Podcasts about volodimir zelenski

Astăzi la Odesa are loc summitul regional Ucraina-Europa de Sud-Est, găzduit de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care participă şi președintele României Nicușor Dan, preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu şi alţi lideri din zonă. După ce Odesa a fost recent ţinta unor atacuri masive cu drone, azi noapte şi azi dimineaţă la Odesa au sunat din nou alarmele aeriene. Acesta este contextul în care se desfăşoară summitul. Ce semnificaţie are întîlnirea liderilor sud-est europeni în acest climat tensionat? L-am întrebat pe jurnalistul Mihai Isac.Mihai Isac: „Acest al patrulea summit Ucraina-Europa de Sud-Est are loc în condiţii drastice de securitate. Federaţia Rusă şi-a făcut un obicei din a ataca diferite oraşe din Ucraina în momentul în care au loc întîlniri importante între Ucraina şi statele partenere. Este al doilea exerciţiu de acest nivel al preşedintelui României Nicuşor Dan, este a doua vizită la un summit important, după participarea la summitul B9 cu statele baltice, la Vilnius. Prezenţa României în acest format este importantă atît pentru relansare politicii externe a României, dar şi pentru a demonstra, pe plan intern şi pe plan extern, că statul român este din nou funcţional.”Care este semnalul transmis Moscovei prin summitul de la Odesa?Mihai Isac: „Semnalul este clar: Ucraina nu este singură, Ucraina nu este învinsă. În pofida pierderilor de pe front, totuşi, vedem că Federaţia Rusă nu reuşeşte să înfrîngă capacitatea de luptă a Ucrainei şi voinţa poporului ucrainean de a rezista. Vedem de asemenea prezenţa la Odesa a preşedintelui sîrb Aleksandar Vucic, un cunoscut prieten al preşedintelui Putin – e clar că ceea ce se întîmplă în regiune îi îngrijorează chiar şi pe cei mai fervenţi aliaţi ai preşedintelui Putin. (...) Este pentru prima dată cînd Vucic vizitează Ucraina după declanşarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Desigur, Serbia are propriile sale interese atunci cînd susţine integritatea teritorială a Ucrainei. Să nu uităm că Belgradul se află într-un război dur cu autorităţile de la Priştina, capitala Republicii Kosovo, pentru a împiedica recunoaşterea independenţei acestei foste provincii de către majoritatea statelor lumii. Republica Kosovo este recunoscută de o mare parte a statelor Uniunii Europene, România nu este unul dintre aceste state. Serbia are, de asemenea, interese foarte mari cînd vine vorba de Republica Srpska din Bosnia şi Herţegovina, o regiune locuită majoritar de etnici sîrbi. În acest moment putem vedea un interes al Federaţiei Ruse ca domnul Vucic să participe la acest summit. Sau această participare poate fi o încercare a administraţiei prezidenţiale de la Belgrad de a îmbuna statele Uniunii Europene, avînd în vedere că Serbia depinde economic de UE.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

La summitul București 9 de la Vilnius, președintele român Nicușor Dan a primit din partea omologului său Volodimir Zelenski invitația de a vizita Ucraina. Invitația vine la o zi de la victoria naționalist-conservatorului Karol Nawrocki în Polonia. Dar cum vor evolua relațiile româno-poloneze în actuala conjunctură politică? Karol Nawrocki a câștigat adoptând un ton aspru față de Ucraina, mai ales față de refugiații ucraineni. De asemenea, el a spus că se va opune aderării Ucrainei la NATO șI UE.Aceasta nu înseamnă că Varșovia va ieși cumva din coaliția de voință care sprijină militar Ucraina. Atlantist și pro-american, Nawrocki nu este în niciun caz pro-rus.Dar cu o Polonie atât de capricioasă, liderul de la Kiev a înțeles imediat importanța vecinului România.Cum rămâne însă cu relația româno-poloneză? Cât de mult va fi ea înveninată de campaniile electorale?Într-adevăr, partidul conservator Lege și Justiție PiS l-a susținut puternic pe candidatul extremist George Simion.  Acesta a fost primit cu onoruri de însuși președintele Andrej Duda. Și a petrecut mult timp în Polonia, la acțiunile electorale ale lui Nawrocki.Citeste siAlegeri poloneze, consecințe europene. Plus: ce urmează după lovitura Ucrainei?De partea sa, premierul liberal Donald Tusk și-a afirmat susținerea față de Nicușor Dan. După ce acesta din urmă a câștigat, a mers în Polonia pentrui a-l susține public pe candidatul liberal, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor poloneze, fostul premier Mateusz Morawiecki a răspândit un fake news uriaș despre România - cum că, după victoria lui Nicușor Dan, în țară ar urma să fie relocați sute de mii de imigranți ilegali.Dar dincolo de aceste asperități de campanie, interesele stategice commune și istoricul legăturilor româno-poloneze sunt prea puternice pentru a nu sta la baza unei relații pragmatice.À propos, grupul București 9, al statelor de pe flancul estic al NATO este o inițiativă româno-poloneză. Formatul a fost activat după agresiunea rusă din 2014 împotriva Ucrainei. Și a fost semnat de președintele liberal român Klaus Iohannis și omologul său conservator polonez, Andrej Duda.România și Polonia sunt legate de un parteneriat strategic, încheiat în 2009, de președinții Traian Băsescu și Lech Kaczinski. Adică, un președinte din familia popularilor europeni, PPE și unul din cea a conservatorilor.Cu alte cuvinte, diferențele ideologice nu au contat în fața intereselor strategice și a amenințării comune numite Rusia. Iar aceasta n-ar trebui să se schimbe.Citeste siPolonia: Victoria lui Karol Nawrocki nu este o catastrofă pentru EuropaExistă însă și un semn de întrebare.  În acest moment, în discursul rusesc, adversarul principal este Europa. Mai precis, Europa liberală. Europa lui Macron și a lui Merz. Europa căreia i s-a alăturat, viguros, România.Nu de Ucraina militară se teme Vladimir Putin. El se teme de Ucraina europeană, cu libertățile și oportunitățile ei. O astfel de Ucraină ar fi un exemplu ”prost” pentru lumea rusă, din perspectiva Kremlinului.Pe de altă parte, un alt adversar declarat al Europei se află la Casa Albă. Donald Trump consideră Europa un concurent economic și comercial. Și o vrea, la rândul său, cât mai slabă și mai dezarticulată.Și astfel, acționând sub inspirația lui Donald Trump, mentorul său de la Washington, președintele Nawrocki ar putea slăbi Europa, făcând jocul Rusiei.Pe de altă parte, în mod, poate, surprinzător, momentul poate fi oportun pentru România.  Aceasta rămâne țara central și est-europeană cel mai puternic angajată alături de statele-pivot ale Uniunii Europene, cum au arătat-o alegerile din 18 mai.Bucureștiul ar putea beneficia astfel de un sprijin solid din partea liderilor UE, interesați într-o Românie de succes.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Oči mednarodne skupnosti so uperjene v Carigrad, kjer naj bi se pred pol ure končal drugi krog nesporednih pogovorov med Ukrajino in Rusijo. Podrobnosti niso znane, je pa ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski sporočil, da se strani pripravljata na novo izmenjavo vojnih ujetnikov. Druge teme: - Poljska se bo z novim predsednikom, konservativcem Karolom Nawrockim, predvidoma oddaljevala od vladnih reform in Evrope. - Začetek sprejemanje vlog za dolgotrajno oskrbo na domu: izvajalci opozarjajo, da niso pripravljeni. - V Sloveniji proti potresu zavarovana le petina stavb. Delovna skupina med drugim predlaga obvezen prispevek.

Rusia și Ucraina vor relua începând de astăzi negocierile privind un armistițiu la Istanbul. Între timp, la o reuniune de miercuri la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul Germaniei. Dar care sunt șansele ca părțile să se apropie, măcar, de pace? Nu trebuie să ne facem prea mari speranțe.Este puțin probabil ca discuțiile să producă progrese semnificative către o pace durabilă în Ucraina.În primul rând, deoarece Kremlinul pune pe masă o serie de precondiții maximale pentru a discuta orice armistițiu.Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile deja cucerite militar de Rusia. Mai mult, Kievul ar urma să renunțe și la părți din provincii pe care acum le controlează, dar care sunt revendicate de Moscova.O altă pretenție vizează crearea unei vaste zone tampon, demilitarizate, bineînțeles, în interiorul Ucrainei. Kremlinul mai vrea ca Occidentul să înceteze sprijinul militar pentru țara invadată, iar Kievul să renunțe la noi încorporări de trupe.Mai mult: NATO ar trebui să dea garanții că nu va primi în organizație atât Ucraina, cât și Republica Moldova. O condiție pe care trimisul special al administrației Trump pentru dosarul ruso-ucrainean, Keith Kellog o consideră rezonabilă. Ceea ce complică și mai mult cadrul discuțiilor.Kremlinul trebuie judecat după fapte nu după declarațiiPotrivit comentatorului ziarului italian la Stampa, aceste acțiuni fac parte dintr-o tactică mai amplă de război hibrid menită să deruteze Occidentul, să submineze sprijinul pentru Ucraina, concentrându-se în același timp pe capturarea unei părți mai mari din teritoriul Ucrainei. Este esențial să judecăm Kremlinul după acțiunile sale, nu după declarații, notează ziarul.Iar faptele, pe teren, arată că, în timp ce propune discuții de pace, Kremlinul se pregătește pentru o nouă ofensivă în Ucraina pentru a-și consolida și mai mult câștigurile teritoriale.De partea sa, comentatorul ziarului Kyiv Post consideră că nu este deloc surprinzător faptul că poziția Rusiei înaintea discuțiilor de la Istanbul a fost semnalată de Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU.Acesta a insistat asupra încetării ajutorului militar către Ucraina și a opririi mobilizării Ucrainei ca precondiții pentru discuțiile de pace. De asemenea, el a reiterat că Kremlinul exclude inițiativele de menținere a păcii ale Occidentului. Iar Rusia își va intensifica acțiunile militare în Ucraina atât timp cât va fi necesar, conchide comentatorul de la Kiev.Rusia urmărește, de fapt, două direcții în jocul ei de la Istanbul. Prima: slăbirea pe cât posibil a Ucrainei.A doua: punerea Kievului în postura părții care, chipurile, nu acceptă pacea. Și astfel, îndreptarea presiunii Casei Albe către președintele Zelenski.În ultimele zile, președintele Trump și-a înăsprit tonul la adresa omologului său Vladimir Putin ca urmare noii ofensive aeriene rusești împotriva Ucrainei.Liderul de la Casa Albă a dat Kremlinului un termen de două săptămâni pentru a se ajunge la un armistițiu. Altfel, ar urma sancțiuni masive. Doar că este pentru a patra oară în ultimele luni când Donald Trump dă un asemenea termen fără să se fi întâmplat nimic.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ruske sille so nad Ukrajino izstrelile največje število brezpilotnih letalnikov in raket v eni noči, pri čemer je bilo ubitih najmanj 12 ljudi. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je pozval k dodatnemu pritisku na Rusijo za prekinitev ognja in se zavzel za nove sankcije proti Moskvi. Iz Rusije pa poročajo o napadih ukrajinskih brezpilotnih letalnikov, ne le na obmejnih območjih, pač pa tudi na območju prestolnice in severneje od nje. Strani sta sicer danes dokončali obsežno izmenjavo ujetnikov, poimenovano tisoč za tisoč, o kateri sta se dogovorili sredi maja v Carigradu, dogovor sta potrdila ameriški predsednik Donald Trump in ruski predsednik Vladimir Putin. Iz Evrope se vrstijo obsodbe ruskih napadov. Nemški zunanji minister Johann Wadephul jih je označil za dokaz, da si Putin ne želi miru. Pozval je k uvedbi dodatnih sankcij proti Moskvi. Potreben je močan mednarodni pritisk na Rusijo, da se vojna konča, pa je zapisala visoka zunanjepolitična predstavnica Evropske unije Kaja Kallas.

Rusija stopnjuje napade na Ukrajino, izstrelila je največje število brezpilotnih letalnikov in raket v eni noči. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je pozval k dodatnemu pritisku na Rusijo za prekinitev ognja in se zavzel za nove sankcije proti Moskvi. Strani sta sicer danes dokončali obsežno izmenjavo ujetnikov, poimenovano tisoč za tisoč. Slišali boste še: - Varšavo preplavili množici podpornikov predsedniških kandidatov - Hrvaški zakonodajalci zaostrili pogoje za zaposlovanje tujcev, ki pa jih tamkajšnji turizem nujno potrebuje - Primož Roglič v bitki za rožnato majico izgubil še minuto in pol, po etapi poiskal zdravniško oskrbo

La UE y Reino Unido han anunciado hoy nuevas sanciones contra Rusia días después de que fracasaran las conversaciones en Turquía en las que se esperó, sin éxito, que estuvieran presentes tanto Trump como Putin y negociaran con Volodimir Zelenski. Londres ha anunciado que suspende negociaciones comerciales con Israel y convoca a la embajadora del país hebreo.Además de Ucrania y Gaza les vamos a hablar de Venezuela, que acusa a Colombia de enviar al país mercenarios para atacar al gobierno y suspende los vuelos con el país vecino.También del Tribunal Supremo estadounidense precisamente en torno a los inmigrantes venezolanos que viven en EEUU. Pondremos asimismo el foco en Siria e Irán, y escucharemos un reportaje sobre los excesos de la petrolera Chevron en Ecuador.Escuchar audio

Papež Leon XIV. je pred zbrano množico na Trgu svetega Petra prejel papeške insignije in uradno začel pontifikat. Novi vodja katoličanov se je v nagovoru zavzel za enotno cerkev, ki bi delovala za svetovni mir. Pudaril je, da je še vedno preveč razdora in ran, ki jih povzročajo sovraštvo, nasilje, predsodki in strah pred drugačnostjo. V Vatikanu se je zbralo več sto tisoč vernikov ter številni tuji voditelji. Med njimi je tudi ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, ki ga je papež sprejel na avdienci. Ostali poudarki oddaje: Ukrajina Rusiji očita najobsežnejši napad z droni od začetka vojne; v Gazi danes ubitih že več kot 100 Palestincev. V Romuniji in na Poljskem volijo predsednika. Na Hrvaškem potekajo lokalne volitve, ki bi sodeč po anketah ponekod lahko prinesle spremembe. 15 slovenskih podjetij bo na Kitajskem, ki ima vse večje težnje po vlaganju v Uniji, skušalo našo državo predstaviti kot privlačno investicijsko destinacijo

Ukrayna Devlet Başkanı Volodimir Zelenski, Cumhurbaşkanı Recep Tayyip Erdoğan ile görüşmek üzere Ankara'ya geldi. Ukraynalı lider, Kremlin'den üst düzey katılımın bulunmadığı İstanbul zirvesi nedeniyle Putin'in tavrını eleştirirken, Trump ise Putin'in kendisinden beklemesi hâlinde görüşmelere katılabileceğini söyledi. Bu bölüm QNB Türkiye hakkında reklam içermektedir. QNB Türkiye, çocuklar ve gençlere yönelik sosyal sorumluluk yaklaşımının önemli bir parçası olan “Minik Eller Kod Yazıyor” projesi kapsamında Scratch Cup yarışmasını hayata geçiriyor. Ayrıntılı bilgiye buradan ulaşabilirsiniz. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Prvi neposredni pogovori med Ukrajino in Rusijo po več kot treh letih vojne so se končali po manj kot dveh urah. Predstavniki Kijeva so moskovskim očitali nerealistične zahteve. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je tik pred tem na vrhu Evropske politične skupnosti v Tirani pozval k novim ukrepom proti Rusiji, če pogajanja ne bodo uspešna. Nov sveženj sankcij je že ob prihodu v albansko prestolnico napovedala predsednica Evropske komisije Ursula von der Leyen. Drugi poudarki: - Pripravljenost novega nemškega vodje diplomacije na zvišanje obrambnih izdatkov na pet odstotkov razburila koalicijske socialdemokrate. - Domnevna trgovina z belim blagom med kobariškim in portoroškim gostincem ter trpinčenje filipinskih delavcev v predkazenskem postopku. - Vladna stanovanjska zakona med drugim predvidevata denar za javna stanovanja in ukrepe za sprostitev trga najemnih.

Težko pričakovani neposredni pogovori med Ukrajino in Rusijo v Carigradu so se pravkar začeli, vendar pa ne gre za srečanje na najvišji ravni. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski se je namesto srečanja v Turčiji udeležil vrha Evropske politične skupnosti v Tirani, na katerem je predsednica Evropske komisije Ursula von der Leyen napovedala nove sankcije proti Rusiji. Druge teme: - Kobariški gostinec osumljen izkoriščanja in preprodaje tuje delovne sile - Vlada: Za stanovanja odslej 100 milijonov evrov na leto - Na Ptuju začetek tridnevnega Festivala dobrote slovenskih kmetij.

V Carigradu naj bi se danes začeli mirovni pogovori med Rusijo in Ukrajino, prvo neposredno mirovno srečanje delegacij obeh držav po treh letih. Obe delegaciji sta v Turčiji, a se pogovori še niso začeli. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski se je najprej v Ankari sešel s turškim kolegom Redžepom Tajipom Erdoganom, Vladimir Putin pa je v Carigrad poslal uradnike na nižjih položajih, povečini svetovalce in namestnike ministrov. V oddaji tudi: - Generalni sekretar Nata Rutte je na srečanju zunanjih ministrov zaveznic v Antalji pozdravil napoved Slovenije o zvišanju obrambnih izdatkov na 2 odstotka BDP še letos - K prvemu padcu slovenske gospodarske rasti po več kot štirih letih sta najbolj prispevala zmanjšanje naložb in menjava s tujino - Rešitve za težave turških delavcev, ki so obtičali v Orehku, iščejo predstavniki več pristojnih služb

România nu are nevoie de un preşedinte mincinos iar George Simion i-a minţit pe români, cand a spus ca in iunie fondurile europene pentru tara noastra vor fi suspendate. Este reactia ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, care spune că a fost acum două zile la Ecofin şi acolo i s-a confirmat că România va primi a treia tranşă de plată din PNRR, 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie. Comisia Europeană a transmis ca nu s-a luat o decizie oficială de suspendare a fondurilor europene pentru România.   Perchezițiile la jurnaliștii care documentează subiecte de interes public reprezintă o limitare abuzivă a libertății presei, atrag atenția mai multe ONG-uri și redacțiiReacția vine după ce fotoreporterul Andrei Pungovschi a relatat că a fost percheziționat de trei polițisti care anchetează cazul comemorării legionarului Corneliu Zelea Codreanu, din 30 noiembrie 2024, de la Tâncăbești - comemorare care are loc anual.Volodimir Zelenski a sosit la Ankara, unde se întâlneste cu omologul său turc Recep Tayyip ErdoganCei doi şefi de stat se întâlnesc în marja unor negocieri directe foarte aşteptate între Rusia şi Ucraina la Istanbul. Vladimir Putin nu participa la intalnire si, potrivit liderului de la Kiev, delegatia Moscovei este redusa, cu reprezentanti din esalonul doi. 

Ukrajinsko-ruska pogajanja v Carigradu se, kot kaže, kljub napovedim še niso začela. Udeležiti se jih ne namerava nobeden od predsednikov, ne ruski Vladimir Putin ne ukrajinski Volodimir Zelenski, ta naj bi Turčijo že zapustil. Ukrajinsko delegacijo vodi obrambni minister Rustem Umerov, rusko pa predsednikov svetovalec Vladimir Medinski. Z njim naj bi se še danes srečal turški zunanji minister Hakan Fidan.

Negocieri de pace ruso-ucrainene sînt așteptate azi, 15 mai, la Istanbul. Discuțiile au fost propuse de președintele rus Vladimir Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că merge personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin dar că nu se va întîlni cu alți oficiali ruși. Putin nu a venit în Turcia, a trimis o delegație de oficiali condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinsky. Zelenski a ajuns la Ankara şi s-a întîlnit cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. În același timp, miniștrii de externe ai țărilor NATO sînt și ei în Turcia, pentru discuții informale privind cheltuielile pentru apărare, în contextul în care Statele Unite cer ca țările alianţei să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. Despre evenimentele care au loc zilele acestea în Turcia am vorbit cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.Claudiu Degeratu: „Ucraina nu face altceva decît să susţină abordarea americană, care împarte în două capitole acest proces de negociere: încetarea pentru 30 de zile a conflictului, fără nici un fel de alte precondiţii şi după aceea, a doua etapă de negociere a acordului de pace. În timp ce ruşii pun condiţii: nu încetează focul 30 de zile pînă nu stabilim care sînt condiţiile de pace pe care le vrem pentru etapa a doua. Rusia aplică o tehnică de precondiţii, în timp ce Statele Unite aplică o tehnică de feliere, de fragmentare, o tehnică a salamului, cum se spune în negocieri, întîi să gestionăm prima felie, după aceea mai tăiem o felie, fără să condiţionăm dacă vom consuma tot salamul sau nu. Sînt două abordări diferite.”Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat de mai multe ori că Turcia nu va recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Ce rol poate juca președintele turc în discuțiile de pace?Claudiu Degeratu: „Este un factor de echilibru pentru că [Turcia] este cea mai importantă ţară NATO din regiune care asigură inclusiv poliţia aeriană în zona Mării Negre, dacă se observă o anumită activitate. Şi, bineînţeles, partea de mediere diplomatică. A reuşit, a făcut-o inclusiv pe urgenţele de natură umanitară legate de exportul de cereale. S-a implicat şi a găsit o formulă, la început trilaterală, cu Ucraina şi Federaţia Rusă, după aceea a fost o formulă internaţională umanitară, asigurată împreună cu Naţiunile Unite pentru a deschide fluxul de cereale pentru zonele cu probleme umanitare de pe glob, deci accesul la grîne din Federaţia Rusă şi din Ucraina pentru anumite zone speciale, nu pentru comerţ liber. (...) Interesul pentru Crimeea este clar legat de această problemă identitară şi de apartenenţă a comunităţii tătare din Crimeea, care a avut de suferit în permanenţă în cadrul Uniunii Sovietice şi după aceea şi în Federaţia Rusă. Ultimele acţiuni violente împotriva comunităţii şi liderilor comunităţii tătare din Crimeea s-au desfăşurat în 2014, odată cu anexarea Crimeei de Federaţia Rusă, cînd au fost eliminaţi fizic o parte din liderii tătari şi o parte a trebuit să se refugieze din această zonă. Deci este un caz special Crimeea, aceasta este o linie roşie turcească.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

După cum se știe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat  că este gata să participe la convorbiri de pace cu omologul său Vladimir Putin, joi, la Istanbul. Propunerea lui Zelenski vine ca răspuns la declarația lui Putin cum că Federația Rusă este pregătită pentru negocieri directe cu Ucraina. Experți ucraineni în relații internaționale vorbesc despre perspectivele acestor discuții. Cu puțin timp înainte de preconizatele discuții de pace, colegii noștri de la RFI Ucraina au cerut detalii unor experți de la Kiev. Așadar, la ce ne putem aștepta de la negocierile prezăzute să înceapă joi?Politologul Igor Chalenko spune că „singurul subiect al negocierilor ruso-ucrainene propuse în Turcia poate fi exclusiv introducerea unui armistițiu de 30 de zile. Dar în niciun caz reluarea negocierilor «Istanbul-2022» sau «realități teritoriale»”.Este aici de remarcat o nuanță.Moscova insistă asupra revenirii la „negocierile de la Istanbul”, pe care, potrivit Federației Ruse, Ucraina le-a „zădărnicit” în 2022.Propaganda rusă folosește adesea în acest context termenul „Acorduri de la Istanbul”, dar, de fapt, părțile nu au ajuns niciodată la vreun acord. Și aceasta, în special, din cauza cerințelor ultimative ale Moscovei.Potrivit lui Chalenko, înainte de o posibilă nouă rundă de negocieri, țările occidentale trebuie neapărat să impună sancțiuni suplimentare Federației Ruse. La urma urmei, Moscova este cea care a respins un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și analiștilor militari, în ciuda armistițiilor pe termen scurt „din mai” și „de Paște”, Federația Rusă nu și-a încetat tentativele de asalt și atacurile aeriene.Astfel, în dimineața zilei de 12 mai, Rusia a atacat regiunea Odesa, distrugând clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Un tren de marfă civil din regiunea Donețk a fost, de asemenea, lovit.Analistul militar Oleksandr Kovalenko este de părere că indiferent dacă Putin va participa sau nu la negocierile din 15 mai, aceasta va fi ”o altă etapă de imitare a procesului de negocieri”.Politologul Petro Oleșciuk spune, de asemenea, că sfârșitul războiului nu este benefic pentru ruși. În opinia sa, acest lucru va priva Moscova de ultimele pârghii de influență asupra Ucrainei, lucru pe care Federația Rusă nu și-l dorește.El explică faptul că în spatele unor concepte precum ”denazificare” sau ”demilitarizare”  se ascunde dorința de a dezmembra statul ucrainean și de a distruge națiunea ucraineană.Politologul Volodimir Fesenko consideră că propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire la Istanbul are un sens pur tactic. Anume, să-l pună pe Putin în fața unei situații dificile:”Zelenski ridică brusc miza negocierilor. Dacă Putin refuză, înseamnă că nu dorește negocieri, înseamnă că ar putea apărea responsabil în ochii lui Trump. Deși modul în care Trump percepe toate acestea este încă o mare întrebare”.Politologul amintește că președintele SUA a declarat că întâlnirea va clarifica dacă este posibil un acord între Ucraina și Rusia. Iar dacă nu, UE și Statele Unite „pot acționa în consecință”.Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, obiectivele Rusiei, în ciuda declarațiilor de pregătire pentru negocieri, nu s-au schimbat.Kremlinul continuă să atace pozițiile avansate ale Ucrainei și să creze condițiile pentru o agresiune împotriva Ucrainei și a NATO în următorii ani, se arată în raportul institutului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vladimir Putin propune negocieri directe cu Kievul la Istanbul, joi, 15 mai. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan e de acord ca Turcia să găzduiască negocierile de pace. Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni pentru Rusia dacă Moscova nu acceptă o încetare a focului de 30 de zile. Vladimir Putin a făcut propunerea de negocieri directe în noaptea de sîmbătă spre duminică. De ce a ales acest moment pentru un asemenea anunț neașteptat? De fapt ce propune preşedintele Federaţiei Ruse cînd vorbește despre reluarea negocierilor de pace din punctul unde au fost abandonate în 2022, la Istanbul? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Angela Grămadă: „Discursul lui Putin s-a schimbat de-a lungul timpului. (...) Nu ştim dacă el acum are intenţii clare de a ajunge la un acord pentru încetarea focului. Foarte mulţi experţi din Ucraina, experţi militari în mod special, susţin că Putin nu are un interes deosebit de a opri operaţiunile militare, ci mai degrabă pur şi simplu de a întinde anumite discuţii pe un termen nelimitat, pentru că în vară există presupunerea că ar dori să extindă atacul asupra Ucrainei, în anumite linii de interacţiune dintre militarii ruşi şi ucraineni. Aşteaptă un  moment oportun şi condiţii meteorologice favorabile. Militarii ucraineni sînt în mare alertă acum. Pe de altă parte Federaţia Rusă are nevoie să-şi menţină prezenţa în discursul opiniei publice internaţionale, să atragă atenţia asupra sa, să se prezinte în calitate de parte care este co-interesată de a purta aceste negocieri dar şi să delegitimeze leadershipul ucrainean, mai ales că această conducere de la Kiev a prelungit pentru încă 90 de zile legea marţială şi nu poate să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare.”Donald Trump i-a cerut Ucrainei să accepte imediat propunerea de negociere la Istanbul a lui Vladimir Putin. Volodimir Zelenski a răspuns că se va duce personal la Istanbul să-l aștepte pe Vladimir Putin.Angela Grămadă: „Faptul că Zelenski a ripostat şi a spus că va fi în persoană la Istanbul şi că-l aşteaptă în mod deosebit pe Vladimir Putin – a şi subliniat acest lucru – şi că este gata pentru orice format de negociere şi orice platformă este un semnal clar dat de Zelenski nu exclusiv lui Vladimir Putin dar şi principalilor parteneri care susţin în continuare Ucraina şi în mod special către Casa Albă, ca să demonstreze că problema nu este la Kiev, problema de facto este la Moscova, pentru că Moscova este cea care încearcă să întindă în timp aceste discuţii, ca să aibă cît mai mult spaţiu pentru a obţine localităţi din Ucraina.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Más de 40 personas han resultado heridas en el último ataque que Rusia ha lanzado contra la ciudad de Járkov, la segunda más grande de Ucrania. Se trataba de una zona en la que no había objetivos militares, como ha informado el presidente ucraniano Volodimir Zelenski. Desde el inicio de las conversaciones de alto el fuego, las bajas civiles de Ucrania han aumentado significativamente, alcanzando las 850. Y en Alemania, una persona ha muerto y siete han resultado heridas tras un atropello múltiple en la ciudad de Stuttgart. Dos de los heridos se encuentran en estos momentos en estado grave. El ...

Presa internațională comentează afirmațiile secretarului de stat Marco Rubio potrivit cărora urmează o săptămână decisivă pentru negocierile de pace în Ucraina. Jurnaliștii vorbesc și despre armistițiul de scurtă durată anunțat de Vladimir Putin, în jurul zilei de 9 mai.  Le Figaro vorbește despre ”abordarea caldă” și ”abordarea rece” a liderului american.”Pentru a impune o pace promisă inițial în termen de 24 de ore, Donald Trump are abordări calde - în mod normal rezervate lui Putin - și reci - de obicei îndreptate împotriva lui Zelenski.El l-a mustrat pe președintele ucrainean când acesta a refuzat planul de capitulare pregătit de administrația americană, în colaborare directă cu Kremlinul. Dar acum este supărat și pe Vladimir Putin când acesta își continuă bombardamentele mortale asupra unor ținte populate de civili”.Potrivit Newsweek, ”Trump a acordat procesului câteva săptămâni înainte ca răbdarea sa să expire. Așa că există presiune asupra Ucrainei și Rusiei pentru a se reuni la masa negocierilor și a demonstra că există o cale clară către pace și a menține implicarea SUA.Dar problemele cheie rămân: disputele privind concesiile teritoriale și viitorul securității Ucrainei”.La Stampa nu vede o apropiere a păcii.„Este greu de imaginat că Zelenski a reușit să submineze apropierea dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin. (... )Da, este adevărat că, după întâlnirea din Bazilica Sfântul Petru, Trump a avut cuvinte mai dure decât de obicei la adresa lui Putin. El s-a considerat batjocorit de șeful Kremlinului și a sugerat noi sancțiuni împotriva Moscovei.Dar știm că este mult prea ușor pentru Putin să netezească lucrurile cu Trump în timp ce războiul continuă. Pe scurt, este dificil să nutrești speranța unui miracol în care Trump să susțină o pace justă în Ucraina.””Pentru Statele Unite, continuarea conflictului este acum responsabilitatea Ucrainei, nu a Moscovei”, observă Le Monde. ”Donald Trump încearcă astfel să-i impună un acord lui Volodimir Zelenski, menajându-l în același timp pe Vladimir Putin, pentru care nu și-a ascuns niciodată admirația”.The Conversation notează la rândul său:”Având în vedere lipsa evidentă a angajamentului Rusiei față de un acord, situația nu se îmbunătățește pentru președintele american Donald Trump. Se pare că nu se poate decide pe cine va da vina în cele din urmă dacă eforturile sale eșuează”Presa comentează și anunțul președintelui rus Vladimir privind un un armistițiu temporar în Ucraina pentru zilele care marchează cea de-a 80-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste.Potrivit Firstpost, ”anunțul a venit într-un moment în care președintele american Donald Trump este frustrat de eșecul său de a pune capăt războiului. El promisese că va pune capăt războiului în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului, dar războiul este nici pe departe aproape de sfârșit, în ajunul împlinirii a 100 de zile de mandat prezidențial”.Iar The Moscow Times amintește că ”Putin a ordonat ultima dată un armistițiu în weekendul de Paște, ceea ce a părut inițial să ia prin surprindere Ucraina, deși președintele Zelenski a declarat ulterior că susține ideea, deoarece ar putea deschide calea pentru un armistițiu mai amplu.De atunci, părțile beligerante nu au reușit să ajungă la un armistițiu necondiționat de 30 de zile, propus inițial de Statele Unite luna trecută”.

Imaginea întâlnirii dintre președinții Trump și Zelenski, chiar în catedrala San Pietro din Roma, după funeraliile Papei Francisc, au făcut instantaneu înconjurul lumii. Să fie un punct de cotitură către pacea în Ucraina? – se întreabă comentatorii. „Ultimul act diplomatic al Papei Francisc„, titrează Politico.Publicația îl citează pe ultimul ambasador al Statelor Unite pe lângă Sfântul Scaun. Acesta și-a exprimat convingerea că ”Papa Francisc ar fi fost plin de speranță și ar fi dorit ca rezultatul acelei întâlniri  să fie unul bun pentru Ucraina și pentru lume”.Kyiv Independent vede o „întâlnire importantă”, deoarece problema a fost întotdeauna lipsa „contactului direct” dintre Zelenski și Trump.”Trump și Zelenski nu s-au mai întâlnit personal de la confruntarea din februarie, desfășurată în Biroul Oval, unde Trump și vicepreședintele JD Vance l-au criticat pe Zelenski pentru ceea ce au numit o lipsă de recunoștință față de sprijinul SUA”.Le Monde notează că această discuție a avut loc într-un context de efervescență diplomatică în jurul războiului din Ucraina, pe care Donald Trump dorește să-l încheie cât mai repede posibil, punându-l pe omologul său, Volodimir Zelenski, sub o puternică presiune și în timp ce, pe front, Rusia își consolidează ascensiunea.Iar The New York Times apreciază că întâlnirea a crescut speranțele ucrainenilor.Aceasta, după ce ”Trump a încercat să forțeze Ucraina să adopte un plan de pace dezechilibrat. Dar speranța a apărut pentru prima dată în urma unui atac masiv cu rachete rusești asupra capitalei Ucrainei, joi dimineață, soldat cu 12 morți și aproape 90 de răniți. „Vladimir, STOP!”, a postat Trump pe Truth Social, într-o rară mustrare la adresa lui Putin.Și apoi, speranța a crescut sâmbătă, când Zelenski a reușit să discute aproximativ 15 minute cu Donald Trump la Roma.”Nu știm ce au spus cei doi președinți în scurta lor întâlnire” – comentează Sky News – ”dar liderul ucrainean va rămâne cu ideea pe care președintele Trump a expus-o săptămâna aceasta, spunând că America va sancționa Rusia în lipsa unui acord de pace.Aliații Ucrainei urmăresc cu atenție dacă Donald Trump va exercita măcar vreo presiune asupra lui Vladimir Putin, darămite să-l pedepsească pentru recentele atacuri sângeroase asupra Ucrainei.Sau dacă nu cumva pur și simplu va părăsi masa dacă propunerile sale eșuează, dând vina pe intransigența Ucrainei, înainte de a trece la o apropiere față de Moscova.În postările sale, după întâlnire, președintele SUA a fost critic la adresa lui Vladimir Putin.Dar planul de pace al lui Donald Trump pare din ce în ce mai predispus la eșec.Unii cred că a fost conceput tocmai ca să eșueze după ce SUA au cerut Ucrainei să cedeze suveranitatea Crimeii către Rusia, lucru pe care Zelenski nu îl poate face din punct de vedere politic și constituțional”.Potrivit analizei ziarului Le Figaro, ”Vladimir Putin consideră că a câștigat un atu și de data aceasta: chiar în ziua întâlnirii dintre Trump și Zelenski de la Roma, Moscova a anunțat că a recucerit tot teritoriul său din regiunea Kursk, unde ucrainenii lansaseră o ofensivă în august 2024”.

Eșec la convorbirile de pace de la Londra: întâlnirea programată miercuri între cei mai importanți diplomați americani, britanici, francezi și ucraineni a fost anulată în ultimul moment.  Ucraina a refuzat să accepte condițiile Statelor Unite, iar secretarul de stat Marco Rubio nu a mai venit în capitala britanică. Presa internațională analizează situația. ”Speranțele unor progrese în negocierile de la Londra s-au năruit după ce reprezentantul SUA, Marco Rubio, s-a retras”, titrează Evening Standard.”Întrucât Donald Trump părea dispus să-i facă concesii semnificative lui Putin pentru a opri conflictul, un oficial european a spus că Rubio și-a exprimat îngrijorarea că Ucraina ar putea reveni la pozițiile sale dure de dinainte, făcând imposibil orice progres”.Potrivit The New York Times, ”vicepreședintele JD Vance a cerut miercuri ca Rusia și Ucraina să fie de acord cu o propunere de pace americană care să „înghețe liniile teritoriale” în războiul de trei ani, să determine Kievul să accepte anexarea Crimeei de către Rusia și să blocheze Ucraina din a deveni parte a NATO.Vicepreședintele Vance avertizase de altfel că Statele Unite se vor „depărta” de procesul de pace dacă cele două părți ar refuza să accepte termenii americani”.”Zelenski a zădărnicit o ambuscadă americană la Londra”, comentează The Independent.”Marco Rubio și-a anulat vizita la Londra pentru discuții de încetare a focului, după ce a reieșit că Zelenski nu va veni. Zelenski nu poate negocia cedarea teritoriului ucrainean, chiar la presiunea SUA. Constituția Ucrainei o interzice. Apartenența la NATO este de asemenea un obiectiv consacrat în același document”.Citeste siNegocierile de pace de la Londra, amânate. JD Vance: Ucraina şi Rusia vor trebui să facă concesii teritorialePe măsură ce discuțiile de la Londra eșuează, Kremlinul susține că „doar SUA rămân angajate”, constată The Kyiv Post.”Kremlinul a răspuns triumfător la vestea că discuțiile de pace cu Ucraina de la Londra s-au prăbușit, spunând că discuțiile cu SUA continuă - dar nu și cu Kievul sau Europa”.Pentru Huffington Post, ”schimbarea bruscă a planurilor de la Londra a venit pe fondul speculațiilor tot mai mari conform cărora SUA vor presa Ucraina să cedeze teritorii Rusiei, ca parte a unui potențial acord de pace - o posibilitate pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus-o din nou în cursul zilei de marți.În timpul discuțiilor de săptămâna trecută la Paris, oficialii americani au prezentat o propunere care includea permisiunea acordată Rusiei de a păstra controlul asupra teritoriului ucrainean ocupat, potrivit unui oficial european familiarizat cu chestiunea”.Le Monde amintește că ”în ultimele săptămâni, europenii și-au exprimat disponibilitatea de a mobiliza contingente de menținere a păcii, dar au solicitat participarea americanilor, la fel ca și autoritățile ucrainene. Administrația Trump, însă, a spus în repetate rânduri că nu va trimite trupe.Garanțiile de securitate sunt totuși considerate esențiale în ochii Kievului, pentru care războiul dus de Kremlin nu urmărește doar controlul unei părți a teritoriului său, ci și transformarea Ucrainei într-un stat vasal al Moscovei”.

Državni zbor bo predvidoma 14 ur razpravljal o interpelaciji proti vladi. SDS jo je vložila, potem ko se premier Robert Golob ni želel opravičiti za izjave, da je druga Janševa vlada kriva za slabši položaj upokojencev. Drugi poudarki oddaje: - Verniki se bodo od danes lahko poslovili od umrlega papeža Frančiška v vatikanski baziliki svetega Petra. - Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski izrazil pripravljenost na neposredna pogajanja z Rusijo. - Knjiga je največja možnost za vnovičen zagon človečnosti, je ob svetovnem dnevu knjige poudaril predsednik PEN-a Marij Čuk.

O zi dupa ce Franta si Marea Britanie au anuntat desfasurarea unei forte de reasigurare in Ucraina, Volodimir Zelenski avertizeaza că Rusia ”se pregăteşte de o ofensivă de primăvară”. Moscova este acuzată de Kiev că trage de timp refuzand un armistiţiu, cu scopul de a-şi consolida avantajul militar pe teren. Vladimir Putin a evocat ideea unei ”administraţii tranzitorii” în Ucraina – sub egida ONU - care să organizeze alegeri prezidenţiale, înaintea oricăreor negocieri ale unui acord de pace. Administratia ucraineana a criticat acest anunt.  Societatea civilă cere AEP publicarea săptămânală a informaţiilor financiare ale candidaţilorIn contexul apropierii alegerilor prezidentiale, Expert Forum cere Autoritatii Electorale Permanente publicarea săptămânală a informaţiilor financiare ale candidaţilor. ONG-ul aminteste ca lipsa de transparenţă a fost un factor decisiv în eşecul precedentului scrutin electoral, din noiembrie anul trecut.  Lipsa datelor a redus posibilitatea de a observa că unul dintre candidaţi, Călin Georgescu, nu declarase niciun venit sau cheltuială.Israelul efectuează atacuri în sudul Beirutului, pentru prima oară de la armistiţiul de la 27 noiembrie, incheiat cu miscarea HezbollahPreşedintele libanez Joseph Aoun se află astazi în Franţa, pentru a discuta cu Emmanuel Macron, in conditiile in care Parisul îşi exprimă susţinerea faţă de Liban şi îndeamnă guvernul israelian la reţinere.

Breșa de Securitate de la Casa Albă a pus administrația Trump într-o poziție jenantă. Dar dialogul, devenit public, prin neglijența organizatorilor, arată cât de mare este aversiunea vicepreședintelui JD Vance față de Europa. Atât comentatorii cât și diplomații europeni citați înțeleg că orice nuanță a dispărut. ”Dialogul prin mesaje text despre atacurile americane asupra rebelilor Houthi este cel mai recent exemplu conform căruia vicepreședintele Vance este principalul adversar al Europei din echipa Trump – atât în ​​public, cât și în culise”, observă publicația Axios.Ziarul francez Liberation comentează la rândul său:Cuibărită într-o conversație despre loviturile din Yemen, declarația sa – „Urăsc să fiu nevoit să eliberez Europa din nou” – confirmă una dintre principalele obsesii ale vicepreședintelui american, care de la sfârșitul lunii ianuarie a făcut numeroase declarații ostile față de Uniunea Europeană.O convingere atât de adânc înrădăcinată în interiorul său, încât îi permite să-și exprime dezacordul față de strategia susținută de Donald Trump împotriva rebelilor Houthi”. El Mundo consideră că, în ce-l privește pe JD Vance,  ”ostilitatea sa deschisă față de UE se aliniază perfect strategiei sale de consolidare a partidelor de extremă dreapta care destabilizază politica internă a UE 27.” Euronews amintește că  ”vicepreședintele SUA i-a surprins mai întâi pe liderii europeni la Conferința de Securitate de la München, la mijlocul lunii februarie, unde a susținut că Europa ar trebui să se sperie de „dușmanul din interior” și a lansat o critică puternică la adresa reglementărilor la adresa presei de pe continent.De asemenea, Trump i-a enervat pe aliații europeni susținând că SUA ar trebui să preia Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, membru al UE, și părând să adopte retorica Kremlinului cu privire la războiul Rusiei în Ucraina într-o discuție mult mediatizată cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval”. Politico relatează despre ceea ce diplomații europeni au înțeles din dialogul purtat în reuniunea de Securitate.Orice speranță că Vance și colegii săi făceau un spectacol public de agresiune față de Europa, în timp ce puteau fi mai simpatici în privat, a dispărut.„Este îngrijorător să văd felul în care vorbesc despre Europa când cred că nimeni nu-i ascultă”, a spus un diplomat al UE, căruia i-a fost acordat anonimatul, ca și altora pentru a oferi o viziune sinceră. „Dar, în același timp, acest lucru nu este surprinzător... Doar că acum le vedem raționamentul în toată goliciunea lui nediplomatică”.Un alt oficial al UE a spus că Vance „se întâmplă să fie ideologul de data aceasta, dar este obligat să facă greșeli și, în cele din urmă, va trebui să lase mingea”. După aceea, la un moment dat, SUA vor reveni la un partener de încredere, a spus oficialul.Un al doilea diplomat al UE admite că, așa cum istoria a sugerat, America va reveni într-o zi la rolul său de aliat solid al Europei. „Deocamdată și în ciuda cuvintelor diplomatice uneori frumoase, încrederea este ruptă”, a spus diplomatul. "Nu există alianță fără încredere. Așa că cred că Europa trebuie să facă mult mai mult pentru că nu are altă opțiune."

Jair Bolsonaro, el expresidente de Brasil, tendrá que ir a juicio por su presunto rol en el intento de golpe de estado de 2023, poco después de que se confirmara la victoria en las presidenciales del presidente Lula. El Tribunal Supremo brasileño ha votado por unanimidad en favor de que el exmandatario y varios colaboradores vayan a juicio, un proceso que podría arrancar antes de final de año y que podría derivar en cárcel para Bolsonaro.Después de que la administración Trump negara que se compartiera información clasificada en el chat de altos cargos en el que se incluyó a un periodista por error hoy se han conocido más detalles. Nos los va a contar nuestra corresponsal en Washingotn.Además seguimos muy pendientes de la situación en Ucrania. Hoy el presidente Volodimir Zelenski está en Francia preparando una nueva cumbre con líderes europeos. Hablaremos de ello. También de cómo van a afectar los recortes en subsidios del gobierno laborista británico y como hoy es el Día Mundial del Clima vamos a tener una entrevista sobre la Segunda Conferencia Mundial sobre Contaminación Atmosférica y Salud que se está celebrando en Colombia. Escuchar audio

Una hora ha durado la llamada de esta tarde entre Donald Trump y Volodimir Zelenski. A tenor de lo dicho por el presidente estadounidense, esta vez la charla ha sido menos tensa que cuando Zelenski visitó la Casa Blanca y protagonizó una intensa bronca con Trump y su vicepresidente JD Vance.La falta de una oposición dura a Donald Trump ante sus decisiones, más agresivas que nunca, hace que muchos estadounidenses se pregunten dónde está el Partido Demócrata. Vamos a analizarlo en una entrevista. La Comisión Europea y su presidenta, Ursula Von der Leyen, han presentado hoy el denominado Libro Blanco para la Defensa Europea, vamos a saber qué incluye. Además estaremos en Turquía donde se han producido manifestaciones contra la detención del alcalde de Estambul y en Argentina donde está prevista una nueva protesta contra los recortes de Javier Milei.Escuchar audio

Cum va răspunde Kremlinul propunerii de armistițiu înaintate de Statele Unite și acceptate de Ucraina? Presa internațională analizează situația, după ce Vladimir Putin a spus că inițiativa trebuie analizată mai mult timp. Pentru unii comentatori, Rusia se află acum într-o situație mai favorabilă. După cum comentează The Wall Street Journal, Kremlinul îl pune pe chiriașul Casei Albe, „care s-a autoproclamat un as al negocierilor”, într-un „impas al propriei creații”.După ce a insistat că Vladimir Putin dorește pacea și a făcut presiuni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să susțină armistițiul de 30 de zile, Trump se află acum în situația de a „trebui să decidă dacă va impune noi sancțiuni Moscovei, așa cum s-a angajat”.Dar „pedepsirea Moscovei ar putea adăuga un alt obstacol în calea deja anevoioasă către un acord de încetare a focului” și ar putea pune în pericol „obiectivul mai larg al Casei Albe de a îmbunătăți relațiile cu Rusia”.Le Figaro vorbește despre jocul de poker diplomatic dintre Trump și Putin:”Președintele american, convins că omologul său rus este dispus să facă pace, se trezește acum în fața unei dileme. Unii parlamentari republicani îl încurajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei pentru a exercita asupra acesteia o presiune comparabilă cu cea pe care a folosit-o împotriva Ucrainei după întâlnirea dezastruoasă cu Volodimir Zelenski”.Deutsche Welle citează experții aliniați Kremlinului, care cred că condițiile lui Putin ar putea fi acceptabile pentru Trump. „S-ar putea ca SUA să fie de acord cu cererea de embargo asupra armelor, înaintată de Moscova, pentru că Trump nu vrea să mai cheltuiască bani americani pe Ucraina”, a scris politologul de la Moscova Serghei Markov pe canalul său Telegram.El a continuat speculând că mobilizarea continuă în Ucraina este atât de nepopulară încât oprirea acesteia ar putea întări de fapt guvernul ucrainean.”Dar SUA furnizează din nou arme Ucrainei, după o scurtă pauză. Și mobilizarea este încă singura modalitate prin care Ucraina își poate menține apărarea. Prin urmare, pare puțin probabil ca Ucraina să fie de acord cu acești termeni”, consideră  publicația germană.The Conversation consideră la rândul său că Rusia se află acum într-o poziție mai favorabilă:”Dacă Putin ar respinge propunerea actuală, el nu ar risca doar resetarea mai amplă a relațiilor dintre SUA și Rusia, dar ar putea pierde și avantajul actual pe câmpul de luptă. Acest lucru se datorează faptului că o creștere a capacităților militare ucrainene ar schimba probabil echilibrul de putere, cel puțin în unele părți ale frontului.Scenariul cel mai probabil este o abordare rusă în două direcții. Este posibil ca Kremlinul să se angajeze cu privire la propunerea americană de încetare a focului, care a fost acum acceptată de Ucraina, în timp ce va face eforturi intense pentru noi câștiguri teritoriale înainte de încheierea discuțiilor cu SUA.Configurația particulară a negocierilor joacă și aici în mâinile Kremlinului. În lipsa unor discuții directe între Kiev și Moscova, Washingtonul trebuie să balanseze între cele două părți, încercând să reducă decalajele printr-un amestec de diplomație și presiune. Acest lucru a funcționat destul de bine cu Ucraina până acum dar este mult mai puțin sigur că această abordare va da roade similare cu Rusia”.Marea întrebare privind Ucraina: este Trump gata să-l împingă pe Putin în pace?, se întreabă The Guardian.Întrebarea decisivă va fi dacă Trump este sau nu pregătit să împingă cu adevărat Moscova atunci când amploarea „nuanțelor” lui Putin devine clară. Putin și-a prezentat poziția negociatorului lui Trump, Steve Witkoff, în discuții cu ușile închise, joi, la Moscova. Într-o tactică veche, el a subliniat dinamica de putere a întâlnirii, ținându-l pe Witkoff să aștepte timp de opt ore înainte de a-l primi pentru discuții. Într-o postare de ieri pe social media, Trump a insistat că „nu a fost deloc așteptat”, acuzându-i pe cei care au sugerat altfel că sunt „degenerați bolnavi”.Dacă, împotriva șanselor, Trump îl poate convinge pe Putin să fie de acord cu încetarea focului de 30 de zile, discuțiile vor trece apoi la întrebarea mai dificilă cum să transforme asta într-o pace durabilă. Chiar și înainte de asta, ar exista problema cum este monitorizată o astfel de încetare a focului, de-a lungul liniei de front, lungă și instabilă.

Cumbre europea en Bruselas en la que también está presente Volodimir Zelenski y en la que se está hablando del respaldo militar europeo a Ucrania, una vez EEUU haya suspendido su ayuda militar a Kiev. También está en la agenda la defensa europea, ese rearme que parece ahora están dispuestos a emprender las principales naciones europeas.Vamos a estar en Ucrania, sobre el terreno donde continúan los bombardeos. Estaremos en Portugal porque el gobierno ha impulsado una moción de confianza que podría derivar en nuevas elecciones anticipadas. Y también iremos a Níger para conocer la situación en la que se encuentran los migrantes que están retenidos en centros de detención en el país. Y como cada día estamos muy pendientes de la salud del papa Francisco. Escuchar audio

Voditelji članic Evropske unije se bodo danes v Bruslju sešli na izrednem zasedanju, ki se bo vrtelo predvsem okrog dveh tem - kako okrepiti evropsko obrambo in jo narediti samostojno ter kako še naprej vojaško pomagati UkrajinI. Vrh so sklicali predvsem zaradi potez ameriškega predsednika Donalda Trumpa, ki so izzvale povsem nova politična razmerja v svetu. Med udeleženci bo tudi ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Druge teme: - Združene države Amerike za mesec dni preložile uvedbo carin na uvoz avtomobilov iz Kanade in Mehike; slovenska industrija pozorno spremlja dogajanje. - Slovenija potrebuje tuje delavce, tudi v zdravstvu. Postopke naj bi pospešili z zakonom o priznavanju poklicnih kvalifikacij, ki začenja parlanentarno pot. - Slovenska mešana skakalna ekipa v Trondheimu osvojila srebro; danes odločilen dan za naše orle na ekipni tekmi.

La Unión Europea cerró filas ayer en su apoyo a Ucrania y pactó un enorme plan para rearmarse. Los mandatarios de la UE mantuvieron una cumbre excepcional en Bruselas, en la que participó el presidente ucraniano, Volodimir Zelenski, arropado después de su choque la semana pasada en la Casa Blanca con Donald Trump. Allí, los dirigentes de la UE respaldaron la propuesta de la Comisión Europea para movilizar hasta € 800.000 millones para financiar el rearme del bloque, aunque sin plazo preciso. "Avanzamos con decisión hacia una Europa de defensa fuerte y más soberana", dijo el portugués António Costa, presidente del Consejo Europeo, el organismo que representa a los 27 Estados miembros. "Estamos cumpliendo lo que prometimos, construir nuestra capacidad de disuasión para reforzar la seguridad de nuestros ciudadanos, y en el proceso, para aumentar la competencia de Europa y nuestra base tecnológica e industrial. Una defensa europea más fuerte también proporciona deterencia para Ucrania. Nuestro esfuerzo para fortalecer la defensa europea también beneficiará a Ucrania". Los pormenores de la propuesta y de dónde vendrá el dinero, sin embargo, no están claros. Una parte clave es flexibilizar las normas fiscales del bloque, que limitan el gasto público, para que los países puedan invertir más en defensa. Coincidiendo con la cumbre, por su parte, EEUU y Ucrania anunciaron una nueva ronda de diálogo el martes en Arabia Saudita sobre un eventual proceso de negociación para poner fin a la guerra iniciada con la invasión de Rusia. Profundizamos En Perspectiva con Gustavo Calvo, analista internacional y conductor de La Hora Global.

El viernes pasado la Casa Blanca fue escenario de un momento de tensión internacional sin precedentes: el presidente de Estados Unidos, Donald Trump, acompañado de su vicepresidente, J.D. Vance, cruzó fuertes acusaciones con el mandatario ucraniano Volodimir Zelenski durante una reunión que estaba siendo emitida en vivo por varios medios de comunicación. ¿Qué pasó? Mientras discutían sobre si era posible finalizar el conflicto entre Rusia y Ucrania mediante diplomacia, y Zelensky insistió sobre las garantías de seguridad que su país reclama para firmar un acuerdo sobre el acceso de Estados Unidos a los recursos minerales ucranianos, Vance acusó al invitado de irrespetuoso. —Vance: Señor presidente, creo que es una falta de respeto que venga a la Oficina Oval y trate de litigar esto frente a los medios estadounidenses. Ahora mismo ustedes están reclutando soldados a la fuerza porque tienen problemas de personal. Debería estar agradeciendo al presidente Trump por intentar poner fin a este conflicto. —Zelensky: ¿Alguna vez ha estado en Ucrania?... ya que dice qué problemas tenemos. —Vance: He visto y conocido las historias. Y sé que llevan gente en una gira de propaganda, señor presidente. ¿Desmiente que han tenido problemas para reclutar gente en el ejército? ¿Y cree que es respetuoso venir a la Oficina Oval de los Estados Unidos de América y atacar a la administración que está tratando de prevenir la destrucción de su país? Al principio el debate se dio entre Vance y Zelenski, hasta que Trump intervino y dijo que si no hubiera sido por el apoyo de EEUU en la presidencia de Joe Biden, la guerra habría terminado en “dos semanas”. La controversia escaló aun más cuando Trump acusó a Zelenski de estar “jugando con una tercera guerra mundial”. Estaba previsto que luego de la audiencia en el Despacho Oval se firmara un acuerdo para la explotación conjunta de recursos minerales de Ucrania, como compensación por la ayuda militar y financiera dispuesta por Washington durante los últimos tres años desde la invasión de Rusia en ese país. Zelenski buscaba negociar también una garantía de seguridad a cambio del acceso a esos recursos. Sin embargo, esa firma no tuvo lugar. Luego del encuentro tan accidentado, Trump publicó en sus redes sociales que Zelenski no se encontraba preparado para la paz: “Él siente que nuestra participación le da una gran ventaja en las negociaciones", dijo, y añadió: "Yo no quiero ventajas, quiero PAZ". Zelenski, por su parte, agradeció a Trump, al Congreso y el pueblo estadounidense en un mensaje en redes sociales, en el que agregó: “Ucrania necesita una paz justa y duradera, y estamos trabajando exactamente para eso". Ese mismo día, varios líderes europeos expresaron su solidaridad con el presidente ucraniano, que contestó en todos los casos con el mismo mensaje: “Gracias por su apoyo”. Entre ellos, Pedro Sánchez, de España, Olaf Scholz y Friedrich Merz, de Alemania, Ursula von der Leyen, presidenta de la Comisión Europea, Emmanuel Macron, de Francia, Justin Trudeau, de Canadá. Por su parte, con postura parecida a la expresada por Trump el viernes, el presidente ruso, Vladimir Putin, aseguró este lunes que habría que "forzar a Zelenski" a firmar un acuerdo para terminar con el conflicto porque actualmente "no quiere la paz". Los aliados de Ucrania respaldaron el domingo a Zelenski en una cumbre en Londres, donde el anfitrión, el primer ministro británico Keir Starmer aseguró que los gobernantes europeos se comprometieron a aumentar sus presupuestos de seguridad y formar una coalición para defender una eventual tregua con Rusia. La Mesa de Análisis Internacional con Gustavo Calvo, Leo Harari y Gonzalo Pérez del Castillo.

Lo ocurrido en el Despacho Oval de la Casa Blanca entre Donald Trump y Volodimir Zelenski ha dejado con la boca abierta

Hablamos de la crisis diplomática desatada el fin de semana entre el presidente de Ucrania y de Estados Unidos y de cómo los líderes europeos cerraron filas arropando al presidente ucraniano, Volodimir Zelenski. Además, conversamos con varios estudiantes latinos sobre el comienzo del ciclo escolar universitario en Australia. Y también tenemos una entrevista con el fotógrafo chileno Gerardo Villena, que lleva cerca de tres décadas cubriendo el Abierto de tenis de Australia, en Melbourne.

Javni prepir v Beli hiši in zahteve naj se ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski opraviči svojim ameriškim gostiteljem, še vedno buri duhove. Mnogi se sprašujejo, ali so zahodne države še vedno v zavezniških odnosih. Ukrajinski predsednik je včeraj odpotoval v London, kjer ga je sprejel britanski premier Keir Starmer. Ta bo danes vodil posebno srečanje skupine zahodnih držav, kjer bodo razpravljali o vojni v Ukrajini in usodi zavezništva. V oddaji tudi: - Po izteku prve faze prekinitve ognja v Gazi, Izrael sprejel predlog o začasnem premirju v obdobju ramazana in pashe. - Peti veliki študentski protest v Niš privabil na deset tisoče ljudi. - Marsikje po Sloveniji danes vrhunec pustnega dogajanja - med drugim v Cerknici in na Ptuju.

Volodimir Zelenski ha abandonado antes de tiempo la Casa Blanca tras una agria discusión, delante de las cámaras, con el presidente Donald Trump, quien le ha dicho, entre otras cosas, que no está ganando la guerra y que debería estar más agradecido.Vamos a estar en Grecia donde cientos de miles de personas han salido a la calle para protestar por la inacción del gobierno dos años después del peor accidente ferroviario de la historia del país. También en Francia donde el cierre de dos canales de televisión han generado una gran polémica. Vamos a tener una entrevista sobre el retroceso en los derechos LGTBI en países de Centroamérica y hablaremos de cómo los carnavales en América Latina son mucho más que una celebración. Escuchar audio

Tercer Milenio 360 Internacional - 27/02/25Protestan activistas en Kiev contra el acuerdo sobre minerales que Estados Unidos impondrá a Ucrania. Volodimir Zelenski asegura que aún no es un hecho.Donald Trump presenta un video de cómo sería la nueva Gaza, a la que llamará la Riviera de Oriente Medio o la Gaza de Trump, un destino turístico. Playa, sol, bebidas, sin importarle la actual Franja devastada, donde Israel ha matado a más de 48 mil palestinos, la mayoría mujeres y niños.La noche del 20 de febrero, un residente de Nueva Jersey registra un grupo de Objetos Voladores No Identificados, lo que confirma que es el epicentro del fenómeno. Mientras en San Luis, Argentina, pilotos captan un episodio similar.En el mundo que no vemos, en Japón, una esfera es grabada cuando pasa por el jardín de una casa. En Arkansas, Estados Unidos, en un hospital, una entidad fue registrada entre las camillas. 

Ameriški predsednik Donald Trump in njegov ukrajinski gost Volodimir Zelenski bosta danes v Washingtonu podpisala dogovor o dostopu Združenih držav do ukrajinskih naravnih virov, zlasti redkih rudnih, s katerim je Trump Ukrajino prisilil h kompenzaciji za izkazano podporo v vojni. A vojno v Ukrajini je treba najprej končati, o pomoči Zahoda pri doseganju miru, zagotavljanju njegove trajnosti in prenovi Ukrajine pa se je včeraj v Beli hiši s predsednikom Trumpom pogovarjal britanski premier Keir Starmer. Drugi poudarki: - Končalo se bo več kot dveletno obdobje zamejenih cen energentov. - Mladi kmetje opozarjajo na nejasnost sprememb kmetijske zakonodaje. - Na današnjo tekmo v Trondheimu vse štiri slovenske skakalke.

Rencontre entre Volodimir Zelenski et Donald Trump à Washington : explication des enjeux de cette visite avec Carole Grimaud dans RTL Petit Matin. Ecoutez Les trois questions de RTL Petit Matin avec Jérôme Florin du 28 février 2025.

Rencontre entre Volodimir Zelenski et Donald Trump à Washington : explication des enjeux de cette visite avec Carole Grimaud dans RTL Petit Matin. Ecoutez Les trois questions de RTL Petit Matin avec Jérôme Florin du 28 février 2025.

El presidente ucraniano Volodimir Zelenski se prepara a viajar a Washington este viernes 28 de febrero, con el objetivo de firmar un acuerdo presionado por Donald Trump. Ucrania ha aceptado las condiciones de Estados Unidos de explotar los recursos minerales en su territorio para compensar la ayuda recibida tras la invasión rusa. El acuerdo ha provocado el rechazo de la población ucraniana. Con nuestra enviada especial en Kiev, Gatalina Gómez.Las puertas de la estación de metro Arsenal en Kiev se abren por oleadas. Son las nueve de la mañana, la temperatura es de -7°C y los transeúntes caminan rápido, rumbo a cumplir sus obligaciones.Uno de ellos es Vlad, un trabajador social de 26 años. “Si nos dan unas condiciones buenas, perfecto, pero en este momento no hay nada concreto sobre nuestra seguridad”, opina acerca del acuerdo que Ucrania firmará con Estados Unidos, por presión de Washington, para la explotación de recursos.Vlad es del este del país y su casa y su negocio han quedado en territorios ocupados por Rusia. Cuenta que esta mañana va a empezar el examen médico para enlistarse en el ejército. “Me alisto porque quiero liberar nuestros territorios, mi casa como mínimo. Que hace tres años que no he estado ahí”, explica a RFI.El presidente Volodimir Zelenski ha anunciado que este viernes viajará a Washington. En un principio este acuerdo fue presentado como una exigencia del gobierno de Donald Trump para que Ucrania pague por los 100.000 millones de dólares con los que ha ayudado en la guerra."La ayuda que dio Biden no la teníamos que devolver"Los ucranianos se oponen a este acuerdo y exigen garantías de seguridad para que Rusia no ataque de nuevo. “El pueblo ucraniano no aceptará dar nada porque ya dimos mucho”, dice por su parte Oksana, dueña de una peluquería.Dentro de un café cercano, Tatiana, de 60 años y proveniente de Donetsk, se ha sentado a desayunar con una amiga. Dice estar en shock. “Por lo que yo entiendo la ayuda había sido gratuita. La ayuda que dio Biden no tenía intereses y no la teníamos que devolver”, asegura.“Veo la situación con desesperación y ataques de ansiedad”, dice por su parte Sasha, estudiante de 18 años.Otros como Vlad, el que va camino a enlistarse, seguirán luchando. Pero sin duda no es un momento fácil para los ucranianos.

Volodimir Zelenski estará en la Casa Blanca este próximo viernes para firmar el acuerdo sobre las tierras raras ucranianas que beneficiará especialmente a EEUU. Así lo ha anunciado el presidente Trump, que sin embargo no ha concretado nada sobre hay las garantías de seguridad que Ucrania reclama para protegerse de Rusia.Estaremos también en Francia porque a finales de año está previsto que entre en vigor una ley de inmigración que incluye exámenes de un nivel altísimo para extranjeros que busquen quedarse en el país. Hablaremos también de la comunidad yazidí, perseguida a lo largo de los siglos, y que ahora teme un nuevo genocidio como el ocurrido en 2014 en Irak. También tendremos una entrevista sobre el Acuerdo de Doha, que está a punto de cumplir cinco años y hablaremos de la realidad que cuenta el libro "El poder de las madres". Escuchar audio

Ukrajinske oblasti naj bi sprejele dogovor z Združenimi državami o izkoriščanju ukrajinskih rudnin v zameno za nadaljnjo ameriško podporo. Dogovor po navedbah Kijeva predvideva skupno izkoriščanje rudnega bogastva Ukrajine prek novega skupnega sklada obeh držav. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski naj bi v petek dopotoval v Washington in podpisal dogovor, je dejal ameriški predsednik Donald Trump in vnovič poudaril, da za vojno v Ukrajini, ki se ne bi smela zgoditi, porabljajo več sto milijard dolarjev. V oddaji tudi: - V Varnostnem svetu pozivi k sklenitvi druge faze premirja v Gazi - Z marcem za odstotek višje oskrbnine, v domovih za starejše vnovič opozorili na poglabljanje kadrovske stiske - Dončić z LA Lakers na prvi tekmi proti nekdanji ekipi Dallasa z zmago in trojnim dvojčkom

El presidente de Ucrania, Volodimir Zelenski, viajará a Washington mañana viernes para firmar con su colega Donald Trump un acuerdo que le da acceso a Estados Unidos en la explotación conjunta de sus recursos mineros. Por medio de este contrato Trump busca un resarcimiento por la ayuda aportada por Washington a Ucrania desde que esta fue invadida por Rusia hace tres años. El documento preliminar prevé que los dos países exploten conjuntamente los recursos mineros de Ucrania, entre ellos las llamadas “tierras raras”. Kiev pide como condición que se le brinden garantías de seguridad, uno de los puntos sobre los que todavía resta llegar a un entendimiento. Pero, ¿cómo se explica el interés de la administración Trump por los minerales ucranianos? Es que ese país concentra alrededor del 5% de los recursos mineros mundiales, y los que le interesan en particular a Trump no están siendo explotados, o bien son de difícil acceso, o se encuentran en territorio ocupado por Rusia. ¿Y qué es eso de las “tierras raras”? ¿Por qué a tres años del inicio de la guerra parecen jugar un rol tan clave en su posible resolución? Se sabe que son materiales clave para las industrias de alta tecnología, pero ¿por qué lo son? Conversamos En Perspectiva con la doctora Manuela Morales, geóloga, doctora en Geociencias, profesora adjunta de Recursos Minerales en la Facultad de Ciencias de UdelaR e integrante de Pedeciba Geociencias.

Hoy se cumplen 3 años desde que Vladimir Putin ordenara a su ejército invadir territorio ucraniano. Miles de personas han muerto y siguen muriendo en un conflicto que Donald Trump busca detener negociando con Rusia y atacando al presidente ucraniano, Volodimir Zelenski.Vamos a estar en el otro punto de Europa donde hay hoy más atención: en Alemania. Después de los resultados de los comicios de este domingo ahora el siguiente paso está en los pactos. El líder de los democristianos ha anunciado que buscará una coalición con el SPD y que no pactará con la ultraderecha, AFD, que ha logrado los mejores resultados de su historia y se convierte en la segunda fuerza más votada. También estaremos en Sudán porque el ejército ha anunciado la recuperación de varias zonas hasta ahora en manos de las Fuerzas de Apoyo Rápido y además seguiremos pendientes de cualquier novedad sobre el estado de salud del papa.Escuchar audio

Donald Trump dijo que quiere "recuperar el dinero" de la ayuda que Estados Unidos suministró a Ucrania desde el inicio de la guerra contra Rusia, hace tres años. Para eso, Washington exige a ese país unos 500.000 millones de dólares en minerales de tierras raras y otros minerales, según trascendió en la prensa durante el fin de semana. Sobre este reclamo se pronunció Trump en su discurso en la CPAC el sábado.  “Estoy negociando con el presidente Zelenski. Estoy negociando con el presidente Putin. Estoy tratando de recuperar el dinero que está asegurado porque, ya saben, Europa ha dado 100 mil millones de dólares. Estados Unidos ha dado 350 mil millones de dólares porque tuvimos un presidente y una administración estúpidos e incompetentes. Europa lo dio en forma de préstamo. Ellos recuperan su dinero. Nosotros lo dimos en forma de nada, así que quiero que nos den algo por todo el dinero que pusimos. Y voy a tratar de resolver la guerra”. Su homólogo ucraniano, Volodimir Zelenski, rechazó el planteo al que calificó como “inaceptable” y un camino que implicaría “perder la dignidad” de Ucrania. Zelenski señaló, por un  lado, que discrepa con la cifra manejada por Trump y recordó que, según sus registros, EEUU le aportó a Ucrania una asistencia valorada en 100.000 millones de dólares. Por otra parte, agregó, aceptar un compromiso por 500.000 millones de dólares, “supondría endeudar a 10 generaciones de ucranios, no lo pienso firmar”. Conversamos En Perspectiva con Gustavo Calvo, analista internacional y conductor de La Hora Global.

Hamas reconoce que ha podido cometer un error al entregar los restos de una de las rehenes que falleció estando en cautiverio en Gaza. Israel ha denunciado que el cuerpo que han recibido esta semana no corresponde al de la madre que falleció junto a sus dos hijos de corta edad, y anuncia represalias contra los islamistas.En Ucrania, el presidente Volodimir Zelenski sigue bajo presión para aceptar las condiciones que le imponen desde la Casa Blanca para alcanzar un alto el fuego con Rusia. Estaremos allí. Vamos a hablar también del nuevo plan de acción europeo para reforzar la seguridad de los cables submarinos. Estaremos en Alemania, que este domingo celebra elecciones, para analizar cómo Elon Musk ha influido en la campaña. Y también en Groenlandia, otro de los objetivos del presidente estadounidense Donald Trump.Escuchar audio

Potem ko so ameriške oblasti razburile evropske zaveznice z neposrednimi pogovori z Rusijo o končanju vojne v Ukrajini, so transatlantske odnose dodatno razburkale najnovejše obtožbe ameriškega predsednika Donalda Trumpa, da je ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski neizvoljen diktator. Druge teme: - Hamas pripravljen izpustiti vse talce, a v zameno za popoln umik izraelskih sil. - Tožilstvo za predsednika Republike srbske Dodika zahteva 5 let zapora, sodba prihodnji teden. - Peticija za omejitev uporabe mobilnikov v šolah.

El vicepresidente de los EEUU, JD Vance, se ha reunido en Munich con el presidente ucraniano, Volodimir Zelenski, con quien suponemos ha intentado concretar hasta dónde pretende Washington que ceda para que Trump pueda presumir de un acuerdo de paz.La administración Trump ha comenzado a despedir a miles de trabajadores de distintas agencias federales. Vamos a estar en Washington para hablar de ello. Tendremos una entrevista sobre la situación en República Democrática del Congo y el apoyo de Ruanda a la milicia del M23. Conoceremos el caso de Manahel al Otaibi, que cumple una condena de prisión en Arabia Saudí y que lleva dos meses desaparecida y sabremos qué ocurre en Túnez, donde usan a los migrantes como mercancía en la frontera con Libia. Escuchar audio

Donald Trump asegura haber conversado con el presidente ruso Vladimir Putin por teléfono. Ambos, según el mandatario estadounidense, han acordado comenzar negociaciones para un acuerdo de alto el fuego en Ucrania. Trump también ha hablado hoy con el líder ucraniano Volodimir Zelenski.El Instituto Internacional de Estudios Estratégicos ha publicado su informe anual sobre gasto en Defensa, vamos a analizarlo. Estaremos en Austria porque se complica la situación para formar un gobierno. También en Colombia, donde también hay una crisis en el gabinete del presidente Gustavo Petro. Además Josep Borrell ha sido hoy investido Doctor Honoris Causa de la Universidad Pontificia Comillas y ha hablado de Ucrania, Gaza, Trump. Vamos a saber qué ha dicho. Y también estaremos en Bangladesh, vamos a analizar en una entrevista su situación política, que sigue complicándose porque los últimos incidentes han hecho que aumenten las críticas contra el gobierno de Muhammad Yunus. Escuchar audio

Donald Trump arranca su segunda legislatura con mucha contundencia y cumpliendo algunas de sus promesas electorales. Hoy en " Cinco Continentes" les contaremos las reacciones a las medidas anunciadas por Trump en Europa o en México. Estaremos en el Foro Económico Mundial de Davos, donde ha intervenido por ejemplo Volodimir Zelenski. Les contaremos la operación militar iniciada por Israel en Cisjordania y, entre otras cosas, tendremos entrevista sobre la violencia en la región colombiana del Catatumbo.Escuchar audio