POPULARITY
Primul latino-american în fruntea Bisericii Catolice, primul iezuit în această funcție, fost tehnician chimist, profesor de filozofie și literatură, Papa Francisc s-a remarcat prin deschiderea către cei săraci, marginalizați și vulnerabili, prin mesajele sale de susținere a migranților, prin refuzul luxului și opulenței. Despre personalitatea sa şi Ordinul Iezuit din care a făcut parte am vorbit cu Laura Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.Jorge Mario Bergoglio, cel care avea să devină Papa Francisc, s-a născut în 1936 la Buenos Aires dintr-o familie de imigranți italieni. După studii la școala publică în urma cărora a obținut o diplomă de tehnician chimist, a intrat în Societatea lui Isus și a studiat la Seminarul iezuit. Prin ce se caracterizează Ordinul Iezuit din care provine Papa Francisc?Laura Stifter: „Ordinul iezuit este una dintre cele mai importante congregaţii catolice. Monahismul, viaţa călugărească în catolicism este diferită de monahismul ortodox prin faptul că există o mare varietate de comunităţi, aşa numitele ordine sau congregaţii cu reguli diferite. Fiecare astfel de congregaţie îşi are specificul său. Unele dintre acestea pun accentul pe ajutorarea săracilor, altele pe viaţa de contemplare, de rugăciune, altele pe misionarism şi aşa mai departe. Cunoaştem Ordinul Franciscan, cel Benedictin, cel Dominican, Surorile Carităţii, ordinul înfiinţat de Maica Tereza. Unele ordine sînt feminine, altele masculine. Ordinul Iezuit sau Societatea lui Isus este o congregaţie înfiinţată în 1534 de Sfîntul Ignaţiu de Loyola, care a dorit să înfiinţeze un ordin monahal bazat în special pe misiune în lume. Ei nu stau doar în mănăstire ci se ocupă foarte mult de mărturisirea credinţei în lumea întreagă. Ei sînt călugări intelectuali. Foarte mulţi iezuiţi sînt profesori universitari, sînt cercetători ştiinţifici, se ocupă de dialogul dintre teologie, filosofie, ştiinţă, sînt fondatori de universităţi, de seminarii teologice în lumea întreagă. Aşadar specificul iezuit este această vocaţie de a mărturisi credinţa în lume, în societate, în afara zidurilor bisericii, de asemenea viaţa intelectuală vastă – ei sînt în general erudiţi – şi au acele exerciţii spirituale ignaţiene specifice, de rugăciune, de asceză, prin care se apropie de Dumnezeu. (...) Nu în ultimul rînd, aşa cum Papa Francisc însuşi i-a învăţat pe creştini, iezuiţii duc o viaţă modestă în plan material, fără lux, opulenţă, formalisme de tot felul. Totul se concentrează asupra vieţii spirituale şi intelectuale.”Cum a fost văzut Papa Francisc în lumea ortodoxă?Laura Stifter: „Depinde mult de fiecare comunitate în parte. Bisericile ortodoxe sînt implicate în dialogul ecumenic şi-atunci în lumea academică, în comunităţile implicate foarte mult în ecumenism, Papa Francisc a fost privit cu multă încredere şi cu speranţă pentru că toată atitudinea lui a creat punţi de dialog între noi. În grupurile ultra-conservatoare, sigur că tot ceea ce vine de la cei diferiţi nu este considerat în regulă şi au existat şi atitudini reticente faţă de Papă. Însă la nivel academic, inclusiv între ierarhi, atitudinea a fost una pozitivă, Papa Francisc a avut întîlniri cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, Patriarhul a participat la învestirea Papei, apoi Papa a mers în vizită la Istanbul. Papa Francisc, Episcopul Romei, i-a cerut binecuvîntarea şi rugăciunea Patriarhului Bartolomeu I. De asemenea, aici, în România, s-a întîlnit cu Preafericitul Patriarh Daniel. Au existat la nivel foarte înalt astfel de dialoguri şi semne de deschidere atît din partea catolicilor, cît şi a ortodocşilor.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin Un produs Radio România Cultural
O zi dupa ce Franta si Marea Britanie au anuntat desfasurarea unei forte de reasigurare in Ucraina, Volodimir Zelenski avertizeaza că Rusia ”se pregăteşte de o ofensivă de primăvară”. Moscova este acuzată de Kiev că trage de timp refuzand un armistiţiu, cu scopul de a-şi consolida avantajul militar pe teren. Vladimir Putin a evocat ideea unei ”administraţii tranzitorii” în Ucraina – sub egida ONU - care să organizeze alegeri prezidenţiale, înaintea oricăreor negocieri ale unui acord de pace. Administratia ucraineana a criticat acest anunt. Societatea civilă cere AEP publicarea săptămânală a informaţiilor financiare ale candidaţilorIn contexul apropierii alegerilor prezidentiale, Expert Forum cere Autoritatii Electorale Permanente publicarea săptămânală a informaţiilor financiare ale candidaţilor. ONG-ul aminteste ca lipsa de transparenţă a fost un factor decisiv în eşecul precedentului scrutin electoral, din noiembrie anul trecut. Lipsa datelor a redus posibilitatea de a observa că unul dintre candidaţi, Călin Georgescu, nu declarase niciun venit sau cheltuială.Israelul efectuează atacuri în sudul Beirutului, pentru prima oară de la armistiţiul de la 27 noiembrie, incheiat cu miscarea HezbollahPreşedintele libanez Joseph Aoun se află astazi în Franţa, pentru a discuta cu Emmanuel Macron, in conditiile in care Parisul îşi exprimă susţinerea faţă de Liban şi îndeamnă guvernul israelian la reţinere.
Ministerul de externe al Serbiei cere lămuriri privind înțelegerea de colaborare politico militară între Croația, Albania și Kosovo. „Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune” - declară MAE sârbesc. „Pactul militar împotriva Serbiei: ce înseamnă pentru țara și regiunea noastră acordul de colaborare în domeniul apărării dintre Croația, Albania și așa-zisul Kosovo,” titrează novosti.rs.„Documentul pe care Croația și Albania l-au semnat la Tirana cu așa-zisul Kosovo privind colaborarea în domeniul apărării constituie un precedent periculos care ar putea pune în pericol relațiile și pacea în regiune, în condițiile în care așa-zisul Kosovo nu este recunoscut de majoritatea membrilor ONU și care, conform oricărui cadru internațional, nu ar trebui să aibă forțe armate. Bulgaria a primit și ea invitația de a adera la acest pact politico-militar. Această inițiativă vine într-un moment de schimbări majore la nivel global marcat de o schimbare politică majoră a lui Trump în ceea ce privește conflictul ucraineno-rus, într-un moment de diviziuni în Europa, precum și pe fondul unei crize sociale și politice care persistă de câteva luni în Serbia,” scrie publicația.Ministerul de Externe mai susține că mesajul politic transmis Belgradului este evident și subliniază că memorandumul nu este rezultatul unei cooperări aleatorii, ci „o strategie direcționată care vizează izolarea Serbiei și consolidarea structurilor paramilitare din provincia sudică a Serbiei, contrar dreptului internațional și Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU”.„Dacă acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, așa cum susțin ei, atunci solicităm o explicație cu privire la excluderea Serbiei de la orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune - declară Ministerului Afacerilor Externe sârbesc. După 15 martie, întrebarea de un milion de dolari și un dinar, este următoarea: ce urmează în Serbia?Iată titlul unui articol din citim învreme.com. „Întrebarea ce urmează este cu adevărat crucială, dar cred că în principal președintele statului a fost preocupat de asta”, a declarat politologul Dejan Bursać pentru Vreme. „(Aleksandar Vučić, n.r) a fost cel care a spus că totul se va termina pe 15 martie și că viața în Serbia se va relua normal de luni, 17 martie”.Dar lucrurile nu s-au petrecut așa. Societatea civilă investighează ceea ce numește atac cu un tun sonor asupra manifestanților.„Astfel, pe lângă ancheta privind prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad apare o nouă întrebare: ce s-a întâmplat sâmbătă seara?”Dejan Bursać explică că acest nou proces reprezintă o problemă uriașă pentru sistemul de stat, deoarece ar putea duce la o nouă scădere a încrederii în rândul alegătorilor partidului politic aflat în prezent la putere în Serbia.„Vučić se bazează pe cele două milioane de alegători ai săi loiali pentru a câștiga alegerile, știind că în Serbia nu votează niciodată mai mult de 3,8 milioane de oameni”, adaugă Bursać. "Aceștia sunt în principal alegători mai în vârstă care au trecut prin diverse crize în anii 90 și 2000 și care apreciază stabilitatea pe care le-o oferă Vučić. Dar dacă această stabilitate dispare, așa cum este cazul de mai bine de patru luni, asta pune probleme. Ceasul bate pentru el, nu pentru studenți". BERD negociază un împrumut pentru o autostradă și anunță noi investiții în MuntenegruBanca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare negociază cu Guvernul privind condițiile de creditare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo – Andrijevica, anunță vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, potrivit căruia proiectul va fi analizat în iunie de Consiliul de Administrație al băncii, relatează rtcg.me.Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit anul trecut 104 milioane de euro în nouă proiecte în Muntenegru. O licitație este în curs de desfășurare pentru construcția celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Mateševo la Andrijevica, pentru care Uniunea Europeană trebuie să ofere subvenții de 150 de euro, iar BERD un împrumut de aproximativ 200 de milioane de euro.Vicepreședintele BERD, Mateo Patrone, a declarat pentru Televiziunea Muntenegru că nu se cunosc deocamdată condițiile de creditare. Târgul de muzică și arte creative MUSE-X ajunge în Albaniahttps://www.gazetatema.net/kulture/muse-x-panairi-i-pare-i-muzikes-dhe-arteve-kreative-vjen-ne-tirane-i485786MUSE-X, cel mai important târg de muzică și arte creative, va avea loc la Tirana și în Balcani pentru prima dată pe 11, 12 și 13 aprilie. Conceput ca un festival-expoziție, MUSE-X va primi la Tirana timp de trei zile consecutive peste 100 de companii și profesioniști din sectorul muzical și artistic, veniți din toată Europa, Regatul Unit și regiune.În plus, pe parcursul acestor trei zile, personalități de renume din sector vor găzdui conferințe și TEDtalks, marcând un moment cheie în structurarea și funcționarea acestui sector.MUSE-X își propune astfel să creeze legături între companiile străine și cele care doresc să stabilească parteneriate cu companii albaneze. Procedând astfel, MUSE-X îndeplinește un alt obiectiv: transmiterea culturii albaneze către entități străine, și nu numai. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbieLavdije XHELILI, Albanie
VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa
Unde se termină libertatea mea și unde începe libertatea celuilalt? Mill introduce 'principiul vătămării' care este atât de cunoscut în filosofia politică încât a devenit clișeu pe care îl spun toți suporterii înaintea meciurilor amicale sau din preliminarii: poți face ce vrei tu câtă vreme nu mă rănești pe mine. Sună bine, dar care sunt problemele acestui principiu? Octăvelu Capul Chelu' explică. "Despre libertate" (On Liberty) de John Stuart Mill este o lucrare fundamentală a liberalismului clasic, publicată în 1859. Mill susține că libertatea individuală trebuie protejată de stat și de presiunea socială, atâta timp cât acțiunile unei persoane nu dăunează altora (principiul vătămării). Unul dintre aspectele centrale este libertatea de gândire și exprimare. Mill argumentează că toate opiniile, indiferent cât de controversate, trebuie să fie libere pentru a permite progresul și confruntarea ideilor. Cenzura limitează descoperirea adevărului și dezvoltarea intelectuală. Un alt punct cheie este pericolul „tiraniei majorității”, adică impunerea de către societate a normelor dominante asupra indivizilor. Mill avertizează că nu doar guvernul poate restricționa libertatea, ci și opinia publică. Societatea nu ar trebui să impună un mod unic de viață dacă acesta nu afectează direct alte persoane. Mill respinge intervenția statului în aspecte private precum obiceiurile personale, moralitatea sau stilul de viață. Totuși, guvernul are rolul de a proteja cetățenii de violență, fraudă și exploatare. Educația și accesul la informație sunt esențiale pentru ca oamenii să ia decizii raționale. Lucrarea a influențat profund gândirea modernă despre drepturile omului, democrație și libertatea de exprimare, fiind o referință importantă pentru sistemele politice liberale de azi.☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.comSupport the showhttps://www.patreon.com/octavpopahttps://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA
1,3 trilioane de dolari este exportul Chinei în 2024, a devenit manufactura lumii această țară. Și a devenit principalul adversar al Statelor Unite, o forță greu de ignorat. Pentru a înțelege mai bine această lume fascinantă, pentru cei mai mulți dintre noi, l-am invitat pe Andrei Colțea, antropolog de vocație, care a studiat și a trăit mai mulți ani în această țară. Cum ar trebui să-i privim pe chinezi? Dar oare cum se uită ei la noi? Cât de mare este puterea Partidului Comunist? Cât de bine trăiesc cetățenii obișnuiți ai Chinei? De ce a vrut Mongolia să se alipească Rusiei? Urmează 120 de minute de povești fascinante din China și Mongolia. Vizionare plăcută! 02:30 Ce văd mongolii bun la ruși 07:15 Din ciudățeniile digitalului chinezesc 09:50 Consecințele apariției pe listele negre și roșii 19:40 Schimbarea atitudinii față de străini 30:47 Societatea în care aparențele contează mai mult decât esențele 36:50 Marea foamete de pe vremea lui Mao 45:05 Puterea Partidului Comunist Chinez 55:00 Obiceiuri culinare 1:06:22 Mongolia - cultura masculinității, alcoolism și agresiuni sexuale 1:23:42 Efectele aplicării noilor taxe vamale de către administrația Trump 1:29:40 Dezvoltarea inteligenței artificiale. Ce-i cu DeepSeek? 1:45:47 Cum se vede Europa din China 1:54:43 Relația dintre cetățean și guvernul chinez este asemănătoare cu relația dintre fiu și tată
Este Inauguration Day (Ziua Învestirii) în Statele Unite ale Americii, ziua în care Donald Trump își preia al doilea mandat de președinte. Ce reprezintă revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump pentru SUA, pentru Europa și pentru întreaga lume? Cum va arăta a doua administraţie Trump? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.Ce așteaptă societatea americană, profund divizată, de la noua administrație?Mihail-Valentin Cernea: „Societatea americană clar aşteaptă o rezolvare a problemei imigraţiei, una dintre temele principale de campanie, cu care Donald Trump a cîştigat alegerile. Societatea americană aşteaptă bineînţeles o economie mai puternică. Din păcate, eforturile lui Joe Biden în ce priveşte economia americană nu au fost percepute corespunzător de alegători. Economia americană e mai puternică ca niciodată dar, din cauza pandemiei, din cauza războaielor şi a altor probleme globale, preţurile au rămas totuşi destul de sus în SUA. Donald Trump le promisese în campanie alegătorilor săi că preţurile la alimentele de bază vor scădea. Deja Donald Trump dă înapoi pe această promisiune spunînd că atunci cînd preţurile cresc e greu să convingi companiile să le scadă. Dar e clar că americanii speră ca economia să fie şi mai puternică şi să-i avantajeze pe cei mai săraci dintre ei. O parte a societăţii americane speră că Donald Trump va încheia războiul cultural între woke şi anti-woke, mai precis că politicile de diversitate şi incluziune vor fi trase pe linie moartă în favoarea unei forme de meritocraţie. Şi, bineînţeles, este speranţa – destul de deşartă, din punctul meu de vedere – că Donald Trump va aduce pacea pe planeta Pămînt şi va încheia toate conflictele care ard în momentul de faţă. (...) De asemenea, cred că americanii aşteaptă o Americă mai dură cu China.”Cum va arăta relația SUA-România?Mihail-Valentin Cernea: „Sper că bine, am ceva motive de optimism în acest sens. Să ne amintim că în primul mandat Trump s-a dovedit a fi un prieten al României. Pînă la urmă preşedintele Klaus Iohannis a obţiut primul angajament pentru Articolul 5 al NATO de la Donald Trump. E clar că pentru acest tip de preşedinte e nevoie ca România să aibă relaţii economice mai strînse cu SUA. Singurul fel în care preşedinţia Trump poate afecta negativ relaţia cu România este dacă relaţia dintre SUA şi Europa, în general, este pusă sub semnul întrebării. (...) În general, republicanii nu se uită urît către România.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Societatea civilă cere statului român să ia măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. Este vorba despre primul proces pe climă din România, după modelul altor țări europene. De ce este acesta un moment important, ce ar putea schimba un asemenea proces și care ar trebui să fie răspunsul autorităților? Invitată la Planeta Verde este Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic. Primul proces pe climă din România a fost respins de o instanță din Cluj, însă ONG-urile au făcut recurs la instanța supremă.De ce e important să existe un asemenea proces pe schimbări climatice, care e semnalul dat de societatea civilă? Dacă procesul va fi câștigat de cetățeni, ce ar trebui să se întâmple mai departe?Cum poți obliga statul să ia măsuri de combatere a schimbărilor climatice? Cât contează genul acesta de presiune civică asupra statului?
Societatea română continuă să fie puternic atașată valorilor democratice, Uniunii Europene și Occidentului, în general. Dar Unele semne de îngrijorare se fac simțite. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului realizat de think-thank-ul internațional GLOBSEC cu privire la percepția românilor față de integrarea euro-atlantică. Studiul de bazează pe sondajele GLOBSEC realizate din 2020 până în 2024, pe un eșantion reprezentativ de 1 000 de persoane. Cel mai recent sondaj din 2024 a fost realizat în 9 țări din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.”Atitudini publice în România – rămânerea în Occident cu unele îndoieli” – acesta este titlul cercetării sociologice, oferind o imagine exactă asupra opțiunilor românilor.Astfel, 83% dintre români susțin apartenența țării la UE și 88% susțin apartenența la NATO.În privința sprijinului pentru UE, observăm o creștere față de nivelul minim, de 75%, înregistrat în 2022, pe fondul pandemiei de Covid -19. Dar și o ușoară scădere față de 2023, când sprijinul era de 86%. În orice caz, studiul arată că tinerii sunt mai atașați de Europa, 89% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani susținând apartenența la Uniune.Cu toate acestea, mai mult de 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca țara să poată face ceva în această privință, ceea ce poate servi drept argument pentru actorii anti-UE. Și un efect al informării deficitare a publicului în ce privește funcționarea UE, spun autorii.Cu toate acestea, două treimi dintre cei chestionați consideră că UE a oferit țării o voce mai importantă în problemele globale. Și aproape trei sferturi (71%) vor ca Europa să-și edifice cât mai repede o armată proprie.Dar care este principala amenințare la adresa României?Pentru marea majoritate, Rusia. Mai exact, 73% - în creștere vertiginoasă, dacă observăm că doar 30% o considerau principala amenințare în 2020. În timp ce 31% dintre ei consideră că societățile occidentale sunt o amenințare pentru identitatea și valorile lor, doar 24% consideră China o amenințare pentru țară.Potrivit autorilor studiului, acest lucru indică faptul că, în timp ce actori politici români proeminenți atacă în mod vizibil valorile occidentale, discuțiile despre amenințările legate de China nu sunt la fel de răspândite în spațiul public.Și încă ceva: 55% dintre români dau vina în primul rând pe Rusia pentru războiul din Ucraina, cu 10 puncte procentuale mai puțin decât în 2023.Este, probabil, rezultatul narațiunilor care circulă în România cu privire la presupusul mod în care Ucraina se comportă cu minoritățile. Alte narațiuni utilizate în special de actorii de extremă dreapta - în principal AUR și SOS România – și care câștigă tracțiune, se concentrează pe imoralitatea femeilor ucrainene, pe presupusa practică a Ucrainei de a trimite minori pe front și pe utilizarea necorespunzătoare a fondurilor alocate ajutorului social pentru ucraineni. Acestea ar putea afecta atitudinea românilor față de Ucraina pe termen lung.Chiar și așa, mai mulți români doresc să vadă Ucraina ca parte a alianței occidentale în 2024 decât în 2022 – 58% față de 51%.În privința democrației, peste 80 la sută aprobă acest sistem de guvernare.Cu toate acestea, mai mult de o treime dintre români spun că un sistem totalitar ar putea fi bun pentru țara lor, iar această susținere este deosebit de puternică în rândul tinerilor.Acest lucru poate fi parțial rezultatul eficacității extremei drepte în răspândirea relatărilor sale prin intermediul rețelelor sociale. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Premierul Marcerl Ciolacu a anunţat joi că n Guvern nu mai poate intra de acum înainte vreo modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică finalizată şi un acord cu mediul privat şi societatea civilă.
Ministerul german de Interne a interzis Centrul Islamic din Hamburg şi sucursalele sale din alte oraşe, publicaţia extremistă de dreapta „Compact” şi platforma electronică omonimă, administrată de Jürgen Elsässer. Societatea civilă, mass-media democratică şi numeroşi politicieni au salutat aceste măsuri contra formelor de manifestare publică a extremismului islamist, respectiv a extremismului de dreapta.
Am avut bucuria de a o reîntâlni pe Andreea Bălan, complet schimbată față de cum o știam la 13 ani. Acum este o femeie puternică, care și-a găsit atât echilibrul, cât și dragostea. Mi-a mărturisit cum face față antrenamentelor draconice, de parcă ar uita că a avut un stop cardiac, și cum va umple Sala Palatului în octombrie. Am vorbit despre cum a reușit să se vindece și să-și găsească liniștea acasă, alături de Victor, cele două fete ale ei, mama și bunica. Este uimitor cum Andreea a reușit să treacă peste toate obstacolele și să devină un exemplu de curaj și determinare.
În acest episod captivant, alături de profesorul Borțon, descoperim subtilitățile comunicării eficiente, explorând diferențele dintre cunoașterea comună și expertiza specializată. Vom analiza teoriile clasice ale lui Aristotel și Platon, influența culturii mass-media și contribuțiile lui Gaston Bachelard în înțelegerea relațiilor dintre simțul comun și cunoașterea științifică. Episodul subliniază importanța metodologiilor științifice, adaptarea la schimbările globale și rolul fundamental al educației și culturii științifice în dezvoltarea personală și profesională. Alăturați-vă pentru a învăța cum putem comunica eficient pentru a evita conflictele și a ne dezvolta pe toate planurile.00:00 Introducere în Comunicarea Eficientă 01:19 Salutări și Introducerea Invitatului 01:51 Distincția dintre Cunoașterea Comună și Cunoașterea de Specialitate 02:11 Comunicarea Non-Verbală și Paraverbală 03:41 Importanța Pregătirii în Științele Comunicării 05:35 Mitul Peșterii și Iluziile Cunoașterii 08:09 Gaston Bachelard și Distincția dintre Spiritul Științific și Simțul Comun 10:39 Cultura Populară vs. Cultura de Masă 18:11 Validarea Externă vs. Internă 28:11 Importanța Lecturii și Călătoriilor 30:40 Explorarea Înțelegerii de Sine prin Comparație 32:05 Rolul Muncitorilor în Istoria României 32:37 Călătorii și Explorare Culturală 35:44 Importanța Comunicării Specializate 37:15 Provocări în Educația Românească 41:12 Activități Practice și Evoluție Socială 54:01 Valoarea Cunoașterii Științifice 57:54 Reflecții asupra Creșterii Intelectuale și Culturale 58:14 Concepții Greșite despre Școală și Educație 59:00 Importanța Producerii de Profesioniști de Calitate 59:48 Înțelegerea Cunoașterii și Expertizei 01:01:55 Fascinația pentru Construcții și Design 01:05:01 Valoarea Cunoștințelor Specializate 01:10:18 Provocări în Societatea și Identitatea Românească 01:18:18 Globalizare și Modernizare 01:24:16 Oportunism Politic și Dinamici Socioculturale 01:26:05 Concluzie și Apel la Acțiune
Fondatorul asociației Agent Green, Gabriel Păun, a avut ideea de a organiza un eveniment prin care să fie celebrați oameni care „au dat dovadă consecventă de curaj prin acțiunile sau prin munca lor, eforturi menite să contribuie la o lume mai tolerantă, mai etică, mai incluzivă, mai empatică, mai integră”. Evenimentul se numește „Gala Curaj” și va avea loc în 3 iunie, de la ora 19.00, pe scena Ateneului Român. Cei zece premianți vin din diverse domenii: protecția mediului, drepturile omului, teatru, literatură. L-am întrebat pe activistul de mediu Gabriel Păun cum definește curajul, de ce a simțit nevoia unui asemenea eveniment și am vorbit despre cîțiva dintre premianți.Gabriel Păun: „Am simțit că nu mă mai pot lupta pentru natură dacă societatea însăși nu e una sănătoasă și activă. Și-atunci m-am gîndit să-i aducem la un loc pe toți cei curajoși în domeniile lor, plecînd de la natură și mergînd spre cît mai multe colțuri minunate ale societății, ca să arătăm că sîntem aici, ne continuăm eforturile noastre zilnic pentru sănătate, educație, natură, știință și pentru tot ce avem nevoie ca să fim o societate sănătoasă.”Uneori societatea civilă e reactivă, alteori e proactivă. Care atitudine predomină?Gabriel Păun: „Avem nevoie de o societate activă. Am ajuns în punctul în care nici măcar cînd se trag semnale de alarmă nu mai vine o reacție sănătoasă de la public. Ce vine, în schimb, e o reacție nesănătoasă, din punctul meu de vedere, de polarizare. Pe aproape orice temă din spațiul public, oamenii au tendința să polarizeze, să divizeze o societate și așa destul de divizată. Îmi lipsește calea de mijloc, a cooperării, a dialogului, a conversației sănătoase. Alunecăm foarte ușor în opinii personale diametral opuse. Nu trebuie să aibă nici unul, nici altul dreptate, trebuie să avem o conversație sănătoasă în care să respectăm opinia celuilalt. Nu trebuie să fim de acord cu ea, dar lipsește respectul opiniei. Fără asta nu ajungem la nici un rezultat constructiv, pentru că se creează tabere. Nu avem nevoie de tabere, avem nevoie de punți. Îmi lipsesc acut punțile.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
”Societatea din România este mult mai modernă decât statul românesc” spune Cristian Ghinea, invitatul acestei ediții Leaders sub umbrela Vorbitorincilor. Iar discuția noastră pleacă de la cartea invitatului, „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”, ediție sold out, și strădaniile acestei țări de a deveni o țară ca afară, o Românie europeană, cum ne dorim cei mai mulți dintre noi. Am reușit până în prezent să atingem acest țel sau mai avem de lucru la îndeplinirea lui? 04:55 Ce spune cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”? 45:15 Lupta între privilegii legale și egalitate 1:09:57 A fost România grânarul Europei? 1:36:30 Diferențe între generații 2:05:16 Cât de performant e statul românesc?
Organizațiile neguvernamentale au atras atenția de-a lungul timpului asupra unor probleme care nu au fost niciodată rezolvate de Primăria Capitalei, cum ar fi pistele pentru biciclete, poluarea aerului și spațiile publice inaccesibile. Irina Zamfirescu de la ActiveWatch spune la Planeta Verde în prag de alegeri ce așteaptă de la municipalitatea bucureșteană.Ea precizează că s-a pierdut mult timp cu partea birocratică în ceea ce privește Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și critică de asemenea faptul că nu există un registru al spațiilor verzi din București.
Până când doctorul Cîrstoiu nu va explica toate aspectele apărute în spaţiul public, privind o presupusa incompatibilitate, nu poate merge înainte ca fiind candidat al coaliţiei. Este declaratia premierului Marcel Ciolacu care a comentat si informaţia privind o susţinere a primarului Sectorului 3, Robert Negoiţă, la Primăria Capitalei. Liderul PSD a spus că Negoiţă ramane candidatul comun al alianţei pentru Sectorul pe care il conduce si acum. Medic la stat sau la privat. Dezbaterea e veche, soluții nu s-au găsitAcuzatiile conform carora in timp ce era manager la Spitalul Universitar, doctorul Carstoiu isi chema pacientii in privat, readuc in discutie fenomenul contestat dar care s-a perpetuat de-a lungul anilor, al medicilor care lucrează în paralel în ambele sisteme, la stat si in particular. O propunere legislativă inițiată de mai mulți parlamentari USR și-a propus să interzică personalului din sistemul de sănătate publică să pună presiune pe pacienți ca aceștia să acceseze servicii medicale private. Proiectul, momentan blocat în Parlament, a primit, în februarie anul acesta, aviz negativ de la Guvern.Israelul a lovit ținte din orașul iranian IsfahanIsraelul a raspuns atacului de acum o saptamana lansat de Iran si a lovit Isfahan, un oraș iranian strategic, în provincia cu același nume, care adăpostește instalații nucleare, o bază aeriană majoră și fabrici asociate cu producția de drone iraniene. Tel Aviv a transmis și un mesaj Teheranului, avertizând practic că data viitoare ar putea lovi mai serios. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a confirmat că nu au fost provocate daune instalaţiilor nucleare ale Iranului. discutam pe larg in aceasta seara. Societatea civilă taxează declarațiile sexiste ale preotului Nicolae TănaseIar societatea civila reactioneaza dupa declaratiile preotului Nicolae Tanase care a spus ca fetele frumoase care atrag baietii si sunt apoi violate, nu sunt chiar nevinovate. Andreea Braga de la Centrul Filia spune ca astfel de afirmatii profund sexiste si care legitimeaza violenta sexuala impotriva fetelor trebuie sanctionate.
70% dintre români consideră că toate familiile ar trebui protejate de lege, inclusiv familiile formate din persoane de acelaşi sex. Acesta e unul dintre rezultatele sondajului „Ce cred românii despre nevoia de protecție și recunoaștere a familiilor LGBT din România?”, realizat în martie 2024 de Cult Research, la solicitarea Asociaţiei ACCEPT. Am discutat rezultatele studiului împreună cu Florina Presadă, directoarea executivă a organizației ACCEPT, şi Victor Ciobotaru, reprezentantul unei familii LGBT. Florina Presadă: „Rezultatele bune din acest studiu au venit în ciuda lipsei unui discurs care să reprezinte corect comunitatea LGBT de la nivel politic, au venit în ciuda vocilor care demonizează sau atacă această comunitate, de foarte multe ori pentru capital de imagine sau capital electoral. Şi, cu toate acestea, vedem această schimbare. Iar schimbarea cea mai mare poate că nu este atît în numărul crescut de români care susţin egalitatea în drepturi pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex, cît în numărul românilor care sînt acum dispuşi să asculte. Aici este cîştigul cel mai mare. Asta arată o schimbare mult mai profundă în societate, în ciuda vocilor care aleg să se exprime în mod violent la adresa comunităţii LGBT.” La întrebarea dacă în România căsătoria civilă ar fi legală pentru cuplurile formate din persoane de același sex, ce impact considerați că ar avea asupra vieții dumneavoastră?, 66% au răspuns „nici un impact”, 6% au răspuns „impact pozitiv”. Cît de pregătită este societatea românească să accepte legalizarea căsătoriei pentru persoane de același sex? Victor Ciobotaru: „Avînd la îndemînă rezultatele acestui studiu, putem afirma fără teama de a greşi că societatea românească este pregătită pentru a oferi drepturi egale pentru toţi cetăţenii, în ciuda afirmaţiilor din ultima vreme că societatea nu e pregătită, afirmaţii care au venit din sfera politică. Societatea românească înţelege nevoia de protecţie pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex. Românii au capacitatea de a înţelege că familiile formate din persoane de acelaşi sex nu cer lucruri extraordinare, ci cer drepturi de bază: dreptul de a putea să-şi viziteze partenerul sau partenera la spital, în cazul unor probleme de sănătate, dreptul de a se moşteni unul pe celălalt, în caz de deces, dreptul de a putea cumpăra o casă sau de a avea un credit împreună – lucruri de bază, pe care orice persoană care are o relaţie sau care are o familie, indiferent de orientarea sexuală, poate să le înţeleagă. Este evident şi nivelul de empatie care a crescut în rîndul românilor. Societatea este pregătită, clasa politică este mai puţin pregătită.” Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural
Una dintre cele mai actuale parabole ale Domnului este parabola fiului risipitor, parabolă care va fi pururea actuală, vădind distorsiunea existențială din noi.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/
„Mi-a apăsat pedala sentimentelor” Te-ai gândit vreodată serios cine îți influențează cel mai mult viața? Cine te face să fii tu, fără să îți dai seama? Dacă ai conștientiza, te-ai lăsa în continuare dus de val fără să deții controlul? Societatea actuală, în care trăim, produce din ce în ce mai puține modele. Jim Rohn susținea că noi suntem media combinată a celor 5 persoane alături de care ne petrecem cel mai mult timpul. Dar spunea asta in anii 80. Astăzi, tehnologia ne influențează mai mult decât am putea să conștientizăm. Ce te-ar putea ajuta să fii cea mai bună versiune a ta? Prietenii, familia, bunicii, rudele, vecinii, profesorii? Te-ai gândi că poți avea totul dacă ai mediul perfect în care să te dezvoți. Să te simți puternic. Să ai sentimentul că ești susținut. Așa e? Realitatea demonstrează de foarte multe ori contrariul. Cei care reușesc să-și atingă visul nu sunt cei care au neaparat condițiile ideale. Nu sunt neapărat cei mai încurajați sau susținuți. Sunt cei care visează cu ochii deschiși și sunt dispuși să plătească prețul pentru a reuși. Sunt chiar și cei care se simt poate descurajați, limitați, inferiori și poate chiar batjocoriți. Iar forma lor de răspuns este lupta lor de a contrazice tot ce-i limitează. Dani Oțil, celebrul realizator de televiziune de la „Neața cu Răzvan și Dani” de la Antena1, vine la iTHINK cu Iusti Fudulu să vorbească despre cum ~băiatul trist de la gratii cu role roz~ a depășit orice obstacol pe drumul său spre reușită. Te invit să nu ratezi interviul cu Dani, o ediție de la care avem cu toții ce învăța. Dumincă, de la 17:00, pe Antena3 CNN
Moderator: Adi Kovaci Invitat: Florina Onaga https://identitate-crestina.ro --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/arise-for-christ/message
”Om precar. Om suveran. Rostul filosofiei în societatea digitală” este titlul ultimei cărți, publicate la Editura Trei, de domnul Ciprian Mihali, profesor de filosofie contemporană la Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, fost ambasador... citiţi mai departe
Eveniment de mediu major, în Capitală: a doua ediție a Climate Change Summit va avea loc în luna octombrie în București. Este vorba despre cel mai mare eveniment din Europa Centrală și de Est dedicat schimbărilor climatice. Un prilej pentru... citiţi mai departe
Deschis la cercetare: Cum putem folosi matematica pentru a întelege și a modela societatea? Invitat: Gabriel Istrate
Ce crezi că s-ar întâmpla dacă mâine dimineață te-ai trezi cu o dizabilitate de vedere, de auz sau motorie? Societatea te-ar exclude din comunități, iar autoritățile te-ar ajuta doar cu o ”indemnizație”.În episodul de azi stăm de vorbă cu Roxana Damaschin, co-fondator al întreprinderii sociale OilRight și al asociației Un Loc. Prin activitatea sa, Roxana ajută persoanele cu dizabilități să își găsească locul în societate și în mediile profesionale. De asemenea, oferă sprijin companiilor să angajeze persoane cu dizabilități, iar cu ajutorul educației să le asigure un proces cât mai eficient de integrare și incluziune în colectivul profesional.--Hacking Work este primul podcast din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii, un produs multimedia oferit de compania de software DevNest și susținut de Medlife. Este produs de Pluria Romania, Undelucram.ro și SPOR - Școala Pentru Oameni Responsabili.Acest material a fost prelucrat cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%+).Ne găsești pe
Nu putem scrie prea multe aici pentru că este secret. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/adormirea/message
Oamenii au tendința de a pica în capcana subiectelor fantomă, generate de societate în mod artificial. Circul mediatic este cel care ține mintea oamenilor ocupată și le distrage atenția de la propriile lor interese și nevoi. Subiecte false și ”fake” au fost dintotdeauna. Distragerea atenției a fost mereu o tactică. Originea expresiei "Pâine și Circ" vine din Roma antică, unde oamenii se linișteau după ce conducătorii le ofereau circ și apoi mâncare. De la tabloidele anilor 90', cu povești inventate, până la non-subiectele zilelor noastre, subiecte total neimportante inflamează spațiul public periodic. Românii au expresia: "ne ocupăm mintea cu nimicuri". Societatea le ia de bune și le dă o importanță necuvenită. Mass media contribuie iar rețelele sociale le amplifică. Avem nevoie să înțelegem mecanismele de comunicare publică. Așa cum avem nevoie să știm cum să ne administrăm banii, să ne gestionăm relațiile, să avem grijă de sănătatea noastră, așa trebuie să înțelegem și mecanismele de comunicare publică și să conștientizăm ce e important și ce nu pentru viața noastră. Altfel, vom reacționa la diferiți stimuli amplificați, mușcând momeli, neștiind "cui bono" așa cum spunea Cicero, adică cui folosește. În acest Podcast vei afla de la Razvan Dumitrescu, unul dintre cei mai experimentați jurnaliști din Romania, cum să nu cazi în capcanele gălăgiei publice care ne amorțește simțurile.
Omul major, ep. 7: Societatea digitală - Stăpâni, cetățeni sau sclavi? (cu Răzvan Rughiniș)
Evoluția muzicii nu poate fi măsurată în timp, ci în stilurile pe care le-a dezvoltat și domeniile în care s-a extins. Astfel încât, în prezent, fiecare are libertatea de a-și alege muzica preferată dintre milioanele de compoziții care au la bază șapte note. Mai mult, muzica, face parte din identitate, inclusiv a unei etnii sau popor și este o modalitate de a conserva tradiția. AGORA a discutat cu directoarea Uniunii Muzicienilor din Moldova, Svetlana Bivol, și cu muzicologul și compozitorul Adrian Beldiman despre peisajul muzical din Moldova - care este punctul de intersecție dintre cerința ascultătorului și creația artistului. De la specialiștii din domeniul muzicii bulgare și romani am aflat despre impedimentele cu care se confruntă, cum este percepută muzica lor și locul pe care îl ocupă în această diversitate. Ce spune despre tine genul muzical pe care îl asculți, care este numitorul comun dintre muzica moldovenească și cea a minorităților, și care sunt avantajele multiculturalismului muzical, descoperă în acest podcast.
Există acum acest trend despre reconectarea la feminitate, zeița din noi etc. și e foarte bine că este așa. Societatea patriarhală s-a dezvoltat unilateral, iar gândirea logică, a deține, a cunoaște au devenit mult mai importante ca ideea de eros, de prezență, de vulnerabilitate și creativitate. Este clar nevoie de un curent care să ne reapropie de natura noastră. Doar că, de fapt, pentru a fi cu adevărat femei, trebuie să ne uităm la raportul nostru cu masculinitatea. De ce simțim nevoia să ne dovedim valoarea fiind la fel de puternice ca bărbații? De ce așteptăm sa fim salvate? De ce nu putem pune limite copiilor noștri? De ce relațiile noastre de iubire par mai degrabă jocuri de putere? De ce uneori suntem... acre și rigide? O abordare concretă ne-o ofera psihologia analitică jungiana, iar Maria Tănase-Mânzat, cu o experiență de peste 20 ani ca psihoterapeut, profesor și formator în terapie jungiană ne explică atât de frumos cum e să fim femei complete și cum să ne luam adevărata putere înapoi, stabilind un raport sănătos cu Animusul nostru.
Ce mai înseamnă spirit civic, ce putere are societatea civilă în România de azi? Sociologul Gelu Duminică face o analiză a sectorului organizațiilor nonguvernamentale și a relațiilor acestora cu statul. Astăzi are loc Gala Societății Civile. Gelu Duminică este unul dintre membrii juriului. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.
Fragment din înregistrarea privată realizată în anul 1972 de către Onisifor Ghibu. Înregistrare donată, în 1993, Arhivei de istorie orală de către Octavian Ghibu (fiul lui Onisifor Ghibu), cu ocazia unui interviu pe care acesta i l-a acordat lui Octavian Silivestru, realizator în cadrul Grupului de Istorie Orală.
Societatea de astăzi este foarte departe de Dumnezeu și - deci - se impune o depărtare de aceasta pentru a ne apropia de Dumnezeu.Care însă sunt capcanele care ne apar pe această cale? Vizionați acest material și veți afla.Audiție plăcută!
Societatea civila cere Guvernului si Parlamentului sa renunte la modificarile din proiectele privind siguranta nationala. Sunt semnale foarte clare ca serviciile isi doresc puteri sporite si imunitate in fata justitiei, considera comunitatea... citiţi mai departe
Conducerea Teatrului Național București nu a vrut să organizeze acțiuni de solidaritate cu Ucraina, în schimb la spectacolul lui Dan Puricau fost distribuite exemplare ale unui ziar extremist și anti-semit. Deputatul USR Iulian Bulai îi cere ministrului Culturii demiterea directorului interimar al TNB. Lucian Romașcanu spune că va avea loc o anchetă. George Simion a fost ales cu majoritate de voturi noul președinte al partidului AUR. Congresul extraordinar al AUR a adoptat două rezoluții. Una dintre ele are denumirea „Reîntregirea națională a României". Societatea civilă cere eliminarea SRI din proiectul Cloud-ului Guvernamental. Will Smith l-a pălmuit pe Chris Rock pe scena galei Oscar din cauza unei glume despre soția sa. Elon Musk spune că vrea să creeze o rețea de socializare nouă. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever
Cum să te ferești de capcanele din societate?Fie că înseamnă frică, panică sau zvonuri, ai mereu la dispoziție soluții, astfel încât la nivel personal și profesional, să poți evolua permanent și să iei decizii care să te susțină.---Ți-a plăcut? Te rog, dă mai departe!► SUBSCRIBE!Urmărește-mă Online Aici:WebsiteLinkedINFacebookInstagramYouTube
Daciana Sarbu a fost membra a Partidului Social Democrat, deputat in Parlamentul Romaniei si a ajuns observator in Parlamentul European, membra a Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara. A fost si este una dintre cele mai vizibile femei, cu o carieră în lumea politică din Romania. De-a lungul timpului s-a implicat foarte mult in domeniul sanatatii ( protejarea copiilor de publicitatea la alimentele nesanatoase), mediului inconjurator (opoziția față de proiectul minier de la Roșia Montană), agriculturii (promovarea produselor tradiționale românești, susținerea finanțării agriculturii, sprijinirea fermelor de mici dimensiuni și a celor cu producție bio). Acum timpul și-l imparte intre familie ( sotul si cele două fiice) si businessul cu prajituri, o cofetărie în centrul Bucureștiului, deschisă încă din 2014, pe nume Mara Mura.
Una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă comunitățile în procesul de dezvoltare sustenabilă constă în neparticiparea constantă a membrilor acestora. În România nu avem o cultură participativă dezvoltată, un simț civic ce ar putea să contribuie la dezvoltarea comunitară. Societatea civilă este formată din cetățeni care participă în viață publică, cu scopul de a influență starea lucrurilor, de a-și promova sau apară interesele proprii și ale comunităților din care fac parte pentru a aduce schimbare. Astfel, dezvoltarea comunitară se inspiră din principiul a gândi global și de a acționa local, iar sensul dezvoltării merge dinspre comunităţi spre societatea globală și nu invers. Guerrilla Verde propune o discuţie despre modul în care puterea comunităţii poate contribui la dezvoltarea durabilă în societate. INVITAŢI: Anastasia Staicu - Director, Asociaţia SNK; Tică Darie - Fondator, Made in Roşia Montană; Lorita Constantinescu - Director de Dezvoltare, Ateliere Fără Frontiere; Daniela Militaru - Activit şi Cercetător, InfoClima.ro. Sustainable Living Podcast găzduieşte în format audio evenimentele platformei de educaţie ecologică Guerrilla Verde
În „Societatea deschisă și dușmanii ei” Popper a sugerat că o problemă complet nouă ar trebui recunoscută ca fiind problema fundamentală a unei teorii politice raționale. Noua problemă, diferită de vechea „Cine ar trebui să conducă?”, poate fi formulată astfel: cum să constituim statul, astfel încât să putem scăpa de conducătorii răi fără vărsare de sânge și fără violență? *Videoul original: https://www.youtube.com/watch?v=xFDPY1BeP8I
Conversația cu Bogdan Voicu a plecat de la o observație și o teamă - de ce pare că suntem din ce în ce mai furioși și mai puțin înțelegători între noi? Ce ni se întâmplă? Bogdan este sociolog și cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. E parte din grupul de cercetători români care lucrează în echipa World Values Survey și unul dintre coordonatorii cărții Atlasul Valorilor Românilor. A lucrat în proiecte de cercetare și consultanță pentru organizații de la UNESCO la Renault, și de la Președinția României la Banca Mondială. Dar, dincolo de asta, Bogdan este un observator fin al fenomenelor sociale: fenomene cărora nu le dăm atenție și știri aparent marginale capătă o semnificație și primesc explicații relevante pentru cum trăim azi și societatea din jur. Il puteți citi pe blogul personal. Am vorbit cu Bogdan la începutul lunii aprilie despre această aparentă și reală scindare a societății din jur și despre nevăzuta prăpastie care face din societatea românească una dintre cele mai puțin egalitare din țările europene. Despre limitele și efectele colaterale nedorite ale unei măsuri aplaudate - cota unică de impozitare. Părerile noastre în legătură cu unele subiecte nu coincid. Ceea ce, sper, va face conversația mai interesantă. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații. **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro/podcast. Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți.
La România în Direct am stat de vorbă cu un medic român, chirurg la Brașov. M-a anunțat că pleacă din nou. Și nu neapărat pentru că nu i-ar fi bine aici, dar pentru că "nu se regăsește în societatea noastră." A obosit să facă toate lucrurile pe care trebuie să le facă un medic aici. L-am întrebat ce am putea face noi ca să-l oprim. Răspunsul este mai jos.
Florile cele mai frumoase apar după iarna cea mai grea. Societatea ne instruiește pentru succes si ne pregătește pentru acea zi dar din cați aleargă la un maraton câștigă o minoritate, toți cei ce au alergat au luptat. Ni se pune reflectorul pe succes, pe glorie, pe reușită și se ignoră parcă total calea de ajungere acolo și pe cei ce se află pe ea. Părinții inteligenți îi pregătesc pe copii pentru asta. Cea mai mare a timpului nu e gloria cui munca si alternanța între reușită și eșec, reușită și insucces. Uitați-va doar la câți tineri grozavi există și sunt in umbră, lipsiți de curaj, timorați și incapabili să își asume și insuccesul legitim pe drumul spre reușită. Din cauză că nu sunt învățați și despre insucces, eșec și tot pachetul vieții ei nu au capacitatea de a experimenta, de a se bucura, ei sunt focalizați doar pe reușită și nu ajung la ea pentru că nu cunosc drumul. Ajung tinerii să se comporte ca bătrâni emoțional, fără bucure, fără entuziasm, fără tragere de inimă, fără creativitate și asta nu este în regulă. „Capacitatea de a plânge este îngrășământul suferinței emoționale, iar capacitatea de a mulțumi este combustibilul fericirii” A. Cury Așa ajung tinerii să cerșească bucuria chiar dacă au palate, devin maeștri în a se plânge, în a trăi în excese, sex, drog alcool. Ce trebuie să îi învățăm? Să găsească în lucrurile mici motive de bucurie. Ca fericirea nu e opera întâmplării ci o consecință a exercițiului. Să aprecieze momentele simple. Să contemple frumosul. https://biruitorii.ro/implicare
Legile Tehnologiei. Un podcast despre tendințele în tehnologie
Star Taxi App SRL, societate cu sediul în București (România), exploatează o aplicație pentru smartphone care pune în legătură directă utilizatorii de servicii de taxi cu șoferii de taxi. Această aplicație permite efectuarea unei căutări care propune o listă de șoferi de taxi disponibili pentru efectuarea unei curse. Astfel, clientul este liber să aleagă un șofer de pe această listă. Societatea menționată nu transmite rezervările șoferilor de taxi și nu stabilește prețul cursei, care este plătită direct șoferului la sfârșitul acesteia. La 19 decembrie 2017, Consiliul General al Municipiului București a adoptat o Hotărâre care a extins obligația de a obține o autorizație prealabilă pentru activitatea denumită de „dispecerat” la persoanele care exploatează aplicații informatice, precum Star Taxi App. Pentru încălcarea acestei reglementări, Star Taxi App a primit o amendă de 4 500 RON (aproximativ 929 de euro). -- CNIL a amendat Google cu 100 mil eur pentru modul in care foloseste cookie-urile atunci cand un utilizator acceseaza motorul sau de cautare. La fel, a fost amendat Amazon, cu 35 de milioane de euro pentru plasarea de cookie-uri pe dispozitivele utilizatorilor ce acceseaza domeniile sale, fara consimtamantul acestora. Celor doua companii li s-a acordat un termen de 3 luni in care sa rezolve lucrurile legate de informarea utilizatorilor si obtinerea consimtamantului, altfel risca amenzi de 100.000 de eur zilnic, pana cand rezolva problema. -- În fiecare zi, agențiile de aplicare a legii din SUA caută mii de telefoane mobile, de obicei in contextul unei arestari. Pentru a căuta, folosesc aplicatii din categoria Mobile Device Forensic Tools, o tehnologie interesanta, care permite poliției să extragă o copie completă a datelor de pe un telefon mobil - toate e-mailurile, textele, fotografiile, locația, datele aplicațiilor și multe altele. Aceste date pot fi cautate si analizate, apoi, programatic, automat, fara interventie umana. Raportul filosofeaza, chiar, spunand ca vorbim de o cantitate atat de mare de informații sensibile stocate astăzi pe smartphone-uri, incat aceste instrumente de analiza oferă o „fereastră în sufletul posesorului”.
Cand eram mici, lumea parea un loc mai sigur si oricand devenea un taram magic. Acum am devenit noi parinti. Societatea nu mai este locul nostru de joaca. Uneori ne sperie, mai ales cand suntem armura copiilor nostri, protejandu-i de virusi, de ura, de minciuna, de neajunsuri... In acest episod, Oana Dimofte, jurnalista ce a mers in razboaie, detinatoare a platformei www.educatieprivata.ro, om care nu tace si nu sta atunci cand i se pare ca vorbele sau actiunile ei pot schimba ceva, discuta cu Maria si Ioana despre relatia cu Erica, fiica ei, despre lectiile valoroase pe care le-a mostenit de la parintii sai, despre comunicare si sinceritate, despre increderea in bine si in copilul sau. Asa cum spune Oana in acest episod, ”fericirea e atunci cand chiar te lasi sa fii cine esti”. Poate este aceasta solutia in a privi din nou lumea ca pe un loc magic?
Societatea civilă a obținut o victorie importantă în instanță: Planul Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA), realizat de administrația Firea, a fost anulat de Tribunalul Capitalei. Ce înseamnă asta, ce urmează acum? citiţi mai departe
Domnul Alexandru Doru Spataru este printre altele profesorul meu de Creatie Publicitara de la SNSPA. Materia m-a cucerit, profesorul m-a cucerit, ador filmele, si atunci nu mi-a ramas nimic altceva de facut, decat sa fac un podcast cu unul dintre scenaristii nostri pentru care am o stima aparte. ✔Reintoarcerea in Cinema ✔De ce au nevoie oamenii de povesti? ✔Filmul incepe cand societatea te lasa sa te descurci + Joker ✔Filmele cu Supereroi ✔De ce merg oamenii la 5Gang, Oh Ramona sau Garcea si oltenii ✔Cum apar caracterele din scenarii
Mirela Secan este mama lui Luca și a lui Alex. Alex are 17 ani, s-a născut fată dar simte că este băiat. Alex este transgender. Disforia de gen este suferința pe care o simte o persoană din cauza unei nepotriviri între identitatea de gen și sexul atribuit la naștere. Disforia de gen este diagnosticul dat de obicei unei persoane al cărei gen atribuit la naștere nu este același cu cel cu care persoana respectivă se identifică. Transgenderii sunt, deci, persoanele care simt că au alt sex decât cel cu care s-au născut. Sau, cum spune Mirela, se simt diferit la interior față de cum sunt la exterior. Întreg procesul de conștientizare, acceptare și asumare este unul sensibil, complex, dificil, atât pentru persoana în cauză, cât și pentru familie, mai ales în cazul unui adolescent. Am vorbit cu Mirela despre ce înseamnă a fi transgender, despre hormoni, despre cadrul legal, costuri, despre viitor, despre frici, discriminare, acceptare, despre reacția familiei și a prietenilor, a colegilor și a profesorilor. Despre cât i-a fost de greu sau de ușor să accepte, ca mamă, schimbarea și să vorbească despre ea. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/oglinda-din-baie/message
Criza sanitara produsa de noul Coronavirus, SARS CoV 19, va fi urmata de o criza economica majora. O spun specialistii. Si tot ei vorbesc deja despre masurile concrete care ar putea sa reduca din dezastrele ce vor urma. Invitat la EM 360 cu Adi Manutiu, Florin Jianu, fost ministru, presedinte al Consiliului Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania, sustine ca e momentul ca oficialii sa dubleze discursurile care indeamna la cal si de masuri concrete. Florin Jianu a oferit si cateva exemple: de la amanarile de taxe, pana la deschiderea liniilor de finantare europene special create pentru situatii de criza. Afacerile din Romania, de dimensiuni mai mici sau mai mari incep deja sa aiba probleme legate de lichiditati, iar interventia statului nu doar ca ar putea sa le tina pe linia de plutire, dar ar urma sa protejeze si cea mai importanta resursa a acestor business-uri: angajatii. Spre deosebire de criza financiara din 2008, acum Guvernele au la dispozitie bani pe care ii pot "injecta" in puncte cheie pentru ca societatea sa se dezvolte. De maturizat, sustine Florin Jianu, e clar ca se maturizeaza. Societatea. Clasa politica ar trebui sa tina pasul. Actuala criza sanitara a scos deja la suprafata doua mari adevaruri: digitalizarea e viatla pentru orice societate care se pretinde la nivel de 2020, iar comunicarea trebuie lasata pe mana expertilor. 30 de minute de discutii din care aflam cum vede mediul de afaceri ca ar trebui sa iesim din criza economica ce inca nu a inceput cu adevarat. Follow & Like: web: www.em360.ro facebook: www.facebook.com/EconomieLaMinut/ youtube: www.youtube.com/channel/UCCOe7mKABe-lIXS2aH6QgFw soundcloud: @em360cuadimaniutiu spotify: open.spotify.com/show/0WLk2k1dHFeStdFmh46Mwj itunes: podcasts.apple.com/ro/podcast/em36…iu/id1465259454
În acest mesaj atragem atenția la partea feminină - fete, femei, privim la femeie din punct de vedere al planului, pe care Dumnezeu are pentru o femeie. În mod special, vrem să ne uităm la exemplul anumitor femei din Cuvântul lui Dumnezeu, care au făcut ce a trebuit la timpul potrivit în situația în care au fost. Vream să vedem cum o femeie în ziua de azi, o femeie care crede în Domnul Isus, poate să facă ce trebuie acolo unde a pus-o Dumnezeu. Scopul crearii femeii Pentru a fi ajutor potrivit pentru bărbatul ei (Geneza 2:18) Să se înmulțească (Geneza 1:28) Să stăpânească pământul Să împlinească poruncile lui Dumnezeu (Geneza 3:3) Dumnezeu să fie slăvit prin ea (1 Corinteni 1:17) Societatea despre femeie Nemulțumita Abuzată Mișcarea feministă Lider în familie Lider la serviciu Femeile Bibliei Ana (Samuel 1:15) Rahav (Iacov 2:25) Sefora Debora Estera Samariteanca (Ioan 4:28-29) Maria (Luca 10:39) Tabita (Fapte 9:36) Lois și Eunice - Bunica și mama lui Timotei (2 Timotei 1:5) Lidia (Fapte 16:14:15) Femeia din Biserică Crede Învață Iubește Slujește Se roagă Speră Haideți să ne analizăm cum trăim ca și copii ai lui Dumnezeu? Haideți să apreciem femeile din jurul nostru Proverbe 31:30 Dezmierdările sunt înșelătoare și frumuseţea este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. Vă invităm să luați parte la nevoile bisericii făcând donație la contul dat: https://www.paypal.me/BisericaBunaVestire -------------------- "Worthy Of Praise" Music by Jay Man www.ourmusicbox.com
În acest mesaj atragem atenția la partea feminină - fete, femei, privim la femeie din punct de vedere al planului, pe care Dumnezeu are pentru o femeie. În mod special, vrem să ne uităm la exemplul anumitor femei din Cuvântul lui Dumnezeu, care au făcut ce a trebuit la timpul potrivit în situația în care au fost. Vream să vedem cum o femeie în ziua de azi, o femeie care crede în Domnul Isus, poate să facă ce trebuie acolo unde a pus-o Dumnezeu.Scopul crearii femeiiPentru a fi ajutor potrivit pentru bărbatul ei (Geneza 2:18)Să se înmulțească (Geneza 1:28)Să stăpânească pământulSă împlinească poruncile lui Dumnezeu (Geneza 3:3)Dumnezeu să fie slăvit prin ea (1 Corinteni 1:17)Societatea despre femeieNemulțumitaAbuzatăMișcarea feministăLider în familieLider la serviciuFemeile BiblieiAna (Samuel 1:15)Rahav (Iacov 2:25)SeforaDeboraEsteraSamariteanca (Ioan 4:28-29)Maria (Luca 10:39)Tabita (Fapte 9:36)Lois și Eunice - Bunica și mama lui Timotei (2 Timotei 1:5)Lidia (Fapte 16:14:15)Femeia din BisericăCredeÎnvațăIubeșteSlujeșteSe roagăSperăHaideți să ne analizăm cum trăim ca și copii ai lui Dumnezeu?Haideți să apreciem femeile din jurul nostruProverbe 31:30Dezmierdările sunt înșelătoare și frumuseţea este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. Vă invităm să luați parte la nevoile bisericii făcând donație la contul dat: https://www.paypal.me/BisericaBunaVestire--------------------Intro music by Jay Man"Worthy Of Praise"www.ourmusicbox.com
De două săptămâni, Legislativul nu s-a mai convocat. Se pare că nu se convoacă din cauza alegerilor, sau poate pentru ca deputații să nu fie întrebați despre ceea ce discutăm astăzi: alegerea procurorului general. Societatea moldovenească a rămas cu sufletul la gură și așteaptă noul acuzator de stat mai ceva ca pe Moș Crăciun sau Batman. Și pentru că e așa de așteptat nu putea să nu se aleagă fără de scandal și de această dată. Iar unde arde - acolo suntem și noi. Dacă vă era lene să citiți toate știrile la această temă, nu aveți idee ce e cu tot tam-tamul în jurul lui Ștefan Gligor și de ce Maia Sandu vrea reevaluarea listei finaliștilor - noi suntem aici să vă ajutăm. Felicia Nedzelschi de la AGORA și Ștefan Grigorița de la #diez și REL discută despre ce s-a ales din ceea ce voia Mihai Ghimpu să fie un procuror european.
Morning Glory 2.11.2018 invitat Ovidiu Neculai Bufnila de la Societatea Ornitologica Romana
Morning Glory 2.11.2018 invitat Ovidiu Neculai Bufnila de la Societatea Ornitologica Romana
Dacă nu jonglezi cu social media, o să ajungi să capeți obiceiuri pe care nici tu nu ți le poți explica. Theo Nistor Dacă vrei să știi ce este un art director în zilele noastre într-una dintre agențiile de top de publicitate din România (FriendsTBWA), atunci ai face bine să asculți acest podcast. Pentru că... The post 43 Theo Nistor: În societatea noastră, un art director este o struțo-cămilă appeared first on Katai.
Trec doar zece ani și de ceea ce se tem, senatorii nu scapă. Ultimul frate Gracchus se implică din nou în politică, ridicând tensiunea la nivel maxim. Societatea romană nu va mai fi niciodată la fel. Eroi sau personaje negative? După acest episod mamut rămânem cu mai multe întrebări decât răspunsuri.
Cel mai important om din viața unui copil este părintele. Al doilea este sportivul. Virgil Stănescu Singurul lucru comun dintre mine și el este baschetul. Doar că și aici există anumite diferențe. Eu joc baschet ocazional și urmăresc meciurile NBA pe telefon iar el a practicat 2 decenii în diferite colțuri ale lumii jucând... The post 27 Virgil Stănescu: Sportivul este un potențial neutilizat de societatea românească appeared first on Katai.
Pericolele lipsei de scepticism Niște oameni cred ca poți reveni la viață după 6 luni de moarte. http://www.thestar.com/news/gta/2014/12/01/hamilton_family_left_corpse_upstairs_for_six_months_expecting_resurrection.html Femei în știință Jocelyn Bell Burnell Cenzura e utilă? http://www.independent.co.uk/news/uk/a-long-list-of-sex-acts-just-got-banned-in-uk-porn-9897174.html Societatea ascensionată https://www.facebook.com/activareadn Niște idioți s-au dus în Liberia să trateze Ebola cu homeopate. http://www.vice.com/en_uk/read/treating-ebola-with-homeopathy-393 Eroarea logică a episodului Povara dovezii http://en.wikipedia.org/wiki/Burden_of_proof
Final Report of the International Commission on the Holocaust in Romania (Romanian)
„Societatea noastră este obsedată de a evita suferința cu orice preț. Suferința însă capătă sens doar atunci când este privită în lumina eternității. De aceea creștinul nu este trântit la pământ nici chiar prin cele mai mari tragedii ale vieții. El este ancorat în promisiunile lui Dumnezeu care le preschimbă pe toate înspre binele celor care-L iubesc pe El. Suferința este o necesitate, este o parte esențială a creșterii noastre în credință. Cele mai frumoase caractere nu se nasc într-o viață lipsită de probleme și lipsuri, ci într-una care trece prin cele mai cumplite și grozave încercări. Trebuie să credem că Dumnezeu ne va da înțelepciunea de care avem nevoie în încercare. Nu trebuie să ceri înțelepciune în încercare și în același timp să te târguiești cu Dumnezeu ca un copil să te scutească de ea. Fii hotărât, deși este greu, deși simți că nu mai reziști, încrede-Te în El, că împreună cu încercarea îți va da și resursele de care ai nevoie să poți să reziști în ea.” (Florin Mereuță)