Podcasts about letonia

  O parte a votanților polonezului Rafał Trzaskowski care a pierdut cursa pentru prezidențiale vorbesc despre „alegeri falsificate.” Presa poloneză scrie că mai multe comisii electorale au greșit raportările, dar un analist în statistică spune că aceste greșeli nu ar putea schimba rezultatul votului. Între timp, premierul Donald Tusk este tot mai criticat că nu oferă soluții de viitor după ce coaliția sa a pierdut alegerile. Donald Tusk s-a adresat parlamentarilor miercuri, 11 iunie, pentru a solicita un vot de încredere. În mai puțin de o oră, a vorbit pe larg despre munca deja realizată de guvernul său și, într-o măsură mai mică, despre planurile sale de viitor. În esență, am aflat următoarele: „Continuăm ca înainte, pentru că a fost bine”, scrie pentru wiadomosci.gazeta.pl, Marta Nowak, gazda podcastului „Ce va fi?” „Va exista o remaniere guvernamentală,” menționează jurnalista citându-l pe Donald Tusk. „Alegerile s-au transformat într-un plebiscit privind popularitatea guvernului – un plebiscit care a fost pierdut. În mai, 44% dintre polonezi aveau o opinie negativă despre guvernul Tusk, în timp ce doar 32% l-au susținut,” menționează autoarea. Cel mai frapant lucru este altul, mai citim în articol. Prim-ministrul a promis o remaniere majoră – atât a personalului, cât și a structurilor – fără a oferi cel mai mic detaliu: vor fi create noi ministere? Care vor fi desființate sau unite? Care miniștri își vor pierde portofoliile? Cine îi va înlocui? Toate acestea rămân zvonuri și speculații. Autoarea ne spune „Și ce lipsea…” din discursul premierului. Donald Tusk promisese informații „clare” despre situația politică post-prezidențială; nici parlamentarii, nici poporul nu le-au primit, conchide jurnalista. De menționat că Donald Tusk a  obținut votul de încredere al parlamentului. Analist statistică: greșelile la raportarea voturilor în Polonia nu ar schimba rezultatul https://wiadomosci.wp.pl/pomylki-w-liczeniu-glosow-oto-wyliczenie-kto-zyskal-nawrocki-czy-trzaskowski-7165854592170656a Controversele legate de „alegerile falsificate”, așa cum le numesc alegătorii lui Rafał Trzaskowski, se agravează, relatează wiadomosci.wp.pl.  Amploarea erorilor comise în timpul numărării voturilor a fost verificată. Potrivit analistului de date statistice Jakub Kubajek, dintre cele douăsprezece comisii electorale care ar fi raportat greșit rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, șapte au greșit în favoarea lui Karol Nawrocki și șase în favoarea lui Rafał Trzaskowski. După ce a calculat cifrele favorizate de erorile comisiei, Kubajek a subliniat că amploarea erorilor nu ar fi afectat rezultatul final al alegerilor. O astfel de eroare a avut loc, printre altele, la Comisia 95 din Cracovia, unde voturile pentru Nawrocki și Trzaskowski au fost inversate. Bulgaria este foarte aproape de ridicarea obligativității vizelor pentru Statele Unite Iată un subiect din vesti.bg care îl citează pe ministrul de interne, Daniel Mitov. Oficialul bulgar a mers în vizită în Statele Unite. „Facem din acest lucru o prioritate absolută, iar guvernul nostru este mândru să vadă progrese semnificative”, a declarat Mitov după o întâlnire cu subsecretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Christopher Pratt. O nouă întâlnire tripartită între Statele Unite, Comisia Europeană și Bulgaria va începe în această săptămână, în cadrul căreia vor fi discutate aspecte tehnice ale planului de lucru. În decembrie, se așteaptă ca administrația Trump să ofere o evaluare a progreselor realizate până în prezent. „Am invitat reprezentanți ai Departamentului pentru Securitate Internă să efectueze o misiune în țara noastră”, a anunțat Mitov. „Pe lângă problema vizelor, secretarul adjunct Pratt și cu mine am discutat și probleme de securitate la două dintre cele mai aglomerate frontiere din lume - frontiera bulgaro-turcă și frontiera SUA-Mexic,” a mai declarat ministrul bulgar.   Strategia Comisiei Europene pentru regiunile frontaliere din Statele Baltice Letonia și alte țări de frontieră din Europa de Est speră la un sprijin special din partea Comisiei Europene nu doar pentru întărirea securității granițelor, dar și pentru implementarea de programe pentru dezvoltarea regională, citim în www.lsm.lv. Comisia Europeană (CE) a elaborat o strategie pentru regiunile de frontieră estică. Aceasta va fi prezentată miniștrilor statelor membre la o reuniune din Polonia, la sfârșitul lunii iunie. În această săptămână, vicepreședintele executiv al Comisiei, Rafael Fito, vizitează regiunea de frontieră estică a Letoniei. Acesta discută cu autoritățile letone despre  un fond destinat infrastructurii, securității și atragerii întreprinderilor. Acesta ar putea fi înființat încă din noua perioadă de planificare, care va începe în 2028.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Marcin  BROZEK, Polonia Filip WALICKI,  Polonia Rostislava RUSEVA, Bulgaria Aļina KAMINSKA, Letonia

TRIBUTO: HISTORIAS QUE CONSTRUYEN MEMORIA DE LA SHOÁ, CON CECILIA LEVIT – Esther Lurie nació en 1913 en la ciudad de Liepaja, Letonia. A muy temprana edad descubrió su talento para el dibujo, la pintura y la escenografía teatral. Se formó en la academia de Bellas Artes de Amberes y emigró a la Tierra de Israel bajo el Mandato Británico en 1934. Expuso sus obras y en 1938 ganó el premio Dizengoff de Arte. Para ayudar a su hermana se trasladó a Kovno, Lituania y quedó atrapada en el terror nazi. Deportada al Gueto de Kovno y más tarde al campo de Stuthoff, Esther dibujó los horrores de la vida durante la Shoá y escondió 200 obras en vasijas de cerámica bajo tierra. Esther fue liberada por el ejército soviético en 1945 y se trasladó a Israel. A lo largo de su vida continuó pintando. Falleció en Tel Aviv en 1998.

En Afganistán se prohíbe jugar al ajedrez, empleados de Starbucks van al paro por un cambio de dress code y Mr Beast se come flor de quilombo en México por un video. Además el Gobierno de Letonia preocupado por los espías rusos y vandalizaron una estatua de Melania Trump en Eslovaquia. Encontra este y mucho más contenido todos los sábados a las 13hs por www.fm913.com.ar o en Spotify

Programon para escuchar un día de lluvia. Charlamos sobre Afganistán y el ajedrez, espías rusos en Letonia, una estatua de Melania Trump en Europa y más. Como nos gusta rememoran grandes discos clásicos nos metimos de lleno en el mundo Nu Metal con Follow the Leader de Korn. Mati se interesó en el mito de la gente tirándose de los edificios durante la Crisis de 1929 e investigó profundo sobre la verdad de la Gran Depresión. Encontra este y mucho más contenido todos los sábados a las 13hs por www.fm913.com.ar o en Spotify

„Pe 18 mai 2025, participați masiv la al doilea tur al alegerilor și susțineți cu votul dumneavoastră candidatul la președinție care ține cont de drepturile și valorile tuturor cetățenilor - inclusiv ale comunității noastre - și contribuie la o conviețuire pașnică.” Iată o parte a apelului liderilor religioși, citat de presa magiară de opoziție. „România a atins un moment de cotitură istoric. Rezultatul alegerilor prezidențiale va avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării cadrului democratic al statului de drept și a condițiilor sociale, asupra respectării libertății religioase și a drepturilor comunitare, precum și asupra orientării internaționale a țării,” scrie relatează telex.hu.Apelul a fost lansat în comun de liderii a opt biserici maghiare din România cu zece zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Liderii bisericii au văzut că nu pot rămâne indiferenți față de situația apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, și anume câștigarea primei runde de George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), așa încât le-au cerut adepților lor:„Alegeți-l pe cel capabil să contracareze forțele politice extremiste, să promoveze dezvoltarea vieții sociale și eficiența administrației de stat și să asigure menținerea României pe calea europeană.”Jurnaliștii maghiari scriu că premierul Viktor Orbán are o viziune diferită în ceea ce-l privește pe „anti-maghiarul și naționalistul George Simion.” Vineri, prim-ministrul a vorbit destul de aprobator despre liderul de extremă dreapta din România. „Atât maghiarii, cât și românii sunt și vor rămâne membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.” „Ne putem baza unii pe alții în lupta pentru creștinism și suveranitate,” a spus Viktor Orban.Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (URMD), a reacționat la cuvintele lui Orbán spunând că Simion nu este prieten cu maghiarii și nu va fi niciodată unul, deoarece reprezintă principiul că maghiarii nu au ce căuta în România, precizează publicația.Fostul președinte al partidului Momentum solicită formațiunii să nu participe la alegerile din 2026 din UngariaPotrivit lui András Fekete-Győr, o candidatură nu ar face decât să priveze forțele reale ale schimbării de oportunitatea de a contracara formațiunea premierului maghiar, Viktor Orban, relatează index.hu.„Un partid care fluctuează între 2 și 3% din intențiile de vot nu ajută la producerea unei schimbări de guvern,” a spus politicianul.„Participarea la Momentum nu ar fi în prezent o soluție, ci mai degrabă o parte a problemei. În loc să se consolideze, ar slăbi șansele mult așteptatei schimbări politice în țară. Pierzând 2% din voturi aici, 3% acolo, pierdem imediat orice șansă de schimbare”, a insistat el.Cum a fost vizita lui Fico la Moscova? Un istoric slovac în acuză pe premierul țării de ignoranță istorică„În timp ce prim-ministrul Robert Fico  se afla la sărbătoarea Zilei Victoriei de la Moscova, unde a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin, miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit la Liov, în Ucraina. Fico a stat chiar lângă Putin și a discutat cu președintele belorus, Alexander Lukașenko. El a călătorit în Rusia ca singurul lider din Uniunea Europeană și NATO, ceea ce, potrivit unui istoric cunoscut, mărturisește ignoranța sa în materie de istorie,” relatează spravy.pravda.sk.Călătoria prim-ministrului slovac nu a fost ușoară. Întrucât nu putea zbura deasupra Ucrainei, spațiul său aerian fiind bombardat ilegal de armata rusă de mai bine de trei ani, a trebuit să caute o altă rută. Companiile aeriene europene nu mai zboară deasupra Belarusului după incidentul din 2021, când Minskul a forțat un avion Ryanair să efectueze o aterizare de urgență, așa că avionul special al guvernului slovac trebuia să treacă prin Polonia și țările baltice. Dar cu o zi înainte de plecarea programată de joi, Lituania, Letonia și Estonia au anunțat că nu îi vor permite să intre în spațiul lor aerian.Ministerul de Externe al Letoniei și-a justificat decizia spunând că Fico călătorea la un eveniment de propagandă al Kremlinului și că participarea sa la acesta era incompatibilă cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putin este un agresor”, a declarat pentru Pravda, Dušan Kováč, istoric la Academia Slovacă de Științe și frate vitreg al primului președinte al Republicii Slovace, Michal Kováč, ca răspuns la călătoria lui Fico la Moscova. Potrivit acestuia, celebrarea eliberării Europei de sub naziști alături de un agresor este o dovadă a necunoașterii istoriei.„Nu are sens, nu are logică. 1945 a fost cu mult timp. Astăzi, situația s-a schimbat. În secolul XXI, Putin este un agresor, la fel cum a fost Hitler în secolul XX. Iar Fico sărbătorește... Este o carte de vizită foarte proastă pentru Slovacia”, a remarcat Kováč.„Este ignoranță a istoriei. Trebuie să urmărim istoria nu doar din 1945, ci să ne uităm la ce s-a întâmplat în anii care au urmat”, a avertizat istoricul. Potrivit acestuia, nu există nicio îndoială că Putin este obsedat de ideea de a restaura fosta Uniune Sovietică. Au participat la Revista Presei, Europa Plus:Kevin KOVÁCS, UngariaAnna Réka, RÁFI, UngariaDominika ZVARIKOVÁ, Slovacia

Por una vez vamos a hablar de algo de lo que sí somos expertos, o al menos uno de nosotros. Y es que aunque lo esconda detrás de su incipiente carrera de cómico, C.Rubio es Doctor en Ingeniería Eléctrica, así que nos va a contar qué pasó con el apagón que dejó a España en negro durante unas horas. https://www.patreon.com/c/comopodcast Síguenos en Redes: Twitter: https://x.com/como_podcast?t=jMy8TjjuwwSC4wft4Om1ug&s=09 Instagram: https://www.instagram.com/comopodcast?igsh=M2s5ZW5td2tybjd6Bluesky: https://bsky.app/profile/comopodcast.bsky.socialNOTAS:Post en Linkedin de  ⁨@OperadorNuclear⁩ : https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7323009152723644416/?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_updateV2%3A%28urn%3Ali%3Aactivity%3A7323009152723644416%2CFEED_DETAIL%2CEMPTY%2CDEFAULT%2Cfalse%29Explicación del apagón: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7322632266948526081/?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_updateV2%3A%28urn%3Ali%3Aactivity%3A7322632266948526081%2CFEED_DETAIL%2CEMPTY%2CDEFAULT%2Cfalse%29 Explicación del apagón II: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7322720328885895168/?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_updateV2%3A%28urn%3Ali%3Aactivity%3A7322720328885895168%2CFEED_DETAIL%2CEMPTY%2CDEFAULT%2Cfalse%29Oscilaciones interzonales como posible causa del apagón: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7322838961414897664/?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_updateV2%3A%28urn%3Ali%3Aactivity%3A7322838961414897664%2CFEED_DETAIL%2CEMPTY%2CDEFAULT%2Cfalse%29Low-frequency oscillation y resonancia de España y Letonia: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7322729833828945920/?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_updateV2%3A%28urn%3Ali%3Aactivity%3A7322729833828945920%2CFEED_DETAIL%2CEMPTY%2CDEFAULT%2Cfalse%29Low-frequency oscillation y resonancia de España y Letonia II: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7322950358169743360/?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_updateV2%3A%28urn%3Ali%3Aactivity%3A7322950358169743360%2CFEED_DETAIL%2CEMPTY%2CDEFAULT%2Cfalse%29Low-frequency oscillation y resonancia de España y Letonia III: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7323793820641288193/?updateEntityUrn=urn%3Ali%3Afs_updateV2%3A%28urn%3Ali%3Aactivity%3A7323793820641288193%2CFEED_DETAIL%2CEMPTY%2CDEFAULT%2Cfalse%29El post de Queralt Baizan sobre el apagón en Chile: https://www.linkedin.com/posts/queralt-baizan-gaete_if-you-have-fomo-of-the-in-person-gm-charging-activity-7312910906584145920-O04c/?utm_source=share&utm_medium=member_ios&rcm=ACoAABWYdt0BaPjonh3ihd2khqqb6YmPu8GKIyk El apagón de Nueva York de 1977 y el desarrollo del Hip Hop: https://www.rollingstone.com/music/music-features/new-york-city-1977-blackout-history-of-hip-hop-1234610435/

Nuevo programa de Eurovision Sound en el que cogemos la peonza viajera (que por suerte funciona a pilas) y viajamos a Eurovisión 2003, repasando con Carlos Contreras en EuroRemember la edición celebrada en Letonia. Además, repasamos toda la información de Eurovisión 2025 en Basilea, polémicas y más en EuroActualidad con Hugo Carabaña. Los oyentes son los encargados de elegir la canción que cierra el programa en la SongBattle con Rut Velayos. Repasamos el sonido más nuevo de artistas eurovisivos con Iván Trejo en EuroEstreno y descubrimos lo que dicen las redes con Juanito Ríos en La Voz de los Eurofans. Todo de la mano de Marina García, Jose Rodari, Carlos Contreras, Juanito Rios, Rut Velayos y Hugo Carabaña.Con la colaboración de: Esencia Radio y ESCPlus España

El UCAM Murcia sigue sin ganar en casa y ya van casi tres meses en Liga Endesa. El equipo universitario cayó el pasado fin de semana ante el Baskonia (82-91) y suma ya nueve derrotas en competición doméstica ante su afición. Es precisamente en su feudo donde se están escapando los objetivos esta temporada, como la Copa del Rey, el billete para el play off de BCL y veremos si también el play off. En medio de estos resultados, esta semana conocíamos la noticia de que Sito Alonso será el nuevo seleccionador de Letonia a partir de septiembre, después del Eurobasket. Un cargo que no afecta en nada, porque son compatibles, con el UCAM Murcia, donde seguirá la próxima temporada ya que tiene contrato garantizado. Analizamos la actualidad del equipo en la tertulia con Andrés Miso y Laura Fernández. También repasamos los resultados del resto de los equipos de la Región de Murcia: Hozono Global Jairis, el Odilo FC Cartagena y La Salud de Archena.

Un grup infracțional înregistrat în Ucraina a păgubit la distanță, mai mulți cetățeni letoni de cel puțin 340.000 de Euro. Tinerii polonezi se plâng că politicienii îi tratează în campania electorală drept clickbait, buni să vizioneze meme și clipuri pe Tik Tok, dar nu au oferte adresate lor. Detalii la Revista Presei Europa Plus cu Mircea Trofin. Autoritățile letone, în colaborare cu cele ucrainene au demontat o schemă frauduloasă desfășurată de un grup internațional de crimă organizată care a afectat cetățenii letoni, relatează lsm.lv. Au fost identificate deocamdată 19 victime care au pierdut 340.000 de euro. Membrii grupului infracțional erau înregistrați în Ucraina ca antreprenori în oferirea de servicii de programare, dar pozau drept experți în investiții și promiteau profituri semnificative. Escrocii își convingeau victimele să instaleze un software de acces la distanță pe dispozitivele lor.Peste 30 de precheziții au avut loc în Ucraina, patru persoane, inclusiv organizatorul grupului, au fost arestate.Studenții polonezi cer să fie luați în serios de către alegători„Suntem tratați drept  clickbaituri și consideră că decizia noastră poate fi influențată de meme sau clipuri pe Tik Tok. Dar nu auzim despre educație, îngrijire medicală sau schimbări climatice”, acuză tinerii din „Mișcarea Studenților” și asociația „Vocea Generației” citați într-un articol din wyborcza.pl.  „Candidații nu ni se adresează, de parcă am fi prea tineri să vorbim și prea bătrâni pentru ca ei să fie interesați de noi. Suntem absenți din discursurile și programele lor. Nu vrem să fim clickbaituri. Dorim ca politicienii să se intereseze de noi, nu că suntem alegători la modă sau că merită să aibă un contact cu noi. (...) Noi am votat în masă la alegerile parlamentare din 2023, noi am fost cei responsabili de cozile din fața urnelor,” continuă tinerii.Profesorul de științe politice, Bartłomiej Biskup, de la Universitatea din Varșovia spune că  politicienii își desfășoară campaniile „economic,” concentrându-se doar pe obiective foarte specifice și concrete, încercând să ajungă la acele grupuri sociale care cu siguranță îi vor vota.Conflict între studenți și lectorul unei universități din CracoviaȘi tot wyborcza.pl scrie despre rectorul Universității Jagellonne din Cracovia care a chemat poliția după ce un grup de studenți i-a întrerupt discursul ținut în timpul Zilei porților deschise. Rectorul i-a suspendat, a inițiat proceduri disciplinare și a contactat poliția. „Rectorul și universitatea au fost defăimați, iar noi am fost expuși unei pierderi de încredere,” susține universitatea.  Aproximativ 10 studenți au întrerupt ceremonia cerând socoteală pentru starea în care se află unul dintre cămine.„Suntem aici pentru că în urmă cu nouă luni, am intrat în grevă și am ocupat căminul. La momentul respectiv, conducerea a promis că îl va renova, va suspenda planul de vânzare și îl va reda studenților. Până în prezent, aceste promisiuni nu au fost respectate", a strigat unul dintre studenți într-un megafon.„Solicităm declarații oficiale. Aici și acum", a spus un altul, susținând că rectorul ignoră scrisorile studenților pe această temă..În ultima sa apariție publică, Papa Francisc a purtat un omofor din BulgariaÎn cadrul ceremoniei de la Bazilica Sf. Petru, papa a purtat un veșmânt pe care l-a primit în dar în timpul vizitei făcută în Bulgaria, în perioada 5-7 mai 2019, relatează dnes.bg. La sosirea sa pe aeroportul din Sofia, prim-ministrul de atunci Boyko Borissov i-a dăruit un omofor, o icoană brodată cu aur și iaurt bulgăresc, scriu jurnaliștii.Cuvântul „omophorus” provine din greacă și înseamnă „acoperire sau văl protector”. În teologie, este un element liturgic care face parte din veșmintele unui episcop sau ale papei.Omoforul a fost creat de o specialistă bulgăroaică în fabricarea veșmintelor liturgice și brodarea lui a luat 3 luni.Au participat la Revista Presei Europa Plus:Marcin  BROZEK, PoloniaFilip WALICKI,  PoloniaRostislava RUSEVA, BulgariaAļina KAMINSKA, Letonia

Institutul European de Statistică, Eurostat, publică anual cel mai interesant set de date. Este vorba despre cifrele referitoare la PIB, deficit bugetar, veniturile și cheltuielile bugetului ca procentaj din PIB și, bineînțeles, datoria publică. Toate aceste date sunt publicate nu doar pentru fiecare stat membru, ci și ca serie de timp, în ultimii patru ani, ceea ce oferă posibilitatea realizării unor comparații între economiile europene, dar și o evoluție în timp a indicatorilor macroeconomici. Din păcate, din multe puncte de vedere, datele statistice arată că economia românească este una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană.Iată demonstrația. Să plecăm de la deficitul bugetar. Nu doar că anul trecut a fost cel mai mare din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, dar nivelul deficitului bugetar al României este egal cu adunarea deficitelor a șase state membre: Cehia, Letonia, Estonia, Suedia, Lituania și Olanda.La fel de adevărat este că dacă privim „tabloul de bord” european din ultimii patru ani (2021-2024) România, cu foarte puține excepții, s-a aflat în topul deficitelor bugetare fiind depășită, în unele perioade, doar de Grecia, Italia sau Ungaria.În ultimul timp, în România s-a născut o dezbatere legată de perioada în care se poate reduce deficitul bugetar. Unii economiști consideră chiar că șapte ani ar fi insuficienți, dar evoluția unor state europene arată că reducerea deficitului se poate face destul de repede.Astfel, Italia a reușit în trei ani, din 2021 în 2024, să scadă deficitul de la 8,9% la 3,4% din PIB; Letonia a redus deficitul de la 7,2% la 1,8% din PIB, iar Malta a coborât de la 7% la 3,7% din PIB. Dar marea surpriză este Grecia. Economia care a trecut ani de zile printr-o criză dureroasă arată din nou bine din punct de vedere macroeconomic: deficitul bugetar era în 2021 de 7,1%, iar anul trecut a ajuns la un excedent de 1,3% din PIB. Grecia a realizat o corecție de mai mult de 8 puncte procentuale de PIB în patru ani care pare de domeniul incredibilului și care nu se referă la un deficit primar, un indicator care nu include serviciul anual al datoriei publice, pentru că nu există nicio precizare în acest sens a Eurostat.Un perpetuu punct sensibil al finanțelor publice românești este procentajul din PIB al veniturilor bugetare. Adică, anul trecut, România a avut doar 34% din PIB, față de o medie europeană de 46% și în comparație cu vârful atins de Finlanda de 53% din PIB. La acest capitol, o economie aparte este cea a Irlandei, care iese complet din tipare având venituri bugetare de numai 27% din PIB, dar înregistrând, totuși, excedent fiscal.Dacă la venituri bugetare din PIB România este de departe pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în ceea ce privește cheltuielile situația este mult diferită. În sensul că România cu cheltuieli publice de 43% din PIB este undeva în plutonul de mijloc, în sensul că opt state membre reușesc să aibă cheltuieli mai mici sau egale față de România ca procentaj din PIB.Să remarcăm că anul trecut, la nivel european sunt două state membre care au crescut cheltuielile publice cu peste 3% din PIB față de anul precedent. Este vorba despre România și Austria și chiar dacă în alte state membre au avut loc alegeri nicăieri, în afară de România și Austria, cheltuielile publice nu au „sărit” atât de mult.În fine, să aruncăm o privire și asupra Uniunii Europene. Progresele economice sunt destul de clare: în patru ani creșterea nominală a PIB a fost de aproximativ 3.100 miliarde de euro, deficitul bugetar total a scăzut la 3,2% din PIB, ceea ce înseamnă că se apropie de pragul Tratatului de la Maastricht. În materie de datorie publică scăderea este mai lentă, 81% din PIB față de 87% din PIB, în anul 2021. Ceea ce arată că procesul de consolidare fiscală se poate face. Totul este să vrei, dar România nu vrea.

Tiempos de Radio, tu podcast de música favorito, presenta un episodio doblemente poderoso. Desde Berlín, la banda multinacional Rising Alma —formada por integrantes de Letonia, Uruguay, Turquía y Alemania— nos presenta “Games”, adelanto de su próximo álbum Cracking The Moment, un single cargado de tensión melódica y fuerza alternativa, una producción realizada en una etapa marcada por la reciente firma de un contrato global con Sliptrick Records. Esta alianza promete proyectar su propuesta a nuevos horizontes y consolidar una evolución musical que viene gestándose desde sus primeros lanzamientos. Desde la esperanza de Ongoing Hope, pasando por la introspección de Awake hasta la fuerza de Cracking The Moment, Rising Alma ha ido refinando un sonido propio que fusiona rock alternativo, metal melódico y tintes emocionales, reafirmando su identidad en cada acorde. Y desde Galicia, conversamos con la talentosa guitarrista y compositora cubana Sofía Guilarte Reyes, líder de El Mundo de Sofía, el primer power trío de rock cubano liderado por una guitarrista eléctrica solista. Con una trayectoria marcada por premios, festivales internacionales y un estilo propio que combina potencia, sensibilidad y compromiso artístico, Sofía nos comparte su visión del rock como herramienta de expresión, resistencia y libertad. ¡No te pierdas este programa lleno de energía, pasión y música sin fronteras, dos viajes sonoros en una misma entrega! Artista invitado: Da Boi Derinho de USA. #TiemposDeRadio #podcast #radio #Entrevista #música #rock #metal #RisingAlma #SofíaGuilarte #ElMundoDeSofíaBand #DaBoiDerinho 🎶 Suscríbete, comparte y comenta, y recuerda, todo en exceso es malo, excepto el rock 🤘. Si quieres participar en la siguiente edición, apresúrate y contáctanos en 👇 linktr.ee/TiemposdeRadio El único requisito es tu entusiasmo. Tiempos de Radio es un podcast transmitido desde Lima - Perú 🇵🇪 para Hispanoamérica Radio en Ecuador 🇪🇨, Metal Rock Station en Puerto Rico 🇵🇷, Radio Krimen online y Radio Dada, ambas en Argentina 🇦🇷, Rock Live Radio en Costa Rica 🇨🇷, Perfecta Radio en Cincinnati - Ohio, USA 🇺🇸 y para Tiembla Radio en Móstoles, España 🇪🇸. Dirección, producción y conducción: Luis Antonio Varela Bohórquez. Copyright de grabación: Todos los derechos de la música utilizada en este podcast pertenecen a los autores, compositores o intérpretes.

¡Hola, muy buenas!Hablamos de Lituania, Portugal, Letonia y Ucrania. Así es el bandazofestivalen de Eurovisión 2025.¡Ya disponible!

Seguimos analizando las canciones de Eurovisión 2025 Hoy hablamos de:Australia Go-Jo «Milkshake Man»Montenegro Nina Žižić «Dobrodošli»Irlanda Emmy «Laika Party»Letonia Tautumeitas «Bur man laimi»Armenia Parg «Survivor»¿Qué os parecen estas canciones de 2025? Te leemos

El miedo a la amenaza de Rusia ha provocado que cinco de sus vecinos, Finlandia, Polonia, Estonia, Letonia y Lituania, hayan anunciado su intención de abandonar la Convención de Ottawa, el tratado aprobado en 1997 que prohíbe el uso y la fabricación de minas antipersona. ¿Cuáles son las causas y las consecuencias de esta decisión? ¿Qué impacto puede tener en la lucha contra la prohibición de este tipo de armamento que mata mayoritariamente a civiles? Lo analizamos con Camilo Serna, vicepresidente de la Junta Directiva de la Campaña Internacional para la Prohibición de las Minas Antipersona y director de la Campaña Colombiana contra Minas, y con Teivo Teivainen, profesor de Historia Mundial de la Universidad de Helsinki.Escuchar audio

Luna aceasta are loc ultima audiere a 10 polonezi care au participat în urmă cu trei ani la proteste de susținere a migranților din centrul de la Wędrzyn. Manifestanții sunt acuzați că au atacat forțele de ordine și pot primi pedepse cu închisoarea între 2 și 10 ani. Să mai amintim că acest centru a fost descris de Amnesty International drept Guantánamo polonez. „Guantánamo polonez”: Zece ani de închisoare pentru proteste împotriva centrelor închise pentru refugiați?Iată un titlu din krytykapolityczna.pl care se referă la procesul mai multor persoane care au participat la o manifestație de susținere a refugiaților din centrul închis din Wędrzyn, la granița cu Germania. Acum 3 ani, mai multe persoane au manifestat în favoarea refugiaților din acest centru, 10 dintre ele fiind arestate sub acuzația că ar fi atacat forțele de ordine. Acestea riscă o pedeapsă de la doi până la zece ani de închisoare, fără posibilitatea suspendării sau plasării în arest la domiciliu.„Apărarea drepturilor omului nu este un act de huliganism”, afirmă cei acuzați, precum și susținătorii lor. Procuratura consideră că manifestanții s-au făcut vinovați de fapte de huliganism, calificare implică o creștere automată a pedepselor. Aceste prevederi extrem de severe au fost introduse în Codul Penal polonez  ca parte a luptei împotriva huliganismului pe stadioanele de fotbal.Centrul din Wędrzyn a fost numit Guantánamo polonez într-un raport al Amnesty International.„Din păcate, Wędrzyn nu oferă niciuna dintre garanțiile fundamentale pentru a preveni tratamentele inumane și degradante ale persoanelor private de libertate. Condițiile de acolo sunt inacceptabile în ceea ce privește standardele minime de protecție a drepturilor străinilor deținuți," este și concluzia formulată de Mecanismul Național pentru Prevenirea Torturii, organ de pe lângă Oficiul Avocatului Poporului polonez.Premierul polonez și președintele în război privind ambasadoriiBătălia pentru ambasadori. Ministrul Afacerilor Externe împotriva președintelui, relatează wiadomosci.onet.pl.Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a anunțat că nu va lua în calcul cererile făcute de președinția poloneză pentru a numi ambasadori.Conflictul dintre Ministerul Afacerilor Externe și președintele Andrzej Duda privind numirea ambasadorilor se desfășoară din martie 2024. La acel moment, ministrul Radosław Sikorski a luat decizia de a pune capăt misiunilor diplomatice a peste 50 de ambasadori și de a retrage mai mult de zece dintre candidații propuși de conducerea anterioară a ministerului. Președintele, la rândul său, a subliniat că, fără semnătura sa, nu se poate numi sau retrage din post  vreun ambasador.Potrivit lui Sikorski, este mai bine ca ambasadorii să fie numiți de viitorul președinte în condițiile în care în mai au loc alegeri prezidențiale în Polonia.Letonia caută soluții pentru studenții străini care abandonează studiile dar nu părăsesc țaraPentru ca studenții străini nu mai dispară „dispară” – vor fi impuse cerințe mai stricte pentru instituțiile de învățământ superior, relatează lsm.lv. Articolul se referă la studenți din țări terțe, non UE, care abandonează studiile, dar nu părăsesc țara.Ministerul Educației și Științei sugerează aplicarea răspunderii administrative rectorilor  care nu informează Direcția pentru Cetățenie și Migrație privind studenții străini care au renunțat la studii.Rata medie de abandon școlar a studenților străini din Letonia a fost de 37% în anul universitar  2023/2024, în timp ce în 2022/2023 a fost de 31%, indicator similar cu rata de abandon școlar a studenților străini din Germania.Un think tank leton arată că studenții străini contribuie la economia națională cu aproximativ 385 de milioane de euro pe an.Un caz extrem de cruzime contra animalelor a zguduit BulgariaProteste în zeci de orașe din Bulgaria împotriva violenței împotriva animalelor, relatează dnes.bg. Oamenii au cerut sancțiuni mai stricte și crearea unei forțe de poliție a animalelor.Indignarea cetățenilor a fost provocată de cazul unui bărbat și al unei femei arestați pentru uciderea de animale și distribuirea de videoclipuri pe internet contra plată. Protesatarii au cerut, de asemenea, schimbarea Codului Penal care să aibă sancțiuni mai drastice împotriva autorilor unor acte de asemenea violență. Brozek MARCIN, PoloniaFilip WALICKI,  PoloniaRostislava RUSEVA, BulgarieAļina KAMINSKA, Letonia

Entrevistamos al ex general Jérôme Pellistrandi sobre la decisión del gobierno francés de reinvertir en armamento ante la amenaza de Rusia, país que podría lanzar ataques contra sus vecinos. Para financiar a las empresas francesas de Defensa se recurrirá a dinero público y privado, los ciudadanos también podrán contribuir a partir de 500 euros. Pellistrandi estima que numerosos franceses van a contribuir porque saben que ‘Rusia representa una amenaza real para Francia y Europa'. Ante el cambio de posición de Estados Unidos sobre Ucrania, más proclive a las posiciones de Moscú que a las de Kiev, Europa y Francia se movilizan para inyectar más dinero en Defensa. El presupuesto del ejército francés, 50.000 millones de euros en 2025, se duplicará de aquí a cinco años. El objetivo inmediato del gobierno en el marco de su plan de rearme consiste en conseguir 5.000 millones de euros adicionales. Una meta en la que podrá contribuir cualquier ciudadano con un aporte mínimo de 500 euros. Según los servicios de inteligencia de varios países, Rusia podría lanzar dentro de unos años ataques contra sus vecinos, comenzando por los países bálticos, Estonia, Letonia y Lituania, pero también Polonia. El ex general Jérôme Pellistrandi precisó a RFI el tipo de amenaza que afronta Francia."No vamos a ver los tanques rusos desfilando en el centro de París", sostiene Pellistrandi, director de la revista francesa Defensa Nacional. "La amenaza rusa es muy híbrida, pues incluye, por ejemplo, los ciberataques contra los hospitales y las universidades en Francia, así como en otros países de Europa. Y, como decía el general de Gaulle, las amenazas contra Europa son también amenazas contra Francia", dice.  Se necesitan más efectivos, más armamento y más avionesEste experto en temas militares estima que en Francia el ejército necesita más hombres, más armamento y más aviones."Se necesita equipamientos, el aumento de la cadencia de las cadenas de montaje para producir más armamento. Por ejemplo, hoy en día la empresa Dassault es capaz de construir tres Rafale al mes. Para incrementar la producción y llegar a cuatro o cinco aviones más, se tiene que invertir. También hay que comprar más aviones, más buque de guerra", afirme.Con este objetivo, el gobierno francés ha movilizado tanto al sector público, que aportará 1.700 millones de euros, como al sector privado, del que espera obtener 3.300 millones de euros. Y esto incluye una iniciativa para los ciudadanos que muy pronto podrán convertirse en accionistas invirtiendo una suma mínima de 500 euros. ¿Qué piensa el ex general Pellistrandi sobre esta iniciativa?Rusia, amenaza directa contra Europa"Estoy seguro de que muchos franceses van a invertir. Es cierto que 500 euros es una suma no despreciable, pero es relativamente fácil hacerlo en familia. Estoy seguro de que esta propuesta va a tener éxito en la opinión pública francesa. Es cierto que hay gente que no le gustará porque significa invertir en defensa, evocar la guerra, las amenazas. Pero bueno, la realidad es que sí hay una amenaza directa contra Europa. Por eso me parece muy importante que haya gente en Francia que invierta, familias que van a poner un poquito de dinero. Y bueno, es verdad que hay siempre gente que está opuesta a poner dinero en la defensa porque se dicen que esto es la responsabilidad del Estado, la responsabilidad de los políticos. Pero hay una nueva amenaza y por eso tenemos que invertir en la defensa", concluye.

Agradece a este podcast tantas horas de entretenimiento y disfruta de episodios exclusivos como éste. ¡Apóyale en iVoox! El Cid (Murciano)- Chipre Omán Letonia (05-03-2025) Más contenido inédito en: https://www.es-tv.es Aportaciones a Raúl: https://www.patreon.com/user?u=40527138 Nº de cuenta: ES75 3018 5746 3520 3462 2213 Bizum: 696339508 o 650325992 Aportaciones a David: https://www.patreon.com/davidsantosvlog Nº de Cuenta: ES78 0073 0100 5306 7538 9734 Bizum: +34 644919278 Aportaciones a Equipo-F: TITULAR: EQUIPO F CUENTA: ES34 1465 0100 9417 5070 9106 C ÓDIGO SWIFT: INGDESMM Conviértete en miembro de este canal para disfrutar de ventajas: https://www.ivoox.com/podcast-un-murciano-encabronao-david-santos-los-audios_sq_f11099064_1.html Canales de U.M.E.: El Cid

Ander Iturralde da la bienvenida a Héctor Kriok y Óscar Portugal para analizar toda la actualidad de los últimos días en este comienzo de parón de selecciones...Comenzando por la convoctaria de la selección inglesa y la reaparición surrealista de Jordan Henderson en ella; continuando por un exhaustivo análisis de Albania y Letonia, los rivales de Inglaterra; también, el Nederlandia vs España de cuartos de final de la Nations League; el caso de Lucas Paquetá, sus increíbles características y cuál puede ser su futuro; mientras que el del West Ham parece que va a traspasar a medio equipo y fichar a otro medio nuevo; el Crystal Palace ha visto ir a su director deportivo a Arabia Saudí así como el Arsenal parece tener atado a Andrea Berta como su nuevo director deportivo; y precisamente atado es lo que no tiene el Arsenal femenino su eliminatoria de Champions League contra el Real Madrid después de una sorprendente derrota y mucho más.Escucha la versión completa de este episodio PREMIUM de 1:33:06 de duración, apoya a que Alineación Indebida pueda prosperar, accede a todo nuestro contenido premium y a nuestro server de Discord suscribiéndote por tan sólo 5.50$/5.50€ en: https://www.patreon.com/alineacionindebidaAdemás... Ahora, al suscribirte en nuestra página de Patreon, puedes escuchar todo nuestro contenido de Alineación Indebida Premium a través del siguiente link de Spotify. Sólo tienes que vincular la cuenta que abras en Patreon y, a partir de ahí, tendrás desbloqueado todo el contenido premium que producimos: https://open.spotify.com/show/6WeulpfbWFjVtLlpovTmPvSigue a Ander: https://x.com/andershoffmanSigue a Héctor: https://x.com/KriokSigue a Óscar: https://x.com/OscarP107Sigue al programa en Twitter: https://twitter.com/PodcastIndebidoSigue al programa en Instagram: instagram.com/podcastindebidoContacto: anderpodcast@gmail.com // alineacionindebidapodcast@gmail.com Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Încetarea parțială a focului, convenită în timpul convorbirii telefonice dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin, nu este deloc de natură a-i liniști pe europeni. Ei continuă să se teamă de un atac masiv al Rusiei. Și se pregătesc pentru ce-i mai rău. Nu a fost deloc un sentiment de ușurare. Concluziile discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin au fost primite în cancelariile europene cu un amestec de scepticism și teamă.Încetarea focului trebuie să fie „verificabilă”, cu ucrainenii „în jurul mesei”, a avertizat imediat președintele francez Emmanuel Macron după discuția dintre Trump și Putin.Într-o declarație comună în urma primirii președintelui francez, la Berlin, de către cancelarul german Olaf Scholz, cei doi lideri europeni au asigurat că Ucraina poate conta pe continuarea ajutorului militar european. Ceea ce sugerează că, din punctul de vedere franco-german, pacea nu este deloc aproape.Declarația a venit în aceeași zi în care parlamentul german, Bundestag, a aprobat un plan istoric de înarmare, de 500 de miliarde de euro.Amenințarea rusă privește toate țările europene, iată avertismentul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat marți Agenția France-Presse.Antonio Costa, care prezidează organismul ce-i reunește pe șefii de state și de guverne, a declarat că „vecinii Rusiei sunt preocupați de amenințarea militară reprezentată de Rusia”. Costa a spus că „este esențial ca toată lumea să înțeleagă că această amenințare este colectivă”.”Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene în timp ce Statele Unite își schimbă atenția către regiunea Indo-Pacific”. Este declarația-avertisment făcută marți de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs ținut la Academia Militară Regală de la Copenhaga.Potrivit șefei Comisiei Europene, Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială”, în timp ce ”se pregătește pentru confruntarea viitoare cu democrațiile europene”.Europa trebuie să se înarmeze rapid pentru a stabili o descurajare credibilă până în 2030, a mai spus Ursula von der Leyen. Comisia Europeană urmează să își prezinte astăzi „Cartea albă” privind apărarea, ca parte a strategiei sale de înarmare a Europei. Iar joi va avea loc un summit european pe aceeași temă.Un mesaj în aceeași direcție a venit de la înalți diplomați din Letonia și Estonia, aflați la o conferință pe teme de securitate din capitala indiană New Dehli.Ei au avertizat că Vladimir Putin nu este de fapt interesat de niciun acord de pace semnificativ.„Nu există măcar un singur indicator că Rusia dorește pace”, a spus Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei.În timp ce Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei spune că Rusia cu siguranță ”nu și-a schimbat niciunul dintre obiective”.Aceste avertismente subliniază un sentiment profund de neliniște în capitalele europene atât cu privire la adevăratele dorințe ale Rusiei cât și față de adevărata capacitate de negociere cu care se laudă Donald Trump.Ceea ce europenii înțeleg – nu se știe dacă și președintele Trump - este natura războiului de agresiune declanșat de Vladimir Putin. Este un război împotriva aspirațiilor europene ale Ucrainei. Și un război împotriva democrațiilor europene în general.Iar marele semn de întrebare este dacă un asemenea război civilizațional poate fi oprit prin concesii teritoriale sau aranjamente economice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Pocas veces el contenido de una llamada había suscitado tanto interés a nivel mundial. La conversación entre los presidentes estadounidense y ruso, Donald Trump y Vladimir Putin, ha durado una hora y media y en la que han hablado sobre el conflicto en Ucrania. Los bombardeos israelíes de la pasada madrugada sobre La Franja de Gaza han dejado más de 400 muertos tras casi dos meses de un alto el fuego extremadamente frágil. Es una cifra que podría seguir aumentando porque aún hay muchas personas bajo los escombros. El primer ministro israelí, Benjamín Netanyahu ha justificado el ataque como un mecanismo para renegociar un alto el fuego, cuya primera fase terminó el pasado 2 de marzo, y obligar a Hamas a liberar al resto de rehenes mientras que Hamas ha confirmado la muerte de varios altos cargos, entre ellos su jefe del ejecutivo.Los gobiernos de Polonia, Estonia, Letonia y Lituania han coordinado una salida conjunta de la Convención sobre la Prohibición de Minas Antipersona debido, dicen, a la situación inestable en la región. Estaremos en Chipre donde pueden reactivarse las negociaciones sobre su futuro.También en Reino Unido para saber en qué consisten los recortes del gobierno que afecta sobre todo a personas con discapacidad. También en Hungría, porque ha prohibido las celebraciones del orgullo LGTBI con el argumento de proteger a los menores de edad.Escuchar audio

Agenți ruși s-au aflat în spatele incendiilor produse în mari centre comerciale din Lituania și Varșovia. Este concluzia procurorilor lituanieni, după două evenimente produse în cursul anului 2024. Anunțul vine în contextul dezvăluirilor de dată recentă potrivit cărora Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a comite acte de sabotaj în întreaga Europă. După cum informează postul public de radio de la Varșovia, procurorii lituanieni consideră că serviciile de securitate ale Rusiei au orchestrat atacurile incendiare de anul trecut asupra unui depozit de mobilă din Vilnius și a unui mare centru comercial din Varșovia.„Aceste acte criminale au fost comise de un grup terorist înființat anterior, care urmărea să comită infracțiuni în Lituania și Letonia, alături de alte persoane”, au declarat autoritățile lituaniene într-un comunicat.Premierul polonez Donald Tusk a menționat că un cetățean ucrainean angajat de agenți ruși a încercat să dea foc și unei fabrici de vopsea din Wrocław.„Aceasta este natura acestui stat”, a scris Tusk pe rețelele de socializare, adăugând că astfel de incidente de sabotaj au fost descoperite în Polonia, Lituania și Letonia și sunt indicii privind acțiuni similare în Suedia.Tusk a anunțat anterior că nouă persoane au fost arestate în Polonia sub suspiciunea de „implicare directă în acte de sabotaj în numele serviciilor ruse”.Procuratura lituaniană a declarat că a colaborat îndeaproape cu autoritățile din Polonia și din alte țări pentru a investiga incendiul de la un mare depozit de mobilă produs la 9 mai 2024.Autoritățile poloneze au legat, de asemenea, incendierea mall-ului din Varșovia de o campanie de sabotaj mai amplă, presupus a fi orchestrată de Moscova.„Este o chestiune foarte serioasă”, a spus Tusk reporterilor, adăugând că aceasta implică mai multe națiuni europene și subliniază un model emergent de operațiuni de sabotaj susținute de Rusia în regiune.Declarațiile liderului polonez vin la câteva zile după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a acuzat Rusia că desfășoară „terorism sponsorizat de stat” împotriva Europei.O amplă investigație de presă la nivel duropean a dezvăluit recent că Rusia recrutează oameni, pe rețeaua Telegram, pentru a răspândi dezinformarea, a comite acte de sabotaj și atacuri cibernetice în toată Europa.Jurnaliştii care s-au infiltrat în aceste rețele au văzut şi au primit chiar ei solicitări de a efectua diverse acte de sabotaj, inclusiv acoperirea Cartierului European din Bruxelles cu autocolante anti-NATO sau colectarea adreselor de e-mail a 30 de jurnalişti belgieni consideraţi că simpatizează cu cauza ucraineană. Participanților li s-au promis plăți în criptomonede în schimbul sprijinului.O posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia nu va opri aceste tipuri de atacuri în Europa, au avertizat oficialii de securitate. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Repaso a la clasificación para el Eurobasket y una semana muy movida en la NBA antes de presentar la campaña solidaria #ElBasketConValencia José Manuel Puertas repasa esta semana lo sucedido en la ‘Ventana FIBA' que ha cerrado la clasificación de España para el próximo Eurobasket con una derrota en Letonia y una victoria en León ante Bélgica. Junto a Lucas Sáez Bravo se analizará la irrupción en el equipo nacional de algunos de los nuevos valores del baloncesto español, como Izan Almansa, Hugo González y Mario Saint-Supery, además del batacazo de Croacia, que se perderá el Eurobasket, y de las repercusiones que sigue habiendo tras la Copa del Rey en el Real Madrid y Fútbol Club Barcelona. Semana movida en la NBA, donde Shai Gilgeous-Alexander ha sorprendido con su decisión de romper con su agente y negociar su próximo contrato por su cuenta. Además, problemas en San Antonio, que no contará con Victor Wembanyama en la cancha ni Gregg Popovich en la banda en lo que resta de temporada. Y líos con Bobby Portis y el ex ACB Darrell Armstrong como protagonistas, mientras en lo deportivo parece que los Lakers comienzan a carburar con Luka Doncic. John Vázquez y Anastasio Ríos comentarán todo lo que han dado de sí los últimos días al otro lado del Atlántico. Mientras, en la Liga Femenina Endesa, dura sanción de siete partidos para Roberto Íñiguez, entrenador de un Spar Girona que ganó el gran partido de la semana en la cancha del Perfumerías Avenida, mientras Valencia Basket sigue en lo más alto y avanzando también en la Euroliga, al igual que las gerundenses y el Baxi Ferrol en la Eurocup. Andrea Blez repasará todo ello. Pero este es un programa muy especial, que sirve de pistoletazo de salida para #ElBasketConValencia, la subasta solidaria que, a través de ebay y con el apoyo de ,multitud de clubes, jugadores y jugadoras del baloncesto nacional, ponemos en marcha para ayudar en la reconstrucción de la ‘Zona 0' de la DANA del pasado 29 de octubre. Charlaremos en el programa con Sor Clara, responsable de la Obra Social de Hijas de la Caridad en Valencia, a donde irán destinados los fondos obtenidos. Y cerraremos el programa de forma muy emotiva, con una fantástica pieza de Alicia Parente a modo de crónica con multitud de testimonios sobre cómo el baloncesto valenciano vivió los efectos de la DANA.

Se ha celebrado el sorteo de las fases eliminatorias de la Champions League y el enfrentamiento que acapara todos los focos es el Atlético de Madrid - Real Madrid. La ida se jugará en el Santiago Bernabéu y la vuelta en el Metropolitano. Tomás Roncero, Javier Herráez y Pedro Fullana analizan todo lo que envuelve a este cruce. Por su parte, Santi Ovalle habla sobre el Barça y el Benfica, que será su rival en octavos. Mientras, Bruno Alemany repasa el resto de encuentros. A su vez, en la Europa League, la Real Sociedad ha sido emparejada con el Manchester United y el Athletic Club con la Roma. En Conference, el Betis se medirá al Vitória Guimaraes. Por otra parte, Carlos Alcaraz cayó eliminado en el Abierto de Doha, la selección masculina de baloncesto perdió ante Letonia. Y por último, pasamos consulta de nutrición con Javier Fernández.

El deporte del jueves con Toni López: ya hay sentencia del Caso Rubiales -bastante benévola-, previa del Bélgica-España, Europa y Conference League con Betis y Real Sociedad y resto de fútbol, pierde Alcaraz en Doha, pierde la Selección de baloncesto en Letonia, Wembanyama lesionado, ciclismo y más deporte.

Luis Rubiales ha sido condenado a 10.800 euros de multa por el beso que le propinó a Jenni Hermoso. A su vez, ha sido absuelto del delito de coacciones. Antón Meana informa sobre toda la actualidad del caso. Al mismo tiempo que repasamos junto a Javier Herráez lo que dejó la victoria del Real Madrid sobre el Manchester City. Por su parte, la Real Sociedad se enfrenta al Midtjylland en la Europa League. Mientras que el Betis recibe al Gent de Bélgica en la Conference League. Fuera del fútbol, Carlos Alcaraz juega los cuartos de final del ATP 500 de Doha. En baloncesto, la selección masculina visita a Letonia en los clasificatorios al Eurobasket. Y Jose Manuel Calderón analiza la actualidad de la NBA.

El deporte del jueves con Toni López: ya hay sentencia del Caso Rubiales -bastante benévola-, previa del Bélgica-España, Europa y Conference League con Betis y Real Sociedad y resto de fútbol, pierde Alcaraz en Doha, pierde la Selección de baloncesto en Letonia, Wembanyama lesionado, ciclismo y más deporte.

España regresa a la acción en estas Ventanas FIBA que clausurarán la clasificación para el #EuroBasket 2025La Selección española de baloncesto se medirá a Letonia este jueves 20 de febrero (18:30) y el domingo 23 (17:00) ante Bélgica en LeónSergio Scariolo tiene numerosas bajas y ausencias, pero el foco en este Gigantes Daily lo pondremos en los que están, en aquellos jugadores llamados a tener un rol principalUno de ellos será Santi Yusta, autor de la decisiva canasta frente a Eslovaquia y el máximo anotador de España, pero también Mario Saint-Supery, Joel Parra, Izan Almansa o Josep Puerto¿Qué esperas de España en estos dos partidos FIBA? Déjanos un comentario con tu opiniónGIGANTES DAILY es un programa de Gigantes Podcast en el que tendrás cada mañana la información que necesitas de NBA, Euroliga, ACB, FIBA, femenino y más.Dale a seguir y cada mañana, de lunes a viernes, recibirás el boletín con el parte de noticias y un tema clave que va a marcar ese día en el mundo del baloncesto. Todo ello de la mano de Gigantes del Basket, el único medio profesional en España que lleva desde 1985 centrándose en exclusiva en el baloncesto. Más en Gigantes.com y nuestras redes socialesContacto: redaccion@gigantes.com

Todo sobre el Manchester City - Real Madrid de la ida de los 1/16 de la Liga de Campeones. Además, Luis Rubiales declara en el juicio por el beso a Jenni Hermoso. Homenaje a Rafa Nadal en el COE. Sergio Scariolo da la lista de la Selección española de baloncesto para los partidos contra Letonia y Bélgica de clasificación para el Eurobasket. Y consulta arbitral y de la vida con Iturralde González.

Entregan 40 mil 435 toneladas de fertilizante a agricultores de MichoacánAbaten a delincuentes en Veracruz Estonia, Letonia y Lituania desconectan sus sistemas eléctricos de la red rusaMás información en nuestro Podcast

Durango y Veracruz, implementarán el Voto AnticipadoDestruye FGR 30 vehículos denominados “monstruos” en Tamaulipas Nuevo sabotaje a cable submarino de datos entre Suecia y LetoniaMás información en nuestro Podcast

Min 5: FILTRANDO "THE BRUTALIST" ¿GENIALIDAD O DECEPCIÓN? Bienvenidos a una gran semana de cine en la que, por fin, a poco más de un mes de los Oscar 2025, se estrena el último "as" que faltaba poner sobre la mesa para llegar a la gran cita de Hollywood con los deberes hechos y para tener una percepción más completa de cuáles se merecen ser las pelis del año. Es la más extensa, para muchos la más completa y remueve el drama de la inmigración tras la Segunda Guerraa Mundial. Ya está en salas The Brutalist. La peli de un sorprendente Brady Corbert llega con tres Globos de Oro, con Adrian Brody como favorito al Oscar y con elogios de toda índole pese a sus 215 minutos de duración. La crítica le pone un notable alto y nuestros críticos Alberto Luchini y Raquel Hernández nos explican por qué "The Brutalist" podría jhaber sido una película para la posteridad, pero si diluye en su tramo final. CALIFICACIÓN EDC: 3,75 estrellas Min 20: FLOW: LA JOYA LETONA ANIMADA QUE HUELE A OSCAR En "Flow, un mundo que salvar", un gato se despierta en un mundo cubierto de agua, donde la raza humana parece haber desaparecido. Busca refugio en un barco con un grupo de otros animales. Pero llevarse bien con ellos resulta ser un reto aún mayor que superar su miedo al agua. Todos tendrán que aprender a superar sus diferencias y adaptarse a este nuevo mundo en el que se encuentran. Esta película de animación coproducida por Letonia, Francia y Bélgica ya sorprendió llevándose el Globo de Oro y ha entusiasmado de forma desigual a nuestros críticos. Su calidad es una serie amenaza para la mismísima "Robot Salvaje". CALIFICACIÓN EDC: 4 estrellas Min 27: LA FIEBRE DE LOS RICOS: Galder sale del Hoyo Un inesperado virus empieza a acabar con los ciudadanos más ricas e influyentes del planeta, sin que nadie sepa qué sucede. Cuando todos ellos han muerto, los siguientes en sufrir ese destino son los multimillonarios, luego los millonarios, así sucesivamente hasta que acaba con cualquier persona con algo de dinero. Galder Gaztelu, el director de "El Hoyo", sale de su zona de confort y se atreve con una propuesta rompedora que se inicia de forma brillante y pierde enteros en su desenlace. Pese a su irregularidad sale muy viva de nuestro Filtro Luchini. CALIFICACIÓN EDC: 3 estrellas Min 33: EL PROFESOR DE ESGRIMA (Francia. 2025) París, 1887. En una sociedad en rápida evolución, el duelo es el último lugar donde uno puede defender su honor. Clément Lacaze, carismático maestro de esgrima, se encuentra atrapado en una espiral de violencia destructiva. Conoce a Marie-Rose Astié, una feminista adelantada a su tiempo, y decide enseñarle el complejo arte del duelo. El actor y director Vicent Perez dirige y protagoniza esta película de época que valora con pulso firme Alberto Luchini. CALIFICACIÓN EDC: 3 estrellas Min 36. ESPECIAL BESO 30 AÑOS DE JUMANJI Y adentrados en nuestra zona 'chill out' de la música de cine, nos toca soplar una nueva tarta de cumpleaños con Ángel Luque. Y es que, entre los aniversarios y efemérides que nos trae este 2025, se encuentra una aventura que marcó un antes y un después en el cine de fantasía y aventuras que empezaba a introducir el CGI. Se trata de "Jumanji", que cumple 30 años y que nos va a servir para recorrer una propuesta familiar que se convirtió en saga de éxito en 2017 con "Welcome to the jungle". Así que abre bien los oídos para disfrutar de los temas de James Horner y Henty Jackman para los tres títulos que componen la saga Jumanji.

Sergio Pérez habla de The Brutalist, Flow, La fiebre de los ricos, Mala influencia, Cómo hacerse millonario antes de que muera la abuela... Primeros estrenos tras conocer las nominaciones de los Oscar. Precisamente empezamos por The Brutalist, la segunda película más nominada con 10 candidaturas. De España llega Mala influencia, averigua en el audio por qué es tan mala película. Dos películas sobre dinero muy diferentes: La fiebre de los ricos, una pandemia con un virus que sólo afecta a los millonarios; y Cómo hacerse millonario antes de que muera la abuela, donde un nieto espera heredar la casa familiar. Otra de las películas protagonistas de las nominaciones de los Oscar es Flow con sus dos candidaturas. Película de animación que llega desde Letonia. De Francia llega película histórica como El maestro de esgrima y cerramos con película española sobre exparejas, Miocardio. Escucha el audio para saber cuál es la mejor opción para pasar por taquilla esta semana.

GRATIS en tu correo una expresión coloquial al día: https://handyspanish.com/palabra-del-dia/ ¡CLUB DE CONVERSACIÓN! https://handyspanish.com Practica cada día con un QUIZ GRATIS: https://handyspanish.com/grupo-de-telegram/ Más info: https://handyspanish.com/contactar/ Katya de Letonia nos cuenta cómo empezó su aventura con español, por qué aprende este idioma, sobre su blog que escribe en español y nos desvela un secreto que nadie sabe... Notas del episodio: https://handyspanish.com/podcast/entrevista-en-espanol-katya Hola, soy Sara y tengo un mantra: #sinpracticanohayfluidez Creo en la práctica como pilar fundamental para crear una comunicación fluida y natural. Hosted on Mumbler.io

Cozi de peste 1000 de camioane s-au format în ultimele zile la punctul de trecere a frontierei ”Terehova” dintre Letonia și Rusia, punct prin care trece cea mai mare parte a transporturilor rutiere de marfă între Europa și Moscova. Unele camioane au trebuit să aștepte două săptămâni pentru a trece frontiera, iar cauza principală a întârzierilor o reprezintă procedurile speciale de control care vizează respectarea sancțiunilor economice impuse Rusiei, transmite site-ul radioteleviziunii naționale letone.”Apropierea sărbătorilor de iarnă este un alt factor care mărește aglomerația”, explică maiorul Alvis Donskis, comandantul punctului de frontieră Terehova, care amintește că înainte de impunerea sancțiunilor un număr de 350 de camioane în medie puteau trece frontiera zilnic, față de doar 170 în prezent.”Sunt cazuri în care controlul unui camion poate dura doar 10 minute, dar sunt și cazuri în care controlul durează 24 de ore sau chiar mai mult. Depinde de tipul de marfă transportat, dacă sunt bunuri care nu sunt supuse sancțiunilor totul decurge rapid”, spune Aivars Šarkovskis, inspector șef la punctul de trecere a frontierei Terehova. Ungaria: Parlamentul modifică Constituția și Legea electorală în aceeași ziParlamentul Ungariei a adoptat săptămâna trecută într-o singură zi 27 de proiecte de lege, inclusiv unul care prevede modificarea Constituției și unul care modifică legea electorală, transmite publicația Telex.Este a 16-a modificare a Constituției de la intrarea sa în vigoare în 2012 și se referă, de această dată, la procedura de desemnare a Procurorului General al țării. Acesta nu va mai trebui să fie procuror de profesie, așa cum prevedea până în prezent Constituția. ”Oricine poate deveni acum Procuror general”, subliniază sursa citată, care adaugă că, potrivit modificării, vârsta minimă a candidaților va trebui să fie de 35 de ani. Până în prezent Constituția nu prevedea o vârstă minimă pentru această funcție.Modificarea Legii electorale vizează în principal reducerea circumscripțiilor electorale din Budapesta de la 18 la 16, o măsură care dezavantajează partidele de opoziție, dat fiind că alegătorii din Capitală votează în general cu acestea, comentează sursa citată.Au fost votate de asemenea acte normative privind limbajul violent în mediul online, statutul ofițerilor din serviciile de informații, bunurile imobiliare ale Academiei Naționale de Științe și regimul actelor de identitate numerice. Polonia: Premierul Tusk într-o vizită-surpriză în UcrainaPremierul polonez Donald Tusk s-a întâlnit săptămâna trecută la Lvov cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei vizite de o zi, care nu a fost anunțată în prealabil, din motive de securitate, transmite agenția de știri PAP.”În prezent Polonia și Ucraina sunt legate de interese geopolitice comune, dar și de un profund simț comun al justiției și dreptății. Polonia înțelege foarte bine nedreptatea agresiunii rusești și dreptatea războiului de apărare dus de Ucraina. Este în joc viitorul Ucrainei iar Polonia și Europa sunt alături de voi”, a declarat premierul Tusk într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean.El a subliniat că, ”în ciuda opiniilor pesimiștilor”, Ucraina se apără în mod eficient, iar ”Occidentul trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a-i convinge pe toți jucătorii geopolitici importanți că Ucraina merită o pace justă, cu respectarea suveranității și a frontierelor”.La rândul său președintele Zelenski a mulțumit pentru ajutorul constant oferit de Polonia și a apreciat că relațiile bilaterale dintre cele două țări se mențin la un nivel stabil.

La Segunda Guerra Mundial comenzó el 1 de septiembre de 1939 con la invasión alemana de Polonia, pero eso fue posible gracias a un acuerdo que nazis y soviéticos habían alcanzado una semana antes, el pacto Molotov-Ribbentrop, también conocido como Tratado de No Agresión Germano-Soviético. Firmado el 23 de agosto de 1939 entre la Alemania nazi y la Unión Soviética este documento lleva los nombres de los ministros de Asuntos Exteriores de ambos países, Joachim von Ribbentrop y Vyacheslav Molotov, de ahí que se le conozca por ese nombre. Su impacto fue determinante en el estallido de la guerra y estuvo en vigor casi dos años, hasta que Hitler puso en marcha la Operación Barbarroja en 1941. El pacto vino precedido por años de tensiones ideológicas y desconfianza mutua entre los dos regímenes. Uno se decía anticomunista y el otro antifascista, pero las circunstancias geopolíticas de finales de la década de los 30 empujaron a Adolf Hitler y a Iósif Stalin a considerar una alianza de carácter pragmático. Para Hitler el pacto aseguraba que Alemania no tendría que librar una guerra en dos frentes como les había sucedido en la Primera Guerra Mundial, mientras que Stalin veía la oportunidad de ganar tiempo para fortalecer la defensa soviética y recuperar lo perdido tras la revolución de octubre sin tener que vérselas con la oposición alemana. Lo más notorio del Pacto Molotov-Ribbentrop fue el Protocolo Secreto, que no se hizo público hasta después de la guerra. Este protocolo dividía Europa del Este en esferas de influencia. Polonia sería repartida entre Alemania y la URSS; los estados bálticos de Estonia, Letonia y Lituania, junto con Finlandia, caerían en la esfera soviética. Además, se legitimaba la anexión soviética de Besarabia, la actual Moldavia, que entonces formaba parte de Rumanía. Esta partición secreta fue un preludio a las invasiones y anexiones que seguirían, alterando drásticamente el mapa político de Europa. La firma del pacto sorprendió a las potencias occidentales que esperaban que la Unión Soviética se uniera a una alianza contra Hitler. La reacción inmediata fue una mezcla de incredulidad y consternación, especialmente entre los comunistas occidentales que veían en este acuerdo una traición a su ideología. La Comintern les ordenó que culpasen de la guerra al imperialismo y que dejasen de combatir a los nazis y los fascistas. En Alemania, el pacto sirvió para invadir Polonia y rehacer el este de Europa a su antojo. La URSS, entretanto, ocupó la mitad oriental de Polonia, anexionó las repúblicas bálticas e invadió Finlandia. Todo le salió a pedir de boca salvo la campaña finlandesa. Para celebrarlo unidades militares alemanas y soviéticas desfilaron juntas en Polonia. Al pacto de agosto de 1939 se añadieron nuevas disposiciones y protocolos así como un ambicioso acuerdo comercial por el que la Unión Soviética se comprometía a suministrar materias primas a Alemania a cambio de armas y maquinaria. Durante el año 1940 la relación entre nazis y soviéticos fue inmejorable hasta el punto de que se barajó incluso la idea de que la URSS se integrase en el Eje junto a japoneses e italianos. El idilio acabó abruptamente el 22 de junio de 1941 cuando los alemanes invadieron la Unión Soviética con un ataque sorpresa y sin declaración de guerra previa. La URSS se convirtió en uno de los aliados y el el Pacto Molotov-Ribbentrop fue olvidado durante el resto de la guerra. En 1948 los estadounidenses, ya metidos en plena guerra fría, publicaron el protocolo secreto de este pacto para avergonzar a los soviéticos, que de puertas adentro prohibieron hablar de él. La existencia misma del protocolo secreto fue negada por los Gobiernos soviéticos durante décadas hasta que en 1989 ya con la Perestroika en marcha, lo admitieron. En El ContraSello: 0:00 Introducción 4:09 El pacto nazi-soviético 1:14:52 Roma: de la República al Imperio 1:21:28 ¿Cómo financió Inglaterra la guerra de independencia de EEUU? Bibliografía: - “La Segunda Guerra Mundial” de Antony Beevor - https://amzn.to/4gNPN4K - “La segunda guerra mundial contada para escépticos” de Juan Eslava Galán - https://amzn.to/4gLPo2t - “Stalin. Una biografia” de Robert Service - https://amzn.to/4fuoATe - “Causes of the Second World War” de Andrew Crozier - https://amzn.to/4iFumVb · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #stalin #segundaguerramundial Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

La Segunda Guerra Mundial comenzó el 1 de septiembre de 1939 con la invasión alemana de Polonia, pero eso fue posible gracias a un acuerdo que nazis y soviéticos habían alcanzado una semana antes, el pacto Molotov-Ribbentrop, también conocido como Tratado de No Agresión Germano-Soviético. Firmado el 23 de agosto de 1939 entre la Alemania nazi y la Unión Soviética este documento lleva los nombres de los ministros de Asuntos Exteriores de ambos países, Joachim von Ribbentrop y Vyacheslav Molotov, de ahí que se le conozca por ese nombre. Su impacto fue determinante en el estallido de la guerra y estuvo en vigor casi dos años, hasta que Hitler puso en marcha la Operación Barbarroja en 1941. El pacto vino precedido por años de tensiones ideológicas y desconfianza mutua entre los dos regímenes. Uno se decía anticomunista y el otro antifascista, pero las circunstancias geopolíticas de finales de la década de los 30 empujaron a Adolf Hitler y a Iósif Stalin a considerar una alianza de carácter pragmático. Para Hitler el pacto aseguraba que Alemania no tendría que librar una guerra en dos frentes como les había sucedido en la Primera Guerra Mundial, mientras que Stalin veía la oportunidad de ganar tiempo para fortalecer la defensa soviética y recuperar lo perdido tras la revolución de octubre sin tener que vérselas con la oposición alemana. Lo más notorio del Pacto Molotov-Ribbentrop fue el Protocolo Secreto, que no se hizo público hasta después de la guerra. Este protocolo dividía Europa del Este en esferas de influencia. Polonia sería repartida entre Alemania y la URSS; los estados bálticos de Estonia, Letonia y Lituania, junto con Finlandia, caerían en la esfera soviética. Además, se legitimaba la anexión soviética de Besarabia, la actual Moldavia, que entonces formaba parte de Rumanía. Esta partición secreta fue un preludio a las invasiones y anexiones que seguirían, alterando drásticamente el mapa político de Europa. La firma del pacto sorprendió a las potencias occidentales que esperaban que la Unión Soviética se uniera a una alianza contra Hitler. La reacción inmediata fue una mezcla de incredulidad y consternación, especialmente entre los comunistas occidentales que veían en este acuerdo una traición a su ideología. La Comintern les ordenó que culpasen de la guerra al imperialismo y que dejasen de combatir a los nazis y los fascistas. En Alemania, el pacto sirvió para invadir Polonia y rehacer el este de Europa a su antojo. La URSS, entretanto, ocupó la mitad oriental de Polonia, anexionó las repúblicas bálticas e invadió Finlandia. Todo le salió a pedir de boca salvo la campaña finlandesa. Para celebrarlo unidades militares alemanas y soviéticas desfilaron juntas en Polonia. Al pacto de agosto de 1939 se añadieron nuevas disposiciones y protocolos así como un ambicioso acuerdo comercial por el que la Unión Soviética se comprometía a suministrar materias primas a Alemania a cambio de armas y maquinaria. Durante el año 1940 la relación entre nazis y soviéticos fue inmejorable hasta el punto de que se barajó incluso la idea de que la URSS se integrase en el Eje junto a japoneses e italianos. El idilio acabó abruptamente el 22 de junio de 1941 cuando los alemanes invadieron la Unión Soviética con un ataque sorpresa y sin declaración de guerra previa. La URSS se convirtió en uno de los aliados y el el Pacto Molotov-Ribbentrop fue olvidado durante el resto de la guerra. En 1948 los estadounidenses, ya metidos en plena guerra fría, publicaron el protocolo secreto de este pacto para avergonzar a los soviéticos, que de puertas adentro prohibieron hablar de él. La existencia misma del protocolo secreto fue negada por los Gobiernos soviéticos durante décadas hasta que en 1989 ya con la Perestroika en marcha, lo admitieron. En El ContraSello: 0:00 Introducción 4:09 El pacto nazi-soviético 1:14:52 Roma: de la República al Imperio 1:21:28 ¿Cómo financió Inglaterra la guerra de independencia de EEUU? Bibliografía: - “La Segunda Guerra Mundial” de Antony Beevor - https://amzn.to/4gNPN4K - “La segunda guerra mundial contada para escépticos” de Juan Eslava Galán - https://amzn.to/4gLPo2t - “Stalin. Una biografia” de Robert Service - https://amzn.to/4fuoATe - “Causes of the Second World War” de Andrew Crozier - https://amzn.to/4iFumVb · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #stalin #segundaguerramundial

Vagabundeamos entre músicas de nuevos discos que llegan a nuestros manos y oídos, celebrando danzas y rituales nuevos y ancestrales. Resuena la música desde Quebec, Northumbria, Inglaterra, Gales, Letonia, Lituania, Anatolia, Creta, Japón, Asia Central, Bélgica, Persia y otros orientes. We wander among the music of new albums that reach our hands and ears, celebrating new and ancient dances and rituals. The music resonates from Quebec, Northumbria, England, Wales, Latvia, Lithuania, Anatolia, Crete, Japan, Central Asia, Belgium, Persia, and other Eastern lands. - De Temps Antan - Alexis rachouidine - J'ai mal à mon folklore - Kathryn Tickell - Greystead hornpipe / Remember me - Return to Kielderside - The Trials of Cato - Gog magog - Gog magog - Sutaras - Kalėdų atvirukas nr. 6, sėdzi vyrai užu stalo - Prakalbinti atvirukai - Laimas Muzykanti - Dzaltoneite - Turu buru! - Ogas - Saules meita - Ok, laime! - Elektro Hafız - Başkentli [+ Grup Ses, Gökalp K] - Style is prison - Xanthoula Dakovanou - Rizituals sousta - Rizituals - Kengo Saito / Japanistan Trio - Fuyu no hikari (Reflet de neige) - Douce errance - Soolmaan - Nour - Kashgul - (Kengo Saito / Japanistan Trio - Beshnaw az nay - Douce errance)

Ambasadorul american la Budapesta a criticat atitudinea lui Viktor Orban față campania din alegerile americane după ce s-a aflat victoria lui Donald Trump. Diplomatul îl acuză pe premier că a slăbit relația puternică dintre cele două țări, construită în timp, indiferent cine a fost la putere în America. Acesta adaugă că ambele tabere politice din America îi atrag atenția lui Viktor Orban că sunt îngrijorate de acțiunile Ungariei.  Orban a Tratat alegerile din Statele Unite ca pe un joc la cazinou, a declarat David Pressman, Ambasadorul american la Budapesta, în timpul unei recepții care a avut loc la reședința sa după victoria lui Donald Trump, care a fost susținut în mod deschis și exclusiv de guvernul ungar, relatează telex.hu.Ambasadorul american este convins că jocul lui Viktor Orban a provocat o deteriorare a relațiilor americano - ungare. Premierul ungar a încercat să transforme o alianță puternică, existentă de mai multe cicluri politice, în ceva efemer, a adăugat diplomatul.Pressman a spus că în ultimele opt luni, opt senatori americani, dintre care șase sunt politicieni republicani de rang înalt, au vizitat Ungaria și au încercat să contacteze guvernul maghiar, dar niciunul nu a reușit „pentru că guvernul știa dinainte că va auzi de la senatorii republicani excelenți o preocupare prezentă (în rândul ambelor părți ale politicii americane, n.r.) cu privire la politicile și acțiunile Ungariei.Relațiile americano - ungare nu au fost pașnice în ultimii ani, mai scrie publicația. Viktor Orban și-a făcut evidentă preferința pentru Donald Trump în timpul alegerilor din 2020, iar Joe Biden a denunțat Ungaria ca fiind un regim totalitar și a comparat-o cu Belarus. Biden nu a trimis un ambasador în post timp de un an și jumătate în Ungaria, apoi la o lună după victoria Fidesz în mai 2022, David Pressman, un activist pentru drepturile omului, care trăiește într-o căsătorie între persoane de același sex,  avocat care susține LGBTQ, a fost numit ambasador la Budapesta.Un masacru din Al Doilea Război Mondial creează și astăzi discordie între Polonia și UcrainaMinisterul Afacerilor Externe de la Varșovia spune că omologii ucraineni au promis progrese în ceea ce privește exhumarea victimelor masacrelor din Volînia, dar că acestea nu s-au înregistrat, scrie agenția PAP. Volînia a fost parte a Poloniei după Primul Război Mondial, unde populația era însă majoritar ucraineană. Autoritățile poloneze au încercat să schimbe componența etnică a regiunii încurajând colonizarea acesteia cu polonezi și oprimând limba și etnicii ucrainieni.După izbucnirea celui de Al Doilea-lea Război Mondial, regiunea a fost ocupată de Uniunea Sovietică și au existat forțe militare armate care au luptat atât împotriva rușilor, cât și a polonezilor. Este vorba despre Organizația Naționaliștilor Ucraineni și Armata Insurgentă Ucrainia. De câțiva ani, Amintirea rolului celor două organizații a divizat Polonia și Ucraina, scrie agenția poloneză. În timp ce această crimă de genocid a fost inexcuzabilă pentru Polonia, ucrainenii o consideră efectul unui conflict militar simetric, în care ambele părți au fost în egală măsură responsabile.Ministrul afacerilor externe polonez a subliniat că pentru guvernul polonez, înmormântarea cadavrelor în rit creștin, inclusiv a dușmanilor, face parte dintr-un cod cultural european. Se pare că Ucraina este de acord cu această opinie, deoarece a autorizat exhumarea a 100.000 de soldați ai Wermahtului care au ajuns acolo ca invadatori, a adăugat diplomatul polonez.Letonia vrea să impună RCA și la trotinetele electriceAsigurarea obligatorie de răspundere civilă s-ar putea aplica și pentru trotinetele electrice din 2025, relatează lsm.lv, site-ul televiziunii letone.Un astfel de plan a fost susținut de comisia de buget și finanțe a parlamentului leton. Acest lucru ar permite victimelor să primească despăgubiri în cazurile în care un accident de circulație a fost cauzat de o trotinetă electrică. Unul dintre furnizorii de trotinete electrice, firma Bolt, a răspuns, televiziunile letone că toate trotinetele sale sunt asigurate de la introducerea serviciului, iar acest lucru este inclus și în taxa de închiriere. O altă firmă de închiriere  subliniază că există încă multă incertitudine. Asigurarea a fost concepută pentru a acoperi pierderile cauzate unor terți, dar majoritatea accidentelor sunt accidente cu o singură persoană la care asigurarea nu se aplică. În acest an, Letonia a impus înmatricularea trotinetelor electrice, mai scrie site-ul televiziunii. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Alexandra Molnár - Ungaria;Emilia Metrycka - Polonia;Marta Simona Stila - Letonia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

✉️ Suscríbete a la newsletter de kaizen aquí:  https://www.jaimerodriguezdesantiago.com/newsletter

Si quieres compartirnos un suceso paranormal, de fantasmas, extraterrestres, o simplemente algo aterrador que te haya sucedido, envíanos tu historia en una nota de voz a: archivosperdidos@genuinamedia.com Síguenos en: TikTok. YouTube. Instagram. Facebook. Producido y Distribuido por Genuina Media

Si quieres compartirnos un suceso paranormal, de fantasmas, extraterrestres, o simplemente algo aterrador que te haya sucedido, envíanos tu historia en una nota de voz a: archivosperdidos@genuinamedia.com Síguenos en: TikTok. YouTube. Instagram. Facebook. Producido y Distribuido por Genuina Media

Aunque a todos nos agradan los descansos y las vacaciones, lo cierto es que este año la Fórmula 1 nos tiene tan enganchados por su alto nivel de competitividad que se nos va a hacer muy largo el mes de agosto, sin carreras. Eso sí, se va de vacaciones por todo lo alto, tras el GP de Bélgica, una de las más deseadas del año, en Spa-Francorchamps. Todo lo necesario para prepararnos, además de la crónica del fabuloso Rally de Letonia y de la increíble carrera de la Indycar en Toronto, en el segundo episodio de la semana del Podcast Técnica Fórmula 1. De Budapest a Spa, un gran cambio. Spa-Francochamps es uno de los circuitos favoritos de los aficionados y de los más bonitos del mundo, donde se han vivido algunos de los mejores momentos de la historia de la Fórmula 1. Además, este año el trazado se ha renovado. Aún así, y dado que ya lo conocen de las 24Horas de Spa, Pirelli ha decidido montar el mismo tipo de compuestos que en años anteriores, la agama media (C2, C3 y C4). Lo que está claro es que la razón de que esta sea una de las carreras estrella de la temporada es la configuración del circuito, que hace que algunos equipos sean muy fuertes en los sectores 1 y 3 y más lentos en el segundo sector. Y otra razón es la meteorología… y a esos cambios estamos ya muy acostumbrados. De todos estos factores nos hablarán en este segundo programa de la semana del Podcast Técnica Fórmula 1. Y, además, nos contarán los horarios: sesiones de libres el viernes a las 13:30h y a las 17:00h. Sesión de libres el sábado a las 12:30h y clasificación a las 16:00h. E inicio de carrera el domingo (que sabemos que será impresionante, tal y como está el Campeonato) a las 15:00h; siempre hablando de horario de la España Peninsular. Indycar: espectáculo en Toronto. Para ser una carrera con un solo piloto liderando 81 de las 85 vueltas y ganando desde la pole mientras su compañero de equipo ayudaba a conseguir un 1-2 para su organización, la carrera de la Indycar en Toronto de este pasado fin de semana fue un espectáculo impresionante. A resaltar, el dominio de Colton Herta. Y el vuelo de Santino Ferrucci, que salió ileso y tranquilo del coche una vez que los comisarios lograron ponerlo de nuevo sobre las cuatro ruedas (había acabado cabeza abajo, colgado). Y, como no, también hay que hablar de Palou y de su impresionante trabajo, partiendo 18º y terminando 4º. Sólo tuvo que esperar a que los rivales se fueran descartando en los muros de la ciudad canadiense, hizo una gran estrategia de undercut a muchos, condujo con cabeza y ahora sale más reforzado en el Campeonato, tan líder como antes Ohio. Qué pilotazo y qué inteligencia. A falta tan sólo de 5 carreras en el calendario, tiene una ventaja de 48 puntos sobre el segundo clasificado (Will Power), casi una carrera completa. Rally de Letonia: monumental victoria de Rovanperä. Tremendo Rally de Letonia, precioso, con una monumental victoria de Kalle Rovanpera, aprovechando, claro, la limpieza de pista hecha por otros pero, aún así, otra pedazo de actuación del finlandés. Sin embargo, lo mejor de todo fue ver al piloto local, Martin Sesks, con un Rally 1 ya con parte híbrida ganando tramos. Incluso habría firmado el podio, que perdieron en el último tramo por un problema mecánico, en el diferencial del Puma. Impresionante actuación que mereció mucho más. Y esto merece mucha reflexión sobre el problema del WRC con las nuevas generaciones de pilotos, cuyo talento se está desperdiciando. Si hablamos de clasificaciones: Neuville y Tänak, con Hyundai, son los primeros en el Mundial, con Elfyn Evans en tercera posición. Hyundai, aunque sólo por un punto, es líder en el Campeonato de Constructores. Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

El fin de semana pasado no tuvimos Fórmula 1, pero, a cambio, tuvimos ración doble de Indycar, que disputó dos carreras en un fin de semana en el oval de Iowa. Por otra parte, bonita carrera del WEC, con las 6 Horas de São Paulo. De todo ello, y de la preparación para disfrutar este fin de semana del Rally de Letonia, se habla en el segundo episodio de la semana del Podcast Técnica Fórmula 1. Dos carreras, relativamente entretenidas, en Iowa. El de Iowa es un oval corto, muy peculiar, que suele gustar bastante. Las carreras de la Indycar del fin de semana en Iowa fuero, hasta cierto punto, entretenidas. Ya se han empezado a ver los problemas de la parte híbrida, sobre todo, en clasificación, pero no tanto en carrera. En la primera de ellas vimos una gran victoria de Scott McLaughlin y accidente de Palou, por error propio, mientras que en la segunda vimos la victoria de Will Power, con un segundo de Palou, que estuvo a punto también de ganarla, pues de hecho la dominó en buena medida. Una estrategia mejor de Power le dio la victoria al de Penske en una pista donde adelantar se ha convertido en un imposible, con sólo una trazada posible. A ver qué hace la Indy de cara al próximo año en esta cita. Sea como fuere, Palou está ya perfectamente enchufado en los óvalos y va a ganar más pronto de lo que pensamos en uno de ellos. El que ha ganado muchas, muchas veces, pero no en esta pista, a la que en sus propias palabras le tenía muchas ganas, es Power. El total de victorias de su carrera asciende a 43, lo que le otorga el cuarto puesto en la historia de este deporte. Power empató el total de Michael Andretti el mes pasado con una victoria en Road America. Pero, para que entendamos lo cerca que está Palou de ganar en un óvalo, la separación entre Power y el español en la línea de meta fue de 0,3915 de segundo, en una pista donde casi no se puede adelantar y donde vimos accidentes espectaculares. Como vemos, ganar en un óvalo no es tarea fácil, y Palou está a menos de medio segundo de conseguirlo. Letonia y São Paulo. El Rally de Letonia (antes Rally Liepāja, el lago al borde del cual se sitúa el Service Park) se celebró por primera vez con gran éxito en 2013, cuando era un evento invernal. En 2016 se cambió a otoño buscando una meteorología más favorable. La nueva fecha supuso un rally totalmente nuevo, ya que los equipos se adaptaron a las carreteras de grava sin nieve ni hielo. Los organizadores de este evento, con visión de futuro, hicieron más cambios para 2019 al trasladarse a mayo y ampliar la ruta para incluir etapas populares alrededor de la región de Talsi. El Rally de Letonia consta de 20 tramos, empezando el jueves con un tramo espectáculo. También el jueves tendrá lugar el shakedown. Para finalizar el recorrido por las competiciones de motor, el Podcast Técnica Fórmula 1 hablará de las 6 horas de São Paulo, que estuvieron muy, muy bien, con victoria aplastante de Toyota. Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

Revista al desenlace de los clasificatorios olímpicos celebrados la pasada semana a nivel masculino. Con el scout Orlando del Hoyo repasamos lo ocurrido en los torneos escenificados en Grecia, Letonia, España y Puerto Rico. Se destaca la histórica clasificación a Paris de la selección boricua, su primera aparición olímpica en 20 años. Temas: 0:00 Intro y presentación 3:17 Grecia cumplió con su papel de favorito 12:29 Brasil tumbó a Letonia en su casa 23:14 España mantiene su racha olímpica 36:57 Un sólido Puerto Rico logró lo impensable y estará en Paris 2024 1:24:39 Despedida El Podcast de En la Pintura Deportes está disponible en la mayoría de las plataformas de Podcast: Apple, Google, Ivoox, Podbean, Tune in, Spotify, entre otras. También en You Tube. enlapinturadeportes.blogspot.com X- https://twitter.com/pinturadeportes Facebook, Instagram, You Tube: En la Pintura Deportes Correo: enlapinturadeportes@gmail.com

Esta es el primero de dos episodios en los que se analizan los Preolímpicos masculino de FIBA que se jugarán del 2 al 7 de julio en España, Grecia, Letonia y Puerto Rico. Para esta previa, tengo de invitado al técnico Orlando del Hoyo. En esta primera parte, con el coach repasamos los torneos que se jugarán en Grecia, Letonia y España. Vemos los equipos por torneo, los jugadores principales y los favoritos para lograr el pase olímpico. Temas: 0:00 Intro 2:05 Presentación, formato de los torneos 4:45 Preolímpico en Grecia 17:00 Preolímpico en Letonia 24:57 Preolímpico en España 40:57 Despedida El Podcast de En la Pintura Deportes está disponible en la mayoría de las plataformas de Podcast: Apple, Google, Ivoox, Podbean, Tune in, Spotify, entre otras. También en You Tube. enlapinturadeportes.blogspot.com X- https://twitter.com/pinturadeportes Facebook, Instagram, You Tube: En la Pintura Deportes Correo: enlapinturadeportes@gmail.com

Este episodio es la segunda parte de la previa del Clasificatorio Olímpico FIBA que En la Pintura Deportes estamos haciendo con el técnico Orlando del Hoyo. En la primera parte hablamos de los otros tres torneos (Grecia, Letonia y España). Dicho episodio está disponible en el feed del podcast por si le interesa conocer sobre los otros preolímpicos. En esta segunda parte, repasamos los planteles de los equipos de que competirán en el Preolímpico de San Juan: Costa de Marfil, México, Lituania, Baréin, Italia y Puerto Rico. En el caso del quinteto boricua, hablamos sobre lo que trae el conjunto puertorriqueño, sus posibilidades en el torneo en pos del pase olímpico y más. Temas: 0:00 Intro y presentación 2:00 Presentación, un poco de historia, grupo del Preolímpico de San Juan 3:44 Costa de Marfil 7:32 México 11:33 Lituania 20:39 Baréin 26:30 Italia 33:07 Puerto Rico: su preparación, la falta de fogueos, entre otros 1:36:12 Despedida El Podcast de En la Pintura Deportes está disponible en la mayoría de las plataformas de Podcast: Apple, Google, Ivoox, Podbean, Tune in, Spotify, entre otras. También en You Tube. enlapinturadeportes.blogspot.com X- https://twitter.com/pinturadeportes Facebook, Instagram, You Tube: En la Pintura Deportes Correo: enlapinturadeportes@gmail.com

David e Irina son un hijo y una mamá de Letonia que llevan viviendo unos dos años en Madrid. ¡Es impresionante lo espabilado que es el niño, qué bien habla español y cómo maneja la conversación! Y sólo tiene 10 años Escucha las recomendaciones de David y su historia. Episodio 31: Español para hablar con niños https://go.ivoox.com/rf/49527231 Practica cada día con un QUIZ GRATIS: https://handyspanish.com/grupo-de-telegram/ ✅ C L U B H A N D Y S P A N I S H (escuela para mejorar tu habilidad oral): ¡ÚNETE AQUÍ! https://www.handyspanish.com ✍️ N O T A S D E L E P I S O D I O: https://handyspanish.com/podcast/entrevista-david-irina I N S T A G R A M: https://www.instagram.com/handyspanish

El gobierno de Netanyahu refuerza su ofensiva en Rafah, ignora las peticiones de la CIJ y de parte de la comunidad internacional y se enzarza diplomáticamente con España, Noruega e Irlanda, los países europeos que hoy han oficializado su reconocimiento del estado palestino.Va a estar con nosotros el secretario general de operaciones de Naciones Unidas para hablar de los Pequeños Estados Insulares en Desarrollo. Vamos a ir hasta Estados Unidos, al juicio del expresidente Donald Trump. Estaremos en Afganistán, donde hablar de la regla sigue estando muy estigmatizado.También en Argentina, tras la dimisión del jefe de gabinete del presidente Javier Milei, y tendremos nuestro habitual bloque sobre las elecciones europeas: hoy, poniendo el foco en Estonia, Letonia y Lituania. Escuchar audio

La OTAN cumplió 75 años el día 4 de abril y, a diferencia de lo que sucedía cuando celebró su 70 aniversario en 2019, hoy nadie duda de su necesidad. La alianza se ha fortalecido desde que hace algo más de dos años Rusia invadiese Ucrania desencadenando una guerra cuyo fin nadie acierta a atisbar. Desde entonces dos nuevos países, Finlandia y Suecia, han ingresado en la OTAN y proliferan las misiones y ejercicios comunes. Días antes de que los ministros de exteriores de todos los Estados miembros se reuniesen en Bruselas para celebrar el cumpleaños, un total de 14 países realizaron un gran ejercicio denominado Crystal Arrow (flecha de cristal) en torno a la base de Adazi, situada unos kilómetros al norte de Riga, capital de Letonia. El Crystal Arrow no fue un ejercicio cualquiera, sino el mayor que ha organizado la OTAN desde hace casi cuarenta años, desde 1988 para ser más exactos, es decir, desde que la guerra fría daba sus últimas boqueadas. La zona elegida para el ejercicio se encontraba a sólo 300 kilómetros de la frontera rusa e involucró a más de 3.000 efectivos de infantería y unidades de acorazados. El ejercicio estuvo liderado por Canadá, pero el país que más soldados aportó fue España con 500 militares enviados desde el otro extremo del continente junto a sus carros de combate, tanques Leopard y piezas de artillería autopropulsada. El ejercicio partía del supuesto que una fuerza enemiga había cruzado la frontera que comparten Rusia y Letonia y se dirigía hacia Riga. Se trataba, por lo tanto, de un ejercicio concebido para repeler un ataque desde Rusia, lo que viene a indicar que todos los temores de la OTAN están concentrados hoy en ese tramo de frontera que la alianza tiene con Rusia. Desde hace años se ha reforzado la presencia militar en esta área, más concretamente en las tres repúblicas bálticas que son fronterizas por el este con Rusia y Bielorrusia. Este programa de defensa conjunta del flanco norte de la OTAN dio comienzo tras la anexión de Crimea. De Estonia a Bulgaria hay contingentes internacionales preparados para resistir un ataque, cada uno de ellos liderado por uno de los principales países miembros. La invasión de Ucrania no ha hecho más que intensificar la colaboración entre los aliados, que han reunido contingentes en todos los países que hacen frontera con Rusia, Bielorrusia, Ucrania y Moldavia. Cada una de las secciones está liderada por un miembro diferente: Polonia por Estados Unidos, Estonia por el Reino Unido, Letonia por Canadá, Lituania por Alemania, Rumanía por Francia y Bulgaria por Italia. La idea es transmitir al Kremlin que la OTAN está lista y entrenada para defender a cualquiera de sus miembros, especialmente a aquellos que se encuentran al alcance del ejército ruso. Esto desplaza el núcleo de acción desde la costa del Atlántico hasta las llanuras de Europa del este, convertido ya en muro de contención del expansionismo ruso. Para los ucranianos, que enfrentan en estos momentos una primavera y un verano complicados por la falta de armas y municiones hasta que vayan llegando los paquetes de ayuda de Europa y Estados Unidos, que la OTAN presente un frente unido y común es un gesto muy necesario ya que fueron ellos los que durante años advirtieron del peligro que representaba el régimen de Putin sin que nadie en Occidente les hiciese caso. En La ContraRéplica: - La imagen de Sánchez en el extranjero - La democracia amenazada - La deriva bolivariana · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #otan #europa Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals