Podcasts about EURACTIV

Šesťdesiat miliónov eur. Presne toľko mala Pôdohospodárska platobná agentúra naliať do dotačnej schémy na podporu agroturizmu. Dnes, po takmer desiatich rokoch, sa však objavujú dôkazy o tom, že peniaze pravdepodobne skončili vo vreckách zopár ľudí, ktorí si za ne postavili súkromné vily, či dokonca haciendy. Prípad, ktorý posledné týždne otriasa Slovenskom, zaujal už aj Európsky parlament a delegácia europoslancov kvôli nemu zavítala priamo k nám. Podľa Radovana Geista, vydavateľa portálu Euractiv.sk, ktorý sa venuje mapovaniu európskej politiky, ide o vážny škandál pre Slovensko. „V týchto mesiacoch totiž začínajú debaty o európskom rozpočte a o tom, ako majú vyzerať eurofondové programy. Každé takéto odhalenie poukazuje na neefektívnosť existujúcej politiky, či už poľnohospodárskej alebo regionálnej,“ vysvetľuje. Navyše, veci neprospieva ani to, ak vláda, respektíve jej predstavitelia, nie sú v prípade podobných delegácií súčinní, respektíve nezvládnu komunikáciu. Stalo sa tak napríklad v prípade poslednej delegácie v roku 2018, kedy europoslanci na Slovensko prišli v súvislosti s kauzou Dobytkár a rozprávali sa aj priamo s premiérom Robertom Ficom. „Pýtali sa napríklad na prideľovanie dotácií na neexistujúcu pôdu, aj na prípadné zapojenie talianskej mafie. Stretnutie však bolo z Ficovej strany extrémne nezvládnuté,“ dodáva Geist. Ako chápať návštevu europoslancov a čo z nej môže pre Slovensko vyplývať? A aká je pravdepodobnosť, že ako krajina prídeme o eurofondy? V Indexe na otázky Evy Frantovej odpovedá vydavateľ portálu Euractiv.sk Radovan Geist. ​V rozhovore sa dozviete: 1:09 O aký veľký škandál v prípade PPA ide. 2:11 Sú delegácie europoslancov bežná vec? 6:28 Branislav Ondruš: Prečo nebol súčasťou delegácie? 9:45 Vyjadrenia Šutaja Eštoka na margo európskej delegácie. 12:55 S kým sa delegácie v krajinách stretávajú. 15:13 Dôležitosť súčinnosti vlády. 17:08 Čo je úlohou delegácie po návšteve. 18:55 Čo Slovensku hrozí, ak sa zneužitie peňazí potvrdí. 23:46 Kde sa podobné kauzy s haciendami vyskytujú. 28:22 Hrozby o zablokovaní eurofondov. 36:01 Vadilo by slovenskej vláde prísť o eurofondy? – Ak máte pre nás spätnú väzbu, odkaz alebo nápad, napíšte nám na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠podcastindex@sme.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Odoberajte aj týždenný ekonomický newsletter Index na ⁠sme.sk/indexodber⁠ – Všetky podcasty denníka SME nájdete na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Ďakujeme, že počúvate podcast Index.See omnystudio.com/listener for privacy information.

As Pernod Ricard celebrates 50 years since its founding and 30 years in Brussels, Euractiv sits down with CEO Alexandre Ricard to discuss the importance of free trade, the role of the EU, and how a business rooted in geographic origin depends on open global markets to succeed.He also shares his views on how the sector can contribute to the European Green Deal, the need for simpler regulation, and the importance of promoting safe and informed alcohol consumption. Providing clear information, he says, empowers consumers to make better choices and supports a balanced approach. Watch the full interview for more.

O lovitură puternică pentru reputația șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este părerea aproape unanimă a comentatorilor după ce aceasta a pierdut prima fază a procesului la Curtea de justiție a UE. Urmare a unei plângeri a ziarului The New York Times, judecătorii au stabilit că Executivul de la Bruxelles a greșit blocând accesul la schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla. Euractiv consideră că decizia, probabil, va atrage o reacție politică semnificativă și întărește îngrijorările tot mai mari cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al lui von der Leyen.Un purtător de cuvânt al The New York Times a declarat că decizia „este o victorie pentru transparență și responsabilitate în Uniunea Europeană”.Politico estede părere că ”verdictulva afecta considerabil reputația lui von der Leyen. Ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, dar prezidează și instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE.  Iar aici se includ și principiile transparenței și responsabilității. Hotărârea instanței împotriva ei oferă muniție politică unei game largi de critici.De asemenea, este o mare rușine, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat”.Ziarul grec Protothema, observă ”Hotărârea Tribunalului General nu va fi doar despre o figură politică. Observatorii spun că va fi o piatră de hotar pentru transparența instituțională în UE și va determina dacă înalții funcționari ai Uniunii sunt supuși acelorași reguli de responsabilitate ca toți ceilalți”.Citeste siPfizer/von der Leyen: o decizie judecătorească care ar putea fi ignoratăLe Monde amintește că ”UE a acționat rapid după izbucnirea pandemiei de Covid-19 în 2020, urmărind să asigure vaccinuri pe care țările membre să le poată cumpăra pentru cetățenii și rezidenții lor.  Aceasta, într-o perioadă de cerere masivă la nivel mondial pentru aceste vaccinuri. Cu toate acestea, multe aspecte ale achizițiilor de la Pfizer au fost păstrate confidențiale, ceea ce a dus la acuzații de lipsă de transparență - și la mai multe procese în Belgia și la instanțele UE”.Dar, după cum constată, Euronews, Comisia Europeană nu este prima instituție care a declarat că nu poate oferi mesaje text atunci când a fost solicitată de jurnaliști sau legislatori.Postul de televiziune oferă și alte exemple în care dovezile pur și simplu au dispărut.Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, care a condus guvernele Olandei în perioada 2010-2024, a șters timp de ani de zile mesajele text de pe telefonul său, un vechi Nokia 301.Fostul prim-ministru scoțian Nicola Sturgeon, împreună cu alți miniștri de rang înalt și oficiali din domeniul sănătății, au șters toate mesajele lor de pe WhatsApp legate de pandemia de Covid-19. Faptul a ieșit la iveală anul trecut în timpul unei anchete naționale privind Covid.În 2020, presa germană a relatat că ministrul Transporturilor de atunci, Andreas Scheuer, a folosit adrese de e-mail și numere de telefon private în negocierile privind controversatele reguli legate de taxarea rutieră din țară.

Český jaderný tendr na dostavbu Dukovan se komplikuje. Evropská komise nestandardně vyzvala vládu, ať smlouvu zatím nepodepisuje. Proč, a jak to může tendr ovlivnit vysvětlila v novém díle podcastu Evropa zblízka šéfredaktorka Euractiv.cz Aneta Zachová.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și grupul bancar francez BPCE, al doilea ca mărime din Hexagon, au semnat un acord de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și al bioeconomiei franceze. Aceasta este prima operațiune pe care BEI o semnează în Franța, ca parte a pachetului de 3 miliarde de euro aprobat în 2024 pentru a sprijini întreprinderile europene din sectorul agricol. Împrumuturile vor fi direcționate în special către tinerii fermieri și vor susține modernizarea fermelor și investițiile în tehnologii durabile, informează BEI. Cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată regiunilor eligibile pentru programele europene de coeziune și tranziție. 30% din sumă va merge către finanțarea investițiilor în sisteme de irigații eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare, utilaje cu emisii scăzute de carbon, regenerarea solului și managementul durabil al resurselor.Avertisment FAO: febra aftoasă, o amenințare la adresa securității alimentare globale și a comerțului liberVirusul febrei aftoase continuă să circule în diferite zone ale lumii, iar recentele focare din Europa și din Orientul Mijlociu indică faptul că boala rămâne o amenințare pentru securitatea alimentară globală și pentru comerțul liber, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).Agenția recomandă guvernelor vigilență și măsuri de biosecuritate și de sensibilizare în rândul fermierilor și comunităților pentru a proteja animalele.Îngrijorările cresc în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie de boală de la începutul acestui secol, iar, recent, în Orientul Mijlociu – în Bahrain, Irak și Kuweit, cu potențial de răspândire către alte țări din regiune – a fost depistată o tulpină a virusului neobișnuită pentru această zonă, probabil provenită din Africa de Est.În Europa, Germania a reușit să controleze un focar în ianuarie, dar noi cazuri, care au apărut ulterior în Ungaria și Slovacia, persistă. Ca măsură de precauție, Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse lactate din țările europene afectate, inclusiv din Austria, din cauza prezenței virusului în vecinătatea granițelor sale.Planul Comisiei: simplificare și flexibilitate în implementarea unor standarde de mediuComisia Europeană vizează alocarea de fonduri mai mari pentru fermierii afectați de dezastre naturale, slăbind în același timp regulile ecologice menite să protejeze mediul. Aceasta este concluzia publicației Politico, după consultarea pachetului de măsuri propus de Comisie pentru simplificarea agriculturii în blocul comunitar.Propunerile, ce urmează să fie publicate în data de 14 mai, ar reduce și mai mult controalele asupra plății fondurilor politicii agricole comune, ar scuti micii agricultori de verificările privind eco-condiționalitățile și ar crește plafonul de subvenții adresat acestora. De asemenea, proiectul propune mai multă flexibilitate în implementarea unor standarde ecologice.Noile măsuri vin în completarea celor luate anul trecut, când mai multe cerințe de mediu au fost relaxate sau eliminate în urma protestelor fermierilor europeni.Gest de susținere a creșterii bugetului PAC în Parlamentul EuropeanReprezentanții sectorului agricol solicită majorarea fondurilor destinate agriculturii în viitorul cadru financiar multianual (CFM), o revendicare care beneficiază de sprijin în Parlamentul European. Totuși, acest obiectiv nu va fi ușor de atins, potrivit Euractiv.Săptămâna trecută, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care și-au prezentat viziunea și solicitările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a influența propunerea legislativă a Comisiei programată să fie anunțată la jumătatea lunii iulie.„Bugetul PAC trebuie să fie majorat în următorul cadru multianual și să fie indexat anual în funcție de inflație”, se arată în documentul de poziție al Parlamentului European. Eurodeputații resping ideea integrării PAC într-un fond unic pentru fiecare stat membru și solicită explorarea unor surse de finanțare suplimentare, pentru a răspunde provocărilor de mediu, geopolitice și economice cu care se confruntă fermierii europeni. Cu toate acestea, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a încercat în mod repetat să tempereze așteptările europarlamentarilor cu privire la subvențiile agricole sporite.Europa, sub presiunea vremiiCentrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează în cel mai recent raport al său că precipitațiile reduse și temperaturile peste medie afectează zone extinse din nordul Europei și părți din Alpii Occidentali, reducând debitele râurilor și rezervele de apă din sol.Previziunile pentru perioada aprilie – iunie 2025 anunță condiții mai uscate decât media în nordul și vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit și Irlanda. În schimb, se așteaptă o vreme mai umedă decât media în Peninsula Iberică, centrul Italiei, estul Alpilor și Grecia.Temperaturile mărilor și oceanelor continuă să fie neobișnuit de ridicate, favorizând riscul apariției furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor extreme.

Clo sem, clo tam, clo pozastaveno. Jak pokračuje celní tažení amerického prezidenta Donalda Trumpa vůči Evropě a jaké má EU možnosti reakce? To v nové epizodě podcastu Evropa zblízka vysvětlila šéfredaktorka Euractiv.cz Aneta Zachová.

The rise and integration of AI in our daily lives is not a futuristic fantasy, and of course, journalism is not exempt. The last few years have seen newsrooms experiment with and integrate AI for various purposes, while the debate whether this leads to better journalism carries on.In this podcast, host Xhoi Zajmi and Euractiv's tech reporter, Jacob Wulff Wold, discuss the state of AI in journalism, the good, the bad, and the ugly.

On Tuesday, March 25th, Tech Policy Press hosted a webinar discussion to talk shop with others on the tech and democracy beat. We gathered seven colleagues from around the world to explore how tech journalists are grappling with the current political moment in the United States and beyond. In this episode, you'll hear the first session of the day, which features Tech Policy Press Associate Editor Ramsha Jahangir in discussion with​ Rina Chandran, Rest of World; Natalia Anteleva, Coda Story; Anupriya Datta, Euractiv; and Anisha Dutta, an award-winning investigative reporter.​This discussion delved into the global implications of these developments and key lessons from reporting in various political contexts. Questions included:​What key narratives are emerging globally from recent shifts in US policy?​How is the rise of a tech oligarchy shaping technology coverage outside the US?​What practical lessons can journalists learn from reporting on technology and politics in non-Western contexts?

Slovensko sa nachádza v období výraznej spoločenskej neistoty, politickej polarizácie a napätia. Decembrová návšteva premiéra Roberta Fica v Moskve, kde sa stretol s ruským prezidentom Vladimirom Putinom, vyvolala kritiku zo strany verejnosti aj opozície, ktorá túto cestu označila za zradu národných záujmov a podkopávanie súdržnosti Európskej únie. Následné obvinenia premiéra Fica voči opozícii z pokusu o štátny prevrat po stretnutí lídra Progresívneho Slovenska Michala Šimečku s ukrajinským prezidentom Volodymyrom Zelenským, ako aj útoky na LGBTI+ komunitu či mimovládne organizácie, zdôrazňujú prehlbujúce sa rozpory v spoločnosti a príklon súčasnej vládnej moci k politike krajnej pravice.Napriek turbulentnému vývoju na domácej aj medzinárodnej scéne je nevyhnutné dôkladnejšie skúmať súčasné politické javy a vyvarovať sa zjednodušeným súdom, ktoré môžu viesť k nesprávnym záverom. Rýchle a povrchné analýzy politickej situácie totiž nemusia odrážať komplexnú podstatu problémov spoločnosti. Mnohé politické javy odohrávajúce sa na Slovensku nie sú izolované, ale sú súčasťou širších globálnych trendov, prejavujúcich sa posilňovaním krajne pravicových síl, ktoré sa stávajú dominantnými v rôznych častiach sveta, vrátane Európy a USA.Je reálna hrozba vystúpenia Slovenska z EÚ?V akej kondícii sa nachádza EÚ z pohľadu geopolitiky, najmä v kontexte nástupu Donalda Trumpa do funkcie prezidenta USA?Existujú dôvody obávať sa možnej postupnej marginalizácie úlohy EÚ a jej možného rozpadu?Čo potrebujú EÚ a Slovensko, aby dokázali čeliť výzvam v podobe nárastu krajnej pravice a geopolitických tlakov z východu aj USA?Diskutujú: Zuzana Gabrižová - šéfredaktorka portálu Euractiv.sk, ktorý sleduje dianie v EÚ Peter Weiss - podpredseda združenia Reštart, bývalý politik a bývalý veľvyslanec SR v Českej republike a v Maďarsku. Dramaturgia a moderovanie debaty: Bohdan SmieškaTvorbu podcastu z verejných zdrojov podporil Fond na podporu umenia a Nadácia mesta Bratislavy.

Cyprus, with its complex geopolitical position and historical ties to Russia, faces unique challenges in the fight against disinformation. In this episode of Truth Talks, Loukia Taxitari of Neapolis University Pafos and Fact Check Cyprus explores the dominant false narratives spreading on the island. From exaggerated claims about migration and threats to national identity to Russian propaganda aiming to weaken support for Ukraine, Cyprus has become a battleground for disinformation. How is the far right exploiting these narratives? Tune in to uncover the truth about Cyprus' disinformation landscape.

In this episode of TruthTalks, Dr Péter Krekó, Executive Director at Political Capital and Associate Professor at ELTE PPK, dives into the dominant disinformation narratives shaping Hungary's political landscape. From the “peace narrative” on Ukraine to attacks on the EU, migration, and green policies—what's driving these manipulations, and how are they affecting public opinion?

Today, the Commission unveils its rebranded Green Deal, signalling a new approach to industrial policy. The draft of the proposal obtained by Euractiv last week suggests a less-than-green path for Europe's industrial revival, with a clear focus on slashing red tape. In doing so, however, it appears environmental safeguards may take a back seat.   This negligence comes on top of unresolved issues on the regulation of forever chemicals, EU-wide waste management, and the sourcing of critical minerals – all challenges at the core of Commissioner Jessica Roswall's mandate. So, what are her true priorities?    In this episode, host Giada Santana and Euractiv's environment reporter, Barbara Machado, explore the key elements of the proposal and what it means for environmental protection.  

Yesterday, fifty-nine million voters cast their ballots in what is considered a defining election for Europe's future. It was a big night for the Christian Democrats, which came out on top. This is a good reason for Merz, the likely next chancellor, to celebrate – but maybe not too hard, as the far-right AfD is now the second force in parliament. For the Social Democrats, it was more of an existential crisis, performing the lowest score ever in a result that Scholz himself described as a "defeat." But what happens next? And what does Merz hold for the future of the EU? Euractiv's editor-in-chief Matthew Karnitschnig and German bureau chief Nick Alipour reacted to the results as they were coming in from our Berlin office.

The centre right CDU party won the most seats in the German election yesterday with the far right AFD party second on just over 20% percent. Now the question is who the CDU leader Friederich Merz will form a coalition government with in order to kick start a moribund economy,Europe's most important. But the backdrop to this vote is the awful anniversary of Russia's unprovoked invasion of Ukraine exactly 3 years ago and the geopolitical upheaval of Donald Trump. So to discuss what all this means for the European economy Joe spoke to Monika Bickauskaite-Aleliune formerly with the German Marshall Fund and currently the public policy director at the Key Elements Group along with Matthew Karnitschnig The Editor In chief of Euractiv.

Hostia: Milan Nič (analytik) a Radovan Geist (vydavateľ portálu Euractiv.sk). | Kto je víťazom spolkových volieb, kto porazeným? Kto prekvapil, čo možno čakať v najbližšom období? Aké bude smerovanie krajiny na základe zvolených strán? Po prvýkrát sa volilo podľa nových pravidiel, v sneme bude menej poslancov – prejavilo sa to nejako v kampaniach a v postoji voličov? Hoci sa čakalo, že hlavnou témou volebných kampaní bude hospodárstvo, nakoniec to viac valcovala migrácia a posilňovanie hraníc, resp. bezpečnosť, iba opatrne sa hovorilo o pomoci Ukrajine (napriek turbulentným komentárom a vývoju v diplomacii). Tieto a ďalšie témy v tomto vydaní relácie Z prvej ruky. | Výsledky nemeckých volieb. || IBA PODCAST | Bonus podcastu: Nemecké spolkové voľby 2025 - mimoriadne štúdio. Hostia: Zuzana Lizcová (šéfka Katedry nemeckých a rakúskych štúdií na Karlovej univerzite v Prahe), Elena Seeber (reportérka Rádia Slovensko, Slovenský rozhlas, naživo z Berlína) a Miroslav Kunštát (Inštitút medzinárodných štúdií, Karlova Univerzita v Prahe). | V mimoriadnom štúdiu zhodnotíme výsledok nemeckých parlamentných volieb, v ktorých sa najviac darilo konzervatívcom, no oslavuje aj krajná pravica, ktorú možno oproti predchádzajúcemu parlamentnému hlasovaniu označiť za skokana volieb. Nemecké predvolebné prieskumy sú známe svojou relatívnou presnosťou. | Moderuje: Soňa Hagarová; | Diskusiu Z prvej ruky pripravuje Slovenský rozhlas, Rádio Slovensko, SRo1. Vysielame každý pracovný deň o 12:30 v Rádiu Slovensko.

The first round of US-Russia talks on a potential Ukraine peace deal kicked off yesterday in Riyadh – behind closed doors and without a single European or Ukrainian representative. The meeting caps off a week of American shock therapy for the continent, from Trump's call with Putin to tough talk from US top brass in Munich, which sent shockwaves to Brussels and Kyiv, leaving them wondering about their role – if any – in the deal. Zelenskyy has insisted no deal happens without Kyiv while EU leaders met for an emergency meeting in Paris on Monday, though there was little they could agree on. But if European leaders are not at the negotiation table, how will they make their voices heard? And how does Brussels guarantee Ukraine will only accept a deal that meets their demands? To answer these questions, Euractiv's chief diplomatic correspondent, Alexandra Brzozowski, sat down with the EU's top diplomat, Kaja Kallas.

Kam smeruje svetový poriadok s Trumpom? Opäť sa bude rozhodovať o nás bez nás? A prečo má z toho slovenský premiér radosť? So šéfredaktorom portálu Euractiv.sk Radovanom Geistom sa rozprával Mirek Tóda.

Last weekend, Munich hosted the world's premier geopolitical forum amid shifting alliances and rising tensions across country lines.  In the Bavarian capital leaders convened to debate on everything from global governance to climate security. But the real question for Europeans remains how the ongoing war in Ukraine will end, and on whose terms after Trump held a “lengthy and productive” call with Putin last week.  Will Europe play a role in shaping the outcome, or will it be forced to accept a deal dictated by Washington?  In this episode, producer Charles Cohen and Chief Diplomatic Correspondent Alexandra Brzozowski go through highlights and lowlights from the Munich Security Conference.  

Are you looking forward to celebrating the day of love? You're not the only one. For food producers, the day is a test of how far consumers are willing to stretch their budgets. After all, chocolate prices have been skyrocketing due to a perfect storm of supply chain disruptions, climate change, and energy crisis. Only in December 2024, cocoa bean prices surged by 250%. How is inflation shaping broader food trends in Europe? And what alternatives to cocoa beans chocolate could we soon see?  In this episode, host Giada Santana and agrifood reporter Sofia Sanchez Manzanaro explore how the food market is adapting to unprecedented costs.  

Across the Western Balkans and beyond, the eye watering prices of food products have led citizens to successfully boycott supermarkets in the past two weeks.  In Croatia, Serbia and Montenegro, sales were down to 30% or more. This weekend, Calin Georgescu, polls' frontrunner in Romania, called on people to boycott foreign-owned supermarkets, “to support Romanian producers.” In November, the relatively unknown independent politician turned Tiktok star. Georgescu won the first round of the presidential election. However, the country's top court then annulled the result over alleged Russian interference.  How has Georgescu's platform changed since? And what strategy is the government adopting against foreign interference ahead of the next elections in May?                                                                   In this episode, host Giada Santana and Bucharest-based Global Focus think thank director Oana Popescu – Zamfir analyse the supermarket boycott phenomenon, and the road ahead the Romanian election.  

NATO members are meeting in Brussels today for the first time since Trump took office to discuss defence spending pledges, GDP targets, and weapons delivery to Kyiv. The bloc is feeling the pressure. Trump infamously said he could end the war in 24 hours – yet in politics, 24 hours can change a lot. This meeting is a chance to show the US that the EU countries are doing their part in the Alliance, but there is a nagging doubt this may not be enough to persuade Washington to stay on in Ukraine.  So, what deliverables can we expect from NATO talks? And is Europe ready to assert its role in the Ukraine peace plan?  In this episode, host Giada Santana and defence editor Aurelie Pugnet talk about the NATO meeting ahead and MEP Virginijus Sinkevicius speaks about Ukraine's bargaining chips.

Eighty world leaders are in Paris for the final day of the AI Summit, a key forum for Europe's renewed push to close the gap with AI powerhouses—the U.S. and China.For years, the high cost of innovation kept Europe on the sidelines. That's changing. French President Emmanuel Macron said the country has secured more than €100 billion in private funding to drive technological breakthroughs. Meanwhile, the European Commission is backing a €150 billion investment through a joint venture of private firms aiming to position the EU as a global AI leader.Brussels wants rapid progress. But will that come at the expense of safety and oversight? And how is this summit reshaping the global AI conversation?In this episode, host Giada Santana and tech reporter Jacob Wulff Wold discuss Europe's ambitions voiced at the AI summit. 

Five years after the Brexit referendum, the UK has undergone its biggest change in a century. In Westminister, five prime ministers have tried – and failed – to stabilise the country's political and financial lifeline. Now, it is Starmer's turn. In Brussels, hopes rest on his success, especially in rekindling diplomatic ties on trade, defence, and youth mobility.  Where are we at in negotiations? And how is Brexit still influencing London's decisions?In this episode, host Giada Santana talks to Euractiv's editor Owen Morgan and BREXIT expert Joël Reland about the future of EU-UK relations. 

For the first time in 60 years, France started the year without a budget bill after December's vote triggered the collapse of Prime Minister Barnier's three-month-old government. But this week, new PM Michel Bayrou managed to push through the budget – avoid the New Popular Front alliance's no-confidence vote and secure his own job in the process.   Now, the opposition is pointing finger at one party in particular: the Socialists, who broke away from the NFP and decided not to rally behind the group's vote. The party divisions in the NFP could mark the end of the alliance, and leave France's left in limbo.   Could the socialists deal the final blow to NFP?  In this episode, host Giada Santana and Paris-based politics reporter Theo Bourgery-Gonse make sense of the french left's fragmentation and PM Bayrou's latest moves. 

After Canada, Mexico, and China, the EU could be next to face the threat of tariffs as Donald Trump's latest remarks suggest levies on European goods may be imminent. Is Brussels prepared to retaliate? And how might the bloc get entangled in a global trade war?In this episode, host Giada Santana and economy reporter Thomas Moller-Nielsen break down Trump's strategy—and what it could mean for the EU.

EU má za sebou historicky první obranný summit evropských lídrů a Komise mezitím připravuje dokument, který má evropský bezpečnostní kurz přesměrovat. Jaká je budoucnost obrany EU? A kde na její posílení vzít peníze? V podcastu Evropa zblízka odpovídá redaktor EURACTIV.cz Ondřej Plevák. V podcastu zazněly teze z konference České priority v evropské politice: - v čase od 4:06 hovoří výkonný ředitel EDA Jiří Šedivý - v čase od 12:50 hovoří Radim Samek z Ministerstva obrany - v čase od 17:21 hovoří Kateřina Kočí z VŠE - v čase od 17:36 hovoří Jiří Šedivý - v čase od 17:50 hovoří Ondřej Kolář, europoslanec TOP 09

The new Chinese AI model DeepSeek R1 is making waves worldwide as the start up behind it says it runs at a fraction of the cost of all existing models on the market. That seems impressive. Or sort of. In the EU, at least eleven member states have promptly reacted to the launch, demanding the platform clarification on its privacy policy. Brussels' investigation, on the other hand, has yet to reach conclusions. What rules could the Chinese startup be in violation of? Where does the data go? In this episode, host Giada Santana and tech reporter Claudie Moreau ask DeepSeek some of these questions directly and analyse what measures Brussels can implement to protect users.

Concerns over the EU's trade deal with Argentina, Brazil, Paraguay, and Uruguay have stalled negotiations for two decades. Now, the agreement is signed – but its opposition is far from sealed. Farmers worry it means unfair competition and fear cheaper, less-regulated imports could threaten their livelihoods. Economy Commissioner Maroš Šefčovič and Agriculture Commissioner Christophe Hansen stepped in last week to ease tensions over Mercosur's impact. Was it enough? And how is the Commission handling the pushback? In this episode, host Giada Santana and agrifood reporter Maria Simon Arboleas analyse the fragmentation around the Mercosur agreement and the Commission's plan to move forward.

Less than a month before the publication of the Clean Industrial Deal, executive commissioner Teresa Ribera speaks to host Giada Santana and EET editor Donagh Cagney about competitiveness, environmental NGOs lobbying and the hostile political climate standing in her way.

Not many could have guessed that the 2024 railway accident in Novi Sad, Serbia's second-largest city, would spark some of the largest protests in the country's post-Soviet history, ultimately leading to Prime Minister Miloš Vučević's resignation. While demonstrators are demanding accountability for the 15 lives lost in the railway ceiling collapse, they also want greater transparency and the rule of law enforcement. But Serbia's political landscape offers little in the way of real opposition to President Aleksandar Vučić. How did the country reach this breaking point? And what comes next? In this episode, producer Charles Cohen speaks with Engjellushe Morina, a senior policy fellow at the European Council on Foreign Relations, to unpack the roots of Serbia's mass protests and what lies ahead.

European Commission's President von der Leyen unveils today her 'North Star' of economic strategy: the Competitiveness Compass. Beyond the motto of simplifying and unifying, the document has drawn praise from businesses and raised alarms among unions. What impact will it have on the Union's economic future?In this episode, host Giada Santana talks to Euractiv's economy reporter, Thomas Moller-Nielsen, to unpack the Compass' key takeaways.

Hostia: Richard Kvasňovský (výkonný riaditeľ SPNZ) a Radovan Geist (vydavateľ portálu Euractiv.sk). | Plyn z Azerbajdžanu - možná alternatíva pre SR? Ekonomické dôsledky zastavenia tranzitu z východu. Aké sú geopolitické súvislosti? Aké možnosti vyplývajú pre SR z diverzifikácie zdrojov? Čo prinesú plánované rokovania v Bruseli, je v hre aj obnovenie pôvodného tranzitu? | Je možné obnovenie tranzitu plynu z východu? | Moderuje: Nina Belicová Alžbetkinová; | Diskusiu Z prvej ruky pripravuje Slovenský rozhlas, Rádio Slovensko, SRo1. Vysielame každý pracovný deň o 12:30 v Rádiu Slovensko.

By becoming the moderate face of the AfD, Alice Weidel helped transform the party from a fringe movement into a dominant force, forcing its rivals to rethink their electoral strategy. However, Weidel's private life reveals contradictions some argue clash with the traditional values of the far-right movement.She has lived abroad, is openly in a same-sex relationship, and splits her time between Germany and Switzerland. But rather than hindering her rise, these complexities have fuelled Weidel's climb to power, positioning the 46-year-old as a contender for the chancellorship.In this episode, host Giada Santana is joined by Berlin-based politics reporter Nick Alipour to examine the AfD's transformation under Weidel's leadership.

The European Union approved its first-ever crisis response unit, a 5,000-strong force designed to address threats outside its borders. However, as EU foreign ministers convene today to once again deliberate on Russia's ongoing invasion of Ukraine, one thing seems clear: the newly minted crisis unit doesn't look set to be heading to Kyiv – or anywhere else – in the immediate future.Why is the EU keeping its crisis response corps on standby during one of the most significant security challenges in its modern history? And if Ukraine is off the table, what types of crises or regions might eventually trigger their first mission?

Matthew Karnitschnig, Editor-in-Chief of Euractiv and Cliff Taylor, Columnist with the Irish Times

Fermierii spanioli se așteaptă la pagube de milioane de euro, după inundațiile catastrofale și furtuna care au lovit estul și sudul Spaniei la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit datelor preliminare furnizate de reprezentanții organizației de fermieri COAG, 35.000 de hectare de viță de vie și 5.000 de hectare de livezi de migdali au fost inundate în regiunea Requena-Utiel, în timp ce producția de curmale și de mandarine din Valencia ar putea fi pierdută în totalitate, transmite agenția de presă EFE. COAG estimează, de asemenea, pierderi de sută la sută în toate livezile din jurul Valenciei. Ploile abundente au afectat nu doar culturile, ci și infrastructura, mai scrie sursa citată. Drumurile, depozitele, sistemele de irigații au fost distruse după ce furtuna devastatoare a trecut prin provincia Valencia. În alte zone agricole din sud-estul Spaniei, mii de hectare de plantații de măslini, citrice și viță de vie au fost, de asemenea, compromise.În Franța, tensiuni între producătorii de lapte și procesatoriCrește tensiunea pe piața franceză a produselor lactate, după eșecul negocierilor privind reînnoirea contractului de furnizare a laptelui între Asociația Organizațiilor de Producători, Sunlait, și grupul francez de produse lactate Savencia.Aceasta este cea mai recentă lovitură pe care o primesc producătorii locali de lapte de vacă, după ce un alt gigant al lactatelor, Lactalis, a anunțat că își reduce cu 450 de milioane de litri pe an achizițiile de la furnizorii săi francezi, gradual, până în 2030, potrivit publicației Euractiv. Rezultatul acestei mișcări de piață este că 270 de fermieri își vor vedea contractele pentru livrările de lapte oprite în 2026.Grupul Savencia, al doilea ca mărime din Franța în industria lactatelor și al cincilea din lume, este acuzat de reprezentanții Sunlait că evită să se aprovizioneze de la organizațiile de producători, preferând să încheie contracte individuale cu fermierii.Lactalis dorește să se concentreze mai mult pe produse cu valoare adăugată mai mare pentru piața de consum franceză, cum ar fi brânza sau iaurturile, și mai puțin pe livrările de mărfuri vrac pe piața mondială.Prognoză: producția agricolă, revizuită în scădere în UEPrognozele Comisiei Europene privind randamentul principalelor culturi de vară – porumb, floarea-soarelui și boabe de soia – au fost revizuite în scădere la nivelul UE, în principal ca urmare a înrăutățirii perspectivelor pentru Bulgaria, România, Ungaria, Croația și Italia. Potrivit ediției din octombrie a Buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, precipitațiile abundente din acest an au afectat negativ recoltele și lucrările de cultivare a cerealelor de iarnă pentru noul sezon.În nordul și centrul Italiei, condițiile excesiv de umede au influențat culturile de vară, în special porumbul și boabele de soia, diminuând așteptările privind randamentele la nivelul țării. În Bulgaria, România, Ungaria și Croația, ploile intense de la jumătatea lunii septembrie au contribuit la reducerea randamentelor, în special pentru floarea-soarelui și porumb, afectate deja de vremea foarte caldă și uscată din lunile precedente. De asemenea, ploile torențiale și excesul de umiditate ridică preocupări privind calitatea cerealelor.La nivelul Uniunii Europene, mai multe linii de finanțare ajută statele membre să prevină dezastrele legate de climă și să se redreseze în urma acestora. În data de 21 octombrie a.c., Comisia a propus noi măsuri care permit țărilor UE să dispună de o mai mare flexibilitate în acordarea sprijinului pentru fermieri.Schimbările climatice și degradarea mediului, pericole pentru securitatea internaționalăFostul președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, în calitatea sa de consilier special al președintei Comisiei Europene, avertizează asupra vulnerabilităților sectorului alimentar, în raportul său privind întărirea pregătirii blocului comunitar pentru provocările de securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice și al fenomenelor meteorologice extreme tot mai frecvente. Documentul, solicitat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, abordează securitatea alimentară în contextul mai larg al pregătirii civile și militare în Uniunea Europeană, atrăgând atenția asupra amenințărilor de mediu, precum degradarea terenurilor sau accesul limitat la apă, și asupra riscurilor de perturbare a lanțurilor globale de aprovizionare și recomandă stocarea de resurse esențiale la nivelul UE, inclusiv de alimente. „Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări la adresa păcii și securității internaționale”, subliniază Niinistö.Raportul, care prezintă aproximativ 80 de recomandări pentru acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, va contribui la activitatea Comisiei prin furnizarea de orientări pentru diverse inițiative, inclusiv pentru elaborarea strategiei Uniunii privind viitorul apărării europene.CETA, în evaluarea Comisiei EuropeneComisia Europeană evaluează în prezent implementarea acordului CETA dintre UE și Canada. Analiza acoperă toate aspectele acordului, inclusiv comerțul agroalimentar, și va folosi contribuția oricărei persoane afectate de CETA care dorește să-și împărtășească opiniile. În acest scop, în luna mai a.c., Executivul blocului comunitar a lansat o consultare publică deschisă până la 30 noiembrie, amintește platforma online Agri-Press. Pentru a realiza o evaluare mai cuprinzătoare a rezultatelor acordului, Comisia încurajează părțile interesate să-și exprime punctele de vedere până la termenul limită al perioadei de consultare, prin completarea unui chestionar dedicat, disponibil pe site-ul instituției.

Reprezentanții statelor membre în Comitetul Special pentru Agricultură susțin propunerea Comisiei Europene de a le permite țărilor UE să folosească fondurile de dezvoltare rurală neangajate din perioada 2014-2020, pentru a sprijini de urgență fermierii, deținătorii de păduri și întreprinderile mici și mijlocii care au înregistrat pierderi din cauza fenomenelor climatice extreme din acest an. Resursele disponibile ar trebui să fie direcționate de statele membre către beneficiarii afectați de distrugerea a cel puțin 30% din producția potențială și în funcție de sprijinul pe care aceștia l-au primit în cadrul altor instrumente, ca răspuns la impactul dezastrelor naturale.Propunerea Comisiei va modifica Regulamentul care stabilește cadrul de funcționare a Fondului European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului curent, potrivit unui comunicat emis de Consiliul Uniunii Europene. Urmează votul în Parlamentul European, adoptarea în mod oficial de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.Comisia Europeană lansează observatorul de piață pentru măsline și uleiul de măslineComisia Europeană lansează un observator de piață pentru sectorul uleiului de măsline și măslinelor de masă. Observatorul va servi drept platformă pentru discuții și colaborare între experți care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători la exportatori, și va fi modelat după observatoarele de piață deja existente pentru mai multe sectoare agricole, în special lapte, culturi, fructe și legume. Platforma va produce rapoarte și va oferi informații de piață accesibile publicului, transmite DG Agri.Prima reuniune a grupului de experți a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum situația pieței, proiecții ale producției pe termen mediu, provocări și oportunități comerciale în sector. Perspectivele pentru producția de ulei de măsline se îmbunătățesc în anul de comercializare 2024/2025, însă provocările actuale vor mai menține probabil prețurile ridicate timp de câteva luni, mai arată sursa citată.Carrefour Franța pune accent pe valorile nutriționale ale alimentelorRetailerul francez Carrefour le solicită furnizorilor săi de alimente să aplice sistemul de etichetare nutrițională Nutri-Score pentru produsele destinate vânzărilor online. Cererea a fost transmisă către 550 de producători, printr-o scrisoare semnată de directorul general al lanțului comercial, Alexandre Bompard. „Dacă nu fac acest lucru, vom calcula Nutri-Score pentru ei și îl vom publica pe site-ul nostru, cu excepția cazului în care se opun în mod oficial”, a scris Bompard pe rețeaua LinkedIn.Nutri-Score, sistemul cu coduri de culori ușor de înțeles de către consumatori, a fost lansat în Franța în 2017. Mai multe state europene l-au introdus pentru a ghida consumatorii către alegeri alimentare sănătoase, precum Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Spania și Elveția, altele au rămas adversari înverșunați, cum ar fi Italia. Producătorul de lactate Danone a fost printre primele companii alimentare care au adoptat sistemul în 2017, dar după revizuirea algoritmului a anunțat că va elimina treptat eticheta de pe toate produsele sale lactate de băut și alternativele pe bază de plante, motivând că sunt asimilate în mod nejustificat categoriei băuturilor răcoritoare.Folosirea etichetei Nutri-Score nu este obligatorie, producătorii o folosesc în mod voluntar.Gripa aviară, pe agenda Comitetului PAFFDatele înregistrate la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor indică focare de gripă aviară înalt patogenă în cel puțin nouă state membre: Ungaria, care înregistrează cea mai mare creștere a cazurilor, Austria, Bulgaria, Franța, Italia, Polonia, România, Slovacia și Republica Cehă, scrie Euractiv. În perioada epidemică din 2021 și 2022, 48 de milioane de păsări au fost sacrificate în Uniunea Europeană, dintre care 21 de milioane doar în Franța. Virusul gripei aviare afectează în primul rând păsările de curte și păsările sălbatice, dar ocazional a fost transmis la mamifere. Anul acesta, Statele Unite ale Americii au raportat 45 de cazuri de muncitori agricoli infectați cu virusul contractat de la bovine sau păsări de curte, potrivit sursei citate. În perioada 18 – 19 noiembrie a.c., în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje, Comisia Europeană și statele membre discută despre gripa aviară și despre alte afecțiuni ale animalelor din blocul comunitar.Restricții mai puțin dure pentru țările UE angajate în dezvoltarea fondului forestierParlamentul European a votat propunerea Executivului blocului comunitar de amânare cu un an a intrării în vigoare a legii UE privind defrișările pădurilor, însă cu amendamente propuse de grupurile politice, iar proiectul de regulament intră acum în negocieri interinstituționale. O modificare semnificativă pe care eurodeputații au adus-o textului Comisiei este crearea unei noi categorii de țări, care nu prezintă risc în privința defrișărilor, pe lângă cele trei existente deja, respectiv cu risc „scăzut”, „standard” și „ridicat”. Statele clasificate ca fiind „fără risc”, considerate că au o dezvoltare stabilă sau în creștere a suprafețelor de pădure, ar beneficia de cerințe mult mai puțin stricte decât restul țărilor, potrivit unui comunicat emis de legislativul european.ONG-urile de mediu solicită Comisiei și statelor membre interzicerea flufenacetului49 de organizații neguvernamentale au transmis săptămâna trecută o scrisoare Comisiei Europene și statelor membre prin care solicită interzicerea erbicidului pe bază de flufenacet înainte de luna iunie 2025, când expiră perioada de autorizare a acestuia în spațiul comunitar. Cererea vine după ce Agenția europeană pentru siguranța alimentară (EFSA) a constatat că substanța are potențialul de a provoca tulburări endocrine pentru oameni și risc ridicat pentru mediu. ONG-urile au recomandat Comisiei să prezinte o propunere de retragere a erbicidului de pe piața UE în timpul viitoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale și furaje din 4 și 5 decembrie a.c., iar statelor membre să susțină, de asemenea, interzicerea flufenacetului.Organizațiile de mediu amintesc că substanța chimică a fost aprobată pentru 10 ani în ianuarie 2004, apoi pentru încă 11 ani și jumătate, până în iunie 2025, în contextul amânării unei evaluări a riscului. În prezent, erbicidul pe bază de flufenacet este autorizat în 25 de state membre, fiind utilizat, în principal, pentru culturile de iarnă: grâu, secară și orz.

Většina kandidátů na nové evropské komisaře zatím úspěšně prošla při veřejných slyšeních ve výborech Evropského parlamentu, a to včetně českého uchazeče Jozefa Síkely. Zelenou od europoslanců zatím nedostal jen Maďar Olivér Várhelyi. „U něj hraje velmi výraznou roli i politika,“ upozorňuje ve speciální epizodě Bruselských chlebíčků Barbora Pištorová z webu Euractiv.cz.

Piața europeană a producției ecologice se află încă la un nivel foarte scăzut, reprezentând doar 4% din totalul pieței alimentare, și riscă să rămână dependentă de fondurile comunitare dacă nu va exista o strategie care să stimuleze cererea și oferta, este concluzia unui raport publicat recent de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Auditorii Curții semnalează că, în absența unor ținte cuantificabile și a unor modalități de măsurare a progreselor înregistrate de sector, evaluarea impactului planurilor ecologice și al subvențiilor europene este un proces dificil de realizat. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună, fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menține practici agricole ecologice și încă 15 miliarde de euro sunt planificate până în 2027.Curtea consideră că obiectivul pentru 2030, care se concentrează pe extinderea suprafețelor cultivate ecologic până la cel puțin 25% din terenurile agricole europene, nu este suficient pentru dezvoltarea durabilă a sectorului. Nu este obligatoriu, ceea ce face ca ritmul de adoptare a agriculturii organice să varieze semnificativ de la un stat membru la altul. În plus, dezvoltarea sectorului trebuie stimulată de creșterea cererii de consum. Instituția europeană de audit avertizează că ținta stabilită pentru sfârșitul deceniului, care implică o dublare a ratei de conversie, „pare imposibil de atins”, însă Comisia, în răspunsul său anexat la raport, consideră că „este mult prea devreme pentru a anticipa dacă acest obiectiv va fi atins sau nu până în 2030”.În Uniunea Europeană, Germania are cea mai mare piață de consum pentru produsele ecologice, urmată de Franța și Italia. În lume, Statele Unite ale Americii conduc topul vânzărilor cu amănuntul. Rezerva agricolă, activată din nouFermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România vor primi compensații din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru pierderile cauzate de fenomenele climatice nefavorabile din primăvara acestui an și de la începutul verii. Comisia propune o alocare totală de aproape 120 de milioane de euro care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, transmite Reprezentanța Comisiei Europene în România.Statele membre vor trebui să notifice Executivului blocului, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor de sprijin, iar distribuirea ajutorului financiar se va face până la 30 aprilie 2025.Propunerea va fi discutată cu toate țările UE înainte de reuniunea Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, din 7 octombrie, când va fi supusă la vot.Politica agricolă comună include o rezervă de 450 de milioane de euro anual, creată pentru a veni în sprijinul fermierilor atunci când apar perturbări ale pieței sau evenimente excepționale care le afectează producția sau vânzările.În luna iulie, 77 de milioane de euro au fost alocate agricultorilor austrieci, cehi, polonezi și portughezi care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile și cu perturbări grave ale pieței vinului. Susținere în Consiliul Agrifish pentru creșterea ajutorului de minimisGermania și Franța au reiterat apelul pentru creșterea ajutorului de minimis în sectorul agricol, în cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană de săptămâna trecută. Delegațiile din 16 state membre au susținut propunerea prezentată de cele două țări, de majorare a limitei pentru ajutoarele de minimis până la 50.000 de euro pentru o fermă, pe parcursul a trei ani, scrie publicația Euractiv, citând surse diplomatice. Tot la inițiativa Germaniei, subiectul a fost discutat în Consiliul Agrifish din luna aprilie a.c. când, de asemenea, s-a bucurat de o largă susținere. Un nou proiect de regulament este de așteptat să fie prezentat de Comisie în această toamnă. Tensiuni comerciale UE-ChinaSăptămâna trecută, Executivul blocului a anunțat că lansează consultări în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), prin care contestă investigația antisubvenții deschisă de China cu privire la anumite produse lactate importate din UE.Ancheta inițiată de China vizează subvențiile din cadrul politicii agricole comune, dar și programele naționale de sprijin din Irlanda, Austria, Belgia, Italia, Croația, Finlanda, România și Cehia, ca răspuns la intenția Comisiei Europene de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele electrice chinezești, potrivit France24. O anchetă demarată anul trecut de UE a constatat că mașinile importate din China concurează neloial industria auto europeană.Acum, autoritățile de la Beijing vor să verifice dacă subvențiile UE acordate pentru lapte, smântână și anumite tipuri de brânzeturi sunt compatibile cu regulile comerciale globale.Oficialii europeni resping acuzațiile potrivit cărora produsele europene ar încălca regulile comerțului internațional. Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană transmite că „este hotărâtă să utilizeze toate mijloacele juridice disponibile pentru a apăra industria UE împotriva utilizării abuzive a instrumentelor de apărare comercială”.China a inițiat acțiuni similare pentru coniac și carne de porc de origine europeană. O nouă echipă la vârful CopaOrganizația europeană a fermierilor, Copa, și-a ales președintele. Italianul Massimiliano Giansanti va conduce lobby-ul sectorului agricol la Bruxelles pentru următorii ani, după alegerile de săptămâna trecută. În prima sa declarație din noua funcție, Giansanti a spus: „ Următoarele luni de la Bruxelles vor fi cruciale pe mai multe fronturi, începând cu prezentarea viziunii pentru agricultură și alimentație”. Mandatul lui se va concentra pe cinci priorități: o PAC mai solidă, cu un buget adecvat, un lanț alimentar mai echitabil, politici comerciale coerente, o nouă abordare a Pactului Verde și un accent puternic pe inovare și va fi sprijinit de șase vicepreședinți care vin din organizații ale fermierilor din Austria, Danemarca, Franța, Spania, Cehia și Irlanda.

Propunerea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru funcția de comisar al agriculturii și alimentației este luxemburghezul Christophe Hansen, un politician de centru-dreapta, care provine dintr-o familie de fermieri. Numirea lui va trebui confirmată în Parlamentul European. Hansen are referințe bune din partea fermierilor luxemburghezi, recunoscute și de organizații neguvernamentale de la Bruxelles, și de colegi europarlamentari, potrivit publicației Politico. Politicianului în vârstă de 42 de ani îi sunt atribuie abilități diplomatice, este considerat „un expert în mai multe domenii”, cu o „personalitate echilibrată” și „incredibil de ambițios”. Un reprezentant al Biroului European de Mediu, responsabil cu politicile privind apa și biodiversitatea, crede că acest portofoliu ar putea reprezenta pentru Hansen „piatra de temelie” către o funcție mai înaltă. Publicația europeană scrie că Hansen are avantajul politic de a veni dintr-o țară mică, însă cu legături geografice și lingvistice apropiate de greii din Uniunea Europeană, Franța și Germania, un aspect care trimite către cariera politică a unui alt politician luxemburghez, Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene.Însă, dacă Hansen va fi validat de legislativul european, rămâne de văzut cum va naviga între interesele sectorului agricol din blocul comun și alte politici europene – comerciale, climatice sau care țin de nutriție. Primul test îl va da în primele 100 de zile ale mandatului, când va prezenta o viziune asupra agriculturii și alimentației, bazată pe concluziile dialogului strategic privind viitorul sectorului. Bulgaria face presiuni pentru interzicerea importurilor de ouă din UcrainaBulgaria insistă să obțină o interdicție a importurilor de ouă din Ucraina, pentru a permite industriei locale să se redreseze după focarele de gripă aviară izbucnite la sfârșitul anului 2023, și încearcă să atragă sprijinul mai larg al statelor membre.Într-o notă adresată Consiliului pentru Agricultură și Pescuit din 23 septembrie, susținută de România, Bulgaria invocă volumele mari de ouă de origine ucraineană care intră pe piața internă și prețurile mici, în pofida activării contingentelor tarifare și a restabilirii taxelor vamale în iulie anul curent.Demersul în Consiliul miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană urmează apelului pe care oficialii bulgari l-au făcut în luna august către Comisie, în care au solicitat, de asemenea, introducerea de măsuri suplimentare pentru protecția pieței interne, și un răspuns din partea Executivului UE este așteptat în următoarele luni. Cerințe de trasabilitate pentru peștele procesatONG-urile europene și organizațiile pescarilor solicită reguli mai clare de etichetare a conservelor de pește, similare cu cele aplicate în cazul produselor de acvacultură și piscicultură proaspete, pentru a combate pescuitul ilegal și pentru a asigura o concurență loială pe piața de consum din Uniunea Europeană, scrie publicația online Euractiv. Organizațiile de advocacy solicită, de asemenea, o transparență îmbunătățită în industria ospitalității.Un studiu publicat săptămâna trecută de ONG-ul Oceana arată că 40% din fructele de mare procesate în Franța, Spania și Belgia – trei dintre cei mai mari consumatori de fructe de mare din UE – nu prezintă informații esențiale care să indice speciile, originea și uneltele de pescuit folosite.Evaluarea din 2023 a Regulamentului privind organizarea comună a piețelor a subliniat necesitatea ca producătorii să informeze consumatorii despre produsele pescărești și de acvacultură procesate. Acest impuls a fost reiterat în 2024, printr-o rezoluție a Parlamentul European. Oceana cere Comisiei Europene să includă produsele procesate într-o revizuire a regulilor privind organizarea piețelor și asociațiile de pescari împărtășesc aceeași opinie, notează sursa citată.Regulamentul actualizat privind controlul pescuitului prevede ca după 2029 trasabilitatea digitală și etichetarea să fie obligatorii pentru produsele proaspete și congelate pe tot parcursul lanțului de producție. Parlamentul European, drastic cu reziduurile de pesticide din alimentele importateSăptămâna trecută, Parlamentul European a respins două propuneri ale Comisiei care ar fi redus nivelurile maxime de reziduuri ale unor pesticide din mai multe alimente importate din țări terțe. „Utilizarea tuturor acestor pesticide este deja interzisă în UE”, justifică legislativul european într-un comunicat de presă, declarându-se pentru „toleranță zero” în privința importurilor care nu respectă standarde de producție similare cu cele din blocul comun.În urma votului categoric din Parlamentul European, Comisia va trebui să-și retragă propunerile. Eurodeputații au cerut, printr-o rezoluție, un nou proiect de Regulament, care să coboare toate nivelurile maxime de reziduuri până la limita de determinare și au invitat Executivul UE să refuze orice solicitare de toleranță la importuri.Până la o viitoare modificare a regulamentului, actualele niveluri vor rămâne în vigoare. Substanțele chimice toxice, în atenția Executivului UEComisia Europeană interzice utilizarea unor substanțe chimice toxice în fabricarea produselor textile, cosmetice, inclusiv a ambalajelor alimentare, cum ar fi cutiile de pizza, potrivit unui comunicat de presă emis de Executivul blocului. Decizia vizează substanțele care nu se descompun în mediul natural și pentru care există alternative sigure și a fost luată în baza Regulamentului european REACH.„Întreprinderile vor dispune de perioade de tranziție suficiente pentru a se adapta”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european și relații interinstituționale, citat în comunicatul Comisiei. În funcție de utilizare, perioadele de tranziție sunt cuprinse între 18 luni și 5 ani.

Alegeri în Franța și Germania, cu același rezultat: slăbirea centrului politic. Franța nu are guvern, executivul de la Berlin este fragilizat. Mai multe capitale europene au guverne în care influența euroscepticilor este deja importantă.  Războiul Rusiei în Ucraina continuă, fenomenul migrației pune politicienii sub presiune, economia dă semne de oboseală. În acest context, Mario Draghi trage semnalul de alarmă: UE se va găsi într-o criză existențială, dacă nu va acționa rapid pentru creșterea competitivităţii.Dar cine să preia inițiativa, cine să-și asume rolul de lider? Sub aceste auspicii începe mandatul noii Comisii Europene, a cărei componență o vom afla, oficial, săptămâna viitoare. Care sunt, marile provocări ale toamnei pentru Uniunea Europeană? Cum se poate merge mai departe cu Berlinul și Parisul slăbite?Și... ar mai fi ceva: este cu adevărat România o furnizoare de soluții la problemele europene?Încercăm să luăm pulsul Europei cu doi experți români de la Bruxelles.Discutăm cu Tana Foarfă, expertă în relațiile externe ale UE, director executiv Europuls și Dan Luca, director executiv al rețelei Euractiv. 

Raportul final al Dialogului strategic privind viitorul agriculturii în UE a fost transmis săptămâna trecută președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Documentul este rezultatul a șapte luni de negocieri care s-au purtat între reprezentanții a 29 de organizații din întregul lanț agroalimentar, din societatea civilă și lumea academică și va sta la baza elaborării viziunii noului Executiv european asupra agriculturii și alimentației. Aceasta urmează să fie prezentată în primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al președintei von der Leyen, informează un comunicat al Comisiei.Membrii dialogului strategic, care reprezintă grupuri de interese cu opinii adesea divergente, au ajuns la un consens cu privire la faptul că sustenabilitatea economică, de mediu și socială pot coexista dacă sunt sprijinite prin politici agricole coerente. Recomandările grupului de dialog, detaliate în raport, abordează atât necesitatea transformării sistemelor de producție agroalimentară aflate sub presiunea multiplelor crize - schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și contextul geopolitic, cât și nevoia de adaptare a politicii agricole comune și susținerea producătorilor în perioada de tranziție, în special a acelora care au cea mai mare nevoie de sprijin, din fonduri PAC și din afara acesteia. Raportul subliniază rolul piețelor, al obiceiurilor alimentare ale consumatorilor, al inovării, al reînnoirii generațiilor în agricultură, al protecției lucrătorilor și egalității de gen.Forumul nu își încheie misiunea o dată cu finalizarea acestui raport. Participanții la dialog au propus Comisiei înființarea unui organism consultativ care să identifice și să reflecteze asupra strategiilor de politică agricolă și, cel mai probabil, spațiul de dialog va continua să funcționeze. Fonduri europene și naționale pentru eleviProgramul Uniunii Europene pentru școli alocă 221 de milioane de euro pentru distribuirea de fructe și legume, lapte de consum și produse lactate copiilor din instituțiile de învățământ, în anul școlar 2024/2025. Statele membre contribuie, de asemenea, cu aproximativ 130 de milioane de euro din fonduri naționale, pentru a completa schema europeană, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.Distribuirea produselor sănătoase în școli este însoțită de diverse activități educaționale și de informare, cum ar fi cursuri de degustare, ateliere de gătit, înființarea de grădini școlare. Aceste activități vizează educarea copiilor cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase, la implicațiile alimentelor asupra sănătății publice, producția durabilă de alimente și combaterea risipei de alimente.România alocă în anul școlar în curs peste 760 de milioane de lei, pentru acest program, adică aproximativ 150 de milioane de euro. Bugetul aprobat recent permite acordarea gratuită de fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație pentru 1,9 milioane de preșcolari și elevi din învățământul primar și gimnazial. De asemenea, acoperă cheltuielile aferente derulării activităților educative, potrivit unui comunicat emis de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Michel Barnier, un politician cu experiență în domeniul agroalimentarFermierii francezi sunt nemulțumiți de lipsa de implicare a autorităților naționale în formarea noii Comisii Europene. Însă „neglijența” de care sunt acuzați oficialii de la Paris ar putea fi compensată de numirea noului prim-ministru al guvernului Franței, Michel Barnier, despre care fermierii spun că este familiarizat cu problemele agricole europene și se bucură de o bună reputație la Bruxelles, potrivit Euractiv.com. Barnier a fost comisar european și negociator al Brexitului pentru Uniunea Europeană, iar în timpul mandatului președintelui Nicolas Sarkozy, în perioada 2007 – 2009, a ocupat portofoliul agriculturii din Franța. Ca ministru al agriculturii, viziunea lui Barnier nu a fost cu mult diferită de cea care decurge din raportul final al dialogului strategic privind viitorul agriculturii Uniunii Europene, mai scrie sursa citată.Cea mai influentă organizație agricolă franceză, Federația Națională a Sindicatelor Fermierilor (FNSEA), își dorește să ridice pe agenda europeană din această toamnă două teme: tratamentul echitabil în lanțul alimentar și controlul importurilor de alimente. Statele membre mediteraneene, preocupate de administrarea apeiOficialii din nouă țări membre ale Uniunii Europene care fac parte din bazinul mediteranean și formează așa-numitul club MED-9 au convenit, recent, în timpul unei reuniuni care a avut loc în Cipru, să colaboreze pentru dezvoltarea mai multor tehnologii de economisire a apei în agricultură, pentru a reduce presiunea asupra fermierilor și amenințările la adresa securității alimentare, potrivit Euronews. Printre propunerile avansate se numără utilizarea energiei solare, irigarea inteligentă și culturile rezistente la intemperii. De asemenea, oficialii celor nouă state mediteraneene – Croația, Franța, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania și Slovenia – s-au angajat să împărtășească date tehnice și practice și să lanseze programe comune de cercetare. Ei au solicitat Comisiei să accelereze politicile care privesc securitatea apei în blocul comun.Anul trecut, Europa s-a confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani. 

După cum se știe, Pavel Durov, patronul rețelei Telegram, a fost inculpat de către autoritățile judiciare franceze. El a fost plasat sub un control judiciar sever și este acuzat că, prin lipsa de transparență în moderarea rețelei, a înlesnit crime grave, precum traficul de droguri, pornografia infantilă sau fraudele bancare. Propaganda rusă nu avea cum să rămână indiferentă în fața unui asemenea eveniment. Când fondatorul unei platforme de comunicare originar din Rusia este arestat și apoi pus sub acuzare într-o țară occidentală, subiectul devine de neratat pentru Kremlin și propagandiștii săi. Chiar dacă, în situația de față, cazul lui Pavel Durov, fondatorul și președintele rețelei Telegram, prezintă câteva dificultăți majore în ce privește abordarea.De exemplu, cu greu poate fi exploatat în registrul suveranist și conservator. Pavel Durov, colecționar de cetățenii și pașapoarte, nomad digital, a și declarat public faptul că pentru el, conceptul de țară nu prea există. Cât despre latura conservatoare, el se laudă că ar fi tatăl natural a nu mai puțin de 100 de copii. Ceea ce, să recunoaștem, nu prea se pupă cu conceptul de familie tradițională.Relația lui Durov cu autoritățile de la Moscova este una plină de ambiguități, dar fapt este că el a părăsit Rusia tocmai pe fondul presiunilor tot mai mari pe care Kremlinul le exercita asupra sa. Ceea ce face destul de dificilă o victimizare a lui Durov legată de apartenența sa la statul rus.Toate acestea fac din Pavel Durov mai degrabă un cetățean al lumii, un globalist, ceea ce complică misiunea propagandiștilor Kremlinului, Și totuși, nimic nu este prea greu pentru ei, mai ales atunci când nu se împiedică în detalii ținând de logică.Astfel că problemele judiciare ale lui Durov au devenit prilejul pentru lansarea a tot felul de teorii ale conspirației și acuzații  împotriva Occidentului.Citeste siȘeful Telegram: Două nume, mai multe naționalitățiDupă cum observă EUvsDisinfo, organismul anti-dezinformare al Uniunii Europene, narațiunea de bază este destul de simplă: viața în Rusia este mult mai bună decât în ​​Europa, deoarece există mai multă libertate și respect pentru drepturile omului.Sigur, ar trebui să uităm cum Kremlinul a restrâns și erodat din ce în ce mai mult libertatea de exprimare și pluralismul mass-media în Rusia. Accesul la surse de știri legitime este blocat și numeroși jurnaliști au fost întemnițați.De asemenea, cazul Durov este folosit de propagandiștii ruși pentru a atrage atenția rușilor care încă împărtășesc valorile occidentale, după cum arată o analiză a Euractiv.Antreprenorul a fost mult timp bine văzut de rușii cosmopoliți, care lucrau în firme multinaționale și călătoreau pe tot globul.După ce Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022, mulți și-au pierdut locurile de muncă în companiile multinaționale și sute de mii au fugit din Rusia.Acum, liderii ruși proeminenți le transmit că au făcut o alegere greșită.De exemplu, Alexander Dughin, considerat drept unul dintre principalii ideologi ai războiului din Ucraina, vede în cazul Durov „cea mai recentă dovadă că neutralitatea în timpul unui război mondial total este imposibil de menținut”.Concluzia propagandistului rus: ”fie ești cu noi, fie împotriva noastră.”Remarcile sale – constată Euractiv - amintesc de apelurile către rușii care au fugit de Revoluția bolșevică din 1917, pe care emisarii sovietici au încercat să-i convingă să se întoarcă acasă sau să devină agenți pentru poliția secretă NKVD.De asemenea, mesajul propagandiștilor Kremlinului este că orice rus care se îndrăgostește de valorile occidentale „false” ar putea deveni victimă în Occident.Presa de stat transmite în mod regulat membrilor publicului rus să-i trateze pe simpatizanții Occidentului ca potențiali trădători.Iar dacă asemenea abordări vi se par cunoscute și le-ați mai întâlnit și la câțiva propagandiști sau lideri de opinie din România, să nu vă mire. Cel puțin, știți de unde provin. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Welcome to The Nonlinear Library, where we use Text-to-Speech software to convert the best writing from the Rationalist and EA communities into audio. This is: Tarbell is hiring for 3 roles, published by Cillian on July 17, 2024 on The Effective Altruism Forum. Summary Tarbell supports independent journalism covering AI. Since 2022, we've placed journalists at TIME, MIT Tech Review, The Information, and supported another to write for the New Yorker. We're hiring for three exciting roles to grow our organisation: Fellowship Manager ($75-100k): a skilled project manager to own & expand our Tarbell Fellowship. Operations Manager / Associate ($55-100k): implement & improve Tarbell's administrative & operational processes. Special Projects Manager ($75-100k): lead one of our existing programmes or launch an entirely new initiative. About Tarbell Tarbell supports independent journalism covering AI. Our mission is to build a global community of expert journalists covering artificial intelligence. We run three programmes: Tarbell Fellowship: Our flagship programme provides early career journalists with training, a stipend of up to $50,000, and a 9-month placement at a major newsroom. 2024 placements include MIT Technology Review, TIME, Euractiv, The Information, and Lawfare. Journalists-in-residence: We provide senior writers with funding to pursue longer investigations, explore entrepreneurial projects, and educate themselves on artificial intelligence. To date, we've supported Shakeel Hashim and Nathaniel Popper. Tarbell Grants (coming soon): We'll provide awards of $1k-$15k for impactful reporting on artificial intelligence and its impacts. Fellowship Manager Key details Deadline: Apply by Sunday July 21, 2024 Start date: September 2024 (flexible) Hours: 40/week (flexible) Location: London (preferred) / Remote Reporting to: Cillian Crosson (Executive Director) Compensation: $75,000 - $100,000 Responsibilities As Fellowship Manager, you'll be responsible for managing and continually improving the Tarbell Fellowship. Responsibilities might include: Programme managing the Tarbell Fellowship. You'll be responsible for overseeing all aspects of the Fellowship. This includes setting goals, tracking progress towards them, and generally ensuring that all work is executed on schedule to a high level. Matching Tarbell Fellows with placements at top news organisations. In 2024, we successfully placed Fellows at MIT Tech Review, TIME, Lawfare, The Information, Euractiv, and Ars Technica. You'll maintain strong relationships with existing host outlets and forge partnerships with new placement organisations. Attracting talented and aspiring tech journalists to apply for the Tarbell Fellowship. You'll coordinate our marketing strategy Selecting a strong cohort of early career journalists from an initial pool of >1,000 candidates. You'll run a multi-stage application process: reviewing applications, blind-grading writing samples, and interviewing candidates to identify the most promising journalists. Improve our 10-week AI Journalism Fundamentals course by adding new modules that better prepare Tarbell Fellows for their newsroom placements. Facilitate training sessions on topics in AI and / or key journalism skills. Lead a team. As the programme expands, we anticipate that you will recruit, develop, and manage a small team. What we are looking for You might be a particularly good fit for this role if you are: Organised and competent at project management. We are looking for someone with experience managing complex projects with multiple stakeholders. You should feel confident with goal-tracking, system-building, and keeping teams on track to meet ambitious deadlines. A strong understanding of AI, or the ability to learn this quickly. You understand basic concepts in machine learning (e.g. transformers, gradient descent), are familiar with various governance topics (e.g. responsible scaling policies, compute governance, capabilities evaluations)...

La dissolution a porté un coup d'arrêt au projet de fusion des médias publics défendu par le gouvernement Attal, mais les législatives anticipées pourraient précipiter l'arrivée au pouvoir du Rassemblement National qui projette leur privatisation. Le mois dernier, les députés réunis en commission approuvaient le principe d'une fusion de l'audiovisuel public (France Télévisions, Radio France, l'INA, France 24, RFI et MCD) à l'horizon 2026. La proposition de loi défendue par la ministre de la Culture Rachida Dati devait être examinée à l'Assemblée nationale dans les tout prochains jours, du 24 au 26 juin. Las ! Comme tous les autres, le projet a été enterré, balayé par la dissolution, décidée par Emmanuel Macron au soir de la défaite de son camp aux Européennes. Mais le statu quo s'annonce de courte durée. Le Rassemblement national pourrait arriver au pouvoir pour la première fois à l'issue des élections législatives anticipées du 30 juin et du 7 juillet. Jordan Bardella, le président du RN, a confirmé à plusieurs reprises que s'il devenait Premier ministre, la privatisation de l'audiovisuel public ferait partie de son programme, même si cela « ne se ferait pas en 24 heures ».« L'idée est de privatiser l'audiovisuel public mais de conserver à la fois RFI et France 24 parce qu'ils représentent la France à l'étranger, France Info qui est une chaîne d'information et les radios France Bleu qui sont les radios locales », a précisé Damien Soumi candidat du RN dans la Somme interrogé sur France Bleu Picardie. Sébastien Chenu, vice-président du RN avance même le chiffre de « trois milliards d'euros » de recettes pour l'État tiré de cette vente. Un chiffre qui ne s'appuie sur aucun plan concret et que les différents experts des médias jugent parfaitement fantaisiste. Reste que la menace d'une vente « à la découpe » est prise au sérieux par les différents syndicats des médias concernés qui se sont mobilisés. Une menace prise au sérieuxSophie Binet la secrétaire générale de la CGT l'a aussi évoqué au moment de donner pour la première fois une consigne de vote à ses adhérents : « On sait qu'un certain nombre de patrons, à commencer par Vincent Bolloré, seront ravis de pouvoir racheter et mettre au pas Radio France et France Télévisions. » L'ombre de l'homme d'affaires, puissant patron de Canal+ plane sur les législatives. Ses médias C8, CNews, Europe 1 ou encore le journal du dimanche font ouvertement campagne pour « l'union des droites » entre LR (tendance Ciotti) et l'extrême droite (Rassemblement National et Reconquête).Le projet inquiète aussi les médias privés qui craignent de devoir partager avec de nouveaux acteurs une manne publicitaire qui stagne depuis des années. Les marchés financiers ne s'y sont pas trompés : dans les jours qui ont suivi la dissolution les cours de bourse de TF1 et M6 se sont effondrés. À l'inverse de ce qui s'était passé en 2008 quand le président Nicolas Sarkozy avait annoncé la fin de la publicité en soirée sur France Télévisions, ce qui avait été perçu à l'époque comme un cadeau à son ami Martin Bouygues, propriétaire de TF1, mais aussi, déjà, à un autre ami du « parrain » de la droite française : Vincent Bolloré, à la tête de l'agence de pub Havas.À lire aussiVincent Bolloré et son empire médiatique, un tremplin pour l'extrême droite en France?Une privatisation, même partielle, de l'audiovisuel public en France serait une première en Europe, même si le RN n'est pas le seul à défendre cette idée. En Argentine le président d'extrême droite Javier Milei l'avait également inscrit à son programme. Au Royaume-Uni Boris Johnson lorsqu'il était Premier ministre avait tenté de vendre la télévision publique Channel 4, jugée hostile aux conservateurs… avant d'être lui-même contraint à la démission et que le projet ne soit abandonné. Au sein des médias publics en France, l'inquiétude dépasse la seule question de la privatisation.« L'extrême droite préfère toujours prendre le contrôle des médias publics que de les démanteler »« L'extrême droite préfère toujours prendre le contrôle des médias publics, qui sont des outils de communication extraordinaires, plutôt que de les démanteler », explique à Euractiv l'historien des médias Alexis Lévrier. « C'est ce que l'on observe en Hongrie et en Italie ». À Rome le gouvernement de Giorgia Meloni a récemment imposé à la Rai de diffuser des messages gouvernementaux sans aucune médiation journalistique. On pourrait ajouter l'exemple de la Pologne. Après sa victoire aux législatives, l'une des premières mesures du nouveau premier ministre Donald Tusk a d'ailleurs été de renvoyer tout l'état-major de l'audiovisuel public, considérant que les ultra-conservateurs au pouvoir pendant 10 ans l'avaient transformé en outil de propagande.La menace est d'autant plus aigüe que l'extrême droite pourrait arriver aux responsabilités en France à un moment où les médias publics sont particulièrement vulnérables. En 2022, Emmanuel Macron a supprimé la redevance, l'impôt qui la finançait et qui garantissait son indépendance financière sur le long terme. Sans la remplacer. Une taxe sur la TVA compense bien les pertes de revenus pour les médias publics, mais seulement jusqu'à la fin de l'année 2024. Après cela, leur financement se fera au bon vouloir des gouvernements en place. Le projet de loi sur la fusion de l'audiovisuel public visait aussi à lui trouver un nouveau financement pérenne. Mais le président français a dissous l'Assemblée nationale avant d'avoir pris le temps de réparer une faille qu'il a lui-même créée.

Česko oslavilo dvacet let v Evropské unii. 1. května 2004 se naše země spolu s Estonskem, Kyprem, Litvou nebo Maďarskem stala členem západního společenství, které spojuje Evropu ekonomicky, mírově i hodnotově. Jaké je Česko po dvou desetiletích v Unii? A v jaké kondici je samotná Evropská unie? Filip Titlbach se ptá šéfredaktorky webu Euractiv.cz Anety Zachové.

Je to lék, jed, nebo ani jedno? Co znamená migrační pakt pro Evropu a co pro Česko? Proč se kvůli němu rozhádali i vládní lídři do eurovoleb? A jak to je s těmi kvótami a výjimkou pro Česko? Téma pro šéfredaktorku serveru Euractiv.cz Anetu Zachovou. Ptá se Matěj Skalický.

Je to lék, jed, nebo ani jedno? Co znamená migrační pakt pro Evropu a co pro Česko? Proč se kvůli němu rozhádali i vládní lídři do eurovoleb? A jak to je s těmi kvótami a výjimkou pro Česko? Téma pro šéfredaktorku serveru Euractiv.cz Anetu Zachovou. Ptá se Matěj Skalický.Všechny díly podcastu Vinohradská 12 můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

From France to Romania, Germany to Bulgaria, angry farmers have been blocking the roads. What's behind this wave of agricultural protests across the continent? This week we're getting to grips with the policies behind the food on Europe's plates with agriculture correspondent Sofía Sánchez Manzanaro. We're also dishing up some Polish recommendations and a slice of good climate news.  FULL EPISODE TRANSCRIPT HERE: https://europeanspodcast.com/episodes/why-are-europes-farmers-so-angry Sofía writes about food, agriculture and sustainability for S&P Global and is about to start a new role at Euractiv. You can find her on Twitter here. This week's Inspiration Station offerings: Chopin's Nocturnes. played by Idil Beret, and Olga Tokarczuk's interview on the Paris Review podcast.  Thanks for listening! If you enjoy our podcast, we'd love it if you'd consider chipping in a few bucks a month at ⁠⁠⁠⁠⁠⁠patreon.com/europeanspodcast⁠⁠⁠⁠⁠⁠ (many currencies are available). You can also help new listeners find the show by ⁠⁠⁠⁠⁠⁠leaving us a review⁠⁠⁠⁠⁠⁠ or giving us five stars on Spotify.  Many thanks to our friends at Outside/In for featuring our Oatly mini-series recently. You can find their show ⁠here⁠. Producers: Katz Laszlo and Katy Lee Mixing and mastering: Wojciech Oleksiak Music: Jim Barne and Mariska Martina ⁠⁠⁠⁠⁠⁠Instagram⁠⁠⁠⁠⁠⁠ |⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠Threads⁠⁠ |⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠Twitter⁠⁠⁠⁠⁠⁠ | ⁠⁠⁠⁠⁠hello@europeanspodcast.com