Podcasts about comisia european

PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul) - INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews) - România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea) Elefantul din odaia nașterii guvernului și fereastra de timp care se închide (SpotMedia)De aproape o lună România are premier și guvern interimar cu puteri limitate. Nu va putea trimite pe 4 iunie la Bruxelles un plan fiscal adoptat de reducere a deficitului bugetar la 7%, o reformă fără de care urmează blocarea fondurilor europene.E posibil să fi obținut de la Comisia Europeană o mică amânare, până la final de iunie, pentru adoptarea planului prin OUG, altă soluție nu prea există, de către un guvern cu puteri depline.Ca să ne încadrăm măcar în această amânare, săptămâna aceasta ar trebui să avem cel puțin numele premierului și formarea guvernului să intre în linie dreaptă.Există un singur nume politic credibil, de la distanță, pentru cetățeni. Ilie Bolojan. Dar cel mai mare partid, indispensabil guvernării, este PSD. De el depinde însăși existența guvernului și în mod normal el ar putea pretinde legitim funcția.PSD nu o vrea în mod special, dar nici nu o poate da degeaba. Deci cere compensații. Și pe masă e zestre mare, de la șefia SRI, pe care președintele doar o propune, majoritatea o decide în Parlament, șefia Camerei Deputaților, a Senatului, dacă dl Bolojan devine premier, doua poziții de judecători CCR, ministerele cheie, șefiile radio și TV publice, Avocatul Poporului etc.Și, sigur, mai există o întrebare cheie. Poate Ilie Bolojan să aibă încredere în PSD, în solidaritatea acestuia la greu, chiar dacă obține un acord acoperitor al coaliției?Pe de o parte, PSD nu are decât o conducere provizorie până la congresul din august. Acum va semna Sorin Grindeanu, dar asta nu înseamnă că viitorul președinte va rămâne de acord cu înțelegerea și că o nouă formulă de conducere nu va încerca să o remodeleze sub presiunea răsturnării guvernului.Sunt multe întrebări sensibile în jurul cărora se învârt discuțiile acestor zile, dar ar fi  grav să mai treacă o săptămână cu tot felul de comisii și tatonări, fără desemnarea unui premier, comentează pe pagina SpotMedia jurnalista Ioana Ene Dogioiu.PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul)Finalul ciclului electoral deschide în PSD o perioadă cu mize ce depășesc simpla schimbare de lideri. În toamnă, formațiunea politică va organiza un Congres pentru alegerea noii conduceri și redefinirea liniei ideologice. Cei care solicită schimbarea doctrinei au spus că Partidul Social Democrat trebuie să devină un partid conservator. Astfel, la următorul Congres al PSD partidul ar părăsi familia social-democrată europeană și ar putea să își schimbe și numele.În prezent, statulul PSD menționează că „Partidul Social Democrat este un partid de stânga modern şi progresist, un partid naţional cu vocaţie europeană, membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, continuatorul tradiţiei social-democraţiei româneşti” și „promovează doctrina social-democrată”.Politologul Cristian Pârvulescu explică faptul că „stânga se centrează pe egalitate. Și la marile subiecte care sunt cruciale pentru egalitate, PSD este pe poziție ultraconservatoare cvasifascistă. De exemplu, problema căsătoriei între persoanele de același sex sau a parteneriatului civil. Problema avortului. (...) Problema migrației. Sunt foarte multe probleme pe care le abordează din perspectivă de dreapta. (...) în Europa centrală și de est nu s-au putut construi partidele de stânga, pentru că au fost decredibilizate de comuniști și pentru că nu prea a existat susținere”.Practic, PSD este un partid post-comunist dezideologizat, un partid care încearcă să ia voturi de peste tot, pentru care ideologia nu are nicio importanță, completează expertul pentru ziarul Adevărul.INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews)Directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, Lucian Albu, reputat economist de dreapta și profesor, a discutat pentru publicul HotNews despre măsurile necesare României în dezbaterea echilibrării bugetului. Albu a atras atenția că una dintre cele vehiculate măsuri poate avea cele mai nefaste efecte pentru populație: impozitarea progresivă. „Cum am mai stimula forța de muncă să mai muncească?”, spune el. Economistul consideră că pe termen scurt creșterea TVA pentru celelate categorii care nu sunt în prezent la cota de 19% poate să fie o sursă „foarte sigură de a crește gradul de colectare și de a mai reduce din deficit”.România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea)Tot mai multe companii autohtone comercializează în România produse cu propriile branduri și logouri, dar, de fapt, acestea sunt realizate în China. Acest fenomen se observă în special în industria auto și cea de electronice, dar este valabil și în altele, precum mobilă sau textile.Aceste produse sunt mai scumpe decât se vând în statul asiatic, câteodată costă chiar dublu sau triplu, sunt dar mai ieftine decât modelele europene sau americane similare comercializate în țara noastră. Libertatea vă prezintă cele mai întâlnite cazuri.Dacia Spring este, de fapt, un Dongfeng.Modelul electric al producătorului auto nu are nimic de-a face cu fabricile de la Mioveni. Acesta este produs în China de către un alt partener de afaceri al Renault, respectiv producătorul de stat Dongfeng. Însă în timp ce modelul chinez pornește cu un preț de la 5.500 de dolari pe Alibaba, echivalentul a 4.850 de euro, în România, grupul francez a trecut un preț de pornire de la 16.900 de euro în cea mai puțin dotată versiune, conform site-ului Dacia. Versiunea cea mai scumpă are un preț de listă de 19.900 de euro. Prețul prin programul Rabla pleacă de la 11.400 de euro.Sorin Mierlea, președinele asociației Infocons, care se ocupă cu protecția consumatorilor, spune că nu există legislație care să definească foarte clar ce înseamnă produs românesc.

O lovitură puternică pentru reputația șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Este părerea aproape unanimă a comentatorilor după ce aceasta a pierdut prima fază a procesului la Curtea de justiție a UE. Urmare a unei plângeri a ziarului The New York Times, judecătorii au stabilit că Executivul de la Bruxelles a greșit blocând accesul la schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla. Euractiv consideră că decizia, probabil, va atrage o reacție politică semnificativă și întărește îngrijorările tot mai mari cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al lui von der Leyen.Un purtător de cuvânt al The New York Times a declarat că decizia „este o victorie pentru transparență și responsabilitate în Uniunea Europeană”.Politico estede părere că ”verdictulva afecta considerabil reputația lui von der Leyen. Ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, dar prezidează și instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE.  Iar aici se includ și principiile transparenței și responsabilității. Hotărârea instanței împotriva ei oferă muniție politică unei game largi de critici.De asemenea, este o mare rușine, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat”.Ziarul grec Protothema, observă ”Hotărârea Tribunalului General nu va fi doar despre o figură politică. Observatorii spun că va fi o piatră de hotar pentru transparența instituțională în UE și va determina dacă înalții funcționari ai Uniunii sunt supuși acelorași reguli de responsabilitate ca toți ceilalți”.Citeste siPfizer/von der Leyen: o decizie judecătorească care ar putea fi ignoratăLe Monde amintește că ”UE a acționat rapid după izbucnirea pandemiei de Covid-19 în 2020, urmărind să asigure vaccinuri pe care țările membre să le poată cumpăra pentru cetățenii și rezidenții lor.  Aceasta, într-o perioadă de cerere masivă la nivel mondial pentru aceste vaccinuri. Cu toate acestea, multe aspecte ale achizițiilor de la Pfizer au fost păstrate confidențiale, ceea ce a dus la acuzații de lipsă de transparență - și la mai multe procese în Belgia și la instanțele UE”.Dar, după cum constată, Euronews, Comisia Europeană nu este prima instituție care a declarat că nu poate oferi mesaje text atunci când a fost solicitată de jurnaliști sau legislatori.Postul de televiziune oferă și alte exemple în care dovezile pur și simplu au dispărut.Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte, care a condus guvernele Olandei în perioada 2010-2024, a șters timp de ani de zile mesajele text de pe telefonul său, un vechi Nokia 301.Fostul prim-ministru scoțian Nicola Sturgeon, împreună cu alți miniștri de rang înalt și oficiali din domeniul sănătății, au șters toate mesajele lor de pe WhatsApp legate de pandemia de Covid-19. Faptul a ieșit la iveală anul trecut în timpul unei anchete naționale privind Covid.În 2020, presa germană a relatat că ministrul Transporturilor de atunci, Andreas Scheuer, a folosit adrese de e-mail și numere de telefon private în negocierile privind controversatele reguli legate de taxarea rutieră din țară.

România nu are nevoie de un preşedinte mincinos iar George Simion i-a minţit pe români, cand a spus ca in iunie fondurile europene pentru tara noastra vor fi suspendate. Este reactia ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, care spune că a fost acum două zile la Ecofin şi acolo i s-a confirmat că România va primi a treia tranşă de plată din PNRR, 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie. Comisia Europeană a transmis ca nu s-a luat o decizie oficială de suspendare a fondurilor europene pentru România.   Perchezițiile la jurnaliștii care documentează subiecte de interes public reprezintă o limitare abuzivă a libertății presei, atrag atenția mai multe ONG-uri și redacțiiReacția vine după ce fotoreporterul Andrei Pungovschi a relatat că a fost percheziționat de trei polițisti care anchetează cazul comemorării legionarului Corneliu Zelea Codreanu, din 30 noiembrie 2024, de la Tâncăbești - comemorare care are loc anual.Volodimir Zelenski a sosit la Ankara, unde se întâlneste cu omologul său turc Recep Tayyip ErdoganCei doi şefi de stat se întâlnesc în marja unor negocieri directe foarte aşteptate între Rusia şi Ucraina la Istanbul. Vladimir Putin nu participa la intalnire si, potrivit liderului de la Kiev, delegatia Moscovei este redusa, cu reprezentanti din esalonul doi. 

Comisia Europeană a greșit când a refuzat să facă publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în plină pandemie de Covid, înainte de semnarea unui contract uriaș pentru achiziția de vaccinuri. Tribunalul Uniunii Europene trebuia sa transeze dacă mesajele text ar trebui să fie clasificate drept documente și, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate, în numele transparenței.  Încă o dezbatere electorală la care George Simion nu participăGeorge Simion nu participa nici la podcastul influencerului Micutzu, a dat curs invitatiei din aceaata dupa amiaza doar Nicusor Dan. Trei zile pana la alegeri, si discutam despre riscul apariției unei axe Bratislava-Budapesta-București, în eventualitatea alegerii lui George Simion  președinte. Ce implicații ar avea alaturarea Romaniei la aceasta structura in care ii avem pe premierul slovac Robert Fico si pe omologul sau maghiar, Viktor Orban, doi apropiati ai lui Vladimir Putin?Trecutul tumultuos al lui George Simion în Republica MoldovaO zi dupa turul doi al alegerilor prezidentiale, o instanta de la Chisinau va judeca cererea de anulare a interdicției lui George Simion de intrare în Moldova. Despre actiunile intreprinse de cel care avea sa devina liderul AUR discutam in aceasta seara, Simion fiind acuzat că a manipulat proteste, ca a colaborat cu oameni din anturajul oligarhului Vlad Plahotniuc și ca a fost folosit ca un factor de destabilizare. 

În cadrul ediției de pe 29 aprilie a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. European Network of Cancer Registries (ENCR) este o rețea coordonată de Comisia Europeană care reunește registrele naționale și regionale de cancer din Europa, cu scopul de a standardiza și îmbunătăți colectarea și utilizarea datelor oncologice.European Cancer Information System (ECIS), gestionat de Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene, a actualizat baza sa de date pentru prima dată după 2018, integrând informații recente din peste 125 de registre din 32 de țări europene. Actualizarea din 2025 include și regiuni anterior subreprezentate, precum Madeira, Insulele Canare și Malta. Noile date sunt esențiale pentru fundamentarea politicilor de sănătate publică și reflectă mai precis tendințele actuale ale incidenței și mortalității prin cancer în Europa. Această actualizare subliniază rolul esențial al registrelor naționale de cancer, deoarece multe dintre țările participante au introdus noi seturi de date colectate după 2018. Registrele naționale oferă date standardizate, validate și comparabile, fiind importante în monitorizarea evoluției bolii și în dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție, diagnostic precoce și tratament. Colaborarea între aceste registre, prin rețeaua ENCR, asigură calitatea și comparabilitatea datelor la nivel european.La o privire de ansamblu, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul rămâne una dintre cele mai importante cauze de deces la nivel global, cu aproximativ 10 milioane de decese raportate în 2020. Cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer la nivel mondial sunt cancerul de sân, pulmonar, colorectal și de prostată.Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Sângele din cordonul ombilical conține biomarkeri epigenetici care pot fi analizați pentru a depista riscul de boli de-a lungul vieții▶ O nouă metodă de biopsie lichidă permite depistarea timpurie a cancerului și monitorizarea bolii, la costuri reduse▶ Lansarea Grupului pentru Sănătatea Cardiovasculară din Parlamentul European▶ Incidența cancerului de sân continuă să crească în Europa, la femeile de peste 30 aniAscultă emisiunea pe Radio România Cultural.

Mai mulți parlamentari maghiari care au întrerupt cu fumigene o sesiune parlamentară care vota interzicerea gay pride în Ungaria au fost suspendați între 4 și 6 luni și li se vor reține și lefurile. În Slovacia, premierul maghiar și cel slovac și-au reafirmat criticile față de Uniunea Europeană. Robert Fico a spus că el și Orban nu sunt totuși niște plângăcioși care merg la Bruxelles să provoace probleme în Uniune. Pentru prima dată în istoria democrației parlamentare din Ungaria, mai mulți parlamentari au fost oficial suspendați din parlament, relateazătelex.hu. Legislativul de la Budapesta a aprobat propunerea președintelui instituției, László Kövér, pedepsirea lui Ákos Hadházy și a altor cinci parlamentari din partidul Momentum. Acești aleși au perturbat desfășurarea sesiunii din 18 mai în timpul adoptării amendamentului legislativ care viza interzicerea Gay Pride, prin aprinderea de fumigene în sală.Parlamentarii care au aprins fumigenele pentru a întrerupe sesiunea au fost suspendați pentru 12 zile de ședință, în timp ce alți trei au primit câte șase zile de suspendare pentru acțiunile lor de protest de la prezidiu. Conform calendarului parlamentar, cei trei parlamentari implicați în utilizarea fumigenelor, nu vor mai putea intra în clădirea Parlamentului pentru restul sesiunii de primăvară. Întoarcerea lor nu este așteptată decât la mijlocul lunii septembrie, la începutul sesiunii de toamnă.Pe lângă suspendare, deputații vor fi pedepsiți prin rețineri salariale: între patru și șase luni de salariu. 82 de milioane de forinți, adică aproximativ 200.000 de euro vor fi reținuți din onorariile celor șase parlamentari implicați.Cum a mințit guvernul maghiar că UE îi cere să renunțe la a 13-a lună de pensieChiar dacă guvernul știa de la început că era o minciună, a inundat țara afișe, scrie tot telex.hu.Publicația se referă la o informație falsă potrivit căreia Uniunea Europeană ar fi cerut Ungariei să renunțe la acordarea celei de-a 13-a luni de pensie.„Această minciună a fost repetată timp de șase luni și 3 miliarde de forinti din bani publici au fost cheltuiți pe această propagandă,” scriu jurnaliștii maghiari.Eva Hrnčířová, purtătoare de cuvânt pentru afaceri sociale la Comisia Europeană, a declarat: „Este pur și simplu greșit că instituțiile europene au cerut Ungariei să elimine cea de-a 13-a lună de pensie, deoarece orice decizie privind cea de-a 13-a lună de pensie trebuie luată de guvernul maghiar.”„Viktor Orbán a declarat într-o postare pe Facebook, înainte de sesiunea UE din octombrie, că Bruxellesul încearcă să-l determine să accepte tot felul de măsuri economice. Printre altele, eliminarea celei de-a 13-a luni de pensionare, dar nu va permite ca aceasta să fie pusă în aplicare. Cu toate acestea, la această întâlnire, nu s-a abordat deloc problema,” adaugă telex.hu.Slovacia și Ungaria critică UE dar nu rezolvă un proiect comun început de 50 de anispravy.pravda.skscrie despre vizita pe care Viktor Orbán a făcut-o la Bratislava săptămâna trecută. Orban și premierul slovac, Robert Fico au criticat UE, dar nu au vorbit deloc despre un dosar rămas nesoluționat între cele două țări de zeci de ani: barajul Gabčíkovo–Nagymaros.Inițiat prin Tratatul de la Budapesta din 16 septembrie 1977 între Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Ungară, proiectul a avut ca scop prevenirea inundațiilor pe Dunăre, îmbunătățirea navigabilității fluviului și producerea de energie electrică curată.Doar o parte a proiectului a fost finalizată în Slovacia, sub numele de Barajul Gabčíkovo, deoarece Ungaria a suspendat mai întâi, apoi a încercat să renunțe la el din probleme de mediu și economice. Ambele părți s-au adresat Curții Internaționale de Justiție pentru o decizie.„Dar Gabčíkovo nici măcar nu a fost menționat,” punctează jurnaliștii slovaci care adaucă că premierul Fico susține că relațiile dintre cele două țări nu au fost niciodată mai bune.Cei doi prim-miniștri au semnat un memorandum privind dezvoltarea transfrontalieră, au salutat reciproc pozițiile politice și relațiile dintre Slovacia și Ungaria și au convenit asupra problemelor pe care le percep în Uniunea Europeană.Fico a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să-i mulțumească lui Orbán pentru politica sa de migrație și a cerut statelor membre să nu-l considere pe el și pe prim-ministrul ungar drept „niște plângăcioși care vin să semene probleme în UE”. În încheierea conferinței de presă, el a spus că Occidentul organizează „Maidane” împotriva guvernelor legitime din Serbia și Georgia și că, în opinia sa, Albania este mai bine pregătită să adere la UE decât Ucraina. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Comisia Europeană susține că giganții IT Apple și Meta au încălcat legislația Uniunii Europene. Apple a primit o amendă de 500 de milioane de euro pentru clauze abuzive în magazinul său de aplicaţii App Store, în detrimentul furnizorilor de aplicaţii şi al clienţilor acestora.  La rândul ei, Meta va trebui să plătească 200 de milioane de euro pentru încălcarea unei norme care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal.Sunt primele sancţiuni impuse în temeiul noului Regulament european privind pieţele digitale (DMA), care a intrat în vigoare anul trecut pentru a pune capăt abuzului de poziţie dominantă de către giganţii din domeniul tehnologiei.Negocieri de pace eșuate la LondraMarea Britanie anunță că „nu va abandona niciodată Ucraina”, după ce SUA au amenințat că vor abandona discuțiile de pace.Șefii diplomației americane, franceze, britanice și ucrainene ar fi trebuit să se reunească, miercuri,  la Londra. Întâlnirea a fost anulată însă pe ultima sută de metri.Ucraina a refuzat să accepte condițiile Statelor Unite, iar secretarul de stat Marco Rubio nu a mai venit în capitala britanică. JD Vance, vicepreședintele SUA, a declarat miercuri că Rusia și Ucraina ar trebui să accepte propunerea de pace a SUA, altfel Washingtonul „se va îndepărta” de la discuții.Pod de flori inaugurat la UngheniMoment istoric pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Sâmbătă, 26 aprilie, începe construcția primului pod rutier peste Prut, după căderea comunismului. În Ungheni va avea loc Festivalul ”Podul de Flori”.Autoritățile susțin că lansarea construirii acestui pod reprezintă consolidarea relațiilor frățești dintre România și R.Moldova.  

Tare, tare greu e să nu vorbești despre Trump și ale sale taxe vamale. Războaiele au o lege a lor și-i dinamică greu de prezis. Știm când încep, nu și cum evoluează sau se termină. Iar un război economic, crede Marian Hurducaș, nu face excepție. Știm cum a început acest război economic generat de SUA, evoluția o vedem, e în dezvoltare, dar nu știm ce efecte va avea pe termen lung și în cât timp se poate cârpi ce s-a rupt, asta în condițiile în care se mai poate cârpi, evident.  De ce spunem asta? Pentru că încrederea era principalul produs de export al SUA, după cum bine sesiza recent Adrian Mihălțianu de la PressOne.ro, iar acum exportă ceea ce exportă Rusia, adică teamă. Iar, conform involuției de săptămâna trecută a piețelor financiare și a titluirlor de stat cu care SUA își finanțează deficitul, încrederea dispare treptat dar repede în rândul investitorilor. Drept urmare, tarifele au fost amânate cu 90 de zile, dar nu în totalitate și nu pentru toată lumea. Economia României nu o duce bine anul ăsta și nici pentru următorii ani - vreo 7 - nu se vede scoasă la liman. Luate pe rând, avem:Deficit bugetar 2024: 9.28% în standardele ESA (cel mai bun standard de raportare, nu e influențat de amânarea unor plăți). Reminder, targetul pentru deal-ul de 7 ani cu Comisia Europeană e de 3%.Deficitul de cont curent (diferența dintre exporturi și importuri) a urcat la 4.8 mld. Euro, o creștere de 85% față de februarie 2024;Rata inflației martie 2025: 4.9% Datoria publică: 964 mld. lei în martie 2025 ; în 2024 am plătit 7 miliarde de euro numai în dobânzi pentru datoria publicăAșadar, cum va evolua în contextul global de acum e o întrebare mai mult decât necesară.Invitat:Ciprian Dascălu, Economist-Șef și Director de Cercetare al BCR (Banca Comercială Română). Cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul bancar, Ciprian este specializat în macroeconomie, piețe financiare, modele economice și prognoză, statistică și managementul riscului. Este considerat unul dintre cei mai buni analiști economici din regiune, iar de-a lungul carierei a fost recunoscut de platforme internaționale precum Bloomberg, Consensus Macroeconomics și Focus Economics, ocupând în mod constant primele locuri în clasamentele acestora pentru acuratețea prognozelor macroeconomice. Ciprian Dascălu este absolvent al Facultății de Finanțe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din București și al programului de masterat DOFIN, cu specializare în domeniul financiar-bancar.

Țările care își doresc sisteme democrate sunt percepute periculoase de dictatorul mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Dacă va câștiga războiul cu Ucraina, NATO și coaliția internațională, așa cum vede el confruntarea de forțe, „va avea grijă de Caucaz.” Va încerca să supună și dacă nu se supun, va ataca Armenia, Georgia și Kazahstanul. Iată avertismentul lui Ghenadi Gudkov, un politician rus, fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care s-a opus regimului si trăiește acum în exil. „Fără rezistență, Georgia va deveni o provincie a Rusiei lui Putin,” este un titlu din radiotavisupleba.ge, Europa Liberă în limba georgiană, care a realizat un interviu cu Ghenadi Gudkov, un politician rus care s-a opus regimului, este considerat terorist de către ruși și trăiește în exil. Fost membru al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), apoi deputat în Duma de Stat, Ghenadi Gudkov  s-a opus deschis regimului lui Putin.Politicianul explică de ce consideră Visul Georgian, partidul aflat la putere în țară, drept aliat al Kremlinului, de ce crede că unitatea populară este factorul decisiv pentru viitorul Georgiei – și, în sfârșit, de ce crede că, dacă nimic nu se va schimba, Georgia va suferi aceeași soartă ca și Belarus.„Va fi un stat totalitar... modelul rusesc: tot ce s-a întâmplat în Rusia se va întâmpla și aici, dar într-un timp mult mai scurt”, spune Gudkov, politicianul care a rupt-o cu regimul de la Kremlin în „epoca de aur” a puterii Putin-Medvedev.Acesta consideră că dacă Putin rămâne la putere, mai devreme sau mai târziu va ataca Armenia, Kazahstanul și Georgia.„De ce ar trebui să atace, de exemplu, Georgia, dacă Visul georgian este la putere (și face tot posibilul să nu enerveze Kremlinul?” întreabă jurnaliștii de la Europa Liberă din Georgia.„Pentru că toate țările care au tendință spre democrație sunt periculoase pentru Putin, mai ales dacă se află în vecinătatea apropiată a Rusiei. Georgia este în prezent la o răscruce între trecut și viitor. Și vedem că Georgia începe să regreseze parțial, să revină la un regim autoritar. Dacă Putin rămâne la Kremlin, trebuie să înțelegem că nu se va opri: după victoria asupra Ucrainei, a NATO și a întregii coaliții occidentale - exact așa percepe el victoria în războiul ucrainean, va avea grijă imediat de Caucaz - Georgia, Armenia... Cum va încerca să facă asta? În primul rând, într-o manieră pașnică, cei de la putere trebuie să devină oamenii lui Putin care să-i îndeplinească instrucțiunile. (...) Dacă nu i se vor supune, vor fi presiuni, o lovitură de stat, o revoltă armată, tulburări - tot ce se află în arsenalul Kremlinului. Dacă nici asta nu funcționează, atunci va fi război. Ocupație directă,” avertizează Ghenadi Gudkov .Atacul de la Sumy – răul absolut„Răul absolut.” Ministerul de externe ucrainean a cerut liderilor lumii să răspundă ferm la lovitura cu rachete asupra orașului Sumy,  în duminica Floriilor, pe 13 aprilie, aflăm din Ziarul Grupului pentru Drepturile Omului din Harkov, khpg.org.Pe 13 aprilie, Rusia a lansat două lovituri cu rachete în centrul orașului Sumy, provocând moartea a cel puțin 34 de persoane, inclusiv 2 copii și rănirea a 119 oameni, dintre care 15 copii.  Cel mai mare număr de morți a fost în troleibuzul care trecea prin apropiere locului unde a căzut cea de a doua rachetă. Oamenii se întorceau acasă după slujba de Florii. Potrivit șefului administrației militare regionale Sumy, aproape toți pasagerii și șoferul au murit. „Rusia este condusă de ucigași”, a declarat ministrul de externe ceh, Jan Lipavský.Autoritățile ucrainene au deschis o anchetă pentru o nouă crimă de război comisă de Rusia.UE a prelungit politica de „transporturi fără viză” cu Ucraina până la 31 decembrie 2025Anunțul a făcut făcut de Comisia Europeană citată de thepage.ua.Acordul de transport rutier sau „transportul fără viză” între Ucraina și UE permite transportatorilor ucraineni și europeni să opereze fără autorizații speciale pentru transportul bilateral și de tranzit, ceea ce simplifică logistica și reduce birocrația.De la intrarea în vigoare a acestui regim în 2022, importurile către UE prin transport rutier din Ucraina au crescut cu 42% în volum și 28% în valoare, în timp ce exporturile UE către Ucraina au crescut cu 37% în volum și 50% în valoare.Datorită „transportului fără viză”, Ucraina exportă peste 200.000 de tone de mărfuri către UE, iar importurile sunt la același nivel.Primul Parlament moldovenesc a marcat acum 35 de ani începutul unui drum spre liberateRepublica Moldova a marcat recent aniversarea a 35 de ani de la constituirea primului Parlament, relatează stiri.md.„Primul Parlament a marcat începutul unui drum spre liberate, independență și democrație, a deschis ușa către o societate pluralistă, în care libertatea și drepturile omului sunt valori fundamentale,” a spus Maia Sandu.Șefa statului a declarat că primul Parlament „a avut curajul să spună lucrurilor pe nume, a readus tricolorul, a oficializat utilizarea limbii române, a votat Declarația de independență pe 27 august 1991.”„Avem o șansă istorică să ancorăm definitiv Moldova în lumea liberă, democratică și prosperă, prin integrarea în Uniunea Europeană. Dar pentru ca acest drum să reușească, trebuie să rămânem fideli valorilor care ne-au unit atunci – statul de drept, libertățile fundamentale și respectul față de instituțiile democratice”, a declarat Maia Sandu. Salome MIKADZE,  GéorgiaValeriia SEREDENKO, UcrainaInna SEREDIUK, UcrainaKateryna MAZUR, UcrainaMadalina RUJANSCHI, Moldavie

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Comisia Europeană a lansat miercuri Strategia Uniunii privind amenințările și crizele emergente. Documentul caută să răspundă numeroaselor provocări care ar putea sta în fața statelor și a cetățenilor, de la conflicte geopolitice la crize de sănătate și schimbări climatice. Noua strategie survine în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă provocări din ce mai mari – conflicte geopolitice, amenințări hibride și de securitate cibernetică, acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințele străine. Tot aici sunt incluse schimbările climatice și dezastrele naturale din ce în ce mai mari. În concluzie, UE trebuie să fie pregătită să își protejeze cetățenii și funcțiile esențiale pentru democrație și viața de zi cu zi.În mod concret, strategia include 30 de acțiuni-cheie și un plan de acțiune detaliat în materie de pregătire, precum și pentru a dezvolta o cultură a pregătirii în toate politicile UE.Cetățenii europeni sunt încurajați să adopte măsuri practice, cum ar fi rezerve de bunuri esențiale pentru de cel puțin 72 de ore, în situații de urgență.Se mai prevede integrarea lecțiilor de pregătire în programele școlare și introducerea unei Zile europene a pregătirii.Spitalele, școlile, transporturile și serviciile de telecomunicații trebuie să elaboreze  criterii minime de pregătire pentru serviciile esențiale.Echipementele și materialele esențiale trebuie adaptate  la schimbările climatice și trebuie asigurate resurse vitale – cum ar fi apa -  în caz de criză.Printre altele, planul mai prevede crearea unui grup operativ public-privat în materie de pregătire și elaborare a unor protocoale de urgență cu întreprinderile pentru a asigura imediat, la nevoie, materiale, bunuri și servicii esențiale.Planul vine în urma Raportului prezentat în octombrie anul trecut de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö , cara a a atras atenția că este urgent ca UE să se consolideze pregătirea civilă și militară.Raportul a expus o serie de amenințări în domeniul sănătății, al migrației, al securității tehnologice, al climei, al apărării sau al economiei.Raportul a solicitat o schimbare profundă de mentalitate și a modului în care instituțiile UE, statele și cetățenii trebuie să se pregătească pentru a răspunde provocărilor.Desigur, prezentarea acestui raport va fi imediat urmată de o campanie de dezinformare, menită să inducă teamă și diviziune în societățile europene. Cunoaștem narativul rus potrivit căruia Uniunea Europeană este o putere agresivă, care nu vrea pace și se pregătește de război. Și, cu siguranță, propagandiștii Moscovei nu vor pierde ocazia de a-l relua.Totuși, fără a vorbi despre un pericol iminent, europenii trebuie să fie pregătiți și să se bazeze tot mai mult pe ei înșiși, într-o lume tot mai puțin predictibilă.

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău. Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă) - „Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama) - Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica) - „Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews) Cine va face pușcărie pentru dezmățul lui Iohannis? (SpotMedia)Desecretizarea de către președintele interimar Ilie Bolojan a cheltuielilor pentru deplasările externe ale lui Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat este un act sanitar. Și de transparență, și de legalitate, și de asanare a unei nesimțiri care depășește orice imaginație.Pe scurt, în cei 10 ani dl Iohannis a cheltuit pentru deplasările domniei sale peste 113 milioane de lei, adică aproape 23 de milioane de euro.Banii aceștia includ închirierea și operarea avioanelor de lux. Au fost doar zboruri cu regim special, niciunul de linie, dar și ciocoismul extrem al escalelor de Uber aerian la Sibiu, pentru a fi ridicată și lăsată consoarta.Nimic nu justifică asemenea dezmăț pe bani publici.Dl Iohannis a cheltuit 3,5 milioane de lei pe Hakuna Matata și în Safari prin Kenya. 7,5 milioane de lei că să fie primit de viceprimarul din Rio de Janeiro. 7 milioane de lei pentru turneul în Japonia și Singapore. Până și o vizită de o zi la Sofia a costat 50.000 de euro.Niciodată dl Iohannis nu a luat după el delegații de oameni de afaceri. Eventualii miniștri din delegație veneau separat, cu o cursă de linie.Situația tragică a României, ascensiunea extremiștilor sunt consecințe directe ale mandatelor Iohannis, ale dezamăgirii și frustrării provocate oamenilor inclusiv prin luxul opulent sfidător și secretizarea cheltuielilor în spatele cărora oamenii bănuiau sume exorbitante.  Dl Iohannis nu este singurul vinovat pentru această ticăloșie fără margini. El este profitorul, desigur, însă împarte vina cu armata de slugi care nu au îndrăznit să se opună, atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Alegeri prezidențiale 2025 | Cine (re)intră în cursă și ce averi au candidații (Europa Liberă)Mai sunt 47 de zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate după anularea celor din noiembrie 2024. Și se apropie de final una dintre cele mai importante etape - înscrierea și validarea candidaților. 18 martie este ultima zi în care se pot formula contestații la CCR privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.Pe 20 martie, Biroul Electoral Central (BEC) va publica lista finală cu aspiranții la Palatul Cotroceni. Iar pe 22 martie e stabilită ordinea candidațior pe buletinul de vot.Campania electorală începe pe 4 aprilie.Europa Liberă reține că s-au înscris în cursă 21 pretendenți, iar pe lista BEC a candidaților ale căror dosare au fost admise sunt 12 persoane. Cinci au candidat și la scrutinul precedent, cel din noiembrie 2024. Iar patru sunt candidați independenți.„Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi (Panorama)59 de morți, aproape 200 de răniți, peste 20 de suspecți audiați, șapte zile de doliu și o națiune cu 1,8 milioane de oameni în stare de șoc. Așa arată fotografia la minut a dezastrului din clubul Pulse, din Macedonia de Nord. Rețeta dezastrului de la Kočani ne este mult prea familiară. Românii au trăit-o pe pielea lor, acum 10 ani, în tragedia de la Colectiv, din București.Un club deschis într-un fost depozit de covoare, care primise o autorizație de funcționare în condiții îndoielnice, în care s-au folosit ilegal materiale pirotehnice în timpul unui concert al unei trupe cu care nu se încheiase niciun contract, într-o clădire a cărei singură protecție la incendiu erau două extinctoare și o singură cale de acces pentru un public de aproximativ 500 de oameni. Sună cunoscut?Totuși, prima mare diferență între catastrofa din Pulse și cea din Colectiv este că autoritățile din Macedonia de Nord au înțeles din prima clipă că nu pot gestiona singure amploarea dezastrului. Au cerut imediat ajutorul Uniunii Europene, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă, pentru a transporta zeci de pacienți în alte țări unde li se poate oferi tratamentul necesar. Nouă țări au oferit sprijin imediat. Inclusiv România, care a intermediat luni, cu un avion militar, transferul a patru răniți în Lituania, lucru confirmat și de Comisia Europeană.Integral pe pagina Panorama.Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești! Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin (Republica)Se pot bombarda spitale ucrainene, dar nu și rafinării rusești!Cam asta e concluzia negocierii dintre Trump și Putin din 18 martie.Ambii au cumpărat timp: pentru a scăpa de Zelenski și pentru a slăbi poziția europeană!Rusia primește cadou un acord de 30 de zile pentru oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care Rusia are deja 12 rafinării avariate. Iar Ucraina tocmai ce a anunțat două noi arme: o dronă cu autonomie mare și o rachetă ucraineană care poate ajunge adânc în teritoriul rus. Și se va discuta încetarea focului pe Marea Neagră, unde oricum rușii au pierdut multe nave. În schimb, Trump, care în fiecare zi plânge pentru victimele războiului la televizor, nu a reușit să obțină un acord pentru a opri atacurile asupra civililor. Să nu mai moară ucraineni în spitale, în școli, în instituții și în magazine sau locuințe.Comunicarea rusă vorbește de condiționarea Ucrainei pentru acordul american, de a nu mai cumpăra sau primi armament și renunțarea la pregătirea militară. Orice ajutor militar sau informațional pentru Ucraina trebuie să fie oprit. Condiții care nu se regăsesc în comunicatul Casei Albe. Integral, în Republica.„Nimic nu este avantajos pentru Kiev. Negocierile au pornit și merg cât se poate de prost” / „Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”. Analiza discuției Trump-Putin nu dă vești bune Europei (HotNews)Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA, nu vede nimic avantajos pentru Ucraina în discuțiile SUA-Rusia.Într-un dialog purtat cu HotNews după convorbirea Trump-Putin, experta în securitate a arătat că întreaga negociere „este o glumă pentru orice negociator”, din moment ce SUA s-au arătat gata de la bun început să ofere Rusiei toate concesiile posibile. Pentru Trump, spune ea, ironic, nimic nu este însă un eșec.  „Din punct de vedere factual, negocierile au pornit și merg cât se poate de prost. Dar ne așteptăm să vedem în continuare ca Trump să se înfățișeze drept mare negociator și câștigător”.„Prin condițiile pe care le impune pentru un armistițiu total, Rusia arată, pur și simplu, că nu și-a modificat cerințele maximaliste”. „Atunci, în aceste condiții actuale, vedem Rusia încercând să solicite o capitulare a Ucrainei. Iar aceștia sunt pașii absolut necesari către capitulare”. „În România, rămâne același calcul valabil ca până acum. Dacă pică Ucraina, noi suntem la rând”.

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Și în cazul României, și în cel al Franței, agențiile de rating tratează egal economiile celor două state. România este într-o situație complicată, la un pas de a ajunge în categoria „nerecomandat pentru investiții”. Franța este penalizată pentru dezechilibrele macroeconomice. Agenția de rating Moody's a modificat perspectiva privind economia românească la negativă de la stabilă. Acum, toate cele trei agenții de rating importante notează România în mod egal, adică perspectiva este negativă, iar ratingul de țară este cu numai o treaptă înainte de categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții.Efectul de aliniere a calificativelor date de agențiile de rating nu ar trebui să ne mire. În cel mai rău caz, ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că o eventuală retrogradare la „junk” decisă de una dintre agenții va fi urmată și de celelalte. Situația economiei românești este atât de complicată, încât este greu de crezut că analizele agențiilor de rating pot să acorde prea multe excepții și prea multă încredere.Problema pe care o vede Moody's este cunoscută și anume deficitul bugetar. Și analiștii agenției de rating, la fel ca evaluările altor instituții financiare, cred că ținta de anul acesta, un deficit fiscal de 7% din PIB, este prea ambițioasă și nu va fi atinsă. Raportul Moody's arată că România va încheia anul cu un deficit de 7,7% din PIB și în următorii trei ani datoria publică va ajunge la 68% din PIB, peste pragul recomandat de regulile europene. Profilul de credit al României, remarcă agenția de rating, este mai slab decât al altor state notate cu același calificativ de rating.Raportul Moody's arată că politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt evaluate periodic de Comisia Europeană, iar comercial și investițional economia românească este legată strâns de cea europeană. Acestea sunt considerate aspecte pozitive pentru evaluarea ratingului de țară.Sunt menționate măsurile introduse la sfârșitul anului trecut prin ordonanța trenuleț cu scopul de a contribui la reducerea deficitului bugetar, dar analiza agenției de rating menționează că fără măsuri suplimentare, precum o colectare mai bună a veniturilor sau o disciplină a cheltuielilor, ținta de deficit bugetar va fi greu de atins.Speranța pentru impulsionarea creșterii economice și pentru reformele necesare vine pentru Moody's, ca și în cazul celorlalte două agenții de rating, de la fondurile europene, inclusiv cele cuprinse în PNRR.Bineînțeles, analiza agenției de rating trece în revistă și riscurile care planează asupra României, respectiv apropierea geografică de războiul din Ucraina și angajamentul diminuat al SUA privind apărarea în Europa. De asemenea, sunt menționate și situațiile în care ratingul României ar putea fi retrogradat, cea invocată în analiza Moody's fiind devierea de la calendarul de consolidare fiscală asumat pentru următorii ani.Tot la sfârșitul săptămânii trecute, Franța a trecut prin emoțiile notării de către agenția de rating Fitch. Ratingul de țară al Franței a suferit în ultimii ani câteva mișcări de retrogradare: în aprilie 2023, a trecut de la dublu A (AA) la AA-, iar în toamna anului trecut perspectiva s-a transformat din stabilă în negativă. Ca și în cazul României, agențiile de rating s-au aliniat la aceleași calificative.Săptămâna trecută, analiștii se temeau că Fitch va da tonul unei noi retrogradări a ratingului de țară al Franței. Problemele se cunosc: o incapacitate de a pune în aplicare un plan de reducere a deficitului bugetar și perspectiva unei încetiniri a creșterii economice.Actualul guvern francez și-a propus să reducă deficitul fiscal de la 6% (anul trecut) la 5,4% din PIB, în 2025, ceea ce înseamnă economii bugetare de 50 miliarde de euro. Este suficient pentru agențiile de rating? Părerile economiștilor erau împărțite, mai ales dacă se uitau și la nivelul datoriei publice care a ajuns la 113% din PIB.În pofida temerilor, Fitch a luat în considerare punctele forte ale economiei franceze, cum ar fi diversitatea, soliditatea sectorului bancar și posibilitatea finanțării datoriei suverane. Iar rezultatul a fost că, deocamdată, calificativul a rămas neschimbat. Ceea ce nu modifică, totuși, situația bugetară dificilă a Franței.

Un document al unui grup de gândire american apropiat de Donald Trump începe să genereze numeroase discuții în mediile de presă europene. Materialul vizează desființarea de facto a Uniunii Europene, iar grupul de gândire american este cunoscut pentru influența puternică asupra politicilor republicane. Documentul a fost realizat de Fundația Heritage o organizație creată în 1973 și care a avut o influență considerabilă asupra politicienilor republicani.Fundația este autoarea documentului programatic numit „Proiectul 2025”, un plan de schimbări rapide operate de administrația americană, constând în închideri de birouri și instituții, anularea reglementărilor și înlocuirea a mii de angajați din sectorul public cu persoane fidele.Deși a negat în campania electorală că-și va baza politicile pe ”Proiectul 2025”, primele luni de mandat arată că planul este urmat îndeaproape de noua administrație.Publicația central-europeană de investigații VSquare a obținut un rezumat al propunerilor de transformare a Uniunii Europene, intitulat The Great Reset (Marea Resetare). Acest document de lucru, care va fi supus dezbaterii în cadrul Fundației Heritage, a fost realizat de două organizații din Europa Centrală: Mathias Corvinus Collegium (MCC) și think-trank-ul polonez Ordo Iuris.Acestea propun o revizuire instituțională completă a Uniunii Europene, în esență prin desființarea Comisiei Europene și a Curții Europene de Justiție așa cum există în prezent.Ideea este de a transforma Comisia Europeană într-un organism pur tehnic, dezlipirea acesteia de influența politică reală și reducerea la un Secretariat General.În consecință, procedurile de încălcare a dreptului comunitar ar fi abolite.Aceste proceduri au vizat adesea guvernul ungar al lui Viktor Orbán și fostul guvern al partidului Lege și Justiție din Polonia din cauza numeroaselor abateri de la legislația UE, derapajele de la normele statului de drept și încălcări ale drepturilor omului.În mod simbolic, semnalând sfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem, MCC și Ordo Iuris propun redenumirea acesteia în Comunitatea Europeană a Națiunilor (ECN).Deși propunerea nu face referire la aceasta în mod explicit, conceptul are numeroase asemănări cu Comunitatea Statelor Independente, dominată de Rusia, succesorul Uniunii Sovietice.Rețeaua de investigație VSquare a dezvăluit că Fundația Heritage a adunat grupuri conservatoare de linie dură pe 11 martie pentru a discuta despre cum vor fi revizuite actualele structuri ale UE.Potrivit publicației central-europene, colaborarea dintre Ordo Iuris, MCC și Heritage este demnă de remarcat în sine, dar legăturile cu influența rusă duc lucrurile la un alt nivel.Ordo Iuris a negat afilierile pro-ruse, dar s-a angajat de mult timp alături de rețele care promovează narațiunile pro-Kremlin, inclusiv Congresul Mondial al Familiilor – un grup legat de oligarhul rus Konstantin Malofeev.MCC, condus de, Balázs Orbán, directorul politic al lui Viktor Orbán, s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări privind legăturile sale financiare și ideologice cu interesele ruse. Grupul este finanțat în mare parte din comerțul cu petrol rusesc al companiei petroliere ungare MOL.Alinierea politicilor lui Donald Trump cu planurile Fundației Heritage și colaborarea sa cu acești actori iliberali din Europa Centrală ridică întrebări serioase cu privire la direcția viitoare a relațiilor transatlantice și a implicării administrației americane în afacerile europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Taxele vamale nasc noi taxe vamale. Războaiele comerciale care se desfășoară în acest moment demonstrează că deciziile americane sunt urmate de măsuri luate de statele afectate. Nimeni nu mai înțelege nimic din taxele vamale ale lui Trump. Este foarte greu să știi acum care sunt taxele noi, intrate în vigoare, care sunt cele amânate sau care sunt cele aplicate de alte state ca un răspuns simetric la cele introduse de administrația americană.În cazul europenilor, cronologia este următoarea: americanii au anunțat introducerea unei taxe vamale de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu. Miercuri, 12 martie a.c., Comisia Europeană a introdus o taxă vamală tot de 25% pentru importurile de whisky din America. În replică, ieri, președintele american a anunțat pe propria rețea socială că va introduce o taxă vamală de 200% pentru importurile europene de vin și șampanie.Parcă nu se mai termină niciodată. Donald Trump a spus de nenumărate ori în ultimele zile că statele terțe au fost incorecte cu SUA și au abuzat de ele din punct de vedere comercial. Este doar o afirmație, pe care președintele american nu se obosește să o explice. Adică, aplică statele europene, Canada sau Mexic taxe vamale mari pentru importurile din America, în așa fel încât președintele Trump trebuie să ia măsuri? Nu este clar.Dacă anunțul președintelui american va rămâne valabil, situația industriei de băuturi alcoolice europene va fi dificilă. O taxă de 200% ar însemna oprirea exporturilor de băuturi alcoolice din Europa către America, ceea ce ar însemna ștergerea a patru miliarde de euro din exporturile franceze.Pentru Franța, Statele Unite sunt principala piață internațională. Un sfert din valoare și 18% din totalul exporturilor franceze sunt realizate peste Atlantic. Anul trecut, francezii au exportat în SUA vin în valoare de 2,3 miliarde de euro și băuturi alcoolice în valoare de 1,5 miliarde de euro. De altfel, Franța reprezintă jumătate din exporturile mondiale de băuturi alcoolice (exclusiv vinul).Pe lângă SUA și China este atentă la sectorul de producere a băuturilor. Anul trecut, după o anchetă antidumping făcută de autoritățile chineze asupra brandy-urilor europene, China a interzis vânzarea de coniac venit din Europa în aeroporturile și duty free-urile din țară.Un reprezentant al asociației Spirits Europe a declarat că la nivel mondial, un loc de muncă în industria băuturilor spirtoase creează alte 19 locuri de muncă pe lanțul comercial de la producție la comercializare. În perioada 2018-2020, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a mai existat un război comercial între SUA și Uniunea Europeană tot pe terenul băuturilor spirtoase. Atunci, rezultatul a fost o reducere valorică a fluxurilor comerciale cu 20%-30%. În același timp, investițiile companiilor din industria de băuturi s-au redus.Europenii se declară deschiși să negocieze cu administrația americană pe tema taxelor vamale. Cu ce rezultate vom vedea în următoarea perioadă.Până atunci, să mai dăm un exemplu, de data aceasta din războiul comercial Canada-SUA. Taxele vamale impuse importurilor de oțel și aluminiu au dat naștere unei replici din partea statului canadian Ontario care a decis să aplice o suprataxă de 25% pentru energia electrică exportată în America. Trebuie spus că statul canadian este esențial pentru aprovizionarea cu energie electrică a 1,5 milioane de gospodării din trei state americane.La o zi după ce a introdus suprataxa, prim ministrul provinciei canadiene a anunțat că o retrage și că este pregătit să negocieze cu partea americană.Dar, negocierile se poartă deja cu mână forte. Președintele Donald Trump a anunțat că intenționează ca din aprilie a.c. să mărească taxele vamale pentru piesele auto fabricate în Canada, ocazie cu care ar închide producția de piese auto în Canada. Obiectivul lui Donald Trump este să fie anulate taxele vamale canadiene aplicate asupra produselor lactate americane. Sunt cazuri relevante. Ele arată cât de complicate, cât de inoportune și cât de agresive pot fi războaiele comerciale.

Uniunea Europeană a răspuns de îndată ce Donald Trump și-a confirmat intenția de a impune o taxă de 25% pe importurile de oțel și aluminiu.  Comisia Europeană a prevăzut taxe pe produsele americane însumând 26 de miliarde de euro. Presa internațională analizează consecințele. Potrivit Le Monde, ”până acum, toate eforturile Comisiei și ale diferiților șefi de stat și de guvern europeni care au vorbit cu Donald Trump pentru a evita un război comercial au fost fără succes. Mai sunt trei săptămâni pentru a convinge Washingtonul să-și abandoneze planurile”.”Cu alte cuvinte” – scrie ziarul spaniol El Mundo -  ”Comisia Europeană nu are mari speranțe într-un acord negociat, iar Europa a răspuns ferm Statelor Unite. Din capitala UE, s-a anticipat că nu se va răspunde fiecărei amenințări a lui Trump, și se va reacționa doar atunci când s-au luat măsuri concrete. Și exact asta au făcut: de îndată ce tarifele lui Trump au fost ferme, UE a reacționat”.Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că, ”din punct de vedere politic, Comisia Europeană adoptă o poziție destul de tăioasă. Dacă aceasta este singura limbă pe care Trump o înțelege, UE o va vorbi, spun oficiali de la Bruxelles. Președintele Comisiei Ursula von der Leyen și comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič au subliniat că tarifele sunt dăunătoare pentru întreprinderi și consumatori de ambele părți, deoarece acţionează ca nişte taxe mai mari. În același timp, însă, aceștia și-au subliniat disponibilitatea de a negocia”.Newsweek consideră că ”răspunsul UE marchează una dintre cele mai importante acțiuni comerciale ale blocului împotriva SUA de când președintele Donald Trump a impus pentru prima dată tarife la metale producătorilor europeni, în primul său mandat”.Iar The New Republic observă că măsurile UE nu se vor limita la oțel și aluminiu. Tarifele cuprind ”textile, bunuri de uz casnic, produse agricole, motociclete, alcool și chiar blugi, cu un accent special pe statele republicane. Tarifele vor afecta, de asemenea, boabele de soia din Louisiana (statul de origine al lui Mike Johnson), carnea de vită și păsările din Kansas și Nebraska și produsele din Alabama, Georgia și Virginia”.”Trump speră că tarifele vor crește producția de oțel și aluminiu din SUA, dar criticii spun că acestea vor ridica prețurile pentru consumatorii americani și vor afecta creșterea economică”, transmite BBC.Statele Unite sunt un importator major de aluminiu și oțel, iar Canada, Mexic și Brazilia sunt printre cei mai mari furnizori ai săi”.The Wall Street Journal reia declarațiile reprezentantului pentru comerț al SUA, care a criticat decizia Uniunii Europene de a impune tarife de 50% la whisky-ul american. Oficialul a spus că blocul celor 27 de națiuni se mișcă mai repede pentru a riposta împotriva SUA decât în a combate practicile comerciale ale Chinei.”De ani de zile, UE a respins încercările SUA de a limita subvențiile chineze pentru oțel”, a spus Greer. El a mai afirmat că UE a acționat „prea puțin și prea târziu” pentru a împiedica Beijingul să inunde piețele mondiale cu metale ieftine și subvenționate, scoțând din afaceri producătorii din alte țări.

Europa are nevoie de o analiză a industriei de apărare. Raportul Draghi arată punctele forte și cele slabe ale sectorului de apărare din statele membre. Concluzia este că Europa are nevoie de mai multă Europă și în materie de apărare. Ieri, am avut imaginea clară a viitoarei schimbări a strategiei de apărare americane și implicit a NATO. Declarațiile oficialilor americani din administrația Trump arată limpede că funcționarea NATO se va modifica. În acest context, întrebarea este: ce are de făcut Europa?Pentru o serie de răspunsuri la această întrebare trebuie să ne întoarcem la raportul Draghi de anul trecut care se referă atât la competitivitatea Uniunii Europene, cât și la securitatea statelor membre. Raportul Draghi constată, printre altele, rămânerea în urmă a Europei în materie de inovație, dependența de materiile prime critice din alte state și legăturile acestor domenii cu industria de apărare europeană.Care este situația industriei de apărare europene și care sunt soluțiile pentru creșterea ei? Europa se confruntă cu un război convențional la granița de est și cu un război hibrid pe întregul teritoriu. Raportul Draghi notează că doctrina strategică a SUA se îndepărtează de Europa și se concentrează pe Pacific, fapt pe care îl vedem confirmat în aceste zile.Europa a avut o perioadă prelungită de pace și a beneficiat de umbrela de securitate a Americii ceea ce a permis ca statele membre să poată aloca mai multe fonduri publice către dezvoltarea sistemelor de asistență socială sau de sănătate publică. Rezultatul a fost că doar 10 state membre cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele NATO.Raportul Draghi arată că dacă anul trecut toate statele membre ar fi ajuns la o alocare de 2% din PIB cheltuielile ar fi crescut cu 60 miliarde de euro. Statele europene au nevoie de alocări suplimentare pentru a crește capacitățile de apărare pierdute din cauza subinvestițiilor și pentru a reface stocurile epuizate. Comisia Europeană a calculat că în următorul deceniu va fi nevoie de investiții în industria apărare de aproximativ 500 miliarde de euro.Totuși, sectorul de apărare european este competitiv la nivel global. Unele produse și tehnologii sunt mai bune decât cele fabricate în America. Este vorba despre tancuri, submarine convenționale, tehnologiile folosite în șantierele navale sau aeronavele de transport. Problema europeană este că în pofida faptului că are cheltuieli generale de apărare mai mari decât SUA acestea nu sunt concentrate pe inovare. Astăzi, apărarea este o industrie înalt tehnologizată, caracterizată de inovare. De exemplu, începând cu anul 2014, SUA au acordat prioritate cheltuielilor de cercetare și dezvoltare față de celelalte cheltuieli militare.Astfel, în anul 2023, SUA au alocat 140 miliarde de dolari pentru cercetare, dezvoltare, testare și evaluare, adică 14% din totalul cheltuielilor de apărare. În schimb, Uniunea Europeană a cheltuit doar 10 miliarde de euro (4,5% din total) pentru cercetare-dezvoltare în domeniul apărării.De asemenea, industria de apărare europeană este fragmentată, în sensul că este dominată de jucători naționali care operează pe piețe relativ mici. Fragmentarea creează două dezavantaje majore. Primul, o industrie fără companii de anvergură are o problemă pentru că vorbim despre un sector intensiv în capital și cu cicluri lungi de recuperare a investiției. O creștere a cheltuielilor ar aduce un paradox și anume că statele membre s-ar concura între ele pentru achizițiile de apărare.Al doilea dezavantaj al fragmentării industriei de apărare este lipsa standardizării și interoperabilității echipamentelor militare. Analiza arată că în Ucraina europenii au livrat 10 tipuri diferite de obuziere ceea ce a dus la o reală problemă de utilizare a lor. De asemenea, statele membre operează 12 tipuri de tancuri de luptă, în timp ce SUA produc doar unul singur. Este grăitor și ne arată că decizia consolidării sistemului de apărare european trebuie luată concomitent cu hotărârea de a avea o Europă mai unită, mai multă, mai federală. Dacă, bineînțeles, va fi posibil.

Venitul mediu pe lucrător agricol în Uniunea Europeană a ajuns la 35.800 de euro în 2022, cu 24% peste nivelul din 2021, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană. Între 2013 și 2022, venitul agricol pe lucrător a crescut cu 94%, depășind semnificativ rata inflației, de aproximativ 20%. Totuși, există diferențe mari între statele membre. În timp ce 10% dintre fermele cu cele mai mari venituri au înregistrat, în 2022, aproape 75.000 de euro pe muncitor, cele mai slab performante 10% abia au reușit să atingă pragul de rentabilitate, cu o medie de doar 1.000 de euro pe salariat. Venituri ridicate se înregistrează în Danemarca, Țările de Jos, nordul Germaniei și nordul Franței, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai profitabile. În schimb, în România și estul Poloniei veniturile sunt mult mai scăzute.Fermele conduse de fermieri cu vârste cuprinse între 41 și 50 de ani sunt mai eficiente, au o profitabilitate mai mare, mai ales în producția de culturi de câmp. Acestea sunt întâlnite mai frecvent în Polonia, România, Italia și Spania. Totuși, tinerii fermieri din România și din alte țări din estul Uniunii Europene au venituri sub media europeană, un aspect care reflectă și situația economică generală din statele respective, unde salariile sunt mai mici decât media UE.În ceea ce privește diferențele de gen, fermele conduse de femei obțin, în medie, venituri cu peste o treime mai mici decât cele gestionate de bărbați. Decalaje se observă în aproape toate statele membre, dar mai pronunțat în țări precum România și Polonia, unde predomină fermele mici, mai puțin profitabile și unde femeile sunt mai prezente. Deși diferențele se reduc în timp, îmbunătățirea condițiilor pentru femeile fermiere rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană. Poluarea apelor europene, un subiect aflat în dezbatere publică Apele de suprafață din spațiul european se află în stare critică și sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru remedierea situației, avertizează Comisia Europeană. Doar 40% din râuri și lacuri ating un nivel ecologic bun, iar poluarea chimică afectează aproximativ 73% dintre cursurile de apă. Acest lucru este cauzat în principal de contaminarea pe scară largă cu mercur și cu alți poluanți toxici, potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută de Executivul european, cu ocazia lansării unui set de rapoarte privind starea apei în blocul comunitar.Documentele vor sta la baza conturării viitoarei strategii privind reziliența în domeniul apei, pe care Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, a promis că o va prezenta în al doilea trimestru al acestui an.„Apele noastre se confruntă cu provocări semnificative, de la poluare și amenințări legate de aprovizionarea cu apă până la pregătirea insuficientă pentru inundații”, a declarat Jessika Roswall, citată în comunicatul Comisiei.Executivul european a lansat o consultare publică pe această temă, deschisă până în data de 4 martie 2025. Observațiile și propunerile primite de la publicul larg și părțile interesate vor contribui la elaborarea strategiei privind reziliența apei în UE, asigură Comisia. În data de 6 martie, la sediul Comisiei din Bruxelles, va avea loc un eveniment dedicat acestui subiect, la care au fost invitate să participe persoane interesate și reprezentanți ai societății civile.Într-un sondaj de opinie efectuat anul trecut, întrebați despre principalele amenințări legate de problemele privind apa în țara lor, cei mai mulți dintre europeni au menționat poluarea, urmată de supraconsum și de risipa apei. Organizațiile de mediu pun la îndoială eficacitatea subvențiilor pentru ecologizarea agriculturii Efortul Uniunii Europene de a ecologiza sectorul agricol riscă să se transforme într-un exercițiu de contabilitate creativă, mai degrabă decât într-un progres real în protejarea mediului înconjurător, potrivit unui raport publicat recent de organizațiile neguvernamentale BirdLife Europe și NABU, citat de publicația Politico.Reforma politicii agricole comune, care a început în 2023, menită să alinieze agricultura la obiectivele Pactului Verde European, alocă 48,5 miliarde de euro pentru eco-scheme, un sfert din valoarea totală a plăților directe, însă multe dintre acestea mențin practicile existente, fără să stimuleze schimbări semnificative în sector. Agricultura este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE și afectează în mod semnificativ solurile, calitatea apelor și biodiversitatea, subliniază autorii raportului.State precum Polonia, Spania și Țările de Jos stabilesc măsuri facile, menite să maximizeze plățile, dar care nu reduc emisiile sau poluarea. Schema poloneză de conservare și sechestrare a carbonului a atras de trei ori mai mulți solicitanți decât se estima, iar subvențiile pentru fertilizanți lichizi au fost accesate de aproape 19 ori mai mult decât se anticipase inițial. BirdLife Europe și NABU susțin că guvernele naționale au ales în mod deliberat scheme ecologice slabe care maximizează plățile și evită reformele reale. Raportul critică și pachetul de simplificare PAC 2024, adoptat în urma protestelor fermierilor, pentru că a redus cerințele ecologice. Cu toate acestea, recunoaște că unele programe sunt promițătoare. De exemplu, fâșiile de protecție din Slovacia au ajutat la restabilirea biodiversităţii în regiunile cultivate intensiv, iar schema de reținere a apei din Polonia, deși este subfinanțată, utilizează monitorizarea prin satelit pentru a măsura impactul. Totodată, documentația complexă, plățile reduse și birocrația descurajează fermierii să se angajeze în inițiative mai ambițioase. De exemplu, în Germania, o schemă ecologică de 1,6 miliarde de euro a fost accesată în proporție de doar 16,5%, parțial din cauza birocrației excesive.Grupurile de mediu avertizează că UE riscă să rateze obiectivele privind biodiversitatea și clima, lăsând eco-schemele să funcționeze ca subvenții pentru menținerea practicilor existente, în loc să fie un motor al agriculturii durabile, scrie Politico.

Protestul AUR este anarhic și anticonstituțional, cu scopul de a obține calificarea lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale care urmează, apreciaza politologul Cristian Pirvulescu. In aceasta seara incercam sa ne lamurim daca exista un potential de violenta in societate, eventual un efect al dezinformarii masive din ultima perioada.      Ministrul Finantelor dă din nou asigurări că nu vor exista noi majorări de impozite și taxeTanczos Barna a declarat că instituția pe care o conduce construiește un buget pe 2025 cu ținta de deficit de 7%, conform angajamentelor din planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană. După ce bugetul va fi gata, vor începe discuțiile cu sindicatele și patronatele pentru reforma fiscală.  Copenhaga, pregătită de o discuție cu Trump pe tema GroenlandeiDanemarca recunoaşte că Statele Unite au interese de securitate legitime în regiunea arctică şi este pregătită să discute cu viitoarea administraţie Trump, a afirmat  ministrul de externe de la Copenhaga. Analizam aceasta declaratie in 40 de minute.  Franța are un proiect de a-i închide împreună pe cei mai periculoși 100 de traficanți de droguriIar în Franța, ministrul de Justiție vrea să îi adune într-o închisoare de înaltă securitate pe cei mai mari 100 de narcotraficanți. Iar pentru asta, dorește să golească o facilitate, să o securizeze și să instaleze echipamente care vor bruia semnalul rețelelor de telefonie mobilă pentru ca traficanții să nu își poată continua afacerile din celule, așa cum se intampla acum.

O dispută diplomatică fără precedent a izbucnit între Varșovia și Budapesta, după ce aceasta din urmă a acordat azil politic unui politician de opoziție polonez cercetat sub suspiciunea de corupție. Cazul ar putea fi pus în fașa Curții Europene de Justiție. După cum informează Euronews, Polonia intenționează să ducă Ungaria la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru decizia sa de a acorda protecție politicianului polonez de opoziție Marcin Romanowski, acuzat la Varșovia de mai multe acte de corupție.Anunțul a fost făcut de ministrul adjunct de externe polonez Andrzej Szejna.La 19 decembrie, Tribunalul Regional din Varșovia a emis un mandat european de arestare pentru Romanowski, fostul ministru în guvernul Lege și Justiție. Mandatul a fost trimis acum în Ungaria, unde se află fostul ministru.Ministerul polonez de externe a arătat că, dacă Ungaria nu respectă mandatul european de arestare, Polonia va duce problema la CEJ, folosind un articol din tratatul UE care permite unui stat membru să dea în judecată pe un altul deoarece nu și-a îndeplinit obligațiile.Polonia consideră că mișcarea Budapestei de a-i oferi azil politic lui Romanowski este „o acțiune contrară principiului fundamental al cooperării loiale”, așa cum este prevăzut în tratatele UE.Ministerul de Externe al Poloniei a prezentat o notă de protest ambasadorului Ungariei și l-a rechemat pe ambasadorul său la Varșovia pentru „consultări pe termen nelimitat”, subliniind că „nu va numi nici un ambasador polonez la Budapesta”, deocamdată.Publicația Notes from Poland amintește că procuratura poloneză l-a acuzat pe Romanowski de săvârșirea a 11 infracțiuni, inclusiv fraudarea licitațiilor și deturnarea de fonduri.Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a dezvăluit că a vorbit cu omologul său maghiar Viktor Orbán, fără a oferi mai multe detalii.Vorbind la Radio Zet, ministrul adjunct al Afacerilor Externe de la Varșovia a spus că relațiile cu Ungaria sunt în prezent „dificile” după „acțiunile neprietenoase ale Budapestei față de Polonia”. El a catalogat Ungaria ca fiind „pro-rusă”.De partea sa, fostul ministru Romanowski, acuzat de procuratura din țara sa, a declarat că decizia Ungariei de a-i acorda azil a venit după ce a convins autoritățile de criza statului de drept prin care trece actualmente Polonia.O afirmație considerată ”fără temei” de viceministrul de externe polonez. El afirmă că „povestea potrivit căreia nu există stat de drept în Polonia” a Ungariei și Romanowski, ca o afirmație „fără temei” este susținută de fostul partid de guvernământ, PiS. Guvernul polonez spune că, de fapt, încearcă pur și simplu să inverseze încălcările statului de drept comise de PiS în cei opt ani de putere.Și, așa cum transmite radiodifuzorul polonez RMF, dacă Polonia decide să trimită Ungaria la CJUE, trebuie mai întâi să depună o cerere la Comisia Europeană, care apoi emite un aviz, după care cazul poate fi dus în instanță. Întregul proces legal durează în medie doi ani.

Reprezentanții statelor membre în Comitetul Special pentru Agricultură susțin propunerea Comisiei Europene de a le permite țărilor UE să folosească fondurile de dezvoltare rurală neangajate din perioada 2014-2020, pentru a sprijini de urgență fermierii, deținătorii de păduri și întreprinderile mici și mijlocii care au înregistrat pierderi din cauza fenomenelor climatice extreme din acest an. Resursele disponibile ar trebui să fie direcționate de statele membre către beneficiarii afectați de distrugerea a cel puțin 30% din producția potențială și în funcție de sprijinul pe care aceștia l-au primit în cadrul altor instrumente, ca răspuns la impactul dezastrelor naturale.Propunerea Comisiei va modifica Regulamentul care stabilește cadrul de funcționare a Fondului European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului curent, potrivit unui comunicat emis de Consiliul Uniunii Europene. Urmează votul în Parlamentul European, adoptarea în mod oficial de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.Comisia Europeană lansează observatorul de piață pentru măsline și uleiul de măslineComisia Europeană lansează un observator de piață pentru sectorul uleiului de măsline și măslinelor de masă. Observatorul va servi drept platformă pentru discuții și colaborare între experți care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători la exportatori, și va fi modelat după observatoarele de piață deja existente pentru mai multe sectoare agricole, în special lapte, culturi, fructe și legume. Platforma va produce rapoarte și va oferi informații de piață accesibile publicului, transmite DG Agri.Prima reuniune a grupului de experți a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum situația pieței, proiecții ale producției pe termen mediu, provocări și oportunități comerciale în sector. Perspectivele pentru producția de ulei de măsline se îmbunătățesc în anul de comercializare 2024/2025, însă provocările actuale vor mai menține probabil prețurile ridicate timp de câteva luni, mai arată sursa citată.Carrefour Franța pune accent pe valorile nutriționale ale alimentelorRetailerul francez Carrefour le solicită furnizorilor săi de alimente să aplice sistemul de etichetare nutrițională Nutri-Score pentru produsele destinate vânzărilor online. Cererea a fost transmisă către 550 de producători, printr-o scrisoare semnată de directorul general al lanțului comercial, Alexandre Bompard. „Dacă nu fac acest lucru, vom calcula Nutri-Score pentru ei și îl vom publica pe site-ul nostru, cu excepția cazului în care se opun în mod oficial”, a scris Bompard pe rețeaua LinkedIn.Nutri-Score, sistemul cu coduri de culori ușor de înțeles de către consumatori, a fost lansat în Franța în 2017. Mai multe state europene l-au introdus pentru a ghida consumatorii către alegeri alimentare sănătoase, precum Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Spania și Elveția, altele au rămas adversari înverșunați, cum ar fi Italia. Producătorul de lactate Danone a fost printre primele companii alimentare care au adoptat sistemul în 2017, dar după revizuirea algoritmului a anunțat că va elimina treptat eticheta de pe toate produsele sale lactate de băut și alternativele pe bază de plante, motivând că sunt asimilate în mod nejustificat categoriei băuturilor răcoritoare.Folosirea etichetei Nutri-Score nu este obligatorie, producătorii o folosesc în mod voluntar.Gripa aviară, pe agenda Comitetului PAFFDatele înregistrate la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor indică focare de gripă aviară înalt patogenă în cel puțin nouă state membre: Ungaria, care înregistrează cea mai mare creștere a cazurilor, Austria, Bulgaria, Franța, Italia, Polonia, România, Slovacia și Republica Cehă, scrie Euractiv. În perioada epidemică din 2021 și 2022, 48 de milioane de păsări au fost sacrificate în Uniunea Europeană, dintre care 21 de milioane doar în Franța. Virusul gripei aviare afectează în primul rând păsările de curte și păsările sălbatice, dar ocazional a fost transmis la mamifere. Anul acesta, Statele Unite ale Americii au raportat 45 de cazuri de muncitori agricoli infectați cu virusul contractat de la bovine sau păsări de curte, potrivit sursei citate. În perioada 18 – 19 noiembrie a.c., în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje, Comisia Europeană și statele membre discută despre gripa aviară și despre alte afecțiuni ale animalelor din blocul comunitar.Restricții mai puțin dure pentru țările UE angajate în dezvoltarea fondului forestierParlamentul European a votat propunerea Executivului blocului comunitar de amânare cu un an a intrării în vigoare a legii UE privind defrișările pădurilor, însă cu amendamente propuse de grupurile politice, iar proiectul de regulament intră acum în negocieri interinstituționale. O modificare semnificativă pe care eurodeputații au adus-o textului Comisiei este crearea unei noi categorii de țări, care nu prezintă risc în privința defrișărilor, pe lângă cele trei existente deja, respectiv cu risc „scăzut”, „standard” și „ridicat”. Statele clasificate ca fiind „fără risc”, considerate că au o dezvoltare stabilă sau în creștere a suprafețelor de pădure, ar beneficia de cerințe mult mai puțin stricte decât restul țărilor, potrivit unui comunicat emis de legislativul european.ONG-urile de mediu solicită Comisiei și statelor membre interzicerea flufenacetului49 de organizații neguvernamentale au transmis săptămâna trecută o scrisoare Comisiei Europene și statelor membre prin care solicită interzicerea erbicidului pe bază de flufenacet înainte de luna iunie 2025, când expiră perioada de autorizare a acestuia în spațiul comunitar. Cererea vine după ce Agenția europeană pentru siguranța alimentară (EFSA) a constatat că substanța are potențialul de a provoca tulburări endocrine pentru oameni și risc ridicat pentru mediu. ONG-urile au recomandat Comisiei să prezinte o propunere de retragere a erbicidului de pe piața UE în timpul viitoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale și furaje din 4 și 5 decembrie a.c., iar statelor membre să susțină, de asemenea, interzicerea flufenacetului.Organizațiile de mediu amintesc că substanța chimică a fost aprobată pentru 10 ani în ianuarie 2004, apoi pentru încă 11 ani și jumătate, până în iunie 2025, în contextul amânării unei evaluări a riscului. În prezent, erbicidul pe bază de flufenacet este autorizat în 25 de state membre, fiind utilizat, în principal, pentru culturile de iarnă: grâu, secară și orz.

Autoritățile de la Washington au declanșat o anchetă referitoare la producția de semiconductori în China. Există deja un început de război comercial între SUA și China pe tema semiconductorilor și a metalelor rare. Anul viitor, vom afla care va fi intensitatea divergențelor economice dintre cele două state. Guvernul american a decis începerea unei anchete asupra practicilor Chinei pe piața semiconductorilor și cipurilor. Ancheta aduce aminte de cea derulată anul acesta de Comisia Europeană pe tema subvențiilor acordate producătorilor din China de mașini electrice. De altfel, investigația Comisiei Europene a avut ca rezultat impunerea unor suprataxe mașinilor electrice importate din China.Este prea devreme să putem anticipa rezultatele anchetei inițiată la Washington, dar se știe că pleacă de la ideea că autoritățile chineze implementează o politică anti-piață și împotriva competiției. Statele Unite au interzis, la începutul lunii decembrie a.c., exportul în China a diferitelor tehnologii care sunt necesare dezvoltării semiconductorilor și cipurilor.În felul acesta, SUA a încercat să limiteze producția de semiconductori în China care ar putea fi folosiți de industria de apărare sau de aplicațiile din domeniul inteligenței artificiale. Concret, Departamentul pentru Comerț al SUA va controla 24 de tipuri de echipamente și trei instrumente software folosite pentru fabricarea de semiconductori. În plus, 140 de companii chineze sunt supuse unor restricții la exportul în SUA pe motiv că acționează la cererea statului chinez pe piața semiconductorilor.Autoritățile americane sunt convinse că Beijingul încearcă să domine piața semiconductorilor și, mai mult, încearcă să transforme comerțul cu aceste produse într-o miză geopolitică.Secretarul de stat american pentru comerț a declarat într-o conferință de presă că două treimi din produsele americane conțin semiconductori din China. Este un procentaj îngrijorător, iar ancheta autorităților americane va începe efectiv în data de 6 ianuarie 2025 și își propune să identifice dacă producția chineză creează o dependență periculoasă de lanțul de aprovizionare cu semiconductori.Anul acesta, China a investit 40 miliarde de euro în sectorul cipurilor, iar autoritățile americane se tem că aceste investiții vor slăbi competitivitatea companiilor americane în domeniu. În SUA, semiconductorii sunt folosiți în tehnologiile de vârf și în industria de apărare, două domenii strategice pentru statul american.În anul 2022, administrația Biden a promulgat așa-numita Lege a semiconductorilor care își se propunea să atragă investiții de 52 miliarde de dolari pentru producția de semiconductori.Ancheta autorităților americane se va concentra pe semiconductorii care sunt deja prezenți în produsele americane, de la dispozitive medicale la rețele de telecomunicații.Ministerul Comerțului chinez a reacționat la anunțul venit de la Washington. Oficialii chinezi au anunțat că se opune acestei anchete pe care o caracterizează ca având „tonuri unilaterale și protecționiste clare”.La începutul acestei luni, după anunțul SUA de restricționare a exportului de tehnologii folosite în producerea semiconductorilor, China a reacționat. Adică, în replică, a oprit exporturile de câteva metale rare, precum galiul, germaniul și antimoniul către Statele Unite. O organizație americană specializată în analiza pieței metalelor rare, citată de cotidianul francez La Tribune, arată că importurile americane din China de cele trei metale rare au scăzut vertiginos ajungând până aproape de punctul critic.Ancheta autorităților americane pe tema semiconductorilor fabricați în China vine într-un moment în care președintele ales al SUA a vorbit despre impunerea unor suprataxe la produsele care vin din China. Anchetele de acest fel ajung de obicei la concluzia că este nevoie de o suprataxare, deși în cazul semiconductorilor situația poate fi mai complicată. În concluzie, până în a doua jumătate a lunii ianuarie 2025 vor fi doar tatonări. Deciziile se vor lua după instalarea președintelui Donald Trump.Este un prilej pentru a vă adresa Sărbători liniștite și un An nou bun. Ne auzim în 2025.

Președintele ales al Statelor Unite nu-și ascunde intenția de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom aflat în componența Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Presa internațională analizează declarațiile lui Donald Trump și motivațiile din spatele acestora. După cum relatează Newsweek, Donald Trump a spus că deținerea și controlul Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru Statele Unite. Trump a scris duminică pe rețeaua sa Truth Social că, ”în scopul securității naționale și al libertății în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că proprietatea și controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută”.Trump a făcut aceste comentarii într-o postare în care l-a anunțat pe cofondatorul PayPal, Ken Howery, drept alegerea sa pentru ambasadorul SUA în Danemarca. Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei.Bloomberg amintește că ”propunerea lui Trump de a cumpăra Groenlanda în 2019 a declanșat tensiuni între SUA și Danemarca, prim-ministrul Mette Frederiksen descriind-o atunci drept „absurdă”, arătând clar că Groenlanda nu este de vânzare.Interesul reînnoit pentru Groenlanda vine în momentul în care Trump a amenințat că va relua controlul și asupra Canalului Panama. La începutul săptămânii trecute a sugerat din nou că vecina Canada ar putea deveni cel de-al 51-lea stat al SUA.Groenlanda este deja crucială pentru apărarea națională americană, fiind gazda unei baze aeriene americane și a unei stații radar. Războiul din Ucraina a crescut dramatic valoarea militară a teritoriului pentru SUA și NATO, având în vedere locația strategică a insulei între Arctica și Atlanticul de Nord”.Dar, după cum comentează The Daily Beast, ”se pare că viitorul președinte este mult mai interesat de rezervele de cărbune, zinc și cupru ale insulei decât de perspectivele imobiliare tradiționale.Groenlanda găzduiește, de asemenea, cea mai nordică bază militară din SUA, , care ajută la furnizarea de informații cruciale pentru avertismentele legate de rachete și supravegherea spațiului aerian”. Dar, de partea sa Europa își pregătește cursa pentru metalele rare din Groenlanda, explică publicația daneză Politiken, preluată de Courrier International.”Dependentă de China, Uniunea Europeană lansează o ofensivă de farmec pentru a pune mâna pe numeroasele metale și minerale prezente în subsolul Groenlandei. Prin urmare, Comisia Europeană are acum ochii îndreptați către Groenlanda, teritoriu autonom, parte a Regatului Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Subsolul Groenlandei ar conține nu mai puțin de 25 din cele 34 de minerale și metale pe care Uniunea Europeană le consideră a fi cele mai importante pentru evoluția sa tehnologică. Deci, UE are nevoie de Groenlanda, dar se pare că și Groenlanda are nevoie și de UE.Erik Jensen, responsabil pentru finanțe și afaceri fiscale în guvernul groenlandez, subliniază pentru Politiken că Groenlanda dorește o dezvoltare masivă a industriei sale miniere.Aceasta ar putea într-adevăr să creeze o parte importantă a fundamentelor economice care ar permite Groenlandei, în doar cinci-zece ani, să devină o națiune independentă”.

La Bruxelles au fost decernate premiile pentru „inspirație agricolă și rurală”. Au fost acordate șase premii după ce au fost analizate 100 de proiecte din întreaga Uniune Europeană. În acest an, tema competiției a fost „puterea tinerilor” propunându-și să evidențieze posibilitățile de dezvoltare ale tinerilor și femeilor din zonele rurale. Criteriile avute în vedere pentru selectarea proiectelor câștigătoare au fost: să fie prietenoase cu mediul, să încurajeze agricultura inteligentă, să fie incluzive din punct de vedere social, inovatoare și să beneficieze de finanțare prin politica agricolă comună. Astfel, au fost fost premiate șase proiecte din care cinci au fost desemnate de un juriu format din specialiști din cadrul rețelei EU CAP și un premiu a fost ales prin votul online al publicului.Premiul pentru agricultură inteligentă și competitivă a fost atribuit unei cooperative din regiunea Toscana (Italia) care cultivă iris, o floare prezentă de mai bine de 1.000 de ani pe stema orașului Florența și care este folosită la producerea alimentelor, cosmeticelor și parfumurilor.Premiul pentru protejarea mediului a fost acordat pentru dezvoltarea unor soluții durabile de stocare, gestionare și reutilizare a deșeurilor agricole din plastic. Proiectul aa fost realizat de două instituții de învățământ din Finlanda împreună cu o asociație a fermierilor din Savonia de Nord.Premiul pentru producție cu caracter socio-economic în mediul rural a fost primit de proiectul numit „Mica fabrică de conserve” derulat în nord-estul Normandiei (Franța) prin care sunt colectate produsele agricole în exces din zonă, transformate în conserve și apoi distribuite locuitorilor.Premiul pentru tineri din zona rurală a fost obținut de proiectul „Open Farms” dezvoltat în Italia în anul 2022 pentru a stimula tinerii să împărtășească idei, cunoștințe și bune practici din domeniul agricol.Premiul pentru egalitatea de gen a fost acordat unei asociații austriece care sub brandul „Frau iDA” oferă birouri, spații de lucru și săli de evenimente cu prioritate femeilor.În fine, premiul acordat ca urmare a votului publicului a fost primit de un proiect dezvoltat în Estonia printr-o cooperare între apicultori și cercetători. Proiectul a creat o metodă bazată pe ADN pentru a verifica autenticitatea mierii, respectiv se analizează toate urmele de ADN din mediile de producție și anume plante, animale, bacterii, ciuperci sau viruși.Fonduri europene pentru campanii de promovare a produselor agroalimentareAnul viitor, Comisia Europeană va aloca 132 milioane de euro pentru cofinanțarea promovării produselor agroalimentare europene de calitate atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Obiectivele programului de promovare din anul 2025 sunt identificarea unor noi oportunități pentru fermieri și pentru industria alimentară. Adoptarea programului pentru anul viitor coincide cu un deceniu de promovare a produselor agroalimentare europene. În această perioadă, au primit finanțare 600 de campanii derulate sub titulatura „Bucură-te, este din Europa!”. Anul viitor, vor fi alocate 63 milioane de euro pentru promovare în țări din afara Uniunii Europene și 58 milioane de euro pentru piața internă.Principalele piețe țintă din afara Uniunii sunt considerate China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și zona Americii de Nord. De asemenea, Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele agroalimentare europene unde ajung 20% din exporturile statelor membre.Prognoze privind agricultura europeană în următorul deceniuComisia Europeană a publicat prognoza privind sectorul agricol pentru următorul deceniu. Raportul arată că agricultura europeană se află în fața a trei provocări majore: adaptarea la schimbările climatice, preocupări legate de sustenabilitate și cererea în schimbare a consumatorilor. Conform prognozelor realizate de Comisia Europeană, sectorul agricol va continua să fie un exportator net de produse, iar Uniunea Europeană va rămâne auto suficientă pentru majoritatea mărfurilor agroalimentare. Tendințele remarcate în analiză sunt: o ușoară scădere a producției de carne, stabilizarea producției de cereale, producția de lapte va rămâne constantă, iar cea de legume va crește și, de asemenea, efectivul de păsări de curte va înregistra o creștere.Prognozele se bazează pe analizele realizate de OCDE și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) care estimează pentru următorii opt ani o scădere ușoară a prețurilor produselor agricole și o creștere a cererii din țările în care populația are venituri mici și medii. Raportul Comisiei Europene analizează separat câteva sectoare agricole, precum culturile vegetale, producția de lapte și produse lactate, producția de carne, culturile specializate, dar și aspectele legate de protecția mediului.Schimbări pentru o mai bună organizare a piețelor produselor agricoleComisia Europeană a inițiat schimbarea cadrului juridic actual privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și, totodată, un nou regulament privind aplicarea transfrontalieră a practicilor neloiale. Propunerile Comisiei Europene doresc să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare agroalimentară.Ambele propuneri de schimbare preiau recomandările care reies din dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și răspund provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol.Schimbările propuse de Comisia Europeană se referă la consolidarea regulilor privind contractele dintre fermieri și cumpărători, instituirea unor mecanisme obligatorii de mediere între fermieri și partenerii de afaceri, creșterea forței de negociere pentru organizațiile de producători și asociațiile acestora, sprijin financiar pentru organizațiile de producători care gestionează crizele care apar, definirea mai clară a termenilor precum corect, echitabil sau lanțuri de aprovizionare scurte atunci când se comercializează produse agricole și încurajarea acțiunilor cu caracter social cum ar fi reînnoirea generațională sau îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor agricoli.

Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW) - România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia) - România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews) - STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon (Edupedu) Ce ministere urmează să dispară din viitorul Guvern și câte portofolii pot avea PSD-PNL-USR-UDMR – Surse (Libertatea)Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Elena Lasconi (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit că viitorul guvern, care trebuie format până pe 21 decembrie, va avea cu măcar două ministere mai puțin decât în prezent, au declarat miercuri, 11 decembrie, surse politice pentru Libertatea.În acest moment, sunt 18 ministere, iar numărul va scădea cel puțin până la 16, au stabilit reprezentanții celor 4 partide la negocierile de la Palatul Victoria.Concret, Ministerul Familiei condus acum de Natalia Intotero (PSD) va fi integrat în Ministerul Muncii condus acum de Simona Bucura Oprescu (PSD), iar Ministerul Energiei condus acum de Sebastian Burduja (PNL) va fi comasat cu Ministerul Economiei condus acum de Radu Oprea (PSD), potrivit informațiilor Libertatea. „O altă variantă pe care am discutat-o a fost ca Ministerul Turismului să fie comasat cu Ministerul Culturii”, au explicat participanții la discuții pentru Libertatea.În privința portofoliilor, în acest moment s-a convenit ca ministerele să fie împărțite astfel: PSD – 7 ministere PNL – 4 ministere USR – 3 ministere UDMR – 2 ministere. Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW)Dezamăgirea românilor față de partidele tradiționale e o realitate pe care politicienii nu au luat-o în seamă. Și-au spus că merge și așa, că oamenii pot fi păcăliți în continuare, că electoratul de stânga rămâne în veci de stânga iar electoratul de dreapta rămâne de dreapta. În realitate, o mare parte a votanților nu au nici o treabă cu ideologiile „tradiționale“, ele însele nefiind limpede conturate și aplicate în exercițiul guvernării.Masa de manevră de la urne e privită de sus, dacă nu chiar disprețuită. Tocmai aici e una din piesele cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, a instrumentarului partidelor extremiste. Sunt vocale și dau impresia oamenilor că le ascultă problemele și că sunt singurele care le pot rezolva dacă ajung să guverneze.Oamenilor trebuie să li se spună cinstit ce poate și ce nu poate să facă pentru ei un partid sau o coaliție care guvernează. Liderii politici livrează programe electorale stufoase, de care mulți alegători nici nu au auzit. Limbajul simplu, la obiect, fără înflorituri demagogice, nu e la îndemâna clasei politice, scrie jurnalistul George Arun pe pagina DW.Pe fondul neîncrederii în clasa politică și-a clădit Călin Georgescu delirul de salvator al neamului: „Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul nu va mai fi“, pentru ca într-un alt mesaj să spună că „politicienii trebuie să aducă fericire și prosperitate tuturor, aceasta trebuie să le fie misiunea“. Nu e nevoie de partide politice, dar e nevoie de politicieni, spune Georgescu. Această fractură de logică pentru mulți nu a contat, după cum s-a văzut la vot. România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia)Ministerul Transporturilor, prin Companiile CNAIR, CNIR și CFR Infrastructură, derulează șase mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară cu o valoare de 8,9 miliarde lei aferente și zonelor de frontieră cu Bulgaria și Ungaria, conform unei analize Economedia în contextul anunțului așteptat pentru acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen și cu frontierele terestre.Reducerea treptată a controalelor și apoi eliminarea acestora va contribui semnificativ la fluența circulației rutiere și feroviare, însă infrastructura de transport rămâne o problemă pentru că între România și Ungaria, trecerea frontierei se face pe autostradă doar la Nădlac II și Borș II, iar la Giurgiu – Ruse, principalul punct de frontieră între România și Bulgaria, trecerea Dunării se face pe Podul Prieteniei cu o singură bandă pe sens, iar cele mai apropiate puncte terestre sunt la distanță foarte mare: Calafat – Vidin (jud. Dolj) și Negru Vodă (Constanța). România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews)În țara noastră mor de 3 ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, este una dintre concluziile raportului anual „Health at a Glance: Europe 2024. State of Helth in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană și OECD. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE în România, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU. Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, suntem pe locul 22 din 27 de țări, scrie HotNews.România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raportul „Health at a Glance: Europe 2024, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT.  STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții (EduPedu)În premieră, România este pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Datele au fost publicate de Organizația Mondială a Sănătății, sunt cuprinse în raportul „Health Behaviour in School-aged Children (HBSC)”, studiu realizat periodic, și au fost explicate pe larg pentru Edupedu.ro de către cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal pentru România în studiul OMS. 

Situația economiei românești este complicată acum la sfârșitul anului 2024. De aceea, în următorii ani guvernele vor trebui să adopte măsuri nepopulare. Sunt pregătiți politicienii care vor să intre la guvernare pentru decizii economice dificile? Jocul politic reclamă, bineînțeles, dorința de a ajunge la putere, de a guverna. Anul electoral 2024 nu face excepție de la această regulă. Vedem chiar o luptă acerbă pentru a conduce statul român după alegeri. Dar, oare, toți cei care doresc să formeze guvernul României știu ce îi așteaptă în noua funcție? Probabil că nu.Intrarea la guvernare va însemna luarea unor decizii dificile și mai ales nepopulare. Dacă 2024 a fost anul marilor cheltuieli bugetare, anii care urmează vor fi cei ai ajustărilor, ai restricțiilor.Dintre bugetari, doar cine nu a vrut nu a primit ceva de la stat. Dar, 2025 nu va fi la fel. Planul fiscal aprobat de Comisia Europeană stipulează o creștere moderată a cheltuielilor. Ce înseamnă, însă, creștere moderată și la ce capitole de cheltuieli? În document nu se precizează, dar este de așteptat ca salariile bugetare și pensiile să nu mai aibă creșterile din ultimii ani.De altfel, va fi de văzut dacă viitorul guvern va repune în drepturi legea responsabilității fiscal-bugetare care are prevederi exprese de blocare a creșterii cheltuielilor cu salariile din fonduri publice și a cheltuielilor bugetare, în general. Trebuie reamintit că înainte de alegeri, guvernul Ciolacu a decis derogări de la aplicarea unor paragrafe ale legii responsabilității fiscal-bugetare.Guvernul de anul acesta s-a împrumutat masiv pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile ajunse la scadență. Mai mult, cheltuielile cu dobânzile au crescut ca pondere în PIB ceea ce arată că România se află într-o spirală a creșterii datoriei publice pe care nu o poate opri.Bugetul de stat al anului 2025 va trebui să fie construit de noile forțe politice cu o scădere de cel puțin 0,9% din PIB a deficitului bugetar față de anul acesta. Pare la îndemână, dar trebuie să ținem cont de faptul că în general guvernele României au făcut cu mare greutate consolidare fiscală, adică o reducere a deficitului bugetar. Iar acum reducerea deficitului va trebui să aibă loc gradual, dar pe o perioadă de șapte ani. Așadar, va fi un efort de lungă durată, un maraton, nu un sprint.Partidele care vor prelua guvernarea nu vor avea viață ușoară. Există un set de reforme cerut de PNRR pentru a putea accesa fondurile, granturi sau împrumuturi, dar este un mare semn de întrebare referitor la capacitatea unui guvern format printr-o coaliție multicoloră de a gestiona reformele incluse în PNRR. De altfel, cu cât alianța la guvernare va avea în componență mai multe partide cu atât șansele de a face reforme de amploare sunt mai mici.Reformele așteptate, administrativă, a instituțiilor publice, a companiilor cu capital de stat, sunt sub un mare semn de întrebare, pentru că sunt forțe politice care nu își doresc reforme și sunt partide politice care chiar dacă și-ar propune să facă reforme vor fi încurcate de colegii de coaliție.Va fi o avalanșă de probleme: nimeni nu vrea creșterea taxelor și impozitelor, dar egalizarea tratamentului fiscal trebuie făcută, impozitul progresiv ar putea fi scos de la naftalină chiar dacă în campania electorală nu s-a vorbit nimic despre el, aderarea la OCDE rămâne o țintă esențială, iar atingerea obiectivului presupune reforme uneori nepopulare, furia agricultorilor este latentă, agențiile de rating ar putea penaliza orice greșeală, investitorii financiari sunt cu ochii pe România și vor vrea să speculeze deciziile greșite sau alegerile neinspirate, investitorii direcți așteaptă scheme de ajutor de stat, dar bugetul este strâns la pungă, sectorul construcțiilor a scăzut, la fel și industria, investițiile statului au crescut, dar ritmul pare prea ridicat pentru un buget care are multe „guri de hrănit”. Și peste toate problemele, tronează inflația, care dacă va reizbucni va însemna o recalibrare a politicii monetare a BNR și deci a dobânzilor. Anul 2025 și anii următori vor fi dificil de administrat din punct de vedere economic. De aceea, înghesuiala la guvernare ar putea fi mai mică.

Compania de social media Tik Tok a ajuns marți în fața Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor a Parlamentului European, în urma acuzațiilor că nu a gestionat în mod corespunzător conținutul politic legat de alegerile din România. Explicațiile date de reprezentanții companiei originare din China nu i-au mulțumit pe membrii Parlamentului. Parlamentarii au adresat numeroase întrebări dar și critici către cele două reprezentante ale companiei prezente la audiere. Activitatea Tik Tok în sfera politică a fost definită de către unul dintre parlamentarii prezenți la audiere drept ”o miză democratică pentru următorul deceniu” în Europa.Cum recunoașteți boții și cum îi eliminați? Cum deosebiți conținutul plătit de cel realizat de voluntari? Și, mai ales, cine plătește? Iată doar câteva dintre întrebările adresate reprezentanților companiei.Directorii TikTok au dezvăluit că au neutralizat două campanii care vizau alegătorii români și o alta, fără legătură cu România, legată de Sputnik, instituția media susținută de Kremlin.Toate aceste campanii au fost întrerupte vineri, 29 noiembrie, între primul tur al alegerilor prezidențiale și votul parlamentar de duminică, 1 decembrie.Două încercări au fost lansate chiar din România, a spus TikTok. O rețea de 78 de conturi cu 1.781 de urmăritori a încercat să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar o altă rețea de doar 12 conturi a încercat să-l sprijine pe Mircea Geoană.Rețelele au fost lansate din afara României, vizând un public românesc, a declarat Brie Pegum, șeful TikTok pentru autenticitate și transparență.Caroline Greer, reprezentant al companiei la Bruxelles, a declarat că Tik Tok are 95 de moderatori de conținut românesc, un număr mai mare decât în cazul altor platforme. Ea a susținut că platforma a filtrat conținutul politic, dar că videoclipurile lui Călin Georgescu nu erau marcate drept campanie electorală. Aceasta este responsabilitatea candidatului, au spus reprezentanții Tik Tok.Ei au precizat că dacă un influencer acceptă să fie plătit pentru a promova conținut politic, atunci încalcă regulile, însă nu au oferit clarificări despre cum reușește compania să determine care este sau nu conținutul politic plătit.Răspunsurile i-au nemulțumit pe cei mai mulți dintre parlamentari. ”Noi vă vorbim frumos, dar răbdarea noastră are limite”, a avertizat unul dintre aceștia, cerând Comisiei Europene să deschidă o investigație asupra Tik Tok cu privire la situația din România.În timp ce Valerie Hayer, șefa grupului Renew, a cerut ca președintele în persoană al companiei să vină în fața Parlamentului European.  ”Algoritmii nu trebuie să influențeze niciodată campaniile noastre electorale. Nu există democrație fără corectitudine”, a postat ea pe rețeaua X, la scurt timp după audiere.De altfel, Comisia Europeană a deschis deja în februarie o investigație asupra TikTok în domenii legate de protecția minorilor, transparența publicității, accesul la date pentru cercetători, precum și gestionarea riscurilor de design care creează dependență și conținut dăunător.Iar audierea din Parlamentul European este o dovadă a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la impactul pe care războiul hibrid și lipsa de reglementare de pe rețelele sociale  îl pot avea asupra democrațiilor. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Protestele de stradă continuă în Georgia, unde de mai bine de o săptămână au loc seară de seară ciocniri violente între manifestanții pro-europeni și forțele de ordine; numărul de răniți este în creștere iar cei arestați sunt bătuți și intimidați, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.  După o perioadă de acalmie, protestele s-au reluat în forță, atât la Tbilisi cât și în alte orașe din țară, în data de 28 noiembrie, când guvernul pro- rus a anunțat că amână pentru 2028 reluarea negocierilor de aderare la UE și că renunță la fondurile europene alocate pentru sprijinirea reformelor aferente. Cu toate aceste, guvernul a transmis că dorește aderarea țării la UE până în 2030.Cel puțin 150 de persoane au fost arestate și 44 au fost spitalizate ca urmare a rănilor provocate în timpul ciocnirilor. Printre cei spitalizați se află manifestanți, dar și jurnaliști și polițiști.Ministerul de interne a transmis în noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie că intervenția forțelor de ordine a fost necesară pentru că manifestanții ar fi aruncat ”focuri de artificii” în interiorul clădirii Parlamentului, unde au fost provocate incendii în mai multe birouri. De asemenea, manifestanții ar fi forțat gardurile de protecție ale clădirilor guvernamentale și au ridicat baricade pe străzi.Ucraina: Modificarea Legii mass media în dezbaterea ParlamentuluiUn act normativ care vizează modificarea Legii pentru mass-media a fost adoptat în unanimitate de Comisia parlamentară pentru politici umanitare și informație și urmează să intre în dezbaterea planelui Parlamentului Ucrainei (Rada) până la sfârșitul acestui an, transmite publicația Detector.Documentul, realizat cu sprijinul experților din partea Consiliului Europei, prevede măsuri suplimentare pentru asigurarea independenței mass media și creșterea bugetului pentru Consiliul Național al Televiziunii și Radiodifuziunii.După cum a explicat un membru al comisiei parlamentare, Consiliul Național va fi abilitat să blocheze accesul la site-urile web de informații și la alte organisme mass media care au fost sancționate pentru dezinformare de către Comisia Europeană.”Modificările au fost concepute în urma consultărilor cu mai mulți experți mass-media, ținând cont de dezvoltarea fără precedent a tehnicilor bazate pe Inteligența Artificială și a dezinformării care poate fi propagată cu ajutorul acestor tehnici”, a precizat deputatul ucrainean.R Moldova: Interferența Kremlinului în procesul electoral va crește în 2025‍‍Interferența Kremlinului în procesele electorale din Republica Moldova va crește în 2025, iar acest fenomen nu poate fi combătut fără implicarea directă a tuturor partidelor politice democratice din țară, au afirmat mai mulți experți citați de publicația deschide.md.„Avem partide care din 2015 sunt finanțate din bugetul de stat. Avem politicieni care participă în campanii și nu le pasă de aceste fenomene, care s-au văzut și la alegerile locale, s-au văzut și la alegerile din Găgăuzia. ... Nu este posibil să construim o democrație fără partide politice. Trebuie ca toate partidele să vină cu o poziție foarte clară față de problema coruperii alegătorilor”, a declarat directorul de programe al organizației neguvernamentale Promo-Lex, Nicolae Panfil.„Există un interes și o interferență fără precedent a Rusiei în tot ce înseamnă politica din Republica Moldova și această interferență nu va fi mai mică în 2025. Iar de acest lucru trebuie să ne pregătim. Fiecare cetățean responsabil trebuie să-și asume că noi suntem o cetate în asediu. E vorba de asediu virtual, pentru moment, spre deosebire de vecinii noștri ucraineni. Nu suntem doar noi ținta acestor atacuri. Vedem ce se face în România. Are loc manipularea prin algoritmii rețelelor de socializare. Au loc pretinse campanii cu zero lei. Aceste practici seamănă cu tot ce se întâmplă în Republica Moldova. Este o altă manifestare a aceluiași manual de preluare a puterii din diferite state. E clar că Rusia vrea ca în regiune să fie haos, la conducerea țărilor să fie oameni docili, oameni care să asculte de indicațiile de la Moscova”, a spus la rândul său reprezentantul organizației Watchdog, Andrei Curăraru. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Salome Sulakauri - Georgia;Crina Plăcintă - R Moldova;Inna Omeltchenko - Ucraina Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Cel mai recent sondaj INSCOP indica faptul ca pentru independentul Călin Georgescu ar opta 5,5% dintre alegători, un procent in crestere si care surprinde. Candva propunerea AUR de premier, cu mesaje puternice pro-ruse, Georgescu a crescut in ultima luna in preferintele alegatorilor, după o strategie de promovare masivă pe Tik Tok. Va explicam imediat ce a presupus aceasta campanie.  Statul prelungește amnistia fiscalăContribuabilii care doresc ștergerea parțială a unor datorii către stat vor avea aproape o lună în plus pentru a-și achita restanțele față de termenul inițial. Ministrul Finanţelor anunţă prelungirea termenului pentru aplicarea amnistiei fiscale, până la data de 20 decembrie şi va propune permanentizarea acordării bonificaţiei de 3% pentru contribuabilii care şi-au achitat la timp taxele şi impozitele. In incercarea de a reduce deficitul bugetar statul intinde o mana unor rau platnici, spune jurnalistul economic Marius Oncu. Argumentele lui in aceasta seara. În Franța agricultorii protestează față de semnarea acordului de liber schimb cu țările MercosurEmmanuel Macron pleaca in turneu in America Latina pentru a incerca sa blocheze semnarea tratatului. Comisia Europeană și țări puternice din UE precum Germania și Spania își exprimă deschis dorința de a încheia un acord înainte de sfârșitul anului cu blocul Mercosur format din Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay și mai nou Bolivia.   Au început la Luxembourg audierile în afacerea intentată de cotidianul New York Times Comisiei Europene, în problema achiziționării vaccinului Covid Iar tribunalul UE judeca un proces privind publicarea mesajelor text private pe care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a trimis pentru a negocia achizițiile de vaccin Covid lui Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer. Schimbul a fost dezvăluit de The New York Times în 2021. Anul trecut ziarul american a dat în judecată Comisia pentru că nu a făcut publice textele, în ciuda unei cereri privind libertatea de informare.          

Interviu integral Nicolae Ciucă. Despre Iohannis: Putea să comunice mai mult / Despre Bolojan: Îl voi propune premier între tururi(G4Media) - Bomba de sub PNRR – pe care o poate scoate numai CCR: Legea pensiilor militare încalcă principiul ireversibilității reformelor aprobate, ceea ce duce la pierderea automată a banilor. Deja primiți (CursDeGuvernare) - OFICIAL Curtea Constituțională a decis că Ministerul Educației a încălcat Constituția, când a eliminat elevii din școlile particulare și confesionale din rândul beneficiarilor de burse școlare (EdupEdu) - Black Friday 2024 – ziua când cumpărăturile digitalizează România. Care sunt ofertele și recordurile zilei (HotNews) Marcel Ciolacu pe primul loc, George Simion și Nicolae Ciucă la egalitate, într-un sondaj CURS, înaintea alegerilor prezidențiale (Libertatea)Președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele AUR, George Simion, și președintele PNL, Nicolae Ciucă, ocupă primele trei locuri în intențiile de vot ale românilor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, conform sondajului CURS publicat joi, 7 noiembrie.Sondajul CURS, realizat în perioada octombrie-noiembrie, cu doar trei săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale, pe un eșantion de 1067 de respondenți, arată că premierul PSD Marcel Ciolacu conduce cu 28%, urmat de George Simion cu 17%, care este la egalitate cu Nicolae Ciucă. Se remarcă faptul că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au urcat câte două procente comparativ cu sondajul CURS de luna trecută, în timp ce George Simion a rămas tot la 17%, susțin autorii sondajului citat de Libertatea.Următorii sunt Elena Lasconi (12%) și Mircea Geoană (9%). Aici se remarcă faptul că Lasconi, deși a pierdut două procente față de sondajul CURS precedent, a trecut peste Geoană, care a scăzut 6 procente.În privința alegerilor parlamentare, Partidul Social Democrat ar obține 32%, urmat de PNL, AUR și USR. Ordinea este identică cu cea de la sondajul CURS din octombrie.Metoda de culegere a datelor a fost față în față, la domiciliul respondenților, iar eroarea maximă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Interviu integral Nicolae Ciucă. Despre Iohannis: Putea să comunice mai mult / Despre Bolojan: Îl voi propune premier între tururi / Va fi absolut defectuos pentru democrație o nouă coaliție PSD – PNL/ Despre Simion: Este un Stoianoglo al României (G4Media)Nicolae Ciucă, candidatul PNL la prezidențiale, a declarat într-un interviu pentru G4Media că a convenit cu Ilie Bolojan să nu meargă la alegeri în tandem președinte-premier pentru că ”nu venim cu proiecte care să amăgească oamenii înainte să avem decizia”. Ciucă a spus în interviul G4Media că îl va propune pe Bolojan între tururi.Candidatul PNL a încercat să se distanțeze de președintele Klaus Iohannis și a spus că ”putea să comunice mai mult”.Ciucă a susținut că o nouă coaliție cu PSD după alegeri ar fi ”defectuoasă” pentru democrația din România, dar când a fost întrebat de ce a rămas acum la guvernare cu PSD, el a spus că a fost nevoie de stabilitate.Despre George Simion (liderul AUR) a spus că este ”un Stoianoglo al României”, referindu-se la candidatul pro-rus înfrânt de Maia Sandu la președinția republicii Moldova.Nicolae Ciucă a fost întrebat despre ezitările PNL când vine vorba despre atacuri la adresa marile scandaluri din PSD. El a declarat că PNL vrea o comisie parlamentară legată de insovența Nordis, dar a refuzat să intre în discuții despre afacerile nepotului și apropiatei lui Marcel Ciolacu.  Bomba de sub PNRR – pe care o poate scoate numai CCR: Legea pensiilor militare încalcă principiul ireversibilității reformelor aprobate, ceea ce duce la pierderea automată a banilor. Deja primiți (CursDeGuvernare)Legea pensiilor militare – aprobată săptămâna aceasta de Parlament și aflată în drum spre promulgare, înseamnă o revenire asupra legislației pensiilor speciale, ceea ce încalcă principiul ireversibilității reformelor deja aprobate de Comisia Europeană. Asta înseamnă nu risc de pierdere a banilor, ci pierdere sigură a banilor în cazul că Legea intră în vigoare.Proiectul creșterii pensiilor militare în ritmul soldelor și salariilor ale soldaților și ofițerilor activi se află în drum spre biroul președintelui Klaus Iohannis: doar președintele sau Curtea Constituțională mai pot opri aplicarea ei.Surse politice au declarat pentru CursDeGuvernare, că mecanismul prin care a fost produsă această lege e un truct politic electoral:Guvernul și-a trimis la Parlament Punctul de vedere, în care a scris negru pe alb că legea încalcă principiul ireversibilității: însă nu le-a atras atenția parlamentarilor și asupra faptului că asta înseamnă că aprobarea legii îneamnă pierderea sigură a banilor.Planul urmărit de coaliția de guvernare pare să fie creșterea pensiilor militare prin lege (e campanie electorală), și apoi blocarea sub o formă sau alta a legii. OFICIAL Curtea Constituțională a decis că Ministerul Educației a încălcat Constituția, când a eliminat elevii din școlile particulare și confesionale din rândul beneficiarilor de burse școlare / Efectul deciziei CCR se va produce cu privire la toate bursele, inclusiv cele de merit și de reziliență pe care Legea Deca le acordă doar elevilor din școlile de stat (EdupEdu)Curtea Constituțională a decis astăzi că Ministerul Educației a încălcat Constituția, prin eliminarea elevilor din școlile particulare și confesionale din rândul beneficiarilor de burse școlare. Judecătorii Curții Constituționale a României(CCR) au admis astfel sesizarea unui părinte, declarând că sintagma care limita bursele doar la elevii din învățământul preuniversitar de stat, excluzându-i pe elevii din învățământul privat și confesional, este neconstituțională, conform surselor citate.Decizia CCR a fost luată în unanimitate.Conform surselor Edupedu.ro, efectul deciziei CCR se va produce cu privire la toate bursele, adică și cu privire la bursele de merit și de reziliență, care pe noua Lege a educației se acordă doar elevilor din șolile de stat. Black Friday 2024 – ziua când cumpărăturile digitalizează România. Care sunt ofertele și recordurile zilei (HotNews)Astăzi, milioane de români vor accesa simultan internetul, opțiunile de e-commerce și plățile cu cardul, și vor contrazice astfel realitatea de zi cu zi, aceea că țara este printre cele mai puțin digitalizate din Europa. Dar Black Friday 2024 este o zi excepțională, a cumpărăturilor, aproape un experiment național, o raritate în interacțiunea noastră cu sistemele moderne digitale.Pragul de 200 de milioane lei a fost depășit în 26 de minute, mult mai rapid ca anul trecut, când a durat 36 de minute. S-au vândut 524.000 de produse, media pe client fiind de 3,9 produse.HotNews.ro prezintă cele mai interesante evenimente ale zilei de Black Friday 2024.

Salonul agroalimentar de la Paris a ajuns la a 60-a ediție. Anul acesta, tradiționalul eveniment se desfășoară în perioada 19-23 octombrie și organizatorii își propun să atingă câteva recorduri: sunt prezenți 7.500 de expozanți din 1.300 de țări, sunt așteptați 285.000 de vizitatori din 200 de țări, sunt prezentate 400.000 de produse expuse pe o suprafață totală de 145.000 de metri pătrați și și-au anunțat vizita 100 de delegații oficiale internaționale. La Salonul de la Paris vor fi prezenți 1.000 de jurnaliști din 57 de țări.Care sunt noutățile acestui an în materie de conferințe organizate cu ocazia SIAL? Au fost alese patru teme importante, și anume lanțurile de aprovizionare durabile, inteligența artificială, responsabilitatea socială a companiilor și tendințele în materie de gastronomie de pe continentul african.Ca de obicei, în cadrul SIAL va fi acordat un premiu al evenimentului. Anul acesta, premiul va fi dedicat temelor privind responsabilitatea socială a companiilor. Inițiativa marchează o nouă etapă în angajamentul salonului agroalimentar pentru promovarea practicilor durabile și responsabile social ale industriei alimentare la nivel global. La SIAL, participă 90 de producători români din industria alimentară.Sindicatele fermierilor francezi, implicate în promovarea profesiilor agricoleCel mai puternic sindicat al fermierilor francezi, Federația Națională a Sindicatelor Agricultorilor (FNSEA), se implică într-o amplă campanie de promovare a profesiilor agricole în rândul tinerilor care se află la vârsta de orientare vocațională, se arată într-un material de informare publicat pe site-ul organizației. Acțiunile sindicatului, care se derulează în parteneriat cu un operator dedicat activităților de formare profesională în Franța, se concentrează pe crearea de conținut multimedia și pe mobilizarea influencerilor. Scopul este de a capta atenția tinerelor generații și de a evidenția carierele posibile în sectoarele agricol, alimentar și pescuit. În același timp, federația sindicală își încurajează membrii să devină ambasadori ai noii imagini a agriculturii și ai meseriilor din domeniu, care evoluează datorită inovațiilor tehnologice. Rezultatele campaniei sunt încurajatoare: peste o sută de milioane de afișări generate în doar cinci luni și aproape 5 milioane de vizualizări pentru videoclipurile realizate cu influenceri.Copa-Cogeca celebrează Ziua internațională a femeilor din mediul ruralCopa-Cogeca a sărbătorit în data de 15 octombrie Ziua internațională a femeilor din mediul rural. A fost un prilej pentru a arăta rolul pe care îl joacă femeile agricultor și din mediul rural în sistemele alimentare și în dezvoltarea economică a zonelor rurale europene.„Trebuie să asigurăm oportunități egale pentru femei în toate domeniile agricole. A venit vremea să doborâm barierele și să încurajăm femeile să își asume inovația și roluri de lideri în agricultură”, a declarat Francesca Gironi, președinta Comitetului femeilor din Copa-Cogeca.Organizația participă la două proiecte cu finanțare europeană care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului feminin și inovația în agricultură. Primul proiect, Grass Ceiling, promovează egalitatea de gen în sistemele rurale și agricole inovative, iar al doilea, GAEA, se referă la asigurarea accesului femeilor la locuri de muncă și antreprenoriat în sectorul agricol.Statele membre au votat pentru amânarea legii defrișărilor pădurilorStatele membre au aprobat propunerea Comisiei de a amâna cu un an data de aplicare a regulamentului privind defrișările. Această amânare va permite țărilor terțe, statelor membre, operatorilor și comercianților să se pregătească pentru respectarea obligațiilor care le revin, și anume să se asigure că produsele vândute în UE sau exportate din UE nu au fost rezultate în urma defrișărilor sau degradării pădurilor după 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat emis săptămâna trecută de Consiliul Uniunii Europene.Urmează ca Parlamentul European să adopte o decizie cu privire la poziția sa, cel mai probabil în sesiunea plenară din prima jumătate a lunii noiembrie, și, dacă va adopta propunerea Comisiei, normele cuprinse în regulamentul privind defrișările vor fi obligatorii începând cu 30 decembrie 2025 pentru marii operatori și comercianți și cu 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici.Proiect de regulament pentru intervenții de urgențăComisia Europeană va propune un regulament care să permită statelor membre să utilizeze fondurile de dezvoltare rurală necheltuite în perioada 2014-2022, pentru a compensa fermierii afectați de dezastrele naturale din acest an, scrie euractiv.com. Măsura face parte dintr-un pachet mai larg, de aproximativ 18 miliarde de euro, care va fi redirecționat din fondurile structurale către intervenții de urgență adresate agricultorilor, proprietarilor de păduri și IMM-urilor din industria alimentară care au înregistrat pierderi în urma fenomenelor meteorologice extreme.Conform proiectului consultat de sursa citată, deși soluția va fi prezentată ca temporară, pentru a ajuta cele șase state membre lovite de furtuna Boris – Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia – și Portugalia devastată de incendiile forestiere din septembrie, flexibilitatea va fi acordată tuturor țărilor UE afectate de vremea extremă. 

China a anunțat taxarea coniacului importat din Uniunea Europeană, în ceea ce pare a fi o măsură de răspuns față de tarifele impuse de Bruxelles pentru mașinile electrice chinezești. Producătorii europeni de coniac, preponderent francezi, se consideră ”ostatici” în războiul mașinilor, observă comentatorii. Ei remarcă faptul că Franța a fost principalul promotor al taxării mașinilor electrice chinezești, în timp ce Germania s-a opus. Băutorii chinezi ar putea plăti mai mult pentru Remy Martin și alte brandy-uri europene, notează Asssociated Press, după ce Beijingul a anunțat tarife provizorii de până la 39% la aceste băuturi. Aceasta, la patru zile după ce majoritatea țărilor Uniunii Europene au aprobat taxe pentru vehiculele electrice fabricate în China.Mișcarea le oferă negociatorilor chinezi o pârghie în discuțiile cu UE privind reducerea sau eliminarea tarifelor de până la 35,3% la vehiculele electrice chinezești, care ar urma să intre în vigoare la sfârșitul acestei luni.Potrivit France Info, ”aceasta este o adevărată lovitură pentru întreaga industrie a coniacului. Comisia Europeană promite să sprijine producătorii de brandy și coniac. Ideea este de a elibera fonduri pentru comercianții de coniac pe care a căzut toată greutatea măsurilor comerciale anti-dumping ale Chinei.Acești operatori au, de fapt, foarte puțin timp să reacționeze. Concret, pentru a putea continua să-și vândă produsele în China, ei trebuie, până la 10 octombrie 2024, să depună depozite provizorii care reprezintă în medie majorări de taxe de 35%. Depinde de fiecare companie, dar înseamnă că unele trebuie să scoată rapid sume mari de bani și să aibă cash flow”.Executarea de către Beijing a amenințărilor sale fiscale nu este o surpriză în sine, dar calendarul este cel care a luat prin surprindere industria coniacului, scrie Le Figaro:”La Paris, considerat de China drept vârf de lance al procedurilor europene împotriva industriei auto chineze, se mizează pe următorul summit G20 de la sfârșitul lunii octombrie pentru a se încerca o discuție cu ministrul chinez al comerțului. Pe de altă parte, problema reprezentării Franței la următoarea expoziție de la Shanghai la sfârșitul lunii noiembrie, un punct culminant pentru cei implicați în comerțul cu China, nu a fost încă rezolvată”.Citeste siConiacul francez, în centrul unui nou război comercial cu ChinaBBC informează că  Franța reprezintă 99% din brandy-ul exportat în China, iar grupul de lobby francez al coniacului BNIC a declarat că această mișcare va fi „catastrofală” pentru industrie.„Autoritățile franceze nu ne pot abandona și să ne lase singuri să ne ocupăm de represaliile chineze care nu au nicio legătură cu noi”, a comunicat organizația.Acțiunile companiilor care vând băuturi spirtoase au fost afectate după anunțul chinez”.Iar ziarul german Die Zeit atenționează că Beijingul ”a inițiat deja o anchetă antidumping privind băuturile alcoolice distilate și alte produse din UE, cum ar fi carnea de porc și produsele lactate.În același timp, guvernul chinez a părut dispus să negocieze cu privire la tarifele planificate pentru autovehicule ale UE. Măsurile impuse acum ar putea fi, prin urmare, un posibil mijloc de a exercita presiuni în cadrul negocierilor.Producătorii francezi de coniac se simt „ostatici” ai conflictului comercial legat de mașinile electrice.Companiile auto care se tem de dezavantaje pe piața chineză caută și ele un acord. Deoarece acest lucru îi afectează în special pe producătorii germani, guvernul federal s-a pronunțat împotriva tarifelor auto din UE, dar nu a reușit s-și impună punctul de vedere”.

O nouă ciocnire între Ungaria și instituțiile europene. Comisia Europeană a anunţat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legea de protejare a suveranităţii, transmite Agerpres citând o știre AFP. Legea a fost inițiată de partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban și a fost aprobată la sfârșitul anului trecut. Instituțiile europene au atenționat de mai mult timp Ungaria cu privire la această lege, însă Ungaria a ignorat până acum toate avertismentele.Prin acest act normativ a fost înființat un "birou independent de protecţie a suveranităţii" cu scopul de a investiga activităţile ce ameninţă suveranitatea naţională a Ungariei - de exemplu, finanţările externe destinate partidelor politice şi altor organizaţii şi "interferenţele străine" în procesul electoral. Cei considerați că au încălcat prevederile legii riscă inclusiv pedepse cu închisoarea.Bruxelles-ul consideră că acest această lege încalcă dreptul european, în timp ce ONG-urile şi criticii lui Orban susţin că ea este îndreptată contra opoziţiei. Statele Unite s-au declarat preocupate de această lege, pe care o consideră "incompatibilă cu valorile comune de democraţie, libertate individuală şi stat de drept".Budapesta acuză la rândul ei Bruxelles-ul şi diferite organizaţii străine, în special americane, că "distribuie miliarde de euro" opoziţiei ungare pentru a influenţa opţiunile alegătorilor.Ungaria a adoptat încă din 2021 o lege care instituie controale sporite asupra finanţării ONG-urilor.Aceasta părea să ţintească mai ales finanţările oferite de miliardarul american de origine ungară George Soros, pe care Viktor Orban îl acuză că se amestecă în politica internă a Ungariei pentru a-l înlătura de la putere.Citeste si”Suveranitatea” cere oamenilor să devină turnători în UngariaDupă cum amintește AFP, Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, pentru mai multe derapaje de la normele statului de drept.Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.De asemenea, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să  suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept. Astfel, au fost suspendate  22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce reveneau Ungariei.Pe lângă problemele legate de încălcarea normelor privind statul de drept și libertățile democratice, Bruxelles-ul acuză sistemul de achiziții publice al Ungariei, considerat că ar favoriza firme ale apropiaților lui Viktor Orban.La sfârșitul anului trecut, Ungaria a primit acces condiționat la 10 miliarde de euro din fondurile ce i se cuveneau, în timp ce Budapesta și-a ridicat veto-ul privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.În iunie, CJUE a mai condamnat Ungaria la o amendă de 200 de milioane de euro și o penalizare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea reglementărilor UE în privinţa dreptului la azil. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Piața europeană a producției ecologice se află încă la un nivel foarte scăzut, reprezentând doar 4% din totalul pieței alimentare, și riscă să rămână dependentă de fondurile comunitare dacă nu va exista o strategie care să stimuleze cererea și oferta, este concluzia unui raport publicat recent de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Auditorii Curții semnalează că, în absența unor ținte cuantificabile și a unor modalități de măsurare a progreselor înregistrate de sector, evaluarea impactului planurilor ecologice și al subvențiilor europene este un proces dificil de realizat. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună, fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menține practici agricole ecologice și încă 15 miliarde de euro sunt planificate până în 2027.Curtea consideră că obiectivul pentru 2030, care se concentrează pe extinderea suprafețelor cultivate ecologic până la cel puțin 25% din terenurile agricole europene, nu este suficient pentru dezvoltarea durabilă a sectorului. Nu este obligatoriu, ceea ce face ca ritmul de adoptare a agriculturii organice să varieze semnificativ de la un stat membru la altul. În plus, dezvoltarea sectorului trebuie stimulată de creșterea cererii de consum. Instituția europeană de audit avertizează că ținta stabilită pentru sfârșitul deceniului, care implică o dublare a ratei de conversie, „pare imposibil de atins”, însă Comisia, în răspunsul său anexat la raport, consideră că „este mult prea devreme pentru a anticipa dacă acest obiectiv va fi atins sau nu până în 2030”.În Uniunea Europeană, Germania are cea mai mare piață de consum pentru produsele ecologice, urmată de Franța și Italia. În lume, Statele Unite ale Americii conduc topul vânzărilor cu amănuntul. Rezerva agricolă, activată din nouFermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România vor primi compensații din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru pierderile cauzate de fenomenele climatice nefavorabile din primăvara acestui an și de la începutul verii. Comisia propune o alocare totală de aproape 120 de milioane de euro care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, transmite Reprezentanța Comisiei Europene în România.Statele membre vor trebui să notifice Executivului blocului, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor de sprijin, iar distribuirea ajutorului financiar se va face până la 30 aprilie 2025.Propunerea va fi discutată cu toate țările UE înainte de reuniunea Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, din 7 octombrie, când va fi supusă la vot.Politica agricolă comună include o rezervă de 450 de milioane de euro anual, creată pentru a veni în sprijinul fermierilor atunci când apar perturbări ale pieței sau evenimente excepționale care le afectează producția sau vânzările.În luna iulie, 77 de milioane de euro au fost alocate agricultorilor austrieci, cehi, polonezi și portughezi care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile și cu perturbări grave ale pieței vinului. Susținere în Consiliul Agrifish pentru creșterea ajutorului de minimisGermania și Franța au reiterat apelul pentru creșterea ajutorului de minimis în sectorul agricol, în cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană de săptămâna trecută. Delegațiile din 16 state membre au susținut propunerea prezentată de cele două țări, de majorare a limitei pentru ajutoarele de minimis până la 50.000 de euro pentru o fermă, pe parcursul a trei ani, scrie publicația Euractiv, citând surse diplomatice. Tot la inițiativa Germaniei, subiectul a fost discutat în Consiliul Agrifish din luna aprilie a.c. când, de asemenea, s-a bucurat de o largă susținere. Un nou proiect de regulament este de așteptat să fie prezentat de Comisie în această toamnă. Tensiuni comerciale UE-ChinaSăptămâna trecută, Executivul blocului a anunțat că lansează consultări în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), prin care contestă investigația antisubvenții deschisă de China cu privire la anumite produse lactate importate din UE.Ancheta inițiată de China vizează subvențiile din cadrul politicii agricole comune, dar și programele naționale de sprijin din Irlanda, Austria, Belgia, Italia, Croația, Finlanda, România și Cehia, ca răspuns la intenția Comisiei Europene de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele electrice chinezești, potrivit France24. O anchetă demarată anul trecut de UE a constatat că mașinile importate din China concurează neloial industria auto europeană.Acum, autoritățile de la Beijing vor să verifice dacă subvențiile UE acordate pentru lapte, smântână și anumite tipuri de brânzeturi sunt compatibile cu regulile comerciale globale.Oficialii europeni resping acuzațiile potrivit cărora produsele europene ar încălca regulile comerțului internațional. Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană transmite că „este hotărâtă să utilizeze toate mijloacele juridice disponibile pentru a apăra industria UE împotriva utilizării abuzive a instrumentelor de apărare comercială”.China a inițiat acțiuni similare pentru coniac și carne de porc de origine europeană. O nouă echipă la vârful CopaOrganizația europeană a fermierilor, Copa, și-a ales președintele. Italianul Massimiliano Giansanti va conduce lobby-ul sectorului agricol la Bruxelles pentru următorii ani, după alegerile de săptămâna trecută. În prima sa declarație din noua funcție, Giansanti a spus: „ Următoarele luni de la Bruxelles vor fi cruciale pe mai multe fronturi, începând cu prezentarea viziunii pentru agricultură și alimentație”. Mandatul lui se va concentra pe cinci priorități: o PAC mai solidă, cu un buget adecvat, un lanț alimentar mai echitabil, politici comerciale coerente, o nouă abordare a Pactului Verde și un accent puternic pe inovare și va fi sprijinit de șase vicepreședinți care vin din organizații ale fermierilor din Austria, Danemarca, Franța, Spania, Cehia și Irlanda.

Uniunea Europeană oferă un sprijin consistent statelor din Europa Centrală și de Est afectate de inundațiile devastatoare din luna septembrie. Există trei surse de finanțare: din Politica Agricolă, Politica de Coeziune și Fondul European de Solidaritate. Statele membre trebuie să înainteze evaluări precise ale pagubelor și, de asemenea, proiectele de infrastructură necesare. Comisia Europeană a anunțat luni un pachet de despăgubiri pentru fermierii afectați de valul de inundații care a lovit mai multe regiuni din Europa Centrală și de Est, relatează G4Media.Suma se ridică la o valoare totală de aproape 119,7 milioane de euro și provine din rezerva pentru agricultură prevăzută în bugetul Politicii Agricole Comune.Din acești bani vor fi sprijiniți fermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România.Acest instrument include în actualul exercițiu bugetar o rezervă de cel puțin 450 de milioane de euro pe an pentru a face față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale.Fermierii români vor putea primi 21,6 milioane de euro, în timp ce 46.5 de milioane de euro vor reveni Germaniei, 37.4 milioane Italiei, 10.9 milioane Bulgariei  și 3.3 milioane Estoniei.Potrivit Comisiei Europene, fermierii din aceste țări vor fi compensați pentru pierderile de producție suferite și veniturile corespunzătoare. Sumele acordate de Comisia Europeană vor putea fi completate cu până la 200 %, din fonduri naționale.Propunerea Comisiei va fi discutată cu statele membre în 7 octombrie și odată adoptat mecanismul, autoritățile naționale vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025; de asemenea, vor fi obligate să se asigure că beneficiarii finali sunt chiar fermierii afectați.Denaturarea concurenței și supracompensareaDe asemenea, spune Comisia, statele membre trebuie să comunice măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.Pentru a activa rezerva pentru agricultură, statele membre trebuie să trimită Comisiei un raport în care să își justifice cererile și să prezinte evaluarea pagubelor.Cât privește măsurile pe termen lung, președinta Comisiei a anunțat joi, într-o reuniune care a avut loc în orașul polonez Wroclaw, un fond de 10 miliarde de euro pentru sprijinirea statelor membre ale UE devastate de inundații.Banii provin din fondul de coeziune și vor putea fi investiți de către statele afectate fără a mai fi nevoie de cofinanțare din partea statelor membre.De asemenea, pentru refacerea infrastructurii, statele vor putea apela și la Fondul de Solidaritate al UE.Prin acest instrument, UE poate acorda ajutor financiar oricărui stat membru sau oricărei țări candidate în urma unei catastrofe naturale majore.Țara afectată trebuie să depună cererea în termen de 12 săptămâni de la producerea dezastrului. Comisia evaluează apoi cererea și propune o valoare a ajutorului financiar ce urmează a fi acordat.În concluzie, sprijinul European este consistent. Dar depinde de guverne să realizeze documentația necesară și mai ales, proiectele de investiții. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media) -Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare) - De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă) Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media)Redactorul șef G4Media, Cristian Pantazi, consideră că a trecut prea ușor declarația din week-end a șefului PNL Nicolae Ciucă despre românii din sud-vest care ”nu sunt liberi, ci sunt dependenți”. Frustrarea politică a liberalului-șef față de succesul PSD în această regiune a dus la jignirea câtorva milioane de români care trăiesc în zonă. Ciucă nu e însă singurul candidat care împarte românii în buni și răi. Elena Lasconi și Marcel Ciolacu au decupat și ei bucățile de Românie care nu le plac.Gafele și micile erori ale candidaților sunt dintotdeauna sarea și piperul campaniilor electorale. Votanții se amuză, internauții circulă cu mare viteză viralele. Dar jignirile sunt altceva. Or, ceea ce au făcut Ciucă, Lasconi și Ciolacu e stigmatizarea unor categorii întregi de electorat pe motivul apartenenței la o regiune e o ofensă, o împărțire arbitrară și inacceptabilă a românilor în două tabere.Nu întâmplător, Ciolacu și Ciucă înregistrează acum, la prezidențiale, aceste derapaje. Ei n-au trecut niciodată printr-o campanie electorală adevărată, când fiecare gest și cuvânt al candidatului e sub lupa presei. Tot ce au câștigat politic a fost la adăpostul călduț al listei de partid. Acum sunt pe cont propriu. E Kelemen Hunor mai bun decât ceilalți prezidențiabili? (DW)Există deja o dezbatere în jurul votului pentru primul tur de scrutin al prezidențialelor și al liderului UDMR, pe care unii analiști importanți din România îl consideră cel mai bun și anunță că-i acordă votul, în vreme ce alții, îl etichetează la fel de putinist ca Diana Șoșoacă sau George Simion.De ce personajul principal în această dispută este șeful unei formațiuni minoritare?S-a ajuns aici prin contraselecția permanentă făcută de partidele autohtone, arată jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Kelemen Hunor are studiile făcute la timp, la școli de calitate, nu a fost tentat de banii statului, nu are o biografie care trebuie ascunsă, nu a mers la vânătoare cu Omar Hayssam, nu și-a trădat liderul, nu e contestat în UDMR. În plus, are idei, vorbește coerent, nu are probleme cu înțelegerea fenomenelor mari, nu face gafe, e stăpân pe el, nu vrea să vândă Ardealul (știe că nu e al lui) iar legătura cu Viktor Orban e pentru el și pentru UDMR o necesitate.Totuși, Kelemen nu a intrat niciodată în siajul filorus și pro-Putin al Budapestei și a încercat să păstreze justa măsură. Kelemen Hunor ar fi, poate, un președinte de care românii nu s-ar rușina, dar el știe că nu are nici o șansă.Liderul UDMR are motive clare pentru care candidează și, spre deosebire de ceilalți, candidatura nu e despre el, ci doar să convingă cât mai mulți maghiari să voteze la parlamentare și să poată influența rezultatul final al prezidențialelor. A anunțat deja că în turul al doilea va susține candidatul care să garanteze intrarea UDMR la guvernare.             Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare)Guvernul Ciolacu a solicitat Comisiei Europene, la începutul lunii, o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru CursDeGuvernare că guvernul român a cerut să poată trimite acest plan până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cererea de amânare a trimiterii planului este în curs de analiză la Bruxelles, Comisia urmând să anunțe în scurt timp dacă acceptă sau nu această derogare.Astfel că guvernul nu negociază acum pe cifre, deși în vară, premierul Ciolacu anunța că negociază deja calendarul pentru scăderea deficitului și se declara convins că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani. De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)România cheltuiește pe an sub 2.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene. Cetățeanul român plătește lună de lună asigurarea de sănătate, însă când trebuie să beneficieze de servicii medicale decontate, s-a obișnuit să aștepte. Uneori cu lunile. Motivul? Plafonul lunar de la CNAS se epuizează în doar câteva zile. Europa Liberă a transmis întrebări legate de toate problemele descoperite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Departamentul de comunicare a asigurat că va oferi răspunsurile, dar va dura, pentru că problemele ridicate sunt complexe. De asemenea, Europa Liberă a întrebat toate clinicile la care a sunat pentru programări care este relația lor cu CNAS, care sunt problemele, câți bani primesc față de necesar.Cum funcționează sistemul? Toate clinicile din țară, numite furnizori, trimit la Casa de Sănătate capacitatea pe care o au laboratoarele lor și departamentele de imagistică. Casa adună, împarte, socotește și rezultă un punctaj. Împarte suma pe care o are pentru analize și imagistică la acest punctaj și rezultă valoarea unui punct. Apoi distribuie bani furnizorilor, lunar, în funcție de această valoare și de punctajul fiecăruia.Așadar, oricât de mare ar fi capacitatea furnizorilor, ceea ce limitează numărul de pacienți care beneficiază de analize, RMN, CT sau alte investigații paraclinice este suma totală pe care CNAS o are la dispoziție.

Polonia a convins un investitor american și Comisia Europeană să accepte un ajutor de stat pentru construcția unei fabrici de semiconductori. Este un pas înainte pentru atragerea de investiții în Polonia. Un pas pe care și România ar dori să îl facă. La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană și-a dat acordul pentru ajutorul de stat pe care Polonia urmează să îl ofere companiei americane Intel, care a planificat construcția unei fabrici în fosta țară socialistă.Este vorba despre o investiție prin care compania americană va construi o fabrică pentru asamblarea și testarea semiconductorilor în sud-vestul Poloniei, aproape de Wroclaw, și care va crea 2.000 de locuri de muncă. Întreaga investiție va ajunge la aproximativ 5,7 miliarde de euro, iar ajutorul de stat polonez va fi de 1,7 miliarde de euro.Sunt câteva lucruri de spus. În primul rând, trebuie remarcat că Polonia reușește să atragă o investiție tehnologică de vârf, respectiv o fabrică de semiconductori care vor fi fără îndoială una dintre mărfurile căutate și de mare preț în viitorul economiei globale.Este vorba despre o industrie de vârf și o fabrică în acest domeniu care presupune angajați bine pregătiți profesional și salarii mari, ceea ce își dorește și România, fără prea mult succes. Cu un amendament și anume acela că totuși o fabrică de asamblare și testare a cipurilor este sub nivelul tehnologic al producției de semiconductori. Este un fel de lohn pentru semiconductori, dar fără îndoială înseamnă un pas înainte pentru investițiile străine din Polonia.În al doilea rând, este de remarcat viteza cu care Comisia Europeană a analizat ajutorul de stat pe care Polonia îl va acorda pentru proiectul Intel. În mod normal, un acord de acest gen este studiat și eventual aprobat în doi ani de zile. Polonia a reușit să convingă instituția europeană să își dea acordul în doar opt luni, ceea ce confirmă, încă o dată, că Polonia știe „să ungă” mecanismele deciziei de la Bruxelles. Acest lucru și-l propune și România, din păcate fără prea mult succes.În al treilea rând, este de remarcat nivelul de ajutor de stat pe care îl va aloca Polonia pentru un singur proiect și anume 1,7 miliarde de euro, în următorii doi ani. Ar trebui să ne întrebăm: ar avea România resurse bugetare pentru a participa la un astfel de proiect? Cu mare dificultate, pentru că România este într-o mare întârziere în ceea ce privește investițiile în infrastructură. După cum se poate vedea, cu bani naționali sau cu fonduri europene, administrația de la București încearcă să accelereze dezvoltarea infrastructurii de transport, rutiere și feroviare. Polonia a reușit să rezolve această problemă, respectiv a construit în ultimele două decenii o rețea de autostrăzi și lucrează în continuare la infrastructura feroviară modernă.De aceea, pus în fața întrebării: „către ce să aloci 1,7 miliarde de euro?” guvernul de la București ar trebui să aleagă între construcția unei autostrăzi și cea a unei fabrici. Desigur, din punct de vedere economic, ambele investiții sunt esențiale, dar s-a ajuns aici pentru că guvernele României au întârziat nepermis construcția de infrastructură. Dacă România ar fi avut, în acest moment, 1.000 de kilometri de autostradă și-ar fi putut permite, fără îndoială, să aloce aproape două miliarde de euro pentru construcția unei fabrici dintr-o industrie de vârf. Dar, în aceste condiții, infrastructura fizică poate fi prioritară.Fabrica din Polonia nu este singurul proiect european pentru compania Intel. Este anunțată și construcția unei capacități de producție în Germania, o investiție mult mai mare decât cea din Polonia, care este estimată că va ajunge la 33 miliarde de dolari. Dar, proiectul din Germania este deja în întârziere. În aceste condiții, așteptările sunt ca începerea construcției fabricii din Polonia să aibă loc anul acesta.De altfel, Europa are interesul și legislația pentru a-și crește cota pe piața de semiconductori la 20%, până în anul 2030. Pentru acest obiectiv, statele membre și Comisia Europeană pot pune „la bătaie” subvenții de 43 miliarde de euro. Polonia este deschizătoarea de drumuri.

Comisara europeană pentru Concurență, Margrethe Vestager, își încheie mandatul cu două victorii importante. Justiția europeană a confirmat două sancțiuni grele impuse de Comisia de la Bruxelles companiilor americane Google și Apple. Este un moment semnificativ, care arată că Uniunea Europeană își apără interesele fiscal – după cum veți vedea, uneoi chiar în confruntare cu state membre. A fost una dintre cele mai dure bătălii juridice duse de Comisia Europeană și giganții tehnologici.Într-o primă speță, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursul Google și Alphabet împotriva amenzii de 2,4 miliarde de euro impusă de Comisie.În această decizie antitrust, executivul european a pedepsit Google în 2017 pentru că a „abuzat de poziția sa dominantă în domeniul căutărilor generice pe internet, prin favorizarea propriului comparator de produse în detrimentul comparatorilor de produse concurenți.Cazul Apple este și mai semnificativ. Acesta datează din 2016, când executivul European a susținut că Irlanda i-a permis producătorului de iPhone să evite taxe de miliarde de euro. A fost una dintre numeroasele investigații din deceniul precedent privind aranjamentele fiscale favorabile între multinaționale și mai multe țări din UE.Mai precis, marile companii își stabileau sediul într-o țară membră, unde beneficiau de importante facilități fiscale, apoi acționau nestingherit pe întreaga piață unică a Uniunii. Celelalte state membre aveau de pierdut, întrucât marile companii plăteau impozite doar în țările-gazdă, în regim de adevărate paradisuri fiscale.  Acum, Curtea Europeană de Justiție a considerat că „structura fiscală a Apple în Irlanda a echivalat cu un ajutor de stat”. Apple trebuie acum să înapoieze acum 13 miliarde de euro guvernului irlandez.În mod paradoxal, Irlanda a preferat să conteste decizia din 2016 în instanță, cu gândul de a-și apăra sistemul fiscal atractiv decât să primească banii din partea companiei americane.Totuși, potrivit guvernului de la Dublin, un cont escrow creat în 2018 pentru a colecta și a păstra banii în așteptarea rezultatului litigiului juridic conține aproximativ 14 miliarde de euro.Deciziile au fost o surpriză chiar și pentru comisarul pentru Concurență Margrethe Vestager, care s-a pronunțat adeseori împotriva „planificării fiscale agresive”, practicate în esență de multinaționalele americane.Cu atât mai mult cu cât cazuri anterioare se terminaseră cu eșecuri pentru Comisia Europeană.Anul trecut, Amazon a câștigat o bătălie juridică pentru aranjamentele sale fiscale din Luxemburg. De asemenea, Bruxelles-ul a pierdut un caz similar cu privire la tratamentul fiscal al Starbucks, în Țările de Jos.Trebuie spus că în acest moment, astfel de aranjamente fiscale practicate de marile companii împreună cu unele state membre au devenit dificil sau chiar imposibil de realizat.Începând cu anul 2024, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare legea privitoare la o cotă  minimă globală de impozitare pentru multinaționale. Aceasta este de 15% și se aplică acelor companii care realizează venituri combinate de cel puțin 750 de milioane de euro.

Unul dintre cele mai așteptate momente politice europene ale acestei toamne îl constituie lansarea raportului privind competitivitatea economică. Documentul este pregătit de Mario Draghi, fost premier al Italiei și șef al Băncii Centrale Europene. Draghi va discuta raportul într-o întâlnire cu ușile închise, la nivel înalt, în cadrul Parlamentului European miercuri și intenționează să-l publice în a doua săptămână a lunii septembrie. Publicația europeană Politico a avut acces la părți ale documentului și dezvăluie conținutul unui capitol referitor la politica de apărare a Uniunii.Amenințările care se profilează trebuie să declanșeze o regândire majoră a politicii europene de apărare, potrivit proiectului noului raport văzut de Politico.Pe măsură ce invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia continuă cu efecte secundare pentru securitatea europeană, companiile de apărare ale continentului ar trebui să aibă acces deplin la banii UE, în timp ce fuziunile nu ar trebui blocate indiferent de preocupările legate de concurență. Sunt principiile cuprinse în proiectul privind competitivitatea, elaborat de Mario Draghi.Potrivit acestuia, „baza industrială de apărare a UE se confruntă cu provocări structurale în ceea ce privește capacitatea, know-how-ul și avantajul tehnologic. Drept urmare, UE nu ține pasul cu concurenții săi globali”.„Odată cu revenirea războiului în vecinătatea imediată a UE, apariția de noi tipuri de amenințări hibride și o posibilă schimbare a focalizării geografice și a nevoilor de apărare ale Statelor Unite, UE va trebui să își asume o responsabilitate tot mai mare pentru propria apărare și securitate”, se mai arată în proiect.Documentul face referire la mai multe provocări cu care se confruntă sectorul de apărare al UE, inclusiv cheltuielile publice insuficiente – de exemplu, potrivit raportului, UE, în ansamblu, alocă pentru apărare aproximativ de trei ori mai puțini bani comparativ cu SUA.Principiul preferinței europeneÎn plus, companiile europene de arme operează pe piețe interne mici, în timp ce țările UE nu se coordonează în ceea ce privește achizițiile și depind în proporție de 80% de furnizori internaționali, în mare parte din SUA.Recomandările lui Draghi includ introducerea unui „principiu al preferinței europene” pentru a stimula soluțiile locale de apărare față de concurenți.Citeste siCele trei „fire roșii” pentru Europa ale lui Mario DraghiDe asemenea, este propusă crearea unei „Autorități pentru industria de apărare”  pentru a achiziționarea de echipamente la nivel central, în numele țărilor membre ale UE.„Autoritatea ar fi condusă de Comisia Europeană și coprezidată de Șeful Agenției Europene de Apărare și de Comisie”, se arată în document. „Ar fi consiliată de grupuri specifice sectorului, compuse din reprezentanți ai industriei și ai statelor membre ale UE”.Un proiect al secțiunii care se ocupă de industria de apărare, solicită ca Bruxelles-ul să înlăture barierele pentru accesul companiilor de apărare la finanțare UE. De asemenea, se cere modificarea politicilor de creditare ale Băncii Europene de Investiții care prevăd excluderea investițiilor în apărare.Ar urma să fie revizuite și cadrele UE de finanțare durabilă și de  mediu, ca și cadrul european de mediu, social și siguranță, cunoscut sub acronimul ESG. Acesta este un standard pentru sustenabilitate și durabilitate în afaceri și ar trebui, de asemenea, adaptat pentru a sprijini industria de apărare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Recalcularea pensiilor și programul de reducere a deficitului bugetar începând cu anul viitor vor fi, în această toamnă, două teme economice fierbinți. Impactul lor asupra economiei și societății românești va continua să fie major și anul viitor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un punct „forte” electoral, și anume recalcularea pensiilor, a devenit o „piatră de moară” agățată de gâtul guvernului. Aproximativ 800.000 de pensionari au primit o decizie de recalculare care teoretic le reduce pensia. Reprezentanții guvernului au repetat de nenumărate ori că nicio pensie nu va scădea, ceea ce este consfințit și în lege, dar aceste anunțuri și prevederi legale nu au darul de a-i liniști pe pensionarii aflați în situația respectivă. Cei în cauză se tem, însă, de o eventuală schimbare a legii în viitor și sunt oricum nemulțumiți că pentru o perioadă nedefinită pensiile lor nu vor mai fi indexate cu inflația sau cu creșterea salariului mediu.Paradoxul este că recalcularea face un lucru pe care opinia publică îl cere insistent de câțiva ani și anume ține cont de perioada și nivelul contribuțiilor sociale plătite în timpul activității. Este, însă, vizibil că aplicarea principiului contributivității i-a afectat pe pensionarii care au lucrat în condiții grele de muncă, pe cei care au ieșit anticipat la pensie din motive medicale, pe pensionarii cu dizabilități, în special nevăzătorii, și pe cei care au obținut o creștere a pensiei aflată în plată printr-o hotărâre judecătorească. În schimb, pensionarii speciali nu sunt afectați de calculul bazat pe contributivitate.Desigur, reprezentanții guvernului apasă pe trei „pedale”: milioane de pensii au crescut, nicio pensie nu scade și mesajul că există erori de calcul într-o proporție redusă față de numărul de pensii recalculate. La care se adaugă și decizia luată în grabă, în fața valului de nemulțumire, prin care pensiile mai mici de 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate.Dacă efectele politice ale recalculării pensiilor sunt dificil de anticipat, cele bugetare sunt clare: doar anul acesta bugetul de pensii va trebui să plătească, în plus, aproximativ 10 miliarde de lei, fără a lua în calcul efectele asupra bugetului care vor veni din creșterea pragului de neimpozitare de la 2.000 la 3.000 de lei.Un al doilea subiect fierbinte al acestei toamne va fi programul de reducere a deficitului bugetar pe care România trebuie să îl prezinte Comisiei Europene. Este o temă sensibilă, pentru că inevitabil planul va include și o serie de măsuri fiscale nepopulare, pe care guvernul va evita să le facă publice în acest an electoral.Deocamdată, există prea puține informații oficiale despre conținutul viitorului program ce va fi convenit cu Comisia Europeană. În schimb, cercetătorii francezi de la Centrul de Cercetare și Aplicații Economice (CEPREMAP) au construit câteva scenarii referitoare la modul în care pot fi reduse deficitul bugetar și datoria publică. Dintr-un punct de vedere, Franța este într-o situație asemănătoare cu cea a României, în sensul că se află, începând cu luna iunie a.c., sub procedura europeană de deficit excesiv. În schimb, Franța mai are și problema datoriei publice care a ajuns la 111% din PIB, la sfârșitul anului trecut. De remarcat că studiul arată că datoria publică a Franței a continuat să crească din anul 1980, atunci când era 21% din PIB. Este un amănunt care ar trebui să îi intereseze pe politicienii români care cresc constant în ultimii ani deficitul bugetar și implicit datoria publică.Cercetătorii francezi au folosit modelul utilizat de Comisia Europeană pentru a vedea traiectoria pe care se poate reduce deficitul bugetar. Astfel, variantele de negociere propuse sunt: durata ajustării să fie de șapte ani și nu de patru ani. Din acest punct de vedere, Franța seamănă cu România, pentru că și guvernul de la București a anunțat că s-a înțeles cu Comisia Europeană ca revenirea la un deficit de 3% din PIB să se facă în șapte ani. O a doua temă de negociere este amploarea efortului bugetar pe termen scurt. Institutul a calculat că economia franceză poate suporta o reducere a cheltuielilor bugetare cu 20 miliarde de euro pe an, în următorii doi ani, fără să fie afectată creșterea economică.În România, astfel de scenarii independente nu există. Din păcate, cercetarea economică, sub forma diverselor institute de stat, este sublimă, dar, de fapt, lipsește cu desăvârșire.

O nouă ciocnire între Ungaria și partenerii europeni a avut loc în cadrul reuniunii de joi a miniștrilor de externe, desfășurată la Bruxelles. Întâlnirea trebuia să aibă loc la Budapesta, dar șeful diplomației europene, Josep Borrell, a convocat o altă ședință, în capitala UE. Se anunță o toamnă tensionată între Budapesta și restul capitalelor europene, în timp ce Ungaria va continua să dețină președinția rotativă a Consiliului UE, până la sfârșitul anului. La întâlnirea de joi dimineață a participat și ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile și citat de Politico, oficialul ucrainean le-a cerut miniștrilor UE să permită atacarea instalațiilor militare din Rusia, spunând totodată că propunerea nu ar trebui considerată o escaladare.Apelul lui Kuleba a fost susținut în cadrul întâlnirii de Franța, Suedia, Letonia, Țările de Jos și Polonia, mai mulți diplomați remarcând că dreptul internațional nu interzice unei țări să intre pe teritoriul unui agresor pentru a se apăra.În tabăra „nu”, Slovacia, condusă de pro-rusul Robert Fico, a deplâns că întâlnirea nu a avut loc la Budapesta.În replică, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a spus într-o postare pe Facebook, că „trebuie oprită furia Înaltului Reprezentant”. Oficialul ungar a mai afirmat că „nu vrem mai multe arme în Ucraina, nu vrem mai multe morți, nu vrem o escaladare a războiului”.Reuniunea este însă doar un preludiu pentru o toamnă tensionată între Budapesta și partenerii săi europeni. Iar semnele se observă.Ungaria a primit deja dovezi ale lipsei de solidaritate pe care ea însăși a manifestat-o, de mult timp, la adresa partenerilor europeni.Luna trecută, Comisia Europeană a respins o cerere din partea Ungariei și Slovaciei de a iniția o procedură de consultare cu Ucraina cu privire la sancțiunile petroliere impuse de Kiev producătorului rus Lukoil.Citeste siRoata se întoarce și Budapesta a ajuns acum la mâna Bruxelles-uluiDecizia ucrainenilor pune în dificultate Ungaria și Slovacia, care nu au făcut niciun fel de efort pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare – dimpotrivă, și-au sporit dependența de ruși prin noi acorduri.Răspunsul sec al Bruxelles-ului a fost că, în acest moment, ”consultările nu par să fie justificate”.De asemenea, Bruxelles-ul nu a ridicat nicio obiecție cu privire la vetoul spaniol asupra unei oferte maghiare pentru achiziționarea companiei Talgo, un producător de trenuri de mare viteză. Madridul a invocat motive ținând de securitatea națională și considerentele strategice – un semnal cât se poate de deranjant pentru Budapesta.O întâlnire a miniștrilor de finanțe din zona euro, programată la Budapesta luna viitoare, ar putea fi anulată, evident, din cauza legăturilor tot mai evidente ale Ungariei cu Rusia. Summitul informal din noiembrie, care în mod tradițional se desfășoară în țara care deține președinția rotativă, este, de asemenea, improbabil, scrie Euractiv.Problema relaxării regimului de vize al Ungariei cu  Rusia și Belarus îi preocupă, de asemenea, pe europeni – mai ales statele care s-au confruntat recent cu acte de sabotaj pe teritoriul lor. Este posibil să vedem un răspuns european și pe acest teren.Ungaria are și ea armele ei cu care răspunde.Budapesta blochează de un an și jumătate cea de-a opta tranșă de ajutor militar pentru Ucraina, din cadrul Facilității europene pentru pace (EPF). După cum relatează Euractiv, diplomații UE nu sunt siguri că ajutorul va fi deblocat în curând, cel puțin nu până la sfârșitul acestui an. La fel, a cincisprezecea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, rămâne improbabilă, tot din cauza Ungariei. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă) - Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea) - Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne) „Am ajuns să ne furăm apa unul de la altul” - Seceta a băgat satul românesc în sapă de lemn, iar țăranii sunt pe culmile disperării (Adevărul)Seceta a făcut ravagii, în această vară, în România. Conform datelor oficiale alimentarea cu apă este asigurată cu restricții în peste 658 de localități. Cele mai afectate de lipsa apei sunt județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea. Județul Botoșani a fost timp de secole un adevărat grânar al Moldovei, cu pământuri fertile și soiuri unicat de grâu. Comunități întregi trăiesc exclusiv din ceea ce le oferă pământul și animalelor domestice. Seceta de anul acesta a fost un adevărat cataclism pentru ”Bărăganul Moldovei„. Sate întregi sunt cuprinse efectiv de cea mai cruntă disperare. Soarele a pârjolit totul, începând din luna mai, pășuni, ogoare, totul. În cele mai multe sate, fântânile au secat cu totul.„Din 40 de fântâni bune, mai sunt două. Mă uit cum iese mâlul din găleată și plâng câte o oră. Mă trezesc noaptea și visez că a venit apa în fântână. Familia mea trăiește numai din laptele pe care-l dau la colectare. Murim cu zile dacă nu avem cu ce adăpa animalele”, spune un sătean din comuna Blândești, una dintre cele mai afectate de secetă. Un altul, din Gorbănești, venit cu o căruță plină cu butoaie, se oprește în fața unui puț din mijlocul câmpului efectiv ars de soare. „Nu are apă”, spune disperat. Se uită apoi către pășuni. Aproape izbucnește în lacrimi. „Este pârjolit totul, îi moarte, gata”.Situația apei este atât de gravă încât oamenii au ajuns să umble nopțile, kilometrii întregi, cu căruțele, căutând să ”fure” apă de la fântânile din alte comune.Reportajul integral în Adevărul. Patru râuri din România au secat, câte mai sunt în pericol? Climatolog: Trebuie să fim conștienți cât de prețioasă a devenit apa (Europa Liberă)Patru râuri importante din România au secat într-un interval de aproximativ o zi. Un raport al Apelor Române obținut de Europa Liberă arată că alte 37 de râuri sunt în pericol să sece. Nu este exclus ca și alte ape curgătoare, care nu sunt monitorizate, să fie secate deja. O cauză este vara anului 2024, care ar putea fi declarată cea mai caldă din înregistrări.Cercetătoarea Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), spune că secarea celor patru râuri vine pe fondul unei „reduceri cronice de resurse de apă din sol”, la care se adaugă „o exploatare a pânzei de apă freatică mai intensă”.„Oamenii au încercat să suplinească lipsa de precipitații și au mers cu extragerea apei din pânza freatică într-un ritm mult mai intens. Toate lucrurile astea au contribuit la acest fenomen”, afirmă ea.Probleme cu seceta au și țările vecine României, după cum relatează birourile RFE/RL din Republica Moldova și Bulgaria.Cascada Saharna, una dintre atracțiile turistice din Moldova, s-a oprit din cauza secetei, în timp ce debitul cascadei Țipova a scăzut considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, spun specialiștii de la Chișinău. Comisia Europeană avertizează din nou România cu privire la gaura bugetară: „Situația fiscală s-a deteriorat brusc”. Economist: nu mai este de ajuns majorarea TVA (Libertatea)Situația fiscală a României „s-a deteriorat brusc în 2023”, iar în acest an, Comisia Europeană estimează o nouă creștere a deficitului bugetar, astfel că Executivul european intenționează să propună o „intensificare a procedurii de deficit excesiv”, arată Comisia Europeană, pentru Libertatea.Economiștii consultați de ziar avertizează că România riscă amenzi, suspendarea acordării de fonduri europene, iar situația poate merge până la forțarea Guvernului de a majora două taxe majore, respectiv TVA și impozitul pe venit.Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. România se află în procedură de deficit excesiv, iar până în data de 20 septembrie trebuie să trimită la Bruxelles un plan de măsuri pentru echilibrarea situației bugetare. Prin ce trec bolnavii de Alzheimer și îngrijitorii din România, țara unde te bazezi pe sfaturi de la cunoștințe (PressOne)Nu știu care e frigiderul. Nu știu cu ce să mă îmbrac. Nu știu unde e baia. Nu știu ce mă doare exact. Uneori nu știu ce nu știu.Conform celor mai recente estimări ale Alzheimer Europe, în 2018, 1,43% din populația României (peste 279 de mii de persoane) suferea de Alzheimer, iar evaluările arată că numărul bolnavilor s-ar putea dubla, în preajma anului 2050. Potrivit Societății Române de Alzheimer, în 2021, numărul global de ore de îngrijire informală oferită pacienților care locuiesc acasă a fost echivalent cu munca a peste 67 de milioane de lucrători cu normă întreagă.70% dintre îngrijitori sunt femei. OMS a lansat un plan global de acțiune pentru 2017-2025, care recomandă statelor să dezvolte strategii naționale coordonate pentru abordarea problemei și sisteme de susținere pentru persoanele care se ocupă de asta: programe  de instruire, resurse accesibile, prevenirea burnout-ului, crearea unor grupuri care să îi ajute și cu care să se consulte și integrarea pacienților în comunitate pentru a-i menține activi.În ciuda directivelor OMS, România încă nu are o strategie națională specifică de prevenție implementată corespunzător, scrie PressOne.

În plan european, tonul este tot mai ridicat între Bruxelles și Budapesta, după ce premierul Ungariei, Viktor Orban s-a întâlnit, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Iar asta fără să se fi concertat cu liderii europeni. De la începutul lunii iulie, Ungaria asigură șefia Consiliului Uniunii Europene. Comisarii europeni nu vor participa la reuniunile prevăzute să aibă loc în Ungaria, în următoarele 6 luni – a anunțat Comisia Europeană și a invocat "recentele evenimente".

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis astăzi că Comisia Europeană nu a oferit publicului „un acces suficient de larg” la contractele privind vaccinul Covid-19, constatând nereguli în justificarea sa pentru redactarea unor părți ale documentelor, relatează Politico. 

Comisia Europeană a acuzat vineri platforma de socializate X a lui Elon Musk că înşală utilizatorii şi că încalcă regulile privind conţinutul digital, expunând compania riscului unei amenzi uriaşe, transmite CNBC.

Ieri, Comisia Europeană și BCE au publicat două analize referitoare la situația bugetară și la politica fiscală. Concluziile sunt că deficitul a crescut din cauza exploziei cheltuielilor, iar politica fiscală se va schimba sub presiunea mai multor factori restrictivi. Guvernul României omite, însă, cu nonșalanță tot ce ține de disciplina bugetară.

Comisia Europeană le-a transmis vineri ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. "Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări", a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a Comisiei. "Acum decizia este în mâinile statelor membre", a spus ea, citată de DPA și Agerpres.

Timișoreanul Horia Cardoș, CEO și fondatorul Agroland, este invitatul lui Cătălin Striblea în acest episod Leaders, sub umbrela Vorbitorincii. Nu a fost angajat niciodată, a fost doar creator de companii. Regretă că în primii ani de activitate nu a greșit pe banii altora și chiar recomandă tinerilor să fie întâi angajați, pentru o perioadă, să învețe, apoi să-și deschidă aripile în lumea afacerilor. De-a lungul interviului aflăm de ce România importă mâncare, de ce investițiile în avicultură sunt profitabile, dar și că nu toți producătorii locali sunt pregătiți să lucreze cu retailerii. Vorbim și despre deficitul forței de muncă, prezent în toată Europa, dar și despre crezul invitatului, acela că la un moment dat, vom vedea un val de români care se vor întoarce acasă.    06:15 România este a șasea putere agricolă a Europei, dar care importă 50% din hrana pe care o consumă 18:20 Presiunile de la Comisia Europeană 39:36 Cum e condusă țara? 50:04 Ce-ar însemna creșterea TVA-ului? 1:24:49 Antibiotice și hormoni pentru păsări, se folosesc sau nu în fermele din țară? 1:41:01 Scrisoare pentru tinerii antreprenori 1:55:21 Viziunea se educă