Podcasts about volodimir zelenski

Obsodbam enega od najbolj smrtonosnih ruskih napadov na Kijev, ki je zahteval najmanj 23 življenj, so se pridružile tudi Združene države. Ameriški odposlanec za Ukrajino Keith Kellog je izrazil prepričanje, da napadi ogrožajo Trumpova prizadevanja za končanje vojne. Podobno meni ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, češ da napad jasno dokazuje, da se ruski cilji niso spremenili. Ukrajina je bila v središču razprav prvega dne slovenske diplomacije in bo tudi na današnjem zasedanju obrambnih ministrov Unije. Drugi poudarki oddaje: - Ameriška ukinitev financiranja javnih medijev že širi informacijske puščave. - Čeprav bo inflacija po pričakovanjih še naprej nekoliko povišana, trg dela ostaja stabilen. - Košarkarji želijo pozabiti uvodni poraz na evropskem prvenstvu in se osredotočiti na prihodnje tekme.

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council. Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”. Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.   Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.   ”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.   Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”. „El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.   Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului. Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.   Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev. British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.   Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

V izraelskih napadih na Gazo je bilo danes ubitih več kot 50 ljudi, najmanj 8 jih je umrlo zaradi lakote. K odprtju mejnih prehodov za dostavo hrane sestradanim prebivalcem nenehno pozivajo človekoljubne organizacije. Predstavnik ene izmed njih Fadi Omar je povedal, da v enklavo sicer vstopajo tovornjaki s pomočjo, vendar število tovornjakov, ki dnevno prečkajo mejo, ne zadostuje za potrebe prebivalstva Gaze, zlasti po dolgih mesecih popolne zapore. Tamkajšnje zdravstvene oblasti zaradi vse slabšega stanja zdravstvenega sistema pozivajo tudi k odprtju varnih koridorjev za dostavo zdravil in medicinskih pripomočkov. Druge teme: - Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski danes znova zavrnil ruske zahteve po ozemlju. - Priljubljena izletniška točka na zahodu Škotske Loch Long onesnažena z radioaktivnimi odpadki. - Začenja se 28-ti mednarodni gledališki festival Mladi levi.

Hoy es el día mundial de la asistencia humanitaria. Una fecha que sirve para homenajear y recordar la importancia de quienes trabajan desinteresadamente para otros. Algunos incluso arriesgando su vida. 383 trabajadores humanitarios fueron asesinados en el mundo en 2024, la mitad de ellos en Gaza. Vamos a estar en Washington, un día más, para saber cómo están los ánimos después de la reunión de este lunes entre Donald Trump y Volodimir Zelenski. También en Bolivia para explicar una de las claves de la victoria de Rodrigo Paz: su segundo, el "capitán" Lara. También les contaremos cómo está siendo el traslado de una iglesia en el Círculo Polar Ártico y les hablaremos de un documental, Damas en el poder, que habla sobre mujeres líderes en los cinco continentes. Escuchar audio

V treh letih in pol od napada ruske vojske na Ukrajino mir še ni bil tako blizu. Po srečanju Donalda Trumpa in Vladimirja Putina na Aljaski je bilo bolj malo konkretnih sporočil, zdaj pa se že kažejo prvi obrisi morebitnega prihodnjega dogovora. Več ur trajajoči pogovori med ameriškim predsednikom Donaldom Trumpom, ukrajinskim predsednikom Volodimirjem Zelenskim in sedmerico evropskih voditeljev so se sinoči v Beli hiši končali z nenatančno določenimi varnostnimi zagotovili Ukrajini ter napovedjo pogovorov v dveh formatih. Tako naj bi se kmalu sešla Volodimir Zelenski in ruski predsednik Vladimir Putin Čemu se bo morala odpovedati Ukrajina, čemu – če sploh čemu – Rusija in kakšno ceno bodo za sklenitev miru plačale Združene države Amerike in Evropa? Gostje: Boštjan Udovič, Fakulteta za družbene vede Univerze v Ljubljani; Katja Geršak, direktorica in soustanoviteljica nevladne organizacije Regionalni dialog; Vlasta Jeseničnik, dopisnica RTV Slovenija iz Ruske federacije; Andrej Stopar, dopisnik RTV Slovenija iz ZDA. Avtor Matej Hrastar.

Na een gehaast topoverleg in Washington tussen Donald Trump, Volodimir Zelenski en belangrijke Europese leiders zijn de eerste geluiden optimistisch. Maar is dat terecht? Oud-ambassadeur en voormalig NAVO-stafchef Ed Kronenburg denkt niet dat Vladimir Poetin wil meewerken. Sven op 1 is een programma van Omroep WNL. Meer van WNL vind je op onze website en sociale media: ► Website: https://www.wnl.tv  ► Facebook: https://www.facebook.com/omroepwnl  ► Instagram: https://www.instagram.com/omroepwnl ► Twitter: https://www.twitter.com/wnlvandaag ► Steun WNL, word lid: https://www.steunwnl.tv ► Gratis Nieuwsbrief: https://www.wnl.tv/nieuwsbrief 

Ante las dudas que inevitablemente aparecen por la posición de Donald Trump en la guerra en Ucrania hoy el presidente estadounidense ha publicado en la red social truth social la frase "sé exactamente lo que estoy haciendo". Después de la breve reunión con Vladimir Putin en Alaska hoy recibe a Volodimir Zelenski en Washington. Y esta vez el mandatario ucraniano no estará solo como hace unos meses cuando Trump le acusó de ser desagradecido y provocar una nueva guerra mundial. Estaremos allí con nuestro enviado especial Fran Sevilla. Estaremos en Bolivia para analizar el resultado de las elecciones presidenciales que dejan a la izquierda fuera del poder tras 20 años. Lo vamos a hacer con nuestro enviado especial Santiago Barnuevo y la politóloga boliviana Vania Sandoval.Vamos a estar también en Irak porque en Mosul han comenzado los trabajos de exhumación de una fosa común en la que se teme que haya miles de personas asesinadas por el Estado Islámico. También en Portugal, que lucha contra incendios en todo el país. Analizaremos por qué América Latina ha visto desfilar una larga lista de expresidentes que han sido procesados o condenados y, si tenemos tiempo, hablaremos con un experto sobre la relación de China con regimenes totalitarios en África, como el caso de Zimbabue.Escuchar audio

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je prispel v Washington, kjer se bo danes srečal z ameriškem kolegom Donaldom Trumpom. Ta je pred pogovori poudaril, da Zelenski lahko konča vojno z Rusijo, če to želi. Ameriški zunanji minister Marco Rubio je medtem sporočil, da so na petkovih pogovorih med Trumpom in Putinom dosegli napredek pri iskanju soglasja, a da je razhajanj veliko. Da bi dosegli mirovni sporazum, mora biti Ukrajina vključena v pogovore, je še dejal. Drugi poudarki oddaje: - Bruselj ob ameriških carinah in azijski konkurenci napoveduje zaščitne ukrepe za jeklarsko industrijo. - Poenostavljeni postopki usmerjanja otrok s posebnimi potrebami. Stroka za celovitejšo prenovo zakonodaje. - Ptuj znova središče pesniškega dogajanja. Začenja se festival Dnevi poezije in vina.

Ukrayna'da savaşın sona erdirilmesi için Rusya Devlet Başkanı Putin ve Amerikan Başkanı Trump arasında yapılan sonuçsuz Alaska zirvesi sonrası bugün, Ukrayna Devlet Başkanı Volodimir Zelenski, Beyz Saray'da Başkan Trump ile bir araya geliyor.

Lunes 18 de agosto: La atención hoy estará en Estados Unidos, en la Casa Blanca, donde el presidente Donald Trump recibirá a su par ucraniano, Volodymyr Zelensky, primero a solas, y luego acompañado por una serie de líderes europeos, Von der Leyen, Meloni, Starmer y Macron, entre otros, para discutir la paz en el Continente.

Tras la cumbre entre Donald Trump y Vladimir Putin en Alaska, que no dio lugar a ningún anuncio, los dirigentes europeos se unieron en torno al presidente ucraniano, Volodimir Zelenski, a quien acompañarán a la Casa Blanca el lunes.

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski pred današnjih obiskom v Washingtonu svari, da Ukrajinci Rusiji ne bodo prepustili polotoka Krim ali se odpovedali vstopu v Nato. Prav to naj bi bili zahtevi Rusije, ki ju poudarja ameriški predsednik Donald Trump pred srečanjem, ki se ga bo udeležilo tudi več evropskih voditeljev. Kot poudarja analitik, morajo evropski voditelji preveriti, s čim je Trump soglašal na nedavnem srečanju z ruskim predsednikom Vladimirjem Putinom glede Ukrajine; kako realne so možnosti za mirovni sporazum z Rusijo ter kakšna bodo varnostna zagotovila. Drugi poudarki oddaje: - Amnesty International: Izrael namerno strada prebivalce Gaze - Veliko neznank pri načrtovani sežigalnici odpadkov v Mariboru - 25-i Jazzinty v Novo mesto vabi tudi s koncertnimi večeri

Topoverleg vanavond in het Witte Huis: de Amerikaanse president Donald Trump spreekt daar met Volodimir Zelenski, Mark Rutte en een breed palet aan Europese leiders. Wat wordt de uitkomst van dit overleg? Voormalig NAVO-secretaris-generaal Jaap de Hoop Scheffer bespreekt het met Sven Kockelmann. Sven op 1 is een programma van Omroep WNL. Meer van WNL vind je op onze website en sociale media: ► Website: https://www.wnl.tv  ► Facebook: https://www.facebook.com/omroepwnl  ► Instagram: https://www.instagram.com/omroepwnl ► Twitter: https://www.twitter.com/wnlvandaag ► Steun WNL, word lid: https://www.steunwnl.tv ► Gratis Nieuwsbrief: https://www.wnl.tv/nieuwsbrief 

Voditelji iz evropskih držav, združenih v koaliciji voljnih, ter ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, ki se je predsednici Evropske komisije Ursuli von der Leyen pridružil v Bruslju, so popoldne usklajevali stališča pred jutrišnjim srečanjem Zelenskega z ameriškim predsednikom Donaldom Trumpom v Washingtonu. Zelenski se je pripravljen pogovarjati o ozemeljskih vprašanjih, pri tem pa izključuje odstop zasedenih ozemelj na vzhodu Ukrajine, ki jih Rusija ni zasedla. Drugi poudarki: - V Gazi hrane za manj kot polovico prebivalcev. - Slovenski študenti medicine v tujini bodo študij lahko nadaljevali pri nas. - Število spletnih prevar se vse bolj povečuje.

El presidente ruso, Vladimir Putin, y el estadounidense, Donald Trump, se reúnen hoy en Alaska para negociar el final de la guerra en Ucrania. Una reunión por Ucrania sin Ucrania porque no va a estar el presidente Volodimir Zelenski ni tampoco ningún otro mandatario. Les contaremos que el lugar elegido para la reunión no ha sido al azar, y analizaremos también qué hay sobre el terreno para tratar de entender hacia dónde pueden ir las negociaciones. Hace hoy cuatro años los talibanes tomaban el control de Kabul, la capital de Afganistán. Cuatro años en los que las mujeres y las niñas han perdido todos sus derechos. Hasta su voz está prohibida. Vamos a estar en Bolivia que este domingo celebra elecciones y hablaremos de un momento histórico que se produjo tal día como hoy, la rendición de Japón en la Segunda Guerra Mundial. Escuchar audio

En Alaska se llevó a cabo la cumbre entre Vladimir Putin y Donald Trump para discutir sobre la guerra en Ucrania. Los mandatarios ofrecerán una conferencia de prensa. Esto es lo que está sucediendo en Anchorage.En otras noticias: Continúa la lucha por el control de la policía metropolitana de Washington DC.Pronto abrirá sus puertas un nuevo centro de detención de inmigrantes en la base militar Fort Bliss en El Paso, Texas con capacidad para 5000 personas. En La Florida el gobernador Ron DeSantis aseguró que abrirá un nuevo centro de detención de inmigrantes en las próximas semanas, con las mismas características del 'Alcatraz de los caimanes' 

Amerikan ve Rus devlet başkanlarının bir araya gelmesinden günler önce Ukrayna Devlet Başkanı Volodimir Zelenski, barış için Rusya'ya toprak verilmesi ihtimalini reddetti. Ayrıca e Ukrayna'nın katkısı olmadan kalıcı bir barış anlaşmasının sağlanamayacağını söyledi. Alaska'da gerçekleşecek Putin Trump toplantısı öncesinde Rusya, Ukrayna'nın Donetsk bölgesinin kontrolünü ele geçirmek için operasyonlarını yoğunlaştırdı ve Rus güçleri Pokrovsk şehri çevresindeki önemli bir bölgeyi ele geçirmek üzere.

Nekateri evropski voditelji in ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski prek videopovezave prav zdaj razpravljajo z ameriškim predsednikom Donaldom Trumpom o Ukrajini, pri čemer želijo predvsem preprečiti, da bi Washington in Moskva sprejemala pomembne odločitve brez njih. Ruske sile so medtem v zadnjih dneh dosegle nekaj opaznejših uspehov v regiji Doneck, čeprav so po navedbah ukrajinske vojske pri tem izgubile veliko vojakov. Druge teme: - Izraelska vojska odobrila novo ofenzivo v Gazi - Zoper nekdanje nadzornike Luke Koper že potekajo izvršbe - Operativci kritični do naročenih reševalnih helikopterjev

Ukrajina mora imeti možnost sama odločati o svoji usodi, so v skupni izjavi poudarili voditelji članic Evropske unije. Pred petkovim srečanjem predsednikov Rusije in Združenih držav Vladimirja Putina in Donalda Trumpa so opozorili, da se prava mirovna pogajanja lahko začnejo šele po prekinitvi ognja. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski medtem svari, da se Rusija ne pripravlja na prekinitev sovražnosti. Po njegovih besedah Moskva premika svoje sile in se pripravlja na novo ofenzivo. Drugi poudarki oddaje: - V Gazi zaradi lakote umrlo še 5 ljudi, vrstijo se pozivi Izraelu, naj omogoči dostavo VEČ pomoči v enklavo - Avstrijsko državno tožilstvo v Gradcu po raciji pri Peršmanu preiskuje sum zlorabe položaja - Na vrhuncu cvetenja ambrozije opomini na obvezno zatiranje te škodljive vrste

Evropska zunanjepolitična predstavnica Kaja Kallas je za danes sklicala izredno videokonferenco zunanjih ministrov Unije o prihodnosti Ukrajine. Pred srečanjem ameriškega in ruskega predsednika Donalda Trumpa in Vladimirja Putina na Aljaski, napovedanim za petek, so konec tedna, kot rečeno, tako evropski voditelji kot ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski opozorili, da o prihodnosti Ukrajine ni mogoče odločati brez te države ter da mora biti mir pravičen in trajen. V oddaji tudi o tem: - Med ubitimi v izraelskih napadih v Gazi znova novinarji - Približno tisoč ljudem z oviranostmi, ki živijo v stanovanjskih skupnostih, še vedno grozijo izselitve - Slovenski košarkarji znova izgubili proti svetovnim prvakom, a popravili vtis

Težko pričakovano srečanje ameriškega in ruskega predsednika Donalda Trumpa in Vladimirja Putina bo v petek na Aljaski, sta potrdili strani. Trump je dejal, da je dogovor za končanje vojne blizu, vključeval pa naj bi tudi zamenjavo oziroma odvzem nekaterih ukrajinskih ozemelj. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je načrte osto zavrnil. Opozoril je, da odločitve brez Ukrajine ne bodo prinesle miru. Drugi poudarki oddaje: Izrael kljub številnim kritikam prepričan v svoj načrt za zavzetje mesta Gaza Dve leti po poplavah občine vračajo 16 milijonov evrov predplačil; želijo si hitrejših postopkov Festival Plavajoči grad do jutri z 250 nastopi

Pred težko pričakovanim srečanjem ruskega in ameriškega predsednika Vladimirja Putina in Donalda Trumpa je ta nakazal, da bo morda morala Ukrajina v mirovnem sporazumu Rusiji odstopiti del ozemlja. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je bil v odzivu oster in poudaril, da Ukrajina svojega ozemlja ne bo dala okupatorju. Seveda ne bomo nagradili Rusije za to, kar je storila, je dejal Zelenski in dodal, da si ukrajinski narod zasluži mir, vsi vpleteni pa morajo razumeti, kaj je dostojen mir. V oddaji tudi: - Netanjahu zavrača kritike načrta za popoln zavzem mesta Gaza, ki se jim pridružuje vse več držav - Japonska ob 80-i obletnici eksplozije jedrske bombe nad Nagasakijem svari pred tovrstnim orožjem - Končana obnova poškodovanega spomenika bazoviških junakov

Pentru Ucraina, discuțiile dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin deschid o perspectivă pentru încheierea războiului. Dar prezintă și riscuri semnificative. Iată concluzia unei analize a colegilor de la RFI Ucraina, în urma recentei vizite la Moscova a emisarului american Steve Witkoff. Reamintim, vineri expiră utlimatumui fixat de Donald Trump pentru un armistițiu în războiul declanșat de Rusia. Riscurile apar în special dacă vine vorba de concesii teritoriale, sunt de părere experți consultați de colegii de la RFI Ucrainia. De asemenea, arată ei, este extrem de important ca procesul să nu se reducă la discuțiile Trump-Putin, deoarece participarea Ucrainei și a Europei este de o importanță critică. Acest lucru a fost subliniat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma conversației sale cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit analistului politic ucrainean Ihor Chalenko, ”dacă va avea loc o întâlnire personală între Donald Trump și Vladimir Putin, atunci există multe pericole, deoarece rușii nu vor să implice nici Ucraina, nici Europa”. Expertul amintește declarația lui Trump potrivit căreia războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o chestiune care ține de Europa. Cu toate acestea, spune el, este vizibil că Trump a evoluat și acum este gata să aplice noi măsuri dure. Există o decizie privind furnizarea de arme Ucrainei, pe care le va achiziționa cu fonduri europene. În opinia analistului, este posibil ca negocierile dintre reprezentantul special al lui Trump, Steve Witkoff, și Vladimir Putin să fi redefinit poziția Rusiei privind revendicările teritoriale (care sunt linii roșii pentru Ucraina). Viktor Șlinchak, președintele Institutului pentru Politică Mondială de la Kiev, se teme ca procesul de „negocieri” din partea Rusiei să nu fie doar un element al războiului hibrid. La urma urmei, echipa Trump are nevoie de o victorie și de declararea începutului sfârșitului războiului, mai puțin de conținutul negocierilor în sine. „Sfârșitul războiului în lunile următoare nu pare real”, crede analistul. Este dificil de spus dacă s-ar putea ajunge la un «armistițiu aerian», deoarece aceasta este încă o tehnică rusească pentru a amâna implementarea taxelor petroliere. În opinia expertului, Rusia se bazează pe elementul emoțional și încearcă să creeze scenarii iluzorii. În același timp, încearcă să ducă lucrurile până la epuizarea psihologică a SUA, a Europei și Ucrainei.   Prin urmare, în primul rând, trebuie să pornim de la cele mai critice scenarii și să nu cădem în euforia fantasmagorică că războiul se va termina în 24 de ore, în 100 de zile sau în șase luni. ”Dezamăgirea nu este nicidecum aliatul nostru. Prin urmare, nu ne lăsăm duși de val prematur”, avertizează analistul ucrainean. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Scepticism în Europa după declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora șeful statului american se va întâlni cu omologii săi Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Perspectivele păcii rămân îndepărtate, sunt de părere comentatorii. ”Există incertitudine în Europa cu privire la ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina”, constată Frankfurter Allgemeine Zeitung: ”Kremlinul nu vrea ca Ucraina să participe la discuții”. Le Point constată la rândul său că șeful statului american și-a exprimat satisfacția față de întâlnirea dintre trimisul său, Steve Witkoff, și Vladimir Putin, descriind-o ca fiind „foarte productivă” și asigurând că va duce la „mari progrese”. Cu toate acestea, o întâlnire între Putin și Trump nu este încă definitivată. Perspectivele pentru Ucraina nu s-au îmbunătățit deloc, consideră ziarul belgian Le Soir: „Nici măcar președintele SUA însuși nu crede cu adevărat în efectul acestor amenințări, iar mediile Kremlinului încearcă deja să minimizeze amploarea măsurilor posibile. Oare ce truc va mai scoate Kremlinul din pălărie pentru a face furtuna să treacă? Oricum ar fi, perspectiva unei «păci juste și durabile» în Ucraina pare încă departe.” (Sursa: Eurotopics) Potrivit Politico, nu este clar ce înseamnă întâlnirea planificată cu Putin pentru termenul limită al lui Trump, care expiră vineri. Trump a amenințat cu impunerea de sancțiuni împotriva țărilor care cumpără energie rusească Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „în prima zi” a celei de-a doua președinții. Însă Rusia a blocat discuțiile de pace, înfuriindu-i atât pe negociatorii ucraineni, cât și pe cei americani”. ”Așteptările sunt scăzute pentru o soluționare până vineri - când expiră termenul limită al lui Trump”, apreciază și BBC:   ”Rusia și-a continuat atacurile aeriene la scară largă asupra Ucrainei, în ciuda amenințării cu sancțiuni din partea SUA. Pe măsură ce presiunea crește, Trump a semnat miercuri un ordin executiv care impune un tarif de 25% la importurile indiene, din cauza achizițiilor de petrol rusesc. Înainte de a prelua mandatul în ianuarie, Trump a declarat că va putea pune capăt războiului într-o zi. Conflictul a continuat, iar retorica sa față de Moscova s-a înăsprit de atunci. Trei runde de discuții dintre Ucraina și Rusia la Istanbul nu au reușit să aducă războiul mai aproape de sfârșit”. Iar în Polonia, Gazeta Wyborcza notează că ”oficialii americani ezită să discute detalii specifice. În timpul unei conferințe de presă președintele SUA a refuzat să spună cât de aproape sunt părțile de un acord privind încheierea războiului. „Nu vreau să vorbesc despre asta. Am mai fost dezamăgit”, a recunoscut președintele SUA. Când jurnaliștii l-au întrebat pe Trump dacă Putin îl minte, acesta a răspuns că va afla „în câteva săptămâni”. Anterior, pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump comentase întâlnirea dintre trimisul său și Putin, descriind-o ca fiind „foarte fructuoasă”.

Aún quedan muchos detalles por hacerse oficiales, pero Moscú ha confirmado que Donald Trump y Vladímir Putin se reunirán próximamente para tratar la paz en Ucrania. Un encuentro en el que no estaría presente el tercer implicado, el mandatario ucraniano Volodímir Zelenski. RFI habló con un experto sobre la posible reunión y qué consecuencias podría tener.   El propio presidente de Rusia, Vladímir Putin, se aventuró a anunciar que Emiratos Árabes Unidos sería el posible punto de encuentro con su homólogo estadounidense Donald Trump para tratar la paz en Ucrania, todo ello después de que el Kremlin declarase que una reunión entre ambos mandatarios tendría lugar próximamente. Desde Washington no hay confirmación oficial y algunos medios norteamericanos explican que Washington quiere arrancar el compromiso de Putin de que también se reunirá con Zelenski. Donald Trump prometió en su regreso a la presidencia que terminaría con este conflicto rápidamente, pero de momento su presión no ha dado frutos y Putin parece seguir gestionando el conflicto a su ritmo. Radio Francia Internacional analizó el posible encuentro con Manuel Gazapo, doctor en relaciones internacionales por Universae.

Vineri expiră ultimul termen fixat de președintele american Donald Trump pentru ca Rusia să accepte o încetare a focului în Ucraina. Între timp, trimisul special al Casei Albe urmează să ajungă la Moscova. Presa internațională evaluează șansele acestei misiuni. După cum notează La Stampa ”emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, este așteptat la Moscova, după ce optimismul lui Trump s-a evaporat odată cu eșuarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul. Termenul limită dat de Trump a fost scurtat de la 50 la 10 zile după recentele bombardamente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene”. Ultimatumul expiră vineri, iar Andriy Yermak, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, a scris în The Washington Post că în această săptămână «lumii i s-ar putea oferi o oportunitate de a pune capăt războiului»”. (Sursa: Eurotopics). Publicația americană The Hill amintește la rândul său că   ”președintele este din ce în ce mai frustrat de faptul că Vladimir Putin i-a ignorat apelurile pentru un acord de pace. Ultimul termen limită pentru Moscova ar expira tehnic vineri, deși Trump s-a dovedit flexibil în ceea ce privește impunerea de tarife vamale asupra țărilor terțe”.   Potrivit analizei revistei Newsweek, trimiterea lui Witkoff ”este probabil menită să adauge o presiune suplimentară asupra Moscovei. Cu toate acestea, de la amenințările președintelui SUA, retorica de la Kremlin a sugerat că nu s-a schimbat  nimic în strategia de război. Witkoff, un magnat imobiliar, s-a întâlnit deja cu Putin de mai multe ori la Moscova, dar liderul rus a respins în repetate rânduri planurile americane de încetare a focului”. Potrivit expertului consultat de publicația americană, ”Putin nu este pregătit să oprească războiul și nu va renunța la cererile sale ca Ucraina să predea părțile rămase din regiunile Donețk, Herson și Zaporijia, pe care le are încă sub control”. Expertul a spus că ”accentul pentru SUA ar trebui să fie acela de a închide lacunele care permit Rusiei să genereze venituri din vânzările de petrol și că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a finanța ajutorul militar pentru Ucraina”. Expertul consultat de RBC Ucraina nu exclude posibilitatea ca ”rușii să fi testat, prin canale diplomatice închise, propunerea de a discuta și de a găsi un teren comun. Witkoff va fi cel mai probabil folosit doar ca instrument. Spre deosebire de vizitele anterioare, este puțin probabil să transmită vreun mesaj de la Trump. Sarcina sa principală va fi să primească ceva de la Putin și să i-l transmită lui Trump. Aceasta ar putea fi foarte bine viziunea Rusiei asupra modului de a se pune capăt războiului - o propunere în baza căreia rușii ar fi dispuși să vină la masa negocierilor. În acest context, Politico observă că Vladimir Putin trage de timp. El ”ezită să răspundă ultimatumului lui Donald Trump pentru un armistițiu. Kremlinul continuă să încetinească orice posibile negocieri de încetare a focului cu Kievul, purtătorul de cuvânt afirmând că președintele rus Vladimir Putin „nu exclude” o întâlnire cu omologul său ucrainean - dar numai după ce se vor efectua „lucrări” încă nespecificate”.

Quedan pocas horas para que venza el plazo dado por Donald Trump a muchos países para que eviten que entren en vigor los aranceles anunciados hace ya semanas. Ayer les contábamos cómo Francia lidera a otros países occidentales que han anunciado que reconocerán el estado de Palestina. Vamos a saber cuál es la posición de países como Alemania, Italia o Portugal.En Ucrania el presidente Volodimir Zelenski ha firmado hoy una nueva ley que devuelve la independencia a las dos grandes agencias contra la corrupción del país. Hablaremos de ello. También de Córcega, que lleva décadas luchando por tener mayor autonomía. Y tendremos una entrevista sobre el auge de la extrema derecha entre los jóvenes en Japón. Escuchar audio

La presión internacional y doméstica ha aumentado en las últimas semanas para que el Gobierno ucraniano aplique las esperadas reformas en políticas anticorrupción, tras la aprobación de una medida que amenazaba la independencia de las agencias anticorrupción. Volodimir Zelenski estrecha el cerco contra la corrupción tras la presión internacional. El Parlamento de Ucrania vota hoy la contrarreforma sobre la independencia de las agencias anticorrupción del país después de que los mismos diputados centralizaran esos poderes a la Fiscalía hace solo una semana. Ahora el presidente ucraniano da marcha atrás siguiendo la petición directa de Ursula von der Leyen -que lo llamó el pasado domingo-, las manifestaciones en Kyiv y la decisión de la Comisión Europea de bloquear 1.500 millones de euros de ayuda. “El debate sobre los movimientos efectivos hacia la Unión Europea y la reforma anticorrupción está ahora definitivamente en crisis en Ucrania”, dice Kateryna Ryzhenko, directora adjunta de Transparencia Internacional Ucrania, al micrófono de RFI. Según informa la ONG estadounidense OCCRP (Proyecto de Denuncia del Crimen Organizado y la Corrupción, en inglés), las agencias anticorrupción investigan actualmente a “figuras próximas a Zelenski, incluyendo cargos de la Oficina Presidencial liderada por Andrey Yermak”. Tres promesas incumplidas La independencia de los organismos encargados de perseguir la corrupción no es el único dosier caliente en la mesa de Zelenski. El viernes pasado, la Comisión Europea bloqueó el pago de un tercio de los 4.500 millones de euros en ayuda a Kyiv debido al incumplimiento de tres de las reformas prometidas: la descentralización de la organización territorial, la selección de jueces en el Tribunal Superior Anticorrupción y la regulación de la agencia ARMA, la entidad responsable de recuperar activos procedentes de tramas corruptas. En respuesta a la creciente presión, el domingo Zelenski firmó la tercera de la lista, tras dos semanas de espera de la ratificación y meses de bloqueo en el Parlamento. La reforma de esta agencia es una petición “histórica” de las organizaciones no gubernamentales, “desde antes de la invasión rusa”, según cuenta Ryzhenko. La firma final llegó con reticencias por parte de muchos diputados. “Hubo mucha oposición política durante mucho tiempo y fue imposible de hacer la reforma. No había apoyo en el Parlamento, ya que se trata de activos de procesos penales de casos de corrupción, y el Parlamento está lleno de diputados que automáticamente se verían afectados por el buen funcionamiento de la oficina de recuperación de activos”, dice Ryzhenko. Deberes pendientes Con la reforma ARMA en la mano, la entidad entra un periodo de transición en el que deberá renovar los cargos ejecutivos y colaborar con mayor eficacia con las autoridades judiciales en perseguir casos de corrupción, trazar los activos malversados, gestionarlos y devolverlos al Estado. Pero la lista de deberes pendientes no termina aquí. El Ukrainian Facility Plan y las Hojas de Ruta que Kyiv desarrolló junto con la Unión Europea “contienen casi todo lo que se necesita abordar en los próximos cinco años para que Ucrania avance con éxito hacia la Unión Europea”, continúa Ryzhenko. Entre las tareas que siguen incompletas destaca la nominación de un jefe de la Oficina de Seguridad Económica, la resolución de las vacantes de jueces en concurso público y una ley acompañando los cambios de ARMA en el Código Penal que todavía no está registrada, según relata el equipo de Transparencia Internacional en Kyiv.

y Ucrania se van a reunir pasado mañana este miércoles en Estambul. Lo ha confirmado el propio presidente Volodimir Zelenski sin dar muchos detalles, por ahora Rusia no se ha pronunciado al respecto, pero su agencia estatal TAS está informando sobre este encuentro. Sería la tercera ronda de conversaciones entre ambos. En las anteriores no ha habido grandes novedades salvo por intercambio de soldados y cadáveres, pero es noticia. Todavía del diálogo se tiene que celebrar, sobre todo cuando se siguen registrando bombardeos. Hoy, por ejemplo, Moscú ha vuelto a atacar Kiev, los rusos dicen, han ...

Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je sinoči sporočil, da je Kijev Moskvi predlagal nov krog mirovnih pogajanj prihodnji teden. V Kremlju se na predlog še niso odzvali, sporočili pa so, da je ruski predsednik Vladimir Putin pripravljen na mirovno rešitev za Ukrajino. Druge teme: - Eden osrednjih prihodnjih izzivov Unije pridobitev virov tudi za krepitev obrambnih zmogljivosti - Vrstijo se pozivi človekoljubnih organizacij Izraelu, naj dovoli dostavo pomoči v Gazo - Pristojni opozarjajo na tveganja, ki so jim izpostavljeni motoristi

Reino Unido y Alemania estrechan lazos, sobre todo en materia de seguridad y defensa. Keir Starmer ha recibido hoy en Londres al canciller alemán Friedrich Merz y ambos han firmado el denominado Tratado de Kensington.Vamos a estar en Ucrania porque el presidente Volodimir Zelenski ha remodelado su gabinete. Vamos a saber quiénes son las nuevas caras. También en Islandia donde se han reunido la primera ministra del país y la presidenta de la Comisión Europea para hablar sobre la geopolítica del Ártico. Además sabremos más sobre la ley de tierras en Sudáfrica y tendremos una entrevista sobre la Organización de Cooperación de Shanghai.Escuchar audio

Rusia se ha convertido en el primer país en reconocer al gobierno talibán como legítimo en Afganistán después de haberlos retirado de su lista de organizaciones terroristas. Los fundamentalistas que controlan Afganistán han eliminado derechos fundamentales y han borrado a las mujeres de la vida pública. La decisión rusa ha causado indignación y estupor. Vamos a saber qué han dicho Volodimir Zelenski y Donald Trump en la conversación telefónica que han mantenido esta tarde. Analizaremos cómo ha sido el primer año al frente del gobierno de Reino Unido de Keir Starmer. Hablaremos del impacto de las enfermedades infecciosas en el mundo y de la importancia de la financiación e investigación y también de la situación de los jenu kuruba... una comunidad expulsada de su aldea en India hace 40 años y que ahora está preparada para volver. Escuchar audio

La summitul București 9 de la Vilnius, președintele român Nicușor Dan a primit din partea omologului său Volodimir Zelenski invitația de a vizita Ucraina. Invitația vine la o zi de la victoria naționalist-conservatorului Karol Nawrocki în Polonia. Dar cum vor evolua relațiile româno-poloneze în actuala conjunctură politică? Karol Nawrocki a câștigat adoptând un ton aspru față de Ucraina, mai ales față de refugiații ucraineni. De asemenea, el a spus că se va opune aderării Ucrainei la NATO șI UE.Aceasta nu înseamnă că Varșovia va ieși cumva din coaliția de voință care sprijină militar Ucraina. Atlantist și pro-american, Nawrocki nu este în niciun caz pro-rus.Dar cu o Polonie atât de capricioasă, liderul de la Kiev a înțeles imediat importanța vecinului România.Cum rămâne însă cu relația româno-poloneză? Cât de mult va fi ea înveninată de campaniile electorale?Într-adevăr, partidul conservator Lege și Justiție PiS l-a susținut puternic pe candidatul extremist George Simion.  Acesta a fost primit cu onoruri de însuși președintele Andrej Duda. Și a petrecut mult timp în Polonia, la acțiunile electorale ale lui Nawrocki.Citeste siAlegeri poloneze, consecințe europene. Plus: ce urmează după lovitura Ucrainei?De partea sa, premierul liberal Donald Tusk și-a afirmat susținerea față de Nicușor Dan. După ce acesta din urmă a câștigat, a mers în Polonia pentrui a-l susține public pe candidatul liberal, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.Cu două zile înainte de turul doi al alegerilor poloneze, fostul premier Mateusz Morawiecki a răspândit un fake news uriaș despre România - cum că, după victoria lui Nicușor Dan, în țară ar urma să fie relocați sute de mii de imigranți ilegali.Dar dincolo de aceste asperități de campanie, interesele stategice commune și istoricul legăturilor româno-poloneze sunt prea puternice pentru a nu sta la baza unei relații pragmatice.À propos, grupul București 9, al statelor de pe flancul estic al NATO este o inițiativă româno-poloneză. Formatul a fost activat după agresiunea rusă din 2014 împotriva Ucrainei. Și a fost semnat de președintele liberal român Klaus Iohannis și omologul său conservator polonez, Andrej Duda.România și Polonia sunt legate de un parteneriat strategic, încheiat în 2009, de președinții Traian Băsescu și Lech Kaczinski. Adică, un președinte din familia popularilor europeni, PPE și unul din cea a conservatorilor.Cu alte cuvinte, diferențele ideologice nu au contat în fața intereselor strategice și a amenințării comune numite Rusia. Iar aceasta n-ar trebui să se schimbe.Citeste siPolonia: Victoria lui Karol Nawrocki nu este o catastrofă pentru EuropaExistă însă și un semn de întrebare.  În acest moment, în discursul rusesc, adversarul principal este Europa. Mai precis, Europa liberală. Europa lui Macron și a lui Merz. Europa căreia i s-a alăturat, viguros, România.Nu de Ucraina militară se teme Vladimir Putin. El se teme de Ucraina europeană, cu libertățile și oportunitățile ei. O astfel de Ucraină ar fi un exemplu ”prost” pentru lumea rusă, din perspectiva Kremlinului.Pe de altă parte, un alt adversar declarat al Europei se află la Casa Albă. Donald Trump consideră Europa un concurent economic și comercial. Și o vrea, la rândul său, cât mai slabă și mai dezarticulată.Și astfel, acționând sub inspirația lui Donald Trump, mentorul său de la Washington, președintele Nawrocki ar putea slăbi Europa, făcând jocul Rusiei.Pe de altă parte, în mod, poate, surprinzător, momentul poate fi oportun pentru România.  Aceasta rămâne țara central și est-europeană cel mai puternic angajată alături de statele-pivot ale Uniunii Europene, cum au arătat-o alegerile din 18 mai.Bucureștiul ar putea beneficia astfel de un sprijin solid din partea liderilor UE, interesați într-o Românie de succes.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Oči mednarodne skupnosti so uperjene v Carigrad, kjer naj bi se pred pol ure končal drugi krog nesporednih pogovorov med Ukrajino in Rusijo. Podrobnosti niso znane, je pa ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski sporočil, da se strani pripravljata na novo izmenjavo vojnih ujetnikov. Druge teme: - Poljska se bo z novim predsednikom, konservativcem Karolom Nawrockim, predvidoma oddaljevala od vladnih reform in Evrope. - Začetek sprejemanje vlog za dolgotrajno oskrbo na domu: izvajalci opozarjajo, da niso pripravljeni. - V Sloveniji proti potresu zavarovana le petina stavb. Delovna skupina med drugim predlaga obvezen prispevek.

Rusia și Ucraina vor relua începând de astăzi negocierile privind un armistițiu la Istanbul. Între timp, la o reuniune de miercuri la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul Germaniei. Dar care sunt șansele ca părțile să se apropie, măcar, de pace? Nu trebuie să ne facem prea mari speranțe.Este puțin probabil ca discuțiile să producă progrese semnificative către o pace durabilă în Ucraina.În primul rând, deoarece Kremlinul pune pe masă o serie de precondiții maximale pentru a discuta orice armistițiu.Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile deja cucerite militar de Rusia. Mai mult, Kievul ar urma să renunțe și la părți din provincii pe care acum le controlează, dar care sunt revendicate de Moscova.O altă pretenție vizează crearea unei vaste zone tampon, demilitarizate, bineînțeles, în interiorul Ucrainei. Kremlinul mai vrea ca Occidentul să înceteze sprijinul militar pentru țara invadată, iar Kievul să renunțe la noi încorporări de trupe.Mai mult: NATO ar trebui să dea garanții că nu va primi în organizație atât Ucraina, cât și Republica Moldova. O condiție pe care trimisul special al administrației Trump pentru dosarul ruso-ucrainean, Keith Kellog o consideră rezonabilă. Ceea ce complică și mai mult cadrul discuțiilor.Kremlinul trebuie judecat după fapte nu după declarațiiPotrivit comentatorului ziarului italian la Stampa, aceste acțiuni fac parte dintr-o tactică mai amplă de război hibrid menită să deruteze Occidentul, să submineze sprijinul pentru Ucraina, concentrându-se în același timp pe capturarea unei părți mai mari din teritoriul Ucrainei. Este esențial să judecăm Kremlinul după acțiunile sale, nu după declarații, notează ziarul.Iar faptele, pe teren, arată că, în timp ce propune discuții de pace, Kremlinul se pregătește pentru o nouă ofensivă în Ucraina pentru a-și consolida și mai mult câștigurile teritoriale.De partea sa, comentatorul ziarului Kyiv Post consideră că nu este deloc surprinzător faptul că poziția Rusiei înaintea discuțiilor de la Istanbul a fost semnalată de Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU.Acesta a insistat asupra încetării ajutorului militar către Ucraina și a opririi mobilizării Ucrainei ca precondiții pentru discuțiile de pace. De asemenea, el a reiterat că Kremlinul exclude inițiativele de menținere a păcii ale Occidentului. Iar Rusia își va intensifica acțiunile militare în Ucraina atât timp cât va fi necesar, conchide comentatorul de la Kiev.Rusia urmărește, de fapt, două direcții în jocul ei de la Istanbul. Prima: slăbirea pe cât posibil a Ucrainei.A doua: punerea Kievului în postura părții care, chipurile, nu acceptă pacea. Și astfel, îndreptarea presiunii Casei Albe către președintele Zelenski.În ultimele zile, președintele Trump și-a înăsprit tonul la adresa omologului său Vladimir Putin ca urmare noii ofensive aeriene rusești împotriva Ucrainei.Liderul de la Casa Albă a dat Kremlinului un termen de două săptămâni pentru a se ajunge la un armistițiu. Altfel, ar urma sancțiuni masive. Doar că este pentru a patra oară în ultimele luni când Donald Trump dă un asemenea termen fără să se fi întâmplat nimic.Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

La UE y Reino Unido han anunciado hoy nuevas sanciones contra Rusia días después de que fracasaran las conversaciones en Turquía en las que se esperó, sin éxito, que estuvieran presentes tanto Trump como Putin y negociaran con Volodimir Zelenski. Londres ha anunciado que suspende negociaciones comerciales con Israel y convoca a la embajadora del país hebreo.Además de Ucrania y Gaza les vamos a hablar de Venezuela, que acusa a Colombia de enviar al país mercenarios para atacar al gobierno y suspende los vuelos con el país vecino.También del Tribunal Supremo estadounidense precisamente en torno a los inmigrantes venezolanos que viven en EEUU. Pondremos asimismo el foco en Siria e Irán, y escucharemos un reportaje sobre los excesos de la petrolera Chevron en Ecuador.Escuchar audio

Papež Leon XIV. je pred zbrano množico na Trgu svetega Petra prejel papeške insignije in uradno začel pontifikat. Novi vodja katoličanov se je v nagovoru zavzel za enotno cerkev, ki bi delovala za svetovni mir. Pudaril je, da je še vedno preveč razdora in ran, ki jih povzročajo sovraštvo, nasilje, predsodki in strah pred drugačnostjo. V Vatikanu se je zbralo več sto tisoč vernikov ter številni tuji voditelji. Med njimi je tudi ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski, ki ga je papež sprejel na avdienci. Ostali poudarki oddaje: Ukrajina Rusiji očita najobsežnejši napad z droni od začetka vojne; v Gazi danes ubitih že več kot 100 Palestincev. V Romuniji in na Poljskem volijo predsednika. Na Hrvaškem potekajo lokalne volitve, ki bi sodeč po anketah ponekod lahko prinesle spremembe. 15 slovenskih podjetij bo na Kitajskem, ki ima vse večje težnje po vlaganju v Uniji, skušalo našo državo predstaviti kot privlačno investicijsko destinacijo

Ukrayna Devlet Başkanı Volodimir Zelenski, Cumhurbaşkanı Recep Tayyip Erdoğan ile görüşmek üzere Ankara'ya geldi. Ukraynalı lider, Kremlin'den üst düzey katılımın bulunmadığı İstanbul zirvesi nedeniyle Putin'in tavrını eleştirirken, Trump ise Putin'in kendisinden beklemesi hâlinde görüşmelere katılabileceğini söyledi. Bu bölüm QNB Türkiye hakkında reklam içermektedir. QNB Türkiye, çocuklar ve gençlere yönelik sosyal sorumluluk yaklaşımının önemli bir parçası olan “Minik Eller Kod Yazıyor” projesi kapsamında Scratch Cup yarışmasını hayata geçiriyor. Ayrıntılı bilgiye buradan ulaşabilirsiniz. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Prvi neposredni pogovori med Ukrajino in Rusijo po več kot treh letih vojne so se končali po manj kot dveh urah. Predstavniki Kijeva so moskovskim očitali nerealistične zahteve. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski je tik pred tem na vrhu Evropske politične skupnosti v Tirani pozval k novim ukrepom proti Rusiji, če pogajanja ne bodo uspešna. Nov sveženj sankcij je že ob prihodu v albansko prestolnico napovedala predsednica Evropske komisije Ursula von der Leyen. Drugi poudarki: - Pripravljenost novega nemškega vodje diplomacije na zvišanje obrambnih izdatkov na pet odstotkov razburila koalicijske socialdemokrate. - Domnevna trgovina z belim blagom med kobariškim in portoroškim gostincem ter trpinčenje filipinskih delavcev v predkazenskem postopku. - Vladna stanovanjska zakona med drugim predvidevata denar za javna stanovanja in ukrepe za sprostitev trga najemnih.

V Carigradu naj bi se danes začeli mirovni pogovori med Rusijo in Ukrajino, prvo neposredno mirovno srečanje delegacij obeh držav po treh letih. Obe delegaciji sta v Turčiji, a se pogovori še niso začeli. Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski se je najprej v Ankari sešel s turškim kolegom Redžepom Tajipom Erdoganom, Vladimir Putin pa je v Carigrad poslal uradnike na nižjih položajih, povečini svetovalce in namestnike ministrov. V oddaji tudi: - Generalni sekretar Nata Rutte je na srečanju zunanjih ministrov zaveznic v Antalji pozdravil napoved Slovenije o zvišanju obrambnih izdatkov na 2 odstotka BDP še letos - K prvemu padcu slovenske gospodarske rasti po več kot štirih letih sta najbolj prispevala zmanjšanje naložb in menjava s tujino - Rešitve za težave turških delavcev, ki so obtičali v Orehku, iščejo predstavniki več pristojnih služb

Državni zbor bo predvidoma 14 ur razpravljal o interpelaciji proti vladi. SDS jo je vložila, potem ko se premier Robert Golob ni želel opravičiti za izjave, da je druga Janševa vlada kriva za slabši položaj upokojencev. Drugi poudarki oddaje: - Verniki se bodo od danes lahko poslovili od umrlega papeža Frančiška v vatikanski baziliki svetega Petra. - Ukrajinski predsednik Volodimir Zelenski izrazil pripravljenost na neposredna pogajanja z Rusijo. - Knjiga je največja možnost za vnovičen zagon človečnosti, je ob svetovnem dnevu knjige poudaril predsednik PEN-a Marij Čuk.

Jair Bolsonaro, el expresidente de Brasil, tendrá que ir a juicio por su presunto rol en el intento de golpe de estado de 2023, poco después de que se confirmara la victoria en las presidenciales del presidente Lula. El Tribunal Supremo brasileño ha votado por unanimidad en favor de que el exmandatario y varios colaboradores vayan a juicio, un proceso que podría arrancar antes de final de año y que podría derivar en cárcel para Bolsonaro.Después de que la administración Trump negara que se compartiera información clasificada en el chat de altos cargos en el que se incluyó a un periodista por error hoy se han conocido más detalles. Nos los va a contar nuestra corresponsal en Washingotn.Además seguimos muy pendientes de la situación en Ucrania. Hoy el presidente Volodimir Zelenski está en Francia preparando una nueva cumbre con líderes europeos. Hablaremos de ello. También de cómo van a afectar los recortes en subsidios del gobierno laborista británico y como hoy es el Día Mundial del Clima vamos a tener una entrevista sobre la Segunda Conferencia Mundial sobre Contaminación Atmosférica y Salud que se está celebrando en Colombia. Escuchar audio

Una hora ha durado la llamada de esta tarde entre Donald Trump y Volodimir Zelenski. A tenor de lo dicho por el presidente estadounidense, esta vez la charla ha sido menos tensa que cuando Zelenski visitó la Casa Blanca y protagonizó una intensa bronca con Trump y su vicepresidente JD Vance.La falta de una oposición dura a Donald Trump ante sus decisiones, más agresivas que nunca, hace que muchos estadounidenses se pregunten dónde está el Partido Demócrata. Vamos a analizarlo en una entrevista. La Comisión Europea y su presidenta, Ursula Von der Leyen, han presentado hoy el denominado Libro Blanco para la Defensa Europea, vamos a saber qué incluye. Además estaremos en Turquía donde se han producido manifestaciones contra la detención del alcalde de Estambul y en Argentina donde está prevista una nueva protesta contra los recortes de Javier Milei.Escuchar audio

Cumbre europea en Bruselas en la que también está presente Volodimir Zelenski y en la que se está hablando del respaldo militar europeo a Ucrania, una vez EEUU haya suspendido su ayuda militar a Kiev. También está en la agenda la defensa europea, ese rearme que parece ahora están dispuestos a emprender las principales naciones europeas.Vamos a estar en Ucrania, sobre el terreno donde continúan los bombardeos. Estaremos en Portugal porque el gobierno ha impulsado una moción de confianza que podría derivar en nuevas elecciones anticipadas. Y también iremos a Níger para conocer la situación en la que se encuentran los migrantes que están retenidos en centros de detención en el país. Y como cada día estamos muy pendientes de la salud del papa Francisco. Escuchar audio

Lo ocurrido en el Despacho Oval de la Casa Blanca entre Donald Trump y Volodimir Zelenski ha dejado con la boca abierta

Hablamos de la crisis diplomática desatada el fin de semana entre el presidente de Ucrania y de Estados Unidos y de cómo los líderes europeos cerraron filas arropando al presidente ucraniano, Volodimir Zelenski. Además, conversamos con varios estudiantes latinos sobre el comienzo del ciclo escolar universitario en Australia. Y también tenemos una entrevista con el fotógrafo chileno Gerardo Villena, que lleva cerca de tres décadas cubriendo el Abierto de tenis de Australia, en Melbourne.

Volodimir Zelenski ha abandonado antes de tiempo la Casa Blanca tras una agria discusión, delante de las cámaras, con el presidente Donald Trump, quien le ha dicho, entre otras cosas, que no está ganando la guerra y que debería estar más agradecido.Vamos a estar en Grecia donde cientos de miles de personas han salido a la calle para protestar por la inacción del gobierno dos años después del peor accidente ferroviario de la historia del país. También en Francia donde el cierre de dos canales de televisión han generado una gran polémica. Vamos a tener una entrevista sobre el retroceso en los derechos LGTBI en países de Centroamérica y hablaremos de cómo los carnavales en América Latina son mucho más que una celebración. Escuchar audio

Tercer Milenio 360 Internacional - 27/02/25Protestan activistas en Kiev contra el acuerdo sobre minerales que Estados Unidos impondrá a Ucrania. Volodimir Zelenski asegura que aún no es un hecho.Donald Trump presenta un video de cómo sería la nueva Gaza, a la que llamará la Riviera de Oriente Medio o la Gaza de Trump, un destino turístico. Playa, sol, bebidas, sin importarle la actual Franja devastada, donde Israel ha matado a más de 48 mil palestinos, la mayoría mujeres y niños.La noche del 20 de febrero, un residente de Nueva Jersey registra un grupo de Objetos Voladores No Identificados, lo que confirma que es el epicentro del fenómeno. Mientras en San Luis, Argentina, pilotos captan un episodio similar.En el mundo que no vemos, en Japón, una esfera es grabada cuando pasa por el jardín de una casa. En Arkansas, Estados Unidos, en un hospital, una entidad fue registrada entre las camillas. 

Volodimir Zelenski estará en la Casa Blanca este próximo viernes para firmar el acuerdo sobre las tierras raras ucranianas que beneficiará especialmente a EEUU. Así lo ha anunciado el presidente Trump, que sin embargo no ha concretado nada sobre hay las garantías de seguridad que Ucrania reclama para protegerse de Rusia.Estaremos también en Francia porque a finales de año está previsto que entre en vigor una ley de inmigración que incluye exámenes de un nivel altísimo para extranjeros que busquen quedarse en el país. Hablaremos también de la comunidad yazidí, perseguida a lo largo de los siglos, y que ahora teme un nuevo genocidio como el ocurrido en 2014 en Irak. También tendremos una entrevista sobre el Acuerdo de Doha, que está a punto de cumplir cinco años y hablaremos de la realidad que cuenta el libro "El poder de las madres". Escuchar audio

Hoy se cumplen 3 años desde que Vladimir Putin ordenara a su ejército invadir territorio ucraniano. Miles de personas han muerto y siguen muriendo en un conflicto que Donald Trump busca detener negociando con Rusia y atacando al presidente ucraniano, Volodimir Zelenski.Vamos a estar en el otro punto de Europa donde hay hoy más atención: en Alemania. Después de los resultados de los comicios de este domingo ahora el siguiente paso está en los pactos. El líder de los democristianos ha anunciado que buscará una coalición con el SPD y que no pactará con la ultraderecha, AFD, que ha logrado los mejores resultados de su historia y se convierte en la segunda fuerza más votada. También estaremos en Sudán porque el ejército ha anunciado la recuperación de varias zonas hasta ahora en manos de las Fuerzas de Apoyo Rápido y además seguiremos pendientes de cualquier novedad sobre el estado de salud del papa.Escuchar audio