Podcasts about volodimir zelenski

Skrajno desna Alternativa za Nemčijo je na volitvah v zvezni deželi Saška - Anhalt dobila približno 44 odstotkov glasov in tako podvojila volilni izid iz leta 2021. Kot je dejal vodja AfD v deželi, Ulrich Siegmund, so volilci izglasovali politiko, ki je usmerjena v svoj narod in ne v reševanje vsega sveta. Drugi poudarki oddaje: - Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski ocenjuje, da se bo vojna z Rusijo nadaljevala v zimo. - Priprava rebalansa državnega proračuna v ciljni ravnini. - Po 15-ti etapi kolesarske dirke po Španiji Primož Roglič ostaja na tretjem mestu v skupnem seštevku.

Mulțumim că ne ascultați. Părerea voastră contează pentru noi. Ne puteți scrie aici:Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întîlnit sîmbătă la Moscova cu Vladimir Putin şi duminică au vorbit la Kiev cu Volodimir Zelenski, într-o încercare de a obține reluarea negocierile pentru pace în Ucraina. Cu ce se întorc în America emisarii lui Trump după aceste vizite? Care sînt perspectivele pentru Ucraina? I-am întrebat pe istoricul Cosmin Popa, specialist în spațiul ex-sovietic, şi pe politologul Marin Gherman, directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Cosmin Popa: „Greu de spus cu ce se-ntorc la Washington emisarii lui Trump după aceste vizite, pentru că în momentul de față interesul Rusiei este doar acela de a simula interesul pentru negocieri și de a obține de la administrația americană o întîlnire care să-l repună pe Putin în lumina reflectoarelor și să-i confere o aură de frecventabilitate internațională. (...) Pe de altă parte, toată lumea se fereşte de un elefant din cameră: ideea credibilităţii Americii. De fapt, America nu are o credibilitate autentică de mediator în acest conflict. Pentru că pînă acum, poziţiile administraţiei Trump i-au fost mai degrabă favorabile, indirect sau direct, lui Putin. Aşa se explică prezenţa la Kiev, în timpul acestor negocieri, a unor consilieri importanţi ai liderilor Germaniei, Poloniei, Franţei şi Marii Britanii. (...) Dincolo de faptul că Statele Unite nu sînt credibile în această discuție, mai e ceva: au foarte puține pîrghii de influență și de presiune asupra Rusiei.”Ce urmărește Vladimir Putin prin reluarea contactelor cu Washingtonul? Un acord care să încheie războiul sau încearcă doar să legitimeze cîștigurile teritoriale de pînă acum ale Federației Ruse?Marin Gherman: „Rusia participă la aceste discuții pur și simplu cu scopul de a mima un proces de pace. Putin în acest moment nu își dorește să oprească războiul sub nici o formă, Rusia nu este de acord cu un armistiţiu, nici nu își dorește să legitimeze ceva. Este o încercare de a transforma mecanismul discuțiilor într-o formă de a continua războiul. E un paradox: aceste negocieri – care nu sînt de fapt negocieri, ci niște întîlniri cu fiecare dintre părți – îl ajută pe Putin să continue războiul. Este un mecanism folosit din ce în ce mai mult, din ce în ce mai des. Apar acești doi eroi ai administrației Trump, se întîlnesc, discută ceva, au ajuns în premieră la Kiev și Kievul este nevoit să joace acest dans, să-i implice în această horă. La Kiev – am urmărit astăzi majoritatea reacțiilor specialiștilor de acolo –, lumea vede foarte clar lucrurile, toată lumea știe că aceste întîlniri nu vor avea nici un rezultat, toată lumea este conștientă de faptul că războiul intră în faza de iarnă și Rusia nu-l va opri. Însă toți zîmbesc frumos, încearcă să nu-i supere pe americani, pentru că nu este bine să-i supărăm pe americani: mai e nevoie de un Patriot, mai e nevoie de un dialog cu Statele Unite ale Americii. Iar din partea Rusiei, Putin crede că poate să fie relaxate sancțiunile americane împotriva Rusiei, Putin mai crede că datorită acestui ping-pong discursiv, poate prin niște artificii narative, se va obține o repoziționare și o oboseală în Statele Unite ale Americii. Deci e mai mult de cîștigat de partea rusă decît de partea ucraineană în urma acestor discuții mimate.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Mientras reclama más apoyo financiero y militar de sus aliados occidentales, Ucrania exhibe los resultados de una estrategia que busca llevar el coste de la guerra al interior de Rusia. Según Pablo de Orellana, profesor titular de Relaciones Internacionales del King's College de Londres, Kiev ha logrado recuperar la iniciativa mediante una combinación de ataques a la logística rusa, resistencia en el Donbás y aislamiento de Crimea. RFI. El presidente Zelenski pidió más dinero, "mucho más dinero", para la guerra de su país contra Rusia. La solicitud fue hecha en Kiev en el marco de la celebración, este lunes, del 35º aniversario de la independencia de Ucrania, en presencia de representantes de la Coalición de Voluntarios, foro que agrupa a países que apoyan a Kiev en medio de la incertidumbre sobre el apoyo de Washington. El primer ministro británico, Andy Burnham, anunció además la autorización para que la empresa de defensa MBDA comparta información clasificada que permita a Ucrania producir localmente el misil de crucero de largo alcance franco-británico Storm Shadow, conocido en Francia como Scalp. ¿Qué piensa de este anuncio? De lo que se trata es de la cesión de los planos de los misiles Storm Shadow, también llamados Scalp en Francia. Esto supone un cambio de política bastante importante desde el punto de vista británico. Francia ya había cedido hace unos meses parte de esta tecnología a los ucranianos, pero aún faltaban los sistemas de guiado y otros aspectos tecnológicos de origen británico. Que ahora se autorice su transferencia a Ucrania es importante porque representa la última fase de la política impulsada por Biden y Starmer de permitir a Ucrania utilizar armamento occidental contra objetivos dentro del territorio ruso, incluso a gran profundidad. Creo que esta decisión también refleja la constatación, por parte de las potencias europeas y especialmente de Gran Bretaña y Francia, de que Estados Unidos no va a suministrar suficientes misiles Tomahawk a Ucrania. Washington tampoco quiso transferir esa tecnología. Finalmente, resulta interesante observar un endurecimiento de la política británica hacia Rusia. Se reconoce cada vez más la idea de que, sin la capacidad de atacar objetivos estratégicos dentro de Rusia, la guerra no tendrá un coste político suficiente para Moscú como para modificar su posición de cara a una eventual conclusión del conflicto. RFI. Este anuncio británico cayó muy mal en Rusia. Moscú acusó al Reino Unido de impedir cualquier avance en el proceso de paz al facilitar esa información y aseguró que su ejército atacará y destruirá las instalaciones que produzcan el misil. Unas amenazas que Londres calificó de escandalosas. ¿Hay razones para temer represalias de Moscú por todo esto? Moscú lleva años obsesionada, sobre todo en el plano propagandístico, con la idea de que toda esta guerra es una fabricación británica. Recuerdo que hace dos años se promovían teorías conspirativas según las cuales Starmer y Gran Bretaña habían provocado el conflicto y buscaban destruir a Rusia. Hoy Peskov ha dicho esencialmente lo mismo: que Gran Bretaña está obsesionada con destruir a Rusia y que está echando más gasolina al fuego. Remitiría a sus lectores a la respuesta, muy breve y muy sencilla, que dio Andy Burnham: ¿quién empezó esta guerra? La empezó Rusia. No es la primera vez que Rusia amenaza a Gran Bretaña de forma agresiva. Hace dos años hubo advertencias aún más graves. Recordemos aquellas declaraciones según las cuales, si países con armamento nuclear apoyaban a Ucrania, Rusia se consideraría libre de utilizar armas nucleares contra ellos. Era una amenaza directa contra Gran Bretaña y Francia. Y, aun así, no ocurrió nada. Dudo mucho que esto conduzca a una escalada más violenta. Sí vemos algunas fricciones diplomáticas entre ambos países. Por ejemplo, el embajador ruso fue llamado a Moscú y aún no se ha designado un reemplazo, lo que constituye una degradación de las relaciones diplomáticas. También hay otro elemento significativo. Estamos celebrando el 35° aniversario de la independencia de Ucrania, un acontecimiento que, según Putin, marcó el comienzo de la destrucción de Rusia y que él interpreta como el resultado de una conspiración occidental destinada a debilitar al país. No debemos olvidar que Putin sigue viendo la independencia de Ucrania bajo esa lógica. RFI. Los rusos siguen atacando y matando civiles ucranianos con misiles de largo alcance. Pero también hemos visto señales de debilidad por parte de Moscú. El ejército ruso no está conquistando nuevos territorios, el gobienro ha tenido que recurrir a tropas norcoreanas y, al parecer, preparan una movilización para reclutar 300.000 hombres. Además, están desplazando sus bases logísticas más hacia el este. Mientras tanto, los ucranianos lanzan cada día cientos de drones, atacan refinerías y centros logísticos, e incluso un centro de investigación aeroespacial en Samara fue alcanzado e incendiado. En las redes se multiplican los videos mostrando largas filas de ciudadanos esperando para comprar gasolina en muchas ciudades, incluida Moscú. ¿Se puede decir que en este conflicto las fuerzas se han equilibrado, incluso que la dinámica actual favorece a Kiev? No creo que estemos todavía en una situación de equilibrio. Rusia mantiene una capacidad muy superior para bombardear objetivos cruciales dentro de Ucrania. El proyecto de fabricar misiles Scalp en territorio ucraniano presenta un problema evidente: los rusos intentarán destruir cualquier fábrica cuya ubicación conozcan. Dicho esto, tampoco sería correcto afirmar que Ucrania está atacando Rusia a la misma escala con la que Rusia ataca Ucrania. Sin embargo, sí observamos tres elementos muy importantes. El primero es que la estrategia militar y política ucraniana, aplicada durante los últimos seis meses, está empezando a dar resultados. Como decía Clausewitz, la guerra es la continuación de la política por otros medios, y Ucrania ha puesto en marcha una estrategia coherente. El aspecto más visible consiste en hacer que la economía y la logística rusas sientan el coste de la guerra. De ahí los ataques con drones contra centros de distribución logística, incluidos los de Wildberries, una plataforma comparable a Amazon y utilizada también por el ejército ruso. El segundo elemento es la fortificación del Donbás. Los ucranianos han conseguido impedir avances significativos de las fuerzas rusas durante meses. Las líneas del frente permanecen prácticamente congeladas. Y el tercer elemento, quizá menos visible para el gran público, es el aislamiento de Crimea. Esa estrategia está funcionando muy bien. Rusia está retirando gran cantidad de material logístico, militar y naval de la península. En la práctica, Crimea se está convirtiendo en una isla sometida a la presión constante de drones y misiles. Se destruyen infraestructuras clave de acceso y la península afronta problemas de abastecimiento. Estos tres componentes de la estrategia ucraniana, llevar el impacto de la guerra al interior de Rusia, resistir en el Donbás y aislar Crimea como centro logístico de la invasión, están dando resultados. Por segunda vez desde el inicio del conflicto, Ucrania tiene la iniciativa. La diferencia con ocasiones anteriores es que esta vez Rusia parece carecer de una estrategia eficaz para contrarrestarla. Muy lentamente, Ucrania está avanzando. Y por eso Rusia está tan desesperada. RFI. Se dice que los rusos están sintiendo en carne propia la guerra, por primera vez, la guerra ha desembarcado en su territorio. Exactamente. Por primera vez se ven columnas de humo y explosiones en Moscú. El régimen de Putin ha hecho todo lo posible por aislar ciudades simbólicas como Moscú, San Petersburgo o Sochi de los efectos de la guerra, como si nada estuviera ocurriendo. Eso ya no es posible. Ahora cada vez más rusos saben que el país está en guerra y que ellos también pagan el precio de las decisiones del régimen. Esto encarece políticamente la guerra para Putin. La población percibe mejor sus costes y sus consecuencias. Existe además una enorme preocupación por el anuncio del Ministerio de Defensa sobre el reclutamiento de 300.000 soldados adicionales. Todo indica que la movilización se centrará en regiones periféricas, evitando Moscú y San Petersburgo para mantener la apariencia de normalidad. La reacción de inquietud que estamos viendo demuestra que Rusia tiene dificultades para reclutar nuevos soldados. Es algo notable en un país con una población muy superior a la de Ucrania. Hay problemas para mantener los efectivos, para sostener el esfuerzo militar y para convencer a la población de que esta es una guerra que merece la pena. Desde el punto de vista de muchos rusos, la guerra está regresando a casa. RFI ¿Es completamente descabellado pensar que Rusia, el Estado ruso tal como se conoce hoy, pueda llegar a derrumbarse? Se lo pregunto porque la situación económica parece cada vez más delicada. Al mismo tiempo, del lado político, resulta difícil para la cúpula rusa admitir públicamente los golpes infligidos por Ucrania. La propaganda los niega, si bien esos golpes siguen acumulándose y para millones de rusos ya son evidentes. ¿No podría esta combinación de deterioro económico y ceguera política desembocar en una crisis mucho más profunda, incluso un desmoronamiento del país? Por ahora, no. Aún no veo el final del régimen de Putin. Si esta situación se prolonga durante varios años más, podría convertirse en una posibilidad, pero actualmente el régimen conserva recursos, fuerza política y, sobre todo, el control de los aparatos del Estado necesarios para mantener la represión, la censura y la propaganda. No debemos olvidar que Rusia vive en una situación de aislamiento informativo considerable. Su ecosistema digital se ha vuelto cada vez más autónomo y separado del resto del mundo. En estas condiciones, resulta difícil que la población tenga, al menos a corto plazo, la capacidad de desafiar seriamente al régimen. En mi opinión, la principal amenaza para Putin no vendría de la calle, sino de una rebelión dentro de las élites económicas. Y creo que eso también preocupa al propio Putin. Hemos visto desaparecer o caer en desgracia a varios oligarcas importantes durante los últimos meses. Y eso es significativo porque se trata de personas tradicionalmente leales al régimen. Son quienes han controlado durante años grandes estructuras financieras, económicas, logísticas y mediáticas. Si Putin empieza a sospechar de sus propios aliados, a encarcelarlos o a reprimirlos, eso puede interpretarse como un signo de fragilidad interna. Pero la situación actual también demuestra que todavía dispone de los medios necesarios para neutralizar a quienes desafían su poder.

El ejército de Israel ha anunciado hoy que abrirá investigaciones penales sobre dos ataques de alto perfil contra palestinos durante la guerra en Gaza, incluyendo los asesinatos de Hind Rajab, una niña de 5 años, y su familia, y de 15 paramédicos palestinos. Al mismo tiempo, Israel no abrirá procesos similares sobre otros tres ataques en los que murieron trabajadores humanitarios de World Central Kitchen, del chef español José Andrés, y Médicos Sin Fronteras.La administración Trump aumenta su presión sobre la Corte Penal Internacional con sanciones contra la presidenta de este tribunal internacional. Estaremos en Reino Unido para conocer una propuesta del nuevo primer ministro Andy Burnham para acabar con el problema de las personas que duermen en la calle.También nos haremos eco del día de la asistencia humanitaria, conoceremos las consecuencias del derrumbe de una mina en Rep Centroafricana y hablaremos de los crecientes problemas internos que le están surgiendo al presidente de Ucrania, Volodimir ZelenskiEscuchar audio

Ucrania lleva semanas advirtiendo de que se está quedando sin el armamento necesario para interceptar los misiles que lanza Rusia prácticamente cada día. Ante esta situación el presidente del país Volodimir Zelenski ha vuelto a reclamar mayor rapidez a sus socios a la hora de entregar estas defensas antiaéreas.Tenemos resultados de las elecciones primarias del Partido Demócrata en algunos estados de los EEUU. Hablaremos de la victoria de Abdul El Sayed en Michigan. No abandonaremos EEUU y pondremos el foco en el TPS, el estatus de protección especial para ciudadanos de diferentes países afectados por guerras o desastres naturales, que ha sido suspendido con las consecuencias que eso tiene sobre cientos de miles de personas.Irán y Omán anuncian haber alcanzado un acuerdo sobre una ruta de navegación para los barcos que atraviesen el estrecho de Ormuz. Hablaremos del hambre que afecta a millones de personas en Afganistán, conoceremos por qué ha ido a más la tensión en la Cachemira paquistaní y estamos pendientes de la erupción del volcán del Fuego en Guatemala.Escuchar audio

El presidente de los EEUU ha recibido en la Casa Blanca a Volodimir Zelenski y Benjamin Netanyahu. Estaremos con nuestra enviada especial a Washington, Sara Alonso, para que nos cuente lo que han dado de sí las dos reuniones.Vamos a estar en Perú, donde toma hoy posesión como la primera presidenta del país la conservadora Keiko Fujimori, ganadora por un estrecho margen de las elecciones presidenciales de hace unas semanas ante el progresista Roberto Sánchez. Sabremos cómo es el acto en Lima y también analizaremos qué podemos esperar de esta legislatura de la hija de Alberto Fujimori. Daremos la última hora del terremoto que ha afectado a una prefectura del sur de Japón, donde hay varias personas atrapadas tras derrumbarse parcialmente un centro comercial. Hablaremos de un expresidente de Honduras y de India, y si da tiempo escucharemos un reportaje sobre como magistrados y fiscales en Ecuador están siendo objetivo de los grupos criminales.Escuchar audio

Donald Trump ha valorado cómo ha sido esta cumbre de tres días del G7 celebrada en la localidad de Evian, refiriéndose por ejemplo al conflicto con Iran y a ese memorando de entendimiento que, según el mandatario republicano, será firmado muy pronto.También ha destacado el avance en torno al conflicto de Ucrania y ha desvelado que ha charlado tanto con Volodimir Zelenski como con Vladimir Putin.Hablaremos de un informe sobre el uso de las armas explosivas. A falta de pocos días para las elecciones presidenciales de Colombia nuestro enviado especial Santi Barnuevo nos ha dejado un reportaje sobre la violencia sexual en el país sudamericano.Viajaremos al Reino Unido donde mañana se celebran unas elecciones especiales que podrían determinar el futuro político del actual primer ministro, Keir Starmer. Sabremos además cómo Alemania ha reanudado vuelos de deportación de inmigrantes convictos afganos.Escuchar audio

Sprijinul pentru Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, reglementarea zonei digitale, dezechilibrele economice globale sînt cîteva teme de pe agenda summitului G7, care a început luni și se încheie astăzi. Liderii celor mai dezvoltate economii ale lumii – Canada, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit, alături de Uniunea Europeană – s-au întîlnit  în localitatea franceză Evian. Alături de ei, la invitația președintelui Emmanuel Macron, au participat la summit și alți lideri mondiali, între care președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul indian Narendra Modi şi preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Președintele american Donald Trump a avut o întîlnire la summitul G7 cu omologul său ucrainean, după care a spus că Rusia ar trebui să încheie un acord cu Ucraina. De asemenea, toți liderii G7, inclusiv Donald Trump, au adoptat o declarație prin care se angajează să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina, afirmîndu-și susținerea neclintită față de Ucraina. Ce semnificație are acest document al liderilor G7? Care a fost atmosfera la summitul de la Evian? Vor impune din nou Statele Unite sancțiuni împotriva Rusiei, vizînd exportul de petrol? Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al publicației „Calea Europeană”.Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit la summitul G7 despre speranță, în legătură cu unitatea transatlantică pe tema sprijinului pentru Ucraina. S-a schimbat ceva în atitudinea lui Donald Trump față de Ucraina?Robert Lupițu: „Aceasta pare să fie senzația. Şi acesta ar putea să fie un efect al faptului că președintele american se află acum în postura de a fi încheiat conflictul (cu Iranul) – cel puțin pentru moment, vom vedea în ce direcție vor merge lucrurile –, dar putem vorbi de un acord cu Iranul, care vizează atît deschiderea Strîmtorii Ormuz, cît și faptul că Iranul va abandona programul nuclear. Ceea ce poate fi translatat de către Donald Trump într-un succes și îl poate duce în postura de a încerca să pună umărul pentru a pune capăt și războiului din Ucraina. Este important pentru Ucraina, dar și pentru arhitectura de securitate din Europa, să o facă din perspectiva susținerii integrității teritoriale a Ucrainei, a reconstrucției acestei țări, a faptului că Rusia este cea care se face vinovată de acest conflict. Pe de altă parte, să nu uităm că în ultimele luni, cînd nu și-a îndreptat atenția spre acest conflict, Ucraina a putut să fie sprijinită și susținută foarte bine de aliații europeni, atît în materie de logistică, atît în materie de sprijin financiar, cît şi în materie de presiuni diplomatice, sancțiuni la adresa Rusiei și așa mai departe. O atenție sporită a lui Donald Trump spre teatrul de conflict Rusia-Ucraina poate crea provocări suplimentare pentru europeni. Deoarece Statele Unite vor dori să regleze tempo-ul acestor negocieri și știm foarte bine discuțiile de anul trecut, cînd europenii se temeau că ar putea să fie lăsați pe dinafara negocierilor. Tocmai acestea sînt temerile care se doresc a fi prevenite, numai și pentru că s-a creat acest cadru la summit-ul G7, a existat mai multă încredere între aliați. O încredere care a trebuit să fie firească, dar care nu întotdeauna funcționează.”Cum arată relația transatlantică în acest moment, după toate tensiunile din ultima vreme dintre liderii europeni și președintele american?Robert Lupițu: „Aduce cu imaginea unui plus de optimism pentru summit-ul NATO de la Ankara. De fapt, toate eforturile sînt făcute în această direcție, inclusiv faptul că ieri, în timp ce summit-ul G7 avea loc la Evian, Parlamentul European îndepărta ultimele blocaje procedurale în calea implementării acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, unul care reechilibrează, din punct de vedere comercial și tarifar, relația în favoarea Statelor Unite, pentru că Uniunea Europeană are un excedent comercial mult mai mare. Și deja și la nivelul NATO se lucrează cu diferite scenarii și abordări. Avem acest concept de NATO 3.0, în care vorbim despre o Europă mai puternică în interiorul NATO, în care Europa să facă mai mult pentru apărarea convențională. Vorbim de acest nou model de forțe, care presupune că Statele Unite nu-și vor mai dizloca forțe suplimentare și poate vor retrage anumite tehnici și tehnologii militare de rang convențional, pentru că nu se mai pot concentra simultan pe atîtea teatre de operații și acestea să fie suplinite de către europeni. Practic, unul dintre lucrurile pe care și le dorea Donald Trump, plus sporirea angajamentelor pentru securitate și apărare, adică angajamentele bugetare. Dar, în general, relația pe care aliații europeni o au cu a doua administrație Trump este una care privește și în sens larg anticipativ, pe un termen mediu, dar una care privește și în momentul imediat. Și, practic, depășirea contextului potențial convulsiv, cu summitul G7 sau la summitul NATO, este un obiectiv, pentru că oferă un respiro.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat președintelui rus Vladimir Putin o scrisoare deschisă în care îi propune o întîlnire față-n față pentru încheierea războiului. Putin a răspuns că nu vede vreun motiv să se întîlnească cu Zelenski, dacă nu este schițat un acord de pace. Liderii europeni Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer au salutat și susțin propunerea lui Zelenski. Care a fost miza lui Volodimir Zelenski să-i propună liderului de la Kremlin o întîlnire față-n față? Care este situația de pe front, ce putere mai are Ucraina de a rezista atacurilor Federației Ruse? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională, gazda emisiunii „Fake News Alert” de la TVR Moldova. Scrisoarea lui Zelenski pare că îi e adresată lui Putin, dar fiind un document deschis, publicul ei e de fapt mult mai larg. Președintele ucrainean vizează elitele ruse, administrația Trump, liderii europeni și chiar opinia publică internațională. E un mijloc public de presiune. Cît de mult contează acest gen de diplomație?Mihai Isac: „Contează foarte mult, avînd în vedere că – ați menționat corect – nu este o scrisoare adresată doar președintelui Putin. Este o scrisoare adresată președintelui american Trump, în anul super electoral american 2026. Sînt mai puțin de șase luni pînă la așa-numitele midterm elections, alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din Statele Unite, unde sînt puse în joc o treime din locurile pentru Senatul american și întreaga componență a Camerei Reprezentanților. Aceste alegeri pot influența poziția Statelor Unite cu privire la Ucraina, dacă Partidul Republican va pierde controlul camerei superioare sau inferioare. Ne aducem aminte ce s-a întîmplat în epoca Biden, cînd Partidul Republican se opunea programelor lansate de administrația democrată Biden pentru susținerea Ucrainei. De asemenea, este o scrisoare adresată oligarhilor din jurul lui Putin, publicului din Ucraina, partenerilor europeni – și vedem și susținerea de care s-a bucurat acest demers din partea liderilor german, francez, britanic în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie. De asemenea, trebuie să subliniem că președintele Zelenski a încercat și implementarea unei diplomații a oligarhilor și inclusiv președintele rus a recunoscut în timpul lucrărilor summitului de la St. Petersburg, așa-numitul Davos rusesc, că oligarhul Abramovici a primit de la Zelenski un mesaj în timpul unei deplasări pe care acesta a făcut-o în Ucraina, un mesaj care a fost transmis lui Putin, dar că partea rusă refuză cu obstinație orice reluare a discuțiilor, în ciuda demersurilor de acest gen, dar și a presiunilor exercitate de alte state care ar dori să participe la declanșarea discuțiilor. Atît timp cît criza din Orientul Mijlociu ocupă agenda principală a Occidentului, Federația Rusă evită cu orice preț lansarea unor discuții care ar putea să ducă la o încetare a focului pe o perioadă mai lungă.”În eventualitatea unui acord de pace sau unui armistițiu va fi nevoie de garanții de securitate pentru Ucraina. Inclusiv o forță multinațională după încetarea focului. Ce ar trebui să conțină aceste garanții?Mihai Isac: „Aceste garanții ar trebui în primul rînd să permită instalarea unui sistem care să prevină încălcarea armistiţiului de către partea rusă. Partea rusă obișnuiește să încheie un armistițiu și să-l încalce atunci cînd îi convine. Dar este nevoie de prezență aeriană masivă, este nevoie de prezența pe teren a unor forțe din diferite state. (...) Este mult, mult prea devreme să vorbim de pace în Ucraina, dar poporul ucrainean a demonstrat că nu dorește să trăiască sub tirania Federației Ruse și, ne place sau nu ne place, vom acorda sprijin Ucrainei sau nu vom acorda sprijin Ucrainei, poporul ucrainian va continua să lupte pentru independență. Iar poziția Europei în lume va fi definită de modul în care va trata dosarul Ucrainei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Putin ha dicho hoy que no ve razones para reunirse cara a cara con Volodimir Zelenski, como le pidió ayer el presidente ucraniano. Dice Putin que se reunirá con su homólogo ucranio cuando haya una base suficiente para hacerlo.Irán y EEUU siguen sin llegar a un acuerdo, así que las cosas no han cambiado en Ormuz...En Líbano, Israel continúa con sus operaciones militares en el sur del país, y Hez

„Putem adera la UE și alături de România. Acum lucrăm din greu ca Republica Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest lucru va funcționa. Dacă nu, vom lua în calcul și alte opțiuni. Obiectivul este să menținem Moldova în siguranță și parte a lumii libere. Nu vom permite Rusiei să ne amenința politica internă și externă, inclusiv prin intermediul Transnistriei. Aderarea la UE este esențială pentru ca Republica Moldova să poată supraviețui ca democrație”, declară președinta Maia Sandu într-un interviu acordat RFI și DW, în Parlamentul European de la Strasbourg. Temele ediției: - Criză de imagine pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel interzis în UE de către România pentru legături cu Rusia: o fostă subalternă face publice acte de corupție și de politizare a Primăriei Chișinău. Primăria Chișinău respinge acuzațiile și le califică drept nefondate. Miza nu mai ține doar de un conflict personal, ci de impactul asupra imaginii politice a lui Ion Ceban. Liliana Barbăroșie aduce detalii. - Documente confidențiale arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Detalii, în Eurocronica, semnată de Ovidiu Nahoi. - Așadar, numelui omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare în contextul unor campanii coordonate de influențare politică și dezinformare, desfășurate de Kremlin în țările europene. Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog Moldova, care a consultat documentele scurse, a explicat la RFI cum a apărut numele lui Sebastian Ghiță în planurile de dezinformare. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul făcute de agenții sorosiști”, a scris Sebastian Ghiță pe rețelele de socializare. - Șeful așa-zisului minister pentru securitate de la Tiraspol iese la atac și acuză Ucraina că stă în spatele așa-numitor atacuri teroriste din regiunea separatistă de acum 3 ani. De asemenea, acuză și Republica Moldova. Ce acuzații aduce Tiraspolul Chișinăului? Aflați în „Cronica lui Vitalie”, semnată de Vitalie Cojocari. - Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. - Cancelarul german a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. - Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Știrile zilei: Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu la ședința Guvernului. „Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării”, a declarat Munteanu. „Un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesionistă, se mișcă într-o direcție corectă, într-un ritm bun, chiar și atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a menționat premierul moldovean. „Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei. FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%. Pentru acest an, arată FMI, inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8%, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. *** După ce a deblocat suportul financiar de 90 de miliarde pentru Ucraina, noul premier al Ungariei pune condiții pentru aderarea țării vecine la UE și îl invită pe Volodimir Zelenski la dialog. Vorbind la o conferință de presă comună, la Varșovia, cu omologul său polonez Donald Tusk, Peter Magyar a spus tranșant că protejarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia este o condiție prealabilă pentru acceptarea negocierilor cu Ucraina, scrie TV8. „Au început negocierile tehnice privind drepturile lingvistice, culturale și de altă natură ale minorității maghiare care trăiește în Carpați, astfel încât acestea să primească ceea ce se cuvine tuturor minorităților din Uniunea Europeană. Și sper și am încredere că această serie de negocieri va avea loc rapid și eficient și ne vom putea întâlni cu președintele Zelenski cândva la începutul lunii iunie”, a subliniat noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar. Republica Moldova urmărește cu atenție poziția Ungariei privind deblocarea negocierilor cu Kievul, pentru că în acest moment este tratată la pachet cu Ucraina, iar în iunie mizează pe deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. *** Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, ca alternativă temporară la aderarea deplină, considerată nerealistă pe termen scurt din cauza procedurilor complexe și a obstacolelor politice existente în interiorul blocului comunitar. Potrivit agenției dpa, inițiativa a fost inclusă într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, transmite Moldpres. Potrivit propunerii, Ucraina ar putea participa la reuniunile Consiliului European și ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Totodată, Kievul ar putea avea reprezentanți asociați în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și Curții de Justiție a UE, dar fără competențe decizionale. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. Printre acestea se numără acces preferențial la piața unică europeană, implicare mai strânsă în activitatea instituțiilor UE și statut de observator în anumite structuri comunitare. *** Nu există motive pentru a amâna deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE pe toate clusterele, iar Consiliul European din iunie ar trebui să adopte o decizie favorabilă pentru Chișinău în acest sens. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta a mai spus că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. *** Și europarlamentarul Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău, în condițiile în care cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei. Dan Barna a declarat corespondentului NewsMaker că blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi depășit în săptămânile următoare. *** Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii și personalul au fost evacuați conform procedurilor de securitate. Potrivit unui comunicat emis de Poliția de Frontieră, în urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost descoperite obiecte suspecte sau explozive. Zeci de alerge false cu bombă au fost înregistrate la aeroportul Chișinău în ultimii ani. Experții în securitate spun că acestea sunt elemente ale războiului hibrid purtat de forțele pro-ruse în contextul războiului din Ucraina, dar și a evoluțiilor politice interne din Republica Moldova, ca tentativă de a crea tensiuni și a scădea încrederea în instituții. „Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate”, anunță în comunicat Aeroportul Chișinău, în contextul incidentelor de noaptea trecută.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este în plin turneu în Europa. Marți a fost la Strasbourg, la Parlamentul European, unde a fost decorată cu Ordinul European de Merit, astăzi este în Țările de Jos și mîine, 21 mai, va ajunge în Republica Cehă. Maia Sandu a fost decorată ieri, în plenul Parlamentului European, cu Ordinul European de Merit, o distincţie instituită în 2025, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declaraţia Schuman, actul fondator al comunităţii europene. Ordinul a fost acordat, pentru prima oară anul acesta, personalităţilor care au contribuit la promovarea valorilor europene şi la consolidarea proiectului european. Între ele se numără: preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, fosta cancelară germană Angela Merkel, fostul lider al Solidarność și fostul președinte al Poloniei Lech Wałęsa. Ce reprezintă această distincţie primită de preşedinta Moldovei pentru Moldova? Care ar fi orizontul realist de timp pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? L-am întrebat pe jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle în Republica Moldova.Vitalie Călugăreanu: „În 2018, 2019 chiar, puțini în Republica Moldova se gîndeau că Republica Moldova poate să ajungă în 2025, 2026 la această fază avansată a discuțiilor de aderare cu Uniunea Europeană. Să nu uităm că noi am ieșit dintr-o guvernare oligarhică, cleptocratică la Chișinău, dominată de Vladimir Plahotniuc, acum condamnat în Republica Moldova, care își permitea să anuleze alegeri. În Republica Moldova, în 2018, în Chișinău, a anulat alegerile locale. Republica Moldova era absolut izolată în momentul în care Maia Sandu a preluat conducerea acestei țări, tocmai din cauza faptului că acest oligarh preluase controlul asupra instituțiilor statului și şi le-a subordonat. Să ne amintim de acele trei rezoluții ale Parlamentului European, care condamnau derapajele din Republica Moldova. Toate finanțările proiectelor pe justiție erau blocate. Iată că, într-o perioadă destul de scurtă, Republica Moldova a putut să avanseze, tocmai datorită imaginii pe care o are președinta Maia Sandu și eforturilor pe care le-a făcut anume dumneaei în acest parcurs pe care îl are astăzi Republica Moldova. Noi sîntem mîndri de ceea ce vedem. Nu știu dacă s-a mai întîmplat sau dacă se va mai întîmpla vreodată ca Republica Moldova să fie aplaudată în picioare în Parlamentul European.”Președinta Maia Sandu a făcut apel la instituțiile europene să permită Republicii Moldova să înainteze pe drumul său european, dar ce șanse sînt pentru ca Moldova să înceapă negocierile de aderare?Vitalie Călugăreanu: „Maia Sandu a spus nu o dată că Republica Moldova nu are timp și a repetat asta ori de cîte ori a fost la o tribună internațională, pentru a transmite un semnal cancelariilor europene și Occidentului, în general. Noi ne facem temele în ceea ce privește integrarea europeană, dar și deschiderea Uniunii Europene ar trebui să fie un pic alta. E nevoie ca aceste proceduri birocratice să fie simplificate. Mai e și poziționarea Republicii Moldova la pachet cu Ucraina. Au fost acele probleme cu Ungaria care a blocat Ucraina și, prin ricoșeu, a blocat și Republica Moldova. Nu știm încă ce va face Ungaria de aici încolo. Așteptăm întîlnirea noii conduceri a Ungariei cu președintele Zelenski. Noi avem o fereastră de oportunitate tare scurtă. 2026 este anul în care Republica Moldova trebuie să înceapă neapărat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, pentru că în 2027 urmează să aibă loc alegeri în mai multe state, membre ale UE, inclusiv în Franța. Şi am văzut care sînt predispozițiile acolo și s-ar putea să apară noi blocaje. (...) 2030 este anul aderării, 2028 este anul semnării tratatului de aderare cu Uniunea Europeană. Și sînt calcule politice foarte clare. Este actualul mandat al Maiei Sandu și actualul mandat al partidului pe care l-a creat Maia Sandu. Nu cred că Republica Moldova după 2030 va mai avea un astfel de aranjament politic atît de favorabil în ceea ce priveşte aderarea sau opțiunea pro-europeană. De asta este important ca lucrurile să se întîmple în acest interval de timp, pînă în 2030. Semnanele pe care le-a dat Maia Sandu în sensul ăsta sînt foarte clare și am văzut că nu mai încearcă să ocolească lucrurile. Le spune destul de tranșant: dacă nu ne primiți pînă în 2030, noi o să mergem pe planul B. Iar planul B înseamnă unirea cu România, despre care tot vorbește președinta Maia Sandu, inclusiv în interviul de azi pentru Deutsche Welle.”Care este atmosfera în Republica Moldova, în ce măsură cetățenii susțin proiectul de aderare la UE?Vitalie Călugăreanu: „Noi am avut un referendum constituțional pe tema integrării europene a Republicii Moldova şi alegeri prezidențiale în 2024. Referendumul pro-european a fost cîștigat de forțele pro-europene. Alegerile prezidențiale au fost recîștigate de Maia Sandu. Iar în 2025 alegerile parlamentare au fost cîștigate de partidul PAS, pe care l-a creat Maia Sandu, un partid pro-prezidențial care are majoritate în actualul Parlament. Deci așa pot să vă răspund: există o majoritate de aproape 60% din cetățenii Republicii Moldova care își doresc integrarea în Uniunea Europeană. Dar asta nu înseamnă că propaganda rusească a încetat să mai lucreze. Am avut liniște 3 zile după alegerile parlamentare, cînd Rusia a mai pierdut o dată electoral în Republica Moldova. Era tare liniște în online. După care acest război propagandistic a fost reluat. În momentul acesta, din ce vedem în sondaje, partidele pro-ruse și falșii pro-europeni cîștigă teren. De asta ziceam că această situație politică pe care o avem, foarte convenabilă, trebuie valorificată la maximum, astfel încît să împingem cît de tare putem Republica Moldova în marea familie europeană, la adăpost. Pentru că integrarea în UE este pentru Republica Moldova un proiect existențial. Noi o altă umbrelă economică, politică și de securitate nu avem. De asta este atît de important pentru Republica Moldova să se pună la adăpost în acest interval de timp.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

România organizează în aceste zile Summitul B9. Este vorba de inițiativa dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului estic al NATO. La București au ajuns șeful Alianței Nord-Atlantice, președintele Poloniei și alți lideri europeni. Este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul de la București vine înainte de summitul NATO de la Ankara. Suntem la aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, iar conflictul pare că nu se va termina prea curând. Uniunea Europeană și statele membre au ajutat Ucraina atât cu tehnică militară, dar și cu bani. Cât mai putem ajuta Ucraina? Oprim ajutoarele către Ucraina? Mai poate susține financiar Europa Kievul? E timpul ca Ucraina să cedeze teritoriile? Putem plăti la nesfârșit pentru pace?

România organizează în aceste zile Summitul B9. Este vorba de inițiativa dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului estic al NATO. La București au ajuns șeful Alianței Nord-Atlantice, președintele Poloniei și alți lideri europeni. Este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul de la București vine înainte de summitul NATO de la Ankara. Suntem la aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, iar conflictul pare că nu se va termina prea curând. Uniunea Europeană și statele membre au ajutat Ucraina atât cu tehnică militară, dar și cu bani. Cât mai putem ajuta Ucraina? Oprim ajutoarele către Ucraina? Mai poate susține financiar Europa Kievul? E timpul ca Ucraina să cedeze teritoriile? Putem plăti la nesfârșit pentru pace?

 Chiar daca seful statului anunta că vom avea un nou cabinet intr-un orizont de timp rezonabil, santierul se anunta dificil, în condițiile în care formatiunile au propriile solicitari si sunt putin dispuse sa se intalneasca la mijloc.               Românii cumpără mai puțin, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică În mod normal, o scădere a consumului este privită ca un semnal prost pentru economie, mai ales într-o țară în care consumul a fost ani la rând principalul motor de creștere. În cazul României însă, consumul scăzut este mai degrabă un efect al încercărilor de a reduce deficitul bugetar, explică profesorul de economie Christian Năsulea. Il veti asculta mai tarziu.    Marș în Capitală de Ziua Europei Concentrat pe criza politica, Nicușor Dan anulează ceremonia de Ziua Europei la care era asteptata si presedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, dar societatea civila se mobilizeaza si organizeaza sambata un miting in Capitala. Ucraina, la fel ca restul Europei, va marca pe 8 mai victoria asupra Germaniei naziste din 1945,  în timp ce Rusia va celebra momentul pe 9 mai Kremlinul a anunţat că a luat importante măsuri de securitate pentru celebra sa paradă militară, la care, anul acesta, pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani, nu vor fi prezentate echipamente militare. Rusia anunţă că instaurează un armistiţiu unilateral, în Ucraina, timp de două zile, pentru 8 şi 9 mai, cu ocazia acestor festivităţi. Volodimir Zelenski ramane precaut.

Israel asegura haber asesinado a uno de los líderes del gobierno iraní, Ali Larijani, una persona que lleva décadas en las más altas esferas del poder de la república islámica y una persona muy cercana al líder supremo Khamenei, que falleció hace días casi en el primer ataque que lanzó Israel junto a EEUU sobre el complejo gubernamental en Teherán.Vamos a estar en Francia porque el presidente Emmanuel Macron ha dicho que no tomará parte en operaciones militares para reabrir el tráfico naval en el estrecho de Ormuz. También en Reino Unido donde el primer ministro británico Keir Starmer ha recibido hoy al presidente de Ucrania, Volodimir Zelenski.También hablaremos del atentado provocado por fuerzas paquistaníes en un centro de rehabilitación de drogadictos en Afganistán que ha dejado un centenar de muertos.Además vamos a estar en Cuba, con una situación cada vez más límite y después de que Donald Trump, dijese que sería un honor para él hacerse con el control de la isla. Va estar con nosotros para hablar de todo esto Omar Everleny, doctor en Ciencias Económicas en la Universidad de La Habana.Escuchar audio

El número de muertos por los ataques israelíes en Líbano siguen aumentando y se acerca ya a los 800, según las autoridades libanesas. Además alrededor de 800.000 personas se han visto obligadas a abandonar sus hogares. También en la frontera de Irán donde está Laura Alonso y donde la tensión sigue siendo muy evidente y en Omán con nuestra enviada especial Sara Alonso para saber cómo afecta un día más el conflicto a toda la región.El presidente ucraniano Volodimir Zelenski se encuentra en París donde se ha mostrado muy crítico con la decisión de la administración Trump de levantar el embargo al petróleo ruso para equilibrar los precios. Hablamos de ello y también de las palabras del presidente francés Emmanuel Macron sobre al ataque a una base francesa que ha provocado la muerte de una persona. Vamos a estar también en Cuba porque el presidente Miguel Díaz-Canel, ha explicado que su país ha empezado conversaciones con el gobierno de Estados Unidos para intentar buscar una solución al bloqueo que sufre la isla. Además tenemos dos entrevistas: con el secretario general de CGT en Argentina, Jorge Sola, ahora que la reforma laboral en el país es una realidad; y Muriel Boursié, coordinadora de Médicos sin fronteras en Sudán.Escuchar audio

Hoy se cumplen exactamente 4 años desde aquel 24 de febrero del 2022, cuando tropas rusas entraron en territorio ucraniano en lo que Vladimir Putin denominó, y sigue denominando, una operación militar especial con la que quería, entre otras cosas, derrocar al gobierno de Volodimir Zelenski y recuperar la influencia perdida en el país tras el Maidan y la atropellada salida del prorruso Viktor Yanukovich.Vamos a hablarles de la decisión de Israel de prohibir a diversas ONG seguir trabajando en la Franja de Gaza y de cómo han respondido. También de los habitantes de Sinjil, un pueblo en la Cisjordania ocupada que se han visto obligados a organizar guardias nocturnas de vigilancia para proteger sus hogares de los ataques de los colonos. También estaremos en Brasil, donde hay más de una veintena de fallecidos a causa de las fuertes lluvias y haremos un balance sobre el mayor movimiento migratorio anual del planeta: las vacaciones del año nuevo chino. Además va a estar con nosotros Flor Muñoz, doctora en el Hospital Infantil de Texas, para hablar sobre el movimiento antivacunas y cómo Estados Unidos vuelve a tener que luchar contra el sarampión. Escuchar audio

Pred natanko štirimi leti je ruska vojska z več smeri vkorakala v Ukrajino, kjer je doživela močan ukrajinski odpor. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je pred današnjo obletnico poudaril, da je Ukrajina obstala zahvaljujoč zvestim ukrajinskim vojakom in državljanom. Izrazil je prepričanje, da je mogoče Rusijo prisiliti h končanju vojne. Ob obletnici bo v znak podpore Kijev danes obiskalo vodstvo Evropske unije s predsednico Evropske komisije Ursulo von der Leyen na čelu. Evropski poslanci se bodo v Bruslju zbrali na izrednem zasedanju. V oddaji tudi o tem: - Veljati so začele nove 15-odstotne ameriške carine. - V Mehiki skušajo zajeziti val nasilja po smrti vodje mamilarskega kartela. - Navijači v središču Ljubljane bučno sprejeli slovenske olimpijce, med njimi dobitnike odličij.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general NATO, Mark Rutte, și premieri din mai multe state europene sunt prezenți astăzi la Kiev pentru a-și manifesta solidaritatea cu Ucraina. Tot astazi a avut loc o reuniune în format hibrid a „Coaliției de la Voință”, la care Nicușor Dan a participat prin videoconferință. Mesajul occidentalilor e acelasi- Avem nevoie de pace, dar trebuie să ne pregătim pentru alte scenarii.     Zelenski către ucraineni: "Putin nu şi-a atins obiectivele. Nu a înfrânt poporul ucrainean" A fost mesajul presedintelui Volodimir Zelenski catre natiune la implinirea a 4 ani de razboi. Aceeasi zi in care Rusia transmite ca va încerca să rezolve problema extinderii NATO prin metode militare sau politice, fără eliminarea acestui obstacol fiind imposibilă soluţionarea conflictului din jurul Ucrainei.   Conflictul de la graniță a redesenat harta economică a Europei și a produs unde de șoc inclusiv în agricultura românească România a devenit principal coridor de tranzit pentru cerealele ucrainene, dar și una dintre cele mai afectate piețe din Uniunea Europeană, de preturile mici si calitatea neconforma. Abordam subiectul mai tarziu.  Ucraina se confruntă cu o catastrofă demografică Rata natalităţii este în cădere liberă, pierderile de pe front sunt uriase iar milioane de persoane au părăsit ţara. Iasi si Timisoara sunt doua dintre orasele in care s-au închegat in ultimii 4 ani comunitati de ucraineni. Colegii mei au pregatit reportaje.  

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

En el primer año del segundo gobierno de Donald Trump, las cifras de detenciones semanales de inmigrantes se han duplicado en comparación al gobierno de Biden. En otras noticias: Estados Unidos confirmó un nuevo ataque a una narco lancha en el pacífico mientras tanto sigue el misterio por el supuesto ataque a un laboratorio de drogas. El presidente Donald Trump continúa con sus mini cumbres en Mar-a-Lago. Se reunió con Benjamin Netanyahu después de haberse reunido con Volodimir Zelenski.El frío invernal sigue azotando a los estados del medio oeste y noreste del país. Continúan las cancelaciones y retrasos de vuelos. 

Ameriški in ukrajinski predsednik Donald Trump in Volodimir Zelenski sta zadovoljna z izkupičkom sinočnjih pogovorov na Floridi. Napredek je viden na več področjih, je dejal Zelenski in dodal, da je mirovni sporazum v 20-ih točkah 90-odstotno usklajen. V celoti so usklajena tudi ameriška varnostna zagotovila Kijevu, je povedal Zelenski. Kot pravi, so se strinjali, da so prav ta ključni korak za dosego trajnega miru, zato bodo o njih razpravljali še naprej. Drugi poudarki: - Volitve na Kosovu neuradno osvojila vladajoča stranka Samoodločba. - Slovenija bo leto sklenila s pričakovanim proračunskim primanjkljajem. - Domen Prevc pred prvo tekmo novoletne turneje osvojil kvalifikacije v Oberstdorfu.

Na Floridi se bosta danes sešla ameriški in ukrajinski predsednik Donald Trump in Volodimir Zelenski ter govorila o mirovnem načrtu za Ukrajino. Zelenski se je pred današnjim srečanjem o ključnih vprašanjih pogovarjal z voditelji Unije. Po njegovih besedah so se pogovori osredotočili na stališča glede teritorialnih vprašanj, jedrskih elektrarn, varnostnih jamstev in gospodarske podpore. Večina predlaganih točk je v veliki meri usklajena. Zelenski je poudaril, da so varnostna jamstva prednostna naloga. V ospredju pogovorov Trumpom naj bi bila namreč zlasti varnostna jamstva za Ukrajino in njene morebitne ozemeljske koncesije. V oddaji tudi: - Na Kosovu predčasne parlamentarne volitve, zmaga se znova obeta Kurtiju - V veljavi novela zakona o ohranjanju narave, ki omogoča interventno ukrepanje zaradi zveri - Domen Prevc novoletno turnejo štirih skakalnic odpira kot vodilni v pokalu

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je napovedal, da se bodo pogajanja za končanje vojne v Ukrajini nadaljevala ta konec tedna. Jutri naj bi se na Floridi srečal z ameriškim predsednikom Trumpom. Na srečanju se bosta pogovorila o varnostnih garancijah in teritorialnih vprašanjih. Medtem iz Kijeva poročajo o novih ruskih napadih. Ostali poudarki oddaje: - V Siriji počasna in težavna integracija Kurdov v državne ustanove. - Projekt Drugi tir zamuja za več kot leto dni. - V prazničnih dneh bo po delu Notranjske krožil Mrazomobil.

Nigeria, escenario esta madrugada de ataques estadounidenses contra objetivos del Estado Islámico.Ya contamos hace unas semanas aquí como Trump había dejado caer que podría atacar a los radicales islamistas porque, según él, están persiguiendo a la minoría cristiana en el país africano.Volodimir Zelenski ha dicho hoy que tiene previsto reunirse con Donald Trump este domingo en Florida para seguir con las negociaciones en torno a un posible acuerdo de alto el fuego. Escucharemos una entrevista sobre el Mercosur, dos reportajes de fin de año sobre la UE y Francia o la previa de las elecciones de Birmania.Escuchar audio

Rusia rechaza una tregua navideña y los ucranianos se disponen a pasar su cuarta Navidad en guerra. Nuestra corresponsal en Kiev habla con algunos de ellos en un mercadillo de Navidad. Antes de la invasión a gran escala, un gran sector de los ucranianos celebraba la Navidad el 6 de enero, pero todo cambió con la guerra para tomar distancia de Rusia.  De la corresponsal de RFI en Ucrania, Catalina Gómez Tatiana sigue con atención a su hijo Mikola, de 10 años, que como muchos otros más, patina sobre hielo. Esta noche han venido hasta la zona histórica de Podil, en Kiev, donde se ha levantado un mercadillo de Navidad. Tiene la ilusión de que el niño pueda disfrutar de este ambiente navideño. "Lo llevo a patinar, compro el árbol de Navidad, salimos a pasear, todo ello para que entre en ambiente" cuenta Tatiana.   Estos últimos meses de 2025 han sido extremadamente difíciles para los ucranianos por los ataques continuos contra la infraestructura energética, pero también por la presión en el frente de batalla, como lo resume Natalia, que ha venido al mercadillo con su familia.  "El ánimo está un poco apagado, claro, por lo que está pasando en nuestro país, pero intentamos animarnos un poco"   Antes de la invasión a gran escala, un gran sector de los ucranianos celebraba la Navidad el 6 de enero, pero desde 2022 se ha decidido celebrarla como en otras partes del mundo. Así lo hacen también la familia de Ilya, de 23 años. Cuenta que ahora celebran 2 fechas, el 24 de diciembre y el 6 de enero. "Celebramos desde la infancia, tenemos esa tradición. No la celebramos como por ejemplo en Europa Occidental con regalos. Nosotros no teníamos reglaso así. Los regalos eran para Año Nuevo pero igualmente celebrábamos, preparábamos la cena y nos reuníamos en casa dle padrino".  Pero este año, dice él, todo es diferente. "No soy muy feliz de estas Navidades, soy de Sumi y no tenemos electricidad".  Algo similar cuenta Lilia, que vende cerveza caliente en el mercado. "A la gente no le da para celebrar cuando caen edificios, cuando se destruyen casas y muere gente. Pero claro, sacan a pasear a los niños. Los niños todavía no entienden" dice Lilia al micrófono de RFI.    Pero igual Lilia dice que la vida tiene que seguir y que le ilusiona que vuelvan estos mercados navideños para que al menos los niños puedan olvidarse un poco de la guerra.  El Kremlin rechazó  apostar por una tregua navideña con Ucrania, alegando que serviría para reforzar a la otra parte, en respuesta a una demanda del canciller alemán, Friedrich Merz, para detener los combates estas festividades.

V Miamiju na Floridi so se konec tedna v navzočnosti nekaterih evropskih svetovalcev za nacionalno varnost nadaljevala ameriško-ukrajinska usklajevanja mirovnega predloga predsednika Donalda Trumpa za Ukrajino. Posebni Trumpov odposlanec Steve Witkoff in predsednikov zet Jared Kushner pa sta se ločeno sešla z odposlancem ruskega predsednika Vladimirja Putina Kirilom Dmitrijevom. Edini, ki je po srečanju kaj povedal, je bil ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski v Kijevu. V oddaji tudi o tem: - Izrael še naprej krši premirje v Gazi in širi naselbine na Zahodnem bregu - Tri mesece pred volitvami po anketah na prvem mestu SDS, sledijo Svoboda, SD, NSi in Resni.ca - Severjevi nagradi za igralske stvaritve v poklicnih gledališčih prejeli Ajda Smrekar in Damjana Černe

V Miamiju na Floridi so se včeraj nadaljevali pogovori o končanju vojne v Ukrajini med ameriškimi in ukrajinskimi pogajalci. Na Florido je včeraj prispel tudi odposlanec Kremlja Kiril Dmitrijev, ki se je tam srečal s predstavniki Bele hiše, neposredna pogajanja z Ukrajinci pa je ta konec tedna zavrnil. Zamisel o tristranskih pogovorih je sicer podprl ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, a zaenkrat še ne na najvišjem nivoju. V oddaji tudi o tem: - Ameriške sile ob obali Venezuele zajele še en naftni tanker - Zaključila se je modernizacija vojaške ladje Triglav - S projektom Irrigavit postavili temelje za razvoj goriškega vinogradništva

V Bruslju se bodo danes na rednem zasedanju zbrali voditelji članic Evropske unije. Glavna tema bo Ukrajina in kako ji zagotoviti finančno pomoč v prihodnjih dveh letih. Srečanja naj bi se udeležil tudi ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Poleg tega bodo obravnavali prihodnji večletni evropski proračun in širitev povezave. Medtem bo v Bruslju potekal tudi vseevropski protest kmetov. Težita jih sporazum Mercosur in pretirana birokracija. V oddaji tudi: - Trump se je v televizijskem nagovoru v svojem slogu pohvalil z gospodarsko blaginjo; več kot polovica Američanov je ne čuti. - Poslanci o noveli zakona o RTV Slovenija. Sindikate skrbi umik usklajevanja višine prispevka z inflacijo. - Zaradi sumov nepravilnosti v javnem zavodu GO!2025 novogoriški svetniki predlagajo zunanjo revizijo vseh let poslovanja.

Kijev pozdravlja preboj v pogajanjih za mir, čeprav ozemeljska vprašanja ostajajo odprta. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je zadovoljen, da so Združene države pripravljene sodelovati. Če bodo Američani Ukrajini dali varnostna zagotovila in bi jih Putin kršil, to pomeni le, da si ne želi končati vojne, je dodal Zelenski. V oddaji tudi: - V razpravi varnostnega sveta različna mnenja o tem, kakšen naj bo nov generalni sekretar Svetovne organizacije - Državni zbor danes o predlogu zakona o varstvu javnega reda in miru, ki med drugim zaostruje kazni za povzročanje hrupa - Ljubljanski mestni svetniki sprejeli dopolnjeni osnutek odloka o prostorskem načrtu Roška

Mirovni pogovori za Ukrajino v Berlinu so prinesli napredek, je po srečanju sporočila ameriška stran. Podrobnosti niso znane, je pa ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski nakazal možnost kompromisa, če bi Kijev pridobil ustrezna varnostna zagotovila. V oddaji tudi o tem, da naj bi Slovenija pri izvedbi projekta drugega bloka jedrske elektrarne izbirala med dvema dobaviteljema, bližje naj bi bil ameriški. Vlada bo imela ta teden sicer na mizi predlog finančnega modela za JEK 2. Preostali poudarki oddaje: Avstralske oblasti po včerajšnjem smrtonosnem napadu ob praznovanju judovske hanuke napovedujejo premislek o zaostritvi orožarske zakonodaje Slovenska vojska bo uradno dobila desetega načelnika generalštaba; dolžnosti bo danes prevzel brigadir Boštjan Močnik Prizadevanje države za pridobitev nacionalne platforme za umetno inteligenco z razpisom deli mnenja v stroki.

El ultraderechista José Antonio Kast ganó la segunda vuelta de las elecciones presidenciales en Chile con más del 58% de los votos. Berlín acoge una cumbre clave para Ucrania. Participarán varios líderes de la UE con el presidente ucraniano, Volodimir Zelenski. El Ministerio de Trabajo se reúne hoy con los sindicatos CCOO y UGT para cerrar las negociaciones sobre la ampliación del permiso por fallecimiento de un familiar.

Maria Corina Machado, líder de la oposición de Venezuela, fue galardonada hace unas semanas con el Premio Nobel de la Paz. Este miércoles debería ir a recogerlo a Oslo pero claro, salir de Venezuela es complicado para Machado y hoy no se le ha visto en Oslo.El presidente ucraniano Volodimir Zelenski ha viajado a Italia, donde se ha reunido con el papa para tratar la situación en su país. Nos va a ampliar esta noticia nuestro corresponsal en Roma. Estaremos en Siria con nuestra enviada especial Laura Alonso, que ha hablado con familiares de asesinados y desaparecidos bajo la dictadura de Bachar Al Assad. De algunos cadáveres se ha conocido el paradero hace muy poco. Hablaremos también del informe anual de Reporteros Sin Fronteras sobre la violencia contra los periodistas en el mundo, de la nueva ley en Australia que prohíbe a los menores de 16 usar redes sociales y del estado de emergencia declarado en Lituania por globos procedentes de Bielorrusia que han violado su espacio aéreo.Además estará con nosotros Lorena Cobas, portavoz de UNICEF, para evaluar la situación de los niños en Sri Lanka, uno de los países más afectados por los ciclones que han golpeado el sudeste asiático. Escuchar audio

Londres ha sido hoy escenario de una nueva reunión entre Volodimir Zelenski y los líderes del Reino Unido, Francia y Alemania, sus tres principales aliados en un contexto en el que EEUU parece estar cada vez más alejado de Kiev y de sus socios y ve con mejores ojos las propuestas que llegan del lado de Moscú.Hoy se cumple un año de la caída del dictador sirio Bachar Al Assad y vamos a estar en Damasco con nuestra enviada especial, Laura Alonso. También en la frontera entre Venezuela y Colombia porque Venezuela sigue muy pendiente de los próximos movimientos que pueda hacer Donald Trump.También vamos a profundizar en el intento de golpe de Estado en Benín, en la situación en Sudán donde las Fuerzas de Apoyo Rápido han anunciado haberse hecho con el control de un importante campo petrolero y en el porqué del aumento de la tensión entre Tailandia y Camboya. Además estará con nosotros el diplomático y profesor rumano Iordan Barbulescu para hablar de las elecciones en Bucarest. Escuchar audio

Združene države in Rusija različno ocenjujejo uspešnost mirovnih pogovorov v Moskvi. Kot pravijo oboji, je dialog dober znak, a preboja ni bilo. Ameriški pogajalci bodo danes znova gostili predstavnike Ukrajine, je napovedal predsednik Volodimir Zelenski. V oddaji tudi: - Putin gre na prvi obisk v Indijo po štirih letih, Macron je obiskal svojega kitajskega kolega - Policija nesrečo 6-kolesnega oklepnega vozila v Pesnici, v kateri se je poškodovalo šest vojakov, obravnava kot prekršek - Neža Klančar na evropskem prvenstvu v kratkih bazenih v disciplini 50 metrov delfin sedm

Steve Witkoff y el yerno de Donald Trump, Jared Kushner, están en Moscú presentando al presidente ruso la contrapropuesta de paz con las condiciones de Ucrania en respuesta al documento original que Washington y Moscú elaboraron y presentaron a Volodimir Zelenski. Antes de reunirse con ellos, Putin ya ha dejado claro que no tiene intención alguna de aceptar esa contrapropuesta.Alemania va a crear una unidad especializada para lucha contra drones. Vamos a profundizar en ello. También sobre la situación en Venezuela y los próximos pasos de Estados Unidos.También hablaremos de la detención de la exjefa de la diplomacia europea, Federica Mogherini, del viaje del Papa a Líbano y Turquía y de las investigaciones del incendio en un edificio residencial en Hong Kong.Además estará con nosotros uno de los investigadores de Ecologistas en Acción para hablar de la protesta itinerante contra el acuerdo comercial Unión Europea-Mercosur.Escuchar audio

EEUU sigue sin aclarar si llevará a cabo acciones militares concretas contra Venezuela. En Caracas todo son nervios e incertidumbre. Vamos a hablar también de las elecciones en Honduras celebradas ayer y de la reunión entre el presidente ucraniano Volodimir Zelenski y el presidente francés Emmanuel Macron. Además, el primer ministro israelí Benjamin Netanyahu, que se enfrenta a varios procesos judiciales por corrupción, ha pedido al presidente Isaac Herzog que le conceda el indulto. Hablaremos de ello.Escuchar audio

Faltan 3 días para que se cumpla el ultimatum dado por Donald Trump a Volodimir Zelenski para que acepte un plan de 28 puntos que derivaría en un acuerdo de paz que ponga fin a la guerra de Ucrania. Este fin de semana negociadores estadounidenses y ucranianos se han reunido en Ginebra para discutir modificaciones al plan original.Estaremos en Angola donde China se está dedicando a extraer materias primas en los enormes yacimientos mineros. También en Sudán, porque el número de personas que sufren inseguridad alimentaria asciende a 21 millones, casi la mitad del país. Vamos a hablar con el director adjunto de operación del Programa Mundial de Alimentos en Sudán.También de cómo Naciones Unidas ha documentado más de 500 incidentes en estas últimas semanas de colonos israelíes en la Cisjordania ocupada. De la presión de Estados Unidos sobre Venezuela y de cómo la violencia del narco se ha convertido en una rutina en Francia. Escuchar audio

Este martes 18 de noviembre, Carlos Alsina nos trae las historias para empezar la manana: De la comparecencia de Leire Diez ante el juez a la visita a Espana de Volodimir Zelenski.

La coalición de voluntarios para Ucrania se ha reunido hoy en Londres, donde también ha estado el presidente ucraniano Volodimir Zelenski.Vamos a saber más sobre la reforma que está llevando a cabo Donald Trump en el Ala Este de la Casa Blanca. También de las elecciones presidenciales en Irlanda y de la manifestación en Islandia que conmemora los 50 años de la huelga del llamado Día libre de las mujeres.Nuestra enviada especial a México, Celia Vidal, ha entrevistado a uno de los diputados del partido del presidente brasileño y han hablado entre otras cosas de la situación del hambre en el país. Vamos a escucharla.Y además, estará con nosotros Manuel Carballo, exatleta olímpico y testigo de la masacre de Munich 1972. Escuchar audio

Računamo na ameriškega predsednika Donalda Trumpa, da s pritiskom na Rusijo ustavi vojno, je po včerajšnjem obisku v Beli hiši dejal ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski. Ameriškega kolega je skušal prepričati o dobavi raket dolgega dosega tomahawk, ki bi jih Ukrajina zamenjala za svoje brezpilotnike. Tomahawkov se Rusija boji, meni Zelenski, Trump pa trdi, da bi njihova dobava utegnila močno zaostriti konflikt. Ostali poudarki oddaje: Hamas predal truplo še enega izraelskega talca. O svoji razorožitvi pa se ne želi izreči. Ideja uvedbe obveznega naborništva deli nemške vladne stranke. Slovenska namiznoteniška reprezentanca v boj za zgodovinsko uvrstitev v evropski finale.

Segunda jornada de discursos en la Asamblea General de la ONU con protagonismo para dos líderes: por un lado, Volodimir Zelenski. El mandatario ucraniano ha hablado de la necesidad cada vez más perentoria de frenar a Vladimir Putin, justo el día después de que Trump dijera sorpresivamente, aunque no sorprendentemente, que no ve mal que Ucrania recupere su territorio perdido.Por otro lado, ha sido hoy protagonista el nuevo líder de Siria, Ahmed Al Sharaa.Estamos pendientes de la flotilla humanitaria que se dirije a Gaza. Italia y hace unos minutos España, a través de su presidente Pedro Sánchez, anuncian el envío de buques de sus Armadas por si fuera necesario socorrer a los integrantes de la flotilla.Hablaremos de Siria y los ataques documentados contra la minoría alauita en una entrevista, estaremos en Reino Unido donde ha sido detenido un hombre vinculado al parecer al ciberataque del domingo que paralizó buena parte de los aeropuertos europeos. Los hutíes han lanzado un ataque sobre una ciudad israelí, sabremos qué ha ocurrido.Escuchar audio

Hoy es el día mundial de la asistencia humanitaria. Una fecha que sirve para homenajear y recordar la importancia de quienes trabajan desinteresadamente para otros. Algunos incluso arriesgando su vida. 383 trabajadores humanitarios fueron asesinados en el mundo en 2024, la mitad de ellos en Gaza. Vamos a estar en Washington, un día más, para saber cómo están los ánimos después de la reunión de este lunes entre Donald Trump y Volodimir Zelenski. También en Bolivia para explicar una de las claves de la victoria de Rodrigo Paz: su segundo, el "capitán" Lara. También les contaremos cómo está siendo el traslado de una iglesia en el Círculo Polar Ártico y les hablaremos de un documental, Damas en el poder, que habla sobre mujeres líderes en los cinco continentes. Escuchar audio

Ante las dudas que inevitablemente aparecen por la posición de Donald Trump en la guerra en Ucrania hoy el presidente estadounidense ha publicado en la red social truth social la frase "sé exactamente lo que estoy haciendo". Después de la breve reunión con Vladimir Putin en Alaska hoy recibe a Volodimir Zelenski en Washington. Y esta vez el mandatario ucraniano no estará solo como hace unos meses cuando Trump le acusó de ser desagradecido y provocar una nueva guerra mundial. Estaremos allí con nuestro enviado especial Fran Sevilla. Estaremos en Bolivia para analizar el resultado de las elecciones presidenciales que dejan a la izquierda fuera del poder tras 20 años. Lo vamos a hacer con nuestro enviado especial Santiago Barnuevo y la politóloga boliviana Vania Sandoval.Vamos a estar también en Irak porque en Mosul han comenzado los trabajos de exhumación de una fosa común en la que se teme que haya miles de personas asesinadas por el Estado Islámico. También en Portugal, que lucha contra incendios en todo el país. Analizaremos por qué América Latina ha visto desfilar una larga lista de expresidentes que han sido procesados o condenados y, si tenemos tiempo, hablaremos con un experto sobre la relación de China con regimenes totalitarios en África, como el caso de Zimbabue.Escuchar audio

El presidente ruso, Vladimir Putin, y el estadounidense, Donald Trump, se reúnen hoy en Alaska para negociar el final de la guerra en Ucrania. Una reunión por Ucrania sin Ucrania porque no va a estar el presidente Volodimir Zelenski ni tampoco ningún otro mandatario. Les contaremos que el lugar elegido para la reunión no ha sido al azar, y analizaremos también qué hay sobre el terreno para tratar de entender hacia dónde pueden ir las negociaciones. Hace hoy cuatro años los talibanes tomaban el control de Kabul, la capital de Afganistán. Cuatro años en los que las mujeres y las niñas han perdido todos sus derechos. Hasta su voz está prohibida. Vamos a estar en Bolivia que este domingo celebra elecciones y hablaremos de un momento histórico que se produjo tal día como hoy, la rendición de Japón en la Segunda Guerra Mundial. Escuchar audio

En Alaska se llevó a cabo la cumbre entre Vladimir Putin y Donald Trump para discutir sobre la guerra en Ucrania. Los mandatarios ofrecerán una conferencia de prensa. Esto es lo que está sucediendo en Anchorage.En otras noticias: Continúa la lucha por el control de la policía metropolitana de Washington DC.Pronto abrirá sus puertas un nuevo centro de detención de inmigrantes en la base militar Fort Bliss en El Paso, Texas con capacidad para 5000 personas. En La Florida el gobernador Ron DeSantis aseguró que abrirá un nuevo centro de detención de inmigrantes en las próximas semanas, con las mismas características del 'Alcatraz de los caimanes' 

Quedan pocas horas para que venza el plazo dado por Donald Trump a muchos países para que eviten que entren en vigor los aranceles anunciados hace ya semanas. Ayer les contábamos cómo Francia lidera a otros países occidentales que han anunciado que reconocerán el estado de Palestina. Vamos a saber cuál es la posición de países como Alemania, Italia o Portugal.En Ucrania el presidente Volodimir Zelenski ha firmado hoy una nueva ley que devuelve la independencia a las dos grandes agencias contra la corrupción del país. Hablaremos de ello. También de Córcega, que lleva décadas luchando por tener mayor autonomía. Y tendremos una entrevista sobre el auge de la extrema derecha entre los jóvenes en Japón. Escuchar audio

Reino Unido y Alemania estrechan lazos, sobre todo en materia de seguridad y defensa. Keir Starmer ha recibido hoy en Londres al canciller alemán Friedrich Merz y ambos han firmado el denominado Tratado de Kensington.Vamos a estar en Ucrania porque el presidente Volodimir Zelenski ha remodelado su gabinete. Vamos a saber quiénes son las nuevas caras. También en Islandia donde se han reunido la primera ministra del país y la presidenta de la Comisión Europea para hablar sobre la geopolítica del Ártico. Además sabremos más sobre la ley de tierras en Sudáfrica y tendremos una entrevista sobre la Organización de Cooperación de Shanghai.Escuchar audio