Podcasts about lenin

We continue our study of how evil was rising in Russia as the Blessed Mother was appearing at Fatima.Please support the Our Lady of Fatima Podcast:http://buymeacoffee.com/TerenceMStantonLike and subscribe on YouTube:https://m.youtube.com/@OurLadyOfFatimaPodcastFollow us on X:@FatimapodcastThank you!

Obwohl die Pariser Kommune während der Französischen Revolution nur wenige Monate Bestand hatte, diente sie als frühe Blaupause für spätere kommunistische Regime des 20. Jahrhunderts.

Na de burgeroorlog lijkt de revolutie veiliggesteld, maar binnen de partij begint een nieuwe machtsstrijd. Lenin is ziek en trekt zich terug, terwijl de vraag wie zijn plaats zal innemen steeds urgenter wordt.In deze aflevering volgen we hoe Joseph Stalin en Leon Trotski tegenover elkaar komen te staan. Niet in open gevechten, maar in benoemingen, coalities en partijstructuren. Ideeën spelen een rol, maar organisatie en controle blijken doorslaggevend.De uitkomst bepaalt niet alleen wie de macht krijgt, maar ook welke richting de Sovjetstaat zal inslaan.Zend een leuk bericht (reactie niet mogelijk). Support the showWord Historicus lid van De Geschiedenisreis!Heb je genoten van deze aflevering? Als Historicus lid krijg je nog veel meer! Ontvang exclusieve toegang tot extra afleveringen, diepgaande analyses en verhalen die je nergens anders hoort. Tegenwoordig via Petje.Af en daarmee is iDeal betaling mogelijk. Klik hier om naar onze Petje Af website te gaan! Social Media Facebookgroep: Groep van geschiedenis enthousiastelingen Substack: Nieuwsbrief met kaarten, foto's en artikelen als ondersteuning bij iedere aflevering. Instagram: Blijf op de hoogte van alle nieuwtjes Adverteren in onze podcast? Mail naar leethijsgeschiedenisreis@gmail.com

En este episodio me siento con Rafael Lenín López para hablar sin rodeos de lo que está sonando en Puerto Rico y afuera: Las Calles, el viaje a FITUR (qué es, por qué se critica y cuánto realmente cuesta), y la pregunta que mucha gente se hace: “¿por qué tanta gente allá?”.También entramos en la controversia de legisladores viajando con familiares, el tema de la alcaldesa de Canóvanas, y el llamado directo a “que rindan un informe”.Después nos vamos a temas duros: reforma contributiva, si de verdad es posible reducir el IVU, propuestas de recortar/botar empleados públicos, y señales políticas como el reclutamiento de Paquito. Cerramos con conversación global y geopolítica: Groenlandia, qué territorios podrían ser estado primero, escenarios de guerra/servicio obligatorio, y una aclaración importante: ¿el aborto es legal en Puerto Rico?

We're joined by Rosi Braidotti, Distinguished University Professor Emerita at Utrecht University and founding director of the Centre for the Humanities, for a wide-ranging conversation on posthumanism as both a philosophical project and a political orientation.Braidotti's work has constructed one of the most sustained and consequential accounts of what comes after the collapse of Eurocentric 'humanism.' The conversation traces the long arc from her early intervention on nomadic subjectivity, a materialist corrective to postmodernism's drift into linguistic relativism, through the ethical and ontological turn that her posthumanist project represents. Where poststructuralism gave us the critique of the subject as origin, nomadism gave us a subject that is grounded, embodied, multiple, and in motion.Central to the episode is the missing link in the American reception of French theory: the radical materialist tradition of Deleuze and Guattari, which diagnosed capitalism's schizophrenic logic (its ability to deterritorialize and adapt faster than any opposition) long before it became common sense. Braidotti traces the suppression of that critique through the French Communist Party's blacklists, the invention of "French theory" as an exportable product stripped of its political economy, and the consequences for a left that lost the ability to think technogenesis, cognitive capitalism, or the mutation of subjectivity under media saturation.The conversation then turns to fascism as concept rather than historical event: the philosophical move that Deleuze and Guattari made and that Foucault named in his preface to Anti-Oedipus. This allows Braidotti to connect micro-fascism (the cult of negativity, the eroticization of power-as-humiliation, the viral spread of impotence) to the coherent neo-fascist philosophical tradition running from Alain de Benoit through the Heritage Foundation and Budapest to Peter Thiel's Yale dissertation on sacrifice. While the left blocked its own analytical capacities, the right was doing serious philosophical work.Against all of this, Bradiotti proposes affirmative ethics: a Spinozist praxis of activating what a body can do. The episode ends thinking through scale, how affirmative ethics operates from the city to the planetary, and the urgency of the European federalist project as the only existing institutional attempt to participate in decisions about what we could possibly become.Some references:Rosi BraidottiPatterns of Dissonance, Polity Press, 1991Nomadic Subjects: Embodiment and Sexual Difference in Contemporary Feminist Theory, Columbia University Press, 1994Metamorphoses: Towards a Materialist Theory of Becoming, Polity Press, 2002Transpositions: On Nomadic Ethics, Polity Press, 2006The Posthuman, Polity Press, 2013Gilles Deleuze & Félix GuattariAnti-Oedipus: Capitalism and Schizophrenia, 1972 (English trans. 1977, preface by Michel Foucault)A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia, 1980Félix GuattariThe Three Ecologies, 1989 (English trans. 1991)Michel FoucaultPreface to the American edition of Anti-Oedipus, 1977SpinozaEthicsTheological-Political TreatiseAntonio NegriThe Savage Anomaly: The Power of Spinoza's Metaphysics and Politics, 1981Genevieve LloydPart of Nature: Self-Knowledge in Spinoza's Ethics, University of Minnesota Press, 1994Spinoza and the Ethics, Routledge, 1996Antonio DamasioDescartes' Error: Emotion, Reason, and the Human Brain, 1994Looking for Spinoza: Joy, Sorrow, and the Feeling Brain, 2003Simone de BeauvoirThe Second Sex, 1949Frantz Fanon — mentioned in relation to decolonial thought and the anti-fascist generation Herbert MarcuseOne-Dimensional Man, 1964Eros and Civilization, 1955Rosa Luxemburg — cited as an ecological thinker; the dialogue with Lenin in Zurich narrated by Isaiah Berlin Isaiah Berlin — on Spinoza and radical enlightenment; on Rosa LuxemburgAltiero SpinelliThe Ventotene Manifesto, 1941 — founding document of the European federalist projectDonna Haraway"A Cyborg Manifesto," 1985VNS Matrix"A Cyberfeminist Manifesto for the 21st Century," 1991Alain de Benoist — neo-fascist philosopher, intellectual architect of the European New Right; cited as formative influence on Steve Bannon and the Heritage Foundation / Budapest / Rome foundation networksJulius Evola — philosopher of Italian fascism; cited alongside de Benoist as daily reference for BannonPeter Thiel — PhD dissertation on René Girard and the concept of sacrifice, Stanford / Yale; position papers on technological selection and extinction

What does it mean to be spontaneous? In episode 161 of Overthink, Ellie and David get spontaneous. They look at Aristotle's theory of spontaneous generation, at spontaneity's role in politics, and at the dark side of spontaneity. How do different cultures and physical spaces enable or inhibit spontaneity? What is the relationship between spontaneity and human freedom? And is Lenin correct in arguing that leftists need to resist spontaneity in political organizing? In the Substack bonus segment, your hosts think through the relationship between spontaneity and habit, how spontaneity plays into the recording of Overthink episodes, and the habitual spontaneity of those with Tourette's Syndrome. Works Discussed:Aristotle, PhysicsLucy Cooke, The Truth About AnimalsJonathan Gingerich, “Spontaneous Freedom”Immanuel Kant, Critique of Pure ReasonVladimir Lenin, What is to Be Done?Enjoy our work? Support Overthink via tax-deductible donation: https://www.givecampus.com/fj0w3vJoin our Substack for ad-free versions of both audio and video episodes, extended episodes, exclusive live chats, and more: https://overthinkpod.substack.com/See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Solda Kürt sorunundan bahis açıldığında sınıftan bahsetmek, pek çok zaman meselenin etrafından dolanmanın bir vesilesi olagelmiştir. Sınıftan ve sınıf siyasetinden pek uzak olan sol liberal ve sol Kemalist eğilimlerin konu Kürt sorununa gelir gelmez sınıfı hatırlaması, emek sermaye çelişkisinden dem vurmaya başlaması tipiktir. Bu tür oportünist söylemlerin ikna edebileceği bir Kürt işçi olacağını zannetmiyorum. Zira her Kürt işçisi bu tür bir söylemin ardındaki sömürgeci kokusunu hemen hisseder. Kürt sorununu, Kürdün ezilmeye ve eşitsizliğe karşı bir mücadelesi olarak değil de Türkün canını sıkan bir mesele olarak yaşayan sosyal şovenist yaklaşım hemen kendini ele verir. Sosyal şovenizm ile enternasyonalizmi ayıranın HDP/Dem Parti çizgisiyle yakınlık ya da uzaklık olduğunu zannetmek ise çok yaygın bir yanlıştır. Sosyal şovenist ya da sömürgeci sol bakış açısı Kürt sorununun çözümünü değil, Kürt sorunundan kurtulmayı ister. Örneğin bugün karşıt uçlarda gözüküp sosyal medyada birbiriyle atışan solcuların tamamı Öcalan'ın Kürt sorunu çözülmüştür diyerek yaptığı açılımı olumlu değerlendirmekte buluşmaktadır. Solda ne yazık ki “ah bir şu Kürtler Kürt sorununun peşinden gitmeyi bıraksa da önümüz açılsa” diye bir inanış, adeta bir hurafe çok yaygındır. Bu hurafe ne kadar sınıfsal ifadelerle gerekçelendirilse de kaynağında sınıf siyaseti değil tam tersine sınıf siyasetinden uzaklık vardır. Çünkü siyasete sınıfsal perspektiften bakmayınca açılımın gerçekten silahların bırakılması ya da barışla ilgili bir yanı olduğu zannedilmiş, özünde sömürgeci burjuvazinin yayılmacı çıkarlarına yaslanan bir “petrol açılımı” olduğu görülmemiştir.Sınıf siyaseti ise aynı tabloya bakıp başka sonuca varır. Eğer Türk-Kürt ittifakı halkların kardeşliği ve eşitliği değil de mezhepçi bir ortaklık ve karşıtlık temelinde tanımlanıyorsa, emperyalizme ve sömürgeciliğe karşı değil de İran'ın nüfusuna karşı bir stratejik hamle olarak emperyalizme ve Siyonizme pazarlanıyorsa burada çözüm yoktur. Bir “petrol açılımı” vardır. Karşımızda olan Türk ve Kürt gençlerinin başka halklara karşı savaştırılması ise burada barış yoktur, haksız savaşların hazırlanması vardır. Böyle olmasa Bahçeli'nin Suriye'de Fırat'tan Dicle'ye boylu boyunca temizlik yapmaktan bahsettiği günün ertesinde Öcalan'ın kendisine gönderdiği kilimin törenle takdim edilmesi gibi absürtlükler nasıl yaşanır? Bu anlamda Bahçeli'nin gündeme taşıdığı ve sahiplendiği Öcalan'ın umut hakkının bir yönüyle Kürt halkının çözüm umudunun karşısında yükseliyor olması nasıl açıklanır? Sınıf siyaseti “Kürt sorunu yoktur sadece emek sermaye çelişkisi vardır” demek değildir. Sınıf siyasetinin düsturu “bütün ülkelerin işçileri ve ezilen halklar, birleşin”dir. Türk işçisinin ve emekçi halkının Kürt halkının ezilmesinde hiçbir çıkarı olmadığını tespit ederek işe başlar. Türk işçisinin milliyetçi eğilimleri çıkarı orada olduğundan değil, sömürgeci burjuvazinin ideolojik hegemonyasından kaynaklanmaktadır. Bu hegemonyanın kırılmasının yolu da sınıf mücadelesini harlamaktan geçer. Burjuvazi böler grev halayları birleştirir! Eğer Kürt burjuvazisi ve toprak ağaları sömürgeci burjuvaziyle işbirliği yaparak Kürt işçisinin, emekçisinin, yoksul köylüsünün taleplerinden yan çiziyorsa burada olumlu anlam yüklenecek bir şey yoktur. Türkün ne hakkı varsa Kürdün de aynı hakları olmasından hiçbir zarar görmeyecek olanlar, Kürdün ne emeğini ne toprağını sömüren Türk işçi ve emekçileridir. Sınıf siyaseti, sınıf çelişkisini ulusal ezme ve ezilme ilişkilerinin üzerini örtmek için kullanmak değildir. Tam tersine, sınıf siyaseti sınıf mücadelesi bayrağına ulusların ve dillerin tam eşitliğini yazmaktır. İşçilerin birliğinin yanına halkların kardeşliğini koymaktır. Bu siyasetin adı proleter enternasyonalizmidir. Bu Marx'ın ve Lenin'in yoludur. Darağacında yaşasın Türk ve Kürt halklarının kardeşliği diye haykıran Denizlerin yoludur.Yazının devamını podacst olarak dinleyebilirsiniz...

Es gelte, den "Personenkult" um Stalin zu beenden. So sagte es sein Amtsnachfolger Chruschtschow 1956. Die Abrechnung mit dem Stalinismus löste im gesamten Ostblock Hoffnung aus. Aber sie blieb unvollendet – bis heute.

In this conversation a group of us interviewed Dr. Ali Kadri about his book The Accumulation of Waste: A Political Economy of Systemic Destruction. This conversation was the final discussion in a study group which began last October and involved participants from all over the world. The book provides a theoretical framework which understands waste as a value making process where war-making, the wasting of social classes, and the wasting of social nature become central to capitalist accumulation and to how capital resolves crises in accumulation. The questions in this discussion were those that remained for some of the members upon reading and discussing the work over the last few months. In some cases you will hear members of the group ask their questions directly, in others I ask based on individual questions provided by members or common themes that came up among multiple participants from the group. We get into the imperialist aggression against Iran, the role of patriarchy and racism within Dr. Kadri's analysis, and questions of optimism or hope against the death dealing forces of imperialism. To gain a further understanding of Dr. Ali Kadri's work, check out the first interview we conducted with him back in 2023, and of course check out his books as well as various interviews available online, we will link some of these in the show description. This study group was really rewarding once again, thank you to all of our participants and to Dr. Ali Kadri. In our current study group - which is already full - we are discussing Lenin's Imperialism: The Highest Stage of Capitalism.  Our next one will be announced in March, so to ensure you have an opportunity to join us, since they almost always fill up quite quickly, make sure you are signed up on our patreon for as little as $1 a month, all patrons are welcome to join us in these study groups and they are a great place to deepen our knowledge and analysis collectively. Links: European Class Struggle Starts at the Bottom of the Sea with Iker Suárez "War Is the Basis of Accumulation" - Ali Kadri on Genocide, Waste, Imperialism, and the Commodification of Death Check out Guerrilla History's Ali Kadri archives Resistance Is Fertile also has some interviews with Ali Kadri  

Linktree: ⁠https://linktr.ee/Analytic⁠Join The Normandy For Additional Bonus Audio And Visual Content For All Things Nme+! Join Here: ⁠https://ow.ly/msoH50WCu0K⁠ Lenin Ramírez revives momentum with “Todo Lo Fue,” the romantic regional Mexican standout from his 2024 album Reinicio (DEL Records, released May 24, 2024). The passionate, bittersweet track—anchored by the evocative line “Todo lo fue sin ser realmente nada”—explores deep romance and longing through classic corrido-romantic fusion.Born in Culiacán, Sinaloa (1989), Ramírez began singing at age 4, songwriting at 16, and building his career despite early hurdles like a U.S. visa denial. Influenced by his grandfather and early accordion playing, he debuted via live banda projects, collaborated with stars like Gerardo Ortiz, and penned hits for Los Plebes del Rancho and Grupo Firme. His millions-strong Instagram following underscores his regional Mexican specialist status.The song's 2026 resurgence ties to the official music video drop (late January 2026), sparking explosive growth: over 6-8 million YouTube views, 35-36+ million Spotify streams, and daily Mexico streams in the millions. It debuted at #21 on Billboard Mexico Songs (Jan 31, 2026), peaking at #5 (week of Feb 7, 2026), entered Global 200 at #159, and landed strong on Spotify Mexico/Apple Music Mexico charts, plus Viral playlists.TikTok virality in fashion, lifestyle, and emotional content amplified visibility amid the regional Mexican digital surge. No major Anglo crossover (absent Hot 100/UK), but Mexico-centric dominance highlights streaming-driven breakout: TikTok ignition to playlist acceleration and chart surge.Analytic Dreamz on Notorious Mass Effect examines how “Todo Lo Fue” exemplifies regional Mexican's 2026 patterns—digital-native traction, DEL Records ecosystem boost, and concentrated Latin market power—fueling Lenin Ramírez's rapid expansion from album deep cut to viral staple while maintaining authentic romantic depth.Support this podcast at — https://redcircle.com/analytic-dreamz-notorious-mass-effect/donationsPrivacy & Opt-Out: https://redcircle.com/privacy

In this intergenerational dialogue, we welcome writer A.J. Horn, a remarkable young Marxist-Leninist scholar. We discuss the enduring legacy of the great intellectual, Michael Parenti, who passed away a month ago. We examine what made Parenti's work—such as his classic “Blackshirts and Reds”—so powerful: his unwavering class analysis, his clear and principled writing, and his ability to trace society's deepest problems back to capitalism and exploitation. Our conversation highlights how Parenti's approach cuts through the noise of mainstream media and liberal academia, offering a tool for understanding the world that remains as vital as ever. The discussion then turns to the state of the left today, contrasting the red-baiting fears of past generations with the more open, progressive attitudes of A.J.'s peers. He shares his unique intellectual journey from dystopian novels to the works of Marx and Lenin and details his current projects in writing and organizing. This episode is a fascinating look at how foundational ideas are passed on and adapted, celebrating Greg's political activism and legacy with the US communist party while spotlighting the passion and clarity of a compelling new voice on the left. A.J. Horn describes himself as a Marxist-Leninist dedicated to helping readers better understand socialism and communism by simplifying complex concepts. He identifies as a writer whose primary goal is to educate and mobilize the public against capitalism, liberalism, fascism, and other reactionary movements. A.J.'s Resources: Substack: https://substack.com/@ajhornwrites YouTube: https://www.youtube.com/@SimplifyingSocialism/shorts Bluesky: https://bsky.app/profile/simplifyingsocialism.substack.com Newsletter: https://simplifyingsocialism.beehiiv.com/   Greg's Blog: http://zzs-blg.blogspot.com/ Pat's Substack: https://patcummings.substack.com/   A.J.Horn#AJHorn#MichaelParenti#BlackShirtsandReds#Politicaltheory#ClassAnalysis#MarxistLeninist#Mediacriticism#Organizing#Substackauthor#1984GeorgeOrwell#Dystopianliterature#Socialism#PatCummings#PatrickCummings#GregGodels#ZZBlog#ComingFromLeftField#ComingFromLeftFieldPodcast#zzblog#mltoday

Sean McMeekin introduces Stalin as a bandit and intellectual who adopted Lenin's theory of revolutionary defeatism, explaining how Stalin built Soviet industry by exploiting Western technology and capital during the Depression, often funding this through looted artwork and espionage.1881 GANGING THE STUDENT REVOLUTIONARIES

Geoffrey Roberts describes Stalin organizing his library, prioritizing Lenin and Trotsky, while Bolsheviks seize control of publishing to reshape human consciousness through controlled reading and ideological indoctrination.1917 MOSCIW

Geoffrey Roberts notes Stalin studied Bismarck as a modernizer but learned power politics from Lenin, not Machiavelli, viewing Tsars as strong state builders despite their capitalism.1942

Geoffrey Roberts recounts Stalin meeting his idol Lenin, committing to Bolshevism, and spending exile reading extensively, establishing himself as a Marxist theoretician and dedicated intellectual within the revolutionary movement.1917 VILNIUS

The Human Equation with Joe Pangaro – Communism and socialism rarely reveal their full aims at the start, relying instead on moral language, democratic appeals, and emotional persuasion. By tracing parallels between Marx, Lenin, and modern progressive rhetoric, this piece examines how noble ideals are used to centralize power, marginalize dissent, and enlist well-meaning people in movements that ultimately undermine individual...

To help work out the dialectic of national self-determination in the face of Trump's imperialist aggression against Venezuela, Greenland, Canada, etc., Andrew and Gabriel revisit 1914-16 writings of V.I. Lenin on Ireland's struggle for independence from England. They discuss Lenin's response to Rosa Luxemburg, who thought that national self-determination is impossible, and his defense of the 1916 Easter Rising in Dublin. In addition, they discuss why it was Marx's custom to “sound out” acquaintances about their attitudes to national self-determination. (See episode page for links to writings.) In the episode's current-events segment, the co-hosts discuss the fightback against the Trump regime's aggression against Greenland and Minneapolis, as two facets of one struggle. Radio Free Humanity is co-hosted by Gabriel Donnelly and Andrew Kliman, and sponsored by Marxist-Humanist Initiative (https://www.marxisthumanistinitiative.org/ ).

Acertó Vladímir Ilích Uliánov cuando eligió «Lenin» como apodo: era fácil de pronunciar en cualquier idioma y fácil, igualmente, de recordar.Un siglo después de su muerte, su nombre sigue sonando. Y eso que hubo un tiempo en el que Lenin pareció condenado a roer el amargo pan del exilio y a habitar el olvido, incluso fue tachado de loco. Entonces, solo él y un puñado de revolucionarios de larga trayectoria creyeron en la validez y el posterior triunfo de sus tesis. Tesis, las de Lenin, que cambiarían para siempre el rumbo de la historia. ¿Para mejor? ¿Para peor? Antes de responder a la pregunta, se impone narrar, aunque sea resumidamente, la vida de Vladímir Ilích Uliánov. Sonido: César García. Diseño: Estudio OdZ. Contacto: galtozanogf@gmail.com Twitter: @GonzaloAltozano iVoox, Spotify, Apple.

The Constitution Study with Host Paul Engel – “Give me your four-year-olds, and in a generation, I will build a socialist state.” Vladimir Lenin may be dead, but your education system is based on his socialist principles and run by people trained to believe in it. Based on what's been going on lately, it appears Lenin's goal is being achieved. Americans take their 4-5-year-old children, hand them over to...

The Constitution Study with Host Paul Engel – “Give me your four-year-olds, and in a generation, I will build a socialist state.” Vladimir Lenin may be dead, but your education system is based on his socialist principles and run by people trained to believe in it. Based on what's been going on lately, it appears Lenin's goal is being achieved. Americans take their 4-5-year-old children, hand them over to...

Nieves Concostrina recuerda el entierro de Lenin y como su cuerpo se ha conservado como una momia durante años.

The corpse of Vladimir Lenin, founder of the Soviet Union, was placed on display in Moscow's Red Square on 27th January, 1924 - where, astonishingly, he remains viewable to this day.  He'd wanted to be buried next to his mother in Saint Petersburg, but after he suffered a series of strokes, the Soviet government instead secretly planned to build a mausoleum for his body, in part to deify him as a quasi-religious figure. In this episode, Arion, Rebecca and Olly explain how pioneering embalming techniques were created by ‘The Lenin Lab' to look after the cadaver; ponder how mausoleum architect Alexey Shchusev contented with the January freeze; and consider whether an embalmed Queen Victoria would be just as popular a tourist attraction… Further Reading: • ‘Death of Lenin' (The Guardian, 1924): ⁠https://www.theguardian.com/world/2017/jan/23/death-of-lenin-archive-1924⁠ • ‘Lenin's Body Improves with Age' (Scientific American, 2015): ⁠https://www.scientificamerican.com/article/lenin-s-body-improves-with-age1/⁠ • ‘Russia: 100 Years on from Revolution' (BBC News, 2017): ⁠https://www.youtube.com/watch?v=MPmlX4kWgjs⁠ Love the show? Support us!  Join 

Nieves Concostrina recuerda el entierro de Lenin y como su cuerpo se ha conservado como una momia durante años.

Nieves Concostrina recuerda el entierro de Lenin y como su cuerpo se ha conservado como una momia durante años.

This is a Patreon demo. Join to hear us do a deep dive into the end of the Cold War in Germany, Ostalgie, and the most internationally famous film in the artistic movement, Good Bye, Lenin!Sometimes, you need to gaslight your sick mother for the greater good. Remember Shuffle is joined by Nick of the Corner Späti podcast for their first foray into foreign film, 2003's Good Bye Lenin, the best known instance of Ostalgie in film internationally. After recapping the plot of this halfway-zany, sitcom-style tragicomedy, the Shuffle Bois discuss what role nostalgia plays in contemporary Germany, the wild historical moment that was reunification and its disastrous consequences for the East, and how people react in the face of massive historical change. Listen for some fun tidbits on contemporary Germany, including: the prevalence of tanning bed guys, FKK (nude beach culture), Western Europeans' fixation with Native Americans, and East German ghost towns.Be sure to check out Corner Späti here:https://www.operationglad.io/corner-spati/As well as their patreon here:https://www.patreon.com/cornerspaetiAnd, as always, give Remember Shuffle a follow on Twitter⁠⁠⁠⁠⁠ And on Instagram⁠⁠⁠⁠ ⁠@RememberShufflePod⁠⁠⁠⁠⁠ to interact with the show between episodes. It also makes it easier to book guests.  

Leontxo García es el invitado perfecto para conmemorar los 200 episodios de Kapital. Leontxo es seguramente la persona que más sabe sobre ajedrez en España. Yo jugaba de pequeño con mi padre y guardo un bonito recuerdo de esas partidas. Si hoy pienso distinto, algo de culpa tienen ese juego. ¿Qué es lo que aprendí? No sabría decírtelo, pero algo siempre queda. Una conexión inesperada, quizá simplemente trabajé la paciencia. Leontxo está convencido del poder pedagógico del ajedrez y defiende que deberíamos fomentarlo en las escuelas. Siempre regresamos, en este podcast, a La utilidad de lo inútil del gran Nuccio Ordine. Leontxo recuerda movimientos del gran maestro cubano Capablanca en partidas que se jugaron hace más de 100 años y yo refuerzo mi tesis que la diferenciación siempre viene por el camino menos pensado.Kapital llega a los 200 episodios y quería simplemente darte las gracias.Quiero pensar que existe una filosofía alrededor de este podcast: en hacer las cosas sin buscar una ganancia directa, en perder una tarde charlando de todo y de nada, en saber disfrutar del tiempo que pasa. Una filosofía que nos une en una forma particular de ver y entender la vida. Te habrás fijado que raramente confronto a los invitados y es que el espíritu de Kapital es la curiosidad. ¿Quién soy yo para discutir una idea? Yo solo quiero saber cómo piensa esa persona, cómo entiende el mundo en el que vive. La premisa de Kapital es que todos los invitados esconden una lección, desde Cao de Benós hasta Llados, pasando por Raggio, todos tienen algo que puede ser de tu interés, si escuchas con atención. Como si fuera esto un acertijo, mi reto es encontrar la pregunta correcta que destape esa verdad escondida. Gracias por jugar a este juego.Índice:0:32 En Estados Unidos el póker, en Rusia el ajedrez y en China el Go.3:36 El plan de Lenin para las escuelas.11:46 Control del primer impulso a través del ajedrez.20:33 La utilidad de lo inútil, de nuevo.27:10 No puedes escribir una novela romántica si no te rompieron el corazón antes.31.36 El mal uso del ChatGPT.42:27 Orígenes del ajedrez.53:02 Maestros antiguos.1:02:44 Karpov contra Kasparov.1:17:28 Que la suerte te pille preparado.1:25:32 Kasparov como Don Quijote.1:35:18 DeepBlue y AlphaGo.1:41:15 Agotamiento físico de pensar.1:51:10 Apúntate a un club de ajedrez.Apuntes:Ajedrez y ciencia, pasiones mezcladas. Leontxo García.Pensar rápido, pensar despacio. Daniel Kahneman.Putting your intuition on ice. Daniel Kahneman.La diagonal del loco. Richard Dembo.Todas las historias y un epílogo. Enric González.Historias del Calcio. Enric González.Un verdor terrible. Benjamín Labatut.MANIAC. Benjamín Labatut.

Donald Trump is taking aim at the most powerful, and most opaque, institution in the global economy: the Federal Reserve. By moving to oust Jay Powell through a criminal investigation, Trump has triggered a battle that cuts to the heart of who really controls money in America, and by extension, the world. Is this an unprecedented act of economic sabotage? A dangerous authoritarian power grab? Or is Trump simply calling the bluff of a self-regarding central banking elite who've been pulling the levers of the economy from their marble citadels for 40 years? In this episode, we go deep on interest rates, the dollar, and the political economy of money, from Nero and Henry VIII to Lenin and Hitler, to explain why powerful leaders have always wanted to control the currency. We explore what “financial repression” really means, why Trump wants rates at 1%, and who wins (and loses) when money is made cheap. What if the central bankers aren't the neutral technocrats they claim to be? What if independence has been more myth than reality, and quantitative easing has already blurred the lines between the Fed and the government? Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Episode Summary:In this episode of Explaining History, Nick turns to the global dimensions of the Russian Revolution. Drawing on Robert Service's Spies and Commissars: Bolshevik Russia and the West, we explore how the events of 1917 reverberated far beyond Petrograd.We delve into the chaotic collapse of the Romanov dynasty and the fragile "dual power" that followed. Why did the liberal Provisional Government fail to consolidate power? And how did the Bolsheviks—a small group of exiles caught completely by surprise—navigate their way back to Russia?From the euphoric reaction of emigre circles in London (where Maxim Litvinov tried to shave with toothpaste in his excitement) to the geopolitical chess game played by Britain, France, and the US, we examine the revolution not just as a Russian event, but as a pivotal moment in the First World War. Nick also discusses the historiographical battles over the period—was it a coup, a popular uprising, or a tragedy?—and why historians like Service and Orlando Figes have faced the ire of the modern left.Plus: A final reminder for students! Our Russian Revolution Masterclass is this Sunday, January 25th. Book your spot now to master exam technique and essay structure.Key Topics:The February Revolution: How strikes in Petrograd toppled the Tsar while Lenin was stuck in Switzerland.Dual Power: The uneasy alliance between the Provisional Government and the Petrograd Soviet.The Exile's Return: How revolutionaries navigated a war-torn Europe to get home.Global Reactions: Why Western powers initially welcomed the fall of the Tsar, and how 1917 reshaped the war.Books Mentioned:Spies and Commissars by Robert ServiceA People's Tragedy by Orlando FigesStalin's Nemesis by Bertrand PatenaudeExplaining History helps you understand the 20th Century through critical conversations and expert interviews. We connect the past to the present. If you enjoy the show, please subscribe and share.▸ Support the Show & Get Exclusive ContentBecome a Patron: patreon.com/explaininghistory▸ Join the Community & Continue the ConversationFacebook Group: facebook.com/groups/ExplainingHistoryPodcastSubstack: theexplaininghistorypodcast.substack.com▸ Read Articles & Go DeeperWebsite: explaininghistory.org Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Aclaramos el capítulo de Valerie (celos, llamadas y percepciones), el trasfondo del nuevo secretario de DACO y lo difícil que es hacer ese trabajo, el momento de JGO y su choque con el tema de LUMA, posibles sustitutos para el operador y, para cerrar, Miss Universe.Dale play, comenta tu take y comparte.Temas: Valerie, DACO, LUMA Energy, JGO, política PR, servicio eléctrico, consumo, Miss Universe.CTA: ¿Cambiarías a LUMA? ¿Quién debe dirigir DACO? Deja tu comentario.Ven a la celebración de Chinchorreo: https://www.eventbrite.com/e/chinchorrero-de-navidaj-8-aniversario-cem-tickets-1977520076783?aff=oddtdtcreatorTimestamps / Capítulos00:00 — Intro & contexto del episodio03:00 — Valerie: lo que se dijo y el tema de los celos06:30 — ¿Hubo llamadas y presiones? Mitos vs. realidad08:15 — Nuevo secretario de DACO: backstory y reto del cargo14:00 — JGO y LUMA: cruce de narrativas18:00 — Días complicados para JGO en la discusión pública19:30 — ¿Posibles sustitutos para LUMA? Escenarios y nombres21:00 — Miss Universe: espectáculo, percepción y conversación pública24:30 — Cierre: takeaways y lo que viene

The New Discourses Podcast with James Lindsay, Ep. 187 What is Islamism? Is it the same thing as Islam? Has it varied over time? What's its relationship to Communism, at least in our present era? These are important questions, particularly in light of the undeniable force of the Red-Green Alliance currently besetting the West. Against the backdrop of American leaders naming the Muslim Brotherhood a terrorist organization, at least in limited fashion, it's a worthwhile endeavor to explore its intellectual underpinnings, which were recorded by Sayyid Qutb in a book called Milestones (https://amzn.to/48QcfHR) in 1964, two years before he was hanged in Egypt for his radicalism. In this episode of the New Discourses Podcast, host James Lindsay goes through the introduction of this book and explains its deep similarities to the Leninist Communism Qutb was immersed in before radicalizing, particularly Lenin's 1902 tract What Is to Be Done? Join him for insight into this important work that shapes one of the biggest movements against the West in the world today. Latest from New Discourses Press! The Queering of the American Child: https://queeringbook.com/ Support New Discourses: https://newdiscourses.com/support Follow New Discourses on other platforms: https://newdiscourses.com/subscribe Follow James Lindsay: https://linktr.ee/conceptualjames © 2026 New Discourses. All rights reserved. #NewDiscourses #JamesLindsay #Islam

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Audiencia necesita acompañamiento para aprender qué es racismo, prejuicios…: defensor audiencias SPREnlace para apoyar vía Patreon:https://www.patreon.com/julioastilleroEnlace para hacer donaciones vía PayPal:https://www.paypal.me/julioastilleroCuenta para hacer transferencias a cuenta BBVA a nombre de Julio Hernández López: 1539408017CLABE: 012 320 01539408017 2Tienda:https://julioastillerotienda.com/ Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Get access to The Backroom (90+ exclusive episodes) and support 1Dime Radio: https://www.patreon.com/OneDimeThis week on 1Dime Radio, I am joined by Noj Rants, one of the sharpest new voices in Soviet history on YouTube. We go straight at the myths that both mainstream commentators and newer Marxist sympathizers tend to repeat, especially about the Lenin era, the Soviets themselves, and how the Soviet state actually functioned. We talk about bad historiography, timeline compression, “Lenin died, then Stalin took over” simplifications, Civil War narratives, archives, and why so much of Soviet history discourse ends up polarized into propaganda versus counterpropaganda. In the Backroom segment on Patreon, NOJ Rants, and I keep going for four more hours, continuing the conversation. It is split into two parts, covering a wide range of Soviet history debates across multiple periods. In these two Patreon exclusive episodes, NOJ Rants, and I continue our conversation about contentious events in Soviet history, from the development of the Bolshevik one‑party state to the realities of Soviet “democracy.” We also discuss the Stalin period, the Red Purges, and NOJ Rants' hot takes on Marxism‑Leninism and the lessons of Soviet state-building.  I basically throw every question you can imagine at him and get his take on the biggest controversies, interpretations, and myths. We also get into the state of left-wing YouTube today, and how prominent leftist creators, especially Marxist-Leninists, tend to cover Soviet history.Timestamps:00:00:00  The Backroom Preview 00:04:51  The Best Soviet History YouTuber00:10:05  Where to start reading Soviet history, the best historians and books00:20:19  Stalin Wasn't a Dictator According to the CIA?  00:37:43 The Soviet archives 00:42:36  How the Russian Civil War Timeline Gets Re-Written00:44:44  Soviet elections, Mensheviks, SRs, & the Socialist Opposition00:47:43 The Truth About Imperialist Encirclement01:11:52  The Constituent Assembly and Bolshevik Consolidation01:29:05   Was Soviet Democracy a real thing? 01:33:19  Prelude to the 4-hour Backroom Segment (Parts 2 and 2)GUEST:NOJ Rants (YouTuber, Soviet history)• YouTube: https://www.youtube.com/@nojrantsFOLLOW 1Dime:• Substack (Articles and Essays): https://substack.com/@tonyof1dime• X/Twitter: https://x.com/1DimeOfficial• Instagram: https://www.instagram.com/tonyof1dime/• Check out my main channel videos: https://www.youtube.com/@1Dimee #soviethistory  #sovietunion #russianrevolution Leave a like, drop a comment, and give the show a 5-star rating on Spotify, Apple, or wherever you listen to this.

Savage exposes the truth about "Democratic Socialism" as Zohran Mamdani becomes the mayor of New York City. He explains why he labeled Bernie Sanders the most dangerous man in American politics. He then traces the historical roots of socialism back to figures like Lenin, Trotsky, and Mao Zedong. He discusses the concept of rugged individualism versus collectivism, warning of potential threats to American freedom and individualism. Savage concludes with a call for vigilance against the perceived socialist threat.

This is a re-broadcast of Class Unity Transmissions Ep 19: Clyde W. Barrow | Marxist State Theory Today In this episode, we are joined by political theorist Clyde W. Barrow to revisit the classic debates in Marxist state theory and to consider their renewed relevance in the present conjuncture. Barrow was a guest speaker in the CU “State Theory” course that ran earlier this year, and we thought we'd invite him back for a more detailed discussion—and to explore how these debates might help guide the left through its current impasse. The conversation begins with the Poulantzas–Miliband debate of the 1960s and 1970s, situating it against the crisis of postwar Fordist–Keynesian capitalism and the broader effort by Marxists to move beyond instrumental or reductionist accounts of the capitalist state. Barrow explains why the debate remains foundational, what is often misunderstood about Miliband's position, and why Marxist politics cannot afford to treat the state as a secondary or merely epiphenomenal problem. From there, the discussion turns to globalization and contemporary political economy, drawing on Barrow's book Toward a Critical Theory of States: The Poulantzas–Miliband Debate after Globalization. Rejecting the idea that globalization has rendered states powerless, Barrow emphasizes the central role played by states—particularly the U.S. state—in constructing and managing global capitalism. We then examine how Marxist state theory helps illuminate recent developments in trade policy under the Trump administration, including the structural constraints that capitalist states face when they pursue policies that run counter to dominant class interests, and what this may signal about the future of the global trade regime. The latter part of the episode moves a bit more “into the weeds,” engaging debates over Lenin, the dictatorship of the proletariat, and the long-standing question of what a socialist theory of government might look like. Barrow reflects on the limits of romanticized models such as the Paris Commune, the enduring tensions between democracy and state power in socialist strategy, and the usefulness of Poulantzas's concept of authoritarian statism for understanding contemporary right-wing governments. The conversation concludes with a discussion of what Marxist state theory can tell us about the challenges facing democratic socialist governance today, using the case of New York City mayor Zohran Mamdani to explore the structural and political limits confronting left projects within capitalist states. Biographical note: In recent months, Barrow has also been a prominent public critic of managerial governance and political interference in higher education and has faced disciplinary action related to his speech and public commentary. While this episode focuses on theory rather than biography, his situation has made him an important contemporary reference point in ongoing debates over academic freedom and freedom of expression in U.S. universities. Additional background: Clyde W. Barrow earned his Ph.D. in political science from the University of California, Los Angeles. He is currently Professor of Political Science at The University of Texas Rio Grande Valley, and previously taught for many years at the University of Massachusetts Dartmouth. Barrow is widely known for his contributions to Marxist state theory, political sociology, and the political economy of higher education. His major books include Universities and the Capitalist State: Corporate Liberalism and the Reconstruction of American Higher Education, 1894–1928; Toward a Critical Theory of States: The Poulantzas–Miliband Debate after Globalization; The Dangerous Class: The Concept of the Lumpenproletariat; and A Critique of Political Science: A History of the Caucus for a New Political Science (forthcoming), along with numerous influential articles on state power, class relations, and academic governance. For donations, educational courses, or membership inquiries please visit: http://www.classunity.org

There is and has been an attempt to rewrite the history and legacy of Lenin. Was he the brutal dictator and murderous leader history shows he was, or just a misunderstood leader, betrayed before he could fulfill his plan for "the people".  In this episode we look at Vladimir Lenin. Who was he, how did he get in power, was he really all that bad and why is it important we learn the true history?Email us at: downtherh@protonmail.com

Darrell Castle ushers in 2026 by talking about the world as he sees it today along with some year-end thoughts about the past, the present, and the unknown future. Transcription/Notes BLESSED ARE THE PEACEMAKERS Hello, this is Darrell Castle with today's Castle Report. This is the 2nd day of January in the year of our Lord 2026. In this Castle Report I will be talking about the world as I see it today along with some year-end thoughts about the past, the present, and the unknown future. “Blessed are the peacemakers for they shall be called the children of God.” Those are the words of the Prince of Peace whose birth we just celebrated, and his words have been the bed rock of Western Civilization for over 2000 years. The decorations, gifts, and celebrations are just one of our connections to a Christian culture that has held Western Civilization together throughout its history. My thanks once again for Dr, Ron Paul's recent Liberty Report where he so eloquently sets these concepts out. Somehow it all seems different now. The mayor of New York City has been sworn in on the Quran rather than the bible. The nation itself with debt having surpassed $38 trillion Continues its enforcement of the Wolfowitz Doctrine which is part of the project for a new American century. Paul Wolfowitz put his name on a policy that still seems to drive the American government even under the America first president. Simply put, that doctrine says that American hegemony will dominate the world and no competitor which threatens that policy will be allowed to rise. The U.S. military will be used to destroy any competition. In practical terms, it means that the U.S. government will continue to use its military to bankrupt the country while exporting misery and suffering to others in pursuit of a global military empire on the framework of ancient Rome. My argument for you today is that this policy places the U.S. government in direct opposition to the title of this Castle Report. This year marked the first time the Defense budget item has surpassed the $1 trillion mark. Congress was so enthusiastic about it that they voted more money than the president asked for. The $1 trillion doesn't include interest on the defense related debt, veteran's affairs such as hospitals and lifetime care for the wounded and components of other agencies and departments with items related to defense so it is much larger than the published amount. Those who are responsible for such things probably still have a chance to save the economy if they did the responsible thing but instead they repeatedly do the opposite of the right thing. President Eisenhower was the last president to recognize what was happening and to refuse its allure. He also warned President Kennedy who tried to heed the warning but he died for those efforts. I paraphrase President Eisenhower's famous speech from 1953 entitled “The Chance for Peace” each of these dollars spent on military offense and the maintenance of the US global empire rather than on defense of our own nation is taken from the mouths of the hungry and off the backs of hardworking American families.” The new National Security Strategy document recently released by the Trump administration has set off a firestorm among those who favor warfare to solve every perceived problem. The document seems to be a reversal of the foreign policy doctrine that has existed since the end of World War ll. That policy included the formation of NATO with the US as the unofficial guarantor of military security. The US would accept responsibility for the defense of Western Europe and ensure that the Soviet Union was held intact. In return the US would have reserve currency status and would through that status control the world's economy. Reserve currency status ensured that the US would have the means through the accumulation of debt to fund its military in all circumstances. This was also a recognition by Europe that it was free to devote virtually all of its resources to rebuilding and to the welfare projects that would keep its citizens comfortable and thereby avoid revolution. The new strategy document seems to refute that policy and it appears to place Europe in some responsibility for its own defense. The Europeans don't like the policy shift at all but they are at least verbally adjusting to it. They came up with a way to obtain loans of up to $100 billion for Ukraine to continue the war to the last Ukrainian. The last few years have seen them trying to provoke a new war with Russia and this new policy might have a chilling effect on that desire. The US also included $800 million in the defense bill for Ukraine. Joan and I were talking about all this over breakfast the other day and she pointed out that people are starting to see fraud despite media refusal to discuss it. Some of those things like the fraud of the Somali community in Minnesota and the election fraud in Georgia now freely admitted are obvious. We also have the American people seeing their standard of living eaten away by inflation and an economy declining because it's burdened by debt. People are becoming aware of all this more and more as they see their country committed to the defense and foreign policy of a country far away. The people have come to realize that if they express criticism of that country's foreign policy the argument requires them to defend a charge of antisemitism instead of the policy. The same is true of the billions of fraud in Minnesota because the Governor of that state said that criticism was white supremacy so the argument is a defense of that charge instead of the fraud. Joan's position is that people are not ignorant despite media's refusal to report and investigate they are aware of what is going on. My response to her was yes, you are right but that puts us in the most dangerous position possibly ever. People see rampant crime and theft by government and they see government saying America first but its foreign policy seems to put another country's interest first, and that creates a dangerous, revolutionary atmosphere. I'm afraid that people are becoming aware that one of the founding principles which helped make America great is being erased and that principle is the empowerment of the individual over the power of the collective to demand obedience and compliance. In the American culture the individual counts and I'm afraid many are losing sight of that. The individual can take a stand against injustice without fear of reprisal from government. When governors have no argument against fraud except those who uncover it and point it out are white supremacists, and when senators have no response to pointing out the foreign policy faults of another country except to accuse those who object of antisemitism it means thee government officials have lost the argument because they have nothing to say. The real problem happens when government loses the argument as it has currently, which makes fraud and waste obvious to anyone. People try to change the system through voting but they see that it does not change very much. The worst frustration is that the dangerous revolutionary civil war tension is created when people see it, understand it, but nothing is ever done. They see fraud costing billions and they know that is just the tip of the iceberg. They see their money taken by the IRS to fund the wars in favor of other nations. They see fraud at every level and yet they are struggling to get by and they cannot get by without accumulating debt, which becomes unpayable. They know the difference between their debt and government debt is that they actually have to answer for theirs. Some of the things which have changed the lifestyles of the American people since the end of the covid confinement are really startling for the American families. Since covid, gas for utilities up 48.8%, car maintenance and repair 48.8%, car insurance 56.1%, coffee 46.1%, electricity 40.4%, meat 38.1%, used cars 33.6% bread 29,4%, milk 24.1%. I could go on and on with these numbers but just ask yourself if your income since covid has increased by anything close to these numbers. So, we can see the elements of an explosion building and smoldering. Couple this to the knowledge people have that they must send their children to schools which are run by people who hate them. Their children will be indoctrinated by teachers who hate them so their children will become like those who hate them and look to people who have caused the problem for the answer thus the inauguration of the mayor of our greatest city on the Quran. I know what you must be thinking, it's not everyone of them and there are some officials who really do care. Yes, I know about those people, but the truth is that the ones who claim to care make some angry speech to that effect and then go on about their business as if nothing happened. That is the demoralizing truth that we face here in the first month of 2026. In conclusion, whether we know it or not, we are all beneficiaries of the religion created by the one who is the author of the title of this Castle Report. The moral doctrine created by that religion has curbed power and defended the weak and helpless for over 2000 years. When you lay aside those moral principle you have power unleashed, enforced through force, and not limited by anything, to paraphrase Lenin. Finally, folks, as we start 2026 I close with another quote from President Eisenhower or at least I paraphrase him,” the people of the world are so desperate for peace that sooner or later the governments will have to step aside and let them have it.” At least that's the way I see it, Until next time folks, This is Darrell Castle, Thanks for listening.

LENIN'S INNOVATION: REVOLUTIONARY DEFEATISM AND GLOBAL CIVIL WAR Colleague Professor Sean McMeekin. Focusing on Vladimir Lenin, this section examines how he radicalized Marx's vision through the concept of "revolutionary defeatism." Lenin believed that disastrous imperial wars, like World War I, should be welcomed as catalysts to turn international conflict into domestic civil war. His goal was to spark a chain reaction of global civil wars until the "proletarian revolution" was achieved. Unlike socialists who sought reform through elections, Lenin demanded a "vanguard" of professional revolutionaries to impose doctrine from the top down. McMeekinhighlights Lenin's ruthlessness, noting that he suppressed his own appreciation for music to avoid becoming sentimental, believing the political vision required an unyielding hardness to operationalize Marx's theories into a strategy of perpetual war. NUMBER 3

THE COLLAPSE OF 1989 AND THE MODERN AUTHORITARIAN PIVOT Colleague Professor Sean McMeekin. In the final segment, McMeekin challenges the narrative that the 1989 collapse was solely a popular uprising. Instead, he argues it was a "top-down disintegration" caused by the withdrawal of Soviet force via the "Sinatra Doctrine" (letting satellites go their own way). Regimes fell because security forces mutinied or stood down, not merely because of protests. Regarding modern Russia, McMeekin notes that while Putin has jettisoned Lenin, he retains a nostalgia for Stalin as a "builder" of state power. The conversation concludes with a warning: while traditional communism relied on extreme violence, modern authoritarian regimes, particularly China, may now use advanced surveillance technology to achieve total control without the same level of overt bloodshed. NUMBER 8

When Karl Marx unleashed his manifesto on the world it went largely unnoticed. Even countries with strict book laws let it pass because it was seen as absurd and something no one would read or be interested in.  Who was Karl Marx? Why did only a hand full of people show up at his funeral? Was Karl Marx a genius or a madman with the fever dream of the ultimate slacker?Email us at: downtherh@protonmail.com

Trevor Loudon Reports – Drawing on historical communist doctrine - from Lenin's strategic zigzags to Dugin's Foundations of Geopolitics—the hosts explain how Russia amplifies domestic divisions on both left and right. Figures like Tucker Carlson are cited for deflecting criticism from Putin by highlighting real U.S. problems, mirroring the Soviet-era use of Western dissenters. Gussack stresses that ideology...

There is and has been an attempt to rewrite the history and legacy of Lenin.Was he the brutal dictator and murderous leader history shows he was or just a misunderstood leader, betrayed before he could fulfill his plan for "the people".In this episode we look at Vladimir Lenin. Who was he, how did he get in power, was he really all that bad and why is it important we learn the true history.Email us at: downtherh@protonmail.com

--{ "Commerce, Christmas, and Caring"}-- Santa Claus Conquers the Martians - A brief update as this year draws to a close. - Depressing times for some, anxiety for others - CON-Sumer, Path of the unexpected - Lenin, Hegel, dialectical chessboard - Alternatives, primitive peoples - Life purpose, life quality, life reflections - Outworn Christmas ritual - Fake patriot leaders - Sumerian priest recruitment, technique. (Songs: "Baker Street" and "Right Next Time" by Gerry Rafferty, "You've Got A Friend" by James Taylor)

Historical Influences: Bismarck and Realpolitik: Colleague Geoffrey Roberts discusses how Stalin studied Bismarck as a fellow modernizer who executed a "revolution from above" to build a strong state, arguing that regarding Machiavelli, Stalin did not need The Prince to learn cynicism or power politics, as he had already learned those lessons effectively from Bolshevik mentors like Lenin and Trotsky. 1935

Classifying the Dictator's Collection: Colleague Geoffrey Roberts reports that Stalin hired Lenin's former librarian to organize his growing collection, creating a handwritten classification scheme that prioritized Marxist thinkers, surprisingly ranking his rival Trotsky highly on this reading list; the Bolsheviks seized control of publishing to manage public thought, while Stalin adopted an ex libris stamp to identify his personal books. 1930

HEADLINE: Lenin's Violent Innovation: Vanguardism and Revolutionary Defeatism GUEST AUTHOR: Professor Sean McMeekin 50-WORD SUMMARY: Vladimir Lenin, inspired by Marx's violence, adopted vanguardism (professional revolutionaries guiding workers). His innovation was "revolutionary defeatism," arguing imperialist war should be turned into civil war. Lenin advocated a global series of civil wars to usher in the proletarian revolution. Anarchists like Bakunin were prophetic, fearing the resulting state tyranny.

HEADLINE: Lenin's Violent Innovation: Vanguardism and Revolutionary Defeatism GUEST AUTHOR: Professor Sean McMeekin 50-WORD SUMMARY: Vladimir Lenin, inspired by Marx's violence, adopted vanguardism (professional revolutionaries guiding workers). His innovation was "revolutionary defeatism," arguing imperialist war should be turned into civil war. Lenin advocated a global series of civil wars to usher in the proletarian revolution. Anarchists like Bakunin were prophetic, fearing the resulting state tyranny.

On Thursday's Mark Levin Show, there's a cabal of grifters who absolutely lack principles. First, Megyn Kelly questioned whether Jeffrey Epstein was a pedophile, claiming he preferred "barely legal" 15-year-old girls who could pass as older, rather than younger children, based on an insider's view. This is disgusting. Then there's Steve Bannon who exchanged hundreds of emails and met at least once with Epstein.  Bannon created videos with Epstein to teach him how to handle hostile press. Why would anyone associate with Epstein? There's newly unsealed federal court documents detail how a 17-year-old homeless girl in Florida allegedly had sex with former Re. Matt Gaetz for $400 to fund braces for her teeth. And lastly there's Tucker Carlson who targeted Dietrich Bonhoeffer, the anti-Nazi Christian evangelist who tried to kill Hitler. It's time to clean up our own house who have a twisted version of American First.  Later, the U.S. healthcare system is the world's best, but some sort of health savings accounts that put more money in people's pockets, enabling them to choose and pay for their own healthcare premiums would be a great idea. Afterward, Gov Gavin Newsom's former chief of staff was indicted on 23 federal counts including conspiracy to commit bank and wire fraud. Finally, will Barack Obama's library feature sections on figures like Mao, Lenin, Trotsky, Stalin, Marx, and Engels, as well as racist America? To build his library Obama demolished a cherished national landmark—designed by Frederick Law Olmsted for the 1893 Chicago World's Fair. It's ironic that Obama protects monuments elsewhere but destroys this historic area. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices