Podcasts about Karl Marx

Bob revisits Böhm-Bawerk's critique of the exploitation theory of interest to answer modern claims that billionaires like Elon Musk must have “stolen” their wealth from workers who supposedly create 100 percent of a firm's value.Related:Böhm-Bawerk's Critique of the Exploitation Theory of Interest: Mises.org/HAP534aBöhm-Bawerk's Karl Marx and the Close of His System: Mises.org/HAP534bPoliticians don't build prosperity. Entrepreneurs do. Join Keith Smith, Caitlin Long, Ryan McMaken, Per Bylund, and Timothy Terrell for our first event of 2026: Mises.org/HAHCThe Mises Institute is giving away 100,000 copies of Hayek for the 21st Century. Get your free copy at Mises.org/HAPodFree

Communism is an ideology that millions of people had to live under during the 20th century.  Despite the communist label many nations adhered to, there were often vast differences in how they practiced communism or even what they considered communism to be.  In fact, Karl Marx would have probably been shocked to see where Communist governments were established.  Learn about the differences between Maoism and Leninism on this episode of Everything Everywhere Daily. Sponsors Quince Go to quince.com/daily for 365-day returns, plus free shipping on your order! Mint Mobile Get your 3-month Unlimited wireless plan for just 15 bucks a month at mintmobile.com/eed Chubbies Get 20% off your purchase at Chubbies with the promo code DAILY at checkout! Aura Frames Exclusive $35 off Carver Mat at https://on.auraframes.com/DAILY. Promo Code DAILY DripDrop Go to dripdrop.com and use promo code EVERYTHING for 20% off your first order. Uncommon Goods Go to uncommongoods.com/DAILY for 15% off! Subscribe to the podcast!  https://everything-everywhere.com/everything-everywhere-daily-podcast/ -------------------------------- Executive Producer: Charles Daniel Associate Producers: Austin Oetken & Cameron Kieffer   Become a supporter on Patreon: https://www.patreon.com/everythingeverywhere Discord Server: https://discord.gg/UkRUJFh Instagram: https://www.instagram.com/everythingeverywhere/ Facebook Group: https://www.facebook.com/groups/everythingeverywheredaily Twitter: https://twitter.com/everywheretrip Website: https://everything-everywhere.com/  Disce aliquid novi cotidie Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Episode 516: Red, Red Whine This week Host Dave Bledsoe woke up brutally hungover behind a trash dumpster in the Tacony neighborhood of Philadelphia meaning a whole New Year has started.  (It's tradition) On the show this week, we end our hiatus without actually going on hiatus. (Turns out Dave was just sad) We start our generational pivot with the first leg of the tripod that holds up the Baby Boomers, the Red Scare!  Along the way we discover that Dave isn't a communist (Turns out their parties are not his kind of parties) then we dive right into the history of international Communism with its bearded Daddy, Karl Marx. We breeze past the first Red Scare and honestly most of the second one, focusing on the major players.  (Oddly, mostly Republicans) We talked about why they were looking for a communist under their beds (because they didn't like Jews) and why they had to persecute anyone who might be a communist.  (Again, they don't like the Jews).  Then we take a quick look at the impact of the Red Scare on American society and how it formed the Boomer generation. (It is why so many of them don't like the Jews) Our sponsor this week is Your Local Communist Party, there are six of us, how scary can we be? We open with a 50s newsreel about international Communism and close with Kuerdas who prefer reds. Show Theme: Hypnostate Prelude to Common Sense The Show on Bluesky: https://bsky.app/profile/whatthehellpodcast.bsky.social The Show on Facebook: https://www.facebook.com/whatthehellpodcast/ The Show on Youtube:  https://www.youtube.com/channel/UCjxP5ywpZ-O7qu_MFkLXQUQ The Show on Instagram: https://www.instagram.com/whatthehellwereyouthinkingpod/ Our Discord Server: https://discord.gg/kHmmrjptrq Our Website: https://www.whatthehellpodcast.com Patreon:  https://www.patreon.com/Whatthehellpodcast The Show Line: 347 687 9601 Closing Music: https://youtu.be/K3eobcILO3Q?si=_9vnBoQtYy5gvSjA Buy Our Stuff: https://www.seltzerkings.com/shop Citations Needed: Britannica: Karl Marx https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx Wikipedia: The Communist Manifesto https://en.wikipedia.org/wiki/The_Communist_Manifesto “Enemies from Within”: Senator Joseph R. McCarthy's Accusations of Disloyalty https://historymatters.gmu.edu/d/6456 Anti-Communism in the 1950s https://www.gilderlehrman.org/history-resources/essays/anti-communism-1950s Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

In Seven Crashes: The Economic Crises That Shaped Globalization (Yale UP, 2023), distinguished economic historian Harold James offers a fresh perspective on the past two centuries of globalization and the pivotal moments that shaped it. James analyzes seven major economic crises that occurred over this period, including the late 1840s, the simultaneous stock market shocks of 1873, the First World War years, the Great Depression era, the 1970s, the Global Financial Crisis of 2007-2008, and most recently the Covid-19 crisis. Through his insightful analysis, he illustrates how some of these crises contributed to increased cross-border integration of labor, goods, and capital markets, while others resulted in significant deglobalization. James classifies the crises into two categories: those caused by shortages and those driven by demand. He explains how shortages have led to greater globalization as markets expanded and producers innovated to increase supply, as evidenced by events such as the First World War and the oil shocks of the 1970s. In contrast, demand-driven crises, such as those that caused the Great Depression and the Global Financial Crisis of 2007-2008, have typically led to international trade contraction and decreased globalization, often accompanied by widespread skepticism of governments. To support his findings, James examines the writings of key observers who shaped our understanding of each crisis, including Karl Marx in 1848, Stanley Jevons, Léon Walras, and Carl Menger in the 1870s, German Treasury Secretary Karl Helfferich in the First World War, John Maynard Keynes in the Great Depression, Milton Friedman and Friedrich Hayek in the 1970s, Ben Bernanke in 2008, and Larry Summers and Raj Chetty in 2020. Overall, James' work provides an insightful and thought-provoking analysis of the relationship between economic crises and globalization over the past two centuries, and sheds light on the potential trajectory of future economic developments. Javier Mejia is an economist at Stanford University who specializes in the intersection of social networks and economic history. His research interests also include entrepreneurship and political economy, with a particular focus on Latin America and the Middle East. He holds a Ph.D. in Economics from Los Andes University. Mejia has previously been a Postdoctoral Associate and Lecturer at New York University-Abu Dhabi and a Visiting Scholar at the University of Bordeaux. He is also a frequent contributor to various news outlets, currently serving as an op-ed columnist for Forbes Magazine. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/world-affairs

In Seven Crashes: The Economic Crises That Shaped Globalization (Yale UP, 2023), distinguished economic historian Harold James offers a fresh perspective on the past two centuries of globalization and the pivotal moments that shaped it. James analyzes seven major economic crises that occurred over this period, including the late 1840s, the simultaneous stock market shocks of 1873, the First World War years, the Great Depression era, the 1970s, the Global Financial Crisis of 2007-2008, and most recently the Covid-19 crisis. Through his insightful analysis, he illustrates how some of these crises contributed to increased cross-border integration of labor, goods, and capital markets, while others resulted in significant deglobalization. James classifies the crises into two categories: those caused by shortages and those driven by demand. He explains how shortages have led to greater globalization as markets expanded and producers innovated to increase supply, as evidenced by events such as the First World War and the oil shocks of the 1970s. In contrast, demand-driven crises, such as those that caused the Great Depression and the Global Financial Crisis of 2007-2008, have typically led to international trade contraction and decreased globalization, often accompanied by widespread skepticism of governments. To support his findings, James examines the writings of key observers who shaped our understanding of each crisis, including Karl Marx in 1848, Stanley Jevons, Léon Walras, and Carl Menger in the 1870s, German Treasury Secretary Karl Helfferich in the First World War, John Maynard Keynes in the Great Depression, Milton Friedman and Friedrich Hayek in the 1970s, Ben Bernanke in 2008, and Larry Summers and Raj Chetty in 2020. Overall, James' work provides an insightful and thought-provoking analysis of the relationship between economic crises and globalization over the past two centuries, and sheds light on the potential trajectory of future economic developments. Javier Mejia is an economist at Stanford University who specializes in the intersection of social networks and economic history. His research interests also include entrepreneurship and political economy, with a particular focus on Latin America and the Middle East. He holds a Ph.D. in Economics from Los Andes University. Mejia has previously been a Postdoctoral Associate and Lecturer at New York University-Abu Dhabi and a Visiting Scholar at the University of Bordeaux. He is also a frequent contributor to various news outlets, currently serving as an op-ed columnist for Forbes Magazine. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

Gustave Flaubert recalled in a letter that the critic Sainte-Beuve compared his style to a surgeon's scalpel, an image taken from 'Madame Bovary'. This was not a compliment: Sainte-Beuve was anxious about the ambition of Flaubert's ‘realism' to cut to the bone of its characters and society at large. Karl Marx, on the other hand, praised realist writers who ‘issued to the world more political and social truths than have been uttered by all the professional politicians, publicists, and moralists put together'. In the first episode of his new series, James Wood considers the fears and criticisms that have dogged realism from its emergence in the 19th century through its long history of transformations up to the present day. He examines the ways in which Flaubert used detail (both significant and significantly insignificant), impersonal narration, lifelike dialogue and free indirect style to create realism's essential grammar. This is part one of Wood's analysis of 'Madame Bovary', going up to the moment that Emma meets Rodolphe Boulanger. He uses Geoffrey Wall's translation, published by Penguin Classics. This is an extract from the episode. To listen in full, and to all our other Close Readings series, sign up: Apple Podcasts: https://lrb.me/applecrwaor Other podcast apps: https://lrb.me/closereadingswaor Read more in the LRB: Julian Barnes: Flaubert at Two Hundred https://lrb.me/realismep101 Two Letters from Flaubert to Colet: https://lrb.me/realismep102 Tim Parks on Flaubert's life: https://lrb.me/realismep103

Nachdem wir in Folge 333 über den ersten Teil des Aufsatzes „Beyond Capitalism“ von Aaron Benanav diskutiert haben, geht es nun um den zweiten Teil, der eine Umsetzung der Synthese aus Karl Marx und John Maynard Keynes skizziert.Entstehen soll eine neue Wirtschaftsordnung. Der Wirtschaftshistoriker schlägt nicht die Abschaffung des Geldes, sondern ein duales Währungssystem vor, in dem es Punkte und Credits gibt. Während die Verbraucher mit Credits ihre Bedürfnisse stillen können, erhalten die Unternehmen, die von Investitionsgremien überwacht und gegründet werden, Punkte, mit denen sie Investitionen tätigen können.Diese beiden weitgehend entkoppelten Kreisläufe dienen dazu, die Profitlogik des Marktes auszuhebeln. Fortan entscheidet der Demos darüber, was zu welchem Zweck produziert wird. Zwar gibt es noch einen freien privaten Konsum, aber die Produktionsmittel sind vergesellschaftet.In der neuen Folge diskutieren Ole Nymoen und Wolfgang M. Schmitt über das ambitionierte Konzept.Literatur:Aaron Benanav: Beyond Capitalism 2, in: The New Left Review, online verfügbar unter: https://newleftreview.org/issues/ii154/articles/aaron-benanav-beyond-capitalism-2Unsere Zusatzinhalte könnt ihr bei Apple Podcasts, Steady und Patreon hören. Vielen Dank!Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/de/podcast/wohlstand-f%C3%BCr-alle/id1476402723Patreon: https://www.patreon.com/oleundwolfgangSteady: https://steadyhq.com/de/oleundwolfgang/about

THE LINEAGE OF VIOLENCE: FROM BABEUF TO THE PARIS COMMUNE Colleague Professor Sean McMeekin. This segment explores the intellectual roots of communist violence, starting with the French agitator Gracchus Babeuf. Inspired by radical Enlightenment thinking, Babeuf advocated for the abolition of private property and explicitly called for "cleansing political violence" to destroy class enemies. McMeekin explains that while Karl Marx did not organize the 1871 Paris Commune, he fully embraced its "orgy of violence"—including the execution of hostages—as proof of the revolution's sincerity. Marx argued that true revolution required the destruction of the old society, establishing a dangerous precedent where terror was not an unfortunate accident but a central, necessary feature of the movement. This legacy confirmed that the communist project requires the ruthless elimination of opposition to survive. NUMBER 2

TIANANMEN SQUARE AND THE UNMASKING OF THE COMMUNIST PROJECT Colleague Professor Sean McMeekin. The conversation begins with the 1989 Tiananmen Square massacre, framed not as an anomaly but as the definitive "unmasking" of the communist regime. While the protests initially gathered to mourn reformer Hu Yaobangand coincided with Gorbachev's visit, the subsequent violence revealed that political brutality, rather than popular sovereignty, is the essence of the communist project. Professor McMeekin argues that Tiananmen stripped away the pretense of the "consent of the governed," proving the regime relied entirely on raw force. The discussion traces the origins of this ideology to Karl Marx, a Prussian philosopher influenced by Hegel. McMeekin posits that Marx was primarily a "wordsmith" who viewed history as an abstract binary struggle between oppressors and the oppressed, treating communism as a philosophical "word game" rather than serious economic theory. NUMBER 1 1945 MOSCOW

Dean Karayanis, columnist for the New York Sun and former member of Rush Limbaugh's "highly overrated staff," sits in for Derek as the ghost week of 2025 draws to a close. Topics include how the Karl Marx's childish notion about "from each according to his abilities to each according to his needs" may work in science fiction like Star Trek, but it fails in the real world as soon as you need somebody to work in the sewer like Ed Norton. Also, Tom Homan keeps the focus on the illegal aliens who are harmed by failures to enforce our borders, even as leftists pretend that turning a blind-eye to lawbreaking is compassionate.

When Karl Marx unleashed his manifesto on the world it went largely unnoticed. Even countries with strict book laws let it pass because it was seen as absurd and something no one would read or be interested in.  Who was Karl Marx? Why did only a hand full of people show up at his funeral? Was Karl Marx a genius or a madman with the fever dream of the ultimate slacker?Email us at: downtherh@protonmail.com

Você já parou para pensar que se um leão pudesse falar, nós não o entenderíamos? Neste episódio de hoje apresentaremos algumas das principais ideias de Ludwig Wittgenstein, fornecendo o essencial para que você possa compreender, em linhas gerais, os principais objetivos de um dos filósofos mais importantes do século XX e a relação entre mundo e linguagem.

¿Fue la crisis económica un accidente o un plan fríamente calculado? En este video desglosamos la transición de Hugo Chávez: desde sus promesas de respeto a la democracia en 1998 hasta la implementación agresiva de la "expropiación de los expropiadores".Analizamos cómo el desconocimiento técnico y la ideología marxista se unieron para desmantelar el aparato productivo. Veremos clips históricos donde la máscara democrática cae para dar paso al control total del Estado sobre la banca y la industria, transformando el derecho a la propiedad en una herramienta de intimidación política.Puntos Clave:La contradicción entre las promesas de 1998 y la realidad.La influencia de las tesis de Karl Marx en el plan de gobierno.El impacto de la ignorancia financiera en las decisiones de estado.Consecuencias: De la confiscación a la ruina nacional.Pregunta de Debate: "Muchos dicen que fue falta de capacidad, otros aseguran que fue un plan para destruir a la clase media. ¿Tú qué opinas? ¿Fue ignorancia o estrategia?"Interacción: "Si viviste de cerca el proceso de una empresa expropiada, cuéntanos tu historia en los comentarios."CTA Final: "Si te interesa entender la historia real detrás de los titulares, suscríbete y activa la campana. Dale like si crees que la propiedad privada es la base de la libertad."

December 19th, 2025 - We welcome Robert Orlando to discuss the truth about Karl Marx. Plus: Was Robert E. Lee a "traitor"? TheStationOfTheCross.com/ACT

Today’s Topics: 1) Gospel – Matthew 21:28-32 – Jesus said to the chief priests and the elders of the people: “What is your opinion?  A man had two sons.  He came to the first and said, ‘Son, go out and work in the vineyard today.'  The son said in reply, ‘I will not,' but afterwards he changed his mind and went.  The man came to the other son and gave the same order.  He said in reply, ‘Yes, sir,' but did not go.  Which of the two did his father's will?”  They answered, “The first.”  Jesus said to them, “Amen, I say to you, tax collectors and prostitutes are entering the Kingdom of God before you.  When John came to you in the way of righteousness, you did not believe him; but tax collectors and prostitutes did.  Yet even when you saw that, you did not later change your minds and believe him.” Bishop Sheen quote of the day 2, 3, 4) Terry Interviews Robert Orlando on his book: Karl Marx: The Divine Tragedy (TAN Books)

Das Leben des Demokraten Carl Schurz scheint auf den ersten Blick gut erzählt: seine Jugend im Rheinland – in Liblar, Köln und Bonn –, sein Engagement in der Revolution von 1848/49 und schließlich seine politische Karriere in den USA ab 1852 bis hin zum Amt des US-Innenministers. Doch ein entscheidendes Kapitel bleibt bislang weitgehend unbeachtet: Schurz' Exiljahre von 1849 bis 1852. Nach der Niederlage der Revolution wird Schurz in Köln steckbrieflich gesucht, während gegen andere Demokraten vor den Kölner Gerichten Prozesse geführt werden. Die Stadt wird zu einem der Ausgangspunkte von Verfolgung und Flucht. Schurz selbst entzieht sich der preußischen Polizei und gelangt nach Paris – als politischer Flüchtling, ständig bedroht von Ausweisung. Gerade hier aber, fern von Köln und doch eng mit ihr verbunden, stellen sich die Weichen für sein weiteres Leben. Paris und London werden um 1850 zu Knotenpunkten eines europäischen Netzwerks der Opposition. Heinrich Heine, Karl Marx, Gottfried Kinkel und viele andere Exilanten stehen in Verbindung zueinander – und zu den Ereignissen im Rheinland.

Dave and Bethlie discuss the book Manhood by Senator Josh Hawley.  About the Author: Represents Missouri in US Senate First Amendment Lawyer and law professor Former Attorney General of Missouri They live in Ozark MO and have three children About the Book: Senator Hawley addresses an issue that concerns many in our world today - the issue of masculinity under attack.   He calls this issue a crisis and I agree Why I love the book: It is good and offers a perspective that is sometimes outside of my realm He shows how manhood was perceived in the Greek and Roman era He has great illustrations from his own experiences growing up in a rural area He build a model of manhood following the Bible, the Word of God What is the point? Senator Hawley shows the essential virtues a man should cultivate Shows why a man has to be a warrior, builder, priest, and king Show the important of courage and commitment as the starting point for manhood Shows the philosophy behind modern liberalism and offers evidence of why it is so destructive to our nation as a whole. The chapters; 2 Parts 10 chapters In the Beginning A Man's Mission A Man's Battle  A Man's Promise Husband Father Warrior Builder Priest King Chapter 1  General patterns Living Habits and Work More and more young men remain at home 50 % of Lower skilled young men in their 20s who have a job still live at home (or with a close relative) If they don't have a job, 70% still live at home. 2015 - 1/4 of young men 20-20 had no work at all In 1970, 95 percent of 30 years old made more money then their fathers had In 2014, only 44 percent did Underperformance at school 70% of Ds and Fs are given to boys By 8th grade, only 20% of boys are proficient in writing At same age, only 24% can earn proficient scores on reading exams Boys now make up 2/3 of students in remedial programs, not because their intelligence is lower, but because they aren't trying! What do young men do with their time? Screens Leisure Porn Another way of saying it is:  Socializing, relaxing, leisure Vast amount of leisure time includes video games and porn These young men are now battling depression and drug abuse at historic levels and the results have been disastrous Liberalism is the philosophy behind it all Liberalism believes that western society is unequal unjust and corrupt to its foundations Masculinity is one of the foundations and it must be "smashed" for man to be free Senator Hawley's point is that the answer to our masculine crisis is "the oldest and most profound story there is. It is the story of the Bible"   Chapter 2 places an emphasis on man's purpose by tracing our story back to the garden of Eden   Chapter 3 places an emphasis on man's responsibility and duty   Chapter 4 is especially worth considering It details how masculinity became something oppressive, something to be avoided and eradicated In chapter 3, he introduces the readers to Epicurus and to Rousseau and showed how that their ideology lead to men throwing off all responsibility and choosing only to do what they wanted to do.  Their happiness and their fulfillment was the only reason to live In this chapter, he show how the followers of Karl Marx paved the way for the attack on modern masculinity It saw traditional culture as the enemy; especially Christianity From there, it attacked femininity and masculinity Senator Hawley gives ample illustrations of how this is being taught in our schools and in our institutions and how it is destroy our nation as we know it

Hello Interactors,Spain's high-speed trains feels like a totally different trajectory of modernity. America prides itself on being the tech innovator, but nowhere can we blast 180 MPH between city centers with seamless transfers to metros and buses…and no TSA drudgery. But look closer and the familiar comes into view — rising car ownership, rush-hour congestion (except in Valencia!), and growth patterns that echo America. I wanted to follow these parallel tracks back to the nineteenth-century U.S. rail boom and forward to Spain's high-spe ed era. Turns out it's not just about who gets faster rail or faster freeways, but what kind of growth they lock in once they arrive.TRAINS, CITIES, AND CONTRADICTIONSMy wife and I took high-speed rail (HSR) on our recent trip to Spain. My first thought was, “Why can't we have nice things?”They're everywhere.Madrid to Barcelona in two and a half hours. Barcelona to Valencia, Valencia back to Madrid. Later, Porto to Lisbon. Even Portugal is in on it. We glided out of city-center stations, slipped past housing blocks and industrial belts, then settled into the familiar grain of Mediterranean countryside at 300 kilometers an hour. The Wi-Fi (mostly) worked. The seats were comfortable. No annoying TSA.Where HSR did not exist or didn't quite fit our schedule, we filled gaps with EasyJet flights. We did rent a car to seek the 100-foot waves at Nazaré, Portugal, only to be punished by the crawl of Porto's rush-hour traffic in a downpour. Within cities, we took metros, commuter trains, trams, buses, bike share, and walked…a lot.From the perspective of a sustainable transportation advocate, we were treated to the complete “nice things” package: fast trains between cities, frequent rail and bus service inside them, and streets catering to human bodies more than SUVs. What surprised me, though, was the way these nice things coexist with growth patterns that look — in structural terms — uncomfortably familiar.In this video

When Karl Marx unleashed his "manifesto" on the world it went largely unnoticed. Even countries with strict book laws let it pass because it was seen as absurd and something no one would read or be interested in.Who was Karl Marx? Why did only a hand full of people show up at his funeral?Was Karl Marx a genius or a madman with the fever dream of the ultimate slacker?Email us at: downtherh@protonmail.com

Matthew examines how Karl Marx has long been framed as a demonic threat to religion and private property — a tactic that sidesteps Marx's actual critique of capitalism. J. Edgar Hoover, Ronald Reagan, and a raft of Evangelical blowhards cast communism as satanic and civilization-ending, a narrative now accelerating through Trump-era rhetoric, and Project 2025.  Capital is difficult to rebut directly, so detractors often attack Marx himself, calling him godless or deranged. Jordan Peterson and Paul Kengor treat Marx's horny gothic teenage poems as literal evidence of demonic influence—which is much more interesting to them than taking surplus value, alienation, or commodity fetishism seriously. But the OG distorter of Marxist economics is the Catholic Church, beginning with Pius IX, who Red-Scared the 19th C faithful with a now-famous trick: conflating personal property with bourgeois private property. Marx targeted only the latter — profit-generating property — which the Church depended on then and still does today. Full show notes at https://www.conspirituality.net/episodes/brief-demonic-karl-marx Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Det er juletid, og Poptillægget genudsender det bedste fra arkivet hver dag fra 1. til 24. december. Afsnittet er oprindeligt udgivet d 22. august 2025. Hvad er blødt og rundt og koster næsten det samme som en forældrekøbt ejerlejlighed på Nørrebro? Svaret er en Labubu. Den lille bamse med det skælmske smil har taget verden med storm og kan spottes på alt fra dyre designertasker til Karl Marx’ grav. Men hvorfor er alle blevet ramt af Labubu-feber? I denne uge taler vi om den nye bølge af taktilt forbrug, hvor vi klamrer os til fysiske objekter som cigaretter, CD’er og designerslim. Og så peger vi på, hvordan den ellers udskyldigt udseende bamse er seneste skud på stammen indenfor både stormagtspositionering og nye kapitalistiske markedslogikker. PANEL Esben Weile Kjær, billedkunstner. Anbefaling: Se ’Danefæ’ på TV2. Atusa Zamani, programør og DJ. Anbefaling: Lyt til Haloplus+ nye single ’Untitled’. Bodil Skovgaard Nielsen, kulturskribent ved Information. Anbefaling: Læs bøger af Édouard Louis. Vært: Lucia Odoom. Anbefaling: Lyt til podcasten ’Sentimental Garbage’ om afslutningen på serien ’And Just Like That’.See omnystudio.com/listener for privacy information.

This lecture discusses key ideas from the 19th century philosophers and social theorists, Karl Marx and Friedrich Engels, articulated in their work The Communist Manifesto. This episode examines the Marxist critique of other forms of Socialism articulated in the third part of the Communist manifesto, as well as the Marxist argument that only their program can adequately address the condition of the Proletariat To support my ongoing work, go to my Patreon site - www.patreon.com/sadler If you'd like to make a direct contribution, you can do so here - www.paypal.me/ReasonIO - or at BuyMeACoffee - www.buymeacoffee.com/A4quYdWoM You can find over 3500 philosophy videos in my main YouTube channel - www.youtube.com/user/gbisadler You can find the Communist Manifesto free online here https://www.marxists.org/archive/marx/works/1848/communist-manifesto/

durée : 00:59:05 - Avec philosophie - par : Géraldine Muhlmann, Antoine Ravon - De 1841 à 1844, Karl Marx fait partie d'un mouvement berlinois, le Jeune-hégélianisme. Pourtant, à la différence de ses camarades, il s'intéresse moins aux questions religieuses qu'aux questions politiques et sociales… - réalisation : Riyad Cairat - invités : Michaël Löwy Philosophe et sociologue, auteur de Franz Kafka et de Rosa Luxemburg. L'étincelle incendiaire.; Pauline Clochec Maîtresse de conférences en philosophie

This lecture discusses key ideas from the 19th century philosophers and social theorists, Karl Marx and Friedrich Engels, articulated in their work The Communist Manifesto. This episode examines what Marx and Engels envision the role of the Communist Party to be in relation to leadership of, and the development of class consciousness in, the Proletariat. They also address some of the objections made against the Communist program, and set out what their particular goals are. To support my ongoing work, go to my Patreon site - www.patreon.com/sadler If you'd like to make a direct contribution, you can do so here - www.paypal.me/ReasonIO - or at BuyMeACoffee - www.buymeacoffee.com/A4quYdWoM You can find over 3500 philosophy videos in my main YouTube channel - www.youtube.com/user/gbisadler You can find the Communist Manifesto free online here https://www.marxists.org/archive/marx/works/1848/communist-manifesto/

In this episode, Emily interviews Doug Cardell, PhD, an economist, systems dynamics modeler, educator, and author of 'Why Socialism Struggles.' Dr. Cardell discusses his new book, which explores the economic missteps of socialism and its unrealistic goals. He explains the distinctions between socialism, social democracy, and social capitalism, and highlights the complexities of managing a modern economy. Dr. Cardell argues that socialism, as envisioned by Karl Marx, is fundamentally flawed and impractical, often conflating with misguided government interventions within capitalist frameworks. The conversation also touches on voting, government shutdowns, economic policy, and the analogy of capitalism to the human body's spontaneous order. 00:31 The Threat of Socialism01:43 Understanding Socialism vs. Capitalism02:06 The Flaws of Marxism07:56 Government Intervention in Capitalism14:20 Matters Speed Roundhttps://dougcardell.com/https://www.barnesandnoble.com/w/why-socialism-struggles-doug-cardell/1148094114https://www.amazon.com/-/es/Doug-Cardell/dp/B0FPR5ZFR8This podcast is brought to you by Matters.com. (Formerly Solvecast.)A new social media and collaboration platform - launching soon. Join thousands getting the Matters.com newsletter — world news, fresh perspectives, and early beta access.

This lecture discusses key ideas from the 19th century philosophers and social theorists, Karl Marx and Friedrich Engels, articulated in their work The Communist Manifesto. This episode examines Marx and Engel's description of the formation and emergence of the revolutionary class in industrial capitalism, the Proletariat To support my ongoing work, go to my Patreon site - www.patreon.com/sadler If you'd like to make a direct contribution, you can do so here - www.paypal.me/ReasonIO - or at BuyMeACoffee - www.buymeacoffee.com/A4quYdWoM You can find over 3500 philosophy videos in my main YouTube channel - www.youtube.com/user/gbisadler You can find the Communist Manifesto free online here https://www.marxists.org/archive/marx/works/1848/communist-manifesto/

How have industry and technology shaped our understanding of ourselves and of our understanding and relationship with God? How have such intellectual and societal trends contributed to the rise of atheism and unbelief? We continue our conversation this week with author and teaching fellow of the Davenant Institute in Landrum, South Carolina, Dr. Joseph Minich. We discuss some of his 2023 book Bulwarks of Unbelief - Atheism and Divine Absence in a Secular Age. From the Davenant Institute Dr. Joseph Minich Dr. (PhD, The University of Texas at Dallas) is Faculty Chair and Professor of Philosophy at Davenant Hall. As part of his work, he also co-hosts the Pilgrim Faith podcast. The founding editor of Ad Fontes and former Editor-in-Chief of the Davenant Press, he is the author of Enduring Divine Absence (Davenant Press, 2018) and Bulwarks of Unbelief: Atheism and Divine Absence in a Secular Age (Lexham Press, 2023). His public writing can be found at The Calvinist International, Mere Orthodoxy, Modern Reformation, and Ad Fontes.Free Four-Page Articles from Watchman Fellowship: Charles DarwinNaturalismScientismDeconstructionAtheismAdditional Resources from Watchman Fellowship: FREE: We are also offering a subscription to our 4-page bimonthly Profiles here: www.watchman.org/Free.PROFILE NOTEBOOK: Order the complete collection of Watchman Fellowship Profiles (over 600 pages -- from Astrology to Zen Buddhism) in either printed or PDF formats here: www.watchman.org/notebook. SUPPORT: Help us create more content like this. Make a tax-deductible donation here: www.watchman.org/give.Daniel Ray's The Story of the Cosmos - How the Heavens Declare the Glory of God (https://www.thestoryofthecosmos.com). Apologetics Profile is a ministry of Watchman Fellowship For more information, visit www.watchman.org © 2025 Watchman Fellowship, Inc.

O que exatamente significa estar só? Como podemos superar – ou pelo menos mitigar – nossa solidão? Considerando que às vezes desejamos estar sozinhos, podemos dizer que a solidão é sempre algo ruim?

This lecture discusses key ideas from the 19th century philosophers and social theorists, Karl Marx and Friedrich Engels, articulated in their work The Communist Manifesto. This episode examines Marx and Engel's conception of class struggle and history in the Communist Manifesto, particularly the rise of the bourgeoisie from a minor class in earlier historical periods to the dominant class in the modern industrial period. To support my ongoing work, go to my Patreon site - www.patreon.com/sadler If you'd like to make a direct contribution, you can do so here - www.paypal.me/ReasonIO - or at BuyMeACoffee - www.buymeacoffee.com/A4quYdWoM You can find over 3500 philosophy videos in my main YouTube channel - www.youtube.com/user/gbisadler You can find the Communist Manifesto free online here https://www.marxists.org/archive/marx/works/1848/communist-manifesto/

“I've been fighting communism by teaching capitalism,” says Robert Kiyosaki, holding up a copy of Karl Marx's “Communist Manifesto” and a copy of his book “The Capitalist Manifesto.”Robert Kiyosaki became famous as the author of “Rich Dad Poor Dad,” a book that has sold 48 million copies worldwide since its 1997 publication.Kiyosaki maintains that in today's America, plagued by high inflation and a crumbling dollar, rich dads are getting ever richer while poor dads are getting poorer:“Food gets up in price, but the poor and middle class have to pay for it. So my apartment houses go up, but the poor middle class go homeless. And that's the seed of communism, that's the seed of revolt,” he says.In this episode, we dive into what he sees as the roots of America's economic woes and what young people can do in today's economy to build wealth and prosperity.Views expressed in this video are opinions of the host and the guest, and do not necessarily reflect the views of The Epoch Times.

Karl Heinrich Marx was born on 5 May 1818, one of nine children of Heinrich and Henrietta Marx. The family lived in the Rhineland region of Prussia in western Germany. Although both parents came from Jewish families with notable rabbinical backgrounds, Marx's father, who worked as a lawyer, converted to Christianity in order to continue his legal career.Following an average school performance, Marx studied law and philosophy at the universities of Bonn and Berlin. He wrote extensively on economics, political economy, and society, and during his time in London in the 1840s, he began developing the ideas that would culminate in his most influential work, Das Kapital. Marx soon started publishing pamphlets and books outlining his theories for a system of communism, now known as Marxism.

Karl Marx wrote in Capital that capitalism came into the world “dripping from head to foot, from every pore, with blood and dirt.” The Thanksgiving holiday is built around an insidious and false creation myth -- that the so-called “settling” of North America was a peaceful and amicable process. But in reality, the genocidal expansion of colonialism across the continent led to unspeakable suffering and death for Indigenous peoples. What is the real story of the birth of U.S. capitalism?Dr. Gerald Horne holds the Moores Professorship of History and African American Studies at the University of Houston and the author of many books, including “The Dawning of the Apocalypse: The Roots of Slavery, White Supremacy, Settler Colonialism, and Capitalism in the Long Sixteenth Century”.This is a preview of a patrons-only episode. Subscribe at https://www.patreon.com/TheSocialistProgram to hear the full episode, get access to all our patrons-only content, and help make this show possible.

Since I spent last week's episode detailing the thrilling ins and outs of making your own 2026 financial plan for wealth-maxxing, today I'm taking a hard left turn and interviewing Andrew Hartman, a history professor and the author of Karl Marx in America, a 500-page tome about which he says, and here I quote directly, “My father-in-law told me that he likes the book even though he still doesn't like Marx.” We talked about: The limitations of theories from the founding Enlightenment thinkbois like Adam Smith, John Locke, and Thomas Paine, which mostly pre-dated industrial capitalism The "gospel of success" as an anesthetic for an uproarious working class who did not go gently from their farms into factories A surprising role for corporations, which have—ironically—done more to "socialize production" than any other modern entity The trap of thinking about class as an "identity," rather than a relationship How wealth inequality creates speculative markets and bubbles Sign up for the December 3 D.I.Y. class and see the Wealth Planner System's new features: ⁠⁠https://www.moneywithkatie.myflodesk.com/mwk-2026-planning-party⁠⁠ Subscribe to my weekly newsletter: ⁠⁠⁠⁠https://moneywithkatie.com/newsletter⁠⁠⁠⁠ Get your copy of Rich Girl Nation, one of Barnes & Noble's Best Business Books of 2025:⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.moneywithkatie.com/rich-girl-nation⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Transcripts, show notes, resources, and credits at: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.moneywithkatie.com/the_mwk_show/freedom-capitalism-missing-revolution⁠⁠. — Money with Katie's mission is to be the intersection where the economic, cultural, and political meet the tactical, practical, personal finance education everyone needs. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

A_Capital_Case_-_Sherlock_Holmes_Meets_Karl_Marx

HEADLINE: The Philosophical Roots of Communism and the Unmasking at Tiananmen Square GUEST AUTHOR:Professor Sean McMeekin 50-WORD SUMMARY: The Tiananmen Square massacre (1989) unmasked the brutal core of communism, akin to Kronstadt. Karl Marx derived the dialectical concept of history as binary class struggle (oppressors/oppressed) from Hegelianism. Marx defined communism as the "negation of the negation," advocating a violent cataclysm driven by philosophical principles rather than political economy.

HEADLINE: The Centrality of Violence: Babeuf, Marx, and the Paris Commune GUEST AUTHOR: Professor Sean McMeekin 50-WORD SUMMARY: Communism relies exclusively on extreme political violence and the disintegration of governance norms, never the ballot box. Early radical Gracchus Babeuf established a violent precedent, advocating the abolition of private property and the extermination of class enemies. Karl Marx embraced the bloody Paris Commune (1871) as proof that a true revolution required killing class enemies.

Tiananmen Square, the Unmasking of Communism, and Karl Marx's Hegelian Roots Professor Sean McMeekin Professor Sean McMeekin's book, To Overthrow the World: The Rise and Fall and Rise of Communism, begins with the Tiananmen Square Massacre in 1989 as the "tearing off of the mask" of communism, revealing raw force and brutality. The discussion traces communism back to Karl Marx, noting that he was a Hegelian who drew from Hegel the idea of history as a product of "incessant struggle," which Marx reduced to class struggle between oppressors and oppressed. Marx's theory, described as an "abstract word game" and a "philosophical project," posited that history would inevitably simplify into a "binary dialectical cataclysm" between the bourgeoisie and the proletariat.

Ler Karl Marx no contexto eclesiástico é, desde o início, um exercício ambíguo. Por um lado, Marx oferece instrumentos críticos para diagnosticar distorções institucionais, como a alienação, a burocratização da vida comunitária e o uso do discurso religioso como máscara de dominação. Por outro, Marx representa uma das mais incisivas negações da fé, da liberdade espiritual e da transcendência divina na história do pensamento moderno. Este episódio assume ambas as tensões. Reconhece que certas categorias marxistas — como crítica à alienação e à desigualdade institucional — podem lançar luz sobre fragilidades organizacionais na Igreja Adventista do Sétimo Dia (IASD). Mas alerta, com igual vigor, que o marxismo, como ideologia histórica e proposta revolucionária, é incompatível com a fé cristã e representa uma ameaça direta à ordem e à missão espiritual da Igreja.

World-class historian and Hoover Institution senior fellowVictor Davis Hanson joins Jillian for a masterclass on how crony capitalism, socialism, communism, and religion are intertwined — and why the stakes right now could not be higher A renowned classicist who has spent his life studying war, empires, and the rise and fall of civilizations takes us inside the mind of Karl Marx — who he was, what he believed, and how his theories morphed into the socialist and communist movements that reshaped the world and still haunt us today. We examine the deadly pendulum swing between crony capitalism and communism: how unrestrained, corrupt capitalism breeds the resentment that fuels Marxist revolutions, and how those revolutions inevitably give rise to regimes just as oppressive — if not worse.Victor then takes us back to the teachings of Christ and the religious roots of Western morality to reveal how our concepts of justice, equality, the individual, and the state all began as religious ideals — and how religion itself has been weaponized throughout history for both extraordinary good and staggering harm.From the early church to medieval Europe… from the French and Russian Revolutions, to Mao, the Cold War, Mamdani and the cultural battles of today… Victor walks us through the entire arc of history to explain how we arrived at this moment: a West that is exhausted, divided, and once again flirting with ideologies that have already burned the world down.See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

World-class historian and Hoover Institution senior fellow Victor Davis Hanson joins Jillian for a masterclass on how crony capitalism, socialism, communism, and religion are intertwined — and why the stakes right now could not be higher.   A renowned classicist who has spent his life studying war, empires, and the rise and fall of civilizations takes us inside the mind of Karl Marx — who he was, what he believed, and how his theories morphed into the socialist and communist movements that reshaped the world and still haunt us today. We examine the deadly pendulum swing between crony capitalism and communism: how unrestrained, corrupt capitalism breeds the resentment that fuels Marxist revolutions, and how those revolutions inevitably give rise to regimes just as oppressive — if not worse.   Victor then takes us back to the teachings of Christ and the religious roots of Western morality to reveal how our concepts of justice, equality, the individual, and the state all began as religious ideals — and how religion itself has been weaponized throughout history for both extraordinary good and staggering harm. From the early church to medieval Europe… from the French and Russian Revolutions, to Mao, the Cold War, Mamdani and the cultural battles of today… Victor walks us through the entire arc of history to explain how we arrived at this moment: a West that is exhausted, divided, and once again flirting with ideologies that have already burned the world down. 

00:08 Andrew Hartman, professor of history at Illinois State, just out with the book of Karl Marx in America The post Karl Marx in America appeared first on KPFA.

Écoutez l'histoire consacrée à Léon Trotski, intellectuel et figure des révolutions russes de 1917, racontée par l'historienne Virginie Girod dans un récit inédit en deux parties. Lev Davidovitch Bronstein, alias Léon Trotski, fréquente des cercles révolutionnaires dès son adolescence, à la fin du XIXe siècle. La Russie est alors un pays gouverné par le tsar Nicolas II, où les pénuries se mêlent à la misère. Sauf pour l'élite, établie à Saint-Pétersbourg. Léon Trotski, inspiré par l'œuvre de Karl Marx, rêve d'un monde communiste. À 23 ans, alors que le jeune homme parcourt l'Europe, il fait la rencontre de Lénine, à Londres. Les deux hommes se rapprochent. Quelques années plus tard, la Première Guerre mondiale éclate et en 1917, les Russes se révoltent face au tsar. Portés par Lénine, les bolcheviques s'imposent au pouvoir. Trotski, de son côté, sillonne le pays pour enrôler la population dans le mouvement révolutionnaire, quitte à user de la force. Entre Staline et lui, une concurrence s'installe pour succéder à Lénine. Et pour arriver à ses fins, Staline n'hésite pas à tendre un piège à Trotski.Au Cœur de l'Histoire est un podcast Europe 1. - Ecriture et présentation : Virginie Girod - Production : Camille Bichler (avec Florine Silvant)- Direction artistique : Adèle Humbert et Julien Tharaud - Réalisation : Clément Ibrahim - Musique originale : Julien Tharaud - Musiques additionnelles : Julien Tharaud et Sébastien Guidis - Visuel : Sidonie ManginHébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

In this episode of The History of the Papacy Podcast, Steve Guerra sits down with historian Andrew Hartman, author of Karl Marx in America, to explore how the revolutionary thinker’s ideas collided with the realities of 19th-century America. From Marx’s reflections on slavery and labor to his unlikely connection with Abraham Lincoln, the discussion reveals how debates about freedom, democracy, and class defined the American experience. What did Marx see in the U.S. and what did Lincoln see that Marx understood? #HistoryPodcast #KarlMarx #AbrahamLincoln #AndrewHartman #CivilWar #AmericanHistory #CatholicHistory #Marxism #IntellectualHistory #PhilosophyOfHistory Where to buy Karl Marx in America By Andrew Hartman: https://a.co/d/htMl94aSupport the show:Buy me a coffee! https://buymeacoffee.com/historyofthepapacyPatreon: http://patreon.com/historyofthepapacyBuy me a book: http://bit.ly/40ckJ8EHave questions, comments or feedback? Here are ways to contact me:Email Us: steve@atozhistorypage.comHow to listen: https://www.atozhistorypage.com/podcastMusic Provided by:"Sonatina in C Minor" Kevin MacLeod (incompetech.com)"Funeral March for Brass" Kevin MacLeod (incompetech.com)"Crusade Heavy Perfect Loop" Kevin MacLeod (incompetech.com)Agnus Dei X - Bitter Suite Kevin MacLeaod (incomptech.com)Licensed under Creative Commons: By Attribution 3.0 Licensehttp://creativecommons.org/licenses/by/3.0/See omnystudio.com/listener for privacy information.

The globalists' plan to end free speech in the world as soon as Trump is gone. ICE vs. Antifa is turning into a guerilla war. Jenn Psaki isn't wrong, for once. (Please subscribe & share.) Sources: https://archive.is/20251022101435/https://www.telegraph.co.uk/news/2025/10/22/metropolitan-police-lied-arrest-jewish-lawyer/ https://hotair.com/tree-hugging-sister/2025/10/21/german-court-gives-thumbs-up-to-linkedin-deletion-of-true-covid-info-n3808074#google_vignette https://hotair.com/david-strom/2025/10/21/no-truth-allowed-in-switzerland-now-n3808062 https://www.justice.gov/usao-cdca/pr/illegal-alien-mexico-charged-using-his-car-assault-federal-agents-attempting-arrest https://www.thegatewaypundit.com/2025/10/biden-judge-orders-ice-agent-arrests-courthouses/ https://www.politico.com/live-updates/2024/10/01/vance-walz-vp-debate-tonight/vances-past-trump-comments-00182072

There is no denying that capitalism has played a leading role in warming the planet.   As the Industrial Revolution ushered in previously unseen levels of prosperity for some people, human beings' negative impact on the natural world exploded at a ferocious rate.  While it's helpful for modern-day economists to look back at the faults and failures of capitalism as a way to explain the multitude of problems facing humanity in the 21st century, it's even more interesting to understand the critiques that economists of the 19th and 20th century had about capitalism and what they were experiencing in real time that led them to these incredibly-prescient conclusions. John Cassidy joins the show this week to discuss his new book "Capitalism and Its Critics: A History: From the Industrial Revolution to AI". John has written about economics and politics for The New Yorker for over 30 years. He's also the author of "How Markets Fail" and "Dot.Con: How America Lost Its Mind and Its Money in the Internet Era."  John's new book covers 250 years of economic critiques of capitalism from well known economists like Karl Marx, John Maynard Keynes, and Joan Robinson, as well as some lesser-know, yet incredibly important critics like Nicholas Georgescu-Roegen, Rosa Luxemburg, JC Kumarappa, and many more. The Climate Pod is going to be live in Chicago! Join us for our Chicago Climate Bash, the hottest comedy show on the planet! On Sunday, October 26th at 5 pm CT at The Lincoln Lodge, we're featuring an amazing lineup of great comedians and expert guests. There will be standup, panels, music, and more. This show is a live recording of The Climate Pod. Featuring Chad The Bird, Lucia Whalen, and Kat Abughazaleh! Get your tickets now: https://www.eventbrite.com/e/chicago-climate-bash-tickets-1758346845749?aff=oddtdtcreator Please consider becoming a paid subscriber to our newsletter/podcast, The Climate Weekly, to help support this show. Your contributions will make the continuation of this show possible.  Our music is "Gotta Get Up" by The Passion Hifi, check out his music at thepassionhifi.com. Rate, review and subscribe to this podcast on iTunes, Spotify, and more! Subscribe to our YouTube channel.

Resistance Podcast #279What happens when failed European revolutions collide with the American experiment? In this deep-dive, we explore claims that radical 1848 “Forty-Eighters” (48ers) and early Marxists helped shape the rise of the Republican Party, influenced Abraham Lincoln's wartime coalition, and pushed the United States toward a single, indivisible, centralized state.We walk through arguments presented in Red Republicans and Lincoln's Marxists (Shotwell Publishing) and related commentary: from August Willich and Franz Sigel in Union command, to Karl Marx writing for the New York Tribune, to Frederick Engels' letter on why an “indivisible republic” was a prerequisite for socialist revolution. We contrast Founding-era concepts of equality (rights, law, opportunity) with 19th-century socialist equality (ownership, outcomes), and trace post-war policy shifts—national banking, progressive income taxes, and public schooling—in the wider project of centralization.

Patrick Bet-David sits down with Teamsters President Sean O'Brien in a fiery conversation about unions, capitalism, and the future of American workers. They debate corporate greed, 1099 jobs, small business realities, and Sean's shocking take on Amazon, Uber, and Karl Marx. Plus, the viral Senate fight, Trump call, and RNC speech that made headlines.------

The New Discourses Podcast with James Lindsay, Ep. 180 After a long wait, we return to finish our exploration (https://newdiscourses.com/2025/07/the-communist-manifesto-volume-one/) of The Communist Manifesto (pdf: https://newdiscourses.com/2025/07/the-communist-manifesto-volume-one/) here on the New Discourses Podcast. In this episode, host James Lindsay takes you through the last chapter of the Manifesto itself and then continues to "The Principles of Communism," which Friedrich Engels wrote, originally as a "Communist Confession of Faith" in 1847, a year before the Manifesto was published with Karl Marx. He and Marx wrote it for the Communist League, which is given as an offshoot of the League of the Just, a revolutionary secret society made up of scattered French radicals and the remnant-in-exile of the Bavarian Illuminati. Join James for this clear look into the foundations of organized Communism and the principles upon which it was organized. Latest from New Discourses Press! The Queering of the American Child: https://queeringbook.com/ Support New Discourses: https://newdiscourses.com/support Follow New Discourses on other platforms: https://newdiscourses.com/subscribe Follow James Lindsay: https://linktr.ee/conceptualjames © 2025 New Discourses. All rights reserved. #NewDiscourses #JamesLindsay