Podcasts about Platon

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

durée : 00:04:03 - Le Pourquoi du comment : philo - par : Frédéric Worms - La corruption n'est pas qu'une cause extérieure : elle révèle une fragilité intérieure, la tension entre intérêt particulier et intérêt général. D'Aristote à Platon, penser cette faille permet d'armer moralement et politiquement la démocratie. - réalisation : Luc-Jean Reynaud

Hur undviker man att bli en icke-människa? Simon Sorgenfrei tar en tysk teolog, en persisk poet och en svensk baron till hjälp. Lyssna på alla avsnitt i Sveriges Radios app. ESSÄ: Detta är en text där skribenten reflekterar över ett ämne eller ett verk. Åsikter som uttrycks är skribentens egna.På 1920-talet satt baronen Eric Hermelin i Lund och översatte Omar Khayyams dikter till svenska. I decennier hade han då levt ett kringflackande liv, som äventyrare och rumlare, i USA och England, i Indien och i Australien. Nu hade han blivit omyndigförklarad av sin familj och var därför inspärrad på Sankt Lars hospital där han fördrev tiden med att översätta persisk poesi och muslimsk mystik.Under åren på drift hade Hermelin utvecklat en aversion mot moralväktare och att han nu fått sin bror, nykterhetsivraren Josef, som förmyndare bidrog inte till att ändra hans inställning. Att översätta Omar Khayyam fungerade däremot som ett balsam. I den persiske fritänkarens verser fann han en åskådning som på ett kanske paradoxalt sätt var samtidigt förlåtande och uppbygglig.”Vet du vad helvetet sannerligen är?” frågade Khayyam retoriskt i en av dikterna. ”Helvetet på jorden är umgänge med icke-människor.” De muslimska mystikernas texter skyddade Eric Hermelin från helvetet. De fungerade som manualer i människoblivandets konst.Drygt ett hundra år tidigare, runt sekelskiftet 1800, slog den tyske romantikern Friedrich Schleiermacher igenom som radikal teolog med boken Om religionen. Den var menad som ett försvarstal riktat mot såväl de filosofer som ville låsa religionen vid tron på mirakulösa myter, som mot de teologer som reducerade mysteriet till stränga moralismer. Religion, menade Schleiermacher, är varken metafysik eller moral, utan i stället en ”känsla och smak för det oändliga”. Och denna känsla, menade han, har sin rot i ett direkt åskådande av universum. Känslan väcks i den omedelbara upplevelsen av att vara en del av, och att stå i absolut beroende till denna oändlighet.Kanske är det aldrig enklare att uppleva sig som en obetydligt liten men ändå intensivt levande del av det oändliga än under midvinternatten. Då är mörkret som djupast och då gnistrar stjärnorna över oss i sin outgrundliga förutsägbarhet. Det är den mest ursprungliga och universella av utsikter. ”Tänk att samma måne som lyser över mig här, kan blicka ner över Illinois och hitta dig där”, som Tom Waits sjunger i Shore Leave, sången om sjömannen som under en permission i Singapore trånar efter sin älskade hemma i USA. Samma måne blickade också ner över Omar Khayyam och Eric Hermelin, över dig och mig.Att samtidigt känna sig levande och obetydlig under stjärnhimlen är en ödmjukande och sublim känsla. Ödmjukande eftersom upplevelsen blottlägger vår litenhet; sublim eftersom den låter oss känna evighetens svindel i bröstet. Kanske är det vad Schleiermacher menade med ”känsla och smak för det oändliga”. Det är ett erfarande – mer än en åskådning i intellektuell bemärkelse – ett erfarande av våra livsbetingelser.Att vara människa är sannerligen inte alltid lätt. Grannkatten Ruth påminner mig om det då hon i vintermörkret kommer tassande över det smutsiga snötäcket för att stryka sig mot mina ben. Vad en katt känner när hon tittar upp mot Orions jagande hundar vet jag förstås inte, men hon tycks vara i världen med en annan självklarhet än mig. En katt föds till katt med instinkterna på plats. Vi människor måste arbeta på att bli mänskliga.Några år efter genomslaget med boken Om religionen, publicerade Schleiermacher en novell med titeln Julfirandet. I denna ville han undersöka vad som utgör kärnan i de då framväxande borgerliga traditioner som vi idag förknippar med julen. Att Jesus inte föddes vid juletid det visste man redan då. Först på trehundratalet bestämdes hans födelsedag till vintersolståndet. Då var solen som ett nyfött barn menade romarna, ett efterlängtat barn av ljus och växande värme som firades under högtiden saturnalia.Schleiermacher ansåg heller inte att det var några historiska fakta som firades i den vänliga salong där hans novell utspelar sig. I stället såg han julen som själva människoblivandets högtid.I den kristna mytologin låter Gud sig födas som ett litet ofärdigt barn, som en människa med allt vad det innebär av oro, grubbel, sorg och smärta. Det är en myt om hur den kosmiska ordningen, logos, blir till kött – och om hur människan sedan måste utveckla logos inom sig för att förverkliga sin mänsklighet. Vi känner igen motivet från olika kultursfärer.Platon menade att själen slits mellan två hästar. En som drar nedåt, mot begärens mörker och kaos – och en annan som strävar uppåt, mot ordning och ljus. Senare skulle Jalaluddin Rumi, en annan av de muslimska mystiker som Eric Hermelin satt på Sankt Lars och översatte, likna oss människor vid åsnor försedda med änglavingar. Han anspelade då på berättelsen om att Jesus, det köttvordna ordet, red in i Jerusalem på just en åsna. ”Den som kysser åsnans arsle, får aldrig känna Jesus milda andedräkt”, menade Rumi.I den romerska filosofin betecknade termen humanus inte bara någon som tillhörde den biologiska arten ”människa”, utan även någon som tillgodogjort sig vissa dygdeideal, som arbetat på sin mänsklighet. Detta lever vidare i vår förståelse av begreppen humanism och humanitet. Mänsklig är den, enligt Svenska Akademiens Ordbok, som tillhör det mänskliga släktet, och med detta följer att vi är ofullständiga. ”Gudarna gav oss brister, för att göra oss till människor”, säger Shakespeare i Antonius och Kleopatra. Men vi har också potential att bättra oss. Att vara mänsklig innebär också att vara ”hygglig”, att ha ”medkänsla” med våra medmänniskor och överseende med deras brister. Att vara omänsklig däremot, att vara en icke-människa i Omar Khayyams vokabulär, innebär enligt ordboken att sakna barmhärtighet, att vara grym, bestialisk och känslolös.”Att fela är mänskligt, att förlåta är gudomligt” lyder ett ordspråk som försöker fånga denna människoblivandets utvecklingsbana. Att vara mänsklig innebär att göra sig medveten om sina egna tillkortakommanden, samtidigt som man har överseende med andras.I midvinternatten omsluter det stora mörkret oss envar, som en påminnelse om den litenhet vi alla delar. Det erbjuder både känsla och smak för det oändliga perspektiv inför vilket både egna och andras brister och förtjänster bleknar bort. Just erfarenheten av att samma måne som ser ner på dig, ser ner på var och en av oss är kanske själva impulsen till människoblivande. ”Var inte en icke-människa” viskar den högt däruppifrån. ”Bidra inte till helvetet på jorden.”Simon Sorgenfreiprofessor i religionsvetenskapLitteraturFriedrich Schleiermacher: Julfirandet – ett samtal. Översättning: Ola Sigurdson. Bokförlaget Korpen, 2025.Friedrich Schleiermacher: Om religionen – fem tal. Översättning: Ola Sigurdson. Bokförlaget Korpen, 2025.Eric Hermelins tolkningar av Omar Khayyam finns i flera utgåvor från 1928 och framåt.MusikLåt: Shore LeaveKompositör & textförfattare: Tom WaitsÅr: 1982Skivbolag: IslandAlbum: Swordfishtrombones

Le désir de l'entrepreneur : de Platon à Spinoza, entre manque et puissanceDans cet épisode de S'Entreprendre, je te propose un format un peu différent : un épisode 100% philosophie, autour d'un sujet qui concerne tous les entrepreneurs, qu'on en ait conscience ou non : le désir.Je m'appuie sur un livre de Frédéric Lenoir (Le Désir, une philosophie), que j'ai découvert un peu par hasard à l'aéroport, et qui m'a passionné : il prend un sujet précis (ici le désir) et passe en revue les grands courants et philosophes pour en tirer des nuances… et des clés très concrètes. Parce qu'en tant qu'entrepreneurs, on désire beaucoup : réussir, créer, grandir, être reconnu, gagner de l'argent, se prouver quelque chose…Mais le désir a deux faces :il peut être un élan vital qui nous met en action,ou devenir un manque qui conditionne notre bonheur (“je serai heureux quand…”).Dans cet épisode, je simplifie au maximum ces concepts pour qu'on puisse en tirer une lecture pratique et utile pour entreprendre… et mieux se comprendre.Au programme :Pourquoi le désir est une force qui mobilise le corps, le cœur et l'espritDésir vs besoin : comment faire la différenceL'étymologie du désir (sidéris) : entre manque et puissanceLe désir comme moteur… mais aussi comme source de souffranceNeurosciences, dopamine, striatum : pourquoi notre cerveau veut “toujours plus”Société de consommation : quand nos désirs sont manipulés (pubs, comparaison, reconnaissance)Tour d'horizon des philosophesMes conclusions d'entrepreneur

Pierre-Edouard Deldique reçoit cette semaine, l'historien de la philosophie et philosophe Michel Onfray. L'auteur de plus de cent cinquante livres traduits dans une trentaine de langues publie «Déambulation dans les ruines», le premier volume d'une vaste «Histoire philosophique de l'Occident». Cet essai original, corrosif, érudit nous propose une traversée des grandes oppositions qui ont façonné la pensée occidentale, de Platon à Démocrite, des stoïciens aux hédonistes, en invitant le lecteur à réfléchir sur l'héritage intellectuel et ses ruines encore présentes. Loin des polémiques associées, à tort ou à raison, à cet intellectuel médiatique, Michel Onfray nous parle avec générosité et passion de ce combat des idées. L'originalité du livre repose sur la double lecture qu'il propose, par thèmes et par auteurs, afin de mettre en évidence les grandes oppositions de la pensée occidentale. Par exemple, Platon et l'idéalisme contre Démocrite et le matérialisme ; la vertu stoïcienne contre l'hédonisme d'Aristippe, la vie philosophique socratique contre la rhétorique sophistique… Le fondateur de l'Université populaire de Caen (pour laquelle était destiné le texte de ce livre), insiste sur le fait que l'Occident ne s'est pas construit sur une pensée homogène, mais sur des oppositions radicales. Loin d'un récit abstrait, l'auteur relie ces débats à des choix de vie, des pratiques et des styles d'existence, montrant que la philosophie est toujours une manière de vivre. Ascèse ou jouissance ? Mariage ou libertinage ? Plaisir ou vertu ? Fidèle à son écriture accessible et foisonnante, Michel Onfray propose une leçon de philosophie qui se veut à la fois pédagogique et stimulante. En parlant de «ruines», Onfray suggère que notre époque vit sur les débris d'une civilisation en crise, mais qu'elle peut encore y trouver des ressources pour penser et agir. Il était donc normal que le philosophe – non le commentateur de l'actualité, le polémiste - vienne nous parler de cette guerre des idées qui a donné naissance à l'Occident. Notez que Michel Onfray a lancé deux médias indépendants : michelonfray.com et la revue Front populaire.   Programmation musicale : Labelle - Oublie-Voie-Espace-Dimension - Soul Introspection   François Poitou - Intuition.

Pierre-Edouard Deldique reçoit cette semaine, l'historien de la philosophie et philosophe Michel Onfray. L'auteur de plus de cent cinquante livres traduits dans une trentaine de langues publie «Déambulation dans les ruines», le premier volume d'une vaste «Histoire philosophique de l'Occident». Cet essai original, corrosif, érudit nous propose une traversée des grandes oppositions qui ont façonné la pensée occidentale, de Platon à Démocrite, des stoïciens aux hédonistes, en invitant le lecteur à réfléchir sur l'héritage intellectuel et ses ruines encore présentes. Loin des polémiques associées, à tort ou à raison, à cet intellectuel médiatique, Michel Onfray nous parle avec générosité et passion de ce combat des idées. L'originalité du livre repose sur la double lecture qu'il propose, par thèmes et par auteurs, afin de mettre en évidence les grandes oppositions de la pensée occidentale. Par exemple, Platon et l'idéalisme contre Démocrite et le matérialisme ; la vertu stoïcienne contre l'hédonisme d'Aristippe, la vie philosophique socratique contre la rhétorique sophistique… Le fondateur de l'Université populaire de Caen (pour laquelle était destiné le texte de ce livre), insiste sur le fait que l'Occident ne s'est pas construit sur une pensée homogène, mais sur des oppositions radicales. Loin d'un récit abstrait, l'auteur relie ces débats à des choix de vie, des pratiques et des styles d'existence, montrant que la philosophie est toujours une manière de vivre. Ascèse ou jouissance ? Mariage ou libertinage ? Plaisir ou vertu ? Fidèle à son écriture accessible et foisonnante, Michel Onfray propose une leçon de philosophie qui se veut à la fois pédagogique et stimulante. En parlant de «ruines», Onfray suggère que notre époque vit sur les débris d'une civilisation en crise, mais qu'elle peut encore y trouver des ressources pour penser et agir. Il était donc normal que le philosophe – non le commentateur de l'actualité, le polémiste - vienne nous parler de cette guerre des idées qui a donné naissance à l'Occident. Notez que Michel Onfray a lancé deux médias indépendants : michelonfray.com et la revue Front populaire.   Programmation musicale : Labelle - Oublie-Voie-Espace-Dimension - Soul Introspection   François Poitou - Intuition.

La sagesse appelle tout le monde, mais elle reste le lieu de nombreux malentendus, à commencer par l'injonction "sois sage !". Qu'est-ce que la sagesse ? Pourquoi en avons nous besoin ? Comment peut-elle nous aider dans nos vies ? J'en parle avec Frédéric Lenoir dans cet épisode de Dialogues.Le livre de Frédéric : https://www.albin-michel.fr/les-cinq-piliers-de-la-sagesse-9782226484598Pour aller plus loin, Frédéric Lenoir organise des webinaires en ligne et des séminaires dans le cadre de La Maison des sagesses : https://www.lamaisondessagesses.comMon site : https://www.fabricemidal.comFacebook Fabrice Midal : https://www.facebook.com/FabriceMidalFacebook du podcast Dialogues : https://www.facebook.com/dialogues.fmInstagram Fabrice Midal : https://www.instagram.com/fabricemidalInstagram du podcast Dialogues : https://www.instagram.com/fabricemidal_dialogues/Tiktok : https://www.tiktok.com/@fabricemidalMes trois chaînes YouTube :Mes vidéos : https://www.youtube.com/@fabricemidal1Les Dialogues : https://www.youtube.com/@dialoguesfmLes méditations guidées : https://www.youtube.com/@mediteravecfabricemidalMes podcasts :Le podcast de Fabrice Midal (toutes mes vidéos en version audio) :

La république de Platon: texte toujours actuel The post Platon révèle encore des surprises après 2500 ans first appeared on Radio Vostok.

La république de Platon: texte toujours actuel The post Platon révèle encore des surprises après 2500 ans first appeared on Radio Vostok.

Dykarens grav tillhör den antika konstens juveler. Lars Rydbeck funderar över vilket meddelande om liv och död som försöker nå fram genom årtusendena. Lyssna på alla avsnitt i Sveriges Radios app. ESSÄ: Detta är en text där skribenten reflekterar över ett ämne eller ett verk. Åsikter som uttrycks är skribentens egna.Det är nog så att den som vigt sitt liv åt att utforska antiken utvecklar en speciell känsla för vår västerländska civilisations bräcklighet.I juni 1992 stod jag för första gången under de tre monumentala doriska templen i Paestum-Poseidonia cirka tio mil söder om Neapelbukten.Grekerna är så närvarande med sin litteratur och kultur att det ibland kan kännas att som att de existerar här bland oss. Men vid åsynen av dessa tempel känner man på djupet hur de endast är skapelser för ett kort ögonblick i tiden.Även Poseidon, havsguden, som dyrkades här nere på havsstranden med blodiga brännoffer, har lämnat sitt heliga tempel.Ändå känner jag mig förbunden med dessa dyrkare av Poseidon som överlämnade sina liv åt havsguden och som trodde på hans hjälp. Jag skyggar för att säga att de blev bländade, förda bakom ljuset. De visste i alla fall inte att gudar dör precis som människor, att de inte är eviga.Före kristendomens inträde på arenan, drömde de gamla grekerna om ungdom och eros, ofta i samband med havet som alltid var närvarande. Deras bosättningar ligger som bekant alltid nära kusten och vattnet.Ett grekiskt ordspråk, som citeras av Platon i hans ålderdomsverk Lagarna lyder:”Han kan varken läsa eller simma”. Båda färdigheterna hörde till de förmågor som unga män, och för övrigt också unga kvinnor, utvecklade.Men nu satt jag alltså där vid en av dessa mäktiga kolonner i Paestum och såg ut mot Medelhavet. Min enkla måltid bestod av bröd, oliver och vin (i en termos).Mina vägledare, två kunniga stockholmsdocenter, sa att nu var det tid att uppsöka det lilla lokala museet. Det låg tio minuters promenad uppåt land.Och där väntade en total överraskning. Mina ciceroner tog mig omedelbart till en väl bevarad grav. Den lådformade interiören i kalksten mäter 1,93 meter gånger 0,96 meter vid basen och 0,79 meter på höjden. Men här är det inte storleken som betyder något.Av den grekiska konstens färgprakt återstår mest marmor, lergods och brons. Det är som i Fellinis film ”Satyricon” där huvudpersonerna stiger ner underjordisk gravkammare där de upptäcker väggmålningar, skulpturer och kroppar — men i samma ögonblick som luft och ljus kommer in i rummet börjar målningarna och färgerna försvinna, som om tiden plötsligt tar ut sin rätt. Luften – syret, livet, nuet – förstör det förgångna.I Fellinis film ”Satyricon” stiger huvudpersonerna ner underjordisk gravkammare där de upptäcker väggmålningar, skulpturer och kroppar — men i samma ögonblick som luft och ljus kommer in i rummet börjar målningarna och färgerna försvinna, som om tiden plötsligt tar ut sin rätt. Luften – syret, livet, nuet – förstör det förgångna i samma ögonblick som det avslöjas.Så inte här. Gravens väggar och tak är dekorerade med unika al fresco-målningar. Fresker som lyser klart med en kvalitet jag tidigare inte upplevt. Färgerna är utomordentligt väl bevarade.I själva locket ser man en vig ung man, med tydligt markerat kön, dyka ner mot böljorna. Han dyker från något som ser ut som våra moderna hopptorn. På de andra tre sidorna av gravens insida pågår ett symposium. Gamla män och ynglingar dricker och fröjdas. Det sker närmanden mellan de äldre och yngre, i höviska former, såsom seden bjöd. Dryckesfat, instrument och kransar i en erotiskt laddad scen. Glädjen tycks allt annat än gravlik. Det är storartat, men man måste också fråga sig: Vad betyder det? Freskernas placering på insidan av en grav ger dem en särskild laddning. Inför det yttersta var det dessa bilder som en gång skulle framhävas. Vad är det för meddelande om liv och död som försöker nå fram till oss genom årtusendena?Jag gör inte längre långa resor. När jag ser bilder som någon bekant på sociala medier lägger upp från en grekisk kvarlämning jag aldrig besökt så tänker jag: Dit kom jag aldrig.Men lyckligtvis är jag inte för gammal för att resa och till och med dyka ner i böljorna från min fåtölj. Jag återser Paestum och dess mystiske dykare genom Tonio Hölscher, en ansedd tysk professor emeritus i klassisk arkeologi. I boken som på engelska fått titeln ”The Diver of Paestum” gör han upp med standardtolkningen av motivet, en tolkning som i praktiken varit allenarådande sedan graven upptäcktes den 3 juni 1968. Den säger att dykaren dyker från ett liv Här och Nu ner i Dödens Hav. Symposiet blir då närmast ett slags ”gravöl”.Men som Hölscher visar är inte Paestum-dykaren ensam i den antika bildvärlden. Liknande dykscener förekommer på vasmålningar så väl som i steninristningar vid havet, framför allt på ön Thasos. Grekiska pojkar (och även flickor) har tyckt om att dyka. Så manifesterar de sin glädje över att leva och över att kunna behärska sin kropp.Hölscher framför sin tolkning med en sådan glädje i formuleringarna att åtminstone jag blir helt övertygad om att de tidigare forskarna missletts och låtit vår moderna uppfattning om vad för slags bilder som passar en gravplats styra tolkningen.Så skiftar den allvarliga stämningen runt kalkstensplattorna i Paestum. Och när den sorgsna symboliken i dödens närhet skingras, framträder livet självt som prisas i klara färger. Och även symposiescenen blir till vad den först framstått som: En hyllning till livet och en protest mot dödens oundviklighet.Den grekiska litteraturen är full av dystra påstående om den futila existens som tilldelats oss endagsvarelser. Det allra bästa vore att inte bli född; och näst bäst att dö så fort som möjligt efter att man fötts, som den mytiske Silenos ska ha uttryckt saken. Men den grekiska kulturen visar på något annat. Skönhet och omsorg i varje detalj, konst och musik i varje element av tillvaron. I stället för ett hopp i dödens hav: Det perfekta dyket – rakt ner i livet.Lars Rydbeckantikforskare med Nya testamentets grekiska som specialitetLitteraturTonio Hölscher: The diver of Paestum – youth, eros, and the sea in Ancient Greece. Översättning från tyska: Robert Savage. John Wiley and sons ltd, 2025.

durée : 00:03:38 - Le Fil philo - Pourquoi se fait-on des films ? Pourquoi préférons-nous nos illusions et parfois même nos mensonges à la réalité ? La vérité est-elle si difficile à accepter ? Laurence Devillairs expose l'interprétation de Platon.

Am fost din nou live de la Tîrgul Gaudeamus Radio România. Și am vorbit despre filosofie și rolul ei în lumea noastră complicată, despre importanța și puterea pe care le-ar putea avea dialogul pentru o societate care se îndepărtează tot mai mult de dialog, despre căutarea împreună a adevărului, așa, ca în dialogurile lui Platon. Invitatul nostru a fost Cătălin Partenie, profesor de filosofie la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, autor al volumelor „Androginul. Despre suflet și cetate ” (Ed. TREI) și „Atlantida și copiii lui Platon ” (Ed. Ratio et Revelatio).Trăim într-o lume super tehnologizată, iar tehnologia pare că ne oferă răspunsuri la orice întrebare. Avem la dispoziție mai mult ca oricînd, mai repede ca oricînd, informație, analiză, sinteză. Așa că o să vă întreb, pînă la urmă, la ce mai folosește astăzi filosofia?Cătălin Partenie: „Cred că depinde ce filozofi întrebăm, din prezent sau din trecut. Eu am încercat să îl întreb pe Platon și am încercat să-mi imaginez ce ne-ar răspunde el astăzi. Așa că eu aș fi ca un fel de mesager acum. Dacă l-am întreba pe Platon la ce mai este bună filozofia astăzi, cred că el ne-ar spune, în primul rînd, că filozofia înseamnă să încerci să înțelegi ce este lumea și omul, dar să încerci să înțelegi lumea și omul cu puterile tale. Nu trebuie să te bazezi pe altceva, trebuie pur și simplu să încerci singur să înțelegi. Dar aici vreau să mai adaug ceva, că pentru el filozofia nu exista, de fapt, în solitudine. El a scris dialoguri și în dialogurile lui, care sînt ca niște piese de teatru, mai multe personaje discută împreună. E o încercare în comun de a înțelege lumea și omul.”Cărțile dumneavoastră despre Platon se adresează unui public care nu este neapărat familiarizat cu filozofia și sînt scrise cu talent de povestitor – și asta nu este o întîmplare, fiindcă sînteți și prozator. Dar ce presupune să scrii despre Platon astăzi pentru un public neinițiat? Cătălin Partenie: „Chiar asta a făcut și Platon. Dialogurile lui nu sînt niște tratate scrise pentru filozofi. Unele dialoguri sînt mai dense și poate mai greu de urmărit, dar ele conțin o deschidere. În Republica, de exemplu, personajul principal e Socrate și el vorbește. Dar nici unul din cei cu care vorbește nu este filozof. Republica, într-un fel, este un dialog între un filozof, Socrate, și mai mulți care nu sunt filozofi. Iar la Platon există această deschidere în filozofie. Și în Republica, și în alte dialoguri sînt tot felul de povești și de mituri pe care le inventează și ele vor să deschidă niște uși.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Nous sommes le 25 aout 1830, au théâtre de la Monnaie à Bruxelles. C'est là qu'ont lieu les représentations d'un opéra en cinq actes intitulé « La Muette de Portici » et signé Daniel-François-Esprit Auber, compositeur français. L'œuvre est aujourd'hui largement oubliée et pourtant, elle joue un rôle majeur dans l'histoire de la Belgique. En effet, son duo du second acte « Amour sacré de la patrie » est sans conteste le déclencheur de l'émeute conduisant, en quelques jours, à l'émancipation du joug hollandais et à l'indépendance du pays. « La muette de Portici » n'est pas un cas isolé, depuis le dix-huitième siècle, les rivalités entre Etats se sont autant exprimées sur la scène militaire que musicale. Et bien avant notre ère, Platon, contemporain de la démocratie athénienne, affirmait, dans « La République », l'un de ses fameux dialogues : « Si tu veux contrôler le peuple, commence par contrôler sa musique ». D'après l'Ancien Testament, durant le siège de Jéricho, Josué aurait demandé à ses troupes de faire résonner leurs trompettes tout autour de la ville, ce qui provoqua l'effondrement des murailles. Alors de quelle manière, la musique participe-t-elle à la marche de l'Histoire ? Quel rôle joue-t-elle ? Est-elle véritablement un moteur ? Invitée : Hélène Daccord, musicienne et chercheuse. « Quand la musique fait l'histoire » Editions Passés/Composés. Sujets traités : musique, Histoire, moteur, Monnaie, opéra, Portici, muette , François-Esprit Auber, Platon, Jéricho, trompettes, Merci pour votre écoute Un Jour dans l'Histoire, c'est également en direct tous les jours de la semaine de 13h15 à 14h30 sur www.rtbf.be/lapremiere Retrouvez tous les épisodes d'Un Jour dans l'Histoire sur notre plateforme Auvio.be :https://auvio.rtbf.be/emission/5936 Intéressés par l'histoire ? Vous pourriez également aimer nos autres podcasts : L'Histoire Continue: https://audmns.com/kSbpELwL'heure H : https://audmns.com/YagLLiKEt sa version à écouter en famille : La Mini Heure H https://audmns.com/YagLLiKAinsi que nos séries historiques :Chili, le Pays de mes Histoires : https://audmns.com/XHbnevhD-Day : https://audmns.com/JWRdPYIJoséphine Baker : https://audmns.com/wCfhoEwLa folle histoire de l'aviation : https://audmns.com/xAWjyWCLes Jeux Olympiques, l'étonnant miroir de notre Histoire : https://audmns.com/ZEIihzZMarguerite, la Voix d'une Résistante : https://audmns.com/zFDehnENapoléon, le crépuscule de l'Aigle : https://audmns.com/DcdnIUnUn Jour dans le Sport : https://audmns.com/xXlkHMHSous le sable des Pyramides : https://audmns.com/rXfVppvN'oubliez pas de vous y abonner pour ne rien manquer.Et si vous avez apprécié ce podcast, n'hésitez pas à nous donner des étoiles ou des commentaires, cela nous aide à le faire connaître plus largement. Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

I veckans avsnitt får vi äntligen veta vart det mystiska och mytomspunna Atlantis ”tog vägen”. Samtidigt får vi lära oss en mycket gammal läxa om hur det kan gå när hybrisen tar över (ganska bra).Dessutom blir det självklart Emmas egna frågor och vi hinner även med att avhandla Flashbacks ideér till nya tv-format, pony play och lite Rock ´n´ROLL!Väl bekommet och givetvis tack till Patronerna på https://www.patreon.com/FlashbackForeverTråd:https://www.flashback.org/t134915 Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

"Ist dieser Film faschistisch? Feministisch? Und was sagt er uns über den Kapitalismus?" Kann es sein, dass wir in unseren Kritiken die Filme eigentlich nur noch mit Buzzwords zuschütten und dabei die Filme selbst aus dem Blick verlieren? Davor hat 1966 Susan Sontag in ihrem berühmten Essay "Against Interpretation" schon gewarnt. Sie schreibt: Schon seit Platon vermuten wir eine Welt hinter der Welt und sind nicht an der Kunst selbst, sondern nur noch an ihrer Bedeutung interessiert. In dieser Folge lesen Lucas und Christian nochmal diesen Text und fragen sich, wo er heute aktueller denn je ist und an welchen Stellen man ihm hingegen vehement widersprechen will.

Today, Gary Tyler is a renowned fiber artist and activist. But he was once the youngest person on death row in the U.S., a man unjustly incarcerated at just age 17. He talks with World Economic Forum video producer Kateryna Gordiychuk about how his experience in prison introduced him to the medium and shapes his creative expression. While incarcerated, during the AIDs epidemic, Gary worked as a volunteer in one of the first prison hospice programs in the country. The need to fund the program led Gary to learn quilting to help raise money that could aid both the dying men and their families who wouldn't be able to travel to see their loved ones otherwise. The experience drove home for Gary the need for mercy and advocacy in systems where people cannot advocate for themselves. Today, his art explores themes of freedom and individuality and he speaks frequently on the contributions any individual can make, regardless of their circumstance. This interview was recorded at the Annual Meeting in Davos, Switzerland January 2025. About this episode: About Gary's Art: Library Street Collective: lscgallery.com Episode transcript: https://www.weforum.org/podcasts/meet-the-leader/episodes/gary-tyler-artist-activist Related Podcasts: Meet The Leader - Ballerina Misty Copeland: Unlocking potential and a leader's most 'vital' role https://www.youtube.com/watch?v=qNwmJJMRt4o&t=1s Meet The Leader -  'I'll show you a real leader' - Platon, the photographer of power, on finding humanity in all of us https://www.youtube.com/watch?v=AIUGFUza2ec&t=117s Meet the Leader - Adam Grant: Future leaders won't succeed without this key trait https://www.youtube.com/watch?v=buVVIpttzUA

Dans cet épisode, je reçois Aymeric Jung, Advisor en Impact Investing à la recherche de l'éthique de la finance, et Aurélien Gallèpe, Professeur de philosophie à l'Université de Genève, pour explorer l'éthique de la finance à la lumière de leurs parcours croisés. Tourné pour mon plus grand bonheur à Genève !

durée : 00:57:41 - Avec philosophie - par : Géraldine Muhlmann, Nassim El Kabli - Dans la République, Platon appelle à la fondation d'un nouveau modèle politique, fondé sur la supériorité intellectuelle d'un philosophe-roi, le plus à même de diriger les affaires de la cité. Hostile au cercle privé, à la famille, il semble toutefois évoluer dans un texte plus tardif : Les Lois. - réalisation : Nicolas Berger, Cassandre Puel - invités : Emmanuelle Jouët-Pastré Professeur de langue et littérature grecque à l'université de Lorraine; Dimitri El Murr Philosophe, professeur en histoire de la philosophie ancienne et directeur du département de philosophie à l'ENS Paris

durée : 00:58:11 - Avec philosophie - par : Géraldine Muhlmann, Nassim El Kabli - Platon entreprend de trier les prétendants au pouvoir politique : il écarte les candidats illégitimes et retient comme critère distinctif le savoir. Il existe ainsi une "science" politique. Mais à quoi cette science correspond ? Qui possède ce savoir permettant de bien gouverner ? Les philosophes ? - réalisation : Nicolas Berger - invités : Charlotte Murgier Maîtresse de conférences en philosophie ancienne à l'université Paris 1 Panthéon Sorbonne; Anthony Bonnemaison Maître de conférences en philosophie à l'université Grenoble Alpes

durée : 00:58:27 - Avec philosophie - par : Géraldine Muhlmann, Nassim El Kabli - La rhétorique donne-t-elle réellement du pouvoir ou n'est-elle qu'une illusion de puissance ? Rhétorique, justice, toute puissance, plaisir, politique : que nous dit le "Gorgias" de Platon ? - réalisation : Nicolas Berger - invités : Stéphane Marchand Maître de conférences en histoire de la philosophie ancienne à l'université Paris 1 Panthéon-Sorbonne; Anne Merker Professeure de philosophie spécialisée en histoire de la philosophie ancienne à l'université de Strasbourg; Marion Pollaert Agrégée et docteure en philosophie, spécialiste de philosophie ancienne et de philosophie politique

durée : 00:58:42 - Avec philosophie - par : Géraldine Muhlmann, Nassim El Kabli - De la "République" au "Protagoras", Platon a sévèrement critiqué la démocratie. Que lui reproche-t-il exactement ? Comment le contexte politique d'alors a influencé sa position ? Et celle-ci a-t-elle évolué au fil des textes ? - réalisation : Nicolas Berger - invités : Dimitri El Murr Philosophe, professeur en histoire de la philosophie ancienne et directeur du département de philosophie à l'ENS Paris; Paulin Ismard Professeur d'histoire grecque à l'Université d'Aix-Marseille

In her role as President, Arts, Culture & Heritage at CHANEL, Yana Peel thinks deeply about the value of the arts across society and what's needed to amplify a range of voices. She talks to Gayle Markovitz, the Head of Written and Audio Content at the World Economic Forum, about how technological shifts could boost the value of human creativity and why collaboration with artists has never been more essential to a host of sectors. She also takes us through her unconventional background, one that includes study at the London School of Economics and a turn on the Goldman Sachs trading floor before co-founding the Outset Contemporary Art Fund or serving as CEO for London's Serpentine Galleries. In this special conversation, she shares what she has learned from both artists and business leaders about the critical role arts and culture play in attracting capital, driving social change and fueling innovation. This episode was recorded at the 2025 Annual Meeting at Davos, Switzerland. Yana Peel was invited as as a Cultural Leader as part of the arts & culture programme.  About this episode: Chanel Culture Fund: https://www.chanel.com/us/chanel-culture-fund/ Chanel Connects https://www.chanel.com/us/chanel-connects/season-5/ Episode transcript: https://www.weforum.org/podcasts/meet-the-leader/episodes/yana-peel-chanel-art-ai-future/ Related Podcasts: Meet The Leader - Ballerina Misty Copeland: Unlocking potential and a leader's most 'vital' role Read here:  https://www.weforum.org/podcasts/meet-the-leader/episodes/misty-copeland-ballet-leadership-skills/ Listen here: https://open.spotify.com/episode/5SDZWco6fE6cJlziDid8iu?go=1&sp_cid=01e8f5e22b1a6834bc34234353341751&utm_source=embed_player_p&utm_medium=desktop&nd=1&dlsi=824d7fc8a1944800 Watch here: https://www.youtube.com/watch?v=qNwmJJMRt4o&t=1s 'I'll show you a real leader' - Platon, the photographer of power, on finding humanity in all of usRead here: https://tinyurl.com/2s4372wc Listen here: https://tinyurl.com/3r9xrpftfdfc40499c Watch here: https://tinyurl.com/yr44h49y  

Im antiken Griechenland verortet der Westen nicht nur seine philosophische Wiege, auch politisch hat dort vieles angefangen. Begriffe wie Tyrannei, Oligarchie und Demokratie gehen auf die alten Griechen zurück. Aber wie genau hingen Philosophie und Politik eigentlich zusammen? Was haben die Vorsokratiker, Thukydides, Platon und Aristoteles politisch gedacht und haben sie auch versucht, die Politik zu beeinflussen? Über diese Fragen spricht Christian in dieser Folge mit Walter Reese-Schäfer. Er ist emeritierter Professor für Politikwissenschaft an der Georg-August-Universität Göttingen.

"Celebrities provide an escape from the mundane. They are photographed so we can worship them—so they are worthy of our worship." -- David LaChapelle "A photographic portrait is a picture of someone who knows he is being photographed." -- Richard Avedon   In this episode Antonio and Ward take on the world of celebrity portraiture — from the classic work of masters like Irving Penn, Avedon, and Karsh to modern takes by photographers such as Platon and Tyrell Hampton. Their discussion starts with Oscar Isaac's recent GQ shoot and spirals into a larger conversation about what it means to photograph fame: whether we're seeing the real person or a performance crafted for the camera. They weigh how much control the celebrity, the photographer, and the publication each have in shaping these images, and how context — from lighting to location — turns a portrait into a cultural artifact. The two also reflect on why celebrity portraits endure long after the marketing fades, comparing timeless images like Audrey Hepburn's portrait by Irving Penn and Platon's unnerving shot of Vladimir Putin. Along the way, they contrast authenticity and artifice, recalling famous stories behind iconic portraits — from Churchill's scowl to Meryl Streep's unretouched close-up.    Subscribe to our Substack Newsletter Help out the show by buying us a coffee! Support the show by purchasing Antonio's Zines. Send us a voice message, comment or question.   Show Links:   Antonio M. Rosario's Website, Vero, Instagram, Bluesky, and Facebook page Ward Rosin's Website, Vero, Bluesky, Instagram and Facebook page. Ornis Photo Website  The Unusual Collective Street Shots Facebook Page Street Shots Instagram     Subscribe to us on: Apple Podcasts Google Podcasts Spotify Amazon Music iHeart Radio

Moment Teater gör lekfull satir om Olof Rudbeck som på 1600-talet övertygades om att Sverige var den första civilisationen. Lyssna på alla avsnitt i Sveriges Radio Play. -Att det finns nån sorts sjunken storhet nånstans och om vi väcker upp den så blir vi idag bättre på nåt sätt, det är tokigt alltså, säger Andreas Boonstra, manusförfattare och regissör till pjäsen Atlantis Hyperborea på Moment Teater i Gubbängen, Stockholm.Vetenskapsmannen Olof Rudbeck gjorde många riktiga rön och insatser på sin tid, bland annat upptäckte han lymfkärlen och låg bakom den första botaniska trädgården och anatomiska teatern i Uppsala. Men det han brann mest för var att hitta bevis för att det mytomspunna idealsamhället Atlantis som Platon beskrivit helt enkelt var det gamla Uppsala.Moment Teaters folkbildande föreläsningsfars berättar om Olof Rudbecks liv med tydliga blinkningar till vår samtid.

En 2001, une équipe d'océanographes canadiens menée par Paulina Zelitsky et Paul Weinzweig, travaillant pour la société Advanced Digital Communications, réalise une découverte qui va bouleverser le monde scientifique : au large de la pointe occidentale de Cuba, leurs sonars détectent à 650 mètres de profondeur une série de structures géométriques parfaitement alignées. Des formes rectangulaires, des pyramides, des avenues entières semblent dessiner les contours d'une ville engloutie.À l'époque, les chercheurs effectuent plusieurs plongées robotisées. Les images sont saisissantes : blocs taillés, angles droits, surfaces planes évoquant des murs ou des routes. Tout semble indiquer une construction humaine, mais datée de plusieurs millénaires. Si l'hypothèse se confirmait, elle remettrait en cause notre chronologie de la civilisation, car aucune société connue n'aurait pu ériger une telle cité avant qu'elle soit engloutie par la mer.Les scientifiques baptisent le site “Mega”, du nom d'un programme de cartographie sous-marine cubano-canadien. Certains y voient la trace d'une cité perdue semblable au mythe de l'Atlantide décrit par Platon. D'autres évoquent un cataclysme datant de la fin de la dernière ère glaciaire, il y a environ 12 000 ans, lorsque la montée brutale des océans aurait englouti des régions côtières entières. Mais le mystère reste total : à cette profondeur, aucune civilisation connue n'aurait pu construire ni même habiter un tel lieu.Les sceptiques avancent une explication plus rationnelle : il pourrait s'agir d'un phénomène géologique naturel, des formations rocheuses fracturées par les mouvements tectoniques. Pourtant, la régularité des motifs continue d'interpeller. Les images sonar montrent des structures de 400 mètres de large, formant des ensembles quadrillés trop ordonnés pour être purement aléatoires.Depuis deux décennies, les débats s'enchaînent sans qu'aucune expédition de grande ampleur n'ait été menée pour trancher. Les fonds cubains, encore peu explorés, gardent leurs secrets. Paulina Zelitsky elle-même affirmait en 2002 : « Ce que nous avons vu ne ressemble à rien de connu. »Aujourd'hui, ces vestiges muets dorment toujours sous les eaux turquoise des Caraïbes. Ville antique, illusion géologique ou trace d'un monde oublié, personne ne le sait. Mais une chose est sûre : le fond des mers n'a pas encore livré tous ses secrets. Et peut-être, un jour, ces mystérieuses ruines de Cuba réécriront une page entière de l'histoire humaine. Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.

durée : 00:03:54 - Le Fil philo - Que l'on ait affaire à un faux profil se faisant passer pour Brad Pitt sur internet ou à un beau parleur dans la vraie vie, Platon nous apprend à nous méfier de la parole séductrice. - réalisation : Anna Holveck

POUR COMMANDER MON LIVRE : Sur Amazon : https://amzn.to/3ZMm4CY Sur Fnac.com : https://tidd.ly/4dWJZ8OD'où vient l'amour ? Voilà une question qui n'a jamais cessé d'alimenter la réflexion des philosophes. Et parmi les théories les plus célèbres, on trouve le mythe des Androgynes. Présenté par Aristophane dans "Le Banquet" de Platon, le mythe des Androgynes nous parle de la condition des premiers êtres humains, et de leur séparation en hommes et en femmes. Telle serait, selon lui, l'origine de l'amour. Analyse de cette conception.---Envie d'aller plus loin ? Rejoignez-moi sur Patreon pour accéder à tout mon contenu supplémentaire.

⏰ Du sifflement de Platon au “snooze” de nos smartphones… Découvrez comment est né le réveil matin, l'invention qui nous sort du lit depuis plus de 2000 ans !

A qui la faute ?Tu viens d'incendier la Bibliothèque ?- Oui.J'ai mis le feu là.- Mais c'est un crime inouï !Crime commis par toi contre toi-même, infâme !Mais tu viens de tuer le rayon de ton âme !C'est ton propre flambeau que tu viens de souffler !Ce que ta rage impie et folle ose brûler,C'est ton bien, ton trésor, ta dot, ton héritageLe livre, hostile au maître, est à ton avantage.Le livre a toujours pris fait et cause pour toi.Une bibliothèque est un acte de foiDes générations ténébreuses encoreQui rendent dans la nuit témoignage à l'aurore.Quoi! dans ce vénérable amas des vérités,Dans ces chefs-d'oeuvre pleins de foudre et de clartés,Dans ce tombeau des temps devenu répertoire,Dans les siècles, dans l'homme antique, dans l'histoire,Dans le passé, leçon qu'épelle l'avenir,Dans ce qui commença pour ne jamais finir,Dans les poètes! quoi, dans ce gouffre des bibles,Dans le divin monceau des Eschyles terribles,Des Homères, des jobs, debout sur l'horizon,Dans Molière, Voltaire et Kant, dans la raison,Tu jettes, misérable, une torche enflammée !De tout l'esprit humain tu fais de la fumée !As-tu donc oublié que ton libérateur,C'est le livre ? Le livre est là sur la hauteur;Il luit; parce qu'il brille et qu'il les illumine,Il détruit l'échafaud, la guerre, la famineIl parle, plus d'esclave et plus de paria.Ouvre un livre. Platon, Milton, Beccaria.Lis ces prophètes, Dante, ou Shakespeare, ou CorneilleL'âme immense qu'ils ont en eux, en toi s'éveille ;Ébloui, tu te sens le même homme qu'eux tous ;Tu deviens en lisant grave, pensif et doux ;Tu sens dans ton esprit tous ces grands hommes croître,Ils t'enseignent ainsi que l'aube éclaire un cloîtreÀ mesure qu'il plonge en ton coeur plus avant,Leur chaud rayon t'apaise et te fait plus vivant ;Ton âme interrogée est prête à leur répondre ;Tu te reconnais bon, puis meilleur; tu sens fondre,Comme la neige au feu, ton orgueil, tes fureurs,Le mal, les préjugés, les rois, les empereurs !Car la science en l'homme arrive la première.Puis vient la liberté. Toute cette lumière,C'est à toi comprends donc, et c'est toi qui l'éteins !Les buts rêvés par toi sont par le livre atteints.Le livre en ta pensée entre, il défait en elleLes liens que l'erreur à la vérité mêle,Car toute conscience est un noeud gordien.Il est ton médecin, ton guide, ton gardien.Ta haine, il la guérit ; ta démence, il te l'ôte.Voilà ce que tu perds, hélas, et par ta faute !Le livre est ta richesse à toi ! c'est le savoir,Le droit, la vérité, la vertu, le devoir,Le progrès, la raison dissipant tout délire.Et tu détruis cela, toi !

Anne Ghesquière reçoit Charles Pépin, philosophe, essayiste et journaliste radio sur France Inter avec son émission culte « Sous le soleil de Platon ». Où trouver la force pour traverser nos épreuves ? Comment la philosophie peut-elle nous aider à oser, à agir, à être plus libres et à cultiver la confiance en soi ? Et si penser, c'était déjà vivre autrement ? Charles Pépin nous propose une « philosophie pratique » qui puisse nous accompagner au quotidien. Son livre, Où trouver la force ? et autres questions existentielles (Éd. Allary) est un ouvrage lumineux qui répond à 50 grandes questions que nous nous posons tous, comme "Pourquoi est-on plus heureux à vélo" ? Épisode #628Quelques citations du podcast avec Charles Pépin :"Je suis libre quand ma manière de vivre n'est pas une trahison de ce qui compte pour moi.""La joie, c'est une manière d'exister et une réponse à l'adversité surtout pas dans l'évitement.""La pulsation, le rythme, qui nous traverse quand on danse, est une vérité métaphysique qui nous dépasse."Thèmes abordés lors du podcast avec Charles Pépin :00:00Introduction02:00Présentation invité03:17Une philosophie pratique04:16Les questions les plus fréquentes05:09Une philosophie engagée07:12Les TCC, l'ACT : des ressources pour le philosophe10:53Qu'est-ce qu'être fort ?12:38L'utilitarisme mystique16:40Philosopher à la manière de Charles Pépin19:45Une portée universelle22:42Quand sommes-nous vraiment libres ?26:52Qu'est-ce que la personnalité ?28:24Décalage ce qu'on est / ce qu'on prône29:24Pourquoi répète-t-on les mêmes erreurs ?31:57Pourquoi est-on plus heureux à vélo ?35:01 Pourquoi aime-t-on danser ?36:59La relation aux autres39:30Confiance en soi et estime de soi42:24Comment faire avec l'imprévu ?45:36Faut-il éviter les émotions négatives ?49:29Le besoin de reconnaissance52:17Se connecter à la joie !57:532 questions sans réponse ;-)À réécouter :#241 Charles Pépin : La rencontre, une philosophie#418 Vivre avec son passé avec Charles PépinAvant-propos et précautions à l'écoute du podcast Découvrez Objectif Métamorphose, notre programme en 12 étapes pour partir à la rencontre de soi-même.Recevez chaque semaine l'inspirante newsletter Métamorphose par Anne GhesquièreSuivez nos RS : Insta, Facebook & TikTokAbonnez-vous sur Apple Podcast / Spotify / Deezer / CastBox / YoutubeSoutenez Métamorphose en rejoignant la Tribu MétamorphosePhoto (c) Bojana Tartatska Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.

POUR COMMANDER MON LIVRE : Sur Amazon : https://amzn.to/3ZMm4CY Sur Fnac.com : https://tidd.ly/4dWJZ8OVivre sa vie comme si on devait la revivre à l'infini : c'est ainsi qu'est souvent résumé l'éternel retour de Nietzsche. Mais s'agit-il bien de cela ? C'est ce que nous allons voir dans cet épisode.---Envie d'aller plus loin ? Rejoignez-moi sur Patreon pour accéder à tout mon contenu supplémentaire.

Welcome to my new episode "Dynamic Trance Universe" Podcast. Доброго времени суток, дорогие друзья! В эфире 476-й эпизод подкаста-путеводителя в замечательный мир #Trance музыки. Сегодня Вы услышите ремиксы и Bootleg'и на композиции, сделанные участниками портала promodj.com. Выражаю особую благодарность авторам за их работы. Поехали! @aeroritmixmuzik #DTUPodcast476 #Progressive #VocalTrance #Uplifitng #Trancefamily TRACKLIST: 01. Hans Zimmer - Time (CheekyBitt Remix) 02. Orbion - Epopee (Arkadiy Trifon Remix) 03. Yuri Kane, Anton Firtich - Right Back (Index-1 Remix) 04. DJ Quicksilver - Ameno (Aleksey Kamenkov Future Rave Remix) 05. Santa Dimopulos - When We Move (DIONYS Remix) 06. Jaytech - Dreamworld (Alex Byrka & Eastok Bootleg) 07. Neev Kennedy - The Unknown (ASPARAGUSproject Remix) 08. Alex Mad & Platon pres. Plamady - Close To Me (Rave CHannel Remix) 09. X-Chrome - Stardust (Alexander Tokun Remix) 10. Alexander Komarov - Death Of The King (Evgeniy Timaev Bootleg) 11. Ramin Djawadi - Light of the Seven (Game of Thrones OST) (TwinkleBoy Remix) 12. Boyko feat. Oleg Sobchuk - Can You Feel Love Tonight (A-Mase Remix) 13. 24H - Full Control (Driman Remix) 14. Deme3us - Autumni (Twin View Remix) 15. Richard Durand & Neev Kennedy - Running On Empty (Stepan Brothers Remix) 16. Dmitry Bessonov - Sahara (Bryan Milton Remix) 17. Ian Van Dahl - Castles In The sky (DJ Grom Remix) 18. Omnia - Infina (Kirill Lenskiy Remix) 19. Skyflash - Supercharge (Maksim Kovalev & Dennis Kaas Remix) 20. Tiësto - Just Be (Index-1 Remix) 21. Mark Sixma - Somebody Else Instead (Trancecatcher Remix) 22. Roma Pafos - One Shot (Alex M.O.R.P.H. Dub mix) 23. Tiësto and Paul Denton - The Decipher Crazy (LTJ IceBerg Refresh) ▶ PromoDJ: promodj.com/aeroritmix ▶ VK: vk.com/public204888851 ▶ Telegram: t.me/aeroritmixmuzik Подписывайтесь на мой подкаст (Subscribe to My Podcast): ● Apple Podcasts - podcasts.apple.com/ru/podcast/… ● Pocket Casts - pca.st/drpc1gfj

Si beaucoup vivent leurs premiers émois à l'adolescence, l'amour peut frapper bien plus tard, parfois quand on ne s'y attend plus. Bonne nouvelle : ce sentiment peut naître, renaître et se transformer tout au long de la vie. Platon et les philosophes grecs l'affirmaient déjà pendant l'Antiquité : ce n'est pas tant l'âge qui compte, mais la manière d'aimer et celle-ci, elle, évolue avec le temps.  Les enfants peuvent-ils vraiment tomber amoureux ? Est-ce qu'on est encore capable d'avoir cette intensité à 70 ou 80 ans ? Une relation entre deux personnes avec un écart d'âge important pose-t-elle problème ? Écoutez la suite de cet épisode de "Maintenant Vous Savez". Un podcast Bababam Originals, écrit et réalisé par Laura Taouchanov. À écouter aussi : ⁠⁠Que sont les “polluants éternels”, qui contaminent la France et l'Europe ?⁠⁠ ⁠⁠Quelle est l'heure idéale pour faire l'amour ? ⁠⁠Faisons-nous l'amour assez souvent ? Suivez Bababam sur ⁠⁠⁠Instagram⁠⁠⁠. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Getting the right information at the right time is critical for any sector but especially small-scale farming. Losing a yield could mean a farmer has no income for a year while weakening food security and local economies. To bridge these gaps, company Farmerline has created AI-powered tools, including one that acts like a "911 for farmers," bringing critical information on weather, crop diseases and more on demand to people who need it, all in 34 languages. The company has also developed ways alternative data can be used to develop credit scores for farmers, helping prove the investing opportunity to lenders while connecting them to much-needed financing. With small scale farmers locked out of some of the biggest innovations in the last century thanks to access and affordability, founder Alloysius Attah shares what's needed to ensure agriculture is future ready – including the power of a database that can create a national pulse on food security for NGOs, governments and the private sector. Attah also shares his company's founding journey, what he's learned in the past 10 years - and how global crises like COVID have helped him rethink how he prioritizes as a leader. This interview was recorded in January 2025 at the World Economic Forum's Annual Meeting in Davos, Switzerland. Updated statistics can be found in the corresponding transcript. About this episode: https://farmerline.co/ Transcript: https://www.weforum.org/podcasts/meet-the-leader/episodes/alloysius-attah-farmerline-ai-data-finance Related episodes: We're 'losing the war' on modern slavery: Tech's surprising role and what leaders can do - HPE's John Schultz Read here: https://tinyurl.com/486fhvy9 Listen here: https://tinyurl.com/yewem3s4 Watch here: https://www.youtube.com/watch?v=HlXggC3o08I 'I'll show you a real leader' - Platon, the photographer of power, on finding humanity in all of us Read here: https://tinyurl.com/2s4372wc Listen here: https://tinyurl.com/3r9xrpftfdfc40499c Watch here: https://tinyurl.com/yr44h49y

Viele Menschen suchen nach ihrem inneren Kern, nach der persönlichen Wahrheit, die sie wirklich ausmacht. Doch was ist damit eigentlich gemeint? Ist dieser Kern etwas Unveränderliches, das wir freilegen können oder entsteht unser Selbst immer wieder neu, durch Erfahrungen, Entscheidungen und die Plastizität unseres Gehirns? Zwischen der Sehnsucht nach Beständigkeit und der Realität des Wandels liegt die Frage, wie wir authentisch leben können und ob es so etwas wie ein unverrückbares wahres Selbst überhaupt gibt. In dieser Pudelkern-Folge sprechen Albert und Jan über die Idee des Persönlichkeitskerns: von antiken Philosophen wie Platon oder den Stoikern bis hin zu modernen psychologischen Konzepten von Authentizität und Neuroplastizität. Sie diskutieren, ob Selbstoptimierung uns freier oder abhängiger macht, wie wir mehrere Wahrheiten in uns tragen können und was es praktisch bedeutet, ein authentisches Leben zu führen.

durée : 00:03:53 - Le Pourquoi du comment : philo - par : Frédéric Worms - Sous la répression communiste de 1973, le philosophe Jan Patocka anime le séminaire clandestin "Platon et l'Europe" et démontre que prendre soin de l'âme est essentiel pour affronter les crises du monde et assumer notre responsabilité face à l'histoire. - réalisation : Luc-Jean Reynaud

Où l'on parle de Peter Thiel, mais aussi de Platon.

Hvem var Karl Popper, og er filosofien hans fortsatt relevant den dag idag? I denne episoden snakker Lars med Lars F. Svendsen, professor i filosofi ved Universitet i Bergen og Knut Olav Åmås, som er direktør i stiftelsen Fritt Ord. De har begge to latt seg inspirere av Karl Poppers syn på ytringsfrihet, viktigheten av kritikk og diskusjon, demokratiske normer, samt viktigheten av å uttrykke seg klart og saklig.  Knut Olav forteller om sitt møte med Karl Popper på tidlig 90-tall, om deres diskusjoner om rasjonalitet, verdenskrig, vitenskap og vestlig kulturimperialisme, før vi gir en kort innføring i Karl Poppers liv og verk, med hovedfokus på hans samfunnsfilosofi og boken The Open Society and its Enemies fra 1945. Vi kommer innom tema som toleranse og toleransens paradoks, bokens tre hovedfiender Platon, Hegel og Marx, Poppers skille mellom utopian og piecemeal social engineering, valget mellom frihet og trygghet, fryktens rolle i politikken, hvordan vi forholder oss til uenighet, viktigheten av klar og god formidling, konspirasjonsteorier, og mye annet.    Anbefalte verk av Karl Popper:  The Open Society and its Enemies The Poverty of Historicism Conjectures and Refutations The Myth of the Framework (inneholder mange greie innføringstekster) Kritisk tenking (utvalgte tekster i norsk oversettelse) Andre anbefalinger: Knut Olav Åmås, Verdien av uenighet, Kagge Forlag, 2007 Knut Olav Åmås, Dette er Norge, Dreyer Forlag 2018 (hvor man blant annet finner gjengitt hans intervju med Karl Popper fra 1992) Lars F. Svendsen, Dumhet, idioti og dumme idioter, Kagge forlag, 2024 Bjørn Stærk, Ingen tenker alene - En bok om å endre mening, Cappelen Damm, 2025   ---------------------------- Logoen vår er laget av Sveinung Sudbø, se hans arbeider på originalkopi.com Musikken er av Arne Kjelsrud Mathisen, se facebooksiden Nygrenda Vev og Dur for mer info. ----------------------------    Takk for at du hører på. Ta kontakt med oss på larsogpaal@gmail.com Det finnes ingen bedre måte å få spredt podkasten vår til flere enn via dere lyttere, så takk om du deler eller forteller andre om oss.  Både Lars og Pål skriver nå på hver sin blogg, med litt varierende regelmessighet. Du finner dem på disse nettsidene: https://paljabekk.com/ https://larssandaker.blogspot.com/   Alt godt, hilsen Lars og Pål

Most of the world's information is stored digitally in a way that's vulnerable to disappearing without warning thanks to everything from link rot and server changes, to someone not paying their web hosting bill. Some information might even disappear because bad actors have removed or changed it. Civil liberties lawyer and Filecoin Foundation president Marta Belcher explains why the modern standard for how we store information is so vulnerable and why protecting data is a human rights issue. She breaks down a fundamentally new approach (leveraging crypto and decentralized databases to protect information and create new incentives to store it) and how it serves as a sneak peek at how Web3 technologies could bake in new approaches to privacy and civil liberties protections. She'll share how it's already being used to protect digital artifacts such as Ukraine war crime evidence and Alexander Graham Bell's earliest sound recordings, and how it could even be used to improve space communications. Marta, a crypto law pioneer, also shares unique ways she's driven open-source solutions throughout her life and career and how these lessons can help any leader better collaborate. This interview was recorded in May 2025 at the World Economic Forum Office in New York. About this episode: Filecoin Foundation: https://fil.org/ Not Your Parent's Web Study, Filecoin Foundation, 2024: https://fil.org/blog/the-web-isn-t-forever-new-research-findings-from-not-your-parents-web-project When online content disappears, Pew Research, 2024: https://www.pewresearch.org/data-labs/2024/05/17/when-online-content-disappears/ Transcript: https://www.weforum.org/podcasts/meet-the-leader/episodes/marta-belcher-filecoin-foundation Related episodes:We're 'losing the war' on modern slavery: Tech's surprising role and what leaders can do - HPE's John Schultz Read here: https://tinyurl.com/486fhvy9 Listen here: https://tinyurl.com/yewem3s4 Watch here: https://www.youtube.com/watch?v=HlXggC3o08I 'I'll show you a real leader' - Platon, the photographer of power, on finding humanity in all of us Read here: https://tinyurl.com/2s4372wc Listen here: https://tinyurl.com/3r9xrpftfdfc40499c Watch here: https://tinyurl.com/yr44h49y

For decades, legendary photographer Platon has been taking portraits of some of the world’s most prominent people. He recently started filming his photo shoots in which he gets his subject talking in a disarming way. We share Platon’s dialogue with Sharmeen Obaid-Chinoy, a Pakistani filmmaker and political activist who highlights gender inequality, for our arts and culture series, CANVAS. PBS News is supported by - https://www.pbs.org/newshour/about/funders

durée : 00:59:08 - Avec philosophie - par : Géraldine Mosna-Savoye, Antoine Ravon - En 1970, Iris Murdoch publie "La souveraineté du Bien", ouvrage marqué par ses lectures de Platon, de Wittgenstein ou encore de Simone Weil. Comment la conception du Bien d'Iris Murdoch nous donne-t-elle les clés afin de nous rendre (moralement) meilleurs ? - réalisation : Nicolas Berger - invités : Emmanuel Halais Philosophe français

Plato (Πλάτων) (c. 428 BCE - c. 347 BCE)Translated by Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (1768 - 1834)Platon (427 v. Chr.–348 v. Chr.) läßt Sokrates sein Leben darstellen und beurteilen sowie seine Einstellung zum Tod. Übersetzung durch Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (1768-1834) von 1805. (Summary by redaer)This reading is in German.An English version is available: The Apology of Socrates.A French version is available: L'apologie de Socrate.Genre(s): Classics (Greek & Latin Antiquity), AncientLanguage: German

C'est LA question que tous les célibataires se posent et posent aux couples : comment et où faire des rencontres ? Au fil des épisodes, j'ai évidemment demandé aux invité·es comment elles et ils avaient rencontré la personne qui partage leur vie, ou des relations parfois plus légères, plus ou moins durables. On commence avec une sélection de 6 témoignages, peut-être d'autres à suivre. Et en guise de conclusion, un rappel important : il n'y a pas UNE bonne personne, mais plusieurs, et c'est une bonne nouvelle ! Que pensez-vous de ce format ? N'hésitez pas à l'indiquer en commentaires. Bonne écoute ! RDV le 13 août pour le prochain épisode. Si vous voulez soutenir Single Jungle, avec un don en une seule fois, j'ai ouvert un Tipeee : https://fr.tipeee.com/single-jungle. J'ai suivi le conseil d'auditrices et d'auditeurs qui ont proposé de participer à la hauteur de leurs moyens, ponctuellement, aux frais des épisodes (prise de son/montage et hébergement). Merci aux premières personnes qui ont participé ! Episodes utilisés pour cette sélection et références citées Photo de la pochette de l'épisode, "Le fabuleux destin d'Amélie Poulain" de Jean-Pierre Jeunet, avec Audrey Tautou, Mathieu Kassovitz, Rufus, Isabelle Nanty, Jamel Debbouze, Artus de Penguern, Yolande Moreau, Urbain Cancelier, Dominique Pinon... https://www.allocine.fr/film/fichefilm_gen_cfilm=27063.html "Qu'est-ce que vous appelez rencontre exactement ?" me disait ce gentil célibataire brestois, en 2021, dans cet épisode :https://singlejungle.lepodcast.fr/hors-serie-quand-je-cherchais-un-celibataire-a-brest-finistere-bretagneExtrait de la bande-annonce de "Ma vie n'est pas une comédie romantique" de Marc Gibaja, avec Gilles Lellouche, Marie Gillain, Laurent Ournac, Soko, Philippe Lefebvre, Frédérique Bel, Vincent Bowen, Raphaëline Goupilleau https://www.allocine.fr/film/fichefilm_gen_cfilm=111597.html Livio Bernardo, auteur, dessinateur https://singlejungle.lepodcast.fr/ep-point-48-livio-bernardo-auteur-dessinateur-de-la-bd-la-vie-moderne Daria Marx, autrice, militante https://singlejungle.lepodcast.fr/ep-point-94-daria-marx-10-questions-sur-la-grossophobie Mehdi Djaadi, comédien, auteur https://singlejungle.lepodcast.fr/ep-point-113-mehdi-djaadi-couleur-framboise-amour-infertilite-foi-masculinite Nora El Hourch, scénariste, réalisatrice https://singlejungle.lepodcast.fr/ep-point-93-nora-el-hourch-realisatrice-du-film-feministe-hlm-pussy Marc Gibaja, auteur, scénariste, réalisateur https://singlejungle.lepodcast.fr/ep-100-top-25-evolution-du-celibat-cest-quoi-lamour-la-bonne-personne-le-bon-timing Julien (célibataire) https://singlejungle.lepodcast.fr/ep-point-90-julien-47-ans-gay-celibataire-paris-je-naime-pas-les-etiquettes-je-vis-linstant-point extrait de l'avant-première du film "L'amour ouf" de Gilles Lellouche. Explication du mythe de "la bonne personne" "la moitié" de Platon, expliqué par Marc Gibaja https://singlejungle.lepodcast.fr/ep-100-top-25-evolution-du-celibat-cest-quoi-lamour-la-bonne-personne-le-bon-timing Prise de son, montage et mixage : Isabelle FieldMusique : Nouveau générique ! Vous l'avez reconnu ? C'est le générique de la série mythique des années 90 "Code Quantum" avec Scott Bakula

With his art, photographer Platon seeks to strip away assumptions and leave viewers with a window into his subject's character, filling our eyes with wonder and curiosity. Sharing extraordinary stories of what it's like to photograph some of the world's most prominent figures -- from Michelle Obama and Pussy Riot to Vladimir Putin and Muhammad Ali -- Platon captures the disarming power of empathy and human connection.For a chance to give your own TED Talk, fill out the Idea Search Application: ted.com/ideasearch.Interested in learning more about upcoming TED events? Follow these links:TEDNext: ted.com/futureyouTEDSports: ted.com/sportsTEDAI Vienna: ted.com/ai-vienna Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

POUR COMMANDER MON LIVRE : Sur Amazon : https://amzn.to/3ZMm4CY Sur Fnac.com : https://tidd.ly/4dWJZ8ODepuis quelques années, l'intelligence artificielle progresse de manière exponentielle, à tel point que certains pensent qu'elle sera bientôt capable de remplacer l'être humain dans la plupart des tâches intellectuelles, y compris en philosophie. Et vous, croyez-vous cela possible ? Éléments de réflexion dans cet épisode.---Envie d'aller plus loin ? Rejoignez-moi sur Patreon pour accéder à tout mon contenu supplémentaire.

Marie Robert, philosophe et autrice, partage dans cet extrait d'un épisode de 2021 une réflexion profonde et douce sur la manière dont nous pouvons traverser les crises personnelles et collectives. Elle est notamment connue pour ses ouvrages accessibles et engagés, comme Kant tu ne sais plus quoi faire... il reste la philo.Dans cet épisode, nous parlons du soin – de soi d'abord, puis des autres – comme fondement d'une société plus apaisée. J'ai questionné Marie sur la place de la philosophie aujourd'hui, sur son utilité face à la violence du monde, et sur la manière de s'en nourrir pour mieux comprendre et transformer notre quotidien. Ensemble, nous avons déconstruit les habitudes, exploré l'importance du questionnement, et réfléchi à ce que signifie véritablement "prendre soin". Un échange profond, teinté de bienveillance et de lucidité, pour s'offrir une respiration dans un monde qui court.5 citations marquantes"Prendre soin de soi, ce n'est pas un caprice, c'est une nécessité fondamentale.""La philosophie permet de traverser la violence du monde sans forcément y trouver des réponses, mais en posant les bonnes questions.""On ne peut pas prendre soin des autres si on ne prend pas soin de soi.""Il n'y a pas une réponse absolue, mais cela ne veut pas dire qu'on ne peut pas agir.""Se questionner, c'est aussi s'émerveiller."10 questions posées dans l'interviewEst-ce que se porter du soin, ce n'est pas aussi penser le monde ?Est-ce que la philosophie peut aider à traverser cette période de violence ?Y a-t-il des lectures, des citations qui aident à se soulager ?Comment faire pour déplier une idée à partir d'un texte ou d'une citation ?Que demande ce travail de questionnement ?La violence actuelle est-elle liée à une perte de structuration ?Est-ce que la philosophie peut être réconfortante ?Pourquoi est-ce frustrant pour certains qu'il n'y ait pas de réponse en philo ?Comment initier les enfants à la philosophie ?À quoi veux-tu ouvrir ou claquer la porte pour ce début d'année ? Timestamps clés pour YouTube00:00 – Introduction au soin de soi et des autres01:28 – La philosophie comme réponse à la violence du monde03:10 – Les dialogues de Platon et l'importance du dialogue05:11 – Comment apprendre à se questionner ?06:48 – Déconstruction des automatismes07:48 – La nostalgie des structurations anciennes (Steiner)09:00 – Le vertige de l'absence d'absolu10:17 – La philo comme accompagnement réconfortant12:40 – Travailler sur soi pour traverser la crise14:09 – Ouvrir et fermer des portes pour cette nouvelle année Suggestion d'autres épisodes à écouter : #160 Comment gérer la violence actuelle de la société? avec Marie Robert (https://audmns.com/oJoWbXn) #271 Violences policières: autopsie d'une institution avec Mikael Corre (https://audmns.com/DGGYSok) Vlan #122 Les violences faîtes aux femmes sont l'affaire de tout.e.s, avec Ghada Hatem Gantzer. (https://audmns.com/OyVXfoW)Distribué par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Today, I'm joined by world-renowned portrait photographer Platon. Known for capturing some of the most iconic faces in modern history, from world leaders to cultural figures, Platon shares an insight into the emotional depth of portraiture, human connection, and the responsibility that comes with photographing power. We explore how photography can give voice to the unheard, why vulnerability matters more than perfection, and what it really means to see someone.  From the mailbag, Mark Christensen shares the story of how his flash may have saved his life, Phil Ferris is looking behind the sofa for his mojo, Jade Lee's filming snakes at her feet, and Allin Sorenson brings a poem to the path that ties beautifully to my chat with Platon. Plus we have a new assignment from portrait photographer and writer, Paul Hutson. Links to all guests and features will be on the show page, my sincere thanks to Arthelper, who sponsor this show, plus our Extra Milers, without whom we wouldn't be walking each week. WHY: A Sketchbook of Life is available here.

durée : 00:03:45 - Le Pourquoi du comment : philo - par : Frédéric Worms - Pourquoi la quête de vérité dérange-t-elle tant ? Socrate fut condamné non pour ses idées, mais pour avoir questionné les critères mêmes de la vérité. L'Apologie de Platon montre que chercher librement la vérité, sans prétendre la détenir, suffit parfois à déclencher passions et violences. - réalisation : Rafik Zénine

For decades, legendary photographer Platon has been taking portraits of some of the world’s most prominent people, from heads of state, to movie stars and everything in between. He recently started filming his photo shoots in which he gets his subject talking in a most disarming way. We share Platon’s dialogue with musician Nile Rodgers for our arts and culture coverage, CANVAS. PBS News is supported by - https://www.pbs.org/newshour/about/funders