Podcasts about departamentului

Lui Elon Musk, retras din fruntea DOGE, i se pot imputa multe. Dar, obiectivul de economisire a cheltuielilor guvernamentale este corect. Politicienii europeni nu ar trebuie să se bucure pentru greșelile lui Trump. Unele state membre, printre care și România, au nevoie de scăderea deficitului bugetar. Elon Musk se retrage din fruntea Departamentului de eficiență guvernamentală, un fel de instituție creată special pentru omul de afaceri și pentru a reduce cheltuielile publice. Elon Musk a venit pe „cai mari” în administrația Trump, cu promisiuni și obiective enorme. Acum, după 130 de zile, se poate vedea că rezultatele sunt modeste în comparație cu așteptările, metodele folosite au fost discutabile, iar deciziile au fost de multe ori contestate în instanță. Eșecul lui Elon Musk nu ar trebui să ne bucure atât de mult. Metodele folosite au fost, uneori, exagerate, dar principiul a fost corect.Chiar dacă omul de afaceri a fost de multe ori blamabil, misiunea sa nu a fost de condamnat. Eficiența funcționării statului, chiar în condițiile reducerii cheltuielilor curente, este un obiectiv care se poate găsi la multe state ale lumii, inclusiv România.Elon Musk a spus la instalarea sa în fruntea DOGE, Departamentul de eficiență guvernamentală, că obiectivul său este să economisească 2.000 miliarde de dolari din cheltuielile statului prin eliminarea risipei, fraudei și abuzurilor din administrație. În luna februarie a.c., președintele american făcea publice o serie de nereguli descoperite în funcționarea sistemului de asistență socială, printre altele, plata unor pensii către persoane fictive care aveau vârste matusalemice. Unii experți americani au dezvăluit că sistemul nu a fost fraudat, iar erorile au apărut din cauza unui program cibernetic vechi. Începutul părea promițător pentru departamentul condus de Elon Musk. Doar că după aceea au apărut o mulțime de probleme și de contestări.Un scurt bilanț al activității lui Elon Musk, acum la plecarea din fruntea departamentului de eficiență guvernamentală, arată că rezultatele sunt departe de promisiunile făcute în luna ianuarie a.c.Pe parcursul a cinci luni de funcționare, DOGE a închis 11 agenții federale, a reziliat 8.500 de contracte și a anulat 10.000 de granturi derulate de instituții ale statului. În plus, conform unei analize a postului american de televiziune CNN, aproximativ 121.000 de angajați în administrația federală au fost disponibilizați, dar programul de concediere a presupus și achitarea unor plăți compensatorii. Lucrurile nu au mers chiar cum și-a dorit Elon Musk: 24.000 de funcționari publici au fost reangajați ca urmare a unor hotărâri judecătorești, iar experții financiari au calculat că plățile compensatorii achitate au fost de aproximativ 135 miliarde de dolari. Ceea ce nu seamănă deloc cu o economie bugetară.În ultimele luni, obiectivul DOGE a fost revizuit la jumătate, adică economiile de 2.000 miliarde s-au redus la 1.000 de miliarde de dolari. În luna mai a.c., realizările erau mult mai mici decât orice țintă, respectiv economiile erau estimate la numai 160 miliarde de dolari, iar o analiză a BBC ajungea la concluzia că DOGE a reușit să facă economii ale banilor publici în valoare de numai 32,5 miliarde de dolari.În plus, unii analiști americani consideră că Elon Musk lasă în urmă o mare problemă și anume concedierea unor angajați competenți, bine pregătiți profesional. Refacerea acestor zone de expertiză nu se va putea face în 100 de zile, ci în ani. Desigur, este posibil ca în unele cazuri să fie adevărat, dar să nu uităm că sintagma „cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit” se aplică și în America. Adică, efectele disponibilizărilor făcute de departamentul condus de Musk ar putea să fie exagerate. De asemenea, sunt mai multe procese pe rol prin care Donald Trump este acuzat că i-a acordat lui Elon Musk o poziție în administrație în termeni neconstituționali. Cu toate acestea, elanul economisirii banilor publici va continua. De exemplu, administrația Trump a anunțat că va analiza contractele statului cu firmele de consultanță și cu cele de tehnologie.Este clar că unii exultă văzând eșecul lui Musk. Politicieni de toate culorile și de pe multe meridiane ale lumii vor putea spune acum că efortul de a eficientiza statul este prea costisitor și că metodele de acest fel produc mai mult rău decât bine. Eșecul lui Elon Musk poate fi un bun pretext pentru a nu mai încerca o eficientizare a cheltuielilor statului. Ar fi o mare eroare în special pentru europeni care au nevoie, în destule state membre, să reducă nivelul deficitului bugetar. Inclusiv, în România.

Unul din trei români crede că știința și tehnologia au mai degrabă o influență negativă asupra societății – arată un studiu de anul acesta, în care România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința încrederii în știință și tehnologie. De ce își pierd românii încrederea în știință? Cum ajung să se informeze din surse „alternative” și să prefere pseudoștiințele? Cum poate fi recuperată încrederea oamenilor în ştiinţă? I-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată și Ciprian Mihali, directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Ciprian Mihali: „Noi am funcţionat multă vreme în iluzia că omul modern este animat de această puternică dorinţă de cunoaştere. De fapt, foarte puţini oameni sînt animaţi de o dorinţă de cunoaştere, în sensul în care cunoaşterea îţi pune în discuţie certitudinile sau ceea ce ştiai pînă atunci şi îţi împinge limitele necunoaşterii mai departe. Noi avem un raport foarte personal şi foarte intim cu propria noastră ignoranţă. Iar această relaţie intimă ne face să considerăm că sîntem mai cunoscători decît sîntem de fapt, că sîntem mai puţin ignoranţi decît sîntem de fapt şi, din acest motiv, relaţia noastră cu frontiera între ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim este o relaţie afectivă, o relaţie emoţională şi nu una raţională. Noi sîntem mult mai mult coduşi de emoţii şi dorinţe, mai ales de dorinţa de recunoaştere, decît sîntem animaţi de un ideal al unei cunoaşteri care să ne destabilizeze certitudinile. Ca animal care trăieşte socialmente printre alţi semeni, fiecare avem în permanenţă această nevoie de recunoaştere. Iar ceea ce a oferit internetul în versiunea sa din ultimii 15 ani, odată cu ascensiunea reţelelor sociale, a fost să aşeze în scheme algoritmice instrumentalizarea emoţiei. Sîntem fiinţe emoţionale mai mult decît fiinţe raţionale. Avem fiecare dintre noi nevoia de a fi recunoscuţi printre ceilalţi, o dorinţă foarte intimă şi dureroasă, care, dacă nu e satisfăcută, se revoltă, de asemenea, în feluri emoţionale. Emoţia este pre-cognitivă şi non-cognitivă, adică ea nu are nevoie de foarte multă informaţie. Dacă eu cred că e adevărat, atunci e mai important decît dacă este realmente adevărat.”De cînd au început românii să nu mai aibă încredere în ştiinţă, e o neîncredere recentă sau mai veche?Mihail-Valentin Cernea: „Am văzut efectele acestei neîncrederi la începutul pandemiei. Dar nu cred că povestea începe în pandemie, ci probabil începe demult, în modul în care e construită cultura ştiinţifică în România. Putem să ne uităm la sistemul de învăţămînt de pe vremea comunistă, ba chiar, în pandemie mă uitam la reacţia românilor la pandemia de Gripă Spaniolă (din 1918) şi, din păcate nu pot să spun că diferenţele erau atît de mari. (...) Avem o problemă mai veche, care a fost din foarte multe puncte de vedere înrăutăţită de-a lungul vremii de două surse fundamentale, în ultimii 10-15 ani. O sursă este o incultură ştiinţifică profundă care vine pe bazele unui sistem de educaţie care nu te învaţă modul în care funcţionează ştiinţa şi cum obţine ea cunoaştere despre lume, ci te învaţă mai degrabă formule şi probleme de rezolvat. Şi a doua sursă, care nu trebuie ignorată, este munca continuă şi asiduă pe care au dus-o propaganda rusă şi propaganda chineză pe această temă – în România şi peste tot în lume au fost investigaţii –, parte din efortul lor mai amplu de a sădi neîncredere în societate. Şi bineînţeles că o neîncredere în instituţii şi în oamenii de ştiinţă îndeplineşte scopurile acestui tip de propagandă, care caută cît mai multă diviziune socială şi, dacă se poate să nu avem fapte în comun, e cu atît mai bine pentru ei.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW) - Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul) Săptămâna decisivă pentru prezidențiale (SpotMedia)Săptămâna care începe azi ar putea marca resetarea totală a campaniei electorale, pe alocuri previzibilă, pe alocuri cu totul excepțională.Călin Georgescu pretinde că în momentul ridicării sale din trafic, pentru a fi dus la audieri în calitate de suspect la PICCJ, era pregătit să își înregistreze oficial candidatura la BEC. Apoi, a anunțat că va face acest demers sâmbătă după-amiază. N-a făcut-o, poate pentru că astăzi instanța urmează să se pronunțe asupra contestației la controlul judiciar.Sau pentru că, din momentul depunerii candidaturi intra într-un calendar strâns, de maximum 5 zile, la capătul căruia cel mai probabil va fi scos în afara jocului electoral și înainte de a face pasul trebuie să fie sigur că are negociată cea mai bună variantă pentru sine de continuare.Cu cât candidatura lui Georgescu va fi depusă mai repede, cu atât mai mult timp le rămâne extremiștilor pentru repliere. Dar Călin Georgescu își joacă propria supraviețuire. Are nevoie de un candidat care să tragă pentru el și odată ales să îl scape de problemele penale care îi pot aduce pușcărie, practic, pe viață.Până când nu obține garanțiile pentru viitorul său, Călin Georgescu poate amâna depunerea candidaturii, reducând timpul pentru redresare.Este de așteptat totuși ca săptămâna aceasta candidatura să fie depusă pentru că altfel chiar susținătorii săi pot deveni nerăbdători și contrariați. Susținători care oricum nu mai sunt chiar așa mobilizați dincolo de nucleul dur, complet hipnotizat.Dovada este participarea modestă la manifestația de sâmbătă din București, menită pentru un milion de persoane din care s-au adunat doar câteva zeci de mii, din toată țara, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW)Președintele interimar Ilie Bolojan a ezitat să-l apere pe ministrul său de Externe, Emil Hurezeanu, după amenințarea cu demiterea venită din partea premierului Marcel Ciolacu.Premierul Marcel Ciolacu vrea o Românie fără voce, care să tacă în continuare și să facă ceea ce i se cere fără să comenteze și mai ales fără să-și explice public gesturile. Cel mai mult îl enervează pe Ciolacu dezinvoltura șefului diplomației române, Emil Hurezeanu, capacitatea lui de relaționare, fluiditatea discursului, dar mai ales răspunsurile principiale pe care le dă unor chestiuni complicate, conjuncturale, indecise. Marcel Ciolacu l-a chemat la ordine, zilele trecute, pentru a doua oară pe Emil Hurezeanu fiindcă ministerul pe care îl conduce a îndrăznit să-i răspundă lui Elon Musk, numit de Donald Trump în fruntea Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE) că „justiția română este independentă și nimeni nu este mai presus de lege, iar în acest domeniu nu trebuie să existe presiuni”. Totul după ce Musk a spus că ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și ducerea sa la audieri a fost „o mizerie”.Cel mai mult l-a deranjat pe Ciolacu, însă, răspunsul lui Hurezeanu în legătură cu frații Tate care tocmai au fost lăsați de justiția autohtonă să plece în Statele Unite. Rămâne senzația, însă, că nu justiția a luat decizia, ci politicul. Că guvernul a răspuns cererii Statelor Unite într-o formulă imorală, în care călăii sunt eliberați, fără să dea niciun fel de socoteală victimelor. A primit Ciolacu ceva în schimb? Sau a câștigat ceva România?, întreabă Sabina Fati, jurnalist DW. Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul)Elon Musk susține public ideea conform căreia SUA ar trebui să se retragă din NATO. „Sunt de acord”, a comentat multimiliardarul un mesaj transmis pe rețeaua X de analistul politic Gunther Eagleman, susținător înfocat al președintelui Donald Trump. Cum ideea „dezertării” americane nu este una nouă, nu ar trebui să ne surprindă prea tare. „Deși un astfel de scenariu ar fi catastrofal pentru Europa”, susține istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. „Pentru NATO, SUA înseamnă foarte mult din punct de vedere militar. În mod evident, ieșirea americanilor din Alianță va provoca un cataclism în domeniul relațiilor, siguranței și securității internaționale”, a precizat pentru „Adevărul” specialistul.Într-un astfel de scenariu, în care SUA întoarce spatele Europei lăsând continentul în „bătaia” puștilor rusești, locul rămas liber va fi disputat de celelalte mari puteri ale lumii. „Vor exista tentative ale unor alte puteri să umple acest gol de securitate, iar acestea ar putea fi nu doar Rusia, dar și Turcia, și China, dar și Uniunea Europeană”, consideră expertul care continuă: „De multe ori, un șut în fund poate fi un mare pas înainte, iar Europa asta va fi obligată să facă”. Căci ieșirea Americii din NATO ar trebui să ne trezească pe toți din visul frumos pe care l-am dormit până acum și să ne aducă cu picioarele pe pământ: „Asta ar putea însemna trezirea Uniunii Europene la realitate. Va trebui să strângem rândurile. Va fi nevoie de o și mai strânsă apropiere a statelor, de o mai puternică federalizare a UE. Va fi imperios necesară înființarea unui Minister de Război sau al unui Minister de Apărare a Uniunii Europene, de înființare a unei forțe militare europene”. Așadar, Uniunea Europeană va trebui să-și consolideze ceea ce nu a avut până acum: misiunea de apărare care va veni, însă, la pachet cu o sporire a cheltuielilor, mai precizează prof. Bogdan Bucur. 

Cum e posibil ca în același interval istoric, în același spațiu să aibă loc războaie devastatoare și descoperiri științifice fundamentale? Cum e posibil ca abjecția și sublimul ființei umane să coexiste? Cum se explică faptul că, oricît ar avansa pe drumul cunoașterii și al artei, ființa umană nu-și poate controla pulsiunile violente, (auto)distructive? Sînt întrebări pe care le propune scriitorul și matematicianul Bogdan Suceavă prin volumul „Furtuna barocă” (Editura Polirom). Un „poem în formă de roman”, cum îl definește chiar autorul, în care sînt puse față în față istoria Războiului de Treizeci de Ani de ani din secolul al XVII-lea, care a devastat regiuni întregi din Europa și a făcut milioane de victime, și istoria unor progrese în fizică, matematică, astronomie esențiale pentru omenire. Bogdan Suceavă e scriitor și matematician, profesor în cadrul Departamentului de Matematică al California State University, Fullerton, Statele Unite ale Americii. Am vorbit cu Bogdan Suceavă despre volumul „Furtuna barocă”.Bogdan Suceavă: „Eu cred în ideea că literatura e o cale de cercetare, o cale de investigație. Și vrei să transmiți cititorului această întrebare: cum a fost de fapt atunci? Cum era să trăiești în secolul al XVII-lea, în timpul acestei tragedii? 30 de ani cu 8 milioane de victime - trebuie să se fi simțit extraordinar de apăsător, o fi fost o atmosferă cumplită. A fost o tragedie generată de om. Și, dacă examinăm dinamica Războiului de Treizeci de Ani, vedem că au avut multiple ocazii să aducă pacea. Principii care puteau decide pacea nu au găsit o cale către mediere și stingerea conflictului și asta a tot alimentat războiului. În timpul acesta erau zone întregi ale Europei pustiite și tragedia se extindea. Este o lecție a istoriei acolo.”Dar am învățat ceva din aceste lecții ale istoriei? Fiindcă am mai avut după aceea și alte lecții ale istoriei...Bogdan Suceavă: „Scopul meu cînd am scris Furtuna barocă a fost exact întrebarea aceasta. Iată ce cred eu că trebuie reținut dintr-o asemenea reflecție. Să presupunem că apare o tensiune într-o societate sau într-o lume mai extinsă, cum e Europa de azi. Bine este să existe instituții care să poată cuprindă aceste tensiuni și să le găsească o rezolvare instituțională. Cred că aceasta este lecția. La vremea respectivă, Europa a suferit o tragedie masivă, ca să se ajungă la următorul adevăr (asta este Pacea de la Westfalia, 1648): fiecare principe are dreptul să decidă credința în principatul său. Dar pentru asta trebuia să moară 8 milioane de oameni? Nu se putea rezolva de la început printr-un tratat, printr-o bună înțelegere a diferențelor confesionale? Să sperăm că n-o să mai fie vreodată cazul de astfel de tensiuni în lumea de azi.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Am încheiat în genunchi anul 2024. Și noi, oamenii ne-extremiști din România, câți om mai fi - și nici ăia toți! -, și noi la Judecată, căci la ultimul episod din acest an greu am rămas, în premieră, fără internet fix în timpul transmisiunii live. Am avut cu toții un an greu, parcă mai greu decât alții. Și îl încheiem în pline turbulențe, ba chiar și cu o perspectivă dezastruoasă asupra lui 2025. Despre finalul nebun al acestui an nebun am vorbit la ediția de săptămâna asta. Cât de rău va fi 2025? Nu știm, dar ce știm sigur este că vom constata împreună cum ne strecurăm prin el. Noi vă mulțumim mult și pentru timpul vostru și pentru sprijinul fără de care n-am fi ajuns aici. Ne înclinăm în fața voastră și vă dăm întâlnire în 6 februarie. Tot joia, tot de 20.00, cum sperăm că deja v-am obișnuit. Sărbători liniște tuturor! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am numărat, la ediția de săptămâna asta, consecințele celui mai mare seism politic al României din ultimii 35 de ani, și-anume anularea alegerilor prezidențiale. Dincolo de faptul că poate cel mai disprețuit președinte al României - și competiția nu e ușoară! - rămâne în funcție până nu-știm-când și dincolo de mormanul de bani publici cheltuiți de stat pentru exercițiul democratic anulat n-am găsit mare lucru. Georgescu, cel care a jucat incorect în campanie și a determinat anularea, este zi de zi pe buzele tuturor. Căpetenia de mercenari Potra e în control judiciar, la fel și neo-legionarul Sechila, misteriosul BogPR e liber și el iar Anca Alexandrescu nu se oprește din călcat în picioare legea audio-vizuală. Încă o săptămână, așadar, în care românii nu reușesc să vadă vreo persoană care să plătească pentru psihoza colectivă în care a fost aruncată o țară întreagă. Mai încercăm o dată, joia viitoare. Vom fi, ca de obicei, cu judecata la noi. Pe curând! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Pentru prima dată după Revoluție, un scrutin prezidențial este anulat, la capătul unei cantități uriașe de bâlbe instituționale greu de explicat. Cum am ajuns în acest moment de cumpănă? Cine e vinovat? Se putea face ceva pentru a opri un extremist trișor să ajungă în finala prezidențială fără să fie necesară anularea a peste 9 milioane de voturi? Unde suntem și, mai ales, unde (dracului) ne ducem? Am judecat totul într-o ediție specială a podcastului nostru, în seara votului care n-a mai fost. Vă așteptăm și joi, pentru că multe se mai pot întâmpla în zilele ce vin. Mulțumim! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În ultima ediție înaintea scrutinului decisiv nu doar pentru stabilirea viitorului președinte, ci pentru însăși direcția pro-vest a României pentru următorii ani, am încercat să punctăm câteva dintre motivele pentru care am ajuns în halul ăsta. Am pornit de la posibilele explicații pentru cele mai recente evenimente legate de alegeri și am ajuns înapoi ani buni, arătând că, în principiu, când statul nu-și face treaba ani și ani apare un soi de cetățean paralel, care, deși nu respectă regulile, nu pățește nimic. Și-apoi se multiplică până devine vizibil, după care, Doamne-ferește, majoritar. Cu ce rămânem după alegerile astea? Ascultați ediția asta și, duminică, mergeți și votați. Vă mulțumim tuturor! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ce-am avut și ce-am pierdut după alegerile parlamentare din 2024? Ce rămâne în Casa Poporului din valul „suveranist” ridicat de Georgescu? Și, mai important, când vin gay-ii peste noi, să ne transforme pe toți? Am discutat despre toate astea în această ediție specială a Judecății, una „la cald” despre cum se conturează viitorul Parlament. Vă invităm să ne ascultați și, dacă se poate, dați și altora, poate se trezesc, căci avem în față un vot crucial duminică. Și, firește, vă mulțumim pentru că ne ascultați și pentru sprijinul vostru! Înseamnă mult pentru noi! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Un balamuc în toată regula, un circ fără cupola. În asta s-a transformat România în ultimele zile, după surprinzătorul rezultat de la turul I al prezidențialelor, ca răspuns (sau notă de plată, dacă vreți) pentru anii în care ne-am bătut joc de tot și de toate de la cel mai înalt nivel. Am vorbit mai pe larg despre toate, dar mai ales despre cum nici măcar acum, în ceasul al 25-lea, nu înțelegem că e groasă. Altminteri cum să luam decizia renumărării voturilor fără a permite transparența minimă a procesului și cum să ne trezim abia la patru zile după rezultat să pornim o anchetă judiciară în legătură cu mecanismul ilegal prin care extremistul și-a păcălit votanții? În aceleași patru zile - ba chiar mai multe puțin, căci a văzut-o mai din vreme - colega Diana Oncioiu (dela0.ro) a ajuns să înțeleagă clar cum a explodat tik-tok-ul și a povestit ce-a aflat în a doua parte a ediției de azi. Închidem, odată cu ediția de săptămâna asta, și invizibila campanie pentru parlamentarele de duminică, strecurate abil între tururile prezidențialelor cu scopul de a avea poate cel mai de jos moment al democrației în ultimii 35 de ani. Mulțumiți-i președintelui Iohannis și liderilor coaliției stabilității, parcă așa-și spuneau, nu? Doamne-ferește! Vă mulțumim pentru că ne urmăriți și pentru că ne susțineți și vă așteptăm la ediția specială de luni, când vom vorbi „la cald” despre rezultatele scrutinului pentru viitorul Parlament. ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În acest episod special al Podcastului Banii Vorbesc, îi avem alături pe Victor Dima, Manager al Departamentului de Trezorerie Tavex România, și pe Nicolae-Daniel Voloscsuk, Economist Tavex România, pentru a discuta despre una dintre cele mai vechi și sigure forme de investiție: aurul.

Azi mai mult ca oricând ne-am simțit obligați să facem o ediție specială a Judecății noastre, pentru că situația în care se află țara după votul de la turul I al prezidențialelor este, la rândul ei, una specială: un candidat toxic, un extremist putinist care visează la o Românie ruptă de UE și NATO a zburat pe sub radarul aproape defect al societății și a ajuns în vârful ierarhiei după acest prim tur de scrutin pentru alegerea președintelui țării. Am încercat, obosiți după zilele astea, să schițăm foarte în mare măcar o parte din constelația de cauze care ne-au adus aici. Vă așteptăm și joi, la ediția „clasică” a emisiunii noastre, unde vom încerca să mai în detaliu să înțelegem cum am ajuns aici și ce e de făcut. Mulțumim! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

L-am prins din nou pe Mircea Geoană cu o minciună cât casa, de data asta despre un episod din trecutul tatălui său. Geoană încheie această campanie în genunchi, după ce, la startul ei, era considerat, pe baza unor sondaje, între favoriți. Pe Geoană nu l-au faultat atât investigațiile de presă - una interesantă fiind publicată chiar zilele trecute de Ovidiu - sau dezvăluirile precum cea din debutul acestei ediții cât l-a distrus propria lui conduită. Un om în care urlă frustrarea și nu-și poate stăpâni pornirile, așa ni s-a înfățișat Geoană, și, cel mai probabil, iese din scena publică duminică în genunchi. De la Geoană am trecut, pe rând, prin toți cei care ne cer votul la finalul acestei săptămâni, și, cu o singură excepție, nu am putut să găsim ceva nu bun, măcar votabil. În fața rezultatului acestei adevărate contraselecții pe care-a reușit-o clasa politică românească și conștienți de contextul teribil în care România se află, am stabilit că mergem duminică la vot, iar unul dintre noi și-a exprimat în concret și intenția de vot. Vă lăsăm plăcerea să ascultați o discuție cu sens, zicem noi, de la cap până la coadă, adică din nou mai bine de două ore. Pregătiți-vă: începe o perioadă cu trei scrutinuri, după fiecare dintre ele urmând a ne întâlni cu voi, la cald, în fiecare zi de luni după fiecare duminică de vot. Asta, firește, dincolo de edițiile clasice de Judecată din fiecare joi. Vă mulțumim! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am început ediția de săptămâna asta povestind cum am ajuns vecini la studioul nostru din Casa Presei cu „Departamentul Antifraudă”, în fapt o acoperire ieftină pentru un sediu al partidului AUR care adăpostește, cel mai probabil, o brigadă de troli de internet aflați în slujba campaniei extremiștilor lui Simion. Am mers apoi, cu Ciolacu, Grindeanu și Simonis (și fetele lor) pe la Nisa, cu avionul plătit de Nordis (mulțumim, G4Media), pentru a ajunge la concluzia că blatul PSD-PNL rezistă bine-merci dincolo de vorbele de ocară pe care și le aruncă alde Rareș Bogdan cu alde Tudose. Pe ce ne bazăm? Pe cum a împărțit, discreționar, banii publici către primăriile din țară premierul Ciolacu. Mecanismul? L-am explicat în detaliu în cea de-a doua parte a ediției de azi. Miza? Miliarde de euro, în schimbul fidelității primarilor. A mai rămas puțin timp, cât să povestească Vlad în detaliu un mecanism de funcționare a relației guvern-cetățeni (prin intermediul presei, evident!) ce pare de pe altă planetă, dar e de-aici, de lângă noi, din Germania. Și, firește, pentru Ursarul Săptămânii (apud Ovidiu), sau Duhul Rău, conform lui Vlad, secțiune pe care am cam neglijat-o în ultimele ediții. Ăștia am fost și în această săptămână. Mulțumim tuturor, pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Cu Vlad plecat cu treabă în străinătate, am avut o nouă ediție altfel a Judecății, în care Ovidiu, alături de Răzvan Zamfir, realizator al emisiunii Bună, România la B1TV, a încercat, vreme de mai bine de trei ore - o durată-record pentru producția noastră - o radiografie a României în campania electorală pentru alegerea președintelui și Parlamentului. Dacă am fi fost la o televiziune de știri, am fi putut să începem discuția „în regim de breaking news”, anunțînd că Mircea Geoană a intrat în diplomație în urma unui interviu pe care l-a susținut, la sediul Ministerului de Externe, la trei săptămâni de la execuția cuplului Ceaușescu, adică în data de 15 ianuarie 1990. S-a mai vorbit, în treacăt, și despre rezultatul alegerilor din Statele Unite, s-a râs, s-a oftat, s-a tot. Vă invităm să ascultați ediția și că așteptăm, în formula clasică după două săptămâni, joia viitoare. Mulțumim pentru că ne urmăriți și mulțumim pentru susținere! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ce vedem și ce nu vedem la alegeri? E suficient să avem încredere că autoritățile organizează corect procesul electoral? Sau democrația se bazează, de fapt, și pe alte forme de participare, nu doar pe simpla prezență la vot? Ce ai putea face chiar TU - cetățeanul - pentru a contribui la desfășurarea unor alegeri corecte? A judecat, într-o ediție altfel a emisiunii noastre, Vlad Stoicescu, avându-l alături pe Septimius Pârvu de la Expert Forum (EFOR). ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am început ediția de săptămâna asta cu un follow-up la emisiunea anterioară, pe care-am dedicat-o în totalitate „jafului de la planșeul Unirii”, căci asta se ascundea, de fapt, în spatele „luptei de la planșeul Unirii”, ce i-a avut drept protagoniști pe primarul general Nicușor Dan și pe cel al Sectorului 4, Daniel Băluță. Lucrurile par să se clarifice și, sperăm, săptămâna viitoare ne vor fi încă și mai clare. Cum la mijloc este schimbarea „din greșeală” a proprietarului unei suprafețe de 33 de hectare din centrul Bucureștiului - și, în esență, existența statului de drept în România -, ne încăpățânăm să nu lăsăm lucrurile nelămurite, în ciuda îndemnului premierului Ciolacu, șeful de partid al primarului Băluță și cel care i-a alocat, din pixul de premier, aproape un miliard pentru lucrarea-mamut de-acolo. „Am schimbat pe Netflix”, spunea premierul Ciolacu întrebat despre controversa de la Unirii. Și, într-un alt interviu, „justiția funcționează”. Ei, noi iarăși am ales să nu dăm curs îndemnului premierului la Netflix&chill și-am spus, pentru a n-a oară, de ce nu e deloc cazul să mutăm pe Netflix: justiția nu funcționează, iar media mainstream pare, înecată de bani publici din subvenția de la partide, să nu mai aibă deloc tupeul să-l contrazică. Nici pe el, nici pe șeful PNL și, în general pe nimeni care plătește. Și, din această realitate paralelă, constatăm că suntem din ce în ce mai puțini care chiar suntem preocupați de discuțiile importante, cruciale într-un an super-electoral. Puțini, dar nu ne lăsăm, așa că ne vom vedea tot aici și săptămâna viitoare, și cealaltă, și tot așa. Pe curând! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

O grozăvie ca nicio alta a explodat sub ochii noștri la începutul săptămânii: cu ocazia „Bătăliei de la planșeul Unirii” am aflat cu toții că niște hectare de pământ din centrul Bucureștiului, din zona 0 a capitalei țării ăsteia, a avut, preț de aproape trei luni, proprietarul schimbat în acte, doar pentru a face loc ambițiilor, dar mai ales combinațiilor unui primar de sector. Daniel Băluță de la Sectorul 4 a năvălit cu o gardă pretoriană de interlopi deghizați în funcționari ai statului - adică în polițiști locali - în Piața Unirii pentru a începe în sfârșit o lucrare-mamut pe care și-o dorește de ani de zile: refacerea planșeului de la Piața Unirii. În baza a ce? Exact în baza acestei „erori materiale” comise de oamenii de la cadastru, care-au lăsat Primăria Generală fără dreptul de proprietate asupra unei hălci imense din București. Așa au ajuns bulevarde întregi din centrul capitalei în proprietatea Apelor Române, deși cei de la Primărie dormeau liniștiți știindu-se proprietari. Am explicat complicata speță preț de mai bine de două ore, asezonând zisele explicații cu dovezi de administrație bucureșteană catastrofală pe care le-am constatat în anii din urmă. Ascultați și vă minunați! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Siderați de hotărârea abracadabrantă prin care Curtea Constituțională i-a restricționat candidatei Șoșoacă intrarea în cursa prezidențială pentru niște motive cel puțin discutabile, am încercat să aplicăm aceeași judecată profund subiectivă și în cazul celorlalți candidați înscriți în cursa pentru funcția supremă în stat. Ne-a ieșit un dezastru! Nici nu prea avea ce să ne iasă din moment ce am aplicat, conștient, o judecată stricată. Să ne înțelegem: personajul sancționat de CCR în această manieră este total toxic pentru democrație, dar ce ne deranjează este mecanismul prin care ajunge să fie evacuată dintr-o cursă electorală. Un stat slab, căci n-a fost în stare să-i facă nimic pe căi normale și legale în ciuda conduitei de ani și ani de zile, o martirizează pe această persoană toxică și, în același timp, deschide o ușă periculoasă pentru viitorul statului de drept. Același stat slab n-a fost în stare să închidă găurile pe care firma Nordis a fost în stare să ajungă până la banii multor români creduli și-apoi să dispară cu ei, transformându-i din potențiali investitori imobiliari în păgubiți. Și-apoi, aidoma „ciomagului” CCR din cazul Șoșoacă, parlamentarii vin ca pompierii să repare, chipurile, ce e de reparat, doar că nu văd nicidecum problema global. Să se uite la noi, că le-am explicat-o. Dacă nu, va fi vai și-amar de alte și alte visuri de viață bună în clădiri de multe stele. N-am închis înainte să constatăm ceva ce, parcă, n-am mai văzut: alianța de guvernare s-a rupt, dar guvernul de coaliție PSD-PNL, cică, rămâne. N-am înțeles-o p-asta, dar am zis să v-o zicem și vouă. În acest ton de nedumerire vă lăsăm până joia viitoare. Sperând, firește, să ne întâlnim din nou cât de zdraveni la cap se poate. Mulțumim! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am consemnat nou atac frontal și dement al unui politician la adresa jurnalismului de investigații făcut onest în interes public, atac la care s-a pretat „diplomatul”, „spălatul” candidat la președinție Mircea Geoană. Victima acestuia a fost colegul nostru Attila Biro, co-semnatar, alături de alți colegi din prestigioasa comunitate de reporteri OCCRP, al unui material care vorbea, documentat, despre afacerile unui apropiat de-al candidatului cu un personaj la rândul aău apropiat de Moscova. După ce a invitat autoritățile statului român să ia măsuri împotriva jurnaliștilor (la ce s-o fi referit nu știm), Geoană a revenit și a plasat investigația în zona unui kompromat, acuzând jurnaliștii de fantasmagorii. Cu ajutorul invitatului nostru Attila Biro, chiar ținta atacului politicianului, am lămurit, sperăm, lucrurile. În partea a doua a ediției de săptămâna asta am făcut concurs de indignare în fața unui laudatio făcut de unul dintre liderii USR la adresa lui Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al BNR, care va veghea la imparțialitatea audiovizualului românesc dintr-un fotoliu comod la CNA. Ce-a făcut Bănescu în viața profesională este însă, așa cum am explicat, incompatibil cu ideea de imparțialitate. Ăștia am fost și săptămâna asta. Vă mulțumim! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Statisticile arată că doar 20% dintre români declară că au noțiuni de bază privind acordarea primului ajutor, în timp ce peste 80.000 de oameni mor, anual, pentru că nu primesc la timp prim ajutor într-o situație de urgență.  De ce este important să facem un curs de prim ajutor, ne explică Ionuț Enache, director executiv Fundația pentru SMURD și Diana Cotescu, coordonatoarea programului Salvatorii de Vieti, derulat de Groupama în parteneriat cu Fundația pentru Smurd, invitații emisiunii Sănătatea FM. Fundația pentru SMURD a fost înființată în 2006, la inițiativa dr. Raed Arafat, în prezent și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din MAI."În momentul de față, fundația are foarte multe zone în care sprijină societatea, începând de la sprijinul din punct de vedere tehnic și prin echipamente a sistemului de urgență integrat - SMURD și ISU. De asemenea, contribuie la educația în privința acordării primului ajutor în comunități, și avem programe vaste de educație pentru tineri și adulți, suntem în colaborări cu mai multe asociații și fundații prin care dezvoltăm proiecte mari, organizăm conferințe în ceeq ce privește serviciile de urgență.", explică Ionuț Enache, director executiv al Fundației pentru SMURD. Cât de important este să știi să acorzi primul ajutor?"Este foarte important, având în vedere că foarte multe persoane mor pentru că nu se acționează la timp într-o situație de urgență. Prin intermediul programului nostru, Salvatorii de Vieți, am reușit să instruim până acum 7.000 de persoane, la nivel național,. și ne-am propus un target de 10.000 până la finalul anului. Primim feedebackuri  pozitive de la cursanți. Sunt persoane laice, care nu au nicio tangență cu sistemul medical, care învață să acorde primul ajutor în cadrul programului nostru. Atelierele noastre sunt 100% gratuite. Acestea se desfășoară atât prin înscriere în platforma noastră " Salvatorii de Vieți" sau se pot desf[;ura pe grupuri organizate, cel puțin 15 persoane. De exemplu, dacă este o persoană care dorește să se țină la o firmă acest curs, noi onorăm invitația în limita re4surselor umane de care dispunem", spune Diana Cotescu, coordonatoarea programului Salvatorii de Vieti. Potrivit directorului executiv al Fundației pentru SMURD, Ionuț Enache, fundația, fiind înființată de aproape 20 de ani, în momentul acesta are o rețea vastă de voluntari în toată țara - 350 de voluntari activi, care sprijină toată activitatea de livrarea de ateliere, în toată țara." Sunt formatori certificați de Autoritatea Națională de Certificare, care pot  organiza cursurile la grădinițe, școli , angajații companiilor, instituții de stat...Avem zilnic cereri din întreaga țara. Cursurile durează 3 ore și sunt livrate gratuit.", explică Ionuț Enache. 

Am dedicat aproape jumătate din ediția de săptămâna asta - un nou record ca durată a Judecății noastre săptămânale - celor mai noi tâmpenii comise ori spuse de președintele încă în funcție, Klaus Iohannis. Spoiler alert: rămâne inexplicabilă pentru noi cinduita acestuia față de PNL, partidul-breloc pe care pare să-l stăpânească, dar și să-și dorească să-l distrugă. Încă și mai inexplicabilă a fost, pentru noi, decorarea poate celui mai abject personaj din politica românească post-1989, fostul viceprimar al Gabrielei Firea. Și mai mare spoiler-alert! A fost superbă concluzia lui Vlad: Bădulescu știm cine e, dar nu mai știm deloc cine e Iohannis. Am trecut apoi, pentru cealaltă jumătate, la tocat aspiranții la fotoliul de la Cotroceni pe care infamul președinte actual îl va părăsi. Și uite-așa, cu tot cu Duhul Rău (sau Ursarul Săptămânii, cum l-a botezat Ovidiu), am trecut de două ore jumătate. Încumetați-vă, căci am făcut și un anunț pentru perioada următoare. Mulțumim! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am ales să dedicăm ediția de săptămâna asta în integralitatea ei mișcărilor din lumea politică pentru că, în așteptarea alegerilor prezidențiale și parlamentare, deja se ascut săbii, se aruncă vorbe - de multe ori prostește - sau se execută harakiri. Cu un astfel de seppukku am început discuția din această seară: spre satisfacția tuturor celor care consideră PNL un partid deja compromis, prin schimonosirea legii cu scopul de a-i permite președintelui Iohannis să ajungă senator liberalii par a-și fi luat singuri gâtul. Într-o societate normală, un gest făcut astfel pentru a-și apropia un lider atât de detestat precum președintele ar trebui să fie greșeala cea din urmă a acestui partid. Precedată, firește, de alegerea cu unanimitate a generalului Ciucă drept candidat la președinție. Dar va fi acesta ultimul act de autosabotaj al PNL? Nu știm, dar vom afla curând. Am mers mai departe spre „noua speranță” Mircea Geoană, independentul ex-pesedist, pentru că, în ciuda găunoșeniei pe care i-am tot constatat-o până acum ceva ani, când a fost evacuat din politica mare de la București într-un job confortabil la NATO, ni se prezintă azi mai alb ca spuma laptelui. Ziariști la bază și cumva înspăimântați de lipsa memoriei conaționalilor noștri, am considerat oportun să îl „fișăm” puțin, întru aducere aminte. Și ne-am amintit de toți: de Vântu, Năstase, Iliescu, Vanghelie, Cătălin Voicu și câte și mai câte nume din acest film cu mafioți în tranziție. Și, firește, am taxat și tâmpeniile spuse de „speranța” politicii românești de rit nou, userista Elena Lasconi, care nu doar că pare la un concurs de spus prostii, ci și la unul de fugă de responsabilitatea spuselor ei. Și-așa am stat și azi mai bine de două ore, iar ei pare că nici nu s-au încălzit. Ne-așteaptă vremuri grele. Dar om trece și-acele poduri când vom ajunge la ele. Mulțumim pentru timpul vostru și pentru că ne sprijiniți. Contează! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Vlad v-a amenințat că va citi magnum opus-ul liderului PNL Nicolae Ciucă și a livrat. Am dedicat o oră și jumătate din ediția de astăzi unei discuții tragi-comice fix despre această compunerică de clasa a patra cu pretenții de best-seller (care, în ciuda publicității uriașe de care a avut parte, nu se va vinde, dar asta e altă discuție). Concluzia noastră: cazonul Ciucă e o gogoașă umflată și goală pe dinăuntru. În ce-a mai rămas din discuția de săptămâna asta am vorbit despre motivarea instanței de apel care a eliberat din arest, fără nicio altă măsură preventivă, cele două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon acuzate recent de procurori că ar fi ucis un pacient în secția de terapie intensivă. Și, pornind de la acest exemplu (care a debutat cu nesimțirea de a motiva decizia de eliberare la trei săptămâni de la pronunțare) și trecând mai apoi și prin alte situații de justiție discutabilă, am ajuns la concluzia că, în justiție, dar și în alte domenii-cheie ale vieții noastre în România, constanta vieții noastre va fi lupta dintre cei care-și doresc status-quo-ul și cei care-și doresc progrese către o viață mai dreaptă, mai prosperă și mai liniștită. Ăștia am fost și săptămâna asta. Vă mulțumim pentru timpul și spijinul vostru. Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În ediția de săptămâna asta am început o discuție despre (cel mai probabil) viitorul candidat la președinție Mircea Geoană. De terminat mă tem că n-o vom termina prea curând, căci omul nici măcar nu și-a oficializat măcar candidatura, în legătură cu sprijinul ei plutind încă multe necunoscute prin spațiul public românesc. Ce-am stabilit deja este lipsa de scrupule a acestui personaj politic vechi ce ni se va vinde, probabil începând de săptămâna viitoare, ca un om politic nou, altfel, cu standarde, pricepere politică și etică pe măsura funcțiilor pe care le-a ocupat de-a lungul acestor ani. Concluzia noastră? Nu cumpărăm. V-am spus încă de azi, în mare, de ce, probabil că vom mai vorbi despre asta. Discuția despre Geoană și mișcarea lui aparent browniană prin spațiul politic românesc ne-a dus, cumva normal, spre o alta, mai generală, dacă nu aproape filosofică: unde începe un compromis să compromită? Care sunt liniile roșii peste care nu prea e de trecut? Pentru asta am folosit, dincolo de exemplul Geoană (pe care-l bănuim a fi în spatele unei carcase politice pilotate de fostul eurodeputat Vlad Gheorghe), alte două exemple: negocierile REPER cu PNL (ce-or avea de discutat cei de la REPER cu oamenii conduși de Bode și Rareș Bogdan noi chiar nu înțelegem) și o postare manipulatoare a Victoriei Stoiciu, recent aleasă lider PSD și consilieră a premierului Ciolacu, în care îl perie bine pe șefu. Acesta a fost și unul dintre „ursarii săptămânii” (ales de Ovidiu), pe când Vlad a ales drept duh rău modul în care televiziunea publică încă face „presă”, bazându-se pe un exemplu recent al unui interviu cu Nicolae Ciucă, în fapt o odă deșănțată adusă acestuia de moderator. Dacă vreți să nu vedeți așa ceva și la podcastul vostru preferat, vă dăm întâlnire și joia viitoare, tot de la 20.00. Noi, ca de obicei, vom fi aici. Și, firește, am glumit: la noi nu veți vedea niciodată așa ceva. Mulțumim! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

După cum știm, FBI și Departamentul de Stat au acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din SUA din 2024 prin intermediul mass-mediei controlate de Kremlin și al platformelor online de propagandă. Există însă și o dimensiune europeană a subiectului. Documentele dovedesc existența unei ample operațiuni de manipulare și război psihologic la adresa Europei. ”Circa 2800 de politicieni, oameni de afaceri, jurnaliști și influenceri din 81 de țări, inclusiv Italia: iată în ce constă operațiunea Rusiei de a manipula Europa”, scrie La Stampa. Există, de asemenea, o listă cu 1900 de „anti-influenceri” cu care Moscova se luptă, continuă ziarul italian, care a citit toate documentele din ancheta FBI și rechizitoriul Departamentului de Justiție.”Totul se învârte - așa cum se știe deja parțial, dar nu cu această bogăție de detalii - în jurul „Agenției de Design Social”, un proiect de inginerie pro-Rusia, anti-Ucraina, anti-occidentală, care acționează sub ordinele directe ale șefului adjunct al personalului președintelui rus Vladimir Putin, Serghei Kiriyenko.Potrivit FBI, campania se referă la crearea de site-uri web false care imită instituţiile media legitime. Numită Doppelganger, aceasta plasează conținut care promovează narațiuni specifice pentru a promova obiectivele guvernului rus.Doppelganger a creat domenii sofisticate care imită site-urile web ale instituțiilor media legitime precum Fox News, The Washington Post și, de asemenea, publicațiile italiene La Stampa și La Repubblica”.Politico observă că dosarul FBI dezvăluie războiul psihologic secret al lui Putin în Europa:”Războinicii informaționali ruși au identificat Germania ca fiind o țintă deosebit de ușoară.Scopul campaniei Kremlinului în Europa a fost să semene diviziune, să discrediteze America și să submineze sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei serii de documente rusești, memorii și procese-verbale de la întâlnirile cabinetului de război psihologic.Documentele arată că scopul campaniei este „să evoce în audiență reacții raționale (cum ar fi: „de ce trebuie NOI să ajutăm Ucraina?”) dar și emoționale (cum  că „americanii sunt atât de ticăloși!”).”Citeste siProcurorul general al SUA anunță sancțiuni concrete pentru propagandiștii KremlinuluiPotrivit publicației grecești Protothema, ”un alt document al Agenției de Design Social descrie o operațiune numită „Activarea conflictelor internaționale” care vizează în mod specific Franța și Germania.Scopul operațiunii este de a „escalada tensiunile interne pentru a promova interesele Federației Ruse”, precum și de a „influența conflictele din viața reală și de a crea în mod artificial situații de conflict” prin articole false, operațiuni de influențare, postări și comentarii direcționate pe rețelele sociale”.Daily Express vorbește despre ”cum incearcă spionii lui Vladimir Putin sa-i manipuleze pe britanici impotriva Ucrainei.Kremlinul vizează politicieni, lideri de afaceri, jurnaliști și influenceri ai rețelelor sociale pentru a-i păcăli astfel încât să pună la îndoială sprijinul pentru Kiev.Esențială pentru a face acest lucru, cred anchetatorii, este discreditarea Marii Britanii din cauza sprijinului militar, economic și politic al Londrei pentru Ucraina și a poziției sale diplomatice. SUA sunt, de asemenea, o țintă cheie.FBI a citat o notă internă a Rusiei care spunea: „În primul rând, trebuie să discredităm SUA, Marea Britanie și NATO și, în al doilea rând, să-i convingem pe germani să se opună politicii ineficiente a sancțiunilor”.

Am dedicat ediția de săptămâna asta unei discuții despre mișcările politice din cele mai importante trei partide românești în contextul alegerilor ce urmează, cu accent pe prezidențiale, unde partidele din coaliția de guvernare și-au desemnat sau aproape desemnat candidatul. Primii, weekend-ul trecut, au fost cei de la PSD, care l-au așezat formal în block-start-uri pe „omul normal” Ciolacu. Cu câteva ore înainte de intrarea noastră în live-ul de la măsuță, și PNL l-a aproape desemnat pe președintele său, general vreu vorbitor Ciucă, drept cel-mai-probabil candidat la funcția supremă în stat. Ciucă a fost validat în unanimitate drept candidat de forul suprem de conducere al PNL, urmând, cel mai probabil, să fie validat formal și într-un congres din septembrie. Ar fi un soi de sinucidere pentru PNL ca, după acest vot în unanimitate, să se răzgândească, a fost concluzia noastră. Am mai vorbit și despre alte mișcări de trupe din aceste două partide, am trecut puțin și printr-un interviu dat de candidatul deja desemnat de USR pentru Cotroceni, Elena Lasconi, și-am încheiat, tradițional, cu ursarii săptămânii. A fost o discuție de peste două ore, cum din păcate ne-am obișnuit, pe care vă invităm s-o ascultați. Până săptămâna viitoare, când, implacabil, ne vom vedea din nou. Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Evoluția judiciară absolut nemaiîntâlnită a cazului teribil de la spitalul bucureștean Sfântul Pantelimon - lăsarea în libertate fără niciun fel de măsură preventivă a celor două doctorițe acuzate de procurori de cea mai gravă faptă penală din codul penal românesc - ne-a forțat să continuăm pe acest subiect și ediția de săptămâna asta. Cazul devine încă și mai neobișnuit acum, cu această nouă perspectivă juridică încă inexplicabilă, în lipsa motivării magistraților. Ce am constatat însă este că din ce în ce mai multă lume „ajunge la vorba noastră” de săptămâna trecută, și-anume că cea mai mare problemă în acest caz este lipsa unei legislații, a unor reguli care să normeze clar ce e de făcut cu pacienții în stadiu terminal și irecuperabil din secțiile ATI. Până și ministrul Sănătății a ajuns la concluzia asta. După două săptămâni de când povestea ține capul de afiș al spațiului public românesc. Dar ce mai înseamnă mai bine de două săptămâni pentru un ministru, un gestionar de sistem vital precum cel de sănătate? Întrebați-l pe Ciolacu, premierul, deși s-ar putea să nu vă fie ușor să-l găsiți, că are treabă: e în campanie electorală, vrea să fie președinte. Liberalii încă așteaptă cartea-minune „a lui Ciucă”, iar USR-iștii Elenei Lasconi par a fi mai ușor de penetrat organizațional ca un pachet de unt de o lamă de cuțit încinsă. De ce? Păi, ascultați și veți afla. Spoiler: un „consultant” de origine liberală (unii ar spune chiar libertariană) pe nume George Rîpă le va călăuzi pașii în campaniile pentru Parlament și președinție. Cu sfaturi numai bune pentru PNL, nicidecum pentru USR, credem noi, dar cel mai simplu e să stăm și să vedem. Și vom vedea. Ăștia am fost și săptămâna asta. Vă mulțumim frumos tuturor. Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Întorși la masa Judecății după două săptămâni de absență neprogramată, am avut atîta chef de vorbă încât am dedicat aproape întreaga ediție de azi realității înspăimântătoare creionate de Justiție la Spitalul Sfântul Pantelimon din București. Detaliile din documentele judiciare sunt un film de groază, și am prezentat câteva dintre ele. Discuția s-a dus, normal, până la miza adevărată din spatele poveștii horror: suntem noi pregătiți, ca societate, pentru a discuta și norma stingerea din viață a omului aflat pe patul de spital cu șanse minime de întremare? Nu pare că suntem, aveam să constatăm după aproape două ore de discuție. Am mai avut timp doar cât să ne luăm angajamentul că și cel de-al doilea subiect pe care ni-l propusesem pentru ediția de săptămâna asta - abuzurile sexuale ale cadrelor didactice de la SNSPA - va fi, totuși, luat la mână la Judecata viitoare. O încălzire ușoară, dar a dracului de grea, asta am făcut săptămâna asta, la revenire. Ascultați-ne, că merită, chiar dacă doare sensibil mai mult ca aproape orice altă discuție despre ceva din realitatea tranziției românești. Vă mulțumim pentru timpul și sprijinul vostru! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Jocurile Olimpice sunt în plină desfășurare la Paris, iar presa din afara Franței analizează și măsurile de securitate care însoțesc marea sărbătoare sportivă. Pentru unii vizitatori și localnici, acestea pot părea exagerate. Dar Franța nu-și permite să riște, spun comentatorii. În timpul Jocurilor Olimpice, Paris a devenit un loc de maximă securitate aflat în alertă maximă pentru potențiale atacuri teroriste, transmite Bloomberg. În schimb, sabotorii au încercat să lovească infrastructura feroviară și internetul.  The Guardian vorbește despre măsurile draconice de securitate prezente în oraș:”Folosirea reperelor din Paris ca locații ale Jocurilor este inspirată, dar securitatea este atât de strictă încât vizitatorii au nevoie de rezerve profunde de răbdare...Vizitatorii Paris 2024 trebuie să învețe rapid lecții dure. Crezi că cunoști acest oraș? Nu. Crezi că Google Maps îți va arăta pe unde trebuie să mergi? Nu e cazul. Crezi că oamenii cu aspect oficial în ținutele Paris 2024 vă vor putea oferi indicații precise? Dans tes rêves, mon ami.În această versiune deconstruită a Parisului, drumurile duc la poteci, care duc la bariere, care sunt închise și asistate de paznici/voluntari/ofițeri de poliție ale căror indicații sunt la fel de utile ca promisiunile de fidelitate ale unui francez. Dar această țară, care a suferit mai multe atacuri teroriste, care și-a văzut tinerii uciși în stradă, va fi iertată pentru că nu a riscat”.Ca într-o zonă de război...„Mă simt de parcă aș fi într-o zonă de război”, confirmă un suporter australian pentru The Irish Times, adăugând „că nu a experimentat niciodată o asemenea atmosferă”.Pentru Newsweek, securitatea Jocurilor Olimpice de la Paris va fi „cea mai mare provocare” cunoscută vreodată.Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat că acestea sunt primele jocuri care au loc într-o țară cu granițe deschise, iar una dintre cele mai mari preocupări este numărul de oameni care vor veni în țară, așa că oficialii responsabili de aplicarea legii și de securitate se uită la orice detaliu”.Autoritățile franceze sunt deja sub presiune în urma alegerilor naționale frământate care au lăsat țara în fața unui parlament blocat și a riscului de demonstrații, în timp ce actorii de extremă dreapta și extrema stângă luptă pentru putere. Între timp, o multitudine de amenințări de stat, non-statale, criminale, directe, hibride și cibernetice planează asupra vitrinei pariziene.Și săptămânalul britanic The Spectator analizează riscurile de securitate și modul în care autoritățile au ales să răspundă:”Nu contează faptul că locuitorii din centrul orașului au fost nevoiți să meargă cu un cod QR pentru a demonstra oricărui oficial că au dreptul de a fi acolo. Acesta este genul de încălcare a libertăților civile în legătură cu care publicul francez este relativ relaxat.Dacă Jocurile se vor desfășura în siguranță, atunci va fi doar din cauza lunilor de pregătire din partea tuturor forțelor de aplicare a legii. După cum se știe, cel puțin un terorist a fost deja împiedicat să efectueze un atac la Jocurile Olimpice.Pe măsură ce orașul se pregătea pentru ceremonia de deschidere, sportivii israelieni au primit amenințări că se vor repeta ​​evenimentele de la München 1972. Autoritățile franceze trebuie să ia în serios aceste amenințări”.

Zilele trecute am constatat, uluiți și dezamăgiți, cât de departe de realitate este statul de drept românesc văzut prin cea mai recentă ediție a Raportului Comisiei Europene în această privință. Fostul MCV, mai exact. O Românie cu progrese la capitolele integritate și anticorupție, când ANI (Agenția Națională de Integritate, dacă ați uitat ce înseamnă) practic nu mai există de ani de zile iar DNA - ăia cu anticorupția, ați auzit de ei din povestiri de pe vremuri - pare a fi ținut în viață de aparate, asta ne pictează Comisia Europeană, cea care, de ani de zile deja, obișnuia să ne pună în față o oglindă care să ne arate corect, așa cum suntem, și care ne forța să evoluăm. Problemele reale, care au fost și ele spuse de cei din societatea civilă românească la întânirile cu raportorii Comisiei Europene, au ajuns cel mult note de subsol. Atât de dezamăgitor este tonul triumfalist al Raportului CE și atât de departe de realitate este încât o asociație a judecătorilor români nu doar că s-a declarat dezamăgită, ci, renunțând la etichetă, diplomație și formalism, a anunțat public boicotarea viitoarelor consultări cu reprezentanții Bruxelles-ului. Cum am ajuns aici? Am încercat să ne lămurim printr-un dialog cu Elena Calistru, președintele Funky Citizens, participantă și ea la discuții cu autorii raportului. Cu ce rămânem de-aici? Mai degrabă fără... Fără un aliat până de curând obiectiv al zonei de Românie interesată de progres și de alinierea țării ăsteia la normalitatea europeană. Adică rămânem din ce în ce mai puțini și mai singuri. Dincolo de chestiunea raportului CE, am constatat cum promisiunile - a se citi balivernele - de campanie se duc la un alt nivel odată cu campania extremiștilor AUR, care au ajuns să promită Luna de pe cer prin contracte semnate olograf cu românii mai creduli. O fi legal? Nu știm, așteptăm să vedem cum statul de drept aproape perfect în viziunea Comisiei va trata acest nou act de balamuc. Ăștia am fost, urmează două săptămâni cu ediții atipice, căci plecăm la odihnă. Ne revedem în formulă completă în trei săptămâni, sperăm cu mai multe resurse de toleranță la tâmpenia zilelor noastre. Vin vremuri grele. Pe curând! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am avut săptămâna asta o ediție cu un subiect principal despre care noi, la Judecată, am mai tot vorbit: accidentul de muncă de la Biblioteca Națională soldat cu doi morți, pe un șantier ilegal dirijat de primarul Robert Negoiță, poate omul cu cea mai mare impunitate din România de azi. Am pornit de la un document obținut de Ovidiu în urmă cu câteva luni bune și, profitând de trimiterea în judecată a unei părți dintre posibilii vinovați (mai puțin a lui Negoiță), am „săpat” puțin prin detalii. Am constatat cum un fost secretar de stat, Cristi Vasilcoiu, precum și un ministru în funcție, Simona Bucura Oprescu, ambii de la Muncă, n-au făcut absolut nimic pentru a-și exercita „coordonarea metodologică” asupra unei instituții din subordinea lor, și-anume Inspecția Muncii, care pare să fi fost cauza unei întârzieri nepermise în soluționarea acestui dosar. Și multe altele. Bonus: am descoperit, după ani și ani de presă, o instituție nouă! Am trecut apoi la un nou atentat la libertatea presei - și, mai departe, la dreptul publicului, al cetățenilor, de a ști. De această dată li s-a întâmplat colegilor de la RISE Project. Pe final, am vorbit puțin despre o nouă măgărie de politică publică izvorâtă din eterna negândire a celor care conduc România. Ni se vor lua permisele abuziv pentru presupuse fapte de conducere sub influența drogurilor, dar doar pentru 72 de ore. Ce rezolvă asta? Absolut nimic. Și, firește, am nominalizat și Duhul Rău (ursarul, apud Ovidiu), și cam ăștia am fost. Mulțumim tuturor pentru timpul pe care ni-l acordați urmărindu-ne și pentru sprijin. Chiar dacă e vară și cald, continuăm. Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Peste o sută de fapte de viol au comis, împreună, fostul episcop de Huși Cornel Onilă și fosta lui mână dreaptă, fostul arhimandrit Jitaru, asupra victimelor lor, elevi ai seminarului telologic de la Huși. Asta au stabilit judecătorii Curții de Apel Galați, într-o sentință pe care am dezbătut-o în prima parte a ediției de săptămâna asta. Am dezbătut-o și am găsit-o într-o oarecare măsură istorică prin curajul argumentelor judecătorilor, într-o țară care, până azi, avea mai degrabă tendința de a se uita în altă parte atunci când venea vorba de victime minore ale unor agresiuni sexuale. Cum a fost posibil să se întâmple aceste orori la liceul teologic din Huși? Cum facem noi, ca societate, să prevenim și alte posibile cazuri similare? Vom căuta răspunsuri la întrebările astea, în calitate de jurnaliști la Să fie lumină, și, firește, vi le vom prezenta și vouă aici, la Judecată. Am mai avut un motiv de bucurie: am aflat când vor fi alegerile. Restul de alegeri din 2024. După comasate, înainte, spre intercalate! Un circ pe care nu am ezitat să-l taxăm, constatând primele aberații. Era să zic că am pornit mai departe spre, dar n-am pornit, că nu mai avem pe unde să mergem: se închide Valea Oltului. Și, de bună seamă, s-ar putea închide și aeroportul Otopeni. De ce nu se închide, mai bine, ministerul Transporturilor lui Grindeanu, având în vedere ce haos generează? Nu știm, nu avem chiar toate răspunsurile, poate mai reflectați și voi și ajungem la un răspuns. Avem cu toții, și voi, și noi, două săptămâni pentru acest proces de reflecție, căci treburi importante ne țin pe amândoi departe de București săptămâna ce vine. Să ne auzim sănătoși în două săptămâni! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am început ediția din această săptămână cu o încălzire ușoară: am făcut puțin mișto de politicienii noștri care au ținut morțiș să bage capu-n poza succesului naționalei de fotbal la Europene, ba chiar au făcut-o prost, nepotrivit nici măcar ca populism. Am trecut apoi la o analiză a deconstrucției USR, prilejuită de câștigarea funcției de președinte de către Elena Lasconi. Am ajuns, implacabil, la mult-trâmbițata ei apropiere de Dumnezeu, cu toate nuanțele ei care o transformă din ceva normal în ceva rău. Ne-am dus apoi mai departe la ce urmează pentru partid și unde-a ajuns el azi. Am făcut și un pariu, am primit și o veste care va fi obligatoriu o știre importantă în zilele viitoare, dar pentru detalii despre toate astea vă invităm să ascultați ediția cu urechile voastre. Să ne-auzim sănătoși! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Gâlceava e-TVA (Ziarul Financiar) - Cu ce misiune a venit noul ambasador rus la București? (DW) - Cât au durat negocierile de aderare la UE pentru România. Aviz pentru Republica Moldova și Ucraina (Adevărul) Cum au construit liberalii candidatura lui Nicolae Ciucă pe o fantezie. Explicațiile blocajului dintre PSD și PNL pe tema datei alegerilor (G4Media)Pe scurt, tensiunile politice dintre PSD și PNL pe tema datei alegerilor prezidențiale își au originea într-o eroare de strategie a liberalilor și din cauza temerilor că Nicolae Ciucă ratează turul doi.Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media, consideră că PNL și-a construit toată strategia pe o fantezie pură: plecarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni și atacarea campaniei cu Nicolae Ciucă din poziția de președinte interimar, cu tot statul la picioarele lui și cu funcția deja în buzunar.Liberalii și Nicolae Ciucă s-au obișnuit prea tare cu butaforia, cu funcțiile de partid aranjate în culise, în care votul nu contează, doar scenariul și regia.Rămâne de văzut cum vor reacționa liberalii la ultimatumul pesediștilor, care i-au cerut, marți, ministrului de interne, Cătălin Predoiu, să emită HG-ul de organizare a alegerilor prezidențiale până vineri și să aleagă pentru turul I una din cele două date avansate chiar de ei: 15 sau 29 septembrie.Vor refuza liberalii și vor forța organizarea alegerilor în iarnă? Cum va răspunde PSD în fața încălcării cuvântului dat de către partenerul de coaliție? Cum va reuși să-și impună calendarul fără să genereze o criză guvernamentală?Încă nu avem răspunsuri la toate întrebările de mai sus.PNL nu va fi salvat de data alegerilor, oricare va fi ea: septembrie, octombrie sau noiembrie. Nici măcar astrologia nu mai poate face minuni. Nu există o dată miraculoasă a alegerilor. PNL are nevoie de un candidat veritabil, de un lider care să câștige războaiele politice pe câmpul de luptă, la vot, nu prin aranjamente de culise, la masa verde.Valabil și pentru Marcel Ciolacu, maestrul combinațiilor politice. Merge ce merge, până când realitatea votului îl ajunge și pe el din urmă. Gâlceava e-TVA: Guvernul spune că e-TVA a rămas singura modalitate de a reduce deficitul imens de încasare la TVA. Antreprenorii şi contabilii spun că nu va avea niciun efect de reducere a evaziunii fiscale (Ziarul Financiar)Guvernul a aprobat la finalul săptămânii trecute proiectul e-TVA, care înseamnă, în termeni practici, că ANAF va calcula automat, prin intermediul aplicaţiilor online, TVA-ul pe care îl datorează contribuabilii.Dacă calculul ANAF nu este acelaşi cu calculul contribuabililor, aceştia din urmă trebuie să completeze o declaraţie prin care să justifice diferenţa.Contabilii şi antreprenorii sunt de părere că pentru business este încă o piedică birocratică şi nu va  avea niciun efect pentru combaterea evaziunii fiscale din TVA. Evaziunea fiscală la TVA este imensă în România o treime din fondurile ce trebuie încasate din această sursă intrând în conturile evazioniştilor, scrie Ziarul Financiar. Cu ce misiune a venit noul ambasador rus la București? (DW)Noul ambasador al Rusiei la București a fost expulzat anul trecut din Estonia, unde avea aceeaşi funcție. A fost trimis în România, pentru a demonstra că Moscova face regula în regiune. Un comentariu de Sabina Fati, jurnalist DW.Vladimir Gheorghievici Lipaev, 65 de ani, a fost numit de Vladmir Putin în aprilie ca ambasador al Rusiei la București, dar abia acum a fost programat să-și prezinte scrisorile de acreditare președintelui Klaus Iohannis. Lipaev s-a format ca diplomat în anii 1970 la vestitul Institut pentru Relații Internaționale din Moscova, care funcționează pe lângă Ministerul de Externe. Este un produs tipic al sistemului sovietic și a fost mai bine de 15 ani numărul doi al Departamentului de Resurse Umane al Ministerului de Externe, o funcție extrem de importantă, acordată în genere persoanelor care și-au dovedit loialitatea față de sistem. A mai avut misiuni în afară, la Oslo și la Frankfurt. Fostul ambasador Valeri Kuzmin a fost un ambasador de succes, care a demonstrat la Moscova și în Occident că în România există elite politice și intelectuale gata să întindă o mână Rusiei, gata să se îndoiască de ideea atlantistă, gata să devină pragmatici în sensul premierului Viktor Orban. Noul trimis al Moscovei la București are deci multe drumuri deschise și a venit cu misiunea nu doar să le continue, ci să le și lărgească. Să schimbe ce poate și să adauge probabil multă neîncredere în Vest. Cât au durat negocierile de aderare la UE pentru România. Aviz pentru Republica Moldova și Ucraina (Adevărul)România se numără printre țările care au stat îndelung în procesul de negociere cu UE. 21 de țări au trecut până acum prin procesul de aderare (statele fondatoare, Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg nu au avut nevoie de așa ceva).Viteza absolvirii etapelor a variat considerabil: între 3 și 14 ani. Unele țări cu economii și democrații consolidate au trecut rapid prin proces. La polul opus, țări cu conflicte teritoriale precum Ciprul sau percepute ca din cale-afară de corupte și prost-guvernate, ca România și Bulgaria, au stat mai mult în sala de așteptare între 11 și 14 ani!Integral în Adevărul.

Am discutat, la ediția de săptămâna asta, despre ceea ce pare un nou minimum istoric la care a ajuns justiția din România: pentru mulți, astăzi, Înalta Curte a scăpat o beizadea care, drogat și beat mort, la volanul unei super-mașini, a omorât un om. De fapt, în cazul Mario Iorgulescu, pentru că despre el am vorbit, instanța supremă a admis un recurs în casație, desființând hotărârea definitivă prin care fusese condamnat la aproape 14 ani de închisoare pentru acest omor. Ce ar putea urma în acest caz? Cine a greșit? Ce câștigă acest puști de bani gata și ce pierdem noi, ceilalți, societatea? Și cum anume ni se prezintă această decizie a curții supreme? Despre asta am vorbit în aproximativ jumătate din ediția de astăzi. Am atins apoi și rezultatele celui mai recent sondaj realizat pe publicul românesc în chestiunea încrederii românilor în presă. Iar situația este cum nu se poate mai rea. În aceste condiții (sau poate fix de-aia) constatăm campanie electorală deșănțatâ făcută premierului cu aspirații de președinte de posturile docile Antena3, RTV&Co.. Si tot de-aia, fostul candidat liberal la primăria Capitalei, Sebastian Burduja, care a ieșit spulberat din campanie, cu un scor de șapte și ceva la sută, își permite să-și prezinte succesele campaniei sale revoluționare (turcoaz, da?) cu emfaza unui câștigător, în ciuda rezultatului catastrofal. L-am încondeiat din nou pe Iohannis la „ursarul săptămânii”, unde am mai vorbit și de limbarița securistă a fostului boss SRI Coldea, care arată pisici și se consideră încă un mare „asset”, dar pare nu mai mult de un clown. Ăștia am fost săptămâna asta. Vă mulțumim tuturor pentru că ne urmăriți și pentru că ne sprijiniți! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

La ediția „normală” de după alegerile „europarlamentaro-locale” (ce oroare!), în obișnuita seară de joi, am discutat preț de mai bine de o oră cu sociologul Barbu Mateescu, care ne-a ajutat să înțelegem ce înseamnă votul de duminică. Ce înseamnă el pentru fiecare dintre competitorii politici, ce înseamnă pentru România europeană, pentru România la nivel local, azi și pentru următorii patru ani, dar și, la fel de important, ce înseamnă această poză a rezultatelor acestei prime chemări a românilor la urne în 2024 pentru ce urmează: prezidențiale și parlamentare. Pentru noi a fost o discuție revelatoare. Vă invităm s-o ascultați și voi. Vă mulțumim tuturor! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Vă invităm să ascultați o ediție specială a Judecății, transmisă live a doua zi după alegerile europarlamentare+locale, ediție care a prilejuit o analiză la cald a rezultatelor disponibile până la acel moment. Cine a câștigat, cine a pierdut și de ce? În jurul acestor idei am încercat să ne învârtim preț de o oră, la cald, în această discuție pe care în mod cert o vom continua, pe baza datelor ce vor veni, la ediția „normală” de joi a produsului nostru. Vă mulțumim pentru că ne dați timpul vostru și vă mulțumim pentru interes și pentru sprijin. Continuăm. Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

La ultima ediție din această pseudo-campanie electorală am încercat să vedem cu ce rămânem din acest efort democratic atipic. Și de ce, mai degrabă, a eșuat, ca marea majoritate a misiunilor societale din anii din urmă. În primul rând, n-am avut mai nimic pe tema Parlamentului European. Am ratat cvasi-total un nou moment de dezbatere a temelor europene mari. De ce cvasi-total? Pentru că ne-am dat (și luat) porția de circ. Am avut, în schimb, balamucul localelor, cu accentul logic pe București: un Piedone fiind Piedone, traseism legalizat, o lebădă maro la adresa primarului în funcție la București (adică un document vizibil fals) și o Gabriela Firea complet altfel decât vechea Gabriela Firea, toate ca un soi de decor pentru sordida campanie a candidatului PNL, speranța fără spinare Sebastian Burduja. De ce n-a fost Firea Firea? (Spoiler: un detaliu din dosarul Godei care miroase a pușcărie grea.) Ce a fost sordid la campania speranței liberale? Ascultați, ca să vedeți cum am văzut noi campania asta. Vă mulțumim frumos tuturor pentru timpul vostru! Pe joia viitoare, dar asta abia după ediția specială a Judecății de luni, de la ora 19.00, în care vom vedea, la cald, cine ce-a făcut la alegeri. ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Ne-am reunit în formula completă săptămâna asta, prilej cu care am întors pe toate fețele informațiile disponibile despre povestea - mai degrabă „povestea” decât „dosarul” - cu foști șefi SRI care-a explodat recent la DNA. Am rememorat ieșirea din scenă a fostului șef SRI Coldea, l-am „urmărit” până în zilele noastre și am încercat să punem totul în context, pentru o înțelegere mai clară a ceea ce pare o operațiune, făcută nu știm încă cu ce scop. Spoiler: pare o făcătură. Am mai zăbovit câteva minute pe tărâmul justiției, cât să constatăm că și „profesorul Voiculescu” scapă de recuperarea (iluzorie a) prejudiciului din dosarul ICA, după care ne-am mutat la alte prosteli, de această dată electorale. Am pus ordine în două chestiuni care au încins spațiul public în zilele din urmă, ambele cu bătaie la candidatul PNL la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja. Ne-am lămurit și, sperăm noi, v-am lămurit ce-a fost cu vizita lui la Palatul Cotroceni, precum și cu poza de la meci care, zice-se, l-a enervat teribil: cea cu Nicușor Dan și Nicolae Ciucă în tribune. Ostașul Nicolae Ciucă, așa cum avea să reapară liderul PNL și la rubrica „Ursarul săpătămânii”. Ăștia am fost! Vă mulțumim! Pe joia viitoare! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Colega noastră Diana Oncioiu de la Dela0.ro și de la Să fie lumină s-a întors la jurnalism, după un an și jumătate de absență, una încă și mai motivată decât cea a lui Ovidiu de la ediția de săptămâna asta. Vlad și Diana au discutat despre o nouă afacere ce miroase a corupție în PNL, la Prahova, dar și despre cea mai recentă grozăvie care ne-a cutremurat breasla: o fostă jurnalistă de la Vice, Adina Florea, și-a denunțat public, la începutul săptămânii, fostul redactor-șef, despre care a spus că a violat-o. Ascultați o nouă ediție specială a Judecății, iar de săptămâna viitoare vom reveni în formulă completă. Cele bune! Pe joi! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Cu Vlad absent motivat, Ovidiu a „judecat” săptămâna asta alături de Radu Buzăianu, jurnalist și co-realizator, alături de Răzvan Zamfir, al emisiunii „Bună, România!” de la B1TV. Din capul locului trebuie spus că nu ne-am putut ține de „țintarul” pe care Ovidiu și-l pregătise, dar, în egală măsură, într-un dialog viu, am atins măcar cele mai importante puncte din el. Cum se vede România în campanie electorală de pe scaunul de moderator al unei emisiuni la o televiziune națională de știri? Cine ce șanse are și ce joc joacă în competiția electorală de la București? Cum se vede presa astăzi dinspre omul de televiziune invitat? Dați play și pregătiți-vă pentru o oră și ceva de șuetă. ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am dedicat ediția din această săptămână disecării unei investigații de presă publicate recent de Ovidiu alături de colegii de la Recorder. Am povestit câte ceva despre cum anume se lucrează la un astfel de material - un film de o oră - și cum ajung niște fapte descoperite de jurnaliști în această formă la publicul însemnat al colegilor și, iată, partenerilor de la Recorder. Publicat de doar o zi, materialul a generat o reacție a principalei persoane vizate de dezvăluirile de presă, primarul eternizat în funcție la Sinaia, Vlad Oprea. Vorba vine reacție... o sumă de baliverne care, luate la bani mărunți, contrazic logica de bază. Exact aceste contradicții ne-au atras atenția și pe ele am „pedalat”. A mai rămas timp de două micuțe subiecte: călătoria inopinată a președintelui vostru în Statele Unite, cu avionul micuț, pentru un premiu și, probabil, niște chelfăneală de la Joe Biden, cu care s-a și văzut, și trimiterea în judecată a arhiepiscopului Teodosie pe un dosar făcut de fostul șef al DNA Constanța, debarcat din funcție de la centru în urmă cu o lună și ceva, pe o semnătură de la același centru. Care centru - DNA București, adică - devine și el, din nou, încă și mai micuț. Aștia am fost săptămâna asta. Pe joia viitoare, cu Vlad absent (motivat) și Ovidiu față în față cu un invitat încă surpriză! Mulțumim! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am încercat, în această ediție de „punte bugetărească”, să luăm la mână candidații la primării, consilii locale și județene din cele mai importante circumscripții din țară, doar că, din cauza statului, n-am avut cu ce: Biroul Electoral Central nu publicase, joi seară, cu o săptămână înainte de startul oficial, formal al campaniei electorale, listele de candidați pentru locale. Ne-am consolat cu felicitarea cu urări de bine de Paște de pe site-ul BEC și nu ne-am descurajat, totuși. Bazându-ne pe informațiile publice despre intențiile aspiranților la fotoliile de primari și consilieri, acolo unde le-am găsit, am constatat și contextualizat câteva atitudini interesante de avut în vedere la intrarea în secțiile de votare. Una ar fi că, la București, PSD încearcă să vă păcălească să votați lista de consilieri municipali punând în fruntea ei trei oameni care niciodată, nici măcar o dată, nu vor fi consilieri municipali: Gabriela Firea, aflată pe loc super-eligibil pentru Parlamentul European (în cazul în care nu câștigă cursa pentru Primăria Capitalei), dar și Robert Negoiță și Daniel Băluță, care vor fi, în mod aproape siguri, primari de sector încă un mandat. Am spus și ce anume e greșit în această mișcare legală, dar mizerabilă: niște oameni de pe locuri puțin vizibile ajung în consiliul general „pe sub radar”. Am mai constatat o situație paradoxală la sectorul 1, unde candidatul Tuță a schimbat din temelii construcția filialei conduse până de curând de Sebastian Burduja, candidatul PNL la „primăria mare”, dar îl susține pe acesta, formal, în cursa pentru aceeași primărie generală. Adică leadership-ul lui Burduja la filiala pe care și-a lăsat-o a fost catastrofal, din moment ce schimbi cei mai importanți „playeri” din echipa lui, dar îl susții pentru a deveni primar general? Am mai constatat una-alta înainte să închidem camerele, cum ar fi, de pildă, prăbușirea AUR, „marele pericol extremist”, apud „comasații”, care, neavând candidați vizibili până acum la sectoare, se dovedește, așa cum anticipam, un mare fîs. Vom fi aici și joia viitoare, când vom bate și noi, la Judecată, clopotul ce anunță întrarea în „ultimul tur de pistă” pentru candidați înainte de finish: campania electorală pentru europarlamentare și locale. Vă mulțumim tuturor pentru timpul și pentru sprijinul vostru! Sărbători cu liniște tuturor! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Am constatat, în emisiunea de săptămâna asta, revenirea Gabrielei Firea în poziția de candidat la Primăria Capitalei din partea PSD. Cum anticipam (mai exact cum Ovidiu anticipa, motiv pentru care a câștigat și un pariu pe o sticlă de vin cu Vlad), candidatul comasat Cîrstoiu a fost retras, iar comasații, în disperare de cauză, la capătul unei ședințe de 16 ore, s-au decomasat pentru cursa pentru Primăria Municipiului București. Merg separat, PSD cu Firea, PNL cu Burduja. Ce înseamnă asta? Ce urmează? Ce (ni) se întâmplă? Cine plânge, cine moare (politic)? Am vorbit vreo oră jumătate numai despre asta în această seară de joi. A rămas timp să constatăm două mari mizerii în justiție: CSM și judecătoarea altfel de la Mangalia, precum și retragerea din retragere a trei dintre procurorii de la DNA Constanța pe care-i lăudam, săptămânile trecute, pentru curajul cu care apără un principiu. S-au sucit. Și, tot „pe parte” de justiție, am mai consemnat și două atitudini diametral opuse din partea a două doamne din USR, primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, și vice-primarul Brașovului, Flavia Boghiu. Ambele au fost trimise în judecată - coincidență, nu? - în buza campaniei electorale, dar doar una a ales să facă un pas în spate (Flavia Boghiu). Clotilde Armand, trimisă în judecată fix în timp ce-și depunea semnăturile și candidatura pentru un nou mandat, acuză o manevră politică și merge mai departe. Cine are dreptate? Nu știm. Dar vom fi aici să vedem. Asta a fost Judecata pe săptămâna asta. Alegem să nu ne comasăm cu bugetarii și să spargem „puntea” de 1 Mai - Paște, așa că vă așteptăm chiar și joia viitoare. Gânduri bune! ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

In primul mesaj după ce PSD-PNL a decis să nu îi mai susțină candidatura, Cătălin Cîrstoiu a transmis că nu a fost decizia sa de a se retrage din cursa pentru Primăria Capitalei, întrucât „un medic nu abandonează niciodată”. După ore in sir de ședință, PNL și PSD au rupt alianța la București. Gabriela Firea și Sebastian Burduja vor candida pentru Primaria Generala.    Raport al Departamentului de Stat: Corupția e larg răspândită și în presă și în instituțiile de statUn nou raport critic al Departamentului de Stat! Documentul arată că la nivelul instituțiilor de stat corupția este ”larg răspândită” și că mecanismele de finanțare a presei sunt ”corupte” – cu referire la banii dați de partidele politice catre mass media. Este un semnal de alarmă, libertatea presei ca și o justitie independentă sunt  cruciale pentru o democrație funcțională, spune Elena Calistru, preşedinte al Asociaţiei Funky Citizen. Un interviu in aceasta seara.  Armata trebuie să fie atractivă, spune președintele Klaus Iohannis, după eșecul recrutărilor MApNE nevoie de mai multă atractivitate pentru recrutări – „soldă pe măsura implicării fiecărui militar” și mai multă publicitate pozitivă. Iată ce spune șeful statului, dupa o prima etapa de recrutari care n-a fost un succes. MApN a anuntat ca  doar patru din zece candidați au fost recrutați din peste 5000 de posturi de soldaţi scoase la concurs. Cei mai mulţi nu au trecut proba fizică.Franța se luptă cu un fenomen inedit: răzbunările pe internetIar in Franta, ia amploare un fenomen care pune presiune pe sistemul judiciar: răzbunarea inițiată pe internet. Premierul Gabriel Attal promitea, recent, o serie de măsuri pentru a-l combate si invita la o mobilizare generală împotriva acestui fenomen.

În ediția din această săptămână am încercat să contrabalansăm unul dintre efectele dezastruoase ale comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare asupra democrației: nimeni nu discută despre cei ce vor reprezenta România în Parlamentul European, cu atât mai puțin să încerce să le dezbată proiectele sau planurile. Am încercat noi să le creionăm măcar câte-un portret schematic candidaților eligibili de pe listele partidelor. Portret e mult spus, căci n-am avut nicio pretenție de fișare a lor, ci i-am descris „la bunul simț”, bazându-ne pe ce știam despre ei noi doi, gazdele voastre, oameni informați și jurnaliști cu peste 40 de ani vechime în meserie (împreună). Chiar și-așa, discuția ne-a prins și ne-am afundat în ea preț de vreo oră și jumătate. În restul de timp rămas (până la recordul de două ore și jumătate al acestei ediții) ne-am minunat de noua idee creață (ca să nu spunem abjectă de-a dreptul) a Guvernului de a pune tot ce înseamnă ecosistemul economic și de business (ANAF, taxe locale și tot ce mai are legătură cu tranzacțiile comerciale din România) în mâinile securicilor (SRI, mai exact). Și mai abjecte decât ideea în sine sunt câteva dintre motivațiile formale din spatele ei, pe care vă invităm să le descoperiți. Să vă enervați și voi, că noi ne-am enervat destul. Și, firește, am schimbat două vorbe și pe cazul Cîrstoiu, această cometă politică ce refuză să se stingă. Cea mai recentă apariție publică a lui ne-a scârbit până la limita de a cere o ambulanță chiar la măsuța Judecății. O ediție-record ca lungime, deci, pe care vă invităm s-o ascultați. Noi vă mulțumim și vă dăm întâlnire joia viitoare, de la 20.00. ca de obicei. ---------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Delia studiază la Universitatea de Vest din Timișoara un domeniu foarte interesant: cel al capitalului psihologic. E o zonă foarte nouă în această vastă lume a psihologiei aplicate în organizații, iar Delia este unul dintre pionierii în acest domeniu. Capitalul psihologic e o combinație de resurse interne care ne susțin în situații dificile: speranță, eficacitate, optimism și reziliență. Pe scurt, vorbește despre felul în care fiecare dintre noi își poate construi și folosi super-puteri care aduc o stare de bine, mai multă performanță, reduc stresul, previn starea de burnout și aduc încredere în sine și o mai mare satisfacție în muncă. Am vorbit cu Delia despre cum se construiesc și cum putem folosi aceste resurse, despre relația dintre ele și performanța și starea de bine a fiecăruia dintre noi, despre prejudecăți și cutume nefericite legate de muncă, dar și despre valoarea esențială a autonomiei personale și a libertății de a-ți configura munca. Am vorbit, de asemenea, despre o zonă prea puțin discutată: despre cum insistăm adesea să fim buni la zone unde suntem mediocri, în loc să cultivăm punctele noastre forte. Delia Vîrgă este profesor universitar în Departamentul de Psihologie al Universității de Vest din Timişoara. Este director al Departamentului de Psihologie și coordonator al programului masteral în Psihologia muncii și lucrează, de asemenea, în proiecte aplicate de consultanță pentru diferite organizații. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială, 100% românească, ce crede în puterea de a schimba lumea prin perseverență și implicare, dar și în puterea de a o construi prin fiecare proiect - personal sau profesional, mai mic sau mai mare. Dedeman promovează inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partenerul de încredere al The Vast&The Curious aproape de la început. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne ajută să evoluăm și să devenim mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursă. E o companie românească, fondată acum 25 de ani la Cluj de antreprenorul Voicu Oprean. AROBS este astăzi o companie internațională, cu birouri în nouă țări și mai mult de 1.200 de oameni și parteneri în Europa, Asia și America.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Un etalon al medicinei românești, Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea stă de vorbă cu Mihai Morar despre progresele neurologiei, puterea creierului nostru și ce ne menține tineri. Câți dintre noi mai suntem dispuși să învățăm, constant, să nu rămânem ancorați în trecut, să fim mereu deschiși la nou? Sunt principiile care i-au călăuzit întreaga activitate medicului primar neurochirurg Alexandru-Vladimir Ciurea. Peste jumătate de secol de activitate în slujba a mii de pacienți, fondator al Departamentului de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni” și implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale.  Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea ne destăinuie astăzi câteva metode prin care ne putem menține creierul mereu alert, unde greșim în educarea copiiilor noștri și care este relația științei cu divinitatea.