Podcasts about Karl Marx

Em homenagem ao aniversário do lançamento do Manifesto Comunista, escrito por Karl Marx e Friederich Engels, TUTAMÉIA apresenta trecho desse documento político que contribuiu para mudar a história da humanidade.Inscreva-se no TUTAMÉIA TV e visite o site TUTAMÉIA, https://tutameia.jor.br, serviço jornalístico criado por Eleonora de Lucena e Rodolfo Lucena.Acesse este link para entrar no grupo AMIG@S DO TUTAMÉIA, exclusivo para divulgação e distribuição de nossa produção jornalística: https://chat.whatsapp.com/Dn10GmZP6fV...

A majority of Gen Z voters in New York backed Zoran Mamdani. One month later? Property taxes up. Police cuts. Budget chaos. Tara breaks down the math, the promises, the Florida comparison, and why socialism always runs out of other people's money.

Socialism vs Capitalism — alin nga ba ang mas makatarungan, mas epektibo, at mas aligned sa moral values?

First published in 1848, The Communist Manifesto is one of the most influential political and philosophical texts in modern history. Written by Karl Marx and Friedrich Engels, it presents a materialist analysis of society, examining class struggle, capitalism, and the historical forces shaping economic and social relations. The manifesto outlines the theory of communism, critiques...

Smith takes us into his recently-released book, “Douglass vs. Marx: The Battle for America's Soul,” that pits these opposing political figures in a series of imaginary but historically accurate debates to state their cases in the clash between liberty and socialism. Information for KCarl Smith: Website: fdrstore.company.site KCarl Smith's books are available at amazon.com Upcoming Podcasts: Peter Schweizer; Jamie Glazov; Sarah Westall; Lt. Gen. Michael Flynn; Rose Tennent. Subscribe, Rate, and Review to United Patriots Uprising on Apple Podcasts, Spotify, or iHeartRadio. Listen to the archives of United Patriots Uprising Follow Gary on X (@united_gary), Facebook, Truth Social (@GaryBinford), Like the Podcast on Facebook, and check out Nation Savers 2026 on Facebook. The post Author KCarl Smith Moderates Frederick Douglass Versus Karl Marx In Searing Imagined Debates appeared first on Radio Influence.

Smith takes us into his recently-released book, “Douglass vs. Marx: The Battle for America's Soul,” that pits these opposing political figures in a series of imaginary but historically accurate debates to state their cases in the clash between liberty and socialism. Information for KCarl Smith: Website: fdrstore.company.site KCarl Smith's books are available at amazon.com Upcoming […] The post Author KCarl Smith Moderates Frederick Douglass Versus Karl Marx In Searing Imagined Debates appeared first on Radio Influence.

In this episode, Dayle Annand interviews Robert Bortins about his book 'Woke and Weaponized,' which discusses the influence of Marxism on American education and the importance of parental involvement in homeschooling. They explore the implications of school choice, the infiltration of Marxist ideologies in society, and the challenges posed by AI in education. Bortins emphasizes the need for a Christian worldview in education and the responsibility of parents to disciple their children.   Links: To purchase "Woke and Weaponized": https://a.co/d/0dsjynaJ   For more information on Classical Conversations: https://classicalconversations.com/   To contact Homeschool Minnesota--MÂCHÉ: https://homeschoolminnesota.org/   Chapters 00:00 Introduction to Homeschooling and Classical Conversations 02:00 The Inspiration Behind 'Woke and Weaponized' 04:07 Understanding Marxism and Its Impact on Education 08:03 Marxist Ideologies in Modern Society 10:55 Navigating Curriculum and Worldviews in Homeschooling 12:47 Trends in American Education and the Role of AI 22:06 The Importance of Parental Involvement in Education  

In this episode of the BlomCast, host Philipp Blom engages with Kerry Brown, a prominent expert on China, to explore the historical and cultural dynamics that have shaped China's relationship with the West. They discuss Brown's personal journey with China, the significance of language and culture, and the historical context of the Opium Wars and the Taiping Rebellion. The conversation delves into the modern implications of China's economic transformation, the clash of values between East and West, and the pragmatic nature of Chinese society. Brown emphasizes the need for the West to reassess its understanding of China and to recognize the complexities of its culture and governance.Support the show

Is capitalism wrecking the planet—or is that the biggest environmental myth of our time?From Naomi Klein in This Changes Everything to Karl Marx in Das Kapital, and even Pope Francis in Laudato Si', influential voices have argued that free markets are fundamentally incompatible with environmental protection. The claim is bold: if you care about the Earth, you must abandon capitalism.But does history actually support that narrative?In this episode, Cal Beisner launches a powerful new series examining the real-world environmental records of socialist and capitalist systems—from East Germany and the Soviet Union to Mao's China. The evidence is sobering, and it raises uncomfortable questions about property rights, poverty, prosperity, and political freedom.If you've ever been told that saving the planet requires rejecting free markets, this series is for you.Visit our podcast resource page: https://cornwallalliance.org/listen%20to%20our%20podcast%20created%20to%20reign/Our work is entirely supported by donations from people like you. If you benefit from our work and would like to partner with us, please visit www.cornwallalliance.org/donate.

In dieser Folge besprechen wir No Other Choice, den neuen Film von Park Chan-wook. Wir haben den Film mit Spannung erwartet. Schließlich ist der Regisseur spätestens seit Oldboy eine feste Größe. Wir analysieren Story, Schnitt und Optik, sprechen über Park Chan-wooks filmische Handschrift und diskutieren, was der Film mit seinen politischen Ansichten und Karl Marx zu tun hat. Und natürlich sagen wir euch auch, ob sich der Kinobesuch für No Other Choice lohnt. Spoiler: Wir sind begeistert. Falls du ihn schon gesehen hast: Wie hat dir No Other Choice gefallen – und warum? _______________________________________ (00:00) Cold Opener, Intro & Moin (01:55) No Other Choice & Park Chan-wook (37:10) Auflösung des Gewinnspiels (42:36) Spoilertalk zu No Other Choice _______________________________________ Hier kannst du uns überall finden: Patreon: www.patreon.com/jahierfilme iTunes/Apple Podcasts: https://apple.co/2TgWvY3 Spotify: https://spoti.fi/34jfB68 YouTube: https://www.youtube.com/c/JahierFilmePodcast RSS-Feed: https://jahierfilme.podcaster.de/ Instagram: @jahierfilme Linktree: https://linktr.ee/jahierfilme ______________________________________ Alle unsere Filme im Überblick: https://letterboxd.com/jahierfilme/lists/

Karl Marx hadde rett da han sa at han ikke var marxist. Han ville ikke lage en ferdig lære som andre skulle gjenta ukritisk. Han ville utvikle verktøy for å forstå konkrete samfunn og konfliktene som driver dem. Altfor ofte har Marx blitt lest baklengs. Tekstene hans er blitt tolket som forstadier til det 20. århundrets ideologier og regimer. De kan heller leses som skarpe innspill i de kampene han selv sto midt i. Han hører hjemme i det lange 1800-tallet, som journalist under sensur, politisk flyktning, kritiker av den liberale rettsstaten og diagnostiker av kapitalismens framvekst. Da trer en annen Marx frem. Ikke som profet eller systembygger, men mest av alt som polemiker. Begreper som fremmedgjøring, ideologi, varefetisjisme var ikke trosartikler. De var analytiske redskaper. De skulle vise hvordan samfunnsformer ikke bare organiserer økonomien, men også produserer bestemte måter å erfare, forstå og misforstå verden på.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Did Charles Darwin influence Karl Marx? Joel Wainwright argues that Darwin significantly shaped Marx's understanding of historical change — with implications for how we meet the ecological crisis today. And he reflects on the potential role of strikes and boycotts in moving beyond capitalism. Joel Wainwright, The End: Marx, Darwin, and the Natural History of the Climate Crisis Verso, 2025 The post Darwin and Marx appeared first on KPFA.

In this episode, we look at how the classic black & white Universal movie monsters tap into universal fears, and how you can use that to create compelling villains in your book. This coupon code will get you 50% off the audiobook of Dragonskull: Shield of the Knight, Book #2 in the Dragonskull series, (as excellently narrated by Brad Wills) at my Payhip store: GARETH50 The coupon code is valid through February 16, 2026. So if you need a new audiobook this winter, we've got you covered! TRANSCRIPT 00:00:00 Introduction and Writing Updates Hello, everyone. Welcome to Episode 289 of The Pulp Writer Show. My name is Jonathan Moeller. Today is February 6, 2026, and today we are discussing how you can use the Universal monsters to write interesting villains. Before we get into that, we will have Coupon of the Week and an update on my current writing and publishing projects. First up is Coupon of the Week and this week's coupon code will get you 50% off the audiobook of Dragonskull: Shield of the Knight, Book #2 of my Dragonskull series (as excellently narrated by Brad Wills), at my Payhip store. And that code is GARETH50. And as always, the coupon code and the link to my Payhip store will be available in the show notes. This coupon code is valid through February 16th, 2026, so if you need a new audiobook to get you through the middle of February, we have got you covered. Now let's see where I'm at with my current writing and publishing projects. As of this recording, I am 63,000 words into Cloak of Summoning and I am almost but not quite halfway through my outline. So this is definitely going to be a long book and it's probably going to come out in the first part of March because it's long enough that it will take me a while to finish writing it and then to edit and proof it and everything else. So I'm making good progress on it. It was a very productive week, but I am still not even halfway through, so I think it's probably going to be March. I am also 5,000 words into Blade of Wraiths. That will be the fourth book of my epic fantasy Blades of Ruin series, and that will probably be in April, if all goes well. In audiobook news, Blade of Shadows (as narrated by Brad Wills) is done and it is slowly starting to roll out to the various platforms. I think as of this recording, the only place it is live right now is my Payhip store and Google Play, but hopefully by the time I record the next episode, it will be available at even more stores than that. Hollis McCarthy is working on Cloak of Titans and I think she's about halfway or two thirds of the way through recording, so we should be able to get that to you before too much longer. So that is where I'm at with my current writing and publishing and audiobook projects. 00:02:13 Main Topic: Universal Monsters, Universal Fears, and Creating Villains Now our main topic, which is the Universal monsters and the universal fears and how you can use that to create villains. One idea a writer can use to create compelling villains is to tap into some of the universal fears, and in some ways, those universal fears are embodied by the classic Universal monster movies. I mentioned before that in Halloween of 2025, I saw that a bunch of the old black and white Universal monster movies were on Prime Video. So I watched them for the first time since I was a kid, and I was pleased to see that they held up pretty well for movies that are nearly a century old, especially considering these were some of the very first movies ever made with sound and the filmmakers were kind of figuring it out as they went along. Dracula is a bit uneven because they tried to cram the stage play version of the book into a 70 minute movie, which really doesn't work, though Bela Lugosi's performance as Dracula and Edward Van Sloan as Van Helsing really carried the movie and helped define the characters in the public eye, but the others are all good and Bride of Frankenstein is legitimately a great movie, but why have these particular movies lasted so long in the public consciousness? For that matter, why do people keep coming back to new versions and new stories of Dracula and Frankenstein's Creature and all the others? Partly it's because these characters are in the public domain and you can use them without getting sued. True, but there's a lot of stuff in the public domain that doesn't see the light of day nearly as often as these classic monsters. I think it's because the classic monsters tap into the universal (small U) fears or classic archetypes of the things that people fear in real life. It's interesting to note that most of the classic Universal monsters were either originally humans who became monstrous or creations by humans that turn monstrous. Essentially, the monsters tap into archetypal fears and are exaggerated versions of villains and monsters we might actually encounter on a day-to-day basis. What do I mean? Let's expound. First up, Dracula. Count Dracula is in some ways the easiest metaphor to explain. He's an aristocratic vampire that feeds upon people and gives them nothing but evil in return. Perhaps he will pass on his own immortality to some of his victims, but it's a cursed and hellish form of immortality and any vampires that he creates are essentially his slaves, sometimes his mindless slaves. Dracula is the fear of the Evil Elite. This of course, takes many different forms in the modern era, but it is very much alive and well. The various conspiracy theories that the elite of society might be devil worshippers or engaged in sinister cults are definitely Dracula adjacent (and based on recent news reports, it indeed appears at least some of these conspiracy theories turned out to be accurate). More prosaically, "rent seeking behavior" is often characterized as vampirism. Rent seeking behavior is defined as finding ways to extract profit without adding value by manipulating the legal or regulatory environment. The landlord who raises rent by $500 a month for no reason. A software developer who reduces features while raising the subscription price or a financier who manipulates the regulations for an industry while investing in it are good examples of rent seeking behavior that is metaphorically vampiric. For that matter, it can be downright mundane. The middle manager who bullies his employees and then takes all the credit for their work is a very boring and unpleasant, but nonetheless, an all too common example of the vampire metaphor in real life. Frankenstein's monster is a much easier metaphor to explain now than it would've been before ChatGPT went mainstream. There is always a fear that we will be destroyed by the works of our own hands, especially in the last a hundred years since the creation of nuclear technology and gene editing. Probably most famous examples of that in science fiction are The Terminator and The Matrix movies series. However, these days the metaphor for Frankenstein's monster is almost ridiculously easy. We have generative AI to fulfill the metaphor of Frankenstein's monster for us. Karl Marx famously said that history repeats twice, the first time as tragedy, the second as farce. Nuclear weapons as a metaphor for Frankenstein's monster was a tragedy but generative AI is a farce. The tech bros sold it as this omniscient mind that could solve all problems and eliminate all jobs. What we've actually gotten is an imbecilic chatbot that makes a lot of mistakes, can't remember anything, can't actually do anything right, inflicts widespread damage to the economy, drives up electricity costs, and makes existing products like Windows 11 and Google search much worse. It's like as if Frankenstein's monster was really, really stupid and wanted you to add glue to your pizza to keep the cheese from sliding off. The Wolf Man, of course, is a metaphor for the potentially bestial nature of man. We all know, of course, or are eventually forced to learn that human beings have a dark side that can come out in times of anger and stress. Civilization is sometimes a thin veneer over the animalistic side of humans. Sometimes the veneer grows even thinner and the dark side comes raging out in riots and wars and mass slaughter. For Larry Talbot, the original Wolf Man in the movie, his situation is even more terrifying. He's a rational man who believes in science and psychology and doesn't believe in things like werewolves. Yet when he is bitten, he nonetheless loses control and transforms into the Wolf Man. He doesn't want to transform and attack people, but he has lost control of himself to the werewolf curse, and so he does. In a sense, all humans are werewolves in that we have a monstrous side that can come out under the right or the wrong conditions. The worst of us embrace that fact, just as in medieval legends, sometimes people would make pacts with the devil to become werewolves. The Invisible Man was originally a science fiction story, which means that the Invisible Man represents a new fear created by science. "Transhumanism" is an idea that eventually humans will merge with machines and evolve and become something new. Naturally, many people think this is a bad idea, and so a new idea has emerged: "posthumans" or humans that have been so modified by science that they are no longer recognizably human. So far, this has remained mostly science fiction, but you can see the glimmers of it beginning in biology and medical science. There's a reason performance enhancing drugs are banned in most sports. Genetic engineering opens up the possibility that corporations could create their own custom humans, essentially their own posthumans. The possibilities for abuse in such situations are sadly endless. So the Invisible Man, like Frankenstein's Creature, taps into the fear of science or more accurately the fear of what horrors science might create. On the surface, the Creature from the Black Lagoon is a monster story about a creature that carries off a pretty girl. I think it taps into a deeper fear, however, namely that the world is older and stranger and more alien and incomprehensible than we can possibly know. Like hardcore creationists say that the earth is 6,000 years old or so, and the traditional scientific view is that the earth has been around for four and a half billion years or so, and both groups have detailed charts explaining why their theories are correct, but what if they're both wrong? Oceanographers say that we don't fully understand the oceans. And a common theory among UFO people is that UFOs emerged from hidden bases at the bottom of the ocean, inaccessible by any human. There are other theories that there have been entire civilizations such as Atlantis that have vanished without a trace and were more advanced than our own, or that all of human civilization is a cycle that constantly destroys itself and restarts without a memory of its previous failures, or that aliens have influenced and controlled human history or that aliens created the earth and this is all some sort of elaborate science experiment. Of course, all these theories are likely bunk. Probably. I think it is true to say that not only is the world stranger than we know, it is stranger than the human mind is actually capable of comprehending. And depending on how far that goes, that could be a terrifying thought. So the Creature from the Black Lagoon, the idea that some race of fishmen lurks beneath the waves that we don't know about, taps into that fear. Like The Creature from the Black Lagoon, The Mummy on the surface is another story about the monster who wants the girl since Imhotep waits 3,000 years for his love to be reincarnated. But I think this taps into a deeper fear, namely that we can't escape history, that no matter what we do or how hard we try, history will catch up to us (whether our own personal history or national history). Political philosopher Francis Fukuyama famously wrote a book called The End of History and The Last Man in 1992, arguing that with the collapse of Communism, liberal democracy was the final form of government achieved by mankind and it would have no serious competitors in the future. This was a nice dream, but I think it's fair to say that the last 34 years since 1992 have proven that thesis profoundly wrong. History is definitely not over and in every domestic or international political crisis of the last 34 years, you can trace its roots back for decades or even centuries. It took 3,000 years for the dead hand of Imhotep to affect the present, but it usually doesn't take nearly that long for history to have negative effects in the present world. The Phantom of the Opera is considered one of the Universal monsters, but I don't think he really taps into a deeper fear, maybe just to be wary of a creepy guy who lives in a theater basement and is unhealthily obsessed with the leading actress. Honestly, that just seems like good common sense. Maybe poor Christine Daae just needs some pepper spray or a good solid shotgun. In conclusion, I think each of these Universal monsters remains popular because they tap into a deeper, more profound fear. So if you're a writer looking to create a memorable villain, you could do worse than to follow those universal fears. You don't even explicitly have to write horror, science fiction, or fantasy to do it. In a mystery novel, you could have a Dracula type villain in the form of a slumlord who traps his tenants with restrictive lease agreements to bleed them dry financially or an Invisible Man villain in the form of a scientist who is illegally injecting college athletes with an experimental drug without their knowledge. The Wolf Man appears quite often in detective and thriller fiction as a serial killer or some other kind of violent criminal. Naturally we cannot escape history, so the Mummy can appear as a conflict that had its roots in events that happened decades ago. Of course, the range for universal fear villains in science fiction and fantasy is much greater. Then you don't even have to be metaphorical. So hopefully this look at the Universal monsters and the universal fears they tap into will give you some good tips and ideas for writing villains in your book. So that's it for this week. Thank you for listening to The Pulp Writer Show. I hope you found the show useful. A reminder that you can listen to all the back episodes in https://thepulpwritershow.com. If you enjoyed the podcast, please leave a review on your podcasting platform of choice. Stay safe and stay healthy, and we'll see you all next week.  

Marina Bassani"Rosa la Rossa"la vera storia di Rosa LuxemburgMonologo con Marina BassaniTesto di Marina Bassani - Produzione Teatro SeligCineteatro BarettiVia Baretti, 4 - Torino11, 12, 13   febbraio  2026 ore 20.45Dall'11 al 13 febbraio 2026 alle ore 20.45, al Teatro Baretti di Torino, ritorna Marina Bassani con la prima del monologo Rosa la Rossa. La vera storia di Rosa Luxemburg. Sul palco, ad accompagnare l'artista, ci saranno il musicista Nunzio Barbieri, chitarrista di Paolo Conte   e Francesco Django Barbieri con il suo clarinetto. Per tutta la sua vita Rosa attende  il momento in cui i lavoratori prenderanno coscienza della loro condizione e faranno la rivoluzione.A 17 anni  scrive: “Il mio ideale è un regime sociale in cui si possano amare tutti”. Un giorno trova un libro, Il Capitale di Karl Marx. Dice esattamente quello che pensa lei. Ha solo sedici anni quando tiene una lezione ai suoi fratelli su concetti come  profitto e  plusvalore e, come se fosse un gioco, inventa un grazioso teatrino dove i personaggi sono operai e padroni, sfruttatori e oppressi.Partita da Zamosh per studiare botanica ed economia all'università di Zurigo, la sola università che accolga le donne, si stabilisce a Berlino nella città più industrializzata di Europa e qui entra a far parte del partito socialdemocratico. Ma presto si trova in dissenso. Contraria alla guerra (la prima guerra mondiale è alle porte), ne denuncia gli abusi e le torture,  e si schiera contro  molti suoi compagni di partito che  hanno votato l'aumento delle spese di guerra. Più di una volta viene rinchiusa in carcere per disobbedienza e per incitamento allo sciopero generale. Ma, incurante della sua miserabile condizione, dal carcere detta il manifesto della Lega  Spartachista.Abbandonata dal partito socialista , sempre più sola, ha bisogno di un filo rosso per uscire dal labirinto soffocante, fatto di divieti, sfruttamento, schiavitù, colonie, guerra. Lo trova, oltre che nella lotta politica, nel suo amore per la natura. La natura rimane l'oasi in cui il suo pensiero si rifugia. Nella prigione di Wronki, in Polonia, ha il permesso di curare un piccolo giardino: “ogni mattina ispeziono accuratamente lo stato dei boccioli di tutti i miei cespugli, e ogni giorno visito una coccinella rossa con due macchie nere sul dorso”. Le mura del carcere non le impediscono di continuare a lottare per un mondo libero. È quando abbiamo di fronte un muro, che conosciamo davvero la libertà.  Per tutta la sua vita Rosa ha cercato di abbattere questo muro. La sua compassione l'ha condotta a combattere per proteggere la natura, i fiori, gli uccelli e gli esseri umani.  Ma fino a dove poteva spingersi la sua passione? Rosa ha tenuto sempre in mano il filo rosso, ma questo filo rosso alla fine è diventata la sua trappola. Rivoluzione o riforma? Passione o ragione? Rosa ha scelto la passione a costo della sua stessa vita.In scena i suoi ultimi giorni , in attesa di venire arrestata, ha solo il cielo sopra di sé e la musica che le tiene compagnia. Non ha paura e continua a gioire di ogni piccolo segno che venga dal mondo di fuori. Marina Bassani, attrice e regista,  è nata a Milano  e vive  a Torino. Si è diplomata all' Accademia dei Filodrammatici di Milano, medaglia d'oro ex aequo con Lella Costa,  e si è laureata in filosofia. Si è specializzata in  monologhi  e dialoghi  teatrali. Allieva di Ernesto Calindri e del maestro russo Jurji Alschitz. Ha fondato a Torino  Teatro selig, nel 1996, inaugurando come attrice  una lunga serie di ritratti  femminili . Ha messo in scena alcuni  ritratti esilaranti di donne   tratti dai Talking heads di Alan Bennett, ha recitato  Ho volato con l'angelo, il monologo sulla scrittrice  Karen Blixen, ha scritto e recitato al teatro Astra  il  monologo  sulla nobile Costanza d'Azeglio, ha scritto e recitato la storia  della partigiana Ada Gobetti, e il monologo  sulla cantante francese Barbara ( in cui la Bassani canta  e racconta la sua bio).  Al Teatro Parenti a Milano ha recitato Yossl Rakover si rivolge a DioIn cui vestiva i panni di un uomo).Ha messo in scena al Teatro Baretti di Torino il monologo  La Madre,  tratto dall'opera Vita e Destino di Vassilij Grossman. Ha messo in scena al teatro Baretti  il dialogo Ay Carmela!,di Sanchis Sinisterra,  ambientato nella Spagna franchista, uno spettacolo con due attori (M.Bassani e L.Bartoli)Ha messo in scena come regista e attrice   Battaglie di J M Ribes , con tre attori,  e ha scritto e recitato Orlando, tratto da V.Woolf. Ha scritto  Mia madre non è una cocotte,  storia di Romain Gary e  Amava il Chelsea hotel, storia di Leonard Cohen.Tra i suoi recitals , ha scritto e  recitato Pensare con le mani, un testo ispirato a  La Chiave a stella di Primo Levi, Dal corpo all'anima,  storia di Etty Hillesum, Viaggio a Gerusalemme sulla figura del Cardinal Martini. È l'autrice   delle fiabe Zefirino collo lungo e Ombretta Camilla,  illustrate da Lele Luzzati. 11,12,13   febbraio 2026 ore 20:45Cineteatro Baretti, via Baretti 4con Marina Bassaniscrittura scenica e regia Marina Bassaniconsulenza artistica Serenella di Michelechitarra Nunzio Barbiericlarinetto F. Django Barbieriluci e fonica: Luca ScicchitanoDiventa un supporter di questo podcast: https://www.spreaker.com/podcast/il-posto-delle-parole--1487855/support.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarehttps://ilpostodelleparole.it/

Tom McDonald tells about House of David Season 2, Robert Orlando discusses Karl Marx, and Deacon Steve Kingsmore has our Sunday Gospel Reflection

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/history

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/jewish-studies

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/biography

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/intellectual-history

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/european-studies

When it comes to the condition of Jews in Christian Europe, France was long known as the haven and heartland of integration and of toleration. And yet when things seemed to be going well for Jews in Western Europe and North America generally and France especially, the infamous fin de siècle Dreyfus affair brought to the surface some of the worst kinds of bigotry and animus--like contemporaneous Russian pogroms a premonition of the deadly looming revival of ethnic or religious divisions that had seemed a thing of the past. Our guest today, historian Maurice Samuels, author of many fine books on French history (Inventing the Israelite: Jewish Fiction in Nineteenth-Century France (2010), and The Right to Difference: French Universalism and the Jews (2016))and director of the Yale Program for the Study of Antisemitism has written a crackerjack new book. Alfred Dreyfus: The Man at the Center of the Affair, (Yale 2024) has written a wonderful account of Dreyfus himself and how should we understand what that turmoil has ot tell us how Jews then (and perhaps today) coexisted with a mainstream secular Christian society either by way of assimilation or (not quite the same thing) by peaceful integration that preserved cultural distinctions. The discussion ranges widely, setting the scene in the prior centuries when Jews settled all over France, and then were accorded unusual rights by the universalist vision of the French Revolution. Maurie also explains why succeeding generations in France included the ascension not only of Leon Blum the Jewish socialist (and inventor of the weekend!) who improbably led anti-fascist France during in the 1930's--but also the other Jews who followed him as political leaders in France, right up to the present-day. From Hannah Arendt's Origins of Totalitarianism (1951) forward, Maurie shows, intellectuals have missed the significance of the way Dreyfus and his family integrated without assimilating. The conversation culminating in Maurie introducing John to the fascinating "Franco-French War" about what that coexistence should look like: assimilation which presumes the disappearance of a distinctive Jewish cultural identity, or integration which posits the peaceful coexistence of French citizens of various religions and cultures. Mentioned in the episode Karl Marx, "On the Jewish Question" (1844) George Eliot's (perhaps philosemitic) Daniel Deronda (1876) Why does Yale have a Hebrew motto, אורים ותומים (light and perfection)? The Haitian Revolution in its triumphs and tribulations is an analogy that helps explain jewish Emancipation--and also in some ways a tragic counterexample. The horrifying Great Replacement Theory we have heard so much about in America (eg in Charlottesville in 2017) began in France; Maurie has some thoughts about that. Michael Burns, Dreyfus: A Family Affair. America's racial "one drop" rule. Pierre Birnbaum, Leon Blum: Prime Minister, Socialist, Zionist (Yale, 2015) Marcel Proust, In Search of Lost Time. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/french-studies

What does it mean to be clean? There is physically clean - and that's good. It's a sign of mental illness to prefer to be grubby. Karl Marx was infamous for his horrible hygiene. Then there's spiritually clean. But the Scribes and Pharisees were focused on another type of purity - the ceremonially clean. And for some reason they thought their cleansing ritual should be endorsed by God, and mandated for everyone. Jesus had other thoughts. Listen to Right Start Radio every Monday through Friday on WCVX 1160AM (Cincinnati, OH) at 9:30am, WHKC 91.5FM (Columbus, OH) at 5:00pm, WRFD 880AM (Columbus, OH) at 9:00am. Right Start can also be heard on One Christian Radio 107.7FM & 87.6FM in New Plymouth, New Zealand. You can purchase a copy of this message, unsegmented for broadcasting and in its entirety, for $7 on a single CD by calling +1 (800) 984-2313, and of course you can always listen online or download the message for free. RS02042026_1.mp3Scripture References: Mark 6 & 7

Notas do subsolo, de Fiódor Dostoiévski é considerada uma das obras mais originais e revolucionárias da literatura, apresentando diversos temas filosóficos e antecipando os romances existencialistas.

Você também tem a impressão de que tudo hoje parece falso e tem um ar de superficialidade? Vivemos em uma sociedade na qual as imagens possuem mais força que as próprias coisas que deveriam representar, sendo esta uma das principais características daquilo que o autor francês Guy Debord chamou de espetáculo.

Bob revisits Böhm-Bawerk's critique of the exploitation theory of interest to answer modern claims that billionaires like Elon Musk must have “stolen” their wealth from workers who supposedly create 100 percent of a firm's value.Related:Böhm-Bawerk's Critique of the Exploitation Theory of Interest: Mises.org/HAP534aBöhm-Bawerk's Karl Marx and the Close of His System: Mises.org/HAP534bPoliticians don't build prosperity. Entrepreneurs do. Join Keith Smith, Caitlin Long, Ryan McMaken, Per Bylund, and Timothy Terrell for our first event of 2026: Mises.org/HAHCThe Mises Institute is giving away 100,000 copies of Hayek for the 21st Century. Get your free copy at Mises.org/HAPodFree

Bob revisits Böhm-Bawerk's critique of the exploitation theory of interest to answer modern claims that billionaires like Elon Musk must have “stolen” their wealth from workers who supposedly create 100 percent of a firm's value.Related:Böhm-Bawerk's Critique of the Exploitation Theory of Interest: Mises.org/HAP534aBöhm-Bawerk's Karl Marx and the Close of His System: Mises.org/HAP534bPoliticians don't build prosperity. Entrepreneurs do. Join Keith Smith, Caitlin Long, Ryan McMaken, Per Bylund, and Timothy Terrell for our first event of 2026: Mises.org/HAHCThe Mises Institute is giving away 100,000 copies of Hayek for the 21st Century. Get your free copy at Mises.org/HAPodFree

Communism is an ideology that millions of people had to live under during the 20th century.  Despite the communist label many nations adhered to, there were often vast differences in how they practiced communism or even what they considered communism to be.  In fact, Karl Marx would have probably been shocked to see where Communist governments were established.  Learn about the differences between Maoism and Leninism on this episode of Everything Everywhere Daily. Sponsors Quince Go to quince.com/daily for 365-day returns, plus free shipping on your order! Mint Mobile Get your 3-month Unlimited wireless plan for just 15 bucks a month at mintmobile.com/eed Chubbies Get 20% off your purchase at Chubbies with the promo code DAILY at checkout! Aura Frames Exclusive $35 off Carver Mat at https://on.auraframes.com/DAILY. Promo Code DAILY DripDrop Go to dripdrop.com and use promo code EVERYTHING for 20% off your first order. Uncommon Goods Go to uncommongoods.com/DAILY for 15% off! Subscribe to the podcast!  https://everything-everywhere.com/everything-everywhere-daily-podcast/ -------------------------------- Executive Producer: Charles Daniel Associate Producers: Austin Oetken & Cameron Kieffer   Become a supporter on Patreon: https://www.patreon.com/everythingeverywhere Discord Server: https://discord.gg/UkRUJFh Instagram: https://www.instagram.com/everythingeverywhere/ Facebook Group: https://www.facebook.com/groups/everythingeverywheredaily Twitter: https://twitter.com/everywheretrip Website: https://everything-everywhere.com/  Disce aliquid novi cotidie Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Episode 516: Red, Red Whine This week Host Dave Bledsoe woke up brutally hungover behind a trash dumpster in the Tacony neighborhood of Philadelphia meaning a whole New Year has started.  (It's tradition) On the show this week, we end our hiatus without actually going on hiatus. (Turns out Dave was just sad) We start our generational pivot with the first leg of the tripod that holds up the Baby Boomers, the Red Scare!  Along the way we discover that Dave isn't a communist (Turns out their parties are not his kind of parties) then we dive right into the history of international Communism with its bearded Daddy, Karl Marx. We breeze past the first Red Scare and honestly most of the second one, focusing on the major players.  (Oddly, mostly Republicans) We talked about why they were looking for a communist under their beds (because they didn't like Jews) and why they had to persecute anyone who might be a communist.  (Again, they don't like the Jews).  Then we take a quick look at the impact of the Red Scare on American society and how it formed the Boomer generation. (It is why so many of them don't like the Jews) Our sponsor this week is Your Local Communist Party, there are six of us, how scary can we be? We open with a 50s newsreel about international Communism and close with Kuerdas who prefer reds. Show Theme: Hypnostate Prelude to Common Sense The Show on Bluesky: https://bsky.app/profile/whatthehellpodcast.bsky.social The Show on Facebook: https://www.facebook.com/whatthehellpodcast/ The Show on Youtube:  https://www.youtube.com/channel/UCjxP5ywpZ-O7qu_MFkLXQUQ The Show on Instagram: https://www.instagram.com/whatthehellwereyouthinkingpod/ Our Discord Server: https://discord.gg/kHmmrjptrq Our Website: https://www.whatthehellpodcast.com Patreon:  https://www.patreon.com/Whatthehellpodcast The Show Line: 347 687 9601 Closing Music: https://youtu.be/K3eobcILO3Q?si=_9vnBoQtYy5gvSjA Buy Our Stuff: https://www.seltzerkings.com/shop Citations Needed: Britannica: Karl Marx https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx Wikipedia: The Communist Manifesto https://en.wikipedia.org/wiki/The_Communist_Manifesto “Enemies from Within”: Senator Joseph R. McCarthy's Accusations of Disloyalty https://historymatters.gmu.edu/d/6456 Anti-Communism in the 1950s https://www.gilderlehrman.org/history-resources/essays/anti-communism-1950s Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

In Seven Crashes: The Economic Crises That Shaped Globalization (Yale UP, 2023), distinguished economic historian Harold James offers a fresh perspective on the past two centuries of globalization and the pivotal moments that shaped it. James analyzes seven major economic crises that occurred over this period, including the late 1840s, the simultaneous stock market shocks of 1873, the First World War years, the Great Depression era, the 1970s, the Global Financial Crisis of 2007-2008, and most recently the Covid-19 crisis. Through his insightful analysis, he illustrates how some of these crises contributed to increased cross-border integration of labor, goods, and capital markets, while others resulted in significant deglobalization. James classifies the crises into two categories: those caused by shortages and those driven by demand. He explains how shortages have led to greater globalization as markets expanded and producers innovated to increase supply, as evidenced by events such as the First World War and the oil shocks of the 1970s. In contrast, demand-driven crises, such as those that caused the Great Depression and the Global Financial Crisis of 2007-2008, have typically led to international trade contraction and decreased globalization, often accompanied by widespread skepticism of governments. To support his findings, James examines the writings of key observers who shaped our understanding of each crisis, including Karl Marx in 1848, Stanley Jevons, Léon Walras, and Carl Menger in the 1870s, German Treasury Secretary Karl Helfferich in the First World War, John Maynard Keynes in the Great Depression, Milton Friedman and Friedrich Hayek in the 1970s, Ben Bernanke in 2008, and Larry Summers and Raj Chetty in 2020. Overall, James' work provides an insightful and thought-provoking analysis of the relationship between economic crises and globalization over the past two centuries, and sheds light on the potential trajectory of future economic developments. Javier Mejia is an economist at Stanford University who specializes in the intersection of social networks and economic history. His research interests also include entrepreneurship and political economy, with a particular focus on Latin America and the Middle East. He holds a Ph.D. in Economics from Los Andes University. Mejia has previously been a Postdoctoral Associate and Lecturer at New York University-Abu Dhabi and a Visiting Scholar at the University of Bordeaux. He is also a frequent contributor to various news outlets, currently serving as an op-ed columnist for Forbes Magazine. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/world-affairs

In Seven Crashes: The Economic Crises That Shaped Globalization (Yale UP, 2023), distinguished economic historian Harold James offers a fresh perspective on the past two centuries of globalization and the pivotal moments that shaped it. James analyzes seven major economic crises that occurred over this period, including the late 1840s, the simultaneous stock market shocks of 1873, the First World War years, the Great Depression era, the 1970s, the Global Financial Crisis of 2007-2008, and most recently the Covid-19 crisis. Through his insightful analysis, he illustrates how some of these crises contributed to increased cross-border integration of labor, goods, and capital markets, while others resulted in significant deglobalization. James classifies the crises into two categories: those caused by shortages and those driven by demand. He explains how shortages have led to greater globalization as markets expanded and producers innovated to increase supply, as evidenced by events such as the First World War and the oil shocks of the 1970s. In contrast, demand-driven crises, such as those that caused the Great Depression and the Global Financial Crisis of 2007-2008, have typically led to international trade contraction and decreased globalization, often accompanied by widespread skepticism of governments. To support his findings, James examines the writings of key observers who shaped our understanding of each crisis, including Karl Marx in 1848, Stanley Jevons, Léon Walras, and Carl Menger in the 1870s, German Treasury Secretary Karl Helfferich in the First World War, John Maynard Keynes in the Great Depression, Milton Friedman and Friedrich Hayek in the 1970s, Ben Bernanke in 2008, and Larry Summers and Raj Chetty in 2020. Overall, James' work provides an insightful and thought-provoking analysis of the relationship between economic crises and globalization over the past two centuries, and sheds light on the potential trajectory of future economic developments. Javier Mejia is an economist at Stanford University who specializes in the intersection of social networks and economic history. His research interests also include entrepreneurship and political economy, with a particular focus on Latin America and the Middle East. He holds a Ph.D. in Economics from Los Andes University. Mejia has previously been a Postdoctoral Associate and Lecturer at New York University-Abu Dhabi and a Visiting Scholar at the University of Bordeaux. He is also a frequent contributor to various news outlets, currently serving as an op-ed columnist for Forbes Magazine. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/new-books-network

In Seven Crashes: The Economic Crises That Shaped Globalization (Yale UP, 2023), distinguished economic historian Harold James offers a fresh perspective on the past two centuries of globalization and the pivotal moments that shaped it. James analyzes seven major economic crises that occurred over this period, including the late 1840s, the simultaneous stock market shocks of 1873, the First World War years, the Great Depression era, the 1970s, the Global Financial Crisis of 2007-2008, and most recently the Covid-19 crisis. Through his insightful analysis, he illustrates how some of these crises contributed to increased cross-border integration of labor, goods, and capital markets, while others resulted in significant deglobalization. James classifies the crises into two categories: those caused by shortages and those driven by demand. He explains how shortages have led to greater globalization as markets expanded and producers innovated to increase supply, as evidenced by events such as the First World War and the oil shocks of the 1970s. In contrast, demand-driven crises, such as those that caused the Great Depression and the Global Financial Crisis of 2007-2008, have typically led to international trade contraction and decreased globalization, often accompanied by widespread skepticism of governments. To support his findings, James examines the writings of key observers who shaped our understanding of each crisis, including Karl Marx in 1848, Stanley Jevons, Léon Walras, and Carl Menger in the 1870s, German Treasury Secretary Karl Helfferich in the First World War, John Maynard Keynes in the Great Depression, Milton Friedman and Friedrich Hayek in the 1970s, Ben Bernanke in 2008, and Larry Summers and Raj Chetty in 2020. Overall, James' work provides an insightful and thought-provoking analysis of the relationship between economic crises and globalization over the past two centuries, and sheds light on the potential trajectory of future economic developments. Javier Mejia is an economist at Stanford University who specializes in the intersection of social networks and economic history. His research interests also include entrepreneurship and political economy, with a particular focus on Latin America and the Middle East. He holds a Ph.D. in Economics from Los Andes University. Mejia has previously been a Postdoctoral Associate and Lecturer at New York University-Abu Dhabi and a Visiting Scholar at the University of Bordeaux. He is also a frequent contributor to various news outlets, currently serving as an op-ed columnist for Forbes Magazine. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Support our show by becoming a premium member! https://newbooksnetwork.supportingcast.fm/economics

Gustave Flaubert recalled in a letter that the critic Sainte-Beuve compared his style to a surgeon's scalpel, an image taken from 'Madame Bovary'. This was not a compliment: Sainte-Beuve was anxious about the ambition of Flaubert's ‘realism' to cut to the bone of its characters and society at large. Karl Marx, on the other hand, praised realist writers who ‘issued to the world more political and social truths than have been uttered by all the professional politicians, publicists, and moralists put together'. In the first episode of his new series, James Wood considers the fears and criticisms that have dogged realism from its emergence in the 19th century through its long history of transformations up to the present day. He examines the ways in which Flaubert used detail (both significant and significantly insignificant), impersonal narration, lifelike dialogue and free indirect style to create realism's essential grammar. This is part one of Wood's analysis of 'Madame Bovary', going up to the moment that Emma meets Rodolphe Boulanger. He uses Geoffrey Wall's translation, published by Penguin Classics. This is an extract from the episode. To listen in full, and to all our other Close Readings series, sign up: Apple Podcasts: https://lrb.me/applecrwaor Other podcast apps: https://lrb.me/closereadingswaor Read more in the LRB: Julian Barnes: Flaubert at Two Hundred https://lrb.me/realismep101 Two Letters from Flaubert to Colet: https://lrb.me/realismep102 Tim Parks on Flaubert's life: https://lrb.me/realismep103

Nachdem wir in Folge 333 über den ersten Teil des Aufsatzes „Beyond Capitalism“ von Aaron Benanav diskutiert haben, geht es nun um den zweiten Teil, der eine Umsetzung der Synthese aus Karl Marx und John Maynard Keynes skizziert.Entstehen soll eine neue Wirtschaftsordnung. Der Wirtschaftshistoriker schlägt nicht die Abschaffung des Geldes, sondern ein duales Währungssystem vor, in dem es Punkte und Credits gibt. Während die Verbraucher mit Credits ihre Bedürfnisse stillen können, erhalten die Unternehmen, die von Investitionsgremien überwacht und gegründet werden, Punkte, mit denen sie Investitionen tätigen können.Diese beiden weitgehend entkoppelten Kreisläufe dienen dazu, die Profitlogik des Marktes auszuhebeln. Fortan entscheidet der Demos darüber, was zu welchem Zweck produziert wird. Zwar gibt es noch einen freien privaten Konsum, aber die Produktionsmittel sind vergesellschaftet.In der neuen Folge diskutieren Ole Nymoen und Wolfgang M. Schmitt über das ambitionierte Konzept.Literatur:Aaron Benanav: Beyond Capitalism 2, in: The New Left Review, online verfügbar unter: https://newleftreview.org/issues/ii154/articles/aaron-benanav-beyond-capitalism-2Unsere Zusatzinhalte könnt ihr bei Apple Podcasts, Steady und Patreon hören. Vielen Dank!Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/de/podcast/wohlstand-f%C3%BCr-alle/id1476402723Patreon: https://www.patreon.com/oleundwolfgangSteady: https://steadyhq.com/de/oleundwolfgang/about

THE LINEAGE OF VIOLENCE: FROM BABEUF TO THE PARIS COMMUNE Colleague Professor Sean McMeekin. This segment explores the intellectual roots of communist violence, starting with the French agitator Gracchus Babeuf. Inspired by radical Enlightenment thinking, Babeuf advocated for the abolition of private property and explicitly called for "cleansing political violence" to destroy class enemies. McMeekin explains that while Karl Marx did not organize the 1871 Paris Commune, he fully embraced its "orgy of violence"—including the execution of hostages—as proof of the revolution's sincerity. Marx argued that true revolution required the destruction of the old society, establishing a dangerous precedent where terror was not an unfortunate accident but a central, necessary feature of the movement. This legacy confirmed that the communist project requires the ruthless elimination of opposition to survive. NUMBER 2

TIANANMEN SQUARE AND THE UNMASKING OF THE COMMUNIST PROJECT Colleague Professor Sean McMeekin. The conversation begins with the 1989 Tiananmen Square massacre, framed not as an anomaly but as the definitive "unmasking" of the communist regime. While the protests initially gathered to mourn reformer Hu Yaobangand coincided with Gorbachev's visit, the subsequent violence revealed that political brutality, rather than popular sovereignty, is the essence of the communist project. Professor McMeekin argues that Tiananmen stripped away the pretense of the "consent of the governed," proving the regime relied entirely on raw force. The discussion traces the origins of this ideology to Karl Marx, a Prussian philosopher influenced by Hegel. McMeekin posits that Marx was primarily a "wordsmith" who viewed history as an abstract binary struggle between oppressors and the oppressed, treating communism as a philosophical "word game" rather than serious economic theory. NUMBER 1 1945 MOSCOW

Dean Karayanis, columnist for the New York Sun and former member of Rush Limbaugh's "highly overrated staff," sits in for Derek as the ghost week of 2025 draws to a close. Topics include how the Karl Marx's childish notion about "from each according to his abilities to each according to his needs" may work in science fiction like Star Trek, but it fails in the real world as soon as you need somebody to work in the sewer like Ed Norton. Also, Tom Homan keeps the focus on the illegal aliens who are harmed by failures to enforce our borders, even as leftists pretend that turning a blind-eye to lawbreaking is compassionate.

When Karl Marx unleashed his manifesto on the world it went largely unnoticed. Even countries with strict book laws let it pass because it was seen as absurd and something no one would read or be interested in.  Who was Karl Marx? Why did only a hand full of people show up at his funeral? Was Karl Marx a genius or a madman with the fever dream of the ultimate slacker?Email us at: downtherh@protonmail.com

December 19th, 2025 - We welcome Robert Orlando to discuss the truth about Karl Marx. Plus: Was Robert E. Lee a "traitor"? TheStationOfTheCross.com/ACT

Today’s Topics: 1) Gospel – Matthew 21:28-32 – Jesus said to the chief priests and the elders of the people: “What is your opinion?  A man had two sons.  He came to the first and said, ‘Son, go out and work in the vineyard today.'  The son said in reply, ‘I will not,' but afterwards he changed his mind and went.  The man came to the other son and gave the same order.  He said in reply, ‘Yes, sir,' but did not go.  Which of the two did his father's will?”  They answered, “The first.”  Jesus said to them, “Amen, I say to you, tax collectors and prostitutes are entering the Kingdom of God before you.  When John came to you in the way of righteousness, you did not believe him; but tax collectors and prostitutes did.  Yet even when you saw that, you did not later change your minds and believe him.” Bishop Sheen quote of the day 2, 3, 4) Terry Interviews Robert Orlando on his book: Karl Marx: The Divine Tragedy (TAN Books)

Dave and Bethlie discuss the book Manhood by Senator Josh Hawley.  About the Author: Represents Missouri in US Senate First Amendment Lawyer and law professor Former Attorney General of Missouri They live in Ozark MO and have three children About the Book: Senator Hawley addresses an issue that concerns many in our world today - the issue of masculinity under attack.   He calls this issue a crisis and I agree Why I love the book: It is good and offers a perspective that is sometimes outside of my realm He shows how manhood was perceived in the Greek and Roman era He has great illustrations from his own experiences growing up in a rural area He build a model of manhood following the Bible, the Word of God What is the point? Senator Hawley shows the essential virtues a man should cultivate Shows why a man has to be a warrior, builder, priest, and king Show the important of courage and commitment as the starting point for manhood Shows the philosophy behind modern liberalism and offers evidence of why it is so destructive to our nation as a whole. The chapters; 2 Parts 10 chapters In the Beginning A Man's Mission A Man's Battle  A Man's Promise Husband Father Warrior Builder Priest King Chapter 1  General patterns Living Habits and Work More and more young men remain at home 50 % of Lower skilled young men in their 20s who have a job still live at home (or with a close relative) If they don't have a job, 70% still live at home. 2015 - 1/4 of young men 20-20 had no work at all In 1970, 95 percent of 30 years old made more money then their fathers had In 2014, only 44 percent did Underperformance at school 70% of Ds and Fs are given to boys By 8th grade, only 20% of boys are proficient in writing At same age, only 24% can earn proficient scores on reading exams Boys now make up 2/3 of students in remedial programs, not because their intelligence is lower, but because they aren't trying! What do young men do with their time? Screens Leisure Porn Another way of saying it is:  Socializing, relaxing, leisure Vast amount of leisure time includes video games and porn These young men are now battling depression and drug abuse at historic levels and the results have been disastrous Liberalism is the philosophy behind it all Liberalism believes that western society is unequal unjust and corrupt to its foundations Masculinity is one of the foundations and it must be "smashed" for man to be free Senator Hawley's point is that the answer to our masculine crisis is "the oldest and most profound story there is. It is the story of the Bible"   Chapter 2 places an emphasis on man's purpose by tracing our story back to the garden of Eden   Chapter 3 places an emphasis on man's responsibility and duty   Chapter 4 is especially worth considering It details how masculinity became something oppressive, something to be avoided and eradicated In chapter 3, he introduces the readers to Epicurus and to Rousseau and showed how that their ideology lead to men throwing off all responsibility and choosing only to do what they wanted to do.  Their happiness and their fulfillment was the only reason to live In this chapter, he show how the followers of Karl Marx paved the way for the attack on modern masculinity It saw traditional culture as the enemy; especially Christianity From there, it attacked femininity and masculinity Senator Hawley gives ample illustrations of how this is being taught in our schools and in our institutions and how it is destroy our nation as we know it

When Karl Marx unleashed his "manifesto" on the world it went largely unnoticed. Even countries with strict book laws let it pass because it was seen as absurd and something no one would read or be interested in.Who was Karl Marx? Why did only a hand full of people show up at his funeral?Was Karl Marx a genius or a madman with the fever dream of the ultimate slacker?Email us at: downtherh@protonmail.com

Matthew examines how Karl Marx has long been framed as a demonic threat to religion and private property — a tactic that sidesteps Marx's actual critique of capitalism. J. Edgar Hoover, Ronald Reagan, and a raft of Evangelical blowhards cast communism as satanic and civilization-ending, a narrative now accelerating through Trump-era rhetoric, and Project 2025.  Capital is difficult to rebut directly, so detractors often attack Marx himself, calling him godless or deranged. Jordan Peterson and Paul Kengor treat Marx's horny gothic teenage poems as literal evidence of demonic influence—which is much more interesting to them than taking surplus value, alienation, or commodity fetishism seriously. But the OG distorter of Marxist economics is the Catholic Church, beginning with Pius IX, who Red-Scared the 19th C faithful with a now-famous trick: conflating personal property with bourgeois private property. Marx targeted only the latter — profit-generating property — which the Church depended on then and still does today. Full show notes at https://www.conspirituality.net/episodes/brief-demonic-karl-marx Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

“I've been fighting communism by teaching capitalism,” says Robert Kiyosaki, holding up a copy of Karl Marx's “Communist Manifesto” and a copy of his book “The Capitalist Manifesto.”Robert Kiyosaki became famous as the author of “Rich Dad Poor Dad,” a book that has sold 48 million copies worldwide since its 1997 publication.Kiyosaki maintains that in today's America, plagued by high inflation and a crumbling dollar, rich dads are getting ever richer while poor dads are getting poorer:“Food gets up in price, but the poor and middle class have to pay for it. So my apartment houses go up, but the poor middle class go homeless. And that's the seed of communism, that's the seed of revolt,” he says.In this episode, we dive into what he sees as the roots of America's economic woes and what young people can do in today's economy to build wealth and prosperity.Views expressed in this video are opinions of the host and the guest, and do not necessarily reflect the views of The Epoch Times.

HEADLINE: The Centrality of Violence: Babeuf, Marx, and the Paris Commune GUEST AUTHOR: Professor Sean McMeekin 50-WORD SUMMARY: Communism relies exclusively on extreme political violence and the disintegration of governance norms, never the ballot box. Early radical Gracchus Babeuf established a violent precedent, advocating the abolition of private property and the extermination of class enemies. Karl Marx embraced the bloody Paris Commune (1871) as proof that a true revolution required killing class enemies.

HEADLINE: The Philosophical Roots of Communism and the Unmasking at Tiananmen Square GUEST AUTHOR:Professor Sean McMeekin 50-WORD SUMMARY: The Tiananmen Square massacre (1989) unmasked the brutal core of communism, akin to Kronstadt. Karl Marx derived the dialectical concept of history as binary class struggle (oppressors/oppressed) from Hegelianism. Marx defined communism as the "negation of the negation," advocating a violent cataclysm driven by philosophical principles rather than political economy.

Tiananmen Square, the Unmasking of Communism, and Karl Marx's Hegelian Roots Professor Sean McMeekin Professor Sean McMeekin's book, To Overthrow the World: The Rise and Fall and Rise of Communism, begins with the Tiananmen Square Massacre in 1989 as the "tearing off of the mask" of communism, revealing raw force and brutality. The discussion traces communism back to Karl Marx, noting that he was a Hegelian who drew from Hegel the idea of history as a product of "incessant struggle," which Marx reduced to class struggle between oppressors and oppressed. Marx's theory, described as an "abstract word game" and a "philosophical project," posited that history would inevitably simplify into a "binary dialectical cataclysm" between the bourgeoisie and the proletariat.