Podcasts about EURACTIV

Gisèle Pelicot's memoir has just been published, and the Jeffrey Epstein files continue to become public. While the admirable Ms Pelicot has become a modern heroine, the two stories have forced a strong focus upon a core common reality: women remain the ultimate objects, to be subjugated by men.Ms Pelicot, the survivor of multiple rapes while rendered unconscious by her husband, recovered her own agency by refusing to remain anonymous, and by demanding that shame shift to the other side, to the perpetrators, to the men who raped her. The survivors of the Epstein abuse have not been so lucky: attention has been largely upon the powerful and famous men involved in this long running story of rape and abuse of minors, of young underage women.Many women, and men, feel deep outrage about both these appalling events, but it isn't always easy to talk about them. However, Katrin Bennhold of the New York Times and Elisa Braun of Euractiv, both senior investigative reporters and experienced journalists, explain so much about how these stories are reported, and express measures of disgust that enhance our own deep-felt emotions in the face of these criminal misogynistic abuses.A fascinating, flowing and necessary discussion.This episode was recorded on 19 February 2026ChaptersContrasting stories: Pelicot vs. EpsteinCivil courage and accountabilityWhen Justice is deniedInvestigative journalism: trust and traumaConspiracy theories and institutional trustMentionsThe World newsletter - The New York TimesThe Rapporteur newsletter - EuractivGisèle Pelicot's bookCongressional hearing on Epstein files Grooming girls in Rotherham by Katrin BennholdEpstein files 101 with Matt GoldsteinMarina Hyde on the Epstein filesFollowKatrin Bennhold LinkedInElisa Braun LinkedInIlana Bet-ElInstagram @women_leaders_podcastListen this episode on our YouTube channelOur partner European Leadership Network Twitter LinkedIn Facebook websiteCreditsProduction: Florence FerrandoMusic: Let Good Times Roll, RA from #Uppbeat (free for Creators!): https://uppbeat.io/t/ra/let-good-times-rollLicense code: ZXIIIJUU2ISPZIJTContribute to the conversation with a comment & a 5-⭐️Reach us on our Instagram and follow for updates @women_leaders_podcastWatch now our episode on Youtube Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

« On ne peut plus rien dire », vraiment ? Dans ce 3ᵉ épisode de Parlons Europe, on démonte ce refrain pour interroger la liberté de la presse et la liberté d'expression en Europe. Entre héritage des Lumières, cadre juridique européen, pressions politiques et économiques, censures invisibles et nouvelles menaces, ces libertés fondamentales, loin d'être absolues, sont pourtant toujours essentielles. Un épisode pour comprendre pourquoi défendre la liberté de la presse, ce n'est pas tout dire sans limites, mais garantir une démocratie vivante, pluraliste et responsable. Crédits : Direction éditoriale : Maïli Hedde Direction d'émission : Alexandra Herberger Chroniqueur.euses : Jade Bendenoun, Mattéo Gortanutti, Honorine Rolin, Lucie Ruat Montage : Alexandra Herberger, Maëva Michel Communication : Honorine Rolin, Lucie Ruat Graphisme : Mattéo Gortanutti Sources : BAUER-BABEF Clara, « Covid-19 : la liberté de la presse fragilisée en Europe », Euractiv, 2023 CHEMIN Anne, « Le très fragile équilibre de la liberté d'expression », Le Monde, 2020 Digital News Report 2025, Reuters Institute for the Study of Journalism, 2025 Europe Press Freedom Report – 2024, Conseil de l'Europe, 2025 HESS Amandine, « Europe best region in world for press freedom but situation worsening, says RSF », Euronews, 2025 HUMAN RIGHTS WATCH, Communiqué de presse : « Hongrie : Les restrictions imposées aux médias nuisent à l'État de droit », 2024 MALER Henri, « Le droit à l'information, ses conditions et ses conséquences », Cairn, 2015 Rapport 2024 sur l'état de droit, Commission européenne, 2024

A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică. Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv. Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori. În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania. Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri. Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava.   Bruxelles relaxează limitele pentru îngrășămintele RENURE Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații. Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului. Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională.   Raport european: ecosistemele au nevoie de măsuri mai rapide Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente. Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020. Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia.   Heringul din nordul Mării Baltice intră în patrimoniul gastronomic european Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime. Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia.   Clauze de protecție pentru fermieri în acordul Mercosur Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile. Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav. Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino. Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.

Czy Polska może stać się trendsetterem w zmianie podejścia do bezpieczeństwa w Europie? Jakie wyzwania stoją przed naszym regionem w obliczu nowych zagrożeń i rosnącej presji międzynarodowej? Z europosłem Łukaszem Kohutem rozmawiała redaktorka naczelna Euractiv.pl Karolina Zbytniewska.

Czy polityka Orbána dziś dzieli, czy wzmacnia Unię Europejską? Jakie konsekwencje mogą mieć dla integracji europejskiej, praworządności i jedności UE różne strategie władz w państwach członkowskich? W najnowszej rozmowie o tym i wiele więcej z europosłem Bogdanem Zdrojewskim! Wywiad przeprowadziła redaktorka naczelna EURACTIV.pl, Karolina Zbytniewska.

Co właściwie oznacza dla Polski i UE strategiczna współpraca z USA? Gdzie przebiega granica między partnerstwem a koniecznością budowania europejskiej autonomii? O tym (i wiele więcej) w rozmowie z europosłem Januszem Lewandowskim. Wywiad przeprowadziła redaktorka naczelna EURACTIV.pl, Karolina Zbytniewska.

Ve čtvrtek 12. února čeká lídry EU mimořádný summit na belgickém zámku. Věc k řešení? Evropská konkurenceschpnost. Jak na tom po prvotních snahách EU o její posílení? A co má summit přinést? V nové epizodě podcastu Evropa zblízka odpovídá redaktor EURACTIV.cz Ondřej Plevák. Děkujeme, že nás posloucháte. A doufáme, že nám zachováte přízeň i nadále v čase změn, kterými procházíme, a o které bychom se už s vámi rádi podělili. Svět se zrychluje a evropská agenda vyžaduje neustálý update. Proto se měníme i my a připravujeme pro Vás nový web. Od března už nebudeme Euractiv.cz, ale Update EU. Najdete nás na adrese update-eu.cz.

Czy twarda prawica to realna alternatywa czy raczej polityczna ślepa uliczka? Kto tak naprawdę najlepiej rozumie interesy Polaków na arenie międzynarodowej? To i wiele więcej w szczerzej rozmowie z europosłem Tobiaszem Bocheńskim! Wywiad przeprowadziła redaktorka naczelna EURACTIV.pl, Karolina Zbytniewska.

Co by się stało, gdyby Unia Europejska nagle przestała istnieć? Jak Polska powinna działać w strukturach europejskich, by realizować swoje interesy? W najnowszym odcinku o przyszłości UE, Europy i nie tylko rozmawiamy z europosłem Bartłomiejem Sienkiewiczem! Wywiad przeprowadziła redaktorka naczelna EURACTIV.pl, Karolina Zbytniewska.

Czy Polacy zasługują na Nagrodę Nobla? W najnowszym odcinku rozmawiamy z eurodeputowaną Anną Bryłką, która podejmuje odważną i gorącą dyskusję o roli Polski w Europie i o tym, jak świat postrzega nasz kraj. Wywiad przeprowadziła redaktorka naczelna EURACTIV.pl, Karolina Zbytniewska.

Maďarsko letos nečekají běžné volby, říká v podcastu Evropa zblízka hungarista Jan Blažek. Premiér Orbán má totiž po letech silného rivala v osobě Pétera Magyara a hrozí mu volební prohra. Jaká témata před volbami v Maďarsku rezonují? A jak by jejich výsledek mohl ovlivnit evropskou politiku? Děkujeme, že nás posloucháte. A doufáme, že nám zachováte přízeň i nadále v čase změn, kterými procházíme, a o které bychom se už s vámi rádi podělili. Svět se zrychluje a evropská agenda vyžaduje neustálý update. Proto se měníme i my a připravujeme pro Vás nový web. Od března už nebudeme Euractiv.cz, ale Update EU. Najdete nás na adrese update-eu.cz.

Hostia: Marián Labaj (analytik NBS) a Radovan Geist (šéfredaktor Euractiv). | Tento rok /2026/ je z hľadiska čerpania eurofondov rozhodujúci. Je to totiž posledný rok, keď sa dajú v aktuálnom programovom období /2021 – 2027/ reálne rozbehnúť a zazmluvniť projekty – inak Slovensku hrozí, že časť peňazí prepadne. Čo sa stane, ak peniaze nestihneme využiť? Kto dnes na eurofondy dosiahne a kto naopak vypadáva zo systému pre jeho zložitosť? Počúvajte Kontakty s Evou Sládkovou. | Eurofondy v roku 2026. | Moderuje: Eva Sládková; | Kontakty pripravuje Slovenský rozhlas, Rádio Slovensko, SRo1. V premiére v pondelok až štvrtok po 20. hodine v Rádiu Slovensko.

What should you be looking out for in the corporate sustainability space in 2026? For this very first episode of Frankly Speaking in 2026, Richard Howitt was joined by Marianne Gros, Sustainability Reporter at Politico Europe, and Robert Hodgson, Energy, Environment and Transport Editor at Euractiv to predict what's going to happen in the sustainability field this year.Together they assessed whether the final Omnibus 1 deal agreed at the end of last year really marks the end of sustainability Omnibus debate, as well as the timeline for its transposition into national law. You'll also hear about: The second Omnibus package from the European Commission targeting environmental rules  If water will take centre stage in corporate sustainability this year, with the planned EU Ocean Act  How debates around the Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM) may play out this year, including the response both internally in the EU and from the US The chances of the EU's Green Claims Directive being revived in 2026  Whether the Global Plastics Treaty might be agreed this year  Marianne and Robert's main prediction for how sustainability will develop in 2026 Listen in and follow us on LinkedIn and Youtube! 

IS THE BONDI BEACH MASSACRE AUSTRALIA'S WAKE-UP CALL?HEADLINE 1: The United States just slapped new sanctions on Iran's shadow oil fleet. HEADLINE 2: Israel, Greece, and Cyprus are mulling a military coalition to deter the Turks.HEADLINE 3: U.S. MidEast envoy Steve Witkoff is heading to Gaza ceasefire talks…. In Miami. ---FDD Executive Director Jon Schanzer provides timely situational updates and analysis, followed by a conversation with Joel Burnie, executive manager of the Australia/Israel & Jewish Affairs Council.Learn more at: fdd.org/fddmorningbrief---Featured FDD Pieces:"It's time for Brussels to designate Yemen's Houthis as a terrorist organization' - Behnam Ben Taleblu and Bridget Toomey, Euractiv"Mostly quiet on the Gazan front" - Clifford D. May, The Washington Times"How Turkey Props up Venezuela" - Sinan Ciddi and William Doran, The National Interest

MERCREDI 25 JUIN 2025Loup Besmond De SennevilleVATICAN SECRET, Quatre années au coeur du plus petit état du mondeÉditions Stocken dialogue avec Iacopo ScaramuzziHISTOIREVatican secret : Quatre années au cœur du plus petit État du monde est un livre de Loup Besmond de Senneville, qui révèle les coulisses du Vatican après quatre ans d'immersion, explorant les paradoxes de ce micro-État puissant mais secret, ses intrigues, son fonctionnement administratif complexe, le rôle des femmes, et la manière dont le pape François y a imposé sa vision, tout en abordant des thèmes comme les scandales et l'influence diplomatique.Loup Besmond de Senneville est un journaliste français né le 20 juin 1985. Après des études de Philosophie à Paris 1, il intègre le centre universitaire d'enseignement du journalisme (CUEJ) de Strasbourg de 2006 à 2008. Il est ensuite journaliste à Euractiv.fr, chargé des questions européennes, de 2008 à 2011. Il intègre le service Religions de La Croix en 2011, et anime le projet Urbi et orbi Africa à partir de 2016. Il devient chef de la rubrique bioéthique en septembre 2017[1]. A partir du 31 août 2020, il est l'envoyé spécial permanent de La Croixà Rome[2],[3]. Alice Le Dréau prend sa suite à la rubrique bioéthique[4]. Le 27 juin 2024, La Croix annonce sa nomination comme rédacteur en chef adjoint, et la fin de sa mission à Rome le 31 juillet 2024[5]. Il est remplacé à Rome par Mikael Corre[6].

In a year defined by deepfakes, AI-generated influence campaigns, and an increasingly polarised information space, understanding how trust can be protected online has never been more urgent. Viktoras Daukšas, head of Debunk.org, joins Euractiv's Xhoi Zajmi to explore what stood out this year, how AI is reshaping both misinformation and its detection, and what tools and skills media professionals – and citizens – will need to stay resilient in the years ahead.

How is Blue Education reshaping learning by connecting students to their maritime environment, their communities, and the wider blue economy? Bernardo Mata, from the Directorate General for Maritime Policy, where he is a part of the team responsible for the implementation of the Blue School programme in Portugal, and Remco Schaap, a teacher of history and Blue School coordinator in Den Helder, Netherlands join Euractiv's Xhoi Zajmi to explore how simple, hands-on projects can turn ocean literacy into everyday practice.

How we can build careers for a sustainable ocean? From ports and shipyards to corporate boardrooms and coastal classrooms, blue skills and ocean literacy are becoming essential for the future of the blue economy. Sustainability consultant Els Duffhues and Secretary General of the European Boating Industry Philip Easthill discuss with Euractiv's Xhoi Zajmi how Europe can shape the next generation of ocean-literate professionals.

Launched in 2023, the European Commission's Comprehensive Approach to Mental Health is a holistic EU-wide strategy promoting prevention, access to care, and social inclusion, aiming to embed mental health across all policies and support well-being through early detection, assistance for vulnerable groups, and improved workplace mental health.Women's health is also gaining attention at the European level. This year, the European Parliament's health committee is set to launch an own-initiative report on a strategy for women's health, while the European Commission has published a Roadmap for Women's Rights calling for gender-sensitive healthcare to address health inequalities and gender-specific health risks.Postpartum depression (PPD) is a mental health condition affecting mothers after childbirth, and in severe cases can lead to suicide. It is the most common psychological condition after birth, affecting around 12% of mothers in Europe, yet it often goes undiagnosed and untreated due to stigma, lack of awareness, and insufficient support, leaving many women without the care they need. Despite growing attention on both women's and mental health, few EU-level initiatives specifically address PPD, highlighting the need for coordinated action and stronger policy support for maternal mental well-being.Listen to this Euractiv Hybrid Conference to discuss mental health in Europe, with a particular focus on women's health and postpartum depression. Questions to be addressed include:– How can the EU further embed mental health considerations across all policies to improve prevention, access to care, and social inclusion?– What steps are needed to strengthen women's health policies, including gender-sensitive healthcare and strategies to address health inequalities?– How can awareness, support, early detection and treatment of postpartum depression be improved across EU Member States?– What role can policymakers, patient groups, and other stakeholders play in strengthening policy action for maternal mental well-being?– Which policy initiatives or best practices could serve as a model for improving screening, diagnosis, and treatment of PPD?This is a Euractiv event funded by Biogen

In this interview, international lawyer Robert Amsterdam shares his perspective on what he describes as a “rule of law crisis” within Spain's tax system. He argues that current practices undermine judicial independence, violate EU legal standards, and have far-reaching consequences for citizens, businesses, and the credibility of the Union's legal order.The discussion covers:• Allegations of systemic issues in Spain's tax enforcement and appeals process• The impact on fundamental rights and access to justice• Broader implications for EU governance and rule of law• What actions Brussels could consider in responseDisclaimer: The views expressed in this interview are solely those of the interviewee and do not reflect the position of Euractiv's Advocacy Lab.

W świetle dzisiejszych wymagań konsumentów firmy nie mogą sobie pozwolić na ignorowanie zielonej transformacji, mówi Bridget Woodman z Zero Carbon Analytics. W rozmowie z EURACTIV.pl analityczka opowiada o tym, dlaczego dla polskich przedsiębiorstw dekarbonizacja to kwestia zysku, a także czy Unia Europejska pozostała osamotniona w klimatycznych ambicjach i czy Węgry poradziłyby sobie bez rosyjskich surowców.

We don't often get to cover joyful policy news on this podcast, so this week we're delighted to be discussing that rare thing: a European country that's investing serious money in culture. For three years, Ireland has been experimenting with paying artists, musicians and other creative workers a basic income. And guess what? The scheme has worked so well that they're keeping it going. But is the policy all it's cracked up to be? This week we speak to John Baker, a co-founder of the Equality Studies Centre at University College Dublin and one of the coordinators of Basic Income Ireland, about the logic and limits of Ireland's Basic Income for the Arts.    In sillier policy news, we're looking at why Slovakia has been regulating the speed of kids cycling on the pavement. And we're diving into Ukraine's massive corruption scandal: what exactly happened, and just how bad is it for Volodymyr Zelenskyy?    You can read interviews with the artists who've been receiving Ireland's Basic Income for the Arts here.   This podcast was brought to you in cooperation with Euranet Plus, the leading radio network for EU news. But it's contributions from listeners that truly make it all possible—we could not continue to make the show without you! If you like what we do, you can chip in to help us cover our production costs at ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠patreon.com/europeanspodcast⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ (in many different currencies), or you can gift a donation to a superfan. We'd also love it if you could tell two friends about this podcast. We think two feels like a reasonable number. This week's Inspiration Station recommendations: ‘Dopamine' by Robyn, ‘Choke Enough' by Oklou, ‘West End Girl' by Lily Allen and ‘La symphonie des éclairs' by Zaho de Sagazan.   Other resources for this episode    ‘The EU Parliament now has a right-wing majority' - Gulf Stream Blues (Dave Keating's newsletter), November 14, 2025 ‘Rage, panic, and a glimmer of hope in Ukraine as corruption scandal unfolds' - The Kyiv Independent, November 15, 2025 ‘No, there is no ‘speed limit' for pedestrians in Slovakia' - Euractiv, October 30, 2025 ‘Bratislava built under 4 km of cycle paths last year, leaving cyclists disappointed' - The Slovak Spectator, April 1, 2025 Produced by Morgan Childs Mixing and mastering by Wojciech Oleksiak Music by Jim Barne and Mariska Martina   YouTube | Bluesky | Instagram⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ | Mastodon⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ | hello@europeanspodcast.com

Se schimbă echilibrul politic în Parlamentul European? După luni agitate, care au început odată cu învestirea noii comisii Von der Leyen, tema revine puternic în actualitate. Aceasta, după ce joi, Partidul Popular European (PPE) a reușit să treacă pachetul de simplificare birocratică, propus de Comisie, cu voturile dreptei eurosceptice. Partenerii tradiționali de coaliție au fost lăsați pe dinafară. După cum constată Euractiv, rezultatul pune la îndoială majoritatea parlamentară din spatele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și marchează un pas înainte în coordonarea dintre centrul politic al UE și extrema dreaptă din Parlament. Rezultatul evidențiază disponibilitatea PPE de a-și abandona aliații tradiționali din coaliția de centru, notează și Politico. Pe scurt: votul de joi a vizat reducerea drastică a obligațiilor companiilor de raportare a amprentei carbon. De asemenea, au fost eliminate planurile obligatorii de tranziție climatică pentru companii, în conformitate cu obiectivele UE și ale Acordului de la Paris. Un număr de 382 de deputați europeni au votat pentru, 249 au fost împotrivă și 13 s-au abținut. Pachetul de simplificare a fost propus de Comisia Europeană în februarie, în cadrul eforturilor de creștere a competitivității economiei blocului.   Inițiativa a fost intens negociată în cadrul coaliției majoritare, alcătuită din PPE de centru-dreapta, social-democrații (S&D, centru-stânga), liberalii centriști din Renew și grupul Verzilor. Negocierile nu au înaintat deloc, așa că PPE a privit către dreapta și a reușit să treacă legea cu ajutorul conservatorilor dar și al grupurilor din dreapta eurosceptică - Patrioții și Europa Națiunilor. Însă și unii liberali au votat în favoarea modificărilor. O agendă ”trumpistă”? Imediat după vot, grupul PPE și-a arătat satisfacția, postând pe pagina sa că și-a respectat promisiunile. ”Astăzi este o zi bună pentru întreprinderile și competitivitatea europeană. Astăzi am dat rezultate. Am readus competitivitatea pe ordinea de zi și am demonstrat că Europa poate fi atât sustenabilă, cât și competitivă”, a declarat deputatul european Jörgen Warborn, negociator principal al Parlamentului pentru acest dosar. Cu totul altfel se văd lucrurile din zona de centru-stânga. Ana Catarina Mendes, vicepreședinta S&D, a deplâns faptul că PPE a trecut pachetul legislativ prin colaborarea cu extrema dreaptă eurosceptică. ”Făcând echipă cu extrema dreaptă, aceștia implementează o agendă trumpistă fără reguli și obligații, demontând standardele UE și modelul nostru de societate”. Ea spune că s-ar fi putut găsi un compromis bun ”între simplificare și protejarea cetățenilor”, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza popularilor europeni.   ”PPE trebuie să se întrebe dacă dorește cu adevărat să se lege de forțe de extremă dreaptă pentru câștiguri pe termen scurt”, a avertizat reprezentanta socialistă. Pachetul legislativ urmează să intre acum în procedura de mediere cu Consiliu. În timp ce consecințele politice urmează să se facă vizibile în Parlamentul European. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Hostia: Marián Labaj (analytik NBS) a Radovan Geist (šéfredaktor Euractiv). | Myšlienka eurofodov vznikla v Európskej únii v polovici minulého storočia. Bohatšie štáty cez ne prispievajú na rozvoj tých chudobnejších. Pre Slovensko sú eurofondy mimoriadne dôležité, ročne k nám takto pritečú miliardy eur. Mohlo by ale viac. Prečo slabo čerpáme eurofondy? A ako to zmeniť? Počúvajte Kontakty s Evou Sládkovou. | Čerpanie eurofondov. | Moderuje: Eva Sládková; | Kontakty pripravuje Slovenský rozhlas, Rádio Slovensko, SRo1. V premiére v pondelok až štvrtok po 20. hodine v Rádiu Slovensko.

How can artistic expression and immersive experiences deepen our understanding of the ocean? Euractiv's Xhoi Zajmi and Embodied Sounds' Joshua Sam Miller explore how art meets ocean advocacy, connecting communities in meaningful ways.

EU letos chrlí jednu obrannou strategii za druhou. Jak chce posílit svou obranyschopnost? Může se to povést? A není na to už pozdě? V nové epizodě podcastu Evropa zblízka odpovídá redaktor ⁦Euractiv.cz⁩ Ondřej Plevák.

How can ocean literacy empower citizens, shape policy, and inspire collective action to protect Europe's seas? Euractiv's Xhoi Zajmi speaks with Adeline Plé from the Surfrider Foundation Europe and Eliane Vera Paz from Atlantic Cities, to understand how our connection to the ocean can drive meaningful change.

Under the framework of the Spain Digital Week, the first-ever initiative in Brussels that activates policy convenings (both public and private) on the role of the Spanish community in shaping the European Union's economic and digital policy agenda, Adigital -the Spanish Association for the Digital Economy-, through its Permanent Office in Brussels, organizes this public policy conference on the relevant issue of economic competitiveness and digitalization as the main driver, with EURACTIV as its European Media Partner.This Policy Conference focuses on boosting economic competitiveness through digitalization and strategic investments. It explores the connections between the Multiannual Financial Framework and the proposal for the European Competitiveness Fund, the Startup and Scaleup Strategy, and Competitiveness Compass to deliver concrete policy options for accelerating digital investments and strengthening Europe's tech strategic autonomy, by creating a clear, agile governance framework that secures Europe's leadership in the global digital economy.Organised by: AdigitalMedia Partner: Euractiv

Hostia: Radovan Potočár (šéfredaktor portálu energie-portal.sk) a Irena Jenčová (analytička portálu Euractiv.sk). | Okruhy: Nastavené pravidlá (Opäť pôjde zo strany štátu o skôr plošnú pomoc, ako zhodnotiť nastavené pravidlá, dosah na domácnosti, dosah na podnikateľské prostredie, ako by ceny vyzerali bez pomoci štátu, súčasný stav trhu). Financovanie (Využitie nevyčerpaných eurofondov, stovky miliónov eur, bude si môcť štát dovoliť pomoc v prípade, že nebude môcť presunúť eurofondy, ďalšie zdroje, finálna cenovka za energopomoc zo strany štátu). Európsky rozmer (Zastavenie dovozu ruských surovín, možnosti EÚ, dovoz surovín zo západu, rozdiel v cenách, rozdielne nastavenie v jednotlivých členských štátoch a ich pripravenosť na odstrihnutie sa od Ruska, geografická poloha krajín a z toho vychádzajúce možnosti). | Energopomoc a vývoj cien. | Moderuje: Soňa Mačor Otajovičová; | Diskusiu Z prvej ruky pripravuje Slovenský rozhlas, Rádio Slovensko, SRo1. Vysielame každý pracovný deň o 12:30 v Rádiu Slovensko.

The European Union's ambitious climate goals demand a fundamental transition of its industrial base. As one of the most CO2-intensive industries, the steel sector stands at the forefront of this shift. Transitioning to climate neutrality presents significant challenges but also offers an opportunity for Europe to lead globally in the production of low-emission steel while contributing to the continent's economic resilience. Achieving this vision hinges on the creation of European lead markets, requiring targeted measures to integrate low-emission steel into steel-using sectors progressively. The Low Emission Steel Standard (LESS) represents a critical milestone. This labeling system for low-emission steel has the potential to become a game-changer, driving the establishment of lead markets for clean steel while fostering innovation, competitiveness, and sustainability throughout the value chain. In collaboration with our media partner Euractiv, this high-level event will bring together policymakers, industry leaders, standardization bodies, and civil society to explore how robust labeling frameworks can stimulate demand for low-emission steel. Discussions will focus on the role of harmonized standards in ensuring transparency, building consumer trust, and enabling public and private procurement practices that reward climate-friendly solutions. Key topics include the current political landscape, the design and implementation of effective labeling systems such as LESS, and their potential to accelerate investments in breakthrough technologies. The event will also address challenges such as certification, traceability, and alignment with international markets. Don't miss this opportunity to shape the future of Europe's steel industry and its pivotal role in achieving climate neutrality. 

Bernd Lange: It Was Donald Trump Who Started the Trade War [INTERVIEW] by EURACTIV.pl

Priorities of the Danish EU Council Presidency | with MEP Niels Fuglsang by EURACTIV.pl

Obronność UE największym priorytetem? | WYWIAD z europosłanką Kamilą Gasiuk-Pihowicz by EURACTIV.pl

Czy UE przyjmie umowę z Mercosurem? | WYWIAD z europosłem Waldemarem Budą by EURACTIV.pl

Hostia: Radovan Geist (vydavateľ a analytik portálu Euractiv.sk) a Viktor Daněk (zástupca riaditeľa Inštitútu pre európsku politiku Europeum). | Voľby v Moldavsku vyhrala proeurópska strana a žiada odblokovať prístupový proces do EÚ. V akej fáze diskusií s EÚ sa krajina aktuálne nachádza? Aké sú šance na urýchlenie prístupového procesu? Aký je vzťah medzi prístupovým procesom Moldavska a Ukrajiny? Aké sú za aktuálnych podmienok šance Ukrajiny a Moldavska na plnohodnotné členstvo v EÚ v najbližších rokoch? Ako sa mení prístup členov EÚ k otázke rozširovania? V Bruseli sa objavujú návrhy, ako zmeniť právo veta v otázke rozširovania únie - je to pravdepodobné? Prečo je pre niektoré krajiny dôležité mať možnosť vetovať vstup nových členov? Aké výhody a výzvy sa spájajú s rozširovaním? | Voľby priblížili Moldavsko k Európskej únii. | Moderuje: Viliam Hauzer; | Diskusiu Z prvej ruky pripravuje Slovenský rozhlas, Rádio Slovensko, SRo1. Vysielame každý pracovný deň o 12:30 v Rádiu Slovensko.

Mitologia słowiańska a świat Wiedźmina - więcej niż fantastyka? by EURACTIV.pl

Hostia: Irena Jenčová (analytička portálu Euractiv), Dana Mareková (koordinátorka Klimatickej koalície) a Radovan Potočár (analytik Energie-portal). Vojnový konflikt na Ukrajine zosilnil tlak na energetickú sebestačnosť Európskej únie. Väčšina štátov sa snaží znížiť závislosť od ruských energií a hľadajú možnosti ako viac využívať obnoviteľné zdroje. „Zeleným“ lídrom je Švédsko, v top desiatke nájdeme aj krajiny ako Rumunsko. Slovensko ja na chvoste EÚ. (Podiel energií z obnoviteľných zdrojov u nás stagnuje už päť rokov okolo 17 %). Prečo je to tak a chceme to vôbec zmeniť? Počúvajte Kontakty s Evou Sládkovou. | Využitie obnoviteľných zdrojov energií. | Moderuje: Eva Sládková; | Kontakty pripravuje Slovenský rozhlas, Rádio Slovensko, SRo1. V premiére v pondelok až štvrtok po 20. hodine v Rádiu Slovensko.

Klusová: Za růstem antisystémových stran můžou být ruské hybridní operace by Euractiv.cz

Smer onedlho skončí v Strane európskych socialistov. Nie dobrovoľne. Už dnes má pre vytvorenie koalície s Dankovou SNS dva roky pozastavené členstvo.Zahraničná politika Roberta Fica, oslabovanie právneho štátu na Slovensku, ako aj útoky na novinárov a novinárky sú ďalšie dôvody, pre ktoré chce táto európska rodina podľa informácií portálu Euractiv vylúčiť Smer nadobro.Pohne to vôbec Robertom Ficom? Aj to sa Nikola Šuliková Bajánová pýta bývalého politika a filozofa Borisa Zalu.Zdroje zvukov: TA3, Facebook/Robert Fico, SMER-SDOdporúčanie:Včera vyšla správa o tom, že Česi sú šťastnejší ako Slováci a že najviac k šťastiu prispieva finančná stabilita. Nehovorím, že peniaze nie sú v otázke šťastia dôležité, ale že sa to dá aj inak, ukazuje napríklad podcastová séria magazínu The Atlantic s názvom How To Build A Happy Life.–Všetky podcasty denníka SME nájdete na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠–Odoberajte aj audio verziu denného newslettra⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ SME.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ s najdôležitejšími správami na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/brifing⁠⁠

Scandal în Italia după ce un forum pentru adulți a publicat fotografii false ale unor celebrități italiene. Imaginile au fost modificate prin tehnologia deep fake. Printre victime s-a numărat și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni. Comentatorii amintesc însă că fotografiile a mii și mii de femei anonime au fost furate în decursul anilor și publicate pe asemenea forumuri, fără ca autoritățile să intervină. După cum comentează Euractiv, Phica.eu este un forum pentru adulți și a fost folosit pentru a distribui fotografii ale femeilor fără consimțământul lor, uneori modificându-le și însoțindu-le cu comentarii obscene sau violente. Pe site au apărut mai multe fotografii ale unor personalități publice italiene, inclusiv prim-ministra Giorgia Meloni, lidera opoziției Elly Schlein și influencera Chiara Ferragni. Fotografiile surprinse în timpul diverselor apariții televizate au fost modificate pentru a apărea pe site, însoțite de ceea ce a fost descris drept o „listă lungă de comentarii obscene”. Potrivit Euronews, ”scandalul care a implicat forumul online Phica, al cărui nume este un joc din cuvântul italian pentru vagin, a implicat fotografii neautorizate cu europarlamentara Alessandra Moretti, care a depus o plângere la poliție. Forumul Phica, s-a închis după ce s-a confruntat cu reacții negative”. La Stampa relatează că acum, utilizatorii Phica.eu imploră administratorii: „Ștergeți comentariile noastre”. Ei se confruntă cu riscuri mari. ”Administratorii forumului și comentatorii se ascund în spatele anonimatului. Dar cei care comentează într-un mod ofensator sunt expuși unui risc legal foarte serios”. The Independent notează că ”Progresele în domeniul inteligenței artificiale înseamnă că deepfake-urile nu doar că au devenit comune, ci și din ce în ce mai realiste. O serie de celebrități au fost, de asemenea, vizate de cei care realizează videoclipuri și imagini deepfake. Vedeta pop americană Taylor Swift a fost probabil cea mai cunoscută persoană afectată de pornografia deep fake atunci când imagini cu conținut sexual explicit au fost distribuite pe rețelele sociale și în camerele de chat”. O platformă pentru promovarea misonigismului Revista frenceză Le Point citează o avocată care se ocupă de dosar, potrivit căreia ”în aceste cazuri, este dificil să obții condamnări penale, mai ales că administratorii platformelor în cauză sunt în străinătate sau au sediul în străinătate”. Avocata consideră că este mai eficient „să se intervină la nivel cultural și de asemenea, politic”. Însă publicația franceză amintește că Giorgia Meloni a fost criticată în trecut pentru lipsa sa de angajament în abordarea cauzelor violenței bazate pe gen. Deutsche Welle amintește că ”guvernul Italiei a aprobat în martie un proiect de lege care introduce pentru prima dată definiția legală a feminicidului în legislația penală a țării și îl pedepsește cu închisoare pe viață, dar proiectul de lege nu a fost încă aprobat. Opoziția de centru-stânga a țării a lăudat legea, dar a subliniat și că sursele economice, educaționale și culturale ale sexismului și misoginismului din Italia rămân neabordate”. Iar EU Observer atenționează că ”sfera digitală a oferit pur și simplu misoginismului o nouă platformă. A fost nevoie ca politiciene și influencere să facă publică situația pentru ca problema să fie tratată ca fiind serioasă. Între timp, femei obișnuite, ale căror fotografii au fost furate ani de zile, au depus plângeri care nu au dus nicăieri.

Presa internațională a reacționat imediat după ce atacurile aeriene rusești de miercuri noaptea au lovit capitala Ucrainei, ucigând 14 persoane. Printre clădirile afectate s-au numărat misiunea diplomatică a Uniunii Europene și sediul British Council. Politico titrează: ”Putin sfidează presiunile pentru pace cu un atac masiv asupra misiunii UE din Kiev”. Potrivit publicației europene, ”atacul asupra Kievului a avut loc în aceeași zi în care miniștrii apărării din UE urmau să sosească la Copenhaga pentru a discuta despre cum să pună mai multă presiune asupra Rusiei atât prin sancțiuni, cât și prin sprijin pentru Ucraina”.   Euronews vorbește despre ”unda de șoc” declanșată de atacul rusesc.   ”Convenția de la Viena din 1961 prevede protecția spațiilor diplomatice și consulare împotriva intruziunii sau deteriorării, deși nu este neobișnuit ca aceste clădiri să fie afectate în timpul de război. Kremlinul a demonstrat un dezinteres constant față de respectarea regulilor internaționale pe tot parcursul invaziei sale la scară largă împotriva Ucrainei”.   Deutsche Welle informează că ”ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit atacurile Rusiei asupra Kievului un „act teribil” care arată că președintele rus Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace sau chiar de un armistițiu”. „El continuă ceea ce a făcut tot timpul: atacă Ucraina, ucide civili ucraineni și este un imperialist la apogeul său”, a adăugat el.   Euractiv notează că ”Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, în ciuda eforturilor tot mai mari ale Occidentului de a ajunge la o soluționare diplomatică a războiului. Însă aceste eforturi au stagnat în ultimele săptămâni, Moscova refuzând să accepte o întâlnire bilaterală între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin - în ciuda sprijinului lui Zelenski pentru această idee și a îndemnurilor repetate ale președintelui american Donald Trump către ambele părți de a ajunge la o soluționare diplomatică”.   Ziarul britanic The Independent informeazăp că ”Sir Keir Starmer l-a acuzat pe Vladimir Putin de „sabotarea păcii” după ce Rusia a lansat două rachete asupra unei clădiri a British Council din Kiev. British Council, care oferă programe în limba engleză ucrainenilor din capitală, a declarat că birourile sale au fost „grav avariate” și un paznic de noapte a fost rănit. În iunie, Moscova le-a interzis cetățenilor să colaboreze cu consiliul, susținând că acesta este o fațadă pentru spionii britanici”.   Iar Le Figaro informează că, în contextul loviturilor, ”Ursula von der Leyen și-a anunțat, de asemenea, intenția de a vizita țările UE care se învecinează cu sau sunt situate în apropierea Belarusului și Rusiei pentru a le transmite „deplina solidaritate” a UE. Ea va călători în Letonia vineri, apoi în Finlanda, înainte de a se îndrepta spre Estonia sâmbătă. Duminică, dna von der Leyen va vizita Polonia, apoi Bulgaria, înainte de a face opriri finale luni în Lituania și România”.

Česko v novém Evropském parlamentu ztratilo svůj vliv. Tak to po roce zasedání parlamentu hodnotí šéfredaktorka serveru Euractiv.cz Aneta Zachová. Nový evropský parlament se podle ní sice navenek příliš nezměnil, uvnitř jsou ale velké změny, a to zejména v hlavní frakci, tedy v Evropské lidové straně. Svou roli přitom hraje i nová frakce Patrioti pro Evropu, ke které patří hnutí ANO nebo třeba maďarský Fidesz Viktora Orbána.

Pätnásť percent. Taká je výška cla, na ktorom sa dohodli Spojené štáty s Európskou úniou. Výsledok rokovaní prišiel len pár dní pred termínom, odkedy mali začať platiť zvýšené 30-percentné clá, ktoré Trump oznámil v apríli.Názory na vyrokovaných 15 percent sa však rôznia aj v rámci únie. Kým niektorí lídri hovoria o odvrátení obchodnej vojny, iní tvrdia, že dohoda predstavuje temný deň pre úniu.Ako konkrétne prebiehali rokovania, čo clo znamená pre ekonomiku Európskej únie a akú rolu v tom všetko zohrával eurokomisár Maroš Šefčovič?Eva Frantová sa v podcaste Dobré ráno pýta vydavateľa portálu Euractiv.sk Radovana Geista.Zdroje zvukov: ABC News, STVR, ReutersOdporúčanie:Ak máte čas, vráťte sa k trilógii Pán prsteňov. Ja som si cez víkend pozrela jednu časť v jej predĺženej verzii. Ak máte skoro štyri hodiny navyše, vyskúšajte to. Ja som bola opäť raz prekvapená, aké skvelé je filmové spracovanie Tolkienovho veľdiela, a to aj napriek tomu, že ide o takmer 25-rokov staré filmy.–Všetky podcasty denníka SME nájdete na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠–Odoberajte aj audio verziu denného newslettra⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ SME.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ s najdôležitejšími správami na⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ sme.sk/brifing⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Hoci premiér Robert Fico nakoniec súhlasil minulý týždeň s 18. balíkom sankcií proti Rusku, partneri v Európskej únii nás už vnímajú ako krajinu, ktorá nielen narúša európsku jednotu, ale aj vytvára problémy, ktoré potom hádže na iných - komentuje v podcaste V redakcii podporu sankčného balíka výmenou za garancie pri dodávkach plynu analytik portálu Euractiv Radovan Geist. Lovte slová v novej hre Denníka N. Zahrajte si Slovosleď: www.dennikn.sk/slovosled

During the recent Dublin Tech Summit, I recorded a series of podcasts with some pf the speakers. In this podcast I speak to Bart Becks, one of the Dublin Tech Summit speakers and a board member of the European Innovation Council.Bart talks about his background, his Dublin Tech Summit talks, risk investing, AI and more.More about Bart Becks:Bart Becks is a serial innovator and entrepreneur from Belgium, with a proven track record of igniting digital innovation, fuelling growth and launching new ventures. In recent years, Bart served as the Executive Chairman at EURACTIV, steering its transformation into a premier media network covering EU policy news across 13 countries. EURACTIV was recently acquired by a prominent European media group. Concurrently, Bart serves as the Executive Chairperson at E-Health Venture, where he oversees the development of an ecosystem integrating strategic business, research, and technology partnerships. Additionally, he is a co-founder of BeCentral, which, since its establishment in 2017, has evolved into one of Europe's foremost Tech and Digital Skills campuses.During his nearly decade-long tenure as CEO of Belgacom Skynet (now Proximus), Bart played a pivotal role in propelling the company to become Belgium's largest internet and digital media entity. Subsequently, he joined the European Media Group SBS Broadcasting, which underwent acquisition by the private equity groups KKR & Permira and merged with ProSiebenSat1 to form one of Europe's largest media groups. Following a significant period in California, Bart extended his involvement in startups and scale-ups as a founder, advisor, or angel investor – essentially in the domains of SAAS, digital media and healthcare.

Šesťdesiat miliónov eur. Presne toľko mala Pôdohospodárska platobná agentúra naliať do dotačnej schémy na podporu agroturizmu. Dnes, po takmer desiatich rokoch, sa však objavujú dôkazy o tom, že peniaze pravdepodobne skončili vo vreckách zopár ľudí, ktorí si za ne postavili súkromné vily, či dokonca haciendy. Prípad, ktorý posledné týždne otriasa Slovenskom, zaujal už aj Európsky parlament a delegácia europoslancov kvôli nemu zavítala priamo k nám. Podľa Radovana Geista, vydavateľa portálu Euractiv.sk, ktorý sa venuje mapovaniu európskej politiky, ide o vážny škandál pre Slovensko. „V týchto mesiacoch totiž začínajú debaty o európskom rozpočte a o tom, ako majú vyzerať eurofondové programy. Každé takéto odhalenie poukazuje na neefektívnosť existujúcej politiky, či už poľnohospodárskej alebo regionálnej,“ vysvetľuje. Navyše, veci neprospieva ani to, ak vláda, respektíve jej predstavitelia, nie sú v prípade podobných delegácií súčinní, respektíve nezvládnu komunikáciu. Stalo sa tak napríklad v prípade poslednej delegácie v roku 2018, kedy europoslanci na Slovensko prišli v súvislosti s kauzou Dobytkár a rozprávali sa aj priamo s premiérom Robertom Ficom. „Pýtali sa napríklad na prideľovanie dotácií na neexistujúcu pôdu, aj na prípadné zapojenie talianskej mafie. Stretnutie však bolo z Ficovej strany extrémne nezvládnuté,“ dodáva Geist. Ako chápať návštevu europoslancov a čo z nej môže pre Slovensko vyplývať? A aká je pravdepodobnosť, že ako krajina prídeme o eurofondy? V Indexe na otázky Evy Frantovej odpovedá vydavateľ portálu Euractiv.sk Radovan Geist. ​V rozhovore sa dozviete: 1:09 O aký veľký škandál v prípade PPA ide. 2:11 Sú delegácie europoslancov bežná vec? 6:28 Branislav Ondruš: Prečo nebol súčasťou delegácie? 9:45 Vyjadrenia Šutaja Eštoka na margo európskej delegácie. 12:55 S kým sa delegácie v krajinách stretávajú. 15:13 Dôležitosť súčinnosti vlády. 17:08 Čo je úlohou delegácie po návšteve. 18:55 Čo Slovensku hrozí, ak sa zneužitie peňazí potvrdí. 23:46 Kde sa podobné kauzy s haciendami vyskytujú. 28:22 Hrozby o zablokovaní eurofondov. 36:01 Vadilo by slovenskej vláde prísť o eurofondy? – Ak máte pre nás spätnú väzbu, odkaz alebo nápad, napíšte nám na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠podcastindex@sme.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Odoberajte aj týždenný ekonomický newsletter Index na ⁠sme.sk/indexodber⁠ – Všetky podcasty denníka SME nájdete na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Ďakujeme, že počúvate podcast Index.See omnystudio.com/listener for privacy information.

O lovitură puternică pentru reputația șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este părerea aproape unanimă a comentatorilor după ce aceasta a pierdut prima fază a procesului la Curtea de justiție a UE. Urmare a unei plângeri a ziarului The New York Times, judecătorii au stabilit că Executivul de la Bruxelles a greșit blocând accesul la schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla. Euractiv consideră că decizia, probabil, va atrage o reacție politică semnificativă și întărește îngrijorările tot mai mari cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al lui von der Leyen.Un purtător de cuvânt al The New York Times a declarat că decizia „este o victorie pentru transparență și responsabilitate în Uniunea Europeană”.Politico estede părere că ”verdictulva afecta considerabil reputația lui von der Leyen. Ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, dar prezidează și instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE.  Iar aici se includ și principiile transparenței și responsabilității. Hotărârea instanței împotriva ei oferă muniție politică unei game largi de critici.De asemenea, este o mare rușine, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat”.Ziarul grec Protothema, observă ”Hotărârea Tribunalului General nu va fi doar despre o figură politică. Observatorii spun că va fi o piatră de hotar pentru transparența instituțională în UE și va determina dacă înalții funcționari ai Uniunii sunt supuși acelorași reguli de responsabilitate ca toți ceilalți”.Citeste siPfizer/von der Leyen: o decizie judecătorească care ar putea fi ignoratăLe Monde amintește că ”UE a acționat rapid după izbucnirea pandemiei de Covid-19 în 2020, urmărind să asigure vaccinuri pe care țările membre să le poată cumpăra pentru cetățenii și rezidenții lor.  Aceasta, într-o perioadă de cerere masivă la nivel mondial pentru aceste vaccinuri. Cu toate acestea, multe aspecte ale achizițiilor de la Pfizer au fost păstrate confidențiale, ceea ce a dus la acuzații de lipsă de transparență - și la mai multe procese în Belgia și la instanțele UE”.Dar, după cum constată, Euronews, Comisia Europeană nu este prima instituție care a declarat că nu poate oferi mesaje text atunci când a fost solicitată de jurnaliști sau legislatori.Postul de televiziune oferă și alte exemple în care dovezile pur și simplu au dispărut.Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, care a condus guvernele Olandei în perioada 2010-2024, a șters timp de ani de zile mesajele text de pe telefonul său, un vechi Nokia 301.Fostul prim-ministru scoțian Nicola Sturgeon, împreună cu alți miniștri de rang înalt și oficiali din domeniul sănătății, au șters toate mesajele lor de pe WhatsApp legate de pandemia de Covid-19. Faptul a ieșit la iveală anul trecut în timpul unei anchete naționale privind Covid.În 2020, presa germană a relatat că ministrul Transporturilor de atunci, Andreas Scheuer, a folosit adrese de e-mail și numere de telefon private în negocierile privind controversatele reguli legate de taxarea rutieră din țară.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și grupul bancar francez BPCE, al doilea ca mărime din Hexagon, au semnat un acord de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și al bioeconomiei franceze. Aceasta este prima operațiune pe care BEI o semnează în Franța, ca parte a pachetului de 3 miliarde de euro aprobat în 2024 pentru a sprijini întreprinderile europene din sectorul agricol. Împrumuturile vor fi direcționate în special către tinerii fermieri și vor susține modernizarea fermelor și investițiile în tehnologii durabile, informează BEI. Cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată regiunilor eligibile pentru programele europene de coeziune și tranziție. 30% din sumă va merge către finanțarea investițiilor în sisteme de irigații eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare, utilaje cu emisii scăzute de carbon, regenerarea solului și managementul durabil al resurselor.Avertisment FAO: febra aftoasă, o amenințare la adresa securității alimentare globale și a comerțului liberVirusul febrei aftoase continuă să circule în diferite zone ale lumii, iar recentele focare din Europa și din Orientul Mijlociu indică faptul că boala rămâne o amenințare pentru securitatea alimentară globală și pentru comerțul liber, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).Agenția recomandă guvernelor vigilență și măsuri de biosecuritate și de sensibilizare în rândul fermierilor și comunităților pentru a proteja animalele.Îngrijorările cresc în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie de boală de la începutul acestui secol, iar, recent, în Orientul Mijlociu – în Bahrain, Irak și Kuweit, cu potențial de răspândire către alte țări din regiune – a fost depistată o tulpină a virusului neobișnuită pentru această zonă, probabil provenită din Africa de Est.În Europa, Germania a reușit să controleze un focar în ianuarie, dar noi cazuri, care au apărut ulterior în Ungaria și Slovacia, persistă. Ca măsură de precauție, Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse lactate din țările europene afectate, inclusiv din Austria, din cauza prezenței virusului în vecinătatea granițelor sale.Planul Comisiei: simplificare și flexibilitate în implementarea unor standarde de mediuComisia Europeană vizează alocarea de fonduri mai mari pentru fermierii afectați de dezastre naturale, slăbind în același timp regulile ecologice menite să protejeze mediul. Aceasta este concluzia publicației Politico, după consultarea pachetului de măsuri propus de Comisie pentru simplificarea agriculturii în blocul comunitar.Propunerile, ce urmează să fie publicate în data de 14 mai, ar reduce și mai mult controalele asupra plății fondurilor politicii agricole comune, ar scuti micii agricultori de verificările privind eco-condiționalitățile și ar crește plafonul de subvenții adresat acestora. De asemenea, proiectul propune mai multă flexibilitate în implementarea unor standarde ecologice.Noile măsuri vin în completarea celor luate anul trecut, când mai multe cerințe de mediu au fost relaxate sau eliminate în urma protestelor fermierilor europeni.Gest de susținere a creșterii bugetului PAC în Parlamentul EuropeanReprezentanții sectorului agricol solicită majorarea fondurilor destinate agriculturii în viitorul cadru financiar multianual (CFM), o revendicare care beneficiază de sprijin în Parlamentul European. Totuși, acest obiectiv nu va fi ușor de atins, potrivit Euractiv.Săptămâna trecută, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care și-au prezentat viziunea și solicitările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a influența propunerea legislativă a Comisiei programată să fie anunțată la jumătatea lunii iulie.„Bugetul PAC trebuie să fie majorat în următorul cadru multianual și să fie indexat anual în funcție de inflație”, se arată în documentul de poziție al Parlamentului European. Eurodeputații resping ideea integrării PAC într-un fond unic pentru fiecare stat membru și solicită explorarea unor surse de finanțare suplimentare, pentru a răspunde provocărilor de mediu, geopolitice și economice cu care se confruntă fermierii europeni. Cu toate acestea, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a încercat în mod repetat să tempereze așteptările europarlamentarilor cu privire la subvențiile agricole sporite.Europa, sub presiunea vremiiCentrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează în cel mai recent raport al său că precipitațiile reduse și temperaturile peste medie afectează zone extinse din nordul Europei și părți din Alpii Occidentali, reducând debitele râurilor și rezervele de apă din sol.Previziunile pentru perioada aprilie – iunie 2025 anunță condiții mai uscate decât media în nordul și vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit și Irlanda. În schimb, se așteaptă o vreme mai umedă decât media în Peninsula Iberică, centrul Italiei, estul Alpilor și Grecia.Temperaturile mărilor și oceanelor continuă să fie neobișnuit de ridicate, favorizând riscul apariției furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor extreme.

On Tuesday, March 25th, Tech Policy Press hosted a webinar discussion to talk shop with others on the tech and democracy beat. We gathered seven colleagues from around the world to explore how tech journalists are grappling with the current political moment in the United States and beyond. In this episode, you'll hear the first session of the day, which features Tech Policy Press Associate Editor Ramsha Jahangir in discussion with​ Rina Chandran, Rest of World; Natalia Anteleva, Coda Story; Anupriya Datta, Euractiv; and Anisha Dutta, an award-winning investigative reporter.​This discussion delved into the global implications of these developments and key lessons from reporting in various political contexts. Questions included:​What key narratives are emerging globally from recent shifts in US policy?​How is the rise of a tech oligarchy shaping technology coverage outside the US?​What practical lessons can journalists learn from reporting on technology and politics in non-Western contexts?

Matthew Karnitschnig, Editor-in-Chief of Euractiv and Cliff Taylor, Columnist with the Irish Times