POPULARITY
Marre de lire tout et n'importe quoi sur l'argent et le bonheur ?
Cliquez ici pour accéder gratuitement aux articles lus de Mediapart : https://m.audiomeans.fr/s/P-UmoTbNLs Si le gouvernement est venu soutenir le personnel pénitentiaire ciblé par une large vague d'attaques, aucune mesure réclamée n'a été annoncée. L'occasion a surtout permis de s'enorgueillir d'une lutte efficace contre le narcotrafic, coupable désigné à ce stade, sans précaution. Un article de Clément Rabu, publié le 23 avril 2025, lu par Christine Pâris. Distribué par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.
La semaine dernière dans Tips, je vous ai partagé tout ce que je ferais si je devais relancer un podcast à zéro. Je vous ai donné tous mes conseils podcast.Un épisode très stratégique, plein de conseils marketing pour podcasteurs : comment trouver son idée, poser une promesse claire, choisir un bon format, optimiser son référencement...Mais cette semaine, je vais plus loin. Je prends un exemple fictif mais ultra réaliste pour vous montrer pas à pas comment je construirais un nouveau podcast, en appliquant exactement les étapes de l'épisode précédent.Le podcast que j'ai imaginé s'appelle Artisan à mi-temps. Il s'adresse à toutes celles et ceux qui développent un projet créatif en parallèle de leur job. Et à travers cet exemple, je vous montre concrètement comment je m'y prendrais : positionnement, promesse, PSO sur Apple Podcasts et sur Spotify, canaux de diffusion, Podcast YouTube, YouTube Shorts… tout y passe.Un épisode très complet, qui mêle stratégie et retour d'expérience.
Taux longs qui tanguent, inflation qui persiste, la FED qui perd son latin… et pendant ce temps, Trump balance des punchlines économiques comme s'il était déjà président. Résultat ? Des marchés qui ne savent plus s'ils doivent paniquer, danser ou faire la sieste.Pas de panique : dans cet épisode, je t'explique tout simplement et concrètement. On fait le tri dans le bruit, on isole les niveaux clés, et on prépare la semaine avec une vision claire malgré le bazar ambiant.
Aujourd'hui, Charles Consigny, Didier Giraud et Fatima Aït Bounoua débattent de l'actualité autour d'Alain Marschall et Olivier Truchot.
Ce mercredi 9 avril, les détails concrets sur les droits de douane ont été dévoilés par Nicolas Doze dans sa chronique Doze d'économie dans l'émission Tout pour investir présentée par Lorraine Goumot sur BFM Business. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.
Ce mercredi 9 avril, les détails concrets sur les droits de douane ont été dévoilés par Nicolas Doze dans sa chronique Doze d'économie dans l'émission Tout pour investir présentée par Lorraine Goumot sur BFM Business. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.
PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s
Guvernul a anunțat lansarea noului program Start Up Nation. Lăsând la o parte detaliile tehnice pe care orice viitor candidat trebuie să le citească atent, sunt câteva noutăți pe care le aduce varianta nouă a programului. În primul rând, Start Up Nation 2025 are la dispoziție un buget record, de 440 milioane de euro. În al doilea rând, toți banii alocați sunt din fonduri europene. Este o situație salutară, dacă avem în vedere că s-a discutat mult în ultimii ani despre utilizarea cu precădere a fondurilor europene, în locul celor de la bugetul național. Mai ales într-un ciclu bugetar european în care fondurile comunitare sunt din belșug, atât din bugetul multianual, cât și din planul național de redresare și reziliență (PNRR).În al treilea rând, programul de anul acesta aduce o premieră și anume introducerea unor cursuri de antreprenoriat, fără absolvirea cărora cei care vor să primească finanțarea nu se pot înscrie în programul Start Up Nation. În principiu, ideea este binevenită. E util ca tinerii care vor să înceapă o afacere să aibă în prealabil o serie de cunoștințe de bază. Dar, în destul de multe cazuri, cursurile de formare profesională au fost făcute formal, doar pentru ca firmele de profil să încaseze banii. Dacă așa vor sta lucrurile și în cazul Start Up Nation, atunci buna intenție nu va valora prea mult.Departe de mine de a fi foarte critic cu noul Start Up Nation, dar este nevoie ca atunci când lansezi un program de 440 milioane de euro să existe o evaluare a ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori.Rareori în România programele de ajutor de stat au o evaluare a eficienței cu care s-au cheltuit banii. Oarecum surprinzător, pentru Start Up Nation există o analiză a impactului realizată de Consiliul Concurenței.Astfel, instituția care supraveghează mediul concurențial a publicat săptămâna trecută un raport care evaluează rezultatele programului în anii 2017 și 2018. Astfel, Consiliul Concurenței arată că obiectivele programului ar trebui să fie clar definite și ușor de cuantificat. Concret, în analiză se spune că obiectivul „îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor” este vag și dificil de cuantificat.Raportul Consiliului Concurenței precizează că îndeplinirea obiectivului este relativă. Adică, din perspectiva menținerii pe piață a companiilor ajutorul de stat a avut un impact pozitiv, dar, în ceea ce privește cifra de afaceri obiectivul nu a fost îndeplinit, beneficiarii programului înregistrând cifre de afaceri mai mici decât concurenții care nu au apelat la sprijin.Trebuie spus că Start Up Nation de anul acesta are obiective la fel de neclare ca și edițiile anterioare, ceea ce ne arată că guvernul nu a ținut cont de observațiile Consiliului Concurenței.O altă recomandare a autorității de concurență este că programul ar trebui să facă o selecție a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor de stat, în sensul stimulării unor domenii competitive. În sprijinul acestei idei a venit și analiza care arată că beneficiarii ajutorului de stat au înregistrat rezultate mai slabe decât concurenții lor care nu au primit fonduri.Zona în care a funcționat programul a fost cea a înființării de locuri de muncă, în sensul că, în perioada 2020-2022 o companie care a primit fonduri a avut de două ori mai mulți angajați decât o firmă care nu a beneficiat de bani publici.În anii 2017-2018, programele Start Up Nation au finanțat aproximativ 15.000 de IMM-uri cu o sumă totală de 2,9 miliarde de lei, din care 420 milioane de lei au provenit din fonduri europene. Vorbim despre bani mulți, aproximativ 600 milioane de euro, și de aceea guvernul ar fi trebuit să țină cont de observațiile autorității de concurență. Nu a făcut-o. Start Up Nation este, fără îndoială, un program important, dar care ar trebui modernizat în funcție de obiectivele europene și naționale ale acestei perioade.
Dans cet épisode, j'ai le plaisir de vous partager mon échange avec Ibtihel, une femme exceptionnelle que j'ai accompagnée à trouver son Ikigai
La musique concrète rencontre le grunge et la folk grâce à Kush K The post Rentrons dans le concret avec « Drum Therapy » de Kush K first appeared on Radio Vostok.
La musique concrète rencontre le grunge et la folk grâce à Kush K The post Rentrons dans le concret avec « Drum Therapy » de Kush K first appeared on Radio Vostok.
Dans cet épisode, je clôture notre exploration des lignes de profil en Human Design en plongeant dans le trigramme supérieur : les lignes 4, 5 et 6. Ces lignes transpersonnelles sont tournées vers l'autre et influencent profondément notre manière de créer des relations, d'avoir un impact et de nous positionner dans le collectif. Au programme : Ligne 4 – La force du réseau et des communautés, pourquoi elle fonctionne mieux en petits groupes qu'en grand collectif. Ligne 5 – Le leadership naturel, la vision stratégique et les projections que cette ligne peut subir. Ligne 6 – Son parcours unique en 3 phases, de l'expérimentation à l'incarnation du modèle. ✨ Tu veux mieux comprendre ton fonctionnement énergétique ? Télécharge gratuitement mon e-book sur les lignes de profil et découvre comment ces dynamiques influencent ton quotidien.
-25% sur le programme « Bourse de la théorie aux gros billets » avec le code promo « nice »
Voici l’essentiel de l’épisode du 19 février pour l’émission La commission: Justin Trudeau a annoncé le lancement d'Alto, un projet de réseau de trains à grande vitesse reliant Québec à Toronto, avec des arrêts dans plusieurs villes, dont Montréal et Ottawa. Jean Boulet a présenté à l'Assemblée nationale le projet de loi 89, qui permet au ministre du Travail d'intervenir dans les grèves pour «protéger les besoins de la population». Le Québec doit développer davantage son autonomie alimentaire, mais pour y arriver, il faut doubler le nombre de serres et ça prend aussi une aide accrue de l'État. Voir https://www.cogecomedia.com/vie-privee pour notre politique de vie privée
Dans cet épisode, nous explorons la place centrale que tient l'expérimentation dans le Human Design. Au-delà de la théorie, je t'explique pourquoi il est essentiel de « tester » ta Stratégie et ton Autorité au quotidien, et en quoi cette approche concrète peut radicalement transformer ta manière de comprendre et de vivre ton Design. "Ne crois rien de ce que je dis sur parole, expérimente-le" disait Ra Uru Hu lui-même, fondateur du Human Design.Ensemble, nous verrons : - Comment expérimenter son propre type, ou encore ses centres définis ou non définis est plus transformateur que mille lectures. - Pourquoi rester dans le mental et vouloir à tout pris tout comprendre peut te limiter dans ton évolution. - Des exemples pratiques et des pistes de réflexion pour ajuster tes comportements et t'aligner à ton propre rythme. - L'expérimentation conduit à 3 phases d'évolution: le changement de comportement, le changement de croyances et le changement d'identité.Parce qu'en Human Design, c'est en expérimentant que l'on apprend ! Bonne écoute. Télécharge gratuitement ta charte Human Design ici. Commande dès à présent ton manuel 100% personnalisé.Rejoins-moi sur Instagram @stephaniedolheguycoach Visite mon site ici. Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.
Un court extrait de l'épisode qui sort jeudi (à l'aube) Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.
Cette semaine, je te partage le cas de Carole, une femme qui a confié en coaching : "Parfois, je regrette la femme que j'étais avant." Si toi aussi, tu ressens parfois cette nostalgie, cet épisode est pour toi. On va explorer pourquoi cette sensation peut surgir et, surtout, comment en faire une force pour te réinventer.Dans cet épisode :Quand la nostalgie frappe : Et si ce sentiment cachait une vérité profonde sur toi-même ?Les pertes silencieuses : Ce que la maternité nous prend, au-delà des apparences.Un tournant alchimique : Transformer la nostalgie en une ressource puissante pour l'avenir.Accepter la vulnérabilité : Ce moment fragile où l'on quitte une version de soi pour en construire une nouvelle.Une version de toi inédite : Et si tu devenais l'architecte de ce renouveau ?Carole nous montre qu'admettre cette nostalgie est une première étape courageuse vers une transformation en profondeur.
După ce au trecut și Ditch Your New Year's Resolutions Day și Blue Monday, episodul de azi vine către tine ca să te ajute să trăiești cu mai multă intenție, cu mai mult focus pe ce ai tu nevoie și ce consideri tu că e important. Concret, vreau să ținem spațiu aici împreună să te conectezi un pic cu sinele tău viitor. Îți spun și de ce te-ar ajuta să iei în calcul să te concentrezi pe identitatea ta și pe a crea sisteme mai degrabă decât pe obiective. Și îți dau și câteva exemple de întrebări pe care le poți folosi ca filtre în procesul tău decizional. Sper ca episodul de azi să te ajute să faci schimbarea de identitate de care ai nevoie ca să poți avea success în termenii tăi anul ăsta și dincolo de el. Dacă ai nevoie de susținere, de obiectivitate, de un spațiu sigur în care să explorezi și să stabilești prioritățile tale pentru acest an, hai să lucrăm împreună în (Un)become. Practic, înlocuim presiunea, frustrarea, copleșirea și teama pe care le-ai simțit la începutul altor ani, cu intenția, așezarea, calmul, claritatea și încrederea la care visai. Detaliile le găsești aici: https://bit.ly/UnBecome. Te poți înscrie doar până la sfârșitul lui ianuarie în limita locurilor disponibile. Iar dacă ai întrebări, sunt la un mail sau mesaj distanță. Dă-mi de veste dacă episodul de azi a fost ce aveai nevoie, că m-aș bucura să știu. Apreciez dacă alegi să îl distribui în social media sau dacă îl dai mai departe către 2-3 persoane apropiate ție. Nu uita să urmărești podcastul pe: - Instagram: Pauza de Bine - Facebook: Pauza de Bine - Youtube: Cristina Oțel
El gobernador de Norte de Santander, William Villamizar, hizo un llamado al Gobierno para garantizar la paz en el Catatumbo.
Cifrele datoriei publice sunt îngrijorătoare. În următorii ani, proporția datoriei și plățile dobânzilor ca pondere în PIB vor crește. Va fi, însă, foarte dificil ca ritmul creșterii să încetinească. Anul 2024 a fost și al creșterii datoriei publice. Chiar și în absența cifrelor finale (deocamdată, datele referitoare la datorie se opresc la septembrie 2024), putem avea o imagine asupra datoriei acumulate anul trecut.Analizele economice privind datoria publică au însoțit anul 2024. Datele publicate, însă, la sfârșitul anului trecut de către Ministerul Finanțelor Publice ne arată structura datoriei publice. Mai întâi trebuie spus că în primele nouă luni ale anului 2024, datoria publică a ajuns la 916 miliarde de lei, o creștere cu 134 miliarde de lei. Însă, atenție!, acestea sunt doar cifrele din primele nouă luni din 2024. Este cert că pe întregul an creșterea datoriei va fi și mai mare.Chiar și în aceste condiții, trebuie spus că, în anul 2023, datoria publică a crescut față de anul precedent cu 119 miliarde de lei, iar în patru ani, 2019-2023, datoria s-a dublat. Iar ritmul de creștere este în continuare foarte rapid. Toate aceste cifre arată că dacă guvernele din perioada pandemiei 2020-2021 ar putea găsi o scuză pentru împrumuturile contractate, Executivele din anii 2023 și 2024 au foarte puține explicații logice pentru „explozia” datoriei guvernamentale.Ca structură, în septembrie 2024, datoria statului are câteva zone ce merită evidențiate. În primul rând, datoria externă a administrației centrale este mai mare decât cea internă, 473 miliarde echivalent în lei, față de 442 miliarde de lei. Această proporție atrage atenția asupra dependenței de finanțare a României de către investitorii internaționali, ceea ce înseamnă că echilibrele bugetare și calificativele agențiilor de rating sunt importante pentru obținerea împrumuturilor necesare în anii următori.În al doilea rând, datoria în lei este mai mare decât cea în euro, dar proporția în valută este ridicată, respectiv 47% din totalul datoriei administrației publice centrale. Ceea ce ne arată că în continuare stabilitatea cursului de schimb leu-euro este esențială pentru plata la costuri rezonabile a datoriilor în moneda europeană care ajung la scadență în anii următori. Un raport de schimb stabil între moneda locală și cea europeană poate fi susținut de reducerile de deficite, de intrări de fonduri europene, de investiții străine și de mai puține „lebede negre” care apar din zona politică.În al treilea rând, este vizibilă diferența mare între datoria administrației centrale și cea a administrației locale. Mai precis, administrația publică centrală a ajuns la o datorie de 894 miliarde de lei, iar cea locală înregistrează un nivel de 22 miliarde de lei, adică doar 2,5% din total. Explicația este destul de simplă și se referă la modul de funcționare a finanțării la nivel central și local. Concret, în România sunt foarte puține autorități locale care apelează la împrumuturi. Un raport al Bursei de Valori București (BVB) arată că anul trecut numai 15 orașe și 5 județe aveau listate obligațiuni la BVB.Imensa majoritate a autorităților locale își completează finanțarea cu bani de la bugetul de stat. În aceste condiții, efortul autorităților locale pentru a obține împrumuturi este prea complicat, aproape inutil și reprezintă explicația pentru ponderea atât de scăzută a datoriei administrației locale în total.În fine, în al patrulea rând, vestea bună este că 93% din datorie are termene de rambursare medii și lungi, ceea ce înseamnă că permite o planificare a plăților, dar vestea mai puțin bună este că vor trebui achitate dobânzi pe o lungă perioadă. Există o îngrijorare justificată, pentru că planul fiscal arată că peste șapte ani plata serviciului datoriei va ajunge la peste 3% din PIB. Ceea ce înseamnă că întregul deficit bugetar va fi „consumat” prin plata datoriei publice.Indiferent de calcule, România se împrumută în forță. Iar cea mai clară dovadă în acest sens este că la câteva zile de la începutul anului statul s-a împrumutat deja cu 1,3 miliarde de lei. Putem să înțelegem ce va urma.
Aujourd'hui, je te partage une problématique que beaucoup de femmes vivent, à travers l'histoire de Julie, une coachée qui m'a confié son grand questionnement : Pourquoi j'arrivais à tout gérer avant, et maintenant, je n'y arrive plus ? Si cette phrase te parle, cet épisode est pour toi.
Autoritățile de la Washington au declanșat o anchetă referitoare la producția de semiconductori în China. Există deja un început de război comercial între SUA și China pe tema semiconductorilor și a metalelor rare. Anul viitor, vom afla care va fi intensitatea divergențelor economice dintre cele două state. Guvernul american a decis începerea unei anchete asupra practicilor Chinei pe piața semiconductorilor și cipurilor. Ancheta aduce aminte de cea derulată anul acesta de Comisia Europeană pe tema subvențiilor acordate producătorilor din China de mașini electrice. De altfel, investigația Comisiei Europene a avut ca rezultat impunerea unor suprataxe mașinilor electrice importate din China.Este prea devreme să putem anticipa rezultatele anchetei inițiată la Washington, dar se știe că pleacă de la ideea că autoritățile chineze implementează o politică anti-piață și împotriva competiției. Statele Unite au interzis, la începutul lunii decembrie a.c., exportul în China a diferitelor tehnologii care sunt necesare dezvoltării semiconductorilor și cipurilor.În felul acesta, SUA a încercat să limiteze producția de semiconductori în China care ar putea fi folosiți de industria de apărare sau de aplicațiile din domeniul inteligenței artificiale. Concret, Departamentul pentru Comerț al SUA va controla 24 de tipuri de echipamente și trei instrumente software folosite pentru fabricarea de semiconductori. În plus, 140 de companii chineze sunt supuse unor restricții la exportul în SUA pe motiv că acționează la cererea statului chinez pe piața semiconductorilor.Autoritățile americane sunt convinse că Beijingul încearcă să domine piața semiconductorilor și, mai mult, încearcă să transforme comerțul cu aceste produse într-o miză geopolitică.Secretarul de stat american pentru comerț a declarat într-o conferință de presă că două treimi din produsele americane conțin semiconductori din China. Este un procentaj îngrijorător, iar ancheta autorităților americane va începe efectiv în data de 6 ianuarie 2025 și își propune să identifice dacă producția chineză creează o dependență periculoasă de lanțul de aprovizionare cu semiconductori.Anul acesta, China a investit 40 miliarde de euro în sectorul cipurilor, iar autoritățile americane se tem că aceste investiții vor slăbi competitivitatea companiilor americane în domeniu. În SUA, semiconductorii sunt folosiți în tehnologiile de vârf și în industria de apărare, două domenii strategice pentru statul american.În anul 2022, administrația Biden a promulgat așa-numita Lege a semiconductorilor care își se propunea să atragă investiții de 52 miliarde de dolari pentru producția de semiconductori.Ancheta autorităților americane se va concentra pe semiconductorii care sunt deja prezenți în produsele americane, de la dispozitive medicale la rețele de telecomunicații.Ministerul Comerțului chinez a reacționat la anunțul venit de la Washington. Oficialii chinezi au anunțat că se opune acestei anchete pe care o caracterizează ca având „tonuri unilaterale și protecționiste clare”.La începutul acestei luni, după anunțul SUA de restricționare a exportului de tehnologii folosite în producerea semiconductorilor, China a reacționat. Adică, în replică, a oprit exporturile de câteva metale rare, precum galiul, germaniul și antimoniul către Statele Unite. O organizație americană specializată în analiza pieței metalelor rare, citată de cotidianul francez La Tribune, arată că importurile americane din China de cele trei metale rare au scăzut vertiginos ajungând până aproape de punctul critic.Ancheta autorităților americane pe tema semiconductorilor fabricați în China vine într-un moment în care președintele ales al SUA a vorbit despre impunerea unor suprataxe la produsele care vin din China. Anchetele de acest fel ajung de obicei la concluzia că este nevoie de o suprataxare, deși în cazul semiconductorilor situația poate fi mai complicată. În concluzie, până în a doua jumătate a lunii ianuarie 2025 vor fi doar tatonări. Deciziile se vor lua după instalarea președintelui Donald Trump.Este un prilej pentru a vă adresa Sărbători liniștite și un An nou bun. Ne auzim în 2025.
En cette fin d'année qui approche, Charlie-Maud te propose un exercice guidé pour t'aider à lâcher prise sur ce qui te pèse en 2024 et à te projeter vers une année 2025 plus légère. L'épisode se divise en plusieurs étapes dont une centration, du journaling, et un geste symbolique de laisser aller.Pour t'inscrire à la retraite d'une journée Gratitude et Horizon mentionnée dans l'épisode : https://autrement.thrivecart.com/gratitudehorizon/Viens faire ton bilan de 2024 et envisager 2025 avec Autrement. --- On te rappelle que notre équipe de professionnelles est là pour te soutenir. ✨ Tu peux prendre rendez-vous directement en ligne ou en nous contactant au 418 755-9263.
Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW) - România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia) - România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews) - STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon (Edupedu) Ce ministere urmează să dispară din viitorul Guvern și câte portofolii pot avea PSD-PNL-USR-UDMR – Surse (Libertatea)Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Elena Lasconi (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit că viitorul guvern, care trebuie format până pe 21 decembrie, va avea cu măcar două ministere mai puțin decât în prezent, au declarat miercuri, 11 decembrie, surse politice pentru Libertatea.În acest moment, sunt 18 ministere, iar numărul va scădea cel puțin până la 16, au stabilit reprezentanții celor 4 partide la negocierile de la Palatul Victoria.Concret, Ministerul Familiei condus acum de Natalia Intotero (PSD) va fi integrat în Ministerul Muncii condus acum de Simona Bucura Oprescu (PSD), iar Ministerul Energiei condus acum de Sebastian Burduja (PNL) va fi comasat cu Ministerul Economiei condus acum de Radu Oprea (PSD), potrivit informațiilor Libertatea. „O altă variantă pe care am discutat-o a fost ca Ministerul Turismului să fie comasat cu Ministerul Culturii”, au explicat participanții la discuții pentru Libertatea.În privința portofoliilor, în acest moment s-a convenit ca ministerele să fie împărțite astfel: PSD – 7 ministere PNL – 4 ministere USR – 3 ministere UDMR – 2 ministere. Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW)Dezamăgirea românilor față de partidele tradiționale e o realitate pe care politicienii nu au luat-o în seamă. Și-au spus că merge și așa, că oamenii pot fi păcăliți în continuare, că electoratul de stânga rămâne în veci de stânga iar electoratul de dreapta rămâne de dreapta. În realitate, o mare parte a votanților nu au nici o treabă cu ideologiile „tradiționale“, ele însele nefiind limpede conturate și aplicate în exercițiul guvernării.Masa de manevră de la urne e privită de sus, dacă nu chiar disprețuită. Tocmai aici e una din piesele cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, a instrumentarului partidelor extremiste. Sunt vocale și dau impresia oamenilor că le ascultă problemele și că sunt singurele care le pot rezolva dacă ajung să guverneze.Oamenilor trebuie să li se spună cinstit ce poate și ce nu poate să facă pentru ei un partid sau o coaliție care guvernează. Liderii politici livrează programe electorale stufoase, de care mulți alegători nici nu au auzit. Limbajul simplu, la obiect, fără înflorituri demagogice, nu e la îndemâna clasei politice, scrie jurnalistul George Arun pe pagina DW.Pe fondul neîncrederii în clasa politică și-a clădit Călin Georgescu delirul de salvator al neamului: „Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul nu va mai fi“, pentru ca într-un alt mesaj să spună că „politicienii trebuie să aducă fericire și prosperitate tuturor, aceasta trebuie să le fie misiunea“. Nu e nevoie de partide politice, dar e nevoie de politicieni, spune Georgescu. Această fractură de logică pentru mulți nu a contat, după cum s-a văzut la vot. România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia)Ministerul Transporturilor, prin Companiile CNAIR, CNIR și CFR Infrastructură, derulează șase mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară cu o valoare de 8,9 miliarde lei aferente și zonelor de frontieră cu Bulgaria și Ungaria, conform unei analize Economedia în contextul anunțului așteptat pentru acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen și cu frontierele terestre.Reducerea treptată a controalelor și apoi eliminarea acestora va contribui semnificativ la fluența circulației rutiere și feroviare, însă infrastructura de transport rămâne o problemă pentru că între România și Ungaria, trecerea frontierei se face pe autostradă doar la Nădlac II și Borș II, iar la Giurgiu – Ruse, principalul punct de frontieră între România și Bulgaria, trecerea Dunării se face pe Podul Prieteniei cu o singură bandă pe sens, iar cele mai apropiate puncte terestre sunt la distanță foarte mare: Calafat – Vidin (jud. Dolj) și Negru Vodă (Constanța). România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews)În țara noastră mor de 3 ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, este una dintre concluziile raportului anual „Health at a Glance: Europe 2024. State of Helth in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană și OECD. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE în România, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU. Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, suntem pe locul 22 din 27 de țări, scrie HotNews.România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raportul „Health at a Glance: Europe 2024, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT. STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții (EduPedu)În premieră, România este pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Datele au fost publicate de Organizația Mondială a Sănătății, sunt cuprinse în raportul „Health Behaviour in School-aged Children (HBSC)”, studiu realizat periodic, și au fost explicate pe larg pentru Edupedu.ro de către cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal pentru România în studiul OMS.
durée : 00:09:33 - L'invité de 7h50 - par : Sonia Devillers - Colère agricole, négociations sur le Mercosur : Annie Genevard, ministre de l'Agriculture et de la Souveraineté alimentaire, est l'invitée de France Inter à 7h50.
durée : 00:09:33 - L'invité de 7h50 - par : Sonia Devillers - Colère agricole, négociations sur le Mercosur : Annie Genevard, ministre de l'Agriculture et de la Souveraineté alimentaire, est l'invitée de France Inter à 7h50.
Le parti au pouvoir au Sénégal se dirige vers une majorité écrasante au Parlement et les Sénégalais attendent à présent que le président et le Premier ministre s'en servent pour soulager leur quotidien et appliquer l'agenda de rupture et de justice sociale qui les a propulsé au pouvoir il y a huit mois. Les Sénégalais attendent désormais des résultats concrets de leur équipe dirigeante. Reportage à Dakar de nos correspondants.
Pékin continue de revendiquer Taïwan, ce qui met sous pression toute la région. Et alors que le Japon a exprimé sa préoccupation, la Chine promet qu'elle ne renoncera jamais à la force pour conquérir Taïwan. Elle n'a pas hésité, ces derniers jours, à positionner le fleuron de sa flotte militaire à proximité des côtes taïwanaises.
China a anunțat taxarea coniacului importat din Uniunea Europeană, în ceea ce pare a fi o măsură de răspuns față de tarifele impuse de Bruxelles pentru mașinile electrice chinezești. Producătorii europeni de coniac, preponderent francezi, se consideră ”ostatici” în războiul mașinilor, observă comentatorii. Ei remarcă faptul că Franța a fost principalul promotor al taxării mașinilor electrice chinezești, în timp ce Germania s-a opus. Băutorii chinezi ar putea plăti mai mult pentru Remy Martin și alte brandy-uri europene, notează Asssociated Press, după ce Beijingul a anunțat tarife provizorii de până la 39% la aceste băuturi. Aceasta, la patru zile după ce majoritatea țărilor Uniunii Europene au aprobat taxe pentru vehiculele electrice fabricate în China.Mișcarea le oferă negociatorilor chinezi o pârghie în discuțiile cu UE privind reducerea sau eliminarea tarifelor de până la 35,3% la vehiculele electrice chinezești, care ar urma să intre în vigoare la sfârșitul acestei luni.Potrivit France Info, ”aceasta este o adevărată lovitură pentru întreaga industrie a coniacului. Comisia Europeană promite să sprijine producătorii de brandy și coniac. Ideea este de a elibera fonduri pentru comercianții de coniac pe care a căzut toată greutatea măsurilor comerciale anti-dumping ale Chinei.Acești operatori au, de fapt, foarte puțin timp să reacționeze. Concret, pentru a putea continua să-și vândă produsele în China, ei trebuie, până la 10 octombrie 2024, să depună depozite provizorii care reprezintă în medie majorări de taxe de 35%. Depinde de fiecare companie, dar înseamnă că unele trebuie să scoată rapid sume mari de bani și să aibă cash flow”.Executarea de către Beijing a amenințărilor sale fiscale nu este o surpriză în sine, dar calendarul este cel care a luat prin surprindere industria coniacului, scrie Le Figaro:”La Paris, considerat de China drept vârf de lance al procedurilor europene împotriva industriei auto chineze, se mizează pe următorul summit G20 de la sfârșitul lunii octombrie pentru a se încerca o discuție cu ministrul chinez al comerțului. Pe de altă parte, problema reprezentării Franței la următoarea expoziție de la Shanghai la sfârșitul lunii noiembrie, un punct culminant pentru cei implicați în comerțul cu China, nu a fost încă rezolvată”.Citeste siConiacul francez, în centrul unui nou război comercial cu ChinaBBC informează că Franța reprezintă 99% din brandy-ul exportat în China, iar grupul de lobby francez al coniacului BNIC a declarat că această mișcare va fi „catastrofală” pentru industrie.„Autoritățile franceze nu ne pot abandona și să ne lase singuri să ne ocupăm de represaliile chineze care nu au nicio legătură cu noi”, a comunicat organizația.Acțiunile companiilor care vând băuturi spirtoase au fost afectate după anunțul chinez”.Iar ziarul german Die Zeit atenționează că Beijingul ”a inițiat deja o anchetă antidumping privind băuturile alcoolice distilate și alte produse din UE, cum ar fi carnea de porc și produsele lactate.În același timp, guvernul chinez a părut dispus să negocieze cu privire la tarifele planificate pentru autovehicule ale UE. Măsurile impuse acum ar putea fi, prin urmare, un posibil mijloc de a exercita presiuni în cadrul negocierilor.Producătorii francezi de coniac se simt „ostatici” ai conflictului comercial legat de mașinile electrice.Companiile auto care se tem de dezavantaje pe piața chineză caută și ele un acord. Deoarece acest lucru îi afectează în special pe producătorii germani, guvernul federal s-a pronunțat împotriva tarifelor auto din UE, dar nu a reușit s-și impună punctul de vedere”.
Campagne Voir Grand du CHU Ste-Justine : il s'agit de la plus importante campagne de financement jamais menée par un centre hospitalier dans la province. Qu'espère-t-on de cette campagne ? Entrevue avec Delphine Brodeur, présidente-directrice-générale de la Fondation CHU Ste-Justine.Pour de l'information concernant l'utilisation de vos données personnelles - https://omnystudio.com/policies/listener/fr
Con Pilar Gómez, Joaquín Manso, Toni Bolaño, Marta García Aller y Rubén Amón comentamos la actualidad política. Empezamos analizando la presentación de Sánchez de su plan de regeneración democrática sin concretar ninguna de las medidas que tendrá que pactar con sus socios y debatimos sobre sus propuestas para los medios de comunicación con el fin de combatir la desinformación. Por otro lado, hablamos de la falta de colaboración por parte de Begoña Gómez a la hora de aclarar determinadas contrataciones de su cátedra. Por último, analizamos las voces críticas que surgen en torno al liderazgo de Joe Biden y el auge del populismo debido a la desinformación.
Aliații NATO au convenit un ajutor militar pentru Ucraina de 40 de miliarde de euro anul viitor. În ce condiții vor fi acordați banii, ne lămurește imediat Mihaela Gherghișan. Ecouri după vizita lui Orban la KievVizita lui Viktor Orban la Kiev și oferta făcută președintelui Zelensky continuă să aibă ecouri.Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea premierului ungar Viktor Orban de a lua în considerare o încetare a focului pentru a „accelera negocierile de pace”, anunță presa de la Kiev. Despre cum a decurs întâlnirea dintre cei doi, vă spunem imediat în 40 de minute.Două blocuri politice, în lupta pentru turul doi al alegerilor legislativer anticipateCampania electorală pentru turul al doilea al alegerilor legislative anticipate din Franța se duce între două blocuri politice care se critică unul pe altul în încercarea de a obține victoria. Termenul de depunere a candidaturilor s-a încheiat. Peste 220 de candidați calificați în cel de-al doilea tur au renunțat pentru a împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere.Rezultate dezastruoase la Evaluarea NaționalăIașiul este județul cu cel mai mare număr de note de 10 după Capitală. Astăzi au fost publicate rezultatele de la Evaluarea Națională 2024! În mediul rural, un singur elev a obținut nota 10. Aproape jumătate dintre elevii de la sat au luat note între 1 și 4. Concret, 42,5% dintre aceștia nu au reușit să obțină media 5.
Autoritățile locale ale unei comune din Suedia au vrut să întinerească populația din zonă. Drept urmare, au apelat la o găselniță de marketing. Întreaga poveste este prezentată de publicația franceză „La Tribune”, care citează și un reportaj realizat de postul de televiziune CNN. Astfel, în luna aprilie a.c., primarul comunei Götene, aflată la 300 de kilometri de Stockholm având o populație de 5.000 de locuitori, s-a decis să ofere teren la un preț modic celor care doreau să se stabilească în localitate. Concret, primăria Götene a scos la vânzare aproape 30 de terenuri cu prețul minuscul de o coroană suedeză pe metrul pătrat. Au fost oferite suprafețe de teren cuprinse între șapte și 1.200 de metri pătrați, cu precizarea că au fost alese terenuri care în ultimii ani nu și-au găsit cumpărători.Intenția declarată a primarului comunei a fost aceea de a atrage în localitate o populație tânără, care să aducă un suflu demografic nou. Trebuie spus că în ultimii ani, Götene a intrat într-un „con de umbră”, în sensul că puțini suedezi s-au stabilit în comuna aflată la 300 de kilometri de capitală, în pofida faptului că pe teritoriul acesteia se află două situri clasificate UNESCO.Primarul comunei a recunoscut că dincolo de oferta în sine, de vânzare a unui metru pătrat de teren cu aproximativ 10 eurocenți, mișcarea s-a vrut să fie și un fel de campanie de marketing.La câteva săptămâni de lansarea ofertei imobiliare, primăria Götene reușise să vândă trei terenuri. O mică performanță, a considerat primarul localității, mai ales pentru că oferta venea la pachet cu o serie de obligații pentru cumpărător. Acesta trebuie ca în doi ani să construiască o casă pe terenul adjudecat, iar construcția nu este deloc ieftină. Doar obținerea autorizațiilor și racordărilor la utilități presupun sume consistente.Adică, autorizația de construire înseamnă plata unei taxe de 30.000 de coroane suedeze, racordarea la apă costă 170.000 de coroane suedeze, conectarea la rețeaua de energie electrică este egală cu plata a 40.000 de coroane, iar realizarea conexiunii la internet mai înseamnă plăți în valoare de 30.000 de coroane. Un calcul simplu ne arată că racordarea la utilități plus autorizația de construcție costă, în total, 270.000 coroane suedeze, adică aproximativ 24.000 de euro. La care se adaugă cheltuielile necesare construcției locuinței.Dar, povestea nu se oprește aici. O televiziune locală realizează un reportaj la Götene și acesta declanșează un efect al „bulgărelui de zăpadă”. Mai multe televiziuni suedeze preiau tema, se publică un videoclip pe rețeaua Tik Tok și subiectul este preluat de două televiziuni britanice. Cazul se internaționalizează și ofertele curg din toate colțurile lumii, ceea ce obligă primăria locală să suspende temporar vânzarea pentru a studia toate propunerile.Găselnița suedeză nu este nouă. Italienii și englezii au aplicat-o cu mai mulți ani înainte. De exemplu, câteva localități rurale din Sicilia au aplicat metoda case vândute cu un euro, iar cumpărătorii au venit de peste Ocean. Este de notorietate situația unui orășel italian care prin politica de preț de un euro a atras medici din Argentina și a reușit să redeschidă spitalul din localitate.În anul 2013, Liverpool, pionier al acestei metode, a vândut case la prețul de o liră pentru a revitaliza și a opri delincvența într-o zonă a orașului. Ideea a reușit.Au fost și comune din Franța care au aplicat varianta vânzării contra un euro. În anul 2016, totul a mers bine, în sensul că terenurile au fost, practic, oferite gratuit, dar după câțiva ani autoritățile locale au constatat că, în unele cazuri, obligațiile de construire nu au fost respectate și ca atare terenul s-a întors la primărie.Marea întrebare este: ar putea și unele comune din România să apeleze la oferte gratuite?
Depuis notre première interview il y a 2 ans, l'eau a coulé sous les ponts, mais le Voyageur Olfactif a continué son chemin et même lancé son premier parfum : Dinajpur, pour sa propre marque Coelia. On voulait absolument échanger avec lui à ce propos, car oui, on a aimé le résultat, et aussi voir un peu ce qui a changé dans le game de la création de contenu, de l'industrie, etc... Lire l'article complet : Dinajpur Coelia Retrouvez nous sur notre groupe Telegram, on y poste des inédits, des avis fumants, en toute indépendance.Le site est là pour vous servir, comme toujours : LaParfumerie-Podcast.com , ainsi que notre cher groupe Discord !
Statele rispitoare din sudul Europei și-au regăsit creșterea economică. Explicațiile economiștilor sunt miza pe sectorul turistic, care și-a revenit mult mai rapid decât cel industrial, și fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Acum provocarea este ca ritmul creșterii să fie menținut. Ieri, după 16 ani de la declanșarea crizei economice, băncile din Grecia au intrat în normalitate. Este vorba despre faptul că băncile grecești au fost din nou autorizate să plătească dividende și să răscumpere acțiuni. Este dovada revenirii la o situație de funcționare firească.O pagină se întoarce. Ieri, Banca Centrală Europeană a ridicat interdicția, impusă cu 16 ani în urmă, ca băncile elene să plătească dividende. De fapt, BCE transmite un semnal clar că principalele bănci grecești sunt suficient de solide pentru a plăti o parte din profituri către acționari.Criza economică și financiară începută în anul 2008 a avut în epicentrul său, în Uniunea Europeană, Grecia. De-a lungul timpului, Grecia a cunoscut trei planuri de salvare financiare care au presupus atât recapitalizări bancare, cât și măsuri dure de austeritate.Astăzi, ratingul Greciei a ieșit din categoria junk, iar creșterea economică va fi de 2,5%, un nivel egal cu cel dinainte de criză. De asemenea, rata creditelor neperformante s-a întors la normalitate, respectiv, de la 45% în anul 2016, la mai puțin de 6%, anul acesta.Concret, cele patru mari bănci grecești – Eurobank, Banca Națională a Greciei, Alpha Bank și Piraeus Bank – au realizat, anul trecut, profituri de 3,5 miliarde de euro. Este adevărat că la acest nivel de profituri s-a ajuns într-un context general economic cu dobânzi mari, dar este greu de spus dacă a ajutat băncile sau le-a încurcat.Băncile elene pot să distribuie către acționari 25% din profituri, ceea ce înseamnă un nivel încă redus față de media de 50% pentru băncile din zona euro. Analiștii financiari cred, însă, că rata de distribuție a profiturilor, sub forma dividendelor, va crește în anii următori, în așa fel încât băncile grecești vor ajunge din urmă, la acest capitol, băncile europene.De altfel, „elevii repetenți” din criza din 2008 au ajuns astăzi în fruntea clasei, adică Spania, Portugalia sau Grecia au înregistrat cifre de creștere economică mai mari decât economiile din vestul Europei.Dar, se întreabă experții, cum au reușit statele din sud, din așa-numitul Club Med, să regăsească o bună sănătate economică? Primul răspuns se numește turism: Spania (12%), Portugalia (15%) și Grecia (20%) au ponderi ridicate ale turismului în produsul intern brut, față de o medie europeană de numai 10%.Perioada post-pandemie, care a însemnat o creștere spectaculoasă a serviciilor turistice în toată lumea a avantajat țările europene din Club Med. De exemplu, anul trecut, Portugalia a înregistrat un an turistic record, iar Grecia a primit 32,7 milioane de turiști străini, cu 1,5 milioane mai mult decât în anul 2019.Economiștii constată că sectorul serviciilor, inclusiv turismul, și-a revenit mai rapid și a crescut mai repede după pandemie decât sectorul industrial, acolo unde Germania excelează. Serviciile au fost mai puțin afectate de criza energetică și de problemele de competitivitate globală.O altă explicație a revenirii economice a statelor din sudul Europei este planul european de redresare și reziliență. Statele sudice beneficiază de fonduri europene importante pe care chiar le utilizează. Grecia, Spania și Portugalia au primit alocări semnificative prin programul european. În plus, banii europeni sunt condiționați de un pachet de reforme.În fine, a treia explicație este mecanismul ciclului economic, respectiv alternanța perioadei de scădere cu cea de creștere. Acum, statele din sud se află în perioada de expansiune.Statele din Club Med au revenit la excedent bugetar sau la deficite mici, cu excepția Italiei, păstrează totuși un nivel ridicat al datoriei publice, dar este clar că, în majoritatea cazurilor, „soarele a ieșit și pe strada lor”. Marea problemă este în ce măsură creșterea economică regăsită va putea fi menținută.
Le mot "sexe" a commencé à être utilisé à partir du 16e siècle. Son origine proviendrait du latin secare "couper, diviser", qu'on retrouve dans "section"… OU de sequor "accompagner, suivre", comme dans "séquence".Diviser ou réunir, à quoi sert la sexualité ?Comment est-elle née ?Pourquoi 95% des espèces actuelles ont recours à la reproduction sexuée (vs 5% asexuée) ?Pourquoi la reproduction asexuée existe-t-elle toujours si la sexuée est plus avantageuse ?Quelles sont les sexualités les plus étonnantes du Vivant ?Pour répondre à ces vertigineuses questions, j'ai appelé Pierre-Henri Gouyon, biologiste et généticien, spécialiste de ces sujets.______On aime ce qui nous a émerveillé … et on protège ce qu'on aime.______PARTAGERSous notre Gravillon vous trouverez… 4 podcasts, 1 site, 1 compte Instagram, 1 page + 1 groupe Facebook et 1 asso. Il nous serait très précieux et utile que vous partagiez ce lien :https://baleinesousgravillon.com/liens-2Pour nous aider, vous pouvez vous abonner et partager nos liens, et nous laisser des étoiles et surtout un avis sur Apple Podcast et Spotify. Ainsi, nous serons ainsi plus visibles et mieux recommandés. Merci :)_______SOUTENIRTous nos podcasts sont faits bénévolement. Ils sont gratuits, sans pub et accessibles à tous. Vous pouvez faire un don sur Helloasso (ou sur Tipeee), adhérer à l'asso BSG, ou installer gratuitement le moteur de recherche Lilo et nous reverser vos gouttes :https://bit.ly/helloasso_donsUR_BSGhttps://bit.ly/lien_magq_lilo_BSGhttp://bit.ly/Tipeee_BSG_______TRAVAILLER ENSEMBLEVous voulez créer un podcast ? Nous vous formons et/ou accompagnons !Nous proposons des Fresques de la biodiversité, des conférences et animons des tables rondes. Nous cherchons des sponsors et des partenaires : contact@baleinesousgravillon.comHébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.
Amânarea aplicării taxei pe lux nu rezolvă problema. Bazele de date ale statului nu se pot interconecta, contribuabilii nu știu ce valoare de impozitare are casa lor, iar impozitul se aplică numai pentru clădiri foarte mari, pentru palate. În aceste condiții, taxa pe lux nu poate fi operațională. Amânarea aplicării taxei pe lux ascunde probleme grave de funcționare a statului. Opinia publică ar putea crede că amânarea aplicării impozitului special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare, așa-numita taxă pe lux, s-a făcut din dorința de a-i proteja pe proprietarii de case sau mașini scumpe, dar realitatea este mai îngrijorătoare decât o eventuală intenție de acest fel. Amânarea arată, încă o dată, că statul român este nefuncțional.Iată argumentele. Concret, ministrul Marcel Boloș a spus la sfârșitul săptămânii trecute că a fost nevoie de amânarea aplicării taxei pe lux de pe 30 aprilie până pe 30 septembrie a.c., din cauza imposibilității interconectării bazelor de date de la primării cu cele ale fiscului.Din acest punct de vedere, nu avem o supriză. De mai bine de două decenii vorbim despre nevoia ca bazele de date ale diferitelor instituții de stat să poată fi interoperabile. Avem acum, cu ocazia taxei pe lux, încă o dată, dovada că nu s-a făcut nimic. Ministrul Boloș spune că se va ajunge la interoperabilitate atunci când cloudul guvernamental va începe să funcționeze. Vom vedea.Nu este, însă, doar o problemă tehnică. Mai mult este o problemă de logică. Practic, metodologia legală le cere contribuabililor să își calculeze și să declare singuri impozitul special pe bunuri de valori mari. Numai că, așa cum spune ministrul finanțelor, contribuabilii nu știu valoarea impozabilă a clădirii pe care o dețin.Motivul este simplu: proprietarii primesc de la autoritățile locale doar impozitul pe care îl au de plătit, nu și valoarea clădirii care ar trebui supraimpozitată. Cu alte cuvinte, contribuabilii nu știu valoarea clădirii, așa cum este calculată de primăriile localităților în care există proprietatea, și drept urmare, nu pot să își calculeze impozitul suplimentar pe care îl au de plată. Iar legea cere ca impozitul să fie calculat și declarat de proprietar și nu de autoritatea locală sau de fisc.Trebuie știut că metodologia pe care o folosesc primăriile în acest moment pentru a calcula valoarea de impozitare a unei clădiri este simplistă. Adică, se înmulțește suprafața locuinței cu o valoare impozabilă, se ajustează în funcție de rangul localității și de zona în care este amplasată clădirea, după care, pentru calcularea impozitului, se aplică o cotă cuprinsă între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă, în funcție de decizia Consiliului local.Să spunem că începând cu anul viitor valoarea impozabilă va fi determinată pe baza unor studii de piață ale proprietăților imobiliare realizate de Uniunea Națională a Notarilor Publici. Ceea ce va putea schimba complet situația.Să luăm un exemplu cum se poate ajunge la o valoare impozabilă de 2.500.000 lei, conform actualei metodologii. Să admitem, pentru simplificarea calculului, că vila este într-un oraș mare, de rang A, dar la periferie, astfel încât coeficientul de corecție să fie unu. Având în vedere că valoarea impozabilă maximă este de 1.000 lei pe metru pătrat rezultă că, pentru a se ajunge la valoarea totală de 2,5 milioane de lei, locuința trebuie să aibă 2.500 metri pătrați. Este ridicol. Înseamnă că doar palatele se vor califica pentru a plăti taxa pe lux. Am găsit și un exemplu, în Călărași, există o clădire care are 2.500 de metri pătrați, un palat cu 58 de camere, în care funcționează Consiliul Județean și Prefectura. Dar, desigur, nu aparține unei persoane fizice, deci nu se califică pentru impozitul special.Să lăsăm la o parte multe alte neclarități ale legii. S-a renunțat la cumularea mai multor bunuri imobile ale aceleași persoane, nu este definit cazul coproprietarilor aceleiași clădiri, ce se întâmplă în situația vânzării-cumpărării? Cine și cât plătește impozitul special?Așadar, amânarea nu ajută cu nimic. Doar ne arată în ce situație ne aflăm: bazele de date nu se pot interconecta, ceea ce ne spune că spălarea de bani în zona imobiliară funcționează nestingherită și că statul, chiar și atunci când are o idee, nu o știe să o pună în practică.
O mare companie sud-coreeană a mărit programul de lucru la șase zile pentru managerii de nivel mediu. Decizia a fost luată ca urmare a rezultatelor financiare slabe obținute anul trecut de firmă. Este o hotărâre care vine în contradicție cu tendințele tot mai pronunțate de flexibilizare a forței de muncă. Într-o perioadă în care statele și companiile experimentează reducerea timpului de lucru sau chiar metoda unui venit minim garantat care să ofere posibilitatea ca unii cetățeni să rămână acasă fără să lucreze și să primească o sumă de bani, o companie sud-coreeană a luat decizia de a mări săptămâna de lucru.Experții în domeniul resurselor umane constată că relațiile de muncă devin tot mai flexibile, în sensul că în special tinerii angajați își doresc să lucreze câteva zile ale săptămânii de acasă și nu de la birou sau schimbă destul de repede locurile de muncă. Acestea sunt tendințele către care se îndreaptă piața muncii, tocmai pentru că noii angajați care vin în companii își doresc o flexibilitate sporită a angajatorului în raport de salariat.În pofida acestui fenomen prezent pe piața globală, compania sud-coreeană Samsung, una dintre cele mai mari firme de tehnologie din lume, a impus managerilor să își extindă programul de lucru la șase zile pe săptămână. Nu există un anunț oficial al firmei, dar mass-media locală a publicat această știre citând surse bine informate din cadrul companiei.Motivul creșterii programului de lucru? Samsung a avut în trimestrul al patrulea al anului trecut rezultate financiare foarte slabe, respectiv o scădere a profitului cu 73% față de aceeași perioadă a anului anterior. De altfel, scăderea profitului net pe întregul an este importantă ajungând la cel mai redus nivel din anul 2011, chiar dacă în termeni nominali, anul trecut, Samsung a înregistrat un profit net de aproximativ 11 miliarde dolari.Cifrele arată că firma sud-coreeană trece printr-o criză, iar conducerea companiei încearcă să-i atenueze efectele. Nici un manager de companie nu poate fi liniștit când profitul scade, iar Samsung a răspuns acestei probleme chemând directorii companiei să lucreze mai mult, adică șase zile pe săptămână.Acum, experții se întreabă dacă nu cumva și celelalte mari firme sud-coreene vor urma exemplul Samsung și vor extinde programul de lucru pentru managerii de nivel mediu sau, dacă va fi cazul, pentru toți salariații.Mâine, Samsung va raporta rezultatele financiare pe primul trimestru, dar cifrele de vânzări sunt încurajatoare, în sensul că, în primele trei luni ale acestui an, firma sud-coreeană are, la nivel global, o cotă de piață mai mare decât concurentul american, Apple. Rămâne de văzut dacă firmele sud-coreene vor schimba tendința de pe piața muncii și vor crește numărul de ore lucrate.În ceea ce privește datele statistice de la nivel european privind rata de ocupare a forței de muncă, acestea arată că România este pe ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene.Concret, România, Grecia și Italia au cele mai mici rate de ocupare dintre statele membre, între 66% și 69%, față de media europeană de 75%. Rata de ocupare arată numărul de persoane care lucrează efectiv dintre cele apte de muncă, având vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. Este posibil ca în România acest indicator statistic să fie parțial viciat de muncitorii care lucrează în afara țării, în sensul că o parte dintre românii plecați la muncă în străinătate apar în statisticile privind populația activă, dar, de fapt, lucrează în afara țării, ceea ce reduce rata ocupării.Totuși, de ce România are o rată de ocupare redusă? Sunt mai multe explicații. Plecarea la lucru în Europa, ajutoarele sociale care nu reușesc să găsească o variantă care să încurajeze angajarea sau munca „la negru” sau „la gri”. Studiile arată că piața muncii din România ar avea nevoie de un milion de angajați. Dar, unde să îi găsească? Sunt șanse mici să se găsească în țară o parte din necesarul de forță de muncă și șanse la fel de reduse să-i convingă cineva pe cei aflați în România și care nu lucrează să vină la muncă.
Regulile fiscale ale Uniunii Europene se schimbă. Devin mai riguroase. România nu este obișnuită, din păcate, cu prea multă rigurozitate bugetară. Săptămâna aceasta, Pactul de Stabilitate și Creștere a fost reformat prin aprobarea unor modificări în Parlamentul European. Mai rămâne doar ca noua versiune a pactului să fie validată și de către Consiliul Uniunii Europene și noile prevederi vor începe să fie aplicate de anul viitor.Mai întâi puțină istorie. Pactul de Stabilitate și Creștere a fost adoptat în anul 1997 de statele care peste doi ani formau zona euro. Obiectivul principal al pactului era să impună statelor membre bugete echilibrate sau excedentare.De fapt, Germania a insistat pentru semnarea pactului, pentru că s-a temut ca politicile bugetare prea relaxate ale unor state membre să nu deterioreze echilibrul economic al zonei euro. În linii generale, Pactul de Stabilitate și Creștere prelua două criterii importante ale Tratatului de la Maastricht (cel care a fost semnat în anul 1997 de către 12 state fondatoare ale Uniunii Europene). A fost vorba despre menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și plafonarea datoriei publice la pragul de 60% din PIB.Începând cu anul 2005, prevederile pactului s-au modificat, în sensul că statul care intră în recesiune va ieși pentru o perioadă de sub prevederile tratatului. La fel, statul afectat de scădere economică va avea o perioadă mai lungă de timp pentru a se întoarce la un deficit de 3% din PIB.Pactul de Stabilitate și Creștere prevede sancțiuni pentru statele care depășesc pragurile impuse, respectiv un depozit financiar în valoare de 0,2% din PIB, o amendă de până la 0,5% din PIB și suspendarea alocării fondurilor europene.În realitate, sancțiunile nu au fost aplicate pentru a nu complica și mai mult situația statelor aflate în procedura de deficit excesiv. De exemplu, au scăpat de sancțiuni Italia care, anul trecut, a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, România care nu respectă programul pe care și l-a asumat pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv sau Franța care are o datorie ce depășește 100% din PIB și care a stat timp de nouă ani, între 2009 și 2018, sub procedura de deficit excesiv.Care este noua versiune a Pactului de Stabilitate și Creștere? Noul pact pleacă de la ideea că statele aflate în dificultate trebuie să revină în zona de echilibru, dar să poată realiza și investițiile necesare, în special în tranziția ecologică și digitală.Concret, statele membre vor trebui să prezinte un plan pe patru ani care să asigure sustenabilitatea datoriei publice și să își reducă deficitul sub 3% din PIB. Eforturile statelor membre pentru reforme și investiții vor fi premiate prin faptul că perioada de ajustare bugetară se prelungește la șapte ani, de le cei patru. Probabil că din acest motiv ministrul finanțelor Marcel Boloș vorbește deja despre cei șapte ani în care România poate reveni la un deficit de 3% din PIB.Un aspect important pentru România este că reformele statului se vor judeca în funcție de cheltuielile bugetare, un indicator considerat mai relevant decât deficitele. Este o prevedere care nu va avantaja România obișnuită să se bazeze pe creșterea economică și, în felul acesta, pe fluctuațiile deficitului bugetar în raport de PIB.Germania a obținut și o serie de prevederi care înseamnă mai multă rigoare bugetară. Astfel, statele aflate sub procedura de deficit excesiv, precum România, sunt obligate să reducă deficitul bugetar, în fiecare an, cu cel puțin 0,5% din PIB. În plus, datoria publică trebuie și ea să scadă cu cel puțin 1% din PIB pe an, timp de patru sau șapte ani, dacă nivelul datoriei este mai mare de 90% din PIB. Iar pentru statele care au o datorie publică mai mare de 60% din PIB se va aplica regula reducerii deficitului structural la 1,5%, în loc de 3% din PIB.Noul pact conține și o însăprire a amenzilor, în sensul că penalitățile cresc la 0,05% din PIB și se plătesc o dată la șase luni până când statul respectiv pune în aplicare măsuri eficiente pentru reducerea deficitului și a datoriei. În concluzie, noile prevederi, fără a fi dure, aduc mai multă rigoare bugetară. O rigoare cu care România nu este obișnuită.
Datoria publică a atins pragul de 800 miliarde de lei. Un prag care va fi lăsat în urmă destul de repede, pentru că ritmul de îndatorare al statului român este rapid. Unde se va ajunge? Părerile sunt împărțite, dar scenariul pesimist arată că România va atinge în următorii ani un nivel al datoriei de 90% din PIB. Datoria publică a statului român a depășit în luna ianuarie a.c. pragul de 800 miliarde de lei. Este mai degrabă un reper de scurtă durată, pentru că în mod cert datoria va continua să urce. Cea mai bună dovadă în acest sens este deficitul bugetar mare care se va înregistra anul acesta. Să reamintim: deficitul bugetar creează datorie nouă la care se adaugă cele vechi ajunse la scadență.Chiar dacă vom folosi mai multe cifre decât de obicei, facem acest lucru pentru a arăta clar evoluția indicatorului. Datoria publică a înregistrat din păcate o progresie îngrijorătoare. Concret, în anul 2019, datoria publică era de 373 miliarde de lei, în 2020, datoria ajungea la 500 miliarde, în anul 2021, a urcat la 577 miliarde, în 2022, a crescut la 665 miliarde, iar în ianuarie 2024 a ajuns la aproximativ 800 miliarde de lei.După cum se poate vedea, în numai patru ani, datoria a crescut mai mult decât dublu. Și pentru a mai face o comparație, trebuie spus că în 12 ani, datoria publică a devenit de patru ori mai mare. Este o dinamică de creștere rapidă.Situația este la fel și în ceea ce privește evoluția datoriei publice ca procentaj din produsul intern brut (PIB). În anul 2019, datoria era de 35% din PIB, pentru ca anul acesta să ajungă la 50% din PIB.Se poate înțelege că în anul 2020, anul pandemiei, datoria publică a crescut cu aproape 130 miliarde de lei, dar după depășirea crizei sanitare datoria publică a continuat să crească în ritm accelerat.Problema este că România are o serie de prevederi legale care impun luarea unor măsuri în cazul în care datoria publică atinge 50% din PIB. Este vorba despre înghețarea cheltuielilor publice și despre blocarea cheltuielilor cu salariile din fonduri publice. Evident, în acest an multielectoral, politicienii „se fac că plouă”, adică ignoră cu grație legislația privind responsabilitatea fiscal-bugetară.Ce s-a întâmplat în ultimii patru ani cu cheltuielile bugetare în așa fel încât să justifice o creștere atât de pronunțată a datoriilor? Să privim structura principalelor cheltuieli publice din anul 2019, comparativ cu 2023. Asistența socială a urcat de la 11% la 12% și de la 104 miliarde lei la 191 miliarde lei. Cheltuielile de personal, adică salariile bugetare, au scăzut procentual de la 9,8% la 8,4%, dar au explodat ca valoare nominală, de la 102 la 132 miliarde lei. În ceea ce privește bunurile și serviciile, cheltuielile au crescut nominal de la 52 la 77 miliarde lei.Se poate observa că la unele capitole de cheltuieli s-a înregistrat o scădere procentuală, dar o creștere nominală. Ceea ce ne arată că ritmul de creștere economică a mai salvat câte ceva din deciziile politicienilor de creștere galopantă a cheltuielilor. Doar că salariile, pensiile sau medicamentele nu sunt plătite cu procente din PIB, ci cu bani. Iar, din acest punct de vedere, valoarea nominală cheltuielilor a crescut foarte mult în patru ani, au creat deficit, iar deficitul a urcat datoria publică.Părerile legate de creșterea ritmului de îndatorare sunt împărțite. Unii cred că nivelul de 50% din PIB este încă redus în comparație cu alte state europene și că atât timp cât finanțatorii cumpără datoria suverană, chiar și la dobânzi mai mari decât media pieței, nu există vreun motiv special de neliniște. Alții cred că ritmul de creștere al datoriei este îngrijorător și că va atinge 90% din PIB, în următorii 10 ani.Datoria unui stat poate fi judecată ca fiind mare sau mică, în raport de forța unei economii și de credibilitatea pe care o are în fața finanțatorilor. Din aceste puncte de vedere, România merge ca pe sârmă, cu un echilibru precar.
Un anunț care promite câstiguri financiare importante prezintă un amestec de minciuni cu adevăr. Fără voia lor, unele persoane publice sunt atrase în această înșelătorie. De ceva vreme, pe site-urile de știri se strecoară insidios o înșelătorie cu iz economic. Este bine mascată și încearcă să prindă în capcană naivi sau creduli.Concret, printre știrile publicației online este inserat un text ce pare a fi o informație economică. Titlul este „Cum câștigă un actor 10.000 lei zilnic și de ce poate oricine să facă la fel?”. Actorul este teoretic Florin Zamfirescu. Teoretic, pentru că în text se vorbește despre un „actor” numit Florin Zimfirescu, iar în fotografie apare chiar Florin Zamfirescu. Acesta este un actor ajuns la o vârstă venerabilă, foarte prezent pe posturile de televiziune de știri și cu idei pronunțat naționaliste.Dar, în textul înșelăciunii contează foarte puțin orientarea politică a actorului Florin Zamfirescu. Capcana este construită în felul următor: este citată o așa-zisă prezență a așa-zisului actor Florin Zimfirescu într-o emisiune realizată de Denise Rifai, o jurnalistă de la postul de televiziune Kanal D.Mai întâi, Florin Zimfirescu și Denise Rifai vorbesc despre nivelul pensiilor din România, iar actorul în ghilimele susține că este foarte greu de trăit cu o pensie medie în România. Ceea ce este adevărat, dar trebuie să remarcăm primul amestec de minciună cu adevăr. Adevărul este că pensiile sunt mici în România, iar articolul înșelător oferă și câteva cifre destul de aproape de realitate. Numai că adevărul este amestecat cu minciuni, respectiv nu există un actor cu numele Florin Zimfirescu, dialogul cu jurnalista de la Kanal D din știrea falsă nu a existat, iar fotografiile care însoțesc textul, ale actorului Florin Zamfirescu și Denise Rifai, vor să îi inducă în eroare pe cititori.După introducerea unui așa-zis dialog pe tema pensiilor, Florin Zimfirescu aruncă „bomba”. Și anume, că există o modalitate legală de a face bani. Mai întâi, așa-zisul actor vorbește despre proiectul BRUA. Din nou, informațiile sunt corecte până la un punct. Adică, actorul explică felul în care statul român a investit într-o magistrală de conducte de transport a gazelor naturale care face legătura între Bulgaria, România, Ungaria și Austria.Trebuie spus că până aici informațiile sunt corecte. Adică, sistemul de transport al gazelor naturale BRUA chiar există, s-a construit cu bani europeni și cu fonduri de la companiile energetice din statele prin care trece conducta de transport a gazelor naturale. BRUA este chiar un proiect extrem de important la nivel european.Numai că după informația corectă începe o avalanșă de minciuni care încearcă să îi convingă pe cei naivi să depună o sumă de 1.200 lei pentru „a câștiga mii de lei pe zi”. Astfel, falsul actor Florin Zimfirescu vorbește despre un așa-numit proiect social BRUA prin care orice cetățean poate câștiga 10.000 lei pe zi investind doar o dată un mic depozit de 1.200 de lei.Aici „țeapa” începe să fie evidentă pentru cetățenii care au minime cunoștințe de economie și de logică. În primul rând, pentru că BRUA este un proiect industrial și în niciun caz unul social. În al doilea rând, pentru că orice cetățean ar trebui să știe că nu există niciun instrument financiar care să ofere un randament atât de mare. Cu toate acestea, surse informate ne-au declarat că există deja bănci care au refuzat plata unor sume în conturi dubioase. Ceea ce înseamnă că există oameni care au fost păcăliți să plătească 1.200 lei.Ingredientele escrocheriei sunt clare: sunt implicate persoane cunoscute de opinia publică, se amestecă proiecte reale cu fantezii și se promite obținerea unei sume mari pe zi. În felul acesta, cetățeanul este „pilotat” să plătească 1.200 lei într-un un cont bancar. Bineînțeles, banii trimiși către contul respectiv sunt practic pierduți, iar despre câștigul fabulos nici nu poate fi vorba.În ultimă instanță, „țeapa” este destul de vizibilă pentru un cetățean cu câteva noțiuni de economie, informat și care nu este orbit de dorința de face bani mulți bani peste noapte. Dar, după cum se știe, fraieri și oameni dornici să se îmbogățească peste noapte se vor găsi mereu.
Unii suspectează că sticla magnum (1,5 l) e doar o vrăjeală de marketing, ceva făcut de producători ca să-ți ia ochii (că deh - e mai impresionantă) și mai ales, să-ți ia banii (cumperi cantitate dublă). Lucrurile însă nu stau așa, iar ca să demontăm niște mituri pe subiectul ăsta am stat de vorbă cu Mihai Nicolici de la Private Wine. Din acest episod o să afli: - de ce vinul din sticla magnum e diferit față de același vin din sticla standard - de ce e mai scumpă o sticlă magnum decât două obișnuite- ce nume au sticlele de vin non-standard (alea imense pe care le mai vezi pe la câte un restaurant sau pe google) - ce gust au avut magnum vs standard de la Thesaurus și Bauer, plus ceva italian și franțuzesc. Concret, într-o degustare cu public. Abonează-te pe www.intervin.show, ca să îți trimitem elisoadele imediat ce apar (stai liniștit, nu primești mai mult de un mail pe lună)
La commission d'historiens français et algériens s'est réunie la semaine dernière pour la première fois à Constantine en Algérie. Cette commission, créée en août 2022 par les présidents Tebboune et Macron, a pour but de faire la lumière sur le passé commun des deux pays, du début de la colonisation à la fin de la guerre d'indépendance. À l'occasion de cette réunion, les dix historiens ont notamment proposé la restitution à l'Algérie des biens de l'émir Abdelkader, héros de la résistance à la colonisation française. Entretien avec Benjamin Stora, co-président de cette commission. L'historien vient de publier L'Arrivée. De Constantine à Paris, 1962-1972, chez Tallandier. RFI : La commission s'est donc réunie mercredi 22 novembre, à Constantine. Les débats se sont focalisés sur plusieurs points. Premier objectif qui ressort de vos travaux, l'élaboration d'une chronologie et d'une bibliographie communes. Est-ce que l'idée derrière ça, c'est d'élaborer un récit commun entre la France et l'Algérie ?Benjamin Stora : Je ne pense pas qu'on puisse parvenir à un récit commun. Vous savez les souvenirs, les récits d'histoire ne sont pas les mêmes de part et d'autre de la Méditerranée. Donc, il ne s'agit pas d'écrire un récit commun, ce qui n'a jamais été le propos. Mais simplement de faire des partages, des échanges d'informations, de travailler ensemble sur cette histoire qui a duré près d'un siècle et demi entre la France et l'Algérie avec un objectif qui est celui de comprendre l'origine par l'intermédiaire de la pénétration coloniale, en fait fondamentalement c'est-à-dire le XIXe siècle. Donc, il s'agit non pas d'écrire une histoire commune, mais de mettre à jour un certain nombre de faits, de documents et de dates bien sûr de ce qui s'est passé pendant cette période du XIXe siècle.Autre grand thème abordé à Constantine, celui des restitutions. L'un des projets est notamment de rendre à l'Algérie l'épée, le burnous et un exemplaire du Coran ayant appartenu à l'émir Abdelkader, émir qui lutta contre la conquête de l'Algérie par la France au milieu du XIXe siècle. Ce serait là un premier geste symbolique ?Moi, j'ai toujours plaidé effectivement pour des gestes à caractère pratique, concret, symbolique. Evidemment, l'émir Abdelkader bien sûr est un personnage essentiel dans cette histoire et c'était une vieille revendication algérienne. Moi, je crois que c'est nécessaire d'accomplir ces gestes. On se heurte à une difficulté, c'est que par exemple, le burnous appartient à une famille privée, il n'appartient pas à l'État français. Donc, il va falloir effectivement voir avec la famille qui a acheté, je crois, cette pièce importante, de voir s'il était possible de reposséder à nouveau ces pièces et documents pour la restitution. C'est compliqué les histoires de restitution. Puis, il y a aussi la loi en France sur la restitution dont une partie a déjà été adoptée, je crois par le Sénat. Cette loi doit continuer d'être discutée sur la restitution des œuvres culturelles, matérielles ou immatérielles. Donc normalement, il devrait y avoir dans le cadre de cette loi la restitution à l'Algérie d'un certain nombre d'objets dont ceux-là, c'est-à-dire ayant appartenu à l'émir Abdelkader.La prochaine réunion prévue à Paris en janvier doit traiter une des questions les plus épineuses, celle des archives. Vous avez bon espoir de pouvoir accéder aux archives algériennes et que les historiens algériens puissent eux consulter les archives françaises ?Oui ! Vous savez, les archives, on en parle beaucoup depuis de nombreuses années. Mais il y a déjà énormément d'archives qui sont ouvertes. On a beaucoup discuté de cette question lors de la réunion à Constantine. Et il y a déjà beaucoup d'archives qui sont ouvertes en France. En Algérie, il y a aussi beaucoup d'archives que la France a laissées. Donc, il y a par conséquent des archives qui ne demandent dans le fond qu'à être consultées. La question, c'est le nombre de chercheurs, la volonté, les moyens qui sont donnés aux chercheurs et aux historiens en particulier pour pouvoir accéder à ces archives. Je crois qu'il y a une volonté très grande de vouloir dépassionner ce débat. Et par parenthèse, on peut aussi faire une rencontre entre historiens qui ne soient pas obligatoirement à Paris, mais peut-être aussi, comme l'ont proposé les Algériens, dans une ville de province. Par exemple, à Marseille ou à Aix-en-Provence où il y a énormément d'archives de l'Algérie bien entendu. Donc, cette question des archives, on en parle beaucoup, mais en fait il faut y aller et voir ce qu'il y a dedans. Et il y a beaucoup de choses qui sont d'ores et déjà consultables.Il y a 6 mois, vous aviez dénoncé le manque de moyens dévolus à la partie française de cette commission. Avez-vous le sentiment d'avoir été entendu sur ce point par les autorités françaises ?Cela a été en grande partie satisfait parce qu'il y a une personne qui est maintenant chargée directement de s'occuper du fonctionnement de la commission, ce qui n'était pas le cas. Une personne vient d'être nommée, monsieur Tramor Quemeneur, historien, et qui va être en charge de la coordination. Moi, je ne pouvais pas m'occuper personnellement de tous ces éléments. Donc, il y a un secrétariat qui va commencer à se mettre en place. Il faut effectivement davantage encore de moyens, notamment au niveau des bourses de recherche pour les jeunes chercheurs, pour les jeunes doctorants en particulier qui travaillent sur cette histoire en France. Parce que n'oublions pas qu'à l'échelle internationale, l'histoire coloniale et en particulier celle de l'Algérie coloniale passionne beaucoup. Et la France ne doit pas - et ce serait un paradoxe -, enregistrer de retards sur cette recherche et donc, donner davantage de moyens.À lire aussiAlgérie: la commission mixte d'historiens sur la colonisation s'accorde sur plusieurs points
durée : 00:03:55 - Le Pourquoi du comment : philo - par : Frédéric Worms - Le philosophe Hegel parlait du concret comme une traversée des différentes abstractions qui nous ramène vers une totalité synthétique. L'erreur de Hegel était peut-être de penser le concret comme totalité. Comment penser le concret sans y mettre nos exigences ? Comment aller "Vers le concret" ?
durée : 00:03:46 - Le Pourquoi du comment : philo - par : Frédéric Worms - Comment l'abstrait et le concret se distinguent-ils ? Pourquoi ces deux termes nous sont-ils nécessaires ?
Il faut voir avec quelle application, quel plaisir Thomas sculpte les bases des carottes pour les pièces cocktail, la fierté de Théo ou de Clémence dans la confection des choux vanille et praline, le sourire de Kader qui s'ouvre en pochant sa crème de volaille. Tous sont commis de cuisine chez Biscornu, l'entreprise inclusive de traiteur, l'une des entreprises employant des personnes en situation de handicap, faisant force de leur différence, « un plus » indéniable dans l'un des secteurs économiques qui emploie le plus grand nombre de travailleurs porteurs de handicap et qui manque continuellement de personnel. Un métier et une compétition d'excellence des métiers avec les Abilympics, des jeux paralympiques des métiers, où prouver que seules les compétences font la différence ! Avec- Olivier Tran, fondateur de l'association Afuté et de l'entreprise de traiteur Biscornu Biscornu, maison de gastronomie inclusive | handicap - Mickaël Morieux, MOF, Jury aux Abilympics et entraîneur. Il a coaché le vainqueur de la compétition dans la catégorie Boulangerie, le Réunionnais Brice Vizler médaille d'or et médaille d'excellence. Brice vit et travaille à Saint-Pierre, dans un moulin, en recherche et développement.⇒ Lycée hôtelier Christian Antou - île de La Réunion⇒ Abilympics France et Abilympics events. ► Pour Aller plus loin- Biscornu, le livre de cuisine chez Albin Michel- Regard sur la cuisine et le Handicap, sous la direction de Philippe Fourny, publié chez Albin Michel- La cuisine en partage, de Sonia Ezgulian, publié pour le 40ème anniversaire de la création de Handidap International. Nous avions reçu Sonia Ezgulian dans Le goût du monde à ce sujet.- Handicap International (un livre de cuisine inspiré de recettes offertes par des bénéficiaires de HI). En imagesProgrammation musicale- Ain't no mountain high enough de Marvin Gaye- Over the rainbow de Israel Kamakawiwo'ole.
Épisode 1017 : À l'occasion de sa conférence Connect 2023, Meta a annoncé une ribambelle de nouveautés avec un point commun : l'intelligence artificielle.La Meta Connect, c'est la conférence Annuelle de Meta qui se tient en grande pompe et ou le demi dieu Markito vient donner la direction spirituelle et technologique des 2 prochaines années. Si les 2 denrières éditions ont été surprenantes chaotiques sous fond de Metaverse et de crise économique, cette année Markito arrive avec du Concret?Un Chatbot perfusé à l'IAL'une des grande annonce du jour est un chatbot AI.Meta AI est un nouvel assistant avec lequel vous pouvez interagir comme une personne, disponible sur WhatsApp, Messenger, Instagram et bientôt disponible sur les lunettes intelligentes Ray-Ban Meta et Quest 3. Il s'agit ici de discussions textuelles seulement même si Meta Ai disposera aussi de de fonctionnalité de génération d'images.Meta en partenariat avec Microsoft : c'est inhabituelMeta AI a accès à des informations en temps réel grâce à un partenariat de recherche avec Bing. Encore une fois Microsoft étend son hégémonie sur le sujet de l'IA.Le chatbot de Meta sera aussi être incarné par des célébritésMeta a rajouté une couche d'emballage à sa technologie.Les chatbots pourront prendre à votre demande une personnalité à choisir parmi une trentaine de personnalité publique américaine.A titre d'exemple vous pourrez demander à votre chatbot Meta de vous répondre dans le style de Bear Grylls, ou de Luiz un expert en MMA.Ca ressemble à un gadget comme on en trouve sur Waze.—Autre annonce plus intéressante : l'arrivée de l'IA dans InstagramL'édition d'images IA arrive sur Instagram. Une nouvelle fonctionnalité qui ajoutera essentiellement de nouveaux filtres basés sur l'IA pour vos publications.Plutôt que d'ajouter simplement un filtre d'image classique, les nouveaux outils d'édition d'IA vous permettront de demander à une ia d'adapter votre image avec un filtre de votre choix. Je vais pouvoir par exemple écrire « pastel » et le ‘IA va retoucher ma photo en mode pastel.Meta annonce aussi que ces filtres pourront prendre des formes sophistiqués et très créatifs comme dans une demande du type « collage de magazines et de journaux, bords déchirés ».—Autre fonction de génération d'image par IA, Instagram offrira la possibilité de demander des modification plus profondes de l'image. On pourra lui demander de modifier l'arrière plan d'une image en ajoutant par exemple des étoiles filantes.Concrètement ça ressemble beaucoup à ce qu'on trouve du côté de Canva ou dans une moindre mesure aux outils IA de photoshop.Préparez vous a en voir de partout sur Instagram ! —Et voici venus les stickers générés par IAUltime annonce : les Ray-BAn Stories V2Retrouvez toutes les notes de l'épisode sur www.lesuperdaily.com ! . . . Le Super Daily est le podcast quotidien sur les réseaux sociaux. Il est fabriqué avec une pluie d'amour par les équipes de Supernatifs. Nous sommes une agence social media basée à Lyon : https://supernatifs.com. Ensemble, nous aidons les entreprises à créer des relations durables et rentables avec leurs audiences. Ensemble, nous inventons, produisons et diffusons des contenus qui engagent vos collaborateurs, vos prospects et vos consommateurs. Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.