Podcasts about uit

Uit de film The english patient kozen we de muziek bij een van de meest intense scènes. Gabriel Yared componeerde een intiem, geruststellend stuk met de titel Read me to sleep.  Wil je meer Kalm met Klassiek? Ga naar npoklassiek.nl/kalmmetklassiek (https://www.npoklassiek.nl/kalmmetklassiek). Alle muziek uit de podcast vind je terug in de bijbehorende speellijst (https://open.spotify.com/playlist/6YgSfm1Sux7CroiJvzeUdx?si=f0f254ee8f4048e7). 

Olivia Tudor is fotograaf. Gespecialiseerd in 35mm analoge legt ze haar subjecten vast in hun ongeziene schoonheid of juist in het alledaagse. Op dit moment is haar werk door heel Enschede te zien in de straatexpositie Uit de muur, een fotografisch eerbetoon aan de stad, haar inwoners en haar iconische snackmuur. Daarnaast werkt ze aan haar fotoboekdebuut De Gastarbeider, een persoonlijke en visuele ode aan de eerste generatie Italiaanse gastarbeiders in Twente. Geïnspireerd door het verhaal van haar opa. Presentatie: Stijn de Vries

De show notes houden we kort, maar de podcast geeft je alles wat je moet weten over de doorrekening van de coalitieplannen! Twee koppen op bnr.nl vatten de situatie goed samen. Koopkracht verslechtert met kabinet-Jetten, ‘lagere inkomens gaan er meer op achteruit’ en Woedende reacties op doorrekening plannen Kabinet-Jetten, ‘dit moet anders’. Erg verrassend is dat niet. Uit de doorrekening door de planbureau's blijkt dat de nieuwe, rechtse regering rechtse plannen heeft. Met de grootste voordelen voor de hoogste inkomens. Of, als dat te confronterend klinkt, mag je het ook denivellerend noemen. De laagste inkomens hebben de meeste last van het hogere eigen risico, bijvoorbeeld. Voor mensen met een koophuis wordt de hypotheekrenteaftrek zelfs nog ee beetje verruimd. En de armoede neemt licht toe. Alles blijft gelijk, zou je ook kunnen betogen. De meeste veranderingen zijn van de ordegrootte van 0,2%. Minder dan de foutmarge van de berekening, waarschijnlijk. Verder worden de stikstof- en klimaatdoelen niet behaald. Het wordt wel ietsje beter, maar niet goed. Ook daar geen echte verandering, dus. Nou ja, alleen bij Defensie dan. Daar gaat de komende jaren miljarden extra naartoe. Dat wil ook iedereen, lijkt het. Ondanks een aantal vervelende bezuinigingen leidt dat er wel toe dat de staatsschuld na 2030 explodeert. Ironisch, met de VVD zo prominent in de regering. Al met al leveren de planbureau's genoeg munitie voor de oppositie. Deze aflevering is gemaakt door Floor Doppen en Mark Beekhuis van BNR, en Cor de Horde en Bauke Schram van het fd. See omnystudio.com/listener for privacy information.

Ruim 2 miljoen Nederlanders combineren een betaalde baan met mantelzorg voor een naaste. Door vergrijzing stijgt de zorgvraag, terwijl ontgroening het aantal beschikbare mensen om die zorg te verlenen juist verkleint. Dat legt druk op zowel de arbeidsmarkt als het zorgstelsel tegelijkertijd, omdat er steeds meer mantelzorg nodig is. De Sociaal-Economische Raad (SER) bracht donderdag 19 februari een advies uit aan de rijksoverheid over hoe werk en mantelzorg beter te combineren zijn. Naar schatting wordt 18% van alle werkgerelateerde uitval veroorzaakt door mantelzorgtaken. In deze aflevering van BNR Beter bespreekt presentator Nina van den Dungen het SER-advies met drie gasten: Ruben Houweling – hoogleraar Arbeidsrecht en kroonlid van de SER, voorzitter van de commissie die het advies schreef. Cécile Boot – hoogleraar Gezond Werken bij Amsterdam UMC, onderzoeker naar de effecten van mantelzorg op werkenden. Jeroen Vermeulen – oprichter en CEO van Zorggenoot, een platform dat mantelzorgers ondersteunt bij regelgeving en administratie via AI. De SER werkt in zijn advies langs twee sporen. Het eerste richt zich op het vergemakkelijken van de combinatie werk en mantelzorg. Centraal daarin staat een voorstel voor acht weken doorbetaald zorgverlof op 70 procent, vergelijkbaar met de WW en de ziektewet. Het tweede spoor richt zich op het beheersen van de groeiende vraag naar mantelzorg, via preventie en investering in de formele zorgsector. Houweling licht toe waarom de SER kiest voor collectieve financiering: mantelzorg is volgens de raad een maatschappelijk risico dat buiten de invloedssfeer van individuele werkgevers valt. Boot benadrukt de rol van cultuurverandering op de werkvloer. Uit onderzoek blijkt dat gesprekken over mantelzorg in 80% van de gevallen tot een praktische oplossing leiden, maar die gesprekken vinden nog weinig plaats. "Mijn droom is dat het geven van mantelzorg net zo normaal wordt als het krijgen van kinderen," zegt ze. Vermeulen wijst op een complicerende factor: een gemiddeld mantelzorgtraject duurt zeven jaar. Verlofweken bieden in veel gevallen tijdelijke verlichting, maar lossen het structurele probleem niet op. Een deel van de verklaring waarom bestaande regelingen zo weinig worden gebruikt, ligt volgens hem in de versnippering van het aanbod. "Als je de hulpvraag niet weet, stel je hem niet en raak je overbelast," zegt hij. Zijn platform Zorggenoot probeert als één loket die informatiekloof te dichten. Vragen of opmerkingen over deze aflevering?Mail de redactie: Stijn GoossensSee omnystudio.com/listener for privacy information.

Remy Koens en Sebastiaan Brommersma deden onderzoek naar het datalek bij Clinical Diagnostics. Dat bedrijf voerde jarenlang het bevolkingsonderzoek naar baarmoederhalskanker uit. Door een datalek zijn in juli gegevens van bijna een miljoen vrouwen buitgemaakt. Uit bronnen binnen het bedrijf bleek dat beveiliging van patiëntgegevens geen prioriteit had. Er lopen meerdere onderzoeken naar hoe het zo mis kon gaan. Wat kunnen we daarvan verwachten?

Remy Koens en Sebastiaan Brommersma deden onderzoek naar het datalek bij Clinical Diagnostics. Dat bedrijf voerde jarenlang het bevolkingsonderzoek naar baarmoederhalskanker uit. Door een datalek zijn in juli gegevens van bijna een miljoen vrouwen buitgemaakt. Uit bronnen binnen het bedrijf bleek dat beveiliging van patiëntgegevens geen prioriteit had. Er lopen meerdere onderzoeken naar hoe het zo mis kon gaan. Wat kunnen we daarvan verwachten?

Na een reeks aanslagen met explosieven sloot de gemeente Amsterdam vier vestigingen van restaurantketen De Pizzabakkers. NRC volgde de eigenaren, die door de sluiting aan de rand van de afgrond belandden, vijf maanden lang. Uit hun ervaringen rijst een ongemakkelijke vraag: werd hier onbedoeld de dader beloond?Gast: Anne-Martijn van der KaadenStem & montage: Jan Paul de BondtRedactie: Rogier van 't HekCoördinatie: Elze van DrielHeb je vragen, suggesties of ideeën over onze journalistiek? Mail dan naar onze redactie via podcast@nrc.nlZie het privacybeleid op https://art19.com/privacy en de privacyverklaring van Californië op https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Waardeer je onze video's? Steun dan Café Weltschmerz, het podium voor het vrije woord: https://www.cafeweltschmerz.nl/doneren/In de 93e aflevering van De Andere Tafel bespreken Pieter Stuurman, hoofdredacteur van De Andere Krant Karel Beckman en uitgever Sander Compagner de Epstein-files. Uit de vrijgegeven documenten blijkt dat de rol van Epstein veel groter was dan velen dachten. Naast het misbruik van jonge vrouwen is er sprake van georganiseerd ritueel misbruik van kinderen. Ook rondom de invoering van CBDC's en het pandemiebeleid zoals we dat tijdens Covid hebben gezien blijkt Epstein achter de schermen een grote rol te hebben gespeeld.---Deze video is geproduceerd door Café Weltschmerz. Café Weltschmerz gelooft in de kracht van het gesprek en zendt interviews uit over actuele maatschappelijke thema's. Wij bieden een hoogwaardig alternatief voor de mainstream media. Café Weltschmerz is onafhankelijk en niet verbonden aan politieke, religieuze of commerciële partijen.Wil je meer video's bekijken en op de hoogte blijven via onze nieuwsbrief? Ga dan naar: https://www.cafeweltschmerz.nl/videos/Wil je op de hoogte worden gebracht van onze nieuwe video's? Klik dan op deze link: https://bit.ly/3XweTO0

Hvordan har Nordområdene og Arktis blitt et brennpunkt for verdenspolitikken? Hvordan merkes det nord i Norge? Hva er de reelle truslene, og utfordringene, i disse områdene? Er det også noe positivt i at Trump har blitt opptatt av Nord? Våre gjester er ambassadorMike Sfraga, tidl. Arktis ambassadør for USA, rektor Alaska Fairbanks universitet, KåreAas, tidligere toppdiplomat, KristinaTorbergsen, Fylkesordfører i Troms, HildeRestad, USA-forsker ved Oslo Nye Høyskole,og Jonas Stein, viserektor UiT, Norges arktiske universitet.Livepodden er et Arctic Frontiers Open-arrangement ved ProTromsø i samarbeid med UiT Norges arktiske universitet, Tromsø kommune og Arctic Frontiers, spilt inn på restaurant Skirri på Kystens Hus. Vi beklager en feil ved lydopptaket som gjør at det noen ganger hopper over korte sekvenser,.

Nog twee dagen kun je het staartje van carnaval beleven. Zoek je wat kalmte in het feestgedruis? Uit het geliefde Carnaval der dieren van Camille Saint-Saëns, koos ik twee langzame carnavalskrakers: de schildpad en de olifant.  Wil je meer Kalm met Klassiek? Ga naar npoklassiek.nl/kalmmetklassiek (https://www.npoklassiek.nl/kalmmetklassiek). Alle muziek uit de podcast vind je terug in de bijbehorende speellijst (https://open.spotify.com/playlist/6YgSfm1Sux7CroiJvzeUdx?si=f0f254ee8f4048e7). 

I denne episoden møter vi Rune Sundelin, administrativ leder ved campus Alta hos Universitetet i Tromsø – Norges arktiske universitet

Em entrevista à ONU News, chefe de Serviços Espaciais da UIT destaca crescente demanda por comunicações fora da Terra e necessidade de coordenação internacional; ele falou de impactos da criação de bases permanentes na Lua e de uma economia espacial marcada por turismo, mineração e centros de dados em órbita. 

Buitenlandse media raken niet uitgesproken over het schaatsdrama van Joep Wennemars, die het liefst naar huis wil. Hoofdredacteur Evert Santegoeds deelt zijn ergernis over de man die zijn Olympische droom verpestte. Verder in deze aflevering van de podcast Strikt Privé: de koning deelt een ‘schokkende' onthulling, de cast van The Passion is bekend en ophef over de film Dushi Curacao. Uit onderdoek van De Telegraaf blijkt dat castleden al maanden wachten op hun salaris. En hoe bont heeft Ferry Doedens het gemaakt, waardoor zijn manager zijn handen van de acteur heeft afgetrokken.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Het aantal nieuwe Nederlandse tech-startups blijft dalen, terwijl vooral AI-talent kiest voor banen bij grote bedrijven in plaats van ondernemerschap. Uit het rapport State of Dutch Tech blijkt dat Nederland wel relatief veel AI-talent heeft, maar nauwelijks succesvolle scale-ups voortbrengt. Techleap's special envoy Constantijn van Oranje noemt de risicomijdende houding en beperkte financiering belangrijke oorzaken van de achterblijvende groei.Een vredesregeling tussen Rusland en Oekraïne kan Europa in gevaar brengen, omdat het Kremlin zou overwegen honderdduizenden oorlogsveteranen in te zetten voor hybride acties zoals brandstichting en cyberaanvallen. Volgens Rusland-correspondent Joost Bosman zijn er schattingen van 700.000 tot anderhalf miljoen betrokkenen, die bij beëindiging van het conflict mogelijk naar Europa worden gestuurd om onrust te veroorzaken. Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Het aantal nieuwe Nederlandse tech-startups blijft dalen, terwijl vooral AI-talent kiest voor banen bij grote bedrijven in plaats van ondernemerschap. Uit het rapport State of Dutch Tech blijkt dat Nederland wel relatief veel AI-talent heeft, maar nauwelijks succesvolle scale-ups voortbrengt. Techleap's special envoy Constantijn van Oranje noemt de risicomijdende houding en beperkte financiering belangrijke oorzaken van de achterblijvende groei.Een vredesregeling tussen Rusland en Oekraïne kan Europa in gevaar brengen, omdat het Kremlin zou overwegen honderdduizenden oorlogsveteranen in te zetten voor hybride acties zoals brandstichting en cyberaanvallen. Volgens Rusland-correspondent Joost Bosman zijn er schattingen van 700.000 tot anderhalf miljoen betrokkenen, die bij beëindiging van het conflict mogelijk naar Europa worden gestuurd om onrust te veroorzaken. Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Keir Starmer zit in het nauw. De Britse premier krijgt kritiek van alle kanten en volgens de Britse pers is het niet de vraag óf, maar wanneer Starmer Downing Street 10 verlaat. Uit de laatste documenten uit de Epstein-files blijkt dat Peter Mandelson nauwe banden had met Epstein. En Starmer benoemde juist Mandelson tot ambassadeur in de VS.  Correspondent Arjen van der Horst leest in podcast De Dag voor uit de e-mails die Epstein en Mandelson met elkaar uitwisselden. De twee bespraken de politiek en Mandelson lichtte Epstein vroeger dan toegestaan in over grote politieke beslissingen. De vraag in het Verenigd Koninkrijk is nu: hoeveel wist premier Starmer over deze nauwe vriendschap toen hij Mandelson naar Washington stuurde?  Reageren? Mail naar dedag@nos.nl (mailto:dedag@nos.nl) Presentatie & montage: Marco Geijtenbeek Redactie: IJsbrand Terpstra

De existentiële levensvraag wordt teruggebracht tot de kern: ja of nee. Uit eten of thuisblijven. Hamlet, maar dan met bitterballen.Verder: een uitzinnig concert, een kleinzoon die zonder enige woke-rem gewoon “Zwarte Piet” zingt, en een publiek dat vrolijk meedoet met Rode, Linkse of Ambtenarenpiet—want satire werkt alleen als iedereen boos kan worden.Trump blijkt een ideologisch roulettewiel met importheffingen, boycots en een obsessie met zijn eigen naam. Buitenlandbeleid als improvisatietheater.Privacy? Een sprookje. Je telefoon luistert mee, je data ligt overal, en als ze je echt willen vinden, doen ze dat toch. DNA bij geboorte? Goed idee, totdat verzekeraars meekijken.En banken en verzekeraars? Die zijn vriendelijk tot je geld wilt zien. Zelfs natgeregende Elvis-platen zijn volgens experts nog “bruikbaar”.Conclusie: de wereld is raar, privacy is theater en iedereen is familie van Dzjengis Khan. Maar het concert was leuk.

Waardeer je onze video's? Steun dan Café Weltschmerz, het podium voor het vrije woord: https://www.cafeweltschmerz.nl/doneren/Pieter Stuurman ontvangt deze week wetenschapsjournalist Marcel Crok in de studio. Marcel heeft met een aantal collega's onderzoek gedaan naar “verdwenen” hittegolven toen de klimaatpaniek in 2018 toesloeg: hittegolven komen steeds vaker voor was de boodschap. Uit het onderzoek bleek dat het KNMI een aantal hittegolven gewist had. Na een jarenlange discussie heeft het KNMI nu een correctie toegepast en zijn verdwenen hittegolven weer meegenomen in de gegevens.Uiteindelijk gaat het over de betrouwbaarheid van informatie die verstrekt wordt door instituten waar vaak politiek beleid uit voortkomt. De reacties op de correctie van het KNMI vanuit het buitenland zijn verbijsterd omdat toegeven dat er een fout is gemaakt blijkbaar zeer uitzonderlijk is. Is het tij aan het keren?---Deze video is geproduceerd door Café Weltschmerz. Café Weltschmerz gelooft in de kracht van het gesprek en zendt interviews uit over actuele maatschappelijke thema's. Wij bieden een hoogwaardig alternatief voor de mainstream media. Café Weltschmerz is onafhankelijk en niet verbonden aan politieke, religieuze of commerciële partijen.Wil je meer video's bekijken en op de hoogte blijven via onze nieuwsbrief? Ga dan naar: https://www.cafeweltschmerz.nl/videos/Wil je op de hoogte worden gebracht van onze nieuwe video's? Klik dan op deze link: https://bit.ly/3XweTO0

Hedy gaat toneelspelen - eenmalig. Dat is niet eens zo vreemd want als studente verdiende ze haar geld als cabaretière. Hedy vertelt over haar tijd bij het studentencabaret.De ministersposten worden verdeeld. Waar zitten de verrassingen? H&H nemen het door.De PvdA bestaat tachtig jaar. Hedy ziet de rooie vrouwen als een van de grootste verworvenheden. Ook de Dolle Mina's laten van zich horen. Hadassah's buurvrouw is niet alleen lid geworden, maar organiseert zelfs een actie.Het oude V&D-pand in Den Haag is sinds deze week in gebruik genomen door de Universiteit Leiden en de TU Delft. Het doet Hedy denken aan de studenten die ze in haar jeugd in Leiden zag. Het was een van de redenen dat ze in Amsterdam ging studeren.Amsterdam heeft een nieuwe kortingspas voor kunst en cultuur in de stad. Uit onderzoek blijkt namelijk dat 40 procent van de Amsterdammers niet of nauwelijks naar culturele instellingen gaat.En Hedy schrijft een groot stuk over de ongelijkheid tussen mannen en vrouwen. Die blijft helaas groot maar gelukkig zijn er steeds meer vrouwen die zich feminist durven te noemen. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Nepadvertenties met deepfakes van bekende Nederlanders en bedrijven overspoelen social media, doordat het toezicht versnipperd is en pakkans laag blijft. Uit onderzoek van BNR blijkt dat toezichthouders als de Autoriteit Consument & Markt en de Autoriteit Financiële Markten onvoldoende grip hebben op deze praktijken, terwijl platforms als Google en Meta volgens advocaten slechts beperkt optreden. ‘Deze bedrijven verdienen ook gewoon geld aan fraudeleuze advertenties', zegt onderzoeksredacteur Bart van Rijswijk.De gesprekken tussen Oekraïne en Rusland in Abu Dhabi verlopen volgens Politico voor het eerst veelbelovender, met kans op een gevangenenruil en besprekingen over terugtrekking van troepen en garanties. Rusland-correspondent Joost Bosman wijst erop dat hoge militairen nu onderhandelen en dat, hoewel gevangenenruilen vaker voorkomen, het conflict in de praktijk hevig doorgaat en de wil tot vrede nog ver weg is.Alphabet, het moederbedrijf van Google, heeft in het vierde kwartaal van 2025 de verwachtingen van analisten ruim overtroffen. De omzet steeg met 18 procent; en de winst zelfs met 30 procent. Dat heeft het bedrijf mede te danken aan investeringen in AI en uitbreidingen van Waymo. Toch sloot het aandeel uiteindelijk 2 procent lager door een negatief marktsentiment.Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Koen is een gepensioneerde zestiger die samen met zijn vrouw droomde van een zorgeloos pensioen vol reizen. Na een risicovolle belegging is een groot deel van hun spaargeld verdwenen. Uit schaamte en angst voor haar reactie houdt hij dit geheim. Relatiedeskundige Rika Ponnet geeft advies.

Nepadvertenties met deepfakes van bekende Nederlanders en bedrijven overspoelen social media, doordat het toezicht versnipperd is en pakkans laag blijft. Uit onderzoek van BNR blijkt dat toezichthouders als de Autoriteit Consument & Markt en de Autoriteit Financiële Markten onvoldoende grip hebben op deze praktijken, terwijl platforms als Google en Meta volgens advocaten slechts beperkt optreden. ‘Deze bedrijven verdienen ook gewoon geld aan fraudeleuze advertenties', zegt onderzoeksredacteur Bart van Rijswijk.De gesprekken tussen Oekraïne en Rusland in Abu Dhabi verlopen volgens Politico voor het eerst veelbelovender, met kans op een gevangenenruil en besprekingen over terugtrekking van troepen en garanties. Rusland-correspondent Joost Bosman wijst erop dat hoge militairen nu onderhandelen en dat, hoewel gevangenenruilen vaker voorkomen, het conflict in de praktijk hevig doorgaat en de wil tot vrede nog ver weg is.Alphabet, het moederbedrijf van Google, heeft in het vierde kwartaal van 2025 de verwachtingen van analisten ruim overtroffen. De omzet steeg met 18 procent; en de winst zelfs met 30 procent. Dat heeft het bedrijf mede te danken aan investeringen in AI en uitbreidingen van Waymo. Toch sloot het aandeel uiteindelijk 2 procent lager door een negatief marktsentiment.Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Laurens en Stefan gaan verder. Plaats van handeling: Bajes! Maar nog belangrijker: TD is terug. Uit z'n winterslaap getrokken - klaar om dit wegseizoen ook te voorzien van een vorm van vorm. Tijd om het wegseizoen langzaam onder die laag stof vandaan te halen. Over Tour Down Under, over Dossier Onley en het mysterie van de voortijdig afgekochte contracten, over lijstduwer Fabio Jakobsen en natuurlijk: mag je nou wel of niet achter een prof aanrijden als ie aan het werk is? En hoe zat het ook alweer met Thomas z'n avond, voorafgaand aan z'n overwinning in Mallorca? Je hoort het allemaal, in weer een nieuwe aflevering van de Live Slow Ride Fast podcast.

Laurens en Stefan gaan verder. Plaats van handeling: Bajes! Maar nog belangrijker: TD is terug. Uit z'n winterslaap getrokken - klaar om dit wegseizoen ook te voorzien van een vorm van vorm. Tijd om het wegseizoen langzaam onder die laag stof vandaan te halen. Over Tour Down Under, over Dossier Onley en het mysterie van de voortijdig afgekochte contracten, over lijstduwer Fabio Jakobsen en natuurlijk: mag je nou wel of niet achter een prof aanrijden als ie aan het werk is? En hoe zat het ook alweer met Thomas z'n avond, voorafgaand aan z'n overwinning in Mallorca? Je hoort het allemaal, in weer een nieuwe aflevering van de Live Slow Ride Fast podcast.

De inzet van technologie in de zorg neemt toe, ook op de verpleegafdeling. Ziekenhuizen experimenteren met AI en zorgrobots om verpleegkundigen te ondersteunen bij hun werk. Dat gebeurt tegen de achtergrond van toenemende zorgvraag, personeelstekorten en een beroep dat onder druk staat. Wat betekent die technologische ontwikkeling concreet voor het werk van verpleegkundigen en voor de zorg aan het bed? In deze aflevering van BNR Beter, opgenomen tijdens het ICT&health World Conference in Maastricht, spreekt presentator Nina van den Dungen over de veranderende rol van verpleegkundigen door de inzet van technologie. Te gast zijn Dennis van Helvert, regieverpleegkundige bij het Maastricht UMC+, en Jeroen Hendriks, hoogleraar verplegingswetenschap aan Maastricht University met focus op integrated care. Aanleiding voor het gesprek is een pilot met sociale robot Mace die wordt ingezet op de afdeling cardiologie van het Maastricht UMC+. De robot ondersteunt patiënten bij herhaalbare informatie, bijvoorbeeld over medicatie en leefregels na ontslag uit het ziekenhuis. Die uitleg wordt normaal gesproken door verpleegkundigen gegeven. Door dit deels te automatiseren, ontstaat er meer ruimte voor persoonlijke zorg en vragen die niet te standaardiseren zijn. Uit de eerste ervaringen blijkt dat patiënten van alle leeftijden de robot overwegend accepteren en dat het verpleegkundigen tijd kan besparen. In de aflevering gaat gaat het naast robot Mace over de bredere impact van AI en technologie op de verpleegkunde. Hendriks schetst hoe verdere professionalisering en academisering van verpleegkundigen nodig is om met deze veranderingen om te gaan. Van Helvert laat zien hoe verpleegkundigen zelf een actieve rol kunnen spelen in innovatie, naast hun werk op de afdeling. Redactie: Stijn GoossensSee omnystudio.com/listener for privacy information.

‘Ben ik net zo geliefd als hun biologische kinderen?' De moeder van Ben Verboom verkocht haar lichaam om onderdak te kunnen krijgen. Uit een one-night stand werd Ben geboren, zijn moeder legde hem te vondeling.

Bart Van Nuffelen is regisseur, schrijver en podcastmaker. Hij is een van de artistieke leiders van het Antwerps theatergezelschap MartHa!tentatief. Voor het gezelschap regisseerde hij meerdere voorstellingen, waaronder ‘Revue van het Ontembare Leven' en ‘De Vernissage'. Uit zijn microfoon verscheen de succesvolle podcast ‘De kunst van het verdwijnen', waarvan nu een tweede seizoen verschijnt. De podcast vertelt drie waargebeurde verhalen die op één straathoek in de Antwerpse Joodse wijk plaatsvonden: een tunnelroof op een bank in 2019, een aanslag op een Joodse jeugdbeweging in 1980 en een kleutertje dat in 1942 op miraculeuze wijze ontsnapt aan deportatie. In het tweede seizoen gaan we op zoek naar de identiteit van de zogenaamde Antwerpse ‘jodenjagers' uit WO II, om er lessen uit te trekken voor het heden. Atze de Vrieze gaat met Bart Van Nuffelen in gesprek.      

De turbulente week rond Groenland en dreigende handelstarieven bevestigt dat Europa het geopolitieke spel anders moet spelen. Martin Visser bespreekt dat in Kwestie van Centen met Frans Blom, oprichter van denktank DenkWerk. "Europa moet speler worden in plaats van slachtoffer." Uit onderzoek van de denktank blijkt dat Nederland en Europa veel meer economische kracht hebben om in te zetten. "Wij hebben altijd geloofd in de vrije markt, maar in vitale sectoren moet dat denken overboord."See omnystudio.com/listener for privacy information.

Woningcorporaties komen een flink bedrag tekort de komende jaren, het gaat in totaal om negentien miljard euro. Dus doen komen de corporatie met een oproep aan het kabinet. Want als er niks gebeurt, dan kan dat grote gevolgen krijgen voor de 300-duizend woningen die ze moeten gaan bouwen. De Iraanse Revolutionaire Garde komt op de Europese terroristenlijst. Dat hebben de EU-ministers van Buitenlandse Zaken zojuist besloten. Het heeft lang geduurd voordat de EU deze beslissing heeft genomen. Kleinere landen stemden in nadat Frankrijk akkoord ging. Het coalitieakkoord van D66, VVD en CDA is nu helemaal af. Dat zeiden de partijleiders na hun laatste gesprek bij informateur Letschert. Rob Jetten, Dilan Yesilgöz en Henri Bontenbal presenteren hun plannen morgenmiddag. Aankomend premier Jetten zegt dat daar ook moeilijke boodschappen bij horen. De verkeersboetes moeten niet verder omhoog, sterker nog: ze moeten omlaag. Dat schrijft het Wetenschappelijk Onderzoek- en Datacentrum (WODC). Uit onderzoek blijkt dat een deel van het boetebedrag alleen maar dient om de staatskas te spekken. En dat tikt toch aan met zo'n 8 miljoen boetes per jaar.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Reanimaties in films of series worden vaak verkeerd in beeld gebracht. Uit een Amerikaans onderzoek blijkt dat meer dan 70 procent van de 169 onderzochte afleveringen verkeerde technieken weergeeft. "In Vlaamse en internationale programma's zie ik vaak heldhaftige scènes, maar in het echt gaat het er anders aan toe," zegt Rik Brabants, expert eerste hulp van Rode Kruis Vlaanderen. Barre tijden voor internettrollen, want AI neemt hun 'job' over. Tim Verheyden (VRT NWS) doet het verhaal.

Veel mensen doen mee aan Dry January: een goed moment om drinkgewoontes te doorbreken. Uit onderzoek blijkt namelijk dat alcohol schadelijker is dan we denken en dat de kans op verslaving groot is. In deze nieuwe aflevering van Zo Doet Zij Dat is Nanja van Vliet te gast. Zij was jarenlang verslaafd aan alcohol en vertelt daar openlijk over. Inmiddels is ze gestopt en biedt ze met haar boek Blij Alcoholvrij handvatten om bewuster met alcohol om te gaan en om te laten zien dat je geen probleem hoeft te hebben om toch minder te willen drinken. Ook bespreken Marieke van 't Hart en Sabine Leenhouts hoe zij naar hun eigen alcoholgebruik kijken. ­ KIJKTIPS: Medisch Centrum West – SBS6 People we meet on vacation – NetflixSee omnystudio.com/listener for privacy information.

Steeds meer Nederlanders willen minder tijd doorbrengen op sociale media. Uit het recente Nationale Social Media Onderzoek van Newcom blijkt dat ruim 5,5 miljoen mensen actief proberen hun gebruik te verminderen, terwijl meer dan 7 miljoen sociale media zelfs als een risico voor het mentale welzijn zien. Die veranderende houding verklaart de opkomst van zogeheten anti-schermtijd-gadgets: fysieke hulpmiddelen die het lastiger maken om gedachteloos apps te openen. In De Schaal van Hebben testte techredacteur Stijn Goossens drie van zulke tools: Brick, Tap Out en UnPluq. Alle drie werken ze volgens hetzelfde principe. Je kiest in een app welke sociale-media-apps je wilt blokkeren en kunt ze alleen weer ontgrendelen door je smartphone fysiek tegen een NFC-tag te houden. Dat extra handelingetje klinkt simpel, maar is psychologisch effectief: het doorbreekt automatisch gedrag, zegt ook hoogleraar cognitieve psychologie Stefan van der Stigchel (Universiteit Utrecht). Je moet letterlijk van de bank af om weer te kunnen scrollen. De Tap Out is de meest eenvoudige van het trio, is van een Nederlandse start-up. De bijbehorende app doet weinig meer dan blokkeren en ontgrendelen voor een zelfgekozen tijdsduur. De statistieken zijn overzichtelijk, maar de functionaliteit is beperkt. Met een prijs rond de 48 euro is dit wel de goedkoopste optie, al voelt het fysieke ‘puckje’ wat plasticachtig aan. De Amerikaanse Brick gaat een stap verder. Je kunt vaste tijdvakken instellen waarin je telefoon standaard op slot gaat en krijgt tijdens het blokkeren ook een overzicht over hoe lang je al bezig bent. De afwerking is iets luxer, maar met zo’n 62 euro is hij ook duurder. De meest uitgebreide software zit bij Unpluq, een Nederlands product. De app werkt zelfs zonder tag, dan krijg je omslachtige ‘opdrachten’ om apps te ontgrendelen. Denk aan je telefoon schudden, een patroon volgen of lang scrollen op een lege pagina. Met de kleine tag – handig aan je sleutelbos – wordt de drempel hoger. Nadeel: voor volwaardig gebruik met de tag is een abonnement nodig van 6 euro per maand of 55 euro per jaar. Conclusie: deze gadgets zijn geen wondermiddel, maar wel een nuttige stok achter de deur. Wie vooral een simpele, betaalbare oplossing zoekt, zit goed met Tap Out. Brick biedt meer functies. UnPluq is het meest veelzijdig, maar ook het duurst. Prima om te hebben – want een beetje minder schermtijd kan geen kwaad. Maar kijk ook zeker naar wat je zelf gratis al kan doen via de instellingen in je telefoon.See omnystudio.com/listener for privacy information.

President Donald Trump voert geen extra importheffingen in voor Europese landen die aan de Groenland-missie deelnamen. Na een gesprek met NAVO-chef Mark Rutte is een raamwerkakkoord in de maak, maar veel details zijn nog onduidelijk. Amerikaanse en Europese bronnen bevestigen dat de soevereiniteit van Denemarken en Groenland gewaarborgd blijft, maar benadrukken dat de crisis niet is opgelost en de spanningen blijven bestaan. Tijdens de EU-top in Brussel spreken Europese leiders vandaag over de relatie met de Verenigde Staten en mogelijke tegenmaatregelen. Ondanks het intrekken van de heffingen is de trans-Atlantische samenwerking allesbehalve hersteld en blijft de onvoorspelbaarheid van de Amerikaanse koers een centraal punt van zorg. Europese diplomatieke druk wordt gezien als een tijdelijk succes, maar structurele problemen blijven bestaan. Uit onderzoek van BNR blijkt dat de uitgaven voor identificatie en registratie van asielzoekers onder voormalig minister Marjolein Faber en demissionair minister David van Weel verder zijn opgelopen met 24,5 miljoen euro. De nieuwe tussenorganisatie DISA nam deze taken vanaf januari 2025 over van de politie, maar in tegenstelling tot het kabinetsvoornemen werd niet bespaard, maar juist uitgebreid in kosten en personeel. De taakoverdracht naar de IND staat pas gepland voor juni 2026 en is nog onderwerp van discussie. Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur. Over deze podcast BNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt ’s ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

President Donald Trump voert geen extra importheffingen in voor Europese landen die aan de Groenland-missie deelnamen. Na een gesprek met NAVO-chef Mark Rutte is een raamwerkakkoord in de maak, maar veel details zijn nog onduidelijk. Amerikaanse en Europese bronnen bevestigen dat de soevereiniteit van Denemarken en Groenland gewaarborgd blijft, maar benadrukken dat de crisis niet is opgelost en de spanningen blijven bestaan. Tijdens de EU-top in Brussel spreken Europese leiders vandaag over de relatie met de Verenigde Staten en mogelijke tegenmaatregelen. Ondanks het intrekken van de heffingen is de trans-Atlantische samenwerking allesbehalve hersteld en blijft de onvoorspelbaarheid van de Amerikaanse koers een centraal punt van zorg. Europese diplomatieke druk wordt gezien als een tijdelijk succes, maar structurele problemen blijven bestaan. Uit onderzoek van BNR blijkt dat de uitgaven voor identificatie en registratie van asielzoekers onder voormalig minister Marjolein Faber en demissionair minister David van Weel verder zijn opgelopen met 24,5 miljoen euro. De nieuwe tussenorganisatie DISA nam deze taken vanaf januari 2025 over van de politie, maar in tegenstelling tot het kabinetsvoornemen werd niet bespaard, maar juist uitgebreid in kosten en personeel. De taakoverdracht naar de IND staat pas gepland voor juni 2026 en is nog onderwerp van discussie. Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur. Over deze podcast BNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt ’s ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

De komende dagen zal op het jaarlijkse Economische Wereldforum in Davos vooral één onderwerp de agenda's beheersen: de toekomst van de relatie tussen Europa en de VS. Uit alles blijkt dat de Europese landen klaar zijn met het Amerikaanse machtsvertoon, maar wat kan Europa doen? Te gast zijn politicoloog Hendrik Vos, directeur van het Centrum voor EU-studies aan de Gentse Universiteit, en Europarlementslid Ingeborg ter Laak van het CDA, lid van de delegatie voor de VS van de buitenlandcommissie.  Presentatie: Nadia Moussaid.

Uit het relatieve niets sloeg afgelopen weekend de Nederlandse transfermarkt op hol. Ajax verrast en gaat vol voor voormalig Premier League-kanon Oleksandr Zinchenko, terwijl Quinten Timber na een frontale botsing met Robin van Persie hard op weg is naar Frankrijk. Bovendien wordt Justin Bijlow verkocht door Feyenoord, dat ook nog eens op het punt staat om Jerry St. Juste terug te halen. In Eindhoven is ook beweging en AZ ontsloeg trainer Maarten Martens. Alle reden om weer te luisteren en/of kijken naar #DoneDeal, de transferpodcast van VoetbalPrimeur.See omnystudio.com/listener for privacy information.

De Europese Unie overweegt zware handelsmaatregelen tegen de Verenigde Staten, nadat Donald Trump nieuwe importheffingen aankondigde voor landen die Groenland steunen, waaronder Nederland. Europese leiders komen donderdag bijeen voor een extra EU-top om gezamenlijke tegenreacties te bespreken met een mogelijke totale waarde van 93 miljard euro. EU-landen werken aan een zogeheten 'bazooka' aan sancties, een pakket bedoelt tegen buitenlandse druk dat nu mogelijk voor het eerst tegen Amerika wordt ingezet.Demissionair minister Van Weel zegt ‘zeer verrast' te zijn door de stap van Trump en noemt de importheffingen ‘chantage'. In Den Haag heerst kritiek vanuit de Tweede Kamer op het afwachtende optreden van het kabinet, waarbij partijen als GroenLinks-PvdA aandringen op harde tegenmaatregelen. Politiek verslaggever Michiel Jurrjens benadrukt dat de oproep tot Europese eensgezindheid groot is, met Duitsland, Frankrijk en het Verenigd Koninkrijk die samen met Nederland aan een gezamenlijke reactie werken.Uit onderzoek van ABN AMRO blijkt dat bedrijven wereldwijd tientallen miljarden investeren in kunstmatige intelligentie, maar dat slechts zo'n 20% van de AI-projecten de pilotfase haalt. Volgens sectoranalyst Amad Khan biedt Nederland met haar hoogopgeleide beroepsbevolking juist kansen, mits bedrijven hun processen en verdienmodellen echt durven te hervormen. Vooral de financiële sector en zakelijke dienstverlening worden het meest geraakt door de opkomst van AI.Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

De Verenigde Staten en Denemarken hebben een „fundamenteel meningsverschil” over Groenland. Dat zei de Deense minister van Buitenlandse Zaken Rasmussen na zijn ontmoeting in het Witte Huis met Marco Rubio en vice-president JD Vance. Vanuit het Witte Huis bleef het stil, behalve een korte statement van Trump die nog eens herhaalde dat de VS echt Groenland moet hebben. Iran heeft het luchtruim weer geopend na bijna vijf uur sluiting vanwege dreiging met mogelijke Amerikaanse militaire acties. De spanningen zijn opgelopen nadat Trump ingreep over het optreden tegen anti-regeringsprotesten, maar een aanval lijkt voorlopig uitgesteld. ‘Trump wil ingrijpen, maar alleen als het snel en beslissend is', melden bronnen rond het Witte Huis. Ondertussen roept Washington de VN-Veiligheidsraad samen vanwege de zorgen over Iran.De Verenigde Staten hebben de tweede fase van het bestand voor de Gazastrook aangekondigd. Deze fase beoogt ontwapening van Hamas, internationale troepen in Gaza en een technocratisch bestuur, maar Israël gelooft niet dat Hamas bereid is daadwerkelijk haar wapens in te leveren. Gesprekken over de uitvoering gaan de komende dagen en weken door, met weinig beschikbare landen die troepen willen leveren zolang Hamas bewapend blijft.Uit cijfers van de Kamer van Koophandel blijkt dat het aantal bedrijven dat afgelopen jaar is opgericht historisch laag is, met slechts 0,8 procent meer inschrijvingen ten opzichte van een jaar eerder. Tegelijkertijd stoppen juist meer ondernemers en stijgt het aantal gemelde reorganisaties met 42%. ‘Het ondernemersklimaat verslechtert overduidelijk', aldus hoogleraar Joris Knoben van Tilburg University.Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Uit een interne audit blijkt dat Basketbal Vlaanderen-CEO Koen Umans destijds op de hoogte was van de fraude bij de nationale 3x3 ploeg. Hoe zit dat verhaal nu weer in elkaar en wat betekent deze nieuwe informatie? We vragen het aan Gil Meulemans. Met Theo Bos krijgen de Belgische baansprinters een vijfvoudig wereldkampioen als nieuwe coach. Bos sprak met Sporza over zijn nieuwe uitdaging. En op de Australian Open wint een amateurspeler één miljoen dollar.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Amir Vahidi is acteur, zanger, componist en schrijver. Samen met zijn Rotterdamse performancecollectief ‘Club Gewalt' maakte hij al tientallen voorstellingen. In ‘We Sleep Among Demons' nam hij het publiek mee op een intieme en muzikale reis door zijn binnenwereld. Het was zijn eerste solowerk dat hij binnen het collectief maakte. Daarnaast maakte Vahidi als componist muziek voor verschillende voorstellingen en podcasts, waaronder ‘De Brand in het Landhuis'. Nu publiceert hij de roman ‘Uit mij zal je groeien', over de uitdagingen van migratie en de zoektocht naar identiteit.   Ellen Deckwitz gaat met Amir Vahidi in gesprek.

Op veel plekken in Nederland is het extreem glad door opnieuw gevallen sneeuw en aanhoudende kou. Rijkswaterstaat waarschuwt voor verraderlijke omstandigheden op de weg, met name in het midden van het land bij Utrecht. De Nederlandse Spoorwegen hebben alle treinen tot zeker acht uur stilgelegd door verstoringen en een IT-storing, terwijl Schiphol alvast 350 vluchten heeft geschrapt vanwege het winterweer.Oud-president Nicolas Maduro van Venezuela heeft in de rechtbank in New York zijn onschuld benadrukt nadat hij werd opgepakt op verdenking van narco-terrorisme. Buiten het gerechtsgebouw waren felle demonstraties voor en tegen zijn arrestatie, terwijl de VN-Veiligheidsraad zware kritiek heeft op de Amerikaanse actie. De aankomende rechtszittingen beloven een lang proces te worden, zegt correspondent Lennart Zandbergen.Uit onderzoek van BNR blijkt dat bijna 40 procent van de voormalige Blokker-winkels een jaar na het faillissement nog leegstaat. Slechts in één op de vijf panden zit opnieuw een huishoudwinkel, met prijsvechters als Wibra en Kruidvat die veel locaties overnamen. Huishoudwinkels verdwijnen steeds meer uit het straatbeeld, door zware concurrentie van online winkels en supermarkten.Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Wat past ons journalisten op deze laatste dag van het jaar nou beter dan een diepe buiging voor Donald Trump en onze grote erkentelijkheid voor de ontelbare verhalen waarmee hij ons heeft overspoeld. En gelukkig is het einde nog niet in zicht. Wees niet verbaasd als hij al in september begint met een campagne waarin hij de uitkomst van de Congresverkiezingen in november vervalst en gestolen gaat noemen. Want er is een kans dat zijn Republikeinse partij zetels verliest. ‘Stop the steal’ is een strijdkreet die nog wel een seizoen meekan. Aparte man, deze kampioen-nieuwsmaker. Je moet goed zoeken om een staatshoofd te vinden dat in zijn kerstboodschap de volgende zin gebruikte: ‘Gelukkig kerst voor iedereen, inclusief het tuig van Radicaallinks dat alles in het werk stelt om ons Land te vernietigen en daarin ernstig faalt’. De man die zegt 8 oorlogen te hebben beëindigd, waaronder een niet bestaande tussen Egypte en Ethiopië, al hebben ze ruzie over een stuwdam, een oorlog in Congo die nog steeds voortwoedt, een mysterieuze tussen Servië en Kosovo. Een man die, ondanks sussende woorden van wensdenkers als Mark Rutte, de hechte eenheid binnen de NAVO heeft veranderd in een transsectionele overeenkomst met de wapenverkoop als uitgangspunt. Een man die gestaag de rechtsstaat ontmantelt. Wat kunnen we het komende jaar verwachten? Misschien de vervulling van zijn wens om Groenland te kopen. Er ligt een mooie kans. Denemarken, waarvan de autonome staat Groenland, met een luidruchtige onafhankelijkheidsbeweging, nog steeds deel uitmaakt, zit met een probleem. Door het totale wegvallen van de briefpost-inkomsten werd besloten het postbedrijf geheel op te heffen, tot groot ongenoegen van veel Denen. Als Denemarken Groenland verkoopt is de opbrengst ruim voldoende om het postbedrijf te redden. Iedereen gelukkig, en Trump kan de volgende niet bestaande oorlog aan zijn lijstje opgeloste oorlogen toevoegen – nummer acht. Uit goede bron horen we dat Trump ook is benaderd door de besturen van Ajax en Feyenoord om te onderhandelen tussen de Amsterdamse F-site en het Rotterdamse Vak-S over vrede tussen deze iconische clubs. En die gaan uit zijn hand eten, want de sanctie heeft hij al gereed: als er geen vrede komt, weigert hij elke speler die ooit voor Ajax of Feyenoord heeft gespeeld een visum voor het WK. Trumps negende vrede. Wat Amerika beslist gaat uiteindelijk ook altijd over ons. Kortom: chapeau, verlaat ons niet en ga zo door, Donald. Hoed ons voor de verveling.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Arie Boomsma is schrijver, programmamaker en fitnessondernemer. Als televisiepresentator werd hij bekend door zijn programma's '40 dagen zonder seks' en ‘Uit de kast'. Daarnaast schuift hij, als woordvoerder van de fitnessbranche, regelmatig aan op tv om een pleidooi te houden voor een gezonde samenleving. Ook schreef hij meerdere boeken. Van zijn hand verschenen titels als ‘FIT. In kleine stappen naar een gezonder leven', waarvan meer dan 80.000 exemplaren werden verkocht, en het vervolg daarop, ‘Volhard. Geduldig bouwen aan gezonde doelen'. Femke van der Laan gaat met Arie Boomsma in gesprek.

Het aantal Nederlanders dat naar het werk fietst blijft stijgen. Uit onderzoek van Shuttle blijkt dat het fietsgebruik het afgelopen jaar met meer dan 50 procent is toegenomen, vooral dankzij hogere fietsvergoedingen en het leasen van e-bikes. ‘De financiële prikkel is vaak het startpunt voor gedragsverandering', zegt mobiliteitsexpert Bart Horstman.Ondertussen blijven de vredesgesprekken over Oekraïne stroef verlopen. De Russische reactie op nieuwe plannen is afwijzend, terwijl delegaties van Oekraïne en Rusland ook in Florida geen direct contact hadden. Poetin hintte voor het eerst op een wapenstilstand als in Oekraïne verkiezingen gehouden worden, maar zijn toon blijft onverzoenlijk.En bouwbedrijf BAM beleeft een uitzonderlijk beursjaar, met de aandelenkoers meer dan verdubbeld. Topman Ruud Joosten wijst het positieve resultaat toe aan jarenlange focus op sterke markten als Nederland en het Verenigd Koninkrijk en een streng risicobeleid. ‘Het is discipline hebben in het kiezen van de juiste projecten', aldus Joosten.Deze omschrijving is met AI gemaakt en gecontroleerd door een BNR-redacteur.Over deze podcastBNR Nieuws Vandaag is de podcast met daarin BNR Ochtendnieuws en BNR Avondnieuws. Je krijgt 's ochtends vroeg en aan het einde van de werkdag in 20 minuten het belangrijkste nieuws van de dag. Abonneer je via bnr.nl/podcast/bnrnieuwsvandaag, de BNR-app, Spotify en Apple Podcasts. Of luister elke dag live via bnr.nl/live.See omnystudio.com/listener for privacy information.

In deze podcastserie over alcohol horen we steeds opnieuw terugkomen hoe gevaarlijk alcohol kan zijn. En keer op keer zeggen deskundigen: het moet véél minder normaal worden. Maar... toch doen we het, ook al weten we dat het slecht is. Waarom is dat zo? Waarom luisteren we liever naar het duiveltje dat ons keer op keer verleidt, dan naar het engeltje dat roept dat het niet mag? In deze aflevering duiken we de kroeg in met schrijver Marian Donner, die een cultuurfilosofisch pleidooi houdt om meer te drinken en anders te kijken naar onze gezondheid. En ook spreken we universitair docent Psychologie Mira Duif, over op welke momenten mensen het snelst geneigd zijn om het glas te heffen. Uiteindelijk komen zij tot nieuwe nuances en verrassende uitgangspunten: wanneer zouden we wél kunnen drinken, en met welke beredeneringen? ✍️ Marian Donner is essayist en columnist bij De Groene Amsterdammer. In 2019 publiceerde ze het cultuurfilosofische Zelfverwoestingsboek, over waarom we meer moeten stinken, drinken, bloeden, branden en dansen. Uit dat rijtje licht ze deze aflevering drinken toe, en ze probeert de verslaggever - die geen alcohol drinkt - te overtuigen om dat wél te doen.

(01:15) In vier jaar is het personeelsbestand van Defensie met bijna 20 procent gegroeid. Vooral het aantal reservisten zit in de lift. Hoe verhouden de huidige reservisten zich tot hun historische voorgangers? Te gast is Tijmen Dokter, militair historicus en zelf reservist.  (13:57) Het is misschien wel de bekendste gierigaard uit de literatuurgeschiedenis: de rijke Ebenezer Scrooge uit A Christmas Carol van Dickens, voor het eerst verschenen op 19 december 1843. Te gast is Daný van Dam, universitair docent Engelse literatuur aan de universiteit Leiden.  (24:02) Deze week is de column van Micha Wertheim.  (28:00) Zuidoost-Europa correspondent Frank Elbers over zijn nieuwe boek ‘Proletariaat aan de bal. Voetbal Achter het voormalige IJzeren Gordijn'.  (41:22) Nadia Bouras recenseert twee boeken en tentoonstelling:  ‘Perfecte slachtoffers' - Mohammed el-Kurd (vert. Hanna Vandercammen)  ‘Een moderne geschiedenis van de Arabische wereld' - Roel Meijer  ‘Mokum, de biografie van Joods Amsterdam' - tentoonstelling in de Nieuwe Kerk Amsterdam  (54:00) Uit een scheepswrak in de Waddenzee bij Texel haalden amateurduikers een 17de-eeuwse jurk bovenwater. De oranje gouden jurk was nog bijna volledig intact. Die vondst werd gedaan in het zogeheten Palmhoutwrak, een uitzonderlijk goed bewaard gebleven schip. Deze unieke ontdekking gaf het schip politieke aandacht dat heeft geleid tot meer geld voor opgravingen en onderzoek. Maritiem archeoloog Nicole Schouten en documentairemaker Arnold van Bruggen zijn te gast. (01:07:00) Op een dag hoorde Olga Majeau over een sprookjesachtig kasteel dat had toebehoord aan haar Hongaarse voorouders. Een kasteel boven op een berg, met twee torens en een toegangspoort. En in dat kasteel bevond zich de grootste schat: een immense Renaissance-collectie met werk van kunstenaars die in wereldmusea hangen: Correggio, Bernini, Tiepolo, Rafaël, Brueghel…    Het kasteel is inmiddels een hotel, maar de kunstcollectie is verdwenen. Waarom is het kasteel niet meer in de familie? En wat is er met de kunstcollectie gebeurd? Valt er nog iets van terug te vinden?  Olga's zoektocht naar antwoorden blijkt al snel een heus true crime verhaal over internationaal kunstrecht, over duistere belangen, en over de perfide trekjes van de kunsthandel.         Luister naar Zeg Paus, waar is m'n kunst? gemaakt door Olga Majeau en Stef Visjager voor AVROTROS en NPO Luister, en werd mede mogelijk gemaakt door het NPO-fonds. Alle zes afleveringen zijn ook te horen bij ons in OVT. Voor meer informatie, foto's van kunst en kasteel en uitgebreide credits: https://www.avrotros.nl/zegpaus/ (https://www.avrotros.nl/zegpaus/)      Meer info:  https://www.vpro.nl/ovt/artikelen/ovt-21-december-2025  (https://www.vpro.nl/ovt/artikelen/ovt-21-december-2025 %20)   (https://www.vpro.nl/ovt/artikelen/ovt-21-december-2025 %20)

In die nadraai van die verkiesing het Kosmos 94.1 Nuus met politieke partye geskakel om uit te vind wat hulle weg vorentoe is. Uit die 752 043 geregistreerde kiesers het net 272 942 gaan stem. Die AR-beweging het net 1,26 persent, of 7 598 van die stemme getrek. Kosmos 94.1 Nuus het met woordvoerder George Kambala gepraat.

De Brusselse regeringsvorming heeft het nationale formatierecord van 541 dagen gebroken. Een prestatie met grote democratische én financiële gevolgen. “De kaarten liggen niet makkelijker dan vorige week. En het vertrouwen zit onder het vriespunt”, zegt politiek journalist Jeroen Struys. Hoe loopt dit af? ­ Brussel stevent af op een ‘shutdown', waarschuwde de nieuwe Brusselse minister van Begroting onlangs nog, nadat Belfius had beslist om het Brussels Gewest geen geld meer te lenen. Uit boosheid over het trieste formatierecord kwamen maandag honderden geëngageerde Brusselaars betogen aan het Brussels Parlement. Hun oplossing? “Dat de politici zich opsluiten, tot ze met een oplossing komen.” ­ Lukt dat nog wel met al die ego's en oekazes? “De manier waarop Georges-Louis Bouchez van bovenaf de formatie even zou komen oplossen, werd fel bekritiseerd”, vertelt politiek journalist Jeroen Struys. “Ook het ego van Frederik de Gucht van Open VLD speelt mee. En Ahmed Laaouej van de PS doet niets anders dan praten over zijn eergevoel. Maar het gaat ook over een machtsstrijd tussen de MR en de PS, waarbij de PS het Brussels Gewest gebruikt als een soort van oppositie tegen de federale N-VA-regering.” ­ Wanneer komt er volgens Jeroen een Brusselse regering? Of is het mogelijk dat de ontslagnemende regering gewoon blijft zitten? ­ CREDITS Journalist Jeroen Struys | Presentatie en redactie Yves Delepeleire | Eindredactie Sofie Steenhaut, Marjan Justaert | Audioproductie en muziek Brecht Plasschaert | Chef podcast Alexander LippeveldSee omnystudio.com/listener for privacy information.

Het Orakel van Omaha. Is daar nog niet alles over gezegd? Welnee. We kunnen niet lang genoeg naar deze man luisteren. Uit een enorme lading luisterwaardig materiaal visten we de beste uitspraken van Buffett. In deze aflevering lopen we ze langs aan de hand van zijn investeringsfilosofie, die sterk is geworteld in de basisprincipes van zijn mentor Benjamin Graham: Mr. Market, Margin of Safety en Buy Businesses. Pim deelt een korting uit op PDT en heeft Crowdstrike verkocht. ► Uitgebreide show notes en achtergrondinformatie: https://jongbeleggendepodcast.nl/207-grote-beleggers-warren-buffett-deel-1 ► Word Vriend: https://portfoliodividendtracker.com ► Updates via Instagram: https://www.instagram.com/jongbeleggen ► Mijn volledige portfolio: https://app.portfoliodividendtracker.com/p/jongbeleggen 1) We maken gebruik van programmatic advertising, wat inhoudt dat we geen invloed hebben op de spots die in de podcast worden afgespeeld. Dit is vergelijkbaar met tv, YouTube, radio en de krant, uiteraard met uitzondering van de advertenties die we zelf hebben ingesproken. 2) Deze podcast is 100% expertise-vrij en alleen geschikt voor amusementsdoeleinden. De inhoud mag niet worden beschouwd als financieel advies. ► Voor boekhoudtips én een extra lange gratis proefperiode, ga naar moneybird.nl/jongbeleggen. ► Ga naar Incogni.com/JongBeleggen voor 60% korting. ► Geef jezelf 3 tellen en bij twijfel klik weg. Deze aflevering is in samenwerking met De Rijksoverheid. Kijk voor meer informatie over online oplichting op laatjenietinterneppen.nl.See omnystudio.com/listener for privacy information.