Podcasts about lucrurile

Lui Elon Musk, retras din fruntea DOGE, i se pot imputa multe. Dar, obiectivul de economisire a cheltuielilor guvernamentale este corect. Politicienii europeni nu ar trebuie să se bucure pentru greșelile lui Trump. Unele state membre, printre care și România, au nevoie de scăderea deficitului bugetar. Elon Musk se retrage din fruntea Departamentului de eficiență guvernamentală, un fel de instituție creată special pentru omul de afaceri și pentru a reduce cheltuielile publice. Elon Musk a venit pe „cai mari” în administrația Trump, cu promisiuni și obiective enorme. Acum, după 130 de zile, se poate vedea că rezultatele sunt modeste în comparație cu așteptările, metodele folosite au fost discutabile, iar deciziile au fost de multe ori contestate în instanță. Eșecul lui Elon Musk nu ar trebui să ne bucure atât de mult. Metodele folosite au fost, uneori, exagerate, dar principiul a fost corect.Chiar dacă omul de afaceri a fost de multe ori blamabil, misiunea sa nu a fost de condamnat. Eficiența funcționării statului, chiar în condițiile reducerii cheltuielilor curente, este un obiectiv care se poate găsi la multe state ale lumii, inclusiv România.Elon Musk a spus la instalarea sa în fruntea DOGE, Departamentul de eficiență guvernamentală, că obiectivul său este să economisească 2.000 miliarde de dolari din cheltuielile statului prin eliminarea risipei, fraudei și abuzurilor din administrație. În luna februarie a.c., președintele american făcea publice o serie de nereguli descoperite în funcționarea sistemului de asistență socială, printre altele, plata unor pensii către persoane fictive care aveau vârste matusalemice. Unii experți americani au dezvăluit că sistemul nu a fost fraudat, iar erorile au apărut din cauza unui program cibernetic vechi. Începutul părea promițător pentru departamentul condus de Elon Musk. Doar că după aceea au apărut o mulțime de probleme și de contestări.Un scurt bilanț al activității lui Elon Musk, acum la plecarea din fruntea departamentului de eficiență guvernamentală, arată că rezultatele sunt departe de promisiunile făcute în luna ianuarie a.c.Pe parcursul a cinci luni de funcționare, DOGE a închis 11 agenții federale, a reziliat 8.500 de contracte și a anulat 10.000 de granturi derulate de instituții ale statului. În plus, conform unei analize a postului american de televiziune CNN, aproximativ 121.000 de angajați în administrația federală au fost disponibilizați, dar programul de concediere a presupus și achitarea unor plăți compensatorii. Lucrurile nu au mers chiar cum și-a dorit Elon Musk: 24.000 de funcționari publici au fost reangajați ca urmare a unor hotărâri judecătorești, iar experții financiari au calculat că plățile compensatorii achitate au fost de aproximativ 135 miliarde de dolari. Ceea ce nu seamănă deloc cu o economie bugetară.În ultimele luni, obiectivul DOGE a fost revizuit la jumătate, adică economiile de 2.000 miliarde s-au redus la 1.000 de miliarde de dolari. În luna mai a.c., realizările erau mult mai mici decât orice țintă, respectiv economiile erau estimate la numai 160 miliarde de dolari, iar o analiză a BBC ajungea la concluzia că DOGE a reușit să facă economii ale banilor publici în valoare de numai 32,5 miliarde de dolari.În plus, unii analiști americani consideră că Elon Musk lasă în urmă o mare problemă și anume concedierea unor angajați competenți, bine pregătiți profesional. Refacerea acestor zone de expertiză nu se va putea face în 100 de zile, ci în ani. Desigur, este posibil ca în unele cazuri să fie adevărat, dar să nu uităm că sintagma „cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit” se aplică și în America. Adică, efectele disponibilizărilor făcute de departamentul condus de Musk ar putea să fie exagerate. De asemenea, sunt mai multe procese pe rol prin care Donald Trump este acuzat că i-a acordat lui Elon Musk o poziție în administrație în termeni neconstituționali. Cu toate acestea, elanul economisirii banilor publici va continua. De exemplu, administrația Trump a anunțat că va analiza contractele statului cu firmele de consultanță și cu cele de tehnologie.Este clar că unii exultă văzând eșecul lui Musk. Politicieni de toate culorile și de pe multe meridiane ale lumii vor putea spune acum că efortul de a eficientiza statul este prea costisitor și că metodele de acest fel produc mai mult rău decât bine. Eșecul lui Elon Musk poate fi un bun pretext pentru a nu mai încerca o eficientizare a cheltuielilor statului. Ar fi o mare eroare în special pentru europeni care au nevoie, în destule state membre, să reducă nivelul deficitului bugetar. Inclusiv, în România.

De cîțiva ani a început construcția unui important edificiu: literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani, adică acei autori atenți la copiii de azi și la contextul în care ei cresc, la problemele, întrebările și nevoile lor. Lucrurile s-au urnit greu, mulți ani nu au existat în librării decît foarte puține asemenea cărți dar acum literatura pentru copii scrisă de autori români e pe mîini bune. La asta contribuie, pe lîngă scriitori, ilustratorii de carte, editorii, cei care fac promovarea cărților. Am vorbit cu Simona Antonescu și Luminița Corneanu, autoare și de cărți pentru copii, despre importanța literaturii contemporane pentru copii, despre cum îi aduci spre lectura de plăcere pe copiii care nu și-au văzut niciodată părinții citind o carte.Simona Antonescu este autoarea seriei „Istoria povestită copiilor”, care se reeditează la Polirom și din care au apărut, în a doua ediție, volumele „Decebal și un solomonar misterios”, „Nobilul Aethicus și o călătorie în jurul lumii” și „Menumorut și minele de aur de la Roșia Montană”.Luminița Corneanu a scris cartea „Cameleonul Cami pleacă în Tibet”, apărută la editura Vlad și Cartea cu Genius, și este membră a asociației „De Basm”, care promovează literatura pentru copii. Luminița Corneanu: „Ceea ce la noi lipsește dramatic în educația timpurie sînt bibliotecile școlare, în școli și grădinițe, specializate pentru vîrstele mici, cu cărți contemporane, noi, la zi, suficiente pentru toți copiii, astfel încît fiecare copil să plece acasă săptămînal cu o carte, să fie invitat în bibliotecă cu clasa, să citească acolo, lucruri care în străinătate se întîmplă de la sine. În țările din Vest nici nu se concepe ca un copil să nu fie dus la bibliotecă de foarte mic astfel încît el să deprindă obiceiul cititului și să-și formeze atît atenția, care este esențială pentru toată cogniția, cît și automatizarea lecturii - nu poți fi cititor pasionat dacă buchisești cuvintele.”Cum îl atragi spre lectură pe un copil care nu-și vede părinții citind sau nu are cărți acasă?Simona Antonescu: „Asta cred că e cea mare problemă: faptul că nu-și vede părinții citind acasă. Pentru că exemplul este mai puternic decît orice fel de îndemn sec. Știm că există acei părinți care își doresc din suflet să citească copiii lor și ei cred că fac tot ce ține de ei, în sensul că le cumpără cărți foarte multe și îi îndeamnă: haide, citește, haide, citește! Dar, dacă nu deschide și părintele o carte, atunci pentru copilul acela cititul va fi o corvoadă. Un alt răspuns ar fi că citesc acei oameni care au o viață în plus. În afară de viața aceasta, la vedere, există și viața interioară. Oamenii care citesc sigur au și viață interioară. Singura modalitate de a hrăni viața asta interioară este cititul.”Apasă PLAY pentru a asculta întreaga discuție!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural 

Vladimir Pustan - Lucrurile cu adevărat importante

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

De câteva săptămâni, protestele la adresa mărcii Tesla și a fondatorului ei se întețesc în toată lumea. În Europa, contestarea lui Elon Musk s-a îndreptat inițial către marca auto prin mici glume sau îndemnuri la a nu mai cumpăra mașini Tesla. În America, protestele au devenit mai radicale. Săptămâna trecută, în fața unui magazin Tesla din Manhattan s-au strâns sute de protestatari zilnic la chemarea unei organizații ecologiste. Gluma se îngroașă, pentru că la Las Vegas a fost arestat preventiv un cetățean suspectat că a incendiat cinci mașini Tesla și le-a ciuruit cu o armă de foc. Autorul riscă 20 de ani de detenție.Europenii, în schimb, sunt mai pragmatici. În luna februarie a.c., vânzările Tesla la nivelul Uniunii Europene au scăzut la jumătate față de anul trecut. Ar fi prea simplu să se considere că doar implicarea lui Elon Musk în politică a dus la scăderea vânzărilor în Europa și în China. Tesla are și o problemă de fond, chiar dacă Musk nu o recunoaște. Pare că izvorul de inovare a cam secat, iar lansarea unor modele noi a întârziat sau nu s-a bucurat de succes. Din cauza acestor factori, piața a penalizat compania prețul acțiunilor scăzând la jumătate în ultimele trei luni.Recent, Elon Musk a organizat pe rețeaua X o mare reuniune cu salariații la care aceștia au putut să adreseze întrebări. Dar, nu întrebările salariaților au fost importante, ci ideile omului de afaceri. Ca de obicei la întâlnirile publice, Musk a fost surescitat, ținându-și băiețelul pe umeri și transmițând evident doar mesaje pozitive legate de Tesla.Cel mai subiectiv a fost sfatul adresat salariaților de a nu-și vinde acțiunile pe care le au la companiile grupului, apoi, a anunțat, fără să ofere detalii, lansarea unei mașini autonome plus modele mai accesibile. Dar, cine îl mai poate crede pe Musk, pentru că repetă aceste lucruri de câțiva ani buni? Nu au lipsit nici bla-bla-urile cu „viitorul luminos și incitant și cu lucruri la care nimeni nu a îndrăznit să viseze, precum mașina zburătoare supersonică”.Dincolo de Tesla și proiectele lui de business, Elon Musk pare că „și-a prins urechile” în DOGE, adică Departamentul de eficiență guvernamentală. Crearea instituției a plecat de la o idee bună și anume reducerea cheltuielilor statului și, în același timp, o scădere a birocrației guvernamentale. Un obiectiv normal pentru un buget care cheltuiește anual 7.000 miliarde de dolari, adică veniturile încasate de 20 de companii americane mari.Lucrurile s-au complicat când echipa lui Musk a trecut la treabă. Desigur, au fost și sunt multe critici la adresa DOGE, dar obiectivele nu pot fi puse la îndoială.De exemplu, cea mai recentă gafă a departamentului condus de Musk a fost că, după ce le-a cerut tuturor funcționarilor ca de la sfârșitul lunii februarie a.c. să trimită săptămânal un mail în care să scrie cinci lucruri pe care le-au făcut la serviciu, căsuța de mail a DOGE a fost plină și a transmis automat că „mesajul nu poate fi acceptat pentru moment”. Astfel, un milion de angajați la stat au mai găsit un motiv să ironizeze eforturile echipei de la DOGE de a eficientiza activitatea instituțiilor guvernamentale.De altfel, în câteva săptămâni, Musk a adus la DOGE o echipă de 100 de oameni, tineri și fani ai omului de afaceri. Cei mai mulți sunt absolvenți ai unor prestigioase universități americane, au avut joburi în sectorul privat, în special în industria financiară și au acceptat să lucreze pe bani mai puțini pentru „a-și ajuta țara”. Ei spun că muncesc 120 de ore pe săptămână, față de birocrați care lucrează doar 40 de ore. Este, probabil, o exagerare, care, însă, arată elanul cu care au venit oamenii lui Musk.Dar, elanul nu este totdeauna suficient. DOGE se lovește de o opoziție constantă, uneori subiectivă, alteori bazată pe legi, iar cea mai complicată este blocarea inițiativelor departamentului în instanță.Cu toate acestea, obiectivele DOGE nu sunt compromise. Experții cred că în acest moment sunt trei scenarii posibile. Primul este acela că DOGE își va atinge obiectivele în timp. Al doilea, că va schimba complet administrația, în bine sau în rău, rămâne de văzut și al treilea este că America va rămâne cu un președinte mai puternic, dar cu o administrație mai slabă. În orice caz, „vrăjile” lui Elon Musk continuă.

Managerii de companii nu sunt optimiști în ceea ce privește activitatea economică a firmei și a numărului de angajați. Aceștia cred că prețurile vor continua să crească. Trebuie să îi ascultăm pentru că directorii știu cel mai bine ce se întâmplă în firmele lor și deci în sectorul lor economic. De cele mai multe ori, sondajele de opinie realizate în rândul mediului de afaceri au doza lor de relativitate. În sensul că rezultatele sunt previzibile, generale și nu foarte relevante.În ultimele luni, însă, ancheta de conjunctură realizată de Institutul de Statistică în rândul managerilor de companii din România ne arată câteva concluzii care merită atenție.Astfel, în ultimele luni, managerii de firme din toate domeniile chestionate (industrie, construcții, comerț, servicii) văd o creștere a prețurilor. Este greu de spus dacă vorbim despre o percepție, despre o așa-numită inflație psihologică sau chiar despre o presiune care duce în continuare la creșterea costurilor.Ambele variante sunt posibile. Inflația psihologică poate veni din percepția directorilor de firme că episodul de creștere a prețurilor nu s-a încheiat, chiar dacă inflația oficială a înregistrat scăderi ușoare în luna septembrie 2024 și în ianuarie 2025. În același timp, există și câteva argumente clare pentru creșterea prețurilor, precum creșterea salariului minim cu influențele pe verticală și creșterile prețurilor combustibililor.Tendința despre care vorbesc managerii și anume creșterea în continuare a prețurilor vine în contradicție cu prognozele oficiale, atât ale băncii centrale, cât și ale instituției guvernamentale specializate, care arată că anul acesta va exista o reducere a ratei inflației. Desigur, scăderea inflației poate avea loc (ancheta INS se referă doar la primele patru luni ale acestui an), dar, totuși, percepția managerilor este importantă, pentru că arată exact „pulsul” economiei reale.Un alt capitol al sondajului se referă la numărul de salariați, respectiv dacă managerii firmelor cred că vor angaja, vor menține sau chiar vor reduce angajații. Dacă avem în vedere că de câțiva ani buni se vorbește despre o criză a forței de muncă, ne-am aștepta ca în aproape toate domeniile companiile să caute oameni. Lucrurile nu stau deloc așa. Singurul sector care are nevoie tot timpul de noi angajați este comerțul. În domeniul serviciilor, numărul salariaților va rămâne constant până în luna aprilie a.c.În schimb, în construcții sezonalitatea își spune cuvântul în sensul că pentru perioada ianuarie-martie a.c. se prognozează o reducere a numărului de salariați, care este legată în mod cert de scăderea activității în perioada de iarnă. Dar, nu cumva reducerea angajaților este cauzată și de retragerea facilităților fiscale salariale? Este posibil.Mai îngrijorătoare este tendința din sectorul industrial, acolo unde managerii așteaptă o reducere a efectivului de salariați în perioada februarie-aprilie a.c. Îngrijorătoare, pentru că această evoluție poate fi pusă pe seama scăderii producției industriale de anul trecut. Atunci când producția este mai mică, managerii companiilor nu au decât să ajusteze în jos și numărul de angajați. De aceea, va fi de urmărit dacă producția industrială va continua să se contracteze.De altfel, subiectul activității economice este a treia temă a anchetei de conjunctură. Să nu uităm că ritmul creșterii economice este determinat, în ultimă instanță, de fiecare companie în parte și de fiecare sector. Managerii de companii nu ne dau prea multe motive de optimism. Construcțiile și comerțul se așteaptă să scadă sezonier (ianuarie-martie), companiile din zona de retail estimează că volumul vânzărilor va crește în lunile februarie-aprilie a.c., dar cam atât. În rest, pe toată linia, industrie, construcții și servicii, directorii firmelor așteaptă o menținere a activității și nu o creștere. Nu este cea mai bună veste, pentru că anul trecut s-a încheiat cu o creștere economică modestă. Incertitudinile anului 2025 sunt mari și vin din zone diverse. Managerii companiilor sunt, parcă, exact oglinda unui an care se anunță complicat.

2 Timotei 4.9-22 9. Caută de vino curând la mine.10. Căci Dima, din dragoste pentru lumea de acum, m-a părăsit şi a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus în Galatia, Tit în Dalmatia.11. Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu şi adu-l cu tine; căci el îmi este de folos pentru slujbă.12. Pe Tihic […]

De ce se lasă oamenii seduși de figuri care spun enormități sau bazaconii? De ce oamenii continuă să creadă informații dovedite a fi false? Cum facem să construim punți de comunicare către cei cu convingeri radical diferite? L-am întrebat pe psihiatrul Vlad Stroescu. Vlad Stroescu: „Cînd eram proaspăt psihiatru, acum 20 de ani, ce m-a surprins, intrînd în contact cu marile psihoze şi cu delirurile, a fost că sînt foarte asemănătoare între ele. Adică nu observăm nişte poveşti fantastice nemaipomenit de variate de la om la om, ci răni psihice foarte diferite şi de naturi foarte diferite par să conveargă în aceeaşi zonă. Care are un conţinut cultural – delirurile de acum 100 de ani nu sînt aceleaşi cu cele de azi. Părerea mea este că, atunci cînd există o rană, de orice fel – şi trăim cu nişte răni în zilele noastre –, mintea noastră, lovită ca un muşuroi, se organizează cît poate ea de repede şi se agaţă de cele mai la îndemînă explicaţii care ne sînt servite pe tavă. Pentru că orice este mai bun decît nonsensul. Şi uneori e greu să construieşti sens, e greu să găseşti explicaţii raţionale. Nu oricine este specialist, nu oricine are alfabetul necesar să înţeleagă nişte lucruri. Cred că nimeni dintre noi nu e cu adevărat invulnerabil la lucrurile astea.” Cum facem să construim punți de comunicare către cei cu convingeri radical diferite? Vlad Stroescu: „Atunci cînd vorbesc cu cineva despre nişte lucruri la care nu am acces – se întîmplă şi în practica mea să fie lucruri de care nu mă pot atinge, pentru că sînt de nezdruncinat –, încerc să mă concentrez pe realitatea presantă, pe ce avem totuşi, în comun. Toţi avem copii de care trebuie să avem grijă, avem servicii pe care trebuie să ni le păstrăm, toţi avem o viaţă care merită păstrată. Aş lăsa autorităţile să dezmintă şi să informeze corect. Aici n-am nici un control. Fenomenala dezinformare din jurul nostru şi dificultatea teribilă de a alege sursele de încredere, pe mine mă dezarmează. Şi-atunci ce pot eu să fac este să încerc mereu să aduc discuţia pe un teritoriu comun, să încerc să caut acel teritoriu comun. Cu siguranţă există. Acuma pare că nu există, că sîntem pe planete diferite şi asta e foarte trist. El cu siguranţă există şi poate că e o misiune foarte importantă să-l regăsim şi să tragem discuţia pe acel teritoriu.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În Siria, forțele rebele care se opun președintelui Bashar al-Assad au lansat un atac împotriva guvernului, preluînd controlul asupra unor zone din orașul Alep, al doilea ca mărime al țării. Este cea mai semnificativă ofensivă din ultimii ani. Ca reacție, armata siriană a lansat atacuri aeriene împotriva insurgenților și Rusia a anunțat că forțele sale aeriene ajută armata siriană. În 2011, în Siria au avut loc proteste față de regimul lui Bashar al-Assad, în contextul așa numitei Primăveri Arabe, cînd, în mai multe state arabe au început revolte față de regimurile autoritare sau dictatoriale. Regimul Bashar al-Assad a reacționat cu violență împotriva manifestanților. Dar cum s-a ajuns la război civil? Cum se face că, de peste 10 ani, Siria este atît de instabilă? Ce se poate face pentru populaţia afectată grav de anii de război? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).Ioana Constantin-Bercean: „Din momentul în care a început Primăvara Arabă şi-apoi protestele şi răspunsul guvernamental au condus spre războiul civil, regiunile Alep, Idlib au fost revendicate alternativ atît de forţele guvernamentale, apoi de forţele insurgente apoi din nou recîştigate. Pînă la urmă acesta este teritoriul sirian pentru care se luptă multiplele forţe implicate. 2018 a fost punctul culminant al războiului civil. Lucrurile au început să se stabilizeze. Se vorbea inclusiv în spaţiul regional al Orientului Mijlociu despre o posibilă readucere în spaţiul dialogului şi al negocierilor a lui Bashar al-Asad, care a fost acuzat de unele dintre cele mai grave crime împotriva propriei populaţii. Să nu uităm că s-a discutat despre folosirea gazului sarin şi a armelor chimice de distrugere în masă, care a fost sancţionată la nivel discursiv, dar în plan practic nu s-au luat foarte multe măsuri. Conflcitul s-a acutizat pînă la un moment dat şi apoi s-a sedimentat într-un anume punct. Pentru că toate statele implicate în Siria, avînd, unele dintre ele, interese divergente, parcă au ajuns la o înţelegere informală, să nu se calce reciproc pe bătături. Şi-apoi, fiecare mare putere, avînd alte interese într-o altă regiune, Siria a fost lăsată în voia sorţii, să curgă lucrurile de la sine.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Am început ediția de săptămâna asta cu un follow-up la emisiunea anterioară, pe care-am dedicat-o în totalitate „jafului de la planșeul Unirii”, căci asta se ascundea, de fapt, în spatele „luptei de la planșeul Unirii”, ce i-a avut drept protagoniști pe primarul general Nicușor Dan și pe cel al Sectorului 4, Daniel Băluță. Lucrurile par să se clarifice și, sperăm, săptămâna viitoare ne vor fi încă și mai clare. Cum la mijloc este schimbarea „din greșeală” a proprietarului unei suprafețe de 33 de hectare din centrul Bucureștiului - și, în esență, existența statului de drept în România -, ne încăpățânăm să nu lăsăm lucrurile nelămurite, în ciuda îndemnului premierului Ciolacu, șeful de partid al primarului Băluță și cel care i-a alocat, din pixul de premier, aproape un miliard pentru lucrarea-mamut de-acolo. „Am schimbat pe Netflix”, spunea premierul Ciolacu întrebat despre controversa de la Unirii. Și, într-un alt interviu, „justiția funcționează”. Ei, noi iarăși am ales să nu dăm curs îndemnului premierului la Netflix&chill și-am spus, pentru a n-a oară, de ce nu e deloc cazul să mutăm pe Netflix: justiția nu funcționează, iar media mainstream pare, înecată de bani publici din subvenția de la partide, să nu mai aibă deloc tupeul să-l contrazică. Nici pe el, nici pe șeful PNL și, în general pe nimeni care plătește. Și, din această realitate paralelă, constatăm că suntem din ce în ce mai puțini care chiar suntem preocupați de discuțiile importante, cruciale într-un an super-electoral. Puțini, dar nu ne lăsăm, așa că ne vom vedea tot aici și săptămâna viitoare, și cealaltă, și tot așa. Pe curând! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Biserica Betel Cluj Napoca - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Adi Tamaș, în data de 6 octombrie 2024.

Tatăl nostru ceresc ne îndeamnă să avem o vorbire plăcută în familie și societate. Vorbește cu bunătate și blândețe în orice circumstanță. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea) - Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță (EduPedu) - Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă) - 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul) Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani (Libertatea)Cei peste 700.000 de pensionari cărora nu le vor crește pensiile odată cu recalcularea acestora vor rămâne cu pensiile plafonate pentru perioade care trec de 5 ani, arată calculele Libertatea bazate pe discuții cu experți în domeniu.Cei mai afectați sunt cei care au lucrat în condiții grele, precum mineri, ceferiști, siderurgiști, energeticieni etc. Aceștia au beneficiat în trecut de legi favorabile pentru pensionare, fie prin cotizare la un stagiu mai mic, de 20 de ani, fie prin acordarea unor bonusuri. Noua lege încearcă să aducă pensionarii pe același nivel de contributivitate. În mod normal, pensionarea se face la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.Problema este că în urmă cu 15-20 de ani, când s-au făcut restructurări în companiile de stat din transporturi, energie și minerit, fix statul i-a împins pe angajați la pensionare pentru a nu avea proteste. Capcana recalculării pensiilor (SpotMedia)Din cauza abordării electorale, ștacheta așteptărilor pensionarilor a fost ridicată foarte sus, absurd de sus, comentează Ioana Ene Dogioiu.Pentru unii, într-adevăr, recalcularea cu tot cu punctele de stabilitate aproape a dublat pensia, pentru alții creșterea este dezamăgitoare în raport cu așteptările, în timp ce au fost și unii care au trăit șocul scăderii pensiei.Da, este cert că nicio pensie în plată nu scade, nu doar pentru că noua lege prevede asta, ci pentru că acesta este principiul constituțional. Din momentul stabilirii pensiei, pensionarul capătă asupra ei un drept de proprietate care nu îi poate fi afectat.Dar asta nu înseamnă că diferența, uneori substanțială, între suma în plată și cea din decizie nu va avea efecte. Și cel mai important este că viitoare indexări ale pensiilor vor fi raportate la suma din decizie, nu la aceea rămasă în plată.Lucrurile acestea nu au fost explicate. Toată discuția despre pensii a fost un lung sir de lozinci lăcrimoase despre seniori și bunici, cât de mult li se va schimba viață. Lozinci care acum se topesc.Și este doar începutul, pentru că mai urmează revelații. De exemplu, tot ceea ce depășește 2.000 de lei va fi impozitat, deci majorările nete vor fi mai mici decât cele din decizie, ceea ce se va vedea pe primul talon la prima plată a noii pensii. Dacă nu ar fi mușcat cu lăcomie din temă și nu ar fi umflat-o electoral, dacă ar fi ținut așteptările în mod onest într-o zonă rezonabilă, probabil că recalcularea pensiilor ar fi fost un plus electoral real. Așa, există riscul ca recalcularea să se transforme în pierdere electorală.Dar cu adevărat rău este că mai bate un cui în coșciugul încrederii cetățeanului în discursul oficial. Iar acest deficit important de încredere roade însăși democrația, mai scrie jurnalista SpotMedia. Memoriu al părinților de la „Colegiul Național Dinu Lipatti” din București, către Ligia Deca, după ce elevii trebuie să facă naveta între două sedii aflate la 7 km distanță: Să trimiți elevi de clasa I, a II-a sau a V-a cu vioara în spate sau alte instrumente, să alerge între orele de cultură generală și cele de specialitate, îi va face treptat să renunțe   (EduPedu)Părinți ai elevilor de la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti din București au depus un memoriu către ministra Educației și la Primăria sectorului 4, după ce au fost înștiințați că elevii vor fi nevoiți anul acesta să facă naveta între două spații aflate la 7 km distanță, pentru că nu se pot realiza lucrările de reabilitare energetică. Elevii au învățat încă de anul trecut parțial în containere aflate în curtea liceului cu promisiunea autorităților că lucrările se vor finaliza rapid. Însă, și anul acesta orele de instrumente se vor ține în containerele din curtea școlii, iar cele de teorie, la liceul Adventist, în cu totul altă parte a Bucureștiului. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță a anunțat pe 6 august într-o postare pe Facebook, că au început lucrările la clădiri fără să precizeze cât vor dura. Edupedu.ro a stat de vorbă cu unul dintre părinții semnatari ai memoriului. Mărturia Regelui Mihai I despre 23 august 1944 (Europa Liberă)23 august 1944 este una dintre cele mai urgisite date din istoria recentă a României. Regimul comunist a măsluit-o atât de rău încât din descrierea faptelor ajunseseră să lipsească chiar personajele principale. Mărturia video a Regelui Mihai este astfel și mai valoroasă. Este vorba despre un interviu document realizat de scriitorul Stelian Tănase în primăvara lui 2006. Europa Liberă are și transcriptul. Interviu 23 august 1944 - un act necesar? Istoricul Adrian Cioroianu: „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“ (Adevărul)În urmă cu exact 80 de ani, România întorcea armele împotriva Germaniei: Regele Mihai, susținut de ofițerii Armatei Române, îi spulberau fanteziile Mareșalului Antonescu și ne puneau, in extremis, la masa învingătorilor.Istoricul Adrian Cioroianu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, întregul context și importanța actului de acum 80 de ani. „Înlăturarea Mareșalului a fost singura soluție, iar Armata i-a fost loială Regelui“, spune Cioroianu.

Lucrurile nu sunt intotdeauna așa cum par să fie. Care este secretul fericirii? De ce oamenii, oricât de mult ar avea, nu se mai satură? Cum te poți bucura de ceea ce îți dă Dumnezeu? Mesaj predicat de Costel Oglice, director Precept pentru Misiunea Globală. -------------------- Vă invităm să studiem împreună cursul ”Daniel”. Studiul acesta îl predă Vasile și Anastasia Filat online în fiecare zi de miercuri la orele 20:00. Manualul de studiu poate fi procurat la adresa https://shop.eurasiaprecept.org/catalog/daniel-pdf Alegeți una din grupele unde se completează împreună manualul și contactați pe liderul de grup pentru detalii: https://moldovacrestina.md/studiaza-biblia-online/ Datele noastre de contact BISERICA BUNAVESTIREA DIN CHIȘINĂU Site: https://bunavestire.md/ Instagram: https://www.instagram.com/bunavestiremd/ Twitter: https://twitter.com/bunavestiremd Spotify Podcast: https://open.spotify.com/show/0jPcZiVMynKKRpwuwSVma9 Apple Podcast: https://podcasts.apple.com/ee/podcast/biserica-buna-vestire-chi%C8%99in%C4%83u/id1488434512 Anchor.fm: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire Servicii Divine: Duminică, 10:00 - 12:00 (Română) Duminică, 14:00 - 16:00 (Rusă) Joi, 18:30 - ora de rugăciune Str. Vasile Alecsandri, 133, Chișinău, Rep.Moldova 

Pentru prima oară în ultimii cinci ani, președintele chinez Xi Jinping face o vizită în Europa. Turneul a început în 5 mai, în Franța, unde președintele chinez s-a întîlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum schimburile comerciale și războiul din Ucraina. Marți seară Xi Jinping a ajuns în Serbia, la Belgrad, iar ultima oprire este în Ungaria. De ce președintele Chinei a ales aceste trei țări: Franța, Serbia și Ungaria? Care sînt semnificaţiile şi mizele vizitei sale? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.Ce e de negociat - şi cu ce rezultat - în chestiunea comerţului Europei cu China?Valentin Naumescu: „În opnia mea, vizita preşedintelui Xi Jinping nu va aduce nimic bun pentru Europa. China nu-şi va modifica în nici un fel politicile comerciale faţă de Europa. Relaţiile comerciale vor rămîne în continuare în defavoarea economiilor europene prin practici economice şi comerciale neloiale. Asta înseamnă că prin subvenţionarea în China a companiilor care fac exporturi avem pe piaţa europeană atît de multe produse chinezeşti mai ieftine, care fac dumping pentru producătorii europeni. Lucrurile acestea vor continua.”Care sînt semnificaţiile vizitei preşedintelui chinez în Europa?Valentin Naumescu: „Miza foarte mare a acestei vizite, din perspectiva Chinei, este încercarea de a bloca Uniunea Europeană să adopte măsuri mai ferme împotriva intereselor sale expansioniste. În ultimii ani China începuse deja să piardă din influenţa de pe teritoriul UE. A pierdut anumite contracte economice, tehnologiile chineze au început să fie boicotate în Occident şi sînt considerate lipsite de credibilitate. De aceea vine preşedintele Xi Jinping în Europa: pentru a se asigura că UE nu va avansa cu aceste politici de control, restrictive, cu aceste măsuri protecţioniste în faţa expansionismului economic chinezesc.”  Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ar trebui interzis TikTok în SUA? Dar în Uniunea Europeană? Senatul american a votat o lege care obligă compania chineză care deține aplicația să o vîndă în decurs de 9 luni. În caz contrar, aplicația va fi interzisă. La nivelul Uniunii Europene s-a deschis o anchetă împotriva platformei TikTok, din motive care au legătură cu protecția sănătății mintale a minorilor. Va avea puterea într-adevăr legea din SUA să impună companiei vînzarea platformei TikTok? Cum va afecta această lege relațiile dintre China și Statele Unite ale Americii? E o soluție interzicerea? L-am întrebat pe Iulian Comănescu, analist media. Iulian Comănescu: „Există o rivalitate de două tipuri între SUA şi China: una de tip comercial şi alta de tip geopolitic. Şi din ambele puncte de vedere TikTok este un duşman mai mare decît Facebook sau alte lucruri apărute în Silicon Valley.” Cum se explică atracţia copiilor, a tinerilor pentru acest tip de platformă? Iulian Comănescu: „Ştim, cultura scrisă este mai degrabă o sofisticare, o rafinare în istoria omenirii. Homer făcea nişte tiktok-uri, doar că ceva mai lungi. Lucrurile au început să se aşeze în formele pe care le studiem şi le citim azi cam de pe la Aristotel încoace, în cultura noastră. Deci, pe undeva, povestea asta cu TikTok, cu video de YouTube e în firea lucrurilor.” Apasă pe PLAY pentru a asculta inerviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cunoaște lucrurile care îți pot da pacea. -------------------- Vasile Filat Email: contact@moldovacrestina.md Instagram: https://www.instagram.com/pastor.vasile.filat/ Facebook: https://www.facebook.com/vasile.filat/ X: https://twitter.com/vasilefilat YouTube https://www.youtube.com/@pastorvasilefilat BISERICA BUNAVESTIREA DIN CHIȘINĂU Site: https://bunavestire.md/ Instagram: https://www.instagram.com/bunavestiremd/ Twitter: https://twitter.com/bunavestiremd Spotify Podcast: https://open.spotify.com/show/0jPcZiVMynKKRpwuwSVma9 Apple Podcast: https://podcasts.apple.com/ee/podcast/biserica-buna-vestire-chi%C8%99in%C4%83u/id1488434512 Anchor.fm: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire Servicii Divine: Duminică, 10:00 - 12:00 (Română) Duminică, 14:00 - 16:00 (Rusă) Joi, 18:30 - ora de rugăciune Str. Vasile Alecsandri, 133, Chișinău, Rep.Moldova  --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/biserica-buna-vestire/message

Traversezi o perioadă în care simți că tu ești unul singur și ai un milion de lucruri de făcut pentru brandul personal și afacerea ta? Te simți demolat de volumul de muncă, dezolat de rezultate și ai vrea să știi exact cum arată calea de ieșire din această situație? În acest episod vorbesc despre soluțiile pe care le utilizăm eu și clienții mei, printre care se numără existența unui plan clar, secvențialitatea, evitarea complicării inutile și definirea standardelor.

Lucrurile care se văd sunt trecătoare. Mesajul de astăzi ne mută privirea pe lucrurile care nu se văd. Ascultă mesajul cu inima deschisă și lasă-L pe Dumnezeu să îți vorbească!

În episodul 156 vorbesc despre o situație frecventă cel puțin neplăcută și neadevărată, cauzată de utilizarea incorectă a rețelelor sociale de către antreprenori. E situația în care ai impresia că tu nu faci nimic special și nu ești special în niciun fel, în timp ce toți ceilalți au vieți interesante și personalități demne de urmărit pe social media. Cum ajungi să te bage oamenii în seamă fără să îți încalci principiile? Ascultă acest episod să afli cum rămâi onest, dar totuși să abordezi pragmatic mediul online în ziua de azi.

Episodul cu ciuperci de pe Patreon despre care fac referire în video:   / 102-c-e-la-cules-72421431   Canalul lui Andrea: https://www.youtube.com/@poliglottape... Marcaj de timp: 00:00 Școala italiană vs românească 08:30 De unde vine Andrea de loc 10:22 Despre ciuperci 12:16 Expresia “a da de gust” 14:03 La cules de castane 15:00 Feluri de mâncare românească care îi plac lui Andrea 15:40 Andrea face sarmale 18:57 Ciorbe românești si borș 24:57 Ciorba de burtă 25:46 Expresia “ca la carte” 26:26 Mămăliga vs mozzarella 28:11 Plăcintă cu dovleac 29:45 Dacă românii beau mult 32:28 Camelia și țuica românească 35:42 De ce limba română este specială 39:43 Expresia “a da bătăi de cap” 40:18 Ce l-a surprins pe Andrea in România 44:51 Lucrurile trebuie văzute individual Audiocast: https://open.spotify.com/show/5conUoh... Patreon: https://open.spotify.com/show/2DHvEKX... Donații Paypal: @cameliaweb #cameliaweb #learnromanianpodcast #learnromanian #podcastVIS MINDRE

Daniela Rațiu a publicat recent romanul „Sfârșitul lumii e un tren” (Editura Cartier), o poveste „răvășitoare și necesară”, după cum spune autoarea, despre foametea din Moldova de după Al Doilea Război Mondial și despre ororile la care s-au dedat soldații ruși în satele românești, cînd veneau să rechiziționeze ce mai aveau sătenii prin gospodării, pentru plata datoriei de război. Unii oameni, precum personajele principale ale cărții, ca să se salveze, decideau să plece cu unul dintre „trenurile foametei” spre vestul țării. Călătoria dura zile-ntregi și nu toți supraviețuiau. Romanul se bazează pe o poveste adevărată, Ștefan și Saveta din carte sînt bunicii autoarei. Am vorbit cu Daniela Rațiu despre „Sfârșitul lumii e un tren”, despre poveștile tragice transpuse în literatură, despre cum găsești tonul și puterea pentru a descrie ce e de nedescris.Daniela Rațiu: „Port această poveste cu mine. Am auzit-o prima dată cînd aveam șase ani. Mama ne-a povestit atunci. Mama este personaj în carte, avea cinci ani cînd s-a întîmplat refugiul. Evident că ea și-a dozat povestea în funcție de vîrsta noastră. Am purtat povestea asta în minte, fără să mă gîndesc la ea, era parte și este parte din istoria familiei mele. (...) Ca mai toți scriitorii, am fost scurtcircuitată de războiul din Ucraina. Și imaginile care m-au pus pe șine sînt fotografiile lui Vadim Ghirda, din februarie 2022. O fotografie anume m-a șocat pentru că m-a transportat în povestea pe care-o știam: imaginea unei fetițe de cinci ani, în spatele geamului aburit al unui vagon, avînd o păpușă sau o jucărie cu ea și în spate, în fundal, poate familia ei și alți refugiați.”Gestul de a scrie o asemenea carte poate fi interpretat și ca o datorie morală față de cei care au trecut prin foamete, prin ororile războiului și ororile de după război, de a le ține povestea vie, poate și cu speranța că asemenea atrocități nu se vor mai repeta. A fost apăsător sau a fost eliberator să scrii această poveste?Daniela Rațiu: „A fost amestecat. Și foarte apăsător, și eliberator. (...) Cred că a fost o probă de rezistență scriitoricească și o necesitate să scriu romanul, în condițiile în care nu sînt foarte multe cărți despre această pagină de istorie. Lucrurile astea nu trebuie ascunse și închise în sertare. Trebuie să ne uităm la ele așa, oricît de dureros ar fi. Istoria trebuie privită în față. Edulcorările nu ajută.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

00:00 | Teaser 01:27 | Intro 01:56 | Cine este Dragos Gardescu? 02:08 | Cand a inceput succesul lui Puya? 04:16 | Muzica inspirata din viata reala 06:14 | Muzica a salvat 08:09 | Ce semnifica “PUYA”? 09:23 | Cum arata acum Salajanul? 11:19 | Mai mult tigan decat roman 12:24 | Schimbarea muzicii rap 16:08 | Cand banii erau mai putini, fericirea era mai mare 17:07 | Baza muzicii trap 20:55 | Viata de cartier a fost ca in filme? 23:35 | La Familia si lautarii 29:14 | ”Eu nu am facut niciodată publicitate piesei” 30:15 | Manelele nu au murit 32:46 | Proiectul ,,Hardcore” 34:50 | 20 aprilie, Arenele Romane 37:08 | Despre turneu - 16 orase 37:43 | Dragos ca tata 40:18 | De la baiat de cartier, la tata de fete 42:15 | Puya, un tata strict 43:26| Diferenta dintre generatii 44:25 | Puya sta cu 5 femei in casa 45:05 |Despre stilul de viata 46:38 | Despre credinta 50:08 | Lucrurile rele te aduc pe calea cea dreapta 52:57 | Puya si social media 55:23| Puya un om real 58:23 | Un artist este o persoana complexa 1:00:38 | “Nu am avut timp de depresie” 1:05:09 | Nu exista colaborari intre trupele de rap 1:05:09 | Sfat de final --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/damiandraghici/message

00:00 | Intro 02:22 | Numele de Vladila 03:11 | Ideea de afacere 05:37 | Lucrurile vin din noroc munca si pregatire 06:45 | Trebuie sa fii manat in lupta de ceva 07:07 | Diferenta dintre viata personala si viata privata 09:57 | Romanii din diaspora, clienti Vladila 12:21 | Comunitatea de artisti din jurul brandului 15:24 | Cel mai tanar coleg -22 ani 17:47 | Cum o sa afecteze inteligenta artificiala 19:38 | Tapet, draperii si mai nou mobila si perne decorative 22:14 | Important este sa fim fericiti 23:48 | Riscam totul pe o singura carte 26:23 | Nu exista imbogatirea peste noapte 32:37 | Toata familia este implicata in business-ul 34:21 | Modele personalizate de tapet si tesaturi 35:57 | Procesul de productie al tapetului 38:21 | Importanta prezentei pe retelele de socializare 40:05 | Tapet pentru baie? 43:00 | Planuri de viitor 45:27 | Recomandari pentru tanara generatie --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/damiandraghici/message

Emanuel Church Anaheim, California - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Ovidiu Cupșa, în data de 10 martie 2024.

Am avut săptămâna asta o ediție dominată de oroarea de la școala Titulescu, unde un băiat a fost violat de două ori într-un interval de nici doi ani de zile. La școală. Care școală, după prima agresiune împotriva băiatului, nu a găsit de făcut nimic dincolo de a-și proteja reputația. Una atât de bună încât copilul a mai fost violat o dată. Acestea sunt fapte din România anului 2024 și s-au petrecut în miezul orașului, la nici un kilometru distanță de clădirea Guvernului. Am încercat să ne stăpânim indignarea și să le discutăm cu Gabi Bartic, expert în educație, de la care am încercat să înțelegem unde ne ducem. Sau, mai exact, dacă se poate mai rău. În a doua parte a discuției am vizitat, cu ajutorul argumentelor Expert Forum, imbecilitatea din „ordonanța comasării”, o altă rușine națională cu care establishment-ul încearcă să ne zăpăcească. Lucrurile sunt clare: comasarea nu este o urgență decât cel mult pentru ei, iar lucrul ăsta se vede în multiple aspecte chiar și la cea mai neantrenată citire. O altă situație care ar trebui să ne revolte este lipsa serviciului de întrerupere de sarcină în aproape trei sferturi dintre instituțiile sanitare de stat. Un studiu al unei asociații a moașelor arată rușinea în dimensiunile ei reale și la zi. Vom avea o discuție societală despre asta, în Luna Femeii? Noi pariem că nu. În fine, Vlad, un pasionat de tenis, dar și de reguli, a luat din nou la mână cazul Halep și a încercat din nou să-l explice, având în vedere recentul lui deznodământ. Ăștia am fost pe săptămâna asta. Vă mulțumim mult tuturor pentru interes, pentru timpul vostru și pentru susținere! ---------------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Three brothers learn that true wealth lies in giving to others.

Fiecare alegere sănătoasă pe care o facem ne aduce mai aproape de un stil de viață echilibrat și ne ajută să fim mai sănătoși, mai energici și mai productivi. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

00:00 | Teaser 01:24 | Intro 02:53 | Trebuie să găsim timp pentru noi 05:19 | Verifică des modul în care te simți 06:40 | Lucrurile vin spre tine 09:18| ,,Eu nu vreau să mai vorbesc” 11:13 | Povestea din spatele cărții 14:25 | Există oameni fără traume? 18:37 | Despre dependențe 20:23 | A sta cu tine e un lucru vindecător 21:04 | Dependența de gândurile negative 23:11 | Când pe corp îl doare, mintea nu se mai gândește la adicții 26:13 | Importanța scanării corpului 28:17 | Oamenii și terapia 30:03 | De ce ducem copii la psiholog? 31:36 | Semne că avem nevoie de un psiholog 33:30 | Dramatizarea excesivă și atacul de panică 37:38 | Confuzia: anxietate-stres real 39:10 | Era supra-protejării 40:34 | Necesitatea stresului 43:25 | Ce este atacul de panică? 45:40 | Cyberbullying 46:31 | Impactul bullying-ului 51:50 | Validarea culturală a bullying-ului 57:28 | Până la ce nivel ducem ironiile? 1:03:02 | Mesajele bunicilor și impactul asupra copiilor 1:03:59 | Femeile mult mai verbale, în cuplu 1:05:30 | Despre credință 1:07:07 | Mesaj final

Emilia Bunea și-a construit o carieră remarcabilă în finanțe și management. Într-un moment complicat al vieții, a început să alerge. Iar alergarea s-a transformat în ceea ce se numește o „pasiune serioasă”, făcută cu iubire, interes și dedicare. Ceea ce a dus-o pe un nou traseu de viață, personal și profesional: a studiat rolul acestor pasiuni serioase în viața oamenilor cu cariere de înalt nivel. A intervievat antreprenori și lideri ai companiilor globale de top pasionați de lucruri diverse, de la arte marțiale, la muzică sau stand-up.  A descoperit că o pasiune urmărită cu seriozitate nu e doar esențială pentru viața profesională dar este, așa cum spune „armura secretă a unui lider”. E o parte importantă din construcția identității, un loc unde poți fi tu însuți, o cale de a construi încredere în sine și de a elibera presiunea care vine cu expunerea continuă. Am vorbit cu ea despre cum o găsești, ce-ți aduce în viață și cum să o dezvolți.  Conversația noastră e o pledoarie susținută științific împotriva ideilor larg circulate cum că oamenii serioși și realizați nu au sau nu vorbesc despre pasiunile lor. Dimpotrivă, uneori sunt de succes exact pentru că dezvoltă și cultivă proiecte personale separate.  **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Unii suspectează că sticla magnum (1,5 l) e doar o vrăjeală de marketing, ceva făcut de producători ca să-ți ia ochii (că deh - e mai impresionantă) și mai ales, să-ți ia banii (cumperi cantitate dublă). Lucrurile însă nu stau așa, iar ca să demontăm niște mituri pe subiectul ăsta am stat de vorbă cu Mihai Nicolici de la Private Wine. Din acest episod o să afli: - de ce vinul din sticla magnum e diferit față de același vin din sticla standard - de ce e mai scumpă o sticlă magnum decât două obișnuite- ce nume au sticlele de vin non-standard (alea imense pe care le mai vezi pe la câte un restaurant sau pe google) - ce gust au avut magnum vs standard de la Thesaurus și Bauer, plus ceva italian și franțuzesc. Concret, într-o degustare cu public. Abonează-te pe www.intervin.show, ca să îți trimitem elisoadele imediat ce apar (stai liniștit, nu primești mai mult de un mail pe lună)

1 Timotei 4:1–5 (Depărtarea de credință)1 Timotei 4:1-5 (VDCL)1 Duhul însă spune lămurit că în vremurile din urmă unii se vor lepăda de credință, luând aminte la duhuri amăgitoare și învățături de draci,2 care vorbesc minciuni în fățărnicie, înfierați în cugetul lor, ca și cu fierul roșu,3 oprind căsătorirea și poruncind a se feri de mâncări, pe care Dumnezeu le‐a făcut să fie luate cu mulțumiri de cei credincioși și care au cunoscut pe deplin adevărul.4 Pentru că orice făptură a lui Dumnezeu este bună și nimic nu este de lepădat dacă se ia cu mulțumiri;5 căci este sfințit prin Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciune.Primele două versete din textul de mai sus afirmă că în vremurile din urmă unii oameni se vor lepăda de credință acordând atenție spiritelor înșelătoare și doctrinelor demonilor, fără să-și dea seama de acest lucru bineînțeles, și din ipocrizie vor vorbi minciuni, conștiința acestora fiind însemnată cu fierul roșu. Mulți creștini cred că lepădarea de credință din aceste verste se referă la pierderea mântuirii veșnice, pentru că ei interpretează duhurile înșelătoare și învățăturile demonilor ca păcate imorale care, în cele din urmă, îi vor face pe unii creștini autentici să-și piardă mântuirea. Însă, te invit să luăm lucrurile pe rând și să vedem mai întâi în ce constau aceste învățături greșite și apoi cine sunt acei „unii” care se vor lepăda de credință, la ce fel de credință se referă și ce înseamnă această îndepărtare.Înainte de toate, aș dori să menționez că verbul „a lepăda” din versetul 1 ales de traducerea Cornilescu pentru a transla cuvântul grecesc apostesontai (îndemnând îndepărtare sau distanțare) este unul mult prea sever care transmite ideea de renunțare definitivă și ireversibilă la credință, în deplină conștiență de cauză a persoanei. Exclude posibilitatea persoanei de a fi înșelată (vezi expresia duhuri amăgitoare din versetul 1) sau îndepărtarea să fie una temporară cu posibilitatea de revenire.  O traducere mai fidelă a acestui verset ar fi următoarea:1 Timotei 4:1-5 (BTF2015)1 Iar Duhul spune în mod clar că, în timpurile din urmă, unii se vor depărta de credință, dând atenție duhurilor amăgitoare și doctrinelor dracilor.Versetele 3 și 4 descriu unele dintre lucrurile și doctrinele pe care acești oameni le promovează și anume: interzicerea căsătoriei și abținerea de la anumite mâncăruri. Lucrurile relatate aici nu sunt păcate imorale și plăceri trupești în care oamenilor le place de obicei să  trăiască, ci mai degrabă „alte căi aparent bune” și ascetice de a dobândi neprihănirea. Ele sunt învățături și doctrine, dar nu păcate.Aceste învățături sunt îmbrăcate într-o înfățișare de sfințenie ceea ce le face foarte subtile și înșelătoare. Judecând după natura lor, se pare că cei care le propagau, încercau să fie sfinți prin fapte în loc de credință. Ei credeau că sfințenia vine din respectarea strictă a unui set de reguli. Aceste doctrine par să se asemene cu Legea lui Moise și să fie de natură iudaică. Cine pot fi oare acești oameni? Din moment ce pasajul vorbește de o îndepărtare de credință înseamnă că acei oameni au avut contact la un moment dat cu învățătura curată a mântuirii numai prin credința în Cristos. Ei fie au fost atât de convinși încât au fost și născuți din nou, sau s-au alăturat doar bisericii pentru o vreme, însă nu au putut să renunțe pe deplin la Legea lui Moise și nu fuseseră născuți din nou niciodată. Pavel îi numește ipocriți și mincinoși din cauză că una predicau altora, însă ei făceau exact invers în viața lor privată, iar conștiința lor a ajuns să fie insensibilă datorită trăirii lor constante în acel stil de viață. Ei nu mai vedeau seriozitatea contradicției din viața lor din dorința de a apărea în fața oamenilor ca fiind religioși și sfinți. După cum zona în care un animal însemnat cu fierul roșu devine amorțită și insensibilă la durere, așa și conștiința acestor oameni se desensibilizase. Din această cauză, apostolul Pavel descrie conștiința lor ca fiind însemnată cu fierul roșu.E foarte posibil ca acei „unii” influențați de învățăturile iudeilor să fie chiar lideri (păstori și învățători) ai bisericii lui Cristos din Efes, din moment ce ereziile avea legătură cu doctrine care de obicei sunt predicate din față. Mai mult decât atât, în 1 Timotei 1:7, ei sunt descriși ca dorind să fie învățători ai Legii. Dacă aceștia erau născuți din nou, ei îl iubeau probabil pe Dumnezeu, erau mântuiți veșnic prin har, dar din când în când erau „mușcați” de auto-neprihănirea propagată de adepții Legii lui Moise și se concentrau în principal pe faptele lor bune pentru a-I plăcea lui Dumnezeu aici pe pământ, iar aceasta era din cauza lipsei de înțelegere și revelație. Ei nu erau încă pe deplin stabiliți în Cristos și în credința în adevăr în toate domeniile. Aceasta nu înseamnă că își pierduseră mântuirea veșnică, ci că în viața lor de zi cu zi, ei se bazau mai mult pe neprihănirea lor de sine pentru a atrage favoarea lui Dumnezeu, în loc să aplice aceeași credință simplă pe care au avut-o la momentul mântuirii. Așadar, depărtarea lor de credință nu era o cădere ireversibilă din credință, ci o îndepărtare temporară sau limitată doar la unele aspecte ale vieții lor de credință. La fel se întâmplă și în ziua de azi cu mulți creștini autentici din trupul lui Cristos care mai alunecă din când în când în neprihănire de sine sau nu au o credință deplină în adevăr în toate domeniile vieții lor. Pavel nu a avut în vedere aici pierderea mântuirii veșnice. O mulțime de creștini născuți din nou, care sunt încă legaliști și auto-neprihăniți, vor merge în continuare în rai.Din acest pasaj putem extrage și niște principii generale de credință. De exemplu, minciuna diavolului va avea întotdeauna ca rezultat o mântuire bazată pe fapte. Aceasta este atrăgătoare deoarece o religie orientată spre fapte bune pare impresionantă, sfântă și dreaptă pentru alții. Putem examina religie cu religie și vom observa că toate se bazează pe ceea ce faci sau nu faci. Se crede că, astfel, Dumnezeu este îmbunat în cerințele Lui, sau, cu alte cuvinte, lucrările omenești bune Îl temperează, Îl înduplecă pe Dumnezeu. Însă, toate aceste învățături sunt satanice și alimentate de demonic. Adevăratul creștinism nu se bazează deloc pe fapte și lucrări umane, ci numai pe harul lui Dumnezeu.Religiile false ne învață că trebuie să lucrăm pentru salvare, dar creștinismul adevărat ne învață că Dumnezeu a făcut totul în Cristos.Aceasta este o modalitate de a identifica falsurile în învățături. Minciunile lui Satan se referă întotdeauna la același lucru: spiritualitatea realizată prin efort uman și nu bazată doar pe Cristos. Apocalipsa 3:1–5 (Cartea vieții)Apocalipsa 3:1–5 (NTR)1 Îngerului bisericii din Sardes scrie-i: «Acestea sunt cuvintele pe care le spune Cel Ce are cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele: știu faptele tale. Ai reputația că trăiești, dar ești mort.2 Trezește-te și consolidează lucrurile rămase, care sunt pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului Meu.3 Adu-ți aminte, deci, ce ai primit și auzit! Păzește-le și pocăiește-te! Dacă însă nu te trezești, voi veni ca un hoț și nicidecum nu vei ști la ce oră voi veni la tine.4 Ai totuși în Sardes câteva nume care nu și-au pătat hainele. Ei vor umbla cu Mine, îmbrăcați în alb, pentru că sunt demni de lucrul acesta.5 Cel ce învinge va fi îmbrăcat în haine albe și nu-i voi șterge nicidecum numele din cartea vieții, iar Eu îi voi mărturisi numele înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Lui.Aceste versete par să se concentreze asupra faptelor bune, pe ideea de a fi vigilenți, de a nu ne păta hainele și de a fi victorioși. Versetul 5 spune în mod special că numai cei ce vor birui vor fi îmbrăcați în haine albe, numele lor nu va fi șters din cartea vieții sau din cartea celor mântuiți, iar Isus le va mărturisi numele înaintea Tatălui Său și înaintea îngerilor Săi. Una dintre interpretările cele mai des întâlnite ale acestui verset în lumea creștină este că unii oameni născuți din nou nu vor fi suficient de veghetori, nu vor învinge și, în cele din urmă, numele lor vor fi șterse din cartea vieții, chiar dacă au fost odată mântuiți în mod autentic. La prima vedere, aceasta pare o concluzie plauzibilă. Însă, haideți să aruncăm o privire mai atentă la fiecare verset.Aceste cuvinte erau adresate pastorului bisericii din Sardes, care reprezenta, de fapt, întreaga biserică din acel oraș. Ea era formată din două feluri de oameni: (1) mântuiți cu adevărat, (2) și cei care se numeau creștini și făceau tot felul de lucrări bune, morale, dar nu aveau o relație cu Isus Cristos și nu fuseseră niciodată născuți din nou spiritual.În versetul 1, Isus spune acestei biserici din Sardes că are niște fapte și o reputație că este în viață, dar este moartă. Ce este o biserică moartă? Este o comunitate creștină în care majoritatea oamenilor (dar nu toți) se afișează că fiind creștini buni, dar în realitate au o credință moartă. Biserica din Sardes era formată în principal din astfel de oameni. Ei făceau o mulțime de fapte și activități bune pentru comunitatea lor și probabil de aceea biserica din Sardes avea o reputație atât de bună, dar toate acele lucruri pe care le făceau erau fapte moarte pentru că nu veneau din credința în Cristos și erau doar niște fapte bune.  Versetul 2 menționează că lucrările lor nu erau perfecte (sau desăvârșite) înaintea lui Dumnezeu, întărind ideea că acești oameni nu fuseseră născuți din nou. Galateni 5:6 spune că singurul lucru care contează în Cristos este credința care lucrează prin dragoste. Pentru ca orice faptă să fie vie, ea trebuie să fie realizată dintr-o relație bazată pe credință în Cristos prin dragoste. Mai mult, Coloseni 2:9 spune că oricine este în Cristos este deja complet în El. Doar cineva în Cristos este complet și desăvârșit și, prin urmare, poate înfăptui lucrări perfecte înaintea lui Dumnezeu.S-ar putea să fi existat o perioadă în care biserica din Sardes să fi fost pe deplin vie, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor din ea erau născuți din nou și eficienți în Împărăție. Însă, cu timpul, datorită unei învățături care a fost poate prea inclusivă și prea influențată negativ de cultura societății, biserica a murit. Aceasta nu înseamnă că oamenii care erau născuți din nou și-au pierdut mântuirea, ci înseamnă că biserica pe ansamblu a murit în sensul că unii credincioși autentici au plecat de acolo, s-au adăugat oameni noi și, în timp, cei morți spiritual i-au depășit numeric pe cei vii spiritual. Versetul 4 subliniază că erau, chiar și în acea biserică moartă din Sardes, câțiva oameni care încă nu-și compromiseseră credința și relația cu Cristos făcând lucrări din neprihănire de sine. Aceasta arată că erau vrednici. Nimeni nu poate fi vreodată îndreptățit prin fapte, chiar și dacă acele fapte sunt făcute prin credință. Singurul lucru care îi face pe oameni să fie demni înaintea lui Dumnezeu este neprihănirea lui Cristos și credința în acea neprihănire. Deci, acești oameni și-au păstrat convingerea puternică și credința lor simplă în neprihănirea lui Cristos. Ei nu au diluat și nici nu au murdărit această convingere amestecând-o cu eforturi umane.În versetul 2, Isus încurajează biserica să fie vigilentă și să întărească lucrurile rămase care sunt gata să moară. Ce înseamnă să fii atent sau veghetor? Să presupunem că a fi vigilent se referă la faptele bune pe care oamenii născuți din nou le fac pentru a-și menține mântuirea. Aceasta înseamnă că oamenii din acea biserică trebuiau să vegheze asupra lor înșiși și asupra acțiunilor lor, pentru a se asigura că sunt cât mai sfinți posibil încât să biruiască și să rămână mântuiți. Această presupunere creează câteva probleme semnificative. În primul rând, adăugăm lucrările lor imperfecte la credința în Cristos ca o condiție a menținerii mântuirii. Standardul lui Dumnezeu este sfințenie perfectă, pe care niciun om nu o poate atinge nici măcar după mântuire. Numai Isus a reușit aceasta. În al doilea rând, ei nu puteau ști niciodată dacă mai erau încă mântuiți sau nu. Ei s-ar fi întrebat mereu: „Suntem suficient de veghetori sau trebuie să fim mai atenți? Suntem peste pragul mediu „necunoscut” al vegherii pe care îl are Dumnezeu, dacă există așa ceva?” Nu puteau ști. Așa că „a fi veghetoare ca biserică” nu se poate referi la oamenii născuți din nou și la faptele bune ca o condiție a mântuirii.Versetele 2 și 3 dezvoltă ceea ce înseamnă a fi vigilentă ca biserică. În primul rând, întărește lucrurile care rămân, care sunt pe cale să moară. Ce sunt aceste lucruri? Ele sunt legate de învățătura curată despre credința în Cristos, dreptatea și pocăința, astfel încât oamenii să poată fi mai întâi născuți din nou și să devină vii spiritual. În al doilea rând, amintiți-vă cum ați primit și auzit mesajul mântuirii, apoi țineți strâns de acesta și pocăiți-vă ca biserică, nu ca individ. Scriitorul nu se referă la ceea ce ați primit și auzit, ci la modul în care ați primit și auzit mesajul mântuirii – adică numai prin credință și prin mărturisirea cu gura. Știu că în Noua Traducere Românească (NTR) din care am citit pasajul, versetul 3 spune: „Adu-ți aminte, deci, ce ai primit și auzit!” Însă, în traducerea Cornilescu și Biblia Traducere Fidelă 2015 (BTF2015), versetul 3 spune: „Adu-ți aminte, deci, cum ai primit și auzit.” De asemenea, și traducerea New King James Version (NKJV) din engleză la fel a translat versetul 3: cum ai primit și auzit și nu ce ai primit și auzit. În al treilea rând, o altă dovadă că audiența era formată în principal din oameni nemântuiți poate fi găsită în ultima parte a versetului 3, care spune următoarele: „Dacă însă nu te trezești, voi veni ca un hoț și nicidecum nu vei ști la ce oră voi veni la tine”. Însă, 1 Tesaloniceni 5:4-5 spune că ziua Domnului nu va prinde ca un hoț pe cei care sunt în Cristos, pentru că ei nu sunt în întuneric, ci sunt fii ai luminii:1 Tesaloniceni 5:4–5 (NTR)4 Însă voi, fraților, nu sunteți în întuneric, așa încât ziua aceea să vă apuce ca un hoț.5 Căci voi toți sunteți fii ai luminii și fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopții, nici ai întunericului.Acest pasaj clarifică faptul că pentru oameni, a veghea sau a fi atenți, însemna ca ei să vină în Cristos și să se asigure că sunt în Cristos. În acest fel, a doua venire a lui Isus nu i-ar lua prin surprindere ca un hoț în noapte.Versetul 5 din pasajul nostru inițial (Apocalipsa 3:1–5) spune că cel ce va birui nu va avea numele său șters din cartea vieții. Să biruiască ce anume? Tentațiile de a-L părăsi pe Dumnezeu și de a renunța la mântuire din cauza numeroaselor probleme și încercări din lume care le-ar putea apărea în cale? Nu, desigur că nu, ci mai degrabă să învingă păcatul, pe diavolul, moartea și lumea. Cine sunt biruitorii în Biblie? Cine a biruit deja toate aceste lucruri? Acei oameni care în primul rând au venit în Cristos și au devenit credincioși născuți din nou. Fără aceasta, nu se poate învinge nimic, nimeni nu poate nici măcar să încerce să învingă ceva. 1 Ioan 5:4–5 spune următoarele:1 Ioan 5:4–5 (VDCL)4 Pentru că orice este născut din Dumnezeu biruiește lumea; și aceasta este biruința care a biruit lumea: credința noastră.5 Cine este cel ce biruiește lumea, dacă nu cel ce crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu?Conform acestui pasaj, este cert că cei născuți din Dumnezeu biruiesc lumea, nu există nicio îndoială în această privință. Credința în Cristos este cea care asigură această biruință, iar acești oameni sunt cei ale căror nume nu vor fi șterse din cartea vieții. Să mai vedem câteva pasaje despre a fi victorioși.1 Ioan 2:13 (BTF2015)13 Vă scriu, taților, pentru că ați cunoscut pe Cel care este de la început. Vă scriu, tinerilor, pentru că l-ați învins pe cel rău. Vă scriu, copilașilor, pentru că L-ați cunoscut pe Tatăl.În acest verset, verbul „a învinge” este la timpul trecut, adică acei tineri l-au biruit deja pe cel rău, doar fiind în Cristos. Mai mult, acest lucru este dovedit de Romani 8:37:Romani 8:37 (NTR)37 Însă, în toate aceste lucruri, suntem mai mult decât învingători prin Cel Care ne-a iubit.Creștinii sunt mai mult decât biruitori prin Cel care i-a iubit. Ei nu înving, ci ei au învins deja în Cristos pentru că El a înfrânt lumea. Deci, a învinge înseamnă a veni în Cristos și nu a încerca să-și păstreze mântuirea până la capăt prin fapte bune. În lumina a tot ceea ce s-a spus până acum, Apocalipsa 3:5 poate fi înțeles în felul următor: „Cei care sunt născuți din nou din Dumnezeu și cred în El sunt cei care biruiesc și care nu vor fi niciodată șterși din cartea vieții”. Este o promisiune și o binecuvântare, nu o amenințare.Acum, din moment ce suntem la subiectul cărții vieții, să încercăm să aruncăm puțin mai multă lumină asupra ei și asupra cui și când este înregistrat acolo. Majoritatea creștinilor cred că Dumnezeu are un așa-numit registru numit cartea vieții în care El adaugă oameni pe măsură ce sunt mântuiți de-a lungul istoriei omenirii sau îi șterge atunci când își pierd mântuirea. Numai cei care rămân înscriși acolo vor moșteni noul cer și noul pământ. Să vedem ce are de spus Biblia despre aceasta și dacă aceste presupuneri sunt valabile.În primul rând, conform cu Apocalipsa 20:15, 21:27 și Filipeni 4:3, este adevărat că Dumnezeu are o Carte a Vieții, iar credincioșii născuți din nou sunt cu siguranță scriși în acea carte, numită și cartea vieții Mielului. De asemenea, este adevărat că numai oamenii mântuiți vor rămâne înregistrați acolo până în ziua judecății. Să citim aceste pasaje:Apocalipsa 20:15 (NTR)15 Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieții a fost aruncat în lacul de foc.Apocalipsa 21:27 (NTR)27 Nimic necurat nu va intra în ea și nimeni care trăiește în spurcăciune și minciună, ci doar cei care sunt scriși în cartea vieții Mielului.Filipeni 4:3 (NTR)3 Iar pe tine, adevărat partener de jug, te rog, ajută-le pe aceste femei! Ele au lucrat din greu pentru Evanghelie împreună cu mine, cu Clement și cu ceilalți confrați ai mei, ale căror nume sunt în cartea vieții.În al doilea rând, conform Apocalipsei 13:8 și 17:8, se pare că există o anumită categorie de oameni care nu au fost incluși deloc în cartea vieții de dinainte de întemeierea lumii:Apocalipsa 13:8 (NTR)8 Toți cei ce locuiesc pe pământ i se vor închina, fiecare om al cărui nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului Care a fost înjunghiat.Apocalipsa 17:8 (NTR)8 Fiara pe care ai văzut-o era și nu mai este, dar ea urmează să se ridice din Adânc și va merge spre distrugere. Locuitorii pământului, cei ale căror nume n-au fost scrise în cartea vieții de la întemeierea lumii, vor rămâne uimiți văzând fiara, pentru că ea era, nu mai este, dar va fi prezentă.În al treilea rând, Biblia nu menționează nicăieri că oamenii, de-a lungul istoriei, au fost adăugați, sau sunt adăugați, în cartea vieții în momentul mântuirii lor. Pe baza acestor scripturi ale Apocalipsei, putem, cu destul de multă certitudine, trage concluzia că restul oamenilor, în afara celor care s-au închinat fiarei, au fost înscriși în cartea vieții de dinainte de întemeierea lumii, indiferent dacă urmau să fie mântuiți sau nu (voi explica aceasta mai târziu).În al patrulea rând, în Luca 10:20, Isus le spune celor șaptezeci de ucenici, care se bucurau că demonii le sunt supuși, mai degrabă să se bucure că numele lor sunt scrise în ceruri.Luca 10:20 (NTR)20 Totuși, nu vă bucurați că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în Ceruri!Putem presupune din nou cu destulă siguranță că Isus vorbea aici despre cartea vieții. Altfel, nu ar exista niciun motiv de bucurie dacă ar fi doar consemnați în cartea generală a celor vii sau în cărțile pentru judecată. În acel moment al istoriei, niciunul dintre ucenici nu era încă mântuit pentru că Cristos nu murise încă pe cruce. Cu toate acestea, se pare că ei erau deja înregistrați în cartea vieții. Pentru a complica și mai mult lucrurile, Iuda Iscarioteanul era printre acei ucenici și se știe clar că el a sfârșit rău și nu a fost mântuit, deși fusese consemnat în acea carte. El a fost fiul pierzării:Ioan 17:12 (NTR)12 Când eram cu ei, îi păzeam Eu în Numele Tău, pe care Mi L-ai dat. I-am păzit și niciunul dintre ei n-a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.Apoi avem oameni în Vechiul Testament, precum Avraam, regele David, Daniel și așa mai departe, care au murit fizic înainte ca Cristos să moară pe cruce și, totuși, Biblia dezvăluie că sunt mântuiți cu siguranță și astfel trebuie să fi fost scriși în cartea vieții. Dacă facem un rezumat: (1) unii oameni au fost înregistrați în cartea vieții înainte de a fi mântuiți (de exemplu, ucenicii lui Isus); (2) alți oameni au fost înscriși în cartea vieții însă nu au fost mântuiți în cele din urmă, deși au avut ocazia să facă acest lucru, și știm despre ei că sunt pierduți pentru totdeauna (de exemplu, Iuda Iscarioteanul); (3) iar alți oameni nu au avut ocazia să fie mântuiți în timpul vieții lor, dar ei sunt mântuiți pentru totdeauna și sunt înscriși în cartea vieții (părinții și profeții din Vechiul Testament).Acum, dacă încercăm să punem împreună toate aceste date, o posibilă interpretare care le-ar lega pe toate în mod logic și consecvent, fără a contrazice niciuna dintre ele, și care ar da sens tuturor acestor versete în contextul siguranței mântuirii, este următoarea:1. Dumnezeu fie a știut dinainte în mod clar, fie a hotărât în ​​mod specific (pentru scopurile Sale) că unii oameni nu vor fi mântuiți niciodată. Așa că El nu i-a inclus în cartea vieții dinainte de întemeierea lumii. Aceștia sunt închinătorii fiarei de la sfârșitul timpurilor.2.Restul oamenilor din toată istoria omenirii care urmau să fie mântuiți SAU NU, El i-a inclus oricum pe toți în cartea vieții dinainte de întemeierea lumii. Această ipoteză este susținută de 1 Timotei 2:3–4, unde Dumnezeu spune că El dorește ca toți oamenii să fie mântuiți, deși nu toți vor fi mântuiți. El dă o șansă și acordă beneficiul îndoielii tuturor oamenilor:1 Timotei 2:3–4 (NTR) 3 Acest lucru este bun și bine primit de către Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 4 Care dorește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoașterea adevărului.3. Apoi, începând de acolo, Dumnezeu a șters din cartea vieții pe oamenii care au murit fizic și au părăsit această lume fără să aibă vreodată o credință mântuitoare sau să manifeste vreun fel de încredere în Dumnezeu, corespunzătoare nivelului de revelație pe care l-au avut în timpul vieții lor. Ceea ce vreau să spun prin această ultimă frază este că oamenii din Vechiul Testament care au trăit înainte de răstignirea lui Cristos au avut o revelație limitată a lui Dumnezeu și a mântuirii și nu au avut posibilitatea răscumpărării. Totuși, conform revelației pe care au avut-o, ei au făcut câțiva pași de credință înspre Dumnezeu în timpul vieții lor, au intrat într-un legământ cu El și acea credință le-a fost socotită drept neprihănire. Astfel, Avraam, Isaac, Iacov, Enoh, Noe, Moise, Iosua, David, Daniel, Rahav și alții ca ei, au rămas înscriși în cartea vieții pentru că, după cruce, li s-a dat mântuirea deși erau deja morți fizic. Acum, oamenii șterși nu au fost niciodată mântuiți de la început – adică ei nu au fost mântuiți și apoi și-au pierdut mântuirea activată, ci și-au pierdut mântuirea potențială. Nu au profitat de aceasta în timpul vieții lor.Această interpretare arată dragostea și mila lui Dumnezeu din belșug față de toți oamenii, asigură că cei care L-au primit pe Cristos nu vor fi niciodată șterși din cartea vieții și explică de ce ucenicii, inclusiv Iuda Iscarioteanul, erau deja în cartea vieții înainte de a fi mântuiți oficial. Eu cred că Iuda Iscarioteanul a fost scos din cartea vieții după moartea sa fizică.

Corina Cosma este soție și mamă a doi copii minunați. A visat ca noi toate la o viață ușoară și aproape perfectă după ce l-a cunoscut pe soțul ei. Lucrurile nu au stat chiar așa. A avut o primă sarcină foarte grea, iar cea de a doua a venit cu mult mai multe surprize neplăcute. Luna a fost diagnosticată cu Spina Bifida și hidrocefalie, a fost operată intrauterin, dar tot nu i s-au dat multe șanse la o viață normală. Astăzi Luna luptă în fiecare zi pentru noi achiziții așa cum a luptat Corina pentru viața ei și pentru a-i face pe medici să înțeleagă că avortul nu este nicio alegere, nicio opțiune. Povestea acestei familii este copleșitoare, dar minunile lui Dumnezeu se văd atât de puternic. E un episod extrem de emoționant și răscolitor, dar în sensul pozitiv, pentru că te va face să apreciezi mai mult ceea ce ai deja. _________ Dacă vrei să o încurajezi pe Corina o găsești aici: Instagram - https://www.instagram.com/corina.cosma/ Tik Tok - https://www.tiktok.com/@corina.cosma Facebook - https://www.facebook.com/cori.tripon ___________ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/⁠ ⁠ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu/ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro

Suntem la finele anului 2023 și Orientul Mijlociu este un butoi de pulbere. În 7 octombrie, Hamas a atacat fără milă statul Israel și a omorât 1400 de civili inocenți, între care și copii, adolescenți sau bătrâni. Teroriștii meritau să primească o replică, însă bombardarea unor obiective din Gaza a produs și victime colaterale. Peste trei mii de palestinieni au murit în ultimele zile, fiind provocată nu doar o criză umanitară (datorată lipsei de apă și electricitate), ci și o stare de revoltă generală a lumii arabe la adresa alianței SUA-Europa-Israel.  Protestele musulmanilor din capitalele lumii occidentale nu mai sunt o noutate. În Liban, țara unde creștinii marginalizați au devenit o minoritate radicală, Hezbollah (sprijinit de Iran) amenință să deschidă un nou front de luptă contra evreilor. Forța militară a radicalilor Hezbollah nu trebuie subestimată.  Să privim însă și mai atent către regimul teocratic din Iran, cel mai important actor geopolitic din regiune. Obiectivul declarat al ayatolahilor din Teheran? Distrugerea statului Israel (o fantasmă care le justifică dorința de înarmare nucleară).  Lucrurile se complică foarte tare dacă ne gândim la prietenia dintre Federația Rusă, Siria și Iran (animată de ura față de hegemonia americană la nivel global).  Următoarele săptămâni ar putea fi decisive. Cetățenii britanici din Liban au fost avertizați să părăsească patria militanților Hezbollah. Pe lângă faimoasele portavioane SUA din Mediterana, soldații americani sunt pregătiți să intervină chiar și într-un conflict terestru.

Un subiect din tematica: „Hula împotriva Duhului Sfânt“. Majoritatea oamenilor care trăiesc astăzi pe planeta pământ sunt ne-mântuibili, chiar dacă mulți dintre ei sunt în așa-zisele state creștine. Cum a fost în zilele lui Noe, așa va fi și în zilele Fiului Omului: oamenii „mâncau, beau, se însurau şi se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i-a prăpădit pe toţi“.Lucrurile nu erau neapărat rele în ele însele, dar total greșite pentru că nu se raportau la singura realitate care contează: prezența lui Dumnezeu! Păcatul lor era „de omitere“, chiar dacă nu de comitere. Cel care nu-L bagă pe Dumnezeu în seamă, își taie singur craca de sub picioare. „Toți veți pieri la fel“ de fără sens ca și cei peste care a căzut turnul Siloamului ...Mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Daniel Brânzei.

Atenţia meticuloasă la ceea ce lumea numeşte lucruri mici face marea frumuseţe şi marele succes al vieţii. Micile fapte de caritate, micile cuvinte de bunătate, micile fapte de lepădare de sine, fructificarea înţeleaptă a micilor oportunităţi, cultivarea asiduă a micilor talente îi fac pe oameni mari înaintea lui Dumnezeu. Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Healthfluencer este un startup care vrea să intermedieze digital relația dintre specialiștii medicali și brandurile care vor să-și promoveze produsele. Lucrurile ies din cabinet și ajung pe internet, iar Healthfluencer vrea să nu fie doar un startup, ci să pună această denumire pe hartă. Noi am discutat cu Diana Mereu, fondatoarea startup-ului.

Ce face o căsnicie să fie frumoasă și de durată? Ce se întâmplă după ce extazul, entuziasmul și luna de miere încep în mod firesc să pălească? Zig Ziglar afirma că „pe măsură ce anii trec, cea mai mare bucurie este să-i aduci o mângăiere partenerului rănit”. Lucrurile mărunte ca atenția pentru partener, tandrețea, încrederea, respectul, sunt elemente esențiale care alcătuiesc o relație fericită. Ascultă discuția dintre Cristina Olariu și Ghiță Mocan pe această temă inspirată din cartea Secretul căsniciei fericite de Zig Ziglar.

Să rezolvăm dilema: cum procedezi dacă ai deja o firmă, iar acum vrei și brand personal?În acest episod, inspirat de conversațiile cu clienții mei, răspund la o întrebare presantă și foarte populară: Ce faci dacă deja ai creat un brand de firmă, dar acum simți că este momentul să virezi spre brandul personal?În această situație se află mulți profesioniști care au creat o firmă din pasiune în urmă cu 5-10 ani. Lucrurile au mers din inerție, au existat și există vânzări. Sentimentul general referitor la ce se întâmplă cu firma e de mulțumire. Însă există și o anume nemulțumire.Nemulțumirea vine din faptul că firma îi trage în jos, că le mănâncă timp, creier și energie de a progresa. Acum doresc să investească energia proprie în brandul personal. Ce opțiuni există? Află răspunsul din acest episod. 

Este important să știm ce este bine și ce este rău? Părerile celor mici, dar și ale celor mari, cu privire la ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, duc la schimbarea comportamentului, influențează alegerile și determină atitudinile. Biblia, are autoritatea finală și în ea găsim direcția pentru viața noastră. Răspunsul la aceste întrebări și multe altele, le aflați ascultând „Copiii întreabă”, o adaptare după cartea „103 întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău” de David R. Veerman – Editura OM.

Chiar dacă la ora aceasta asistăm la un val de satanism în artă, nu putem să-i judecăm pe oameni pentru că niciodată nu știm ce este în inima celorlalți.Ascultați un astfel de artist care pe baza unei judecăți sănătoase relativ la faptele lui Iisus a ajuns la concluzia că Iisus este Fiul lui Dumnezeu și nu se sfiește să o spună.Trebuie să menționăm aici că Bono (Paul David Hewson pe numele său adevărat) a avut și are Crucea necesară pentru a avea smerenia de început și discernământul necesar pentru a-l recunoaște pe Iisus ca pe Fiul lui Dumnezeu.Bono este bolnav destul de grav la ochi (are glaucom) și din cauza asta trebuie să poarte tot timpul ochelari de protecție. De asemenea, a fost și traumatizat de războiul din Irlanda, pe care l-a trăit personal.Datorită acestor traume și lipsei unui Hristos total iubitor, Bono - cunoscut mai ales ca solistul vocal al formației U2 - este un activist destul de virulent și versurile sale biciuiesc destule inechități sociale. Tot din această cauză face și greșeli, ca orice om.Notă: Nu promovăm muzica U2 ci încercăm să stopăm tendințele extremiste de a judeca toți muzicienii în bloc pentru că sunt sau satana în persoană sau complet sfinți. Lucrurile sunt mult mai nuanțate.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Lucrurile frumoase din viață îmi întunecă sau îmi iluminează concepția despre Dumnezeu? Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Patrimoniu Personal 01:05 NICOLAE COMĂNESCU face dezvăluiri despre traficul de pisici, gesturile extreme cu care și-a început cariera și metodele neortodoxe, dar irezistibile, prin care a putut picta la orice oră din zi și din noapte. Aflăm cum capătă lucrurile invizibile consistență și sens în imaginația artistului și cum poți obține, din materiale ordinare, rezultate… extraordinare.Patrimoniu Cultural 39:30 MIHAI JURCA ne spune cât muncește cel mai tânăr City Manager din istoria orașului Oradea și, mai ales, cum reușește s-o facă mult mai eficient decat omologii lui din alte părți. Învățăm care sunt atuurile orașului, în afară de arhitectură, și cum se poate face nu doar literatură, ci și administrație de anticipație.

Mai știi când întrebai dacă are poze cartea pe care o aveai de citit pentru școală? Îți amintești cum căutai printre sutele de pagini măcar un desen, o hartă, orice, doar să fie o imagine? Lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici astăzi.  Căutăm în continuare fotografia care să spună mai mult decât o mie... The post 155 Sorin Trâncă: Să nu vrei să fii creativ, ci să vrei să regândești problema appeared first on Katai.

---Ți-a plăcut? Te rog, dă mai departe!► SUBSCRIBE!Urmărește-mă Online Aici:WebsiteLinkedINFacebookInstagramYouTube

CÂND NU ÎNȚELEGI CE SE ÎNTÂMPLĂ... „Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre...” (Deuteronomul 29:29).

Bogdan Ivănel este CEO și co-fondator al Code for Romania, organizație care este azi a doua cea mai mare comunitate de tehnologie civică din lume. Bogdan nu este nicidecum expert în tehnologie. Este doctor în drept internațional la Paris, cu un traseu academic ce cuprinde Universitatea din Utrecht, Oxford și Berkeley. Până în 2016, când a renunțat la o carieră academică ce l-ar fi dus la Harvard sau NYU, și s-a întors în țară pentru a fonda Code for Romania, avea un deceniu de experiență directă cu fenomene sociale și comunități cu probleme. Ceea ce l-a obișnuit să nu caute revoluții, ci soluții inteligente care să facă lucrurile funcționale. Sămânța a fost sădită de tragedia de la Colectiv, din 2015, care a născut o nevoie greu de stăvilit de implicare civică pentru mii și zeci de mii de oameni. Această sămânță a adus la un loc patru români care nu mai locuiau de mult timp în țară. Li s-au alăturat alți 50. Apoi sute, când inițiativa a devenit publică. Code for România are un design de organizație eficient și elegant, care abordează probleme cele mai grele din societate și le rezolvă folosind tehnologia. De la monitorizarea votului la un sistem de bugetare publică participativă, au creat soluții a căror valoare depășește 15 milioane de euro. Din 2017 este membră a celei mai mari rețele de organizații de tehnologie civică din lume, Code for All. Am vorbit cu Bogdan despre cum să pui eficient la lucru bună voința unor profeșioniști pentru a crea soluții eficiente pentru societate, despre de ce nu poți rezolva decât situațiile pe care le înțelegi, despre cum funcționează Code for Romania și de ce s-a întors în România, deși ar fi putut avea o viață mult mai confortabilă. Puteți găsi cele 170 de soluții proiectate reprezentate într-o hartă la code4.ro/putem. Iar dacă vreți să adoptați una dintre soluțiile proiectate deja, o puteți face aici: civiclabs.ro/ro/solutions. Această conversație mi-a deschis ochii și sper că va fi și pentru voi interesantă.   **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe https://www.andreearosca.ro/bogdan-ivanel/. Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Vorbitorincii se întâlnesc mai relaxați după Paște și anunță noua carte a lui Radu. Ne amintim și de relația noastră cu alcoolul, dar și de relația noastră cu străinul. Și mai ales de ce vrea el să ne facă. Altfel, prezentăm cărți, vorbim despre amurgul zeilor și vă povestim de mâncăruri serbezi. Iată și cum sunt împărțite lucrurile. 0.00 - Începem tare și avem un nou prieten, în fața căruia ne înclinăm, dar și o piesă veche 6.30 - Pe aici începem de fapt. Și ne aducem aminte de ceva beții. Asta-i viața. 22.30 - Reușim să anunțăm noua carte a lui Radu Paraschivescu 29.45 - Îngrijorările sănătoase vorbesc despre cum străinii ne fură țara. Dar și nouă ne place.  52.10 - Neașteptarea unui mare artist, la final de carieră. 1.07.52 Fotbalamucul vorbește de amurgul unor zei.  1.21.55 - Cărțile-s minunate, dar la una avem semne de întrebare. Vorbim despre Minciuni pe canapea, de Irvin Yalom, Generația noastră de Matei Cazacu, Lucrurile omenești, de Karine Tuil și America de peste pogrom, de Cătălin Mihuleac  1.52.25 - Mâncăruri serbezi, cu ierburi 2.03.45 - Avem lista olimpicilor români. Și povestea unui erou.