Premier Robert Golob je zatrdil, da so vsi prestali zahtevana preverjanja, ne verjame pa, da ima predsednica pooblastila, da bi vladi diktirala, o čem lahko odloča. Druge teme: - Predsednik vlade je danes tudi zavrnil poziv k preklicu javnega naročila za nacionalno platformo za generativno umetno inteligenco. Nevladniki opozarjajo na spodkopavanje digitalne suverenosti države. Navedbe, da bi morali vztrajati pri slovenskem modelu, pa je strokovni sodelavec pri pripravi razpisa Marko Grobelnik, zavrnil z besedami, da bi to bil razpis za najboljšo leseno žlico. - Proti korupciji se je treba bojevati skupaj s komisijo za njeno preprečevanje in ne proti temu organu, je predsednik komisije Robert Šumi poudaril ob današnjem mednarodnem dnevu boja proti korupciji. K temu moramo po njegovih besedah prispevati vsi, saj stane vse nas. - Kijev naj bi danes Washingtonu predstavil posodobljen osnutek mirovnega načrta, ki ga je pripravljal skupaj z Evropejci. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je po krajši turneji na stari celini poudaril, da za predajo ozemlja Rusiji ni pooblaščen ne po ustavi ne po mednarodnem pravu.

Londres ha sido hoy escenario de una nueva reunión entre Volodimir Zelenski y los líderes del Reino Unido, Francia y Alemania, sus tres principales aliados en un contexto en el que EEUU parece estar cada vez más alejado de Kiev y de sus socios y ve con mejores ojos las propuestas que llegan del lado de Moscú.Hoy se cumple un año de la caída del dictador sirio Bachar Al Assad y vamos a estar en Damasco con nuestra enviada especial, Laura Alonso. También en la frontera entre Venezuela y Colombia porque Venezuela sigue muy pendiente de los próximos movimientos que pueda hacer Donald Trump.También vamos a profundizar en el intento de golpe de Estado en Benín, en la situación en Sudán donde las Fuerzas de Apoyo Rápido han anunciado haberse hecho con el control de un importante campo petrolero y en el porqué del aumento de la tensión entre Tailandia y Camboya. Además estará con nosotros el diplomático y profesor rumano Iordan Barbulescu para hablar de las elecciones en Bucarest. Escuchar audio

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski se je v Bruslju srečal z visokimi predstavniki Nata in Evropske unije. Pred tem je bil v Londonu, kjer so se z voditelji Ukrajine, Velike Britanije, Nemčije in Francije zavzeli za enotnost v prizadevanjih za končanje vojne v Ukrajini. Poudaril je, da Ukrajina nima pravne podlage za predajo svojega ozemlja Rusiji. Pogovore je označil za produktivne in napovedal, da bo mirovni načrt Ukrajine in Evrope predvidoma pripravljen do jutri zvečer, nato ga bodo predstavili Združenim državam.

Združene države in Rusija različno ocenjujejo uspešnost mirovnih pogovorov v Moskvi. Kot pravijo oboji, je dialog dober znak, a preboja ni bilo. Ameriški pogajalci bodo danes znova gostili predstavnike Ukrajine, je napovedal predsednik Volodimir Zelenski. V oddaji tudi: - Putin gre na prvi obisk v Indijo po štirih letih, Macron je obiskal svojega kitajskega kolega - Policija nesrečo 6-kolesnega oklepnega vozila v Pesnici, v kateri se je poškodovalo šest vojakov, obravnava kot prekršek - Neža Klančar na evropskem prvenstvu v kratkih bazenih v disciplini 50 metrov delfin sedm

Steve Witkoff y el yerno de Donald Trump, Jared Kushner, están en Moscú presentando al presidente ruso la contrapropuesta de paz con las condiciones de Ucrania en respuesta al documento original que Washington y Moscú elaboraron y presentaron a Volodimir Zelenski. Antes de reunirse con ellos, Putin ya ha dejado claro que no tiene intención alguna de aceptar esa contrapropuesta.Alemania va a crear una unidad especializada para lucha contra drones. Vamos a profundizar en ello. También sobre la situación en Venezuela y los próximos pasos de Estados Unidos.También hablaremos de la detención de la exjefa de la diplomacia europea, Federica Mogherini, del viaje del Papa a Líbano y Turquía y de las investigaciones del incendio en un edificio residencial en Hong Kong.Además estará con nosotros uno de los investigadores de Ecologistas en Acción para hablar de la protesta itinerante contra el acuerdo comercial Unión Europea-Mercosur.Escuchar audio

EEUU sigue sin aclarar si llevará a cabo acciones militares concretas contra Venezuela. En Caracas todo son nervios e incertidumbre. Vamos a hablar también de las elecciones en Honduras celebradas ayer y de la reunión entre el presidente ucraniano Volodimir Zelenski y el presidente francés Emmanuel Macron. Además, el primer ministro israelí Benjamin Netanyahu, que se enfrenta a varios procesos judiciales por corrupción, ha pedido al presidente Isaac Herzog que le conceda el indulto. Hablaremos de ello.Escuchar audio

Vladimir Putin răspunde evaziv propunerilor americane de încetare a războiului din Ucraina. Tentația lui Donald Trump de a se îndepărta de conflict aruncă o umbră a infamului acord de la München. Iar pe acest fond, Europa se pregătește să riposteze în fața Rusiei. După cum relatează The Moscow Times, ”președintele Vladimir Putin s-a declarat joi deschis la unele elemente ale unui plan al SUA de a pune capăt războiului. Dar el a emis un avertisment sfidător, cum că forțele ruse își vor continua avansul în regiunea Donbas dacă Kievul refuză să accepte condițiile sale de încetare a focului. În timpul unei conferințe de presă din Kârgâzstan, Putin a susținut că trupele rusești avansează pe „toate fronturile” și că pierderile ucrainene depășesc acum capacitatea Kievului de a-și reface trupele. Putin și-a reiterat, de asemenea, opinia de lungă durată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu mai este un lider legitim. Citeste siUmbra Rusiei asupra păcii din Ucraina și poziția ambiguă a Americii Rămâne neclar dacă Putin va susține schimbările din planul de pace, despre care unele surse spun că sunt „semnificativ mai bune” pentru Ucraina decât cadrul inițial. De asemenea – remarcă The Moscow Times - Putin a negat că oficialii ruși au jucat un rol activ în elaborarea documentului original al SUA după summitul din Alaska, din august”. Comentând declarațiile din Kârgâstan, NBC News vorbește despre insistența liderului rus că Rusia are avantajul pe front, menționând că luptele se vor opri atunci când trupele ucrainene se vor retrage din teritoriile pe care le dețin. „Dacă nu se retrag, vom realiza acest lucru prin forță”, a spus el. Însă Putin a avertizat că propunerea va trebui rescrisă în „limbaj diplomatic” și că unele puncte, cum ar fi cel care stipulează că Rusia nu va ataca Europa, i s-au părut „amuzante”. Pentru Le Monde, „planul de pace” prezentat de Washington pentru a pune capăt conflictului din Ucraina ”a avut cel puțin un merit: a reamintit tuturor de ostilitatea lui Donald Trump față de Kiev”. În ceea ce privește războiul din Ucraina, ”tentația constantă a lui Donald Trump de a abandona conflictul aruncă asupra Casei Albe o umbră asemănătoare cu cea de la München” – o aluzie la infamul acord din 1938 prin care Franța și Marea Britanie au acceptat cedări teritoriale în beneficiul lui Hitler, pe seama Cehoslovaciei. De partea sa, Politico titrează. ”Europa își imaginează inimaginabilul: Represalii împotriva Rusiei”. Aceasta, în timp ce ”drone și agenți ai Rusiei declanșează atacuri în țările NATO”. Potrivit Politico, ”ideile variază, de la operațiuni cibernetice ofensive comune împotriva Rusiei și atribuirea mai rapidă și mai coordonată a atacurilor hibride, prin îndreptarea rapidă a degetului spre Moscova, până la exerciții militare surpriză conduse de NATO, după cum au declarat doi înalți oficiali guvernamentali europeni și trei diplomați ai UE. În practică, țările ar putea folosi metode cibernetice pentru a viza sisteme critice pentru efortul de război al Rusiei, Europa trebuie, de asemenea, să găsească o modalitate de a răspunde campaniilor de dezinformare la scară largă ale Rusiei prin propriile eforturi în interiorul țării”, mai scrie Politico.

Faltan 3 días para que se cumpla el ultimatum dado por Donald Trump a Volodimir Zelenski para que acepte un plan de 28 puntos que derivaría en un acuerdo de paz que ponga fin a la guerra de Ucrania. Este fin de semana negociadores estadounidenses y ucranianos se han reunido en Ginebra para discutir modificaciones al plan original.Estaremos en Angola donde China se está dedicando a extraer materias primas en los enormes yacimientos mineros. También en Sudán, porque el número de personas que sufren inseguridad alimentaria asciende a 21 millones, casi la mitad del país. Vamos a hablar con el director adjunto de operación del Programa Mundial de Alimentos en Sudán.También de cómo Naciones Unidas ha documentado más de 500 incidentes en estas últimas semanas de colonos israelíes en la Cisjordania ocupada. De la presión de Estados Unidos sobre Venezuela y de cómo la violencia del narco se ha convertido en una rutina en Francia. Escuchar audio

Discuţiile dintre delegaţiile ucraineană şi americană la Geneva pe tema planului de pace pentru Ucraina s-au încheiat recent, dar negocierile vor continua. Statele Unite au propus săptămîna trecută un plan de pace în 28 de puncte, acordînd Ucrainei un termen scurt, pînă în 27 noiembrie, să ia o decizie cu privire la acest plan. Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit în 21 noiembrie, într-un discurs video adresat naţiunii, despre faptul că „Ucraina se poate afla în fața unei alegeri foarte dificile. Fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie”, angajîndu-se să caute soluţii împreună cu Statele Unite. Planul prevedea, între altele, cedări teritoriale din partea Kievului, inclusiv ale unor zone pe care încă le controlează, diminuarea forțelor armate, angajamentul Ucrainei că nu va adera la NATO. Invitata noastră este Angela Grămadă, cercetătoare aspațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Planul iniţial cerea Ucrainei să renunțe la Crimeea și la vaste regiuni din Estul și Sudul țări. Din perspectiva dreptului internațional ce ar însemna validarea acestor cîștiguri teritoriale obținute de statul-agresor? Angela Grămadă: „Ar însemna niște lucruri foarte grave pentru dreptul internațional public, ar însemna că și alte state care au probleme sau diferende teritoriale și nu le pot soluționa în cadrul unor foruri internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau alte organizații regionale în care acestea sînt prezente în calitate de state membre, nu vor mai apela la aceste foruri și vor recurge la arme, la agresiune militară pentru a soluționa o problemă pe care o au cu țara vecină. Și asta este foarte grav pentru că nu este exclus ca aceleași state, atunci cînd au probleme similare, să recurgă și la armele nucleare. (...) De fapt, ăsta este cel mai mare pericol pe care l-a lansat ca dezbatere la nivel de opinie publică internațională Federația Rusă agresînd militar Ucraina în 24 februarie 2022. Pe lîngă cea de-a doua mare provocare, cea în care a blocat dreptul internațional public și a pus sub un mare semn de întrebare legitimitatea tuturor convențiilor internaționale, tratatelor internaționale asumate, inclusiv de către Federația Rusă. În cadrul Ucrainei, Federația Rusă a încălcat peste 400 de convenții, nemaivorbind aici despre tratatul bilateral de prietenie Rusia-Ucraina, nemaivorbind despre tratatul bilateral de recunoaștere reciprocă a frontierelor sau de memorandumul de la Budapesta care a fost semnat în anul 1994 și Rusia apărea acolo în calitate de stat garant al securității ucraineni.”Au fost discuţii între ucraineni şi americani pe tema planului în 28 de puncte. Ce ar putea cere Ucraina să se revizuiască şi ce ar putea accepta din planul iniţial?Angela Grămadă: „Cred că Ucraina va porni chiar de la conceptul de suveranitate, pentru că fără recunoașterea suveranității, integrității și unității teritoriale, Ucraina nu poate să discute mai departe. (...) Nu cred că principiul suveranității, care este consfințit prin Constituție, poate fi trecut de către ucraineni atît de ușor cu vederea. Ei pot să renunțe la principiul integrării euroatlantice, pentru că se referă la alianța nordatlantică, dar în același timp vor insista asupra unor garanții de securitate diferite față de ce au primit în anul 1994 la Budapesta pentru că atunci s-a văzut foarte clar că statul care a devenit ulterior agresor și care nu avea decît asemenea intenții în ceea ce privește Ucraina nu este de încredere. Adică vor dori un cu totul altfel de parteneriat și garanții din partea occidentalilor, astfel încît Federația Rusă să nu mai poată niciodată să domine acest proces decizional cel puțin în ceea ce privește viitorul european al Ucrainei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mirare și consternare în presa internațională, după apariția unor detalii legate de planul de pace în 28 de puncte al președintelui Trump pentru încetarea războiului din Ucraina. Și un duș rece pentru Kiev, mai spun comentatorii. După cum observă The New York Times, ”propunerea de înțelegere este similară cu cea prezentată de Rusia în discuțiile din 2022. Moscova a pierdut ulterior aproximativ jumătate din teritoriul pe care îl cucerise în invazia inițială, înainte de a recuceri o parte în lupte sângeroase și prelungite. Kievul afirmă că astfel de concesii ar recompensa agresiunea rusă și ar lăsa Ucraina slabă și vulnerabilă, argumentând că Rusia ar folosi o încetare a luptelor pentru a-și recăpăta puterile pentru o altă invazie în viitor”. „Un duș rece pentru Kiev, pentru că, încă o dată, țara simte că Trump și Putin îi decid viitorul fără ca ea să aibă vreun cuvânt de spus”, notează El País. Administrația Trump „încearcă aceeași abordare pe care a folosit-o pentru a asigura un armistițiu în Gaza”, analizează The Wall Street Journal. Această abordare implică „elaborarea unui plan cu mai multe puncte și apoi presarea părților beligerante să îl accepte”. O sursă din cadrul președinției ucrainene „a fost departe de a fi entuziasmată de acest potențial plan”, menționând că „Washingtonul pare să se îndrepte către un cadru care să respecte cerințele Moscovei”, observă Kyiv Independent. Potrivit cotidianului ucrainean, Kremlinul „și-a înăsprit condițiile maximaliste, văzând situația din ce în ce mai precară de pe front și profitând de consecințele unui vast scandal de corupție care a implicat persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski”. (Sursa: Courrier International) The Daily Telegraph constată că ”rareori a existat un contrast mai evident și mai cinic între cuvintele publice și acțiunile private. Chiar dacă Donald Trump își exprimase exasperarea față de Vladimir Putin și sancționa cele mai mari companii petroliere din Rusia, emisarii ambilor lideri continuau să negocieze viitorul Ucrainei.” (Sursa: Eurotopics). În ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, acestea rămân vagi, comentează Le Figaro. ”Kievul ar trebui să renunțe la anumite categorii de arme cheie și ar urma să înceteze orice ajutor militar străin, în special din partea Statelor Unite. În plus, nu se așteaptă ca trupe militare străine să fie staționate pe teritoriul ucrainean”. Surse citate de ziarul canadian The Globe &Mail au declarat că Ucraina caută să înțeleagă dacă Trump a susținut personal planul de 28 de puncte în forma sa actuală sau dacă documentul a fost doar un punct de plecare pentru o nouă rundă de negocieri. Potrivit aceluiași ziar, ”vor fi câștiguri cheie pentru Moscova, dacă propunerea ar deveni realitate. Acestea includ transformarea limbii ruse în limbă oficială a Ucrainei și anularea restricțiilor impuse Bisericii Ortodoxe Ruse de la începutul invaziei din februarie 2022”.

Este martes 18 de noviembre, Carlos Alsina nos trae las historias para empezar la manana: De la comparecencia de Leire Diez ante el juez a la visita a Espana de Volodimir Zelenski.

Este martes 18 de noviembre, Carlos Alsina nos trae las historias para empezar la manana: De la comparecencia de Leire Diez ante el juez a la visita a Espana de Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început un turneu diplomatic în Europa. Duminică, la Atena, el a semnat un important acord privind furnizarea de gaze. Turneul continuă la Paris și Madrid. Este prima acțiune diplomatică de amploare a președintelui ucrainean după izbucnirea marelui scandal de corupție de la Kiev. Iar Ucraina are nevoie urgentă să-și repare credibilitatea. Ucraina va importa gaze naturale lichefiate din SUA, prin Grecia, pentru a-și acoperi nevoile din această iarnă, transmite Reuters. Acordul a fost parafat în timpul vizitei de duminică la Atena a președintelui Volodimir Zelenski. Acesta a fost primit de premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Ucraina va importa gazele printr-o conductă care traversează Peninsula Balcanică. După cum specifică ziarul belgian Le Soir, Ucraina a fost lovită în ultimele săptămâni de  „cea mai mare campanie de bombardamente împotriva infrastructurii sale de gaze”. Vizita de la Atena a fost primul popas într-un turneu european întreprins de Zelenski, într-un moment dificil, atât pe câmpul de luptă cât și în plan politic. Liderul ucrainean se va afla astăzi la Paris. Președinții Macron și Zelenski vor discuta chestiuni legate de relațiile bilaterale, energie, economie și apărare, potrivit unui comunicat al președinției franceze. Consolidarea apărării aeriene Apoi, Zelenski va călători, marți, în Spania. Potrivit Politico, Zelenski nu a menționat un acord specific cu Madridul, dar a spus într-o postare separată pe X că va purta discuții privind consolidarea apărării aeriene. Vizita vine într-un moment în care Ucraina se străduiește să limiteze pagubele provocate de scandalul de corupție de mare amploare vizând plăți ascunse percepute clienților unor mari companii de stat. În ultimele zile, Kievul a dezvăluit o serie de măsuri pentru a-și liniști aliații. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de Politico, guvernul de la Kiev dorește să se implice de urgență în curățarea schemelor corupte, deoarece acestea subminează țara în fața atacului continuu al președintelui rus Vladimir Putin. Aceste măsuri au inclus demiterea aproape imediată a miniștrilor justiției, respectiv energiei. În plus, guvernul a anunțat un nou consiliu de supraveghere al operatorului de energie nucleară Energoatom – companie de stat aflată în centrul scandalului. A fost anunțat un audit financiar major al contractelor de achiziții publice de stat. De asemenea, Guvernul a oprit concursul pentru postul de șef al sistemului de transport al gazelor din Ucraina, deoarece unul dintre finaliști a fost prezentat pe interceptările procurorilor ca potențial suspect. Potrivit unui analist ucrainean citat de Politico, astfel de reforme ar putea transforma fiasco-ul reputațional într-o oportunitate de a demonstra că Ucraina dorește într-adevăr să elimine definitiv corupția. Iar Ucraina are nevoie de o asemenea mișcare, cu atât mai mult cu cât europenii se află în căutare de soluții politice și tehnice în vederea acordării unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Cei 27 nu reușesc să se pună de acord asupra folosirii drept garanții a activelor rusești înghețate sau a altor modalități de asigurare a banilor. Iar în această situație, credibilitatea Ucrainei este cu atât mai importantă.  Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je začel turnejo po Evropi. V Grčiji je podpisal sporazum o dobavi ameriškega zemeljskega plina. Kot je dejal, so sklenili zelo pomemben dogovor, ki jim bo pomagal premostiti zimo. Ruske sile namreč nadaljujejo napade na ukrajinsko energetsko infrastrukturo, zaradi katerih so po vsej državi pogosti izpadi elektrike in ogrevanja. Zelenski bo prihodnji teden obiskal tudi Francijo in Španijo, kjer pričakuje dogovore o krepitvi ukrajinske zračne obrambe. Ostali poudarki odddaje: - Izrael še naprej odločno nasprotuje neodvisni Palestini. - Na Hrvaškem vse glasneje preučujejo idejo za graditev lastne jedrske elektrarne. - Rokometašice Krima izgubile zadnjo letošnjo tekmo v ligi prvakinj.

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je z obiskom Grčije začel turnejo po Evropi. V Atenah je podpisal sporazum o dobavi ameriškega zemeljskega plina, ki jim bo pomagal premostiti zimo v luči ruskih napadov na energetsko infrastrukturo.

La coalición de voluntarios para Ucrania se ha reunido hoy en Londres, donde también ha estado el presidente ucraniano Volodimir Zelenski.Vamos a saber más sobre la reforma que está llevando a cabo Donald Trump en el Ala Este de la Casa Blanca. También de las elecciones presidenciales en Irlanda y de la manifestación en Islandia que conmemora los 50 años de la huelga del llamado Día libre de las mujeres.Nuestra enviada especial a México, Celia Vidal, ha entrevistado a uno de los diputados del partido del presidente brasileño y han hablado entre otras cosas de la situación del hambre en el país. Vamos a escucharla.Y además, estará con nosotros Manuel Carballo, exatleta olímpico y testigo de la masacre de Munich 1972. Escuchar audio

Računamo na ameriškega predsednika Donalda Trumpa, da s pritiskom na Rusijo ustavi vojno, je po včerajšnjem obisku v Beli hiši dejal ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Ameriškega kolega je skušal prepričati o dobavi raket dolgega dosega tomahawk, ki bi jih Ukrajina zamenjala za svoje brezpilotnike. Tomahawkov se Rusija boji, meni Zelenski, Trump pa trdi, da bi njihova dobava utegnila močno zaostriti konflikt. Ostali poudarki oddaje: Hamas predal truplo še enega izraelskega talca. O svoji razorožitvi pa se ne želi izreči. Ideja uvedbe obveznega naborništva deli nemške vladne stranke. Slovenska namiznoteniška reprezentanca v boj za zgodovinsko uvrstitev v evropski finale.

Segunda jornada de discursos en la Asamblea General de la ONU con protagonismo para dos líderes: por un lado, Volodimir Zelenski. El mandatario ucraniano ha hablado de la necesidad cada vez más perentoria de frenar a Vladimir Putin, justo el día después de que Trump dijera sorpresivamente, aunque no sorprendentemente, que no ve mal que Ucrania recupere su territorio perdido.Por otro lado, ha sido hoy protagonista el nuevo líder de Siria, Ahmed Al Sharaa.Estamos pendientes de la flotilla humanitaria que se dirije a Gaza. Italia y hace unos minutos España, a través de su presidente Pedro Sánchez, anuncian el envío de buques de sus Armadas por si fuera necesario socorrer a los integrantes de la flotilla.Hablaremos de Siria y los ataques documentados contra la minoría alauita en una entrevista, estaremos en Reino Unido donde ha sido detenido un hombre vinculado al parecer al ciberataque del domingo que paralizó buena parte de los aeropuertos europeos. Los hutíes han lanzado un ataque sobre una ciudad israelí, sabremos qué ha ocurrido.Escuchar audio

Obsodbam enega od najbolj smrtonosnih ruskih napadov na Kijev, ki je zahteval najmanj 23 življenj, so se pridružile tudi Združene države. Ameriški odposlanec za Ukrajino Keith Kellog je izrazil prepričanje, da napadi ogrožajo Trumpova prizadevanja za končanje vojne. Podobno meni ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, češ da napad jasno dokazuje, da se ruski cilji niso spremenili. Ukrajina je bila v središču razprav prvega dne slovenske diplomacije in bo tudi na današnjem zasedanju obrambnih ministrov Unije. Drugi poudarki oddaje: - Ameriška ukinitev financiranja javnih medijev že širi informacijske puščave. - Čeprav bo inflacija po pričakovanjih še naprej nekoliko povišana, trg dela ostaja stabilen. - Košarkarji želijo pozabiti uvodni poraz na evropskem prvenstvu in se osredotočiti na prihodnje tekme.

Hoy es el día mundial de la asistencia humanitaria. Una fecha que sirve para homenajear y recordar la importancia de quienes trabajan desinteresadamente para otros. Algunos incluso arriesgando su vida. 383 trabajadores humanitarios fueron asesinados en el mundo en 2024, la mitad de ellos en Gaza. Vamos a estar en Washington, un día más, para saber cómo están los ánimos después de la reunión de este lunes entre Donald Trump y Volodimir Zelenski. También en Bolivia para explicar una de las claves de la victoria de Rodrigo Paz: su segundo, el "capitán" Lara. También les contaremos cómo está siendo el traslado de una iglesia en el Círculo Polar Ártico y les hablaremos de un documental, Damas en el poder, que habla sobre mujeres líderes en los cinco continentes. Escuchar audio

Ante las dudas que inevitablemente aparecen por la posición de Donald Trump en la guerra en Ucrania hoy el presidente estadounidense ha publicado en la red social truth social la frase "sé exactamente lo que estoy haciendo". Después de la breve reunión con Vladimir Putin en Alaska hoy recibe a Volodimir Zelenski en Washington. Y esta vez el mandatario ucraniano no estará solo como hace unos meses cuando Trump le acusó de ser desagradecido y provocar una nueva guerra mundial. Estaremos allí con nuestro enviado especial Fran Sevilla. Estaremos en Bolivia para analizar el resultado de las elecciones presidenciales que dejan a la izquierda fuera del poder tras 20 años. Lo vamos a hacer con nuestro enviado especial Santiago Barnuevo y la politóloga boliviana Vania Sandoval.Vamos a estar también en Irak porque en Mosul han comenzado los trabajos de exhumación de una fosa común en la que se teme que haya miles de personas asesinadas por el Estado Islámico. También en Portugal, que lucha contra incendios en todo el país. Analizaremos por qué América Latina ha visto desfilar una larga lista de expresidentes que han sido procesados o condenados y, si tenemos tiempo, hablaremos con un experto sobre la relación de China con regimenes totalitarios en África, como el caso de Zimbabue.Escuchar audio

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je prispel v Washington, kjer se bo danes srečal z ameriškem kolegom Donaldom Trumpom. Ta je pred pogovori poudaril, da Zelenski lahko konča vojno z Rusijo, če to želi. Ameriški zunanji minister Marco Rubio je medtem sporočil, da so na petkovih pogovorih med Trumpom in Putinom dosegli napredek pri iskanju soglasja, a da je razhajanj veliko. Da bi dosegli mirovni sporazum, mora biti Ukrajina vključena v pogovore, je še dejal. Drugi poudarki oddaje: - Bruselj ob ameriških carinah in azijski konkurenci napoveduje zaščitne ukrepe za jeklarsko industrijo. - Poenostavljeni postopki usmerjanja otrok s posebnimi potrebami. Stroka za celovitejšo prenovo zakonodaje. - Ptuj znova središče pesniškega dogajanja. Začenja se festival Dnevi poezije in vina.

El presidente ruso, Vladimir Putin, y el estadounidense, Donald Trump, se reúnen hoy en Alaska para negociar el final de la guerra en Ucrania. Una reunión por Ucrania sin Ucrania porque no va a estar el presidente Volodimir Zelenski ni tampoco ningún otro mandatario. Les contaremos que el lugar elegido para la reunión no ha sido al azar, y analizaremos también qué hay sobre el terreno para tratar de entender hacia dónde pueden ir las negociaciones. Hace hoy cuatro años los talibanes tomaban el control de Kabul, la capital de Afganistán. Cuatro años en los que las mujeres y las niñas han perdido todos sus derechos. Hasta su voz está prohibida. Vamos a estar en Bolivia que este domingo celebra elecciones y hablaremos de un momento histórico que se produjo tal día como hoy, la rendición de Japón en la Segunda Guerra Mundial. Escuchar audio

En Alaska se llevó a cabo la cumbre entre Vladimir Putin y Donald Trump para discutir sobre la guerra en Ucrania. Los mandatarios ofrecerán una conferencia de prensa. Esto es lo que está sucediendo en Anchorage.En otras noticias: Continúa la lucha por el control de la policía metropolitana de Washington DC.Pronto abrirá sus puertas un nuevo centro de detención de inmigrantes en la base militar Fort Bliss en El Paso, Texas con capacidad para 5000 personas. En La Florida el gobernador Ron DeSantis aseguró que abrirá un nuevo centro de detención de inmigrantes en las próximas semanas, con las mismas características del 'Alcatraz de los caimanes' 

Evropska zunanjepolitična predstavnica Kaja Kallas je za danes sklicala izredno videokonferenco zunanjih ministrov Unije o prihodnosti Ukrajine. Pred srečanjem ameriškega in ruskega predsednika Donalda Trumpa in Vladimirja Putina na Aljaski, napovedanim za petek, so konec tedna, kot rečeno, tako evropski voditelji kot ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski opozorili, da o prihodnosti Ukrajine ni mogoče odločati brez te države ter da mora biti mir pravičen in trajen. V oddaji tudi o tem: - Med ubitimi v izraelskih napadih v Gazi znova novinarji - Približno tisoč ljudem z oviranostmi, ki živijo v stanovanjskih skupnostih, še vedno grozijo izselitve - Slovenski košarkarji znova izgubili proti svetovnim prvakom, a popravili vtis

Aún quedan muchos detalles por hacerse oficiales, pero Moscú ha confirmado que Donald Trump y Vladímir Putin se reunirán próximamente para tratar la paz en Ucrania. Un encuentro en el que no estaría presente el tercer implicado, el mandatario ucraniano Volodímir Zelenski. RFI habló con un experto sobre la posible reunión y qué consecuencias podría tener.   El propio presidente de Rusia, Vladímir Putin, se aventuró a anunciar que Emiratos Árabes Unidos sería el posible punto de encuentro con su homólogo estadounidense Donald Trump para tratar la paz en Ucrania, todo ello después de que el Kremlin declarase que una reunión entre ambos mandatarios tendría lugar próximamente. Desde Washington no hay confirmación oficial y algunos medios norteamericanos explican que Washington quiere arrancar el compromiso de Putin de que también se reunirá con Zelenski. Donald Trump prometió en su regreso a la presidencia que terminaría con este conflicto rápidamente, pero de momento su presión no ha dado frutos y Putin parece seguir gestionando el conflicto a su ritmo. Radio Francia Internacional analizó el posible encuentro con Manuel Gazapo, doctor en relaciones internacionales por Universae.

Quedan pocas horas para que venza el plazo dado por Donald Trump a muchos países para que eviten que entren en vigor los aranceles anunciados hace ya semanas. Ayer les contábamos cómo Francia lidera a otros países occidentales que han anunciado que reconocerán el estado de Palestina. Vamos a saber cuál es la posición de países como Alemania, Italia o Portugal.En Ucrania el presidente Volodimir Zelenski ha firmado hoy una nueva ley que devuelve la independencia a las dos grandes agencias contra la corrupción del país. Hablaremos de ello. También de Córcega, que lleva décadas luchando por tener mayor autonomía. Y tendremos una entrevista sobre el auge de la extrema derecha entre los jóvenes en Japón. Escuchar audio

La presión internacional y doméstica ha aumentado en las últimas semanas para que el Gobierno ucraniano aplique las esperadas reformas en políticas anticorrupción, tras la aprobación de una medida que amenazaba la independencia de las agencias anticorrupción. Volodimir Zelenski estrecha el cerco contra la corrupción tras la presión internacional. El Parlamento de Ucrania vota hoy la contrarreforma sobre la independencia de las agencias anticorrupción del país después de que los mismos diputados centralizaran esos poderes a la Fiscalía hace solo una semana. Ahora el presidente ucraniano da marcha atrás siguiendo la petición directa de Ursula von der Leyen -que lo llamó el pasado domingo-, las manifestaciones en Kyiv y la decisión de la Comisión Europea de bloquear 1.500 millones de euros de ayuda. “El debate sobre los movimientos efectivos hacia la Unión Europea y la reforma anticorrupción está ahora definitivamente en crisis en Ucrania”, dice Kateryna Ryzhenko, directora adjunta de Transparencia Internacional Ucrania, al micrófono de RFI. Según informa la ONG estadounidense OCCRP (Proyecto de Denuncia del Crimen Organizado y la Corrupción, en inglés), las agencias anticorrupción investigan actualmente a “figuras próximas a Zelenski, incluyendo cargos de la Oficina Presidencial liderada por Andrey Yermak”. Tres promesas incumplidas La independencia de los organismos encargados de perseguir la corrupción no es el único dosier caliente en la mesa de Zelenski. El viernes pasado, la Comisión Europea bloqueó el pago de un tercio de los 4.500 millones de euros en ayuda a Kyiv debido al incumplimiento de tres de las reformas prometidas: la descentralización de la organización territorial, la selección de jueces en el Tribunal Superior Anticorrupción y la regulación de la agencia ARMA, la entidad responsable de recuperar activos procedentes de tramas corruptas. En respuesta a la creciente presión, el domingo Zelenski firmó la tercera de la lista, tras dos semanas de espera de la ratificación y meses de bloqueo en el Parlamento. La reforma de esta agencia es una petición “histórica” de las organizaciones no gubernamentales, “desde antes de la invasión rusa”, según cuenta Ryzhenko. La firma final llegó con reticencias por parte de muchos diputados. “Hubo mucha oposición política durante mucho tiempo y fue imposible de hacer la reforma. No había apoyo en el Parlamento, ya que se trata de activos de procesos penales de casos de corrupción, y el Parlamento está lleno de diputados que automáticamente se verían afectados por el buen funcionamiento de la oficina de recuperación de activos”, dice Ryzhenko. Deberes pendientes Con la reforma ARMA en la mano, la entidad entra un periodo de transición en el que deberá renovar los cargos ejecutivos y colaborar con mayor eficacia con las autoridades judiciales en perseguir casos de corrupción, trazar los activos malversados, gestionarlos y devolverlos al Estado. Pero la lista de deberes pendientes no termina aquí. El Ukrainian Facility Plan y las Hojas de Ruta que Kyiv desarrolló junto con la Unión Europea “contienen casi todo lo que se necesita abordar en los próximos cinco años para que Ucrania avance con éxito hacia la Unión Europea”, continúa Ryzhenko. Entre las tareas que siguen incompletas destaca la nominación de un jefe de la Oficina de Seguridad Económica, la resolución de las vacantes de jueces en concurso público y una ley acompañando los cambios de ARMA en el Código Penal que todavía no está registrada, según relata el equipo de Transparencia Internacional en Kyiv.