Podcasts about crede

Sanchez ci crede ancora

18JUN2023 COR LITÚRGICA: VERDE 11º Domingo do Tempo Comum Anúncio do Evangelho (Mt 9,36-10,8) — Aleluia, Aleluia, Aleluia. — O Reino do céu está perto! Convertei-vos, irmãos, é preciso! Crede todos no Evangelho! (Mc 1,15) — PROCLAMAÇÃO do Evangelho de Jesus Cristo + segundo Mateus. — Glória a vós, Senhor. Naquele tempo, 36vendo Jesus as multidões, compadeceu-se delas, porque estavam cansadas e abatidas, como ovelhas que não têm pastor. Então disse a seus discípulos: 37"A messe é grande, mas os trabalhadores são poucos. 38Pedi pois ao dono da messe que envie trabalhadores para a sua colheita!” 10,1Jesus chamou os doze discípulos e deu-lhes poder para expulsarem os espíritos maus e para curarem todo tipo de doença e enfermidade. 2Estes são os nomes dos doze apóstolos: primeiro, Simão chamado Pedro, e André, seu irmão; Tiago, filho de Zebedeu, e seu Irmão João; 3Filipe e Bartolomeu; Tomé e Mateus, o cobrador de impostos; Tiago, filho de Alfeu, e Tadeu; 4Simão, o Zelota, e Judas Iscariotes, que foi o traidor de Jesus. 5Jesus enviou estes Doze, com as seguintes recomendações: “Não deveis ir aonde moram os pagãos, nem entrar nas cidades dos samaritanos! 6Ide, antes, às ovelhas perdidas da casa de Israel! Em vosso caminho, anunciai: ‘O Reino dos Céus está próximo'. 8Curai os doentes, ressuscitai os mortos, purificai os leprosos, expulsai os demônios. De graça recebestes, de graça deveis dar!” — Palavra da Salvação. — Glória a vós, Senhor. --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/pe-jose-vicente/message

CUM POȚI FII MÂNTUIT? „Crede în Domnul Isus, şi vei fi mântuit…” (Faptele Apostolilor 16:31)

Susțineți instituțiile creștine! Credeți în ele, promovați-le, vizitați-le, rugați-vă pentru ele și pentru cei care vor să-L aibă ca model pe Dumnezeu!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Caterina Soffici"Avanzi di canile. Letteratura, cani e altri animaliDialoghi di Pistoiahttps://dialoghidipistoia.itDialoghi di PistoiaVenerdì 26 maggio, ore 21:30Caterina Soffici"Avanzi di canile"Negli animali spesso ci specchiamo alla ricerca di qualcosa che è dentro di noi e che abbiamo perso. Nei silenzi e negli occhi dei cani vediamo una parte di umanità da cui abitualmente distogliamo lo sguardo, come se gli ultimi, i dimenticati, i diseredati ci mandassero un messaggio attraverso i non umani. Il potere degli animali è proprio questo, risvegliare l'“avanzo di canile”, la parte più umile e vera che tutti abbiamo e che tendiamo a dimenticare, perché è la più legata alle nostre debolezze, sofferenze e paure profonde. Da Virginia Woolf a Jack London, da Elsa Morante a Dino Buzzati, lo scrittore Emanuele Trevi e la scrittrice e giornalista Caterina Soffici raccontano come i cani e gli altri animali ci parlano attraverso le pagine della letteratura, tra vita e immaginario. Suggestioni e spunti per riflettere su come attraverso i non umani gli umani possono mettersi all'ascolto per trovare risposte. Caterina Soffici, giornalista e scrittrice, vive tra Londra, Milano e un paese sulle Alpi della Val d'Aosta. Ha un marito, due figli e un cane. Ha collaborato a programmi televisivi e radiofonici; è editorialista de La Stampa, collabora con “Tuttolibri”, la Repubblica “Robinson” e altri giornali. Crede nel potere delle parole di cambiare il mondo e per questo tiene corsi di scrittura al Ministry of Stories, il laboratorio di East London per bambini e ragazzi di ambienti svantaggiati, dove si lavora sulla creatività, il racconto e la memoria. Ha tenuto anche lezioni di scrittura narrativa per Londra Scrive in collaborazione con Scuola Holden e ItalianBookshop di Londra. Per Feltrinelli ha pubblicato Ma le donne no (2010), Italia yes Italia no (2014) e i romanzi Nessuno può fermarmi (2017) e Quello che possiedi (2021). Nel 2022 è uscito per Ponte alle Grazie Lontano dalla vetta. Di donne felici e capre ribelli. A maggio sarà in libreria nella serie Dialoghi di Pistoia – UTET un suo racconto nel volume Loro e noi. Sei racconti per esplorare il confine tra umano e animale. Loro e noi.Sei racconti per esplorare il confine tra umano e animaleUtet Libri - Dialoghi di Pistoiahttps://utetlibri.itFrancesco Carofiglio, Anna Giurickovic Dato, Emanuele Trevi, Nadia Terranova, Nicola Gardini, Caterina SofficiIl punto di incontro tra natura selvaggia e consapevolezza umana è stato sempre indagato da artisti, scienziati, filosofi, in questo volume sei scrittori propongono storie, molto diverse per tema e svolgimento, tentando di inseguire, se non una definizione, almeno una descrizione di quel punto di incontro. Un airone cenerino che visita una coppia segnata dalla tragedia, un cane che sfreccia sull'autostrada a bordo di un furgone dove non avrebbe dovuto trovarsi, un gorilla che è diventato umano, troppo umano, i gatti che entrano nelle case e creano delle famiglie, la strada complicata ma in fondo semplicissima che ti porta a incontrare l'animale con cui condividerai la vita da quel momento in poi. Perché loro hanno le loro storie e noi le nostre, ma districarle, in realtà, è impossibile.IL POSTO DELLE PAROLEascoltare fa pensarehttps://ilpostodelleparole.itQuesto show fa parte del network Spreaker Prime. Se sei interessato a fare pubblicità in questo podcast, contattaci su https://www.spreaker.com/show/1487855/advertisement

As Paralimpíadas Escolares 2023 são fruto de parceria entre a Seduc e a Secretaria do Esporte (Sesporte), tendo como objetivo estimular a participação dos estudantes com deficiência física, visual e intelectual em atividades esportivas.A conversa contou com a participação do estudante Luiz Guilherme Fernandes de Araújo, aluno da Escola de Ensino Médio Adauto Bezerra, em Fortaleza, que foi medalhista das Paralímpiadas Escolares 2022 e 2021, realizadas em São Paulo-SP. Também contribuiu com o diálogo o professor Felipe Nogueira Catunda, da área de Educação Física, que atua como coordenador de Educação Especial da Coordenadoria Regional de Desenvolvimento da Educação (Crede) 1 e é membro da delegação cearense nas Paralimpíadas Escolares desde 2013. O coordenador de Educação em Direitos Humanos, Inclusão e Acessibilidade da Seduc, Wilson Fraga, completou a mesa de debate.A inclusão das Paralimpíadas Escolares dentro da competição escolar convencional oportuniza aos alunos atletas com deficiência momentos de integração e socialização. Por meio das atividades desportivas, crianças e adolescentes constroem seus valores e conceitos, avaliam suas limitações e têm a oportunidade de viver de forma mais plena.Nos acompanhe nas redes sociais Site: www.seduc.ce.gov.brInstagram: ⁠instagram.com/seduc_ce⁠Facebook: ⁠facebook.com/EducacaoCeara⁠Youtube: ⁠www.youtube.com/seducceara⁠A mediação é de Rogério BiéTécnica e Edição: Carlos GorilaProdução: Ascom Seduc

In questo episodio: le ragioni dietro al vuoto esistenziale, avere una vita intensa, il ruolo delle difficoltà nel benessere della persona.

În spațiul comunicării publice din toată lumea, în mintea oamenilor apare din ce în ce mai des întrebarea ”de ce te-aș crede”, în relație cu ceea ce fac și spun  presa, politicienii, companiile. O doză mare de neîncredere există în toate societățile, iar Lorand Balint și Cătălin Striblea încearcă să dea un instrument celor care comunică. Ce trebuie să spui și să faci astfel încât auditoriul tău să te crediteze. Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.  

Ne-a venit și nouă rândul să disecăm nesimțirea unui procuror cu rang înalt în sistemul judiciar față-n față cu doi polițiști locali care au avut cutezanța să nu i se plece după ce - culmea! - au îndrăznit să-l oprească în trafic pentru a-l atenționa că i-a depășit fără să semnalizeze, cu o viteză mult peste limita legală. Așa arată tupeul și misecuvinismul, precum a arătat procurorul Horodniceanu în acea seară în care i-a umilit pe doi oameni care, din toate datele publice, nu făceau decât să-și facă meseria. Cel mai probabil - aveam să aflăm chiar de la un magistrat în timpul discuției noastre - atitudinea de șmecher l-ar putea costa chiar funcția de membru în CSM pe procurorul - gherțoi în trafic Horodniceanu, căci orice sancțiune ar primi la finalul procedurii disciplinare deja deschise împotriva lui îl face incompatibil cu poziția de membru în forul suprem al Justiției din România. Cumva normal comportamentul lui Horodniceanu, într-o societate parcă mai anormală ca niciodată. Tupeul este deja religie când în poziția esențială de șef la Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM) establishmentul politic propune un personaj ca Valeriu Zgonea, strungar la bază. Sau când ministrul Agriculturii, vechiul Petre Daea, confruntat cu faptul că practic toată familia sa lucrează la ministerul pe care-l conduce sau în instituții tutelate de el, răspunde că nora sa, dansatoare la bază, este „o fragă de fată”. Nu știm ce e în familia Daea, nici nu vrem să știm, dar am vrea să vedem că tupeul de asemenea dimensiuni este măcar transmis de presa mare către publicul mare. Am vrea, dar nu se poate, căci avem a nu-mai-știm-câta dovadă că presa mare este pet-ul politicului - mai exact a PNL, dar și PSD este cel puțin la fel de darnic cu presa-preș. Partidele au ajuns să finanțeze presa la un nivel deja scandalos. Un exercițiu: odată informat, de pildă, că Guvernul a găsit mecanismul de a acoperi o gaură de 20 de miliarde cu o economie de cinci miliarde, orice om minim alfabetizat s-ar simți luat de prost, nu credeți? Credeți. Doar că nu este informat. În așteptarea „rotației” guvernametale, în lipsă de propuneri de politici publice pe care să le „judecăm”, am ajuns să discutăm despre prostiile propuse de AUR-ul lui Simion, care, între două mitinguri care mai de care mai violent, a ajuns să propună, în jumătate de pagină, naționalizări, armată obligatorie sau schimbarea sistemului de drept într-o struțo-cămilă de inspirație anglo-saxonă. Vremuri grele, ce să mai... Dar ne încăpățânăm să rezistăm asaltului tâmpeniilor și, poate data viitoare, vedem și noi ceva pentru viitor cu măcar o urmă de sens. Slavă Cerului, nevoie e parcă mai multă decât oricând. Pe joia viitoare! ----------------------------------------------------------------------  Acest episod este produs și cu susținerea Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.  ----------------------------------------------------------------------  Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

The guest for this episode is Jackie Cuellar, Note and Comment Editor of the Minnesota Law Review Volume 107. Jackie joins today's podcast to discuss her Note titled "Gruel and Unusual Punishment: Prison Punishment Diets and the Eighth Amendment." Her Note applies Eighth Amendment jurisprudence to current prison punishment diets, specially the so-called "Nutraloaf diet." Jackie's background in health and nutritional studies helps inform her analysis of such diets and their negative impacts on prisoners writ large. The full article is available on the Minnesota Law Review website: https://minnesotalawreview.org/wp-content/uploads/2022/11/8-Cuellar_MLR.pdf Follow the Minnesota Law Review on Twitter: twitter.com/MinnesotaLawRev

The guest for this episode is Helen Winters, Note and Comment Editor of Minnesota Law Review Volume 107. Helen Winters joins the podcast to discuss her recently published note with the Minnesota Law Review titled “An (Un)reasonable Expectation of Privacy?: Analysis of the Fourth Amendment When Applied to Keyword Search Warrants” which seeks to demonstrate a gap in third-party doctrine and the narrow defenses of Carpenter in relation to reverse keyword searches. The full article is available on the Minnesota Law Review Website: https://minnesotalawreview.org/wp-content/uploads/2023/01/07-Winters_MLR.pdf Follow the Minnesota Law Review on Twitter: twitter.com/MinnesotaLawRev

Gesù disse a Nicodèmo: «Dio ha tanto amato il mondo da dare il Figlio unigenito, perché chiunque crede in lui non vada perduto, ma abbia la vita eterna. Dio, infatti, non ha mandato il Figlio nel mondo per condannare il mondo, ma perché il mondo sia salvato per mezzo di lui. Chi crede in lui non è condannato; ma chi non crede è già stato condannato, perché non ha creduto nel nome dell'unigenito Figlio di Dio.E il giudizio è questo: la luce è venuta nel mondo, ma gli uomini hanno amato più le tenebre che la luce, perché le loro opere erano malvagie. Chiunque infatti fa il male, odia la luce, e non viene alla luce perché le sue opere non vengano riprovate. Invece chi fa la verità viene verso la luce, perché appaia chiaramente che le sue opere sono state fatte in Dio».

Gesù disse a Nicodèmo: «Non meravigliarti se ti ho detto: dovete nascere dall'alto. Il vento soffia dove vuole e ne senti la voce, ma non sai da dove viene né dove va: così è chiunque è nato dallo Spirito».Gli replicò Nicodèmo: «Come può accadere questo?». Gli rispose Gesù: «Tu sei maestro di Israele e non conosci queste cose? In verità, in verità io ti dico: noi parliamo di ciò che sappiamo e testimoniamo ciò che abbiamo veduto; ma voi non accogliete la nostra testimonianza. Se vi ho parlato di cose della terra e non credete, come crederete se vi parlerò di cose del cielo? Nessuno è mai salito al cielo, se non colui che è disceso dal cielo, il Figlio dell'uomo. E come Mosè innalzò il serpente nel deserto, così bisogna che sia innalzato il Figlio dell'uomo, perché chiunque crede in lui abbia la vita eterna».

The guest for this episode is Professor Tabatha Abu El-Haj, a Professor of Law at Drexel University Thomas R. Kline School of Law. Professor Abu El-Haj is an expert in the First Amendment and the right to peaceable assembly. Professor Abu El-Haj joins the podcast to discuss her recently published article with the Minnesota Law Review titled “How the Liberal First Amendment Under-Protects Democracy” which challenges the existing construction of the First Amendment and instead emphasizes its role as an underwriter of a republican form of government. The full article is available on the Minnesota Law Review Website: https://minnesotalawreview.org/wp-content/uploads/2022/12/1-Abu-El-Haj_MLR.pdf Follow Professor Tabatha Abu El-Haj on Twitter: twitter.com/tabathabuelhaj Follow the Minnesota Law Review on Twitter: twitter.com/MinnesotaLawRev

"La gente crede solo a quello che sa già"

#Superbonus , la soluzione dell'F24 bancario @lucacifoni ; Piano di pace della #Cina , nessuno ci crede @mauroevangelisti ; #Fosseardeatine , la polemica della sinistra @marioajello , Mostra in classe il #David di #Michelangelo , licenziata prof americana @annaguaita ; #gapthemind la #perugina sulle tracce del #bigbang @marialombardi

VIDEO: Descrizione in minuscolo ➜ https://www.youtube.com/watch?v=Qi_0jxXtA50TESTO DELL'ARTICOLO ➜ www.bastabugie.it/it/articoli.php?id=5504SAN GIOVANNI NEPOMUCENO, IL MARTIRE A CINQUE STELLE DEL SEGRETO DELLA CONFESSIONE di Gianpiero PettitiIl suo culto dovrebbe tornare in auge, visti i sempre maggiori rischi di alluvioni ed esondazioni che minacciano il nostro territorio. Ma lui, Giovanni di Nepomuk, che di ponti acque ed alluvioni varie da sempre è il protettore, emerge dalle nebbie della storia in contorni un po' sfocati al punto che nei primi decenni del secolo scorso ne fu messa in dubbio addirittura l'esistenza e pertanto numerose sue statue sono state abbattute o rimosse.Cominciamo subito dalla tradizione più antica, messa in dubbio specialmente in ambito protestante, in cui si parla dell'eroismo di un certo "Magister Jan", originario di Nepomuk in Boemia, che pur di non tradire il segreto della confessione viene gettato vivo nella Moldava, morendovi per affogamento. Protagonisti di questo macabro fatto di cronaca nera che si tinge di martirio, oltre al già citato prete Giovanni, c'è naturalmente un re corrotto e vizioso, non a caso ribattezzato il "re fannullone", quasi a confermare che l'ozio è davvero il padre dei vizi. E poiché, sempre per rimanere nell'ambito della sapienza popolare, "chi ha il difetto ha il sospetto", ritiene che viziosi al pari di lui debbano essere tutti, a cominciare dalla regina sua moglie, da lui quotidianamente tradita con le cortigiane di turno e dalla quale ovviamente pretende una fedeltà adamantina. E tale è davvero questa povera regina, che nella fede ha cercato conforto alla sua disastrata situazione coniugale, trascorrendo ore intere in preghiera e accostandosi spesso alla confessione dal prete Giovanni, ottimo predicatore e famoso direttore di coscienze.Nella mente malata di re Venceslao si è introdotto intanto anche il tarlo della gelosia, che prima gli fa immaginare una tresca della moglie con il confessore e poi l'esistenza di un amante di cui il prete non può non essere a conoscenza. Crede di averne conferma il giorno in cui questi lo svergogna nel bel mezzo di un pranzo luculliano, davanti ad illustri ospiti, perché lo ha sentito ordinare, forse per scherzo, certamente con dubbio gusto, di far arrostire il cuoco che non ha fatto cuocere bene l'arrosto. Il prete Giovanni, che sa fin troppo bene di cosa sia capace la testa matta del re, gli urla in faccia i suoi doveri di sovrano e di cristiano. Re Venceslao se la lega al dito e giura a se stesso di fargliela pagare; così un giorno, prima con le buone, poi con le minacce, gli ordina di raccontare per filo e per segno cosa la regina gli ha detto in confessione, nella speranza di sapere così finalmente qualcosa sulle di lei presunte vicende amorose.Non ha però fatto i conti con la ferma volontà e l'eroismo del prete Giovanni, che fermamente convinto dell'inviolabilità della confessione gli oppone un netto rifiuto. Il re si vendica così di questo e dell'altro "sgarbo" facendolo gettare di notte nel fiume, il 20 marzo 1393; oggi ancora si indica il posto esatto del ponte da dove sarebbe stato gettato e la gente qui passando si toglie il cappello, perché quel prete è stato subito venerato come martire e, per via della morte che ha fatto, lo invocano contro tutti i danni e i pericoli che possono venire dall'acqua.All'epoca della Controriforma, poi, i Gesuiti ne propagandano il culto in polemica con la teologia protestante che rifiuta il carattere sacramentale della confessione, e così Giovanni da Nepomuk (o Nepomuceno) diventa il "martire del confessionale". Sarà per questo motivo, o forse piuttosto perché le cronache si sono intrecciate e confuse, che compare un altro (o sempre il medesimo?) prete Giovanni, sempre di Nepomuk, intelligente, culturalmente ben equipaggiato, benvoluto dall'arcivescovo di Praga che lo vuole suo vicario. Sullo sfondo sempre il medesimo re Venceslao, che secondo questa tradizione, oltre che vizioso e corrotto, si dimostra anche usurpatore dei diritti della Chiesa. Per i suoi intrighi politici vorrebbe trasformare un'abbazia in sede vescovile da assegnare a persona di suo gradimento, ma anche in questo caso si scontra con l'intransigente volontà di Giovanni, che non gli cede neanche sotto le torture e che per questo viene gettato nel fiume il 16 maggio 1383.Certamente meno suggestiva della prima, anche questa tradizione conferma in ogni caso la resistenza del prete Giovanni allo strapotere del re e nulla, almeno in teoria, vieterebbe che, di entrambe potrebbe essere stato protagonista l'unico eroico prete. Perché da un prete che, per non tradire la confessione, si lascia anche ammazzare ci si può aspettare di tutto.

În anul în care Timișoara este Capitală Culturală, am vorbit cu Valentin Mureșan despre experiența lui în a aduce la un loc oameni pentru a crea schimbare. Vali are două decenii de experiență ca antreprenor și, în anii din urmă, și-a folosit resursele și cunoașterea pentru a cofonda organizații care coagulează la rândul lor oameni și resurse în proiecte de comunitate în Timișoara: fondul de investiții Growceanu, hub-ul cultural Faber, BanatIT, Fundația Comunitară Timișoara, Grădinescu sau Timotion. Teoria lui vine din experiența în tehnologie: ce ai de făcut, spune, e să construiești o platformă care să devină infrastructura pentru implicarea celorlalți. Crede în puterea oamenilor bine intenționați și în a folosi diversitatea ca motor de progres. Valentin este cofondator al Movidius, o companie de tehnologie specializată în dezvoltarea de platforme software pentru drone. Movidius a dezvoltat un procesor capabil să vadă și să proceseze imagine și a fost cumpărată în 2016 de Intel. Până în 2020, Valentin a fost country manager pentru Intel în România. Din 2021 este consilier personal al primarului Timișoarei pentru probleme de digitalizare și smart city și este coordonatorul strategiei de transformare a orașului într-un ”oraș inteligent”. Am vorbit cu el despre cum lucrează cu ceilalți, cum își alege partenerii și mizele, care sunt principiile importante pentru a construi platforme de colaborare și schimbare, de ce avem nevoie de orașe inteligente și cum își vede rolul în tot acest angrenaj de organizații și inițiative. Am vorbit, de asemenea, despre grădinărit și de ce își investește banii și timpul în a crea focare de schimbare. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la bursă. AROBS este o companie românească fondată acum 25 de ani la Cluj, cu birouri în opt țări și parteneri și clienți în Europa, America și Asia.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung. Este una dintre puținele companii românești care oferă fiecărui angajat acțiuni gratuite în pachetul obișnuit de beneficii.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

INTER NEWS - Asllani non sta trovando molto spazio in questa stagione, ma l'Inter ha completa fiducia in lui per il futuroQuesto show fa parte del network Spreaker Prime. Se sei interessato a fare pubblicità in questo podcast, contattaci su https://www.spreaker.com/show/4627107/advertisement

Delirio di onnipotenza di #Calhanoglu che in un'intervista si è definito tra i migliori 5 centrocampisti al mondo insieme a #DeBruyne, #Modric e Pedri.News Milan del giorno e tanto altro su RADIOROSSONERA.ITSala: “Milan, tre settimane per studiare “La Maura” non solo per lo stadio”Cardinale sempre più vicino alla squadra: sarà allo stadio per Tottenham-Milan!Calhanoglu chiama Kessié: “Qui i campioni sono sempre ben accetti…”Pato: “Milan Lab? Barbara Berlusconi? No, le cose non sono andate male per colpa loro”Visita il sito per tutte le NEWS aggiornate https://radiorossonera.it/Iscriviti al nostro canale Youtube per vedere tutte le live e contenuti extrahttps://www.youtube.com/c/RadioRossoneraSeguici anche su Twitchhttps://www.twitch.tv/radiorossoneraQuesto show fa parte del network Spreaker Prime. Se sei interessato a fare pubblicità in questo podcast, contattaci su https://www.spreaker.com/show/2355694/advertisement

CALCIOMERCATO INTER - L'esterno era arrivato in prestito oneroso dal Cagliari: l'Inter vuole chiudere il riscatto al ribassoQuesto show fa parte del network Spreaker Prime. Se sei interessato a fare pubblicità in questo podcast, contattaci su https://www.spreaker.com/show/4627107/advertisement

Torna il nostro podcast di Eurolega per parlare dell'ultima giornata e delle coppe nazionali in collaborazione con Eurodevotion. Dopo una settimana di pausa siamo pronti per il rush finale.Cosa è successo nelle coppe nazionali?Partizan-Fenerbahce bellissimaMaccabi salvo per Brown, Efes con ClyburnOlympiacos vince anche quando gioca maleBarcellona-Monaco...mehOlimpia vince ma non convinceLa Virtus è ampiamente in corsa battendo BaskoniaQuesto show fa parte del network Spreaker Prime. Se sei interessato a fare pubblicità in questo podcast, contattaci su https://www.spreaker.com/show/4175169/advertisement

Rebanhão 2023. Vicariato Volta Redonda

Istantanee dal futuro per la business community globale con tutte letrasformazioni in ambito digital, marketing e corporate communication destinate acambiare le nostre vite.

La finalul lui 2022, Cristina Bâtlan a fost votată al doilea cel mai de succes CEO din România. În ultimii ani, a devenit foarte cunoscută datorită rolului de jurat și investitor la Imperiul Leilor și, foarte recent, ca protagonist al unui episod din emisiunea ”Șef sub acoperire” de la ProTV. Dar, pentru a înțelege ce e esențial pentru Cristina, trebuie să mergem dincolo de ”vitrine”: Musette e o combinație complicată între creatori care nu se gândesc niciodată la preț când imaginează colecțiile, obsesie pentru perfecțiune și un sistem de producție brutal de eficient, al cărui rol este să facă din creații produse cu un preț decent. Iar ceea ce nu știți despre Cristina Bâtlan este că are o filozofie de business și viață care merge, uneori, împotriva curentului. A ales să păstreze Musette o afacere mică, e un adversar al comsumerismului, într-o lume care trăiește din a consuma mai mult, a ales minimalismul, inspirată fiind de cultura japoneză. A creat o colecție întreagă din resturile colecțiilor anterioare. Crede în reinventare și recreare continuă, în profesie și în viață.  Cristina s-a pregătit pentru avocatură, dar a devenit antreprenor la 20 de ani. A cofondat Musette în 1992 și este, de 20 de ani, directorul creativ al companiei. Despre momentul când a renuțat la facultate pentru a deveni antreprenor spune că a vrut să nu existe drum de întoarcere. Această convingere că lucrurile trebuie făcute 100% sau deloc o caracterizează și azi. **** Conversațiile live The Vast&The Curious sunt susținute de BCR. BCR e alături de antreprenori la fiecare pas de la idee la un business inteligent, pentru a obține finanțarea de care au nevoie. În ultimul an și jumătate, a consiliat, mentorat și finanțat 10.000 de companii, care creează 600.000 de locuri de muncă. **** Partenerul nostru este de asemenea MedLife, cel mai mare sistem medical privat din România. O organizație construită cu pasiune și îndrăzneală de către un grup de antreprenori români care cred că împreună putem să facem România bine. **** Evenimentele live vă sunt prezentate și de Autonom, o companie de familie, cu o experiență de peste 16 ani în furnizarea de soluții de mobilitate "ca la carte”. Autonom crede în impactul pozitiv pe care îl poate avea prin învățare continuă și implicarea directă în comunitate, prin susținerea educației și a antreprenorilor cu viziune. **** Conversațiile live sunt susținute de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Directionally Correct podcast is now sponsored by Orgnostic! https://orgnostic.com/ "If you're going to fake results, you better know what you're doing": https://twitter.com/MarcusCrede/status/1582748951412809729 Some Researchers Publish Scientific Articles Every Five Days: https://www.linkedin.com/posts/dr-jeffrey-funk-a979435_thousands-of-scientists-publish-a-paper-every-activity-7017441921941860352-MSkq?utm_source=share&utm_medium=member_desktop Age and The Nature of Innovation Article: https://mattsclancy.substack.com/p/age-and-the-nature-of-innovation?utm_source=podcast-email%2Csubstack&publication_id=22574&post_id=94675064&utm_medium=email#play The Four Day Work Week Business Insider Article: https://www.businessinsider.com/4-day-workweek-successful-trial-evidence-productivity-retention-revenue-2023-1 If You Retweet Something You Didn't Read, You Feel Smarter: https://twitter.com/emollick/status/1589326677968302080?s=20&t=UMdPnSxEDnwJ7oCxqGE-CA

Complexitatea și costul sfaturilor financiare vă împiedică să apelați la un specialist în finanțe? Credeți că aceste servicii ar trebui să fie gratuite sau că e normal să vină cu un anumit cost?

Rachele Ferrario"Umberto Boccioni"Vita di un sovversivoMondadori Editorehttps://www.mondadori.it/«Per raccontare Umberto Boccioni spesso ho usato le sue stesse parole o quelle di chi l'ha conosciuto, in modo da restituire il senso più profondo dell'uomo e dell'artista.» Rachele Ferrario, storica e critica d'arte, ricostruisce in queste pagine preziose la storia burrascosa, e per molti aspetti poco nota, del grande artista capofila del futurismo. Dall'infanzia tra Morciano di Romagna e Padova, all'apprendistato romano con Balla, l'amicizia con Sironi e Severini, il legame con Marinetti, l'amore con Margherita Sarfatti, i viaggi nella Russia degli zar e nella Parigi di Picasso, l'arresto, le risse nella Milano incandescente d'inizio secolo.Boccioni è un outsider. Figlio di un usciere e di una sarta, non ha una formazione accademica, ma un talento innato per il disegno. La madre, Cecilia, da cui eredita la forza e la fragilità di nervi, è la sua prima ispiratrice, il suo soggetto preferito, «la chiave per esprimere il suo punto di vista sul mondo». Un mondo in trasformazione, del quale Boccioni si dimostra un sorprendente interprete, «capace di tradurre in immagini la “selvaggeria futurista”, il movimento, la luce elettrica, i treni in corsa, gli stati d'animo di chi parte e di chi resta, l'energia dei primi anni del secolo». Ne sono la prova La città che sale, oggi al MoMA di New York, che arriva a esercitare «una forza magnetica, che imbriglia chi osserva in un'esibizione di potenza lirica», Idolo moderno, Forme uniche della continuità nello spazio e gli altri capolavori di cui Ferrario racconta la genesi.Nella sua vita come nella sua opera, Boccioni è un sovversivo. Un uomo di avanguardia, contro le convenzioni e gli schemi del passato. È convinto che l'arte non possa essere separata dalla politica, dalla vita. Partecipe della temperie da cui nascerà il fascismo, è un futurista, ha il mito dell'avventura, coltiva un'idea epica della modernità. Crede nella guerra, e proprio nelle retrovie della Prima guerra mondiale troverà la morte. È l'agosto del 1916, più di sei anni prima della marcia su Roma. Eppure, sulla sua straordinaria figura, graverà a lungo l'ombra del fascismo.Oggi i suoi quadri sono esposti nei più importanti musei del mondo e «i suoi colori, le sue immagini, le sue visioni» vibrano ancora di eccezionale contemporaneità.Rachele Ferrario, storica e critica d'arte, insegna Fenomenologia delle arti contemporanee e catalogazione e gestione degli archivi all'Accademia di Belle Arti di Brera. Cura archivi d'arte e mostre. Nel 1998 ha scoperto un nucleo di 45 opere inedite di Paresce, di cui ha curato mostre antologiche, dirige l'Archivio, ha pubblicato la biografia (Lo scrittore che dipinse l'atomo. Vita di René Paresce da Palermo a Parigi, Sellerio, 2005) e il catalogo generale (Skira, 2012). È autrice di Giulio Paolini. Un viaggio a distanza (Nomos Editore, 2009), Les Italiens. Sette artisti alla conquista di Parigi (Utet, 2017) e, per Mondadori, Le signore dell'arte. Quattro artiste italiane che hanno cambiato il nostro modo di raffigurare il mondo (2012), con i ritratti di Carol Rama, Carla Accardi, Giosetta Fioroni e Marisa Merz, Regina di quadri. Vita e passioni di Palma Bucarelli (2010, 2020) e Margherita Sarfatti. La regina dell'arte nell'Italia fascista (2015). Collabora con il «Corriere della Sera» e Rai Storia.IL POSTO DELLE PAROLEAscoltare fa Pensarehttps://ilpostodelleparole.it/

Transcrierea episodului: patreon   O serie de Cuvinte & Expresii duminicale.   Videocast: Learn Romanian Podcast post@cameliaweb.com || www.cameliaweb.com Donații: paypal.me/cameliaweb Transcripții: https://www.patreon.com/cameliaweb1

Perché chi è incapace crede di essere un fenomeno

Ramona Goitre"Nato due volte"con il contributo musicale di Manuela AllemanoFusta Editorehttps://fustaeditore.it/shop/E chi l'ha detto che le fiabe sono solo per bambini? Mai come oggi abbiamo bisogno di ritornare alle fiabe vere: “Nato due volte” si iscrive in questa nuova dimensione in cui la natura promuove esempi di vita, ci insegna a guardare il mondo con occhi nuovi..Martìn era un uccello nato con il becco storto e per questo motivo non riusciva a pescare... i suoi fratelli lo prendevano sempre in giro e lui ne soffriva. Benché la mamma lo amasse molto, un giorno decise che era il momento di abbandonare il nido e... volò via. Tuttavia, proprio quando era triste e sconsolato, fece un incontro che gli cambiò per sempre la vita. Fu così che Martìn non fu mai più lo stesso..."Nato due volte" è arricchito da codici QR attraverso cui accedere a contributi musicali realizzati da Manuela Allemano, con l'intento di ampliare la fruibilità del libro. Attraverso attività semplici e replicabili anche da chi non ha competenze specifiche, il bambino potrà essere attivato anche a livello motorio, vocale, sensoriale... per poter vivere la narrazione in modo ancor più significativo.Ramona Goitre ha conseguito una prima laurea in Scienze dell'Educazione e una seconda laurea in Scienze della Formazione Primaria: è attualmente insegnante. Felicemente mamma di due bimbi, Clarissa e Gabriel, racchiude le sue passioni tra famiglia, scrittura, illustrazione e musica. Con Temperino Rosso Edizioni ha pubblicato nel 2021 "Una notte su nel cielo".Manuela Allemano è educatrice e formatrice musicale, specializzata in Metodologia Orff e Musica in culla.Crede nella musica che accoglie e include, educa alla bellezza.IL POSTO DELLE PAROLEAscoltare fa Pensarehttps://ilpostodelleparole.it/

"Assim diz o Senhor: NÃO TEMAIS, nem vos assusteis por causa desta grande multidão; pois a peleja não é vossa, mas de Deus." II Crônicas 20:15 "NÃO TEMAIS, nem vos assusteis; amanhã saí-lhes ao encontro, porque o Senhor será convosco." II Crônicas 20:17 "E pela manhã cedo se levantaram e saíram ao deserto de Tecoa; e, ao saírem, Jeosafá pôs-se em pé, e disse: Ouvi-me, ó Judá, e vós, moradores de Jerusalém: Crede no Senhor vosso Deus, e estareis seguros; crede nos seus profetas, e prosperareis..." II Crônicas 20:20

Ahmet Kurucan | Hücrede 18 bin adım | 22.09.2022 by Tr724

Quale è la tua definizione ideale di amore? Quella dove dai amore per riceverne, o quella dove ami con tutto ciò che ha, senza attendere nulla in cambio, perché soffri, speri, credi e sopporti ogni cosa per amore del tuo prossimo?---CLICCA SUL TITOLO PER ASCOLTARE IL MESSAGGIOTempo di lettura: 10 minuti Tempo di ascolto audio/visione video: 34 minutiCome definiresti l'amore? Cosa è l'amore per te? Vediamo se sei d'accordo o meno con questa definizione:”Sentimento di viva affezione verso una persona che si manifesta come desiderio di procurare il suo bene e di ricercarne la compagnia. Dedizione appassionata ed esclusiva, istintiva ed intuitiva fra persone, volta ad assicurare reciproca felicità, o la soddisfazione sul piano sessuale”La definizione che vi ho letto, è quella che compare sul dizionario Treccani... ed è soltanto una minima parte... perché la definizione completa è ben più ampia e copre due pagine di dizionario.Perché,  quando parliamo di amore, bisogna a distinguere tra le svariate categorie di amore possibili. In italiano tendiamo a semplificare, e abbiamo una sola parola: amore.Forse proviene dal sanscrito “kama” = passione, attrazione. Altri dicono dal greco mao (poi in latino in amao, e poi amor) = desiderio,  Una teoria affascinante dice  che venga dal latino a-mors:  mors=morte + alfa privativo = senza morte, che non muore mai.Per gli ebrei, invece, le parole per ogni singolo tipo di more erano diverse, almeno sei: quelle che sono più usate nel Nuovo Testamento sono “phileo” e “agape”.L'amore phileo indica una profonda stima,  intima e autentica. E poi c'è l'amore “agape”... ne parleremo tra poco.Un gruppo di psicologi ha posto la domanda "Cosa vuol dire amore?" a bambini dai 4 agli 8 anni. Queste le risposte:1. L'amore è quando esci a mangiare e dai un sacco di patatine fritte a qualcuno senza volere che l'altro le dia a te. (Gianluca, 6 anni).2. Quando nonna aveva l'artrite e non poteva mettersi più lo smalto, nonno lo faceva per lei anche se aveva l'artrite pure lui. Questo è l'amore. (Rebecca, 8 anni).3. L'amore è quando la ragazza si mette il profumo, il ragazzo il dopobarba, poi escono insieme per annusarsi. (Martina, 5 anni).4. L'amore è la prima cosa che si sente, prima che arrivi la cattiveria. (Carlo, 5 anni).5. L'amore è quando qualcuno ti fa del male e tu sei molto arrabbiato, ma non strilli per non farlo piangere. (Susanna, 5 anni).6. L'amore è quella cosa che ci fa sorridere quando siamo stanchi. (Tommaso, 4 anni).7. L'amore è quando mamma fa il caffè per papà e lo assaggia prima per assicurarsi che sia buono. (Daniele, 7 anni).8. L'amore è quando mamma dà a papà il pezzo più buono del pollo. (Elena, 5 anni).9. L'amore è quando il mio cane mi lecca la faccia, anche se l'ho lasciato solo tutta la giornata. (Anna Maria, 4 anni).10. Non bisogna mai dire “Ti amo” se non è vero. Ma se è vero bisogna dirlo tante volte. Le persone dimenticano. (Jessica, 8 anni).Vedete come il dizionario puntava verso un amore  dove l'importante è la reciproca soddisfazione; infatti dice:  “Dedizione appassionata ed esclusiva, istintiva ed intuitiva fra persone, volta ad assicurare reciproca felicità”. Si ama per essere amati a nostra volta.I bambini dicono l'opposto :”L'amore è assaggiare un caffè per sentire se è abbastanza buono per la persona con cui vivi, è chinarsi nonostante il dolore dell'artrite per non far sentire quel dolore all'altra, è non urlare anche quando avresti la voglia, o il diritto, di urlare per non far piangere qualcun altro."Quale versione dell'amore preferisci? Quale versione dell'amore pratichi? E, soprattutto,  quale è l'amore che vuole Dio da te e per te? Leggiamo 1 Corinzi:“L'amore è paziente, è benevolo; l'amore non invidia; {l'amore} non si vanta, non si gonfia,  non si comporta in modo sconveniente, non cerca il proprio interesse, non s'inasprisce, non addebita il male, non gode dell'ingiustizia, ma gioisce con la verità;  soffre ogni cosa, crede ogni cosa, spera ogni cosa, sopporta ogni cosa.” (1 Corinzi 13:4-7)Non vi citerò le parole originali greche,  ma vi dirò cosa significano,  cosa significava per Paolo scegliere quelle parole. E forse avremo una prospettiva un po' differente Per prima cosa, Paolo parla dell'amore “agape”, l'amore totale, quello che coinvolge tutto, anima, cuore, sentimento... tutto; che caratteristiche ha?E' pazienteL'amore paziente, anche quando ha in mano il potere,  decide di non esercitare quel potere.  Quando hai diritto ti applicare la legge di “urlare”” come diceva la bimba, urli... o eviti di farlo per non far piangere chi ti sta a fianco?E' benevoloL'amore è bene-volo, è “volere il bene” dell'altro (o degli altri); è dare il pezzo più buono del pollo all'altro, come diceva Elena. Qualche volta è più facile volere il bene di quelli che non conosci, come le famiglie in Ucraina  ma siamo chiamati a volere il bene di tutti.Non invidiaL'amore non invidia, l'amore non è bollente, se lo tocchi non scotta, non ustiona l'altro. Non augura al vicino di casa che ha fatto la macchina nuova di incontrare un tir. L'amore, quando sei in basso, non tira sassi a chi è più in alto. L'amore è dare all'altro anche le tue patatine , come diceva Gianluca.L'invidia è un sentimento che fai da solo, da sola e che l'altro non solo non sfiora, ma non si immagina nemmeno. Sono sassi che tiri, ma ti cadono in testa. e non sfioreranno neppure il destinatario.Non si vantaL'amore non si vanta,  non attribuisce alle cose o alle storie maggiore significato di quello che hanno. Quello che hai, quello che sei, quello che la tua famiglia era non servono a renderti migliore o peggiore:  sono quello che sono, e tu vali per chi sei, non per ciò che hai  (danaro, posizione sociale, antenati).Chi si vanta è l'obiettivo prediletto di chi invidia... Paolo non li ha messi uno di seguito all'altro per caso! E un incitamento al reato di tirare sassi!Se per l'invidia basti te da solo, da sola, per il vantarsi serve almeno un'altro, o un'altra...  da spingere verso il peccato e  rendere invidiosi! Quante volte hai incitato gli altri a tirarti i sassi,  per gustare la scena dei sassi che finivano sulle loro teste?Non si gonfiaL'amore non si gonfia. Una delle tecniche usate in natura per difendersi è sembrare più grandi: gonfiarsi. Lo fa il rospo, lo fa il pesce palla, lo suggeriscono le guide se incontri un orso sui monti (apri un cappotto... fai vedere all'orso che sei più grande).Ma ricordati; è solo aria che gonfia... basta un ago... e BUM!Non si comporta in modo sconvenienteL'amore non si comporta in modo sconveniente, l'amore ha una forma precisa, è come la tessera di un puzzle  che deve entrare in uno spazio preciso.Quante volte tentiamo di riempire il puzzle della nostra vita, con una tessera di forma differente.Non ci và, ma noi ce la mettiamo a forza. E succedono due cose, la nostra tessera soffre, si piega, si rompe, e allo stesso modo le tessere a fianco soffrono, si piegano, si rompono.Non cerca il proprio interesseL'amore non cerca il proprio interesse,  non cerca di adorare se stesso. L'amore è come dice Gianluca. sei anni, dare tante patatine a qualcuno senza volerle indietro. Quante patatine vuoi, per la patatina che dai? Quale è il tuo tasso di interesse?Non si inasprisceL'amore non si inasprisce, l'amore non tende a diventare acido. Le cose aspre, come il limone, sono sempre dei prodotto  che in chimica si definiscono “acidi” E un acido sulla pelle crea dei danni talvolta irreparabili.Se tendi a diventare “acido”, o “acida”,  a seconda del tasso di acidità che raggiungi, puoi creare danni permanenti sia a te sia a quelli che ti passano vicino.Non addebita il maleL'amore non addebita il male, l'amore non fa una lista delle cose che secondo te, l'altro sta facendo male. Il vero amore è come il cane di Anna Maria, quattro anni, che non pensa che la padrona abbia fatto a posta a lasciarlo da solo ma la lecca perché la rivede.Se da qualche parte hai un taccuino dove tieni conto del male subito, è ora di dare alle fiamme quel taccuino. Anche. anzi, soprattutto, se è all'interno del tuo cuore.Non gode dell'ingiustiziaL'amore non gode dell'ingiustizia, l'amore non espone bandiere per festeggiare gli sbagli contro gli altri. L'amore, piuttosto, è solidale con gli altri. Hai festeggiato l'accertamento fiscale  che hanno fatto al tuo vicino antipatico, anche se sai che è a posto con le tasse? Riarrotola la tua bandiera,  e bruciala.Paolo per spiegarci cosa sia l'amore fa un processo aritmetico: prima di spiegarci cosa è l'amore, sottrae dal nostro cuore cosa non lo è.Ce ne vorrà per “riempire” di roba, perché siamo a -8! Cosa è l'amore, per Paolo, dunque?Gioisce con la veritàL'amore gioisce con la verità, l'amore fa salti  per salutare l'arrivo del vero. E' così che festeggi quando vedi che la verità trionfa vero? se no, dovresti!Ma forse non basta a riempire il -8! Paolo lo sa, ed è pronto a riempire fino a far traboccare il vaso del nostro cuore. E chiude con quatto affermazioni “totali” che in se racchiudono tutte le precedenti. Soffre ogni cosaL'amore soffre ogni cosa, letteralmente, l'amore mette un tetto a TUTTO. Quello che è stato tradotto con “ogni cosa” in greco è “pas” o “pan”. Avete presente la parola “panorama”? pan=tutto orama = vedere Tutto: niente rimane escluso, visione a 360 gradi.Il tuo amore, mette un tetto, copre ogni cosa? Ma se la misura non fosse colma...Crede ogni cosaL'amore crede ogni cosa (sempre “pas”) l'amore ha fiducia di tutto. Cosa c'è in questo “tutto” di cui parla Paolo? Ci sono anche i politici, o le riviste di “gossip”? Paolo ce lo spiega in Filippesi cosa c'è dentro questo “tutto”“Quindi, fratelli, tutte le cose vere, tutte le cose onorevoli, tutte le cose giuste, tutte le cose pure, tutte le cose amabili, tutte le cose di buona fama, quelle in cui è qualche virtù e qualche lode, siano oggetto dei vostri pensieri.” (Filippesi 4:8)Se politici, o riviste di gossip dicono tali cose si... altrimenti..Spera ogni cosaL'amore spera ogni cosa, l'amore vive nell'aspettativa che giunga il meglio. Molti di noi si alzano, invece, dicendo “Chissà che cosa mi succederà di brutto oggi!” Se è questo il tuo pensiero la mattina, quando ti alzi dal letto, sappi che non viene da Dio, ma da quell'altro.Sopporta ogni cosaL'amore sopporta ogni cosa, l'amore sa reggere il peso di tutto questo, è la fondazione su cui poggia la vita di colui che ama davvero.Quello che la nostra chiesa ha fatto negli anni è stato rincorrere questo tipo di amore: vi ricordate le raccolte di cibo per le persone che non ne avevano? Le raccolte per i terremotati? Ultimamente, i saponi ed i rasoi mandati in Ucraina? E anche, i vari concerti per avere fondi per costruire case per i terremotati,  o mandare bambini profughi per la guerra in vacanza?E' l'applicazione (non perfetta ma valida)  di molti dei principi che Paolo ci ha trasmesso.Abbiamo agito in amore, perché vogliamo il bene per chi ha perso tutto, e nessuno ha avuto invidia per quello che stava facendo l'altro per aiutare; ognuno ha avuto un compito, chi di andare tra i terremotati,  chi di allestire la sala per i concerti, chi di stampare le locandine, chi di scrivere articoli, chi di cucinare, chi di suonare, chi di recitare, chi di cantare.Nessuno è stato la primadonna, nessuno si è vantato e nessuno si è gonfiato per quello che ha fatto, e abbiamo cercato di riempire con la tessera della giusta forma la casella del puzzle che si chiama Montefiascone.Nel fare questo molti  sono andati contro il proprio interesse, mettendoci soldi, benzina, tempo. Sia noi di chiesa, sia  gli amici fuori della chiesa che ci hanno dato una mano i musicisti, le attrici... pur di portare un sorriso a chi lo ha perso.Alcuni potrebbero stupirsi, o rimanere amareggiati del perché non siamo “cresciuti numericamente” dopo aver applicato quello che Paolo dice.Paolo dice che l'amore E' così... ma non dice che verremo premiati dal mondo... Il mondo è abituato a distruggere chi ama: vi ricordate Gesù?“Nessuno ha amore più grande di quello di dare la sua vita per i suoi amici. Voi siete miei amici, se fate le cose che io vi comando.” (Giovanni 15:13-14)Il mondo non ha premiato Gesù... lo ha ucciso... ma egli è risuscitato! E ci chiede di continuare a FARE! Fare l'amore, costruirlo, indipendentemente se siamo cento, o dieci, o uno.Fare,  continuare a costruire il regno di Dio, perché noi siamo il suo corpo, che siamo in mille, in cento, in dieci, o in due.Se FATE le cose che io vi comando: L'amore non è un sentimento, l'amore è una azione!  E va fatto comunque, non importa in quanti siamo a farlo!Preghiamo.GUARDA LE DIAPOSITIVE DEL MESSAGGIOGUARDA IL MESSAGGIO IN BASSA RISOLUZIONE SU FACEBOOKGUARDA IL  MESSAGGIO IN BASSA RISOLUZIONE SU INSTAGRAM ---GUARDA IL VIDEO DEL MESSAGGIO IN HD

Patrimoniu Personal 01:12 EDI SCHNEIDER explică modul în care educația din Germania l-a pregătit pentru revoluția pe care a făcut-o în muzica românească a anilor '90 și 2000. Aflăm de ce un om care a colindat lumea, a studiat în Franța și vorbește 5 limbi străine a decis să creeze un spațiu parcă desprins din filmele SF în Sebeșul natal. Și care sunt visurile muzicale pe care le mai are de împlinit. Patrimoniu Cultural 25:30 VLAD LOGIGAN povestește cum a intrat la trei facultăți de teatru în același timp, făcând apoi doi ani într-unul, și cum a ajuns, după 20 de ani, să predea la institutul pe care l-a absolvit. Dezvăluie care este cel mai important sfat primit de la mama lui și care crede că e problema de fond a cinematografiei românești. Interviu în secțiunea Cultura la purtător.

For the second year in a row, the White Sox have been decimated by injuries. Why can't they stay healthy? Chuck Garfien has a candid conversation with former White Sox outfielder Scott Podsednik about his injury history as a player and what the White Sox need to do to stay on the field. Later, they're joined by Scott's 2005 World Series teammate Joe Crede who talks about his White Sox career, Tadahito Iguchi, how Joe was unprepared for Podsednik's walk-off homer in the World Series and more.See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Perché chi è incapace crede di essere un fenomeno

IntroducereEvrei 3:7-4:16 (NTR & BTF2015)7 De aceea, așa cum spune Duhul Sfânt:„Astăzi, dacă auziți vocea Lui,8 nu vă împietriți inimile,ca în răzvrătire,ca în ziua testării în pustie,9 unde părinții voștri M-au testat,M-au pus la încercare și Mi‑au văzut lucrările10 timp de patruzeci de ani!De aceea M‑am mâniat pe generația aceiași am zis: «Ei întotdeauna se rătăcesc în inima lor.N‑au cunoscut căile Mele.»11 Așa că am jurat în mânia Mea:«Nu vor intra în odihna Mea!»“12 Fiți atenți, fraților, ca nu cumva vreunul dintre voi să aibă o inimă rea a necredinței, care să‑l îndepărteze de Dumnezeul cel Viu,13 ci îndemnați‑vă unul pe altul în fiecare zi, cât timp se zice „astăzi“, astfel încât niciunul dintre voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului.14 Căci am devenit părtași ai lui Cristos dacă într-adevăr ținem cu fermitate până la sfârșit convingerea noastră de la început,15 în timp ce se zice:„Astăzi, dacă auziți vocea Lui,nu vă împietriți inimileca în ziua răzvrătirii.“16 Căci cine au fost cei ce au auzit și s‑au răzvrătit? Nu toți cei ce au ieșit din Egipt prin Moise?17 Și pe cine S‑a mâniat El timp de patruzeci de ani? Nu pe cei care au păcătuit și ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?18 Cui a jurat El că nu vor intra în odihna Lui, dacă nu celor care nu au ascultat? (Scopul lui Dzeu nu era ieșirea din Egipt, ci intrarea în moștenire, în odihnă)19 Vedem așadar că ei n‑au putut să intre din cauza necredinței.4:1 De aceea, din moment ce rămâne o promisiune de a intra în odihna Lui, să ne temem ca nu cumva vreunul dintre voi să pară că nu a beneficiat de ea.2 Căci și nouă ne‑a fost vestită Evanghelia, ca și lor, dar lor, cuvântul pe care l‑au auzit nu le‑a fost de niciun folos, nefiind amestecat cu credință în cei ce l-au auzit.3 Însă noi, cei care am crezut, intrăm în acea odihnă, așa cum a spus:„De aceea am jurat în mânia Mea:«Nu vor intra în odihna Mea!»“Deși lucrările Sale au fost terminate încă de la întemeierea lumii –4 pentru că a spus undeva, despre ziua a șaptea, astfel: „Dumnezeu S‑a odihnit în ziua a șaptea de toate lucrările Lui“5 și, din nou, în același loc: „Nu vor intra în odihna Mea!“6 Deci, fiindcă rămâne ca unii să intre în ea, și întrucât cei dintâi, cărora li s‑a vestit Evanghelia, n‑au intrat din cauza neascultării,7 El hotărăște din nou o anumită zi, – „astăzi“ –, zicând, prin David, după mult timp, așa cum s‑a spus mai înainte:„Astăzi, dacă auziți glasul Lui,nu vă împietriți inimile!“8 Căci dacă Iosua le‑ar fi dat odihnă, atunci Dumnezeu n‑ar fi vorbit mai târziu despre o altă zi.9 Prin urmare, rămâne o odihnă pentru poporul lui Dumnezeu.10 Fiindcă oricine a intrat în odihna Lui s‑a odihnit și el de lucrările lui, ca și Dumnezeu de ale Sale.11 Așadar, să ne străduim (să facem orice efort, să ne muncim) deci să intrăm în acea odihnă, pentru ca nimeni să nu cadă prin același fel de neascultare!12 Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și activ (puternic), mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, străpungând până desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva și este cel ce discerne gândurile și intențiile inimii.13 Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol și descoperit ochilor Lui, înaintea Căruia trebuie să dăm socoteală.14 Așadar, fiindcă avem un Mare Preot Care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ne ținem tare de mărturisirea noastră.15 Căci n‑avem un Mare Preot Care să nu poată avea milă de slăbiciunile noastre, ci Unul Care a fost ispitit în toate felurile, ca și noi, dar fără păcat.16 Așadar, să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim milă și să găsim har care să ne dea ajutor la vreme de nevoie.Dumnezeu promite lui Avraam cu 700 de ani înainte că poporul din sămânța lui va trece prin robie în Egipt, dar apoi va fi scos și dus în țara promisă. Și apoi Dumnezeu trimite pe Moise în robie la popor să le aducă această veste bună, să le predice evanghelia despre o țară promisă în care curge lapte și miere și în care vor merge și vor intra. Vor trăi în case pe care nu le-au zidit ei și vor mânca din vii pe care nu le-au plantat ei. Vești extraordinare! Parcă suna prea bine ca să fie adevărat.Ce s-a întamplat? Au ieșit din robia Egiptului și în câte zile au ajuns la Cades-Barnea? În 11 zile (Deuteronom 1:2). După 400 de ani de robie, Dumnezeu i-a vrut în țara promisă în 11 zile. Așa că aceste iscoade merg și inspectează țara și apoi se întorc și se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu zicând că ei nu vor intra în țară. Și aici în Evrei 3, Dumnezeu spune că ”părinții voștri m-au testat timp de 40 de ani. Nu Eu i-am testat pe ei, ci ei pe Mine. Timp de 40 de ani am încercat să îi duc pe acești oameni într-o țară unde nu aveau de muncit atâta ca să-și câștige existența, dar nu au vrut să intre.” Și apoi Dumnezeu spune că ”am jurat că nu vor intra în odihna Mea.” Foarte interesant! El nu a spus că ”nu veți intra în Canaan, ci că nu veți intra în odihna Mea.”Apoi pasajul spune că Iosua a dus poporul în țara Canaan până la urmă. Însă dacă această țară ar fi fost odihna lui Dumnezeu (v 4:8), atunci de ce Dumnezeu ar mai fi vorbit lui David mai târziu în Psalmii 95:7-8 despre o altă zi, adică astăzi, în care să nu ne împietrim inimile? Prin urmare, este și încă a rămas o odihnă pentru poporul lui Dumnezeu, adică pentru noi cei născuți din nou, în care suntem invitați să intrăm.Cred că știm multe despre credință, cum vine, cum funcționează, ce face credința, cum credința te catapultează în puterea lui Dumnezeu, cum credința te duce în promisiunile lui Dumnezeu și cum pentru a primi tot ceea ce Dumnezeu a dat, ai nevoie de credință. Dar înainte ca credința să facă toate aceste lucruri în viața ta, înainte ca credința să producă rezultate în viața ta, există un lucru pe care credința îl va face mai întâi de toate: credința te va conduce întâi în odihna lui Dumnezeu. Ce este odihna lui Dumnezeu?Odihna lui Dumnezeu este un loc, o dimensiune, sau un tărâm în care intrăm.Geneza 2:1-3 (NTR)1 Astfel au fost sfârșite cerurile, pământul și întreaga lor oștire.2 În ziua a șaptea, Dumnezeu Și‑a sfârșit lucrarea pe care o făcuse. El S‑a odihnit în ziua a șaptea de toată lucrarea pe care o făcuse.3 Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit‑o, pentru că în ea S‑a odihnit de toată lucrarea pe care a făcut‑o în creație.În a șaptea zi Îl vedem pe Dumnezeu cum creează un tărâm al odihnei în care îl invită și pe om după ce îl creează la sfârșitul zilei a șasea. În grădina Eden era odihna lui Dumnezeu și omul avea de lucru, dar nu era o muncă grea cu transpirație. Tot ce făcea sau lucra, făcea dintr-un loc și un tărâm al odihnei.În Sabatul lui Dumnezeu, în odihna lui Dumnezeu, munca și căsătoria nu erau făcute din sau sub presiune, ci din plăcere. Când omul a păcătuit, el a distrus acea zi de odihnă sau, mai bine zis, a ieșit din ea. Tărâmul odihnei a rămas intact însă omul a ieșit din el și a intrat în muncă asiduă. Viața de căsătorie a devenit o muncă. De ce? Pentru că nu mai erau în acel loc de odihnă și pace. Căsătoria a fost proiectată pentru acel loc de odihnă, și la fel munca a fost plănuită în cadrul acelei odihne. Primul om care a reintrat în odihnăIoan 14:10 (NTR)10 Nu crezi că Eu sunt în Tatăl și că Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun, nu le spun de la Mine, ci Tatăl, Care locuiește în Mine, Își face lucrările Lui.Isus a fost primul om care a reintrat în odihna lui Dumnezeu. El trăia în mod constant în odihnă, permițându-i Tatălui să lucreze prin El.Odihna despre care vorbesc nu înseamnă o pernă pe care să dormi liniștit zile întregi și să te odihnești sau o vacanță în care te relaxezi. Este nevoie și de odihnă fizică însă nu despre asta e vorba aici. Isus în ziua de Sabat, o zi de odihnă, merge la un om care era culcat pe o pernă și îi zice: ia-ți patul și umblă.Oridecâteori Biblia vorbește de odihnă se referă la un tărâm, o dimensiune mentală constantă din care Isus funcționa. Credeți că Isus nu muncea din greu? E nevoie doar să citești prin Evanghelii și să încerci să faci o linie cronologică cu toate activitățile Lui dintr-o zi și ai să îți dai seama că nu stătea degeaba deloc. Însă era constant în tărâmul odihnei, în acea zonă a odihnei. Niciodată nu ai să-L vezi pe Isus într-o postură pietrificată, speriat, panicat sau impulsiv. Isus era enervant de liniștit. Vine Iair și îi zice că fata lui moare și Isus așteaptă și nu se grăbește, iar între timp fetița chiar moare. La fel face și cu Lazăr, prietenul lui cel mai bun. În locul lui Isus, când auzeam de Lazăr că e pe patul de moarte, ne apucam de rugăciune imediat și de porunci morții să plece. Însă Isus nu a făcut așa, ci a zis simplu că ”această boală nu este spre moarte”. Apoi în timpul furtunii pe mare, Isus doarme. Maria vine alarmată la nunta din Cana că nu este vin la nuntă. Ucenicii vin stresați că trebuie să hrănească pe cei 5000 de oameni. Însă Isus e calm și negrăbit în toate aceste circumstanțe. Cum putea Isus să fie așa? Nu era așa din cauză că era Dumnezeu, ci pentru că, a intrat în odihna lui Dumnezeu ca om și nu ca Dumnezeu.Adam nu se îngrijora deloc de existența lui sau cum să își câștige pâinea. Știai că Adam nu a lucrat niciodată pentru mâncare? Mâncarea pur și simplu îi venea, îi era dată în grădina Eden.Psalmii 127:1-2 (VDC)1 Dacă nu zideşte Domnul o casă,degeaba lucrează cei ce o zidesc;dacă nu păzeşte Domnul o cetate,degeaba veghează cel ce o păzeşte.2 Degeaba vă sculaţi de dimineaţă şi vă culcaţi târziuca să mâncaţi o pâine câştigată cu durere,căci preaiubiţilor Lui El le dă pâine ca în somn.Ideea nu este să nu muncești, ci să nu muncești din stres și frică că nu ai să ai de ajuns, sau să demonstrezi ceva oamenilor. În tot ce faci, dacă ești sub presiune și nu sub plăcere, atunci nu ai intrat încă în odihna lui Dumnezeu. Ce este totuși această odihnă?Odihna aceasta nu este loc fizic, ci un tărâm mental, după cum spuneam. Mutarea într-o altă țară sau schimbarea serviciului nu te vor duce în odihnă. Odihna aceasta nu este calmitate sau tăcere ascetică sau un loc seren liniștit. Odihna această nu e ceva similar cu yoga.Definiția odihnei lui Dumnezeu – O stare mentală și emoțională de liniște, siguranță, și bucurie generate de încrederea deplină în ceea ce a vorbit Dumnezeu în Cuvântul Lui despre toate situațiile și problemele cu care te confrunți ASTĂZI, că ele toate se vor rezolva în favoarea ta. Odihna nu este speranța că toate se vor termina într-o zi când vom ajunge în viața de după moartea fizică. Soluția pentru orice problemă din viața ta a fost platită deja de Cristos la cruce, e inclusă în jertfa lui Cristos și e la dispoziția ta acum.Pacea pe care Isus ți-o dă funcționează în furtună, în trafic, și în anularea unui zbor. Este o pace lucrătoare din tărâmul odihnei lui Dumnezeu. Odihna a fost creată pentru om. Vindecarea, protecția, prosperitatea se află în odihna lui Dumnezeu. Adevărata credință se manifestă prin această odihnă.Dumnezeu este un gentleman. Când tu crezi că poți să o faci, poți să-ți mărești credința, să te strofoci, El va da un pas înapoi. Isus spunea: Tatăl lucrează, de aceea vindec.Știți, de obicei, acest pasaj din Evrei despre odihnă se citește la înmormântări și se face aluzie la odihna din cimitir. Însă dacă ne uităm atenți la text, o să vedem că oamenii de acolo care au murit fizic în pustie, nu au intrat în odihna lui Dumnezeu. Și din această cauză au și murit.Odată un pastor stătea la masă cu un prieten de-al lui. Și în timp ce mâncau, pastorul primește un telefon în care este informat că a fost jefuită clădirea bisericii și că toată aparatura audio și video foarte scumpă a fost furată. După ce a terminat convorbirea, pastorul a pus liniștit telefonul jos și a continuat să mănânce. Prietenul lui, oarecum panicat, nu înțelegea ce se întâmplă și îl întreabă pe pastor cum poate fi așa de relaxat. La care pastorul îi răspunde: ”Diavolul poate să îmi fure boxele și toată aparatura, dar nu și pacea. Dacă rămân în odihnă, pot să obțin înapoi câtă aparatură vreau eu, dar dacă ies din odihnă, am pierdut totul.” Adevărata ispită a lui IsusAdevărata ispită a lui Isus nu a fost în realitate de mânca sau de a se arunca de pe templu, ci de a ieși din odihnă și de a-și demonstra Lui Însuși că e fiul lui Dumnezeu. Aveți idee cât timp și energie consumăm ca să demonstrăm ceva cuiva? Isus nu încercat niciodată să demonstreze nimic nimănui sau să se justifice. El a fost un tâmplar obișnuit timp de 30 de ani. Cred că asta spune multe.Tu vei deveni inconfortabil oamenilor când nu mai ai nimic de demonstrat sau de dovedit și nu mai încerci să construiești sau să menții o reputație în fața oamenilor. Nu vei mai încerca să împlinești toate așteptările oamenilor. Vei deveni inconfortabil pentru că vei pune limite așa încât să nu ieși din starea de odihnă. Uneori va trebui să spui NU la unele lucruri bune care altădată le făceai. Și mulți oameni nu vor înțelege asta și te vor vorbi de rău. Sunt convins că pentru majoritatea dintre noi, Isus a fost sau ar fi fost o persoană inconfortabilă în multe privințe. Curgerea puterii e în odihnăCând ajungi în acel loc de odihnă, intri într-o curgere a puterii miraculoase a lui Dumnezeu în toate aspectele vieții tale și a altora din jurul tău. Sunt foarte mulți oameni în trupul lui Cristos care au reușit cumva să funcționeze în darurile Duhului Sfânt, dar nu au intrat niciodată în odihna lui Dumnezeu și din cauza aceasta au eșuat în final, pentru că erau mereu sub o presiune de a performa. Acest lucru nu îi face profeți falși, ci profeți autentici care au pierdut odihna. Știți care a fost problema împăratului Saul în Vechiul Testament? Nu a așteptat pe Samuel, și a cedat presiunii poporului. Și Samuel îi zice: ”Problema nu este actul în sine că ai adus jertfa, ci faptul că tu ca și împărat, ca lider, ai părăsit locul odihnei lui Dumnezeu. Ca și lider, nu-ți poți permite să nu fii în odihna lui Dumnezeu.” Lucrarea lui Isus și a noastrăPsalmii 110:1 (VDC)1 Domnul a zis Domnului meu: „Şezi la dreapta Meapână voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.” –Aici Dumnezeu, Tatăl Îi zice lui Isus (domnul lui David) să stea jos, să se așeze la dreapta Lui până când El, Tatăl, îi pune pe dușmanii lui Isus sub picioarele Lui. Descrierea serviciului lui Isus este să conducă națiunile lumii, adică să domnească. Dar l-ai văzut pe Isus vreodată stresat, timorat?În Efeseni, Biblia ne spune că și noi am fost elevați și ridicați să fim așezați pe același tron cu Isus la dreapta lui Dumnezeu. Tatăl îți spune și ție și mie: ”Hei, stai așezat până când eu pun toți dușmanii tăi sub picioarele tale.” Și ultimul dușman e moartea. Așa că este o lucrare a lui Dumnezeu care aduce dușmanii sub picioarele tale. Pace versus putereRomani 16:20 (NTR)20 Dumnezeul păcii îl va zdrobi în curând pe Satan sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi!Nu Dumnezeul puterii, ci Dumnezeul păcii îl va zdrobi pe Satan. Noi credem că zdrobirea lui Satan e o chestiune de putere, dar aici zice că e o chestiune de pace.Pace se traduce cu irene în greacă și cu shalom în ebraică. Pacea este acel tărâm al finalității (unde totul este terminat, finalizat, complet), un tărâm unde nu lipsește nimic. Dumnezeul acelui shalom îl va zdrobi pe Satan. Odihna e o persoanăIsaia 9:6-7 (BTF2015)6 Căci un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat, și domnia va fi pe umărul lui și îi va fi pus numele Minunat, Sfătuitor, Dumnezeul puternic, Tatăl veșnic, Prințul Păcii.7 Creșterea domniei și păcii Lui nu va avea sfârșit, peste tronul lui David și peste împărăția sa, pentru a o rândui și a o întemeia cu judecată și cu dreptate de acum înainte pentru totdeauna. Zelul DOMNULUI oștirilor va face aceasta.Matei 11:28-30 (VDC)28 Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.30 Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.”Nu știu dacă ați observat că mai peste tot Isus spune: ”Veniți după Mine și urmați-Mă”. Însă aici, în pasajul de mai sus, pentru cei obosiți, El zice: ”Veniți la Mine, nu după Mine”. Pacea și odihna nu sunt o formulă, ci o persoană: Persoana lui Cristos. O singură ”muncă” în Noul TestamentEvrei 4:9-11 (NTR)9 Prin urmare, rămâne o odihnă pentru poporul lui Dumnezeu.10 Fiindcă oricine a intrat în odihna Lui s‑a odihnit și el de lucrările lui, ca și Dumnezeu de ale Sale.11 Așadar, să ne străduim (să facem orice efort, să ne muncim) deci să intrăm în acea odihnă, pentru ca nimeni să nu cadă prin același fel de neascultare!Există un singur lucru în Noul Testament pentru care trebuie să ”muncim” și ”să ne străduim”: să intrăm în odihnă. Muncește-te în fiecare zi să intri în odihnă (oximoron). De ce? Pentru că nu e ușor și nu e tendința naturală a creștinului. Cum să intri în această odihnă?Cuvântul lui DumnezeuEvrei 4:11-16 (NTR)11 Așadar, să ne străduim (să facem orice efort, să ne muncim) deci să intrăm în acea odihnă, pentru ca nimeni să nu cadă prin același fel de neascultare!12 Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și activ (puternic), mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri, străpungând până desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva și este cel ce discerne gândurile și intențiile inimii.13 Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol și descoperit ochilor Lui, înaintea Căruia trebuie să dăm socoteală.14 Așadar, fiindcă avem un Mare Preot Care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ne ținem tare de mărturisirea noastră.15 Căci n‑avem un Mare Preot Care să nu poată avea milă de slăbiciunile noastre, ci Unul Care a fost ispitit în toate felurile, ca și noi, dar fără păcat.16 Așadar, să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim milă și să găsim har care să ne dea ajutor la vreme de nevoie.Cuvântul lui Dumnezeu aici e în contextul odihnei lui Dumnezeu. Dacă îi dai voie Cuvântului lui Dumnezeu să intre adânc în viața ta, El va face o discernere sau o cernere în gândurile tale și îți va spune: ”Asta e din suflet, cealaltă e din spirit; asta e pură informație, cealaltă e revelație”. Și apoi trebuie să faci o decizie. Și făcând asta constant, intri în odihnă!Dumnezeu știe toate gândurile și intențiile tale (v.13) și aceasta poate crea frică în tine. Noi punem tot felul de măști, încercăm să demonstrăm lucruri, și din cauza asta, stăm în afara odihnei.Și atunci ce facem? Versetul 15 spune că nu avem un Mare Preot Care să nu poată avea milă de slăbiciunile noastre. Versetul 15 putea foarte frumos să spună același lucru în felul următor: ”avem un Mare Preot care are milă de slăbiciunile noastre”. Însă folosind o negație dublă, autorul a accentuat și mai mult cât de adevărat este acest lucru. Noi venim în prezența Lui ca să primim har.Romani 14:17 (VDC)17 Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.Când ieși din pacea lui Dumnezeu, tu nu funcționezi în Împărăție sau din Împărăție, ci te plasezi în afara Împărăției. Și nu mă refer aici la pierderea mântuirii, ci la viața de zi cu zi. Când ieșim din pace și bucurie, blocăm curgerea puterii. Și nu e Dumnezeu Cel care o blochează, ci noi.A-L căuta pe Dumnezeu și a face lucruri pentru El este bine. Dar între acest lucru și a deveni obosit, frustrat și iritat este o linie foarte subțire pe care aproape că nici nu știi când ai trecut-o sau de când ești acolo. Și în frustrare, presiune și iritare nu mai este curgerea și ungerea lui Dumnezeu! Vorbirea în limbiCu cât mai mult te disciplinezi și înveți să fii zilnic într-o atmosferă de închinare, rugăciune în limbi, ascultarea de predici, cu atât mai mult munca de a fi în odihnă este mai mică, și odihnă devine un stil de viață.Isaia 28:11-12 (NTR)11 De aceea, prin buze încâlcite și într‑o altă limbă,va vorbi El acestui popor,12 celor cărora le‑a zis:„Iată locul de odihnă!Lăsați‑l pe cel ostenit să se odihnească!Aici este odihna!“Dar ei n‑au vrut să asculte.O altă modalitate prin care te poți ”strădui” să intri în odihnă este vorbirea în limbi. Atunci când vorbești în limbi, pe langă multe alte lucruri pe care Duhul Sfânt le face, El predică minții și emoțiilor tale într-o limbă necunoscută, și astfel sufletul tău intră în odihna lui Dumnezeu.

«Letta si preoccupa per la Costituzione? Ma a chi crede di darla a bere? Credo sia chiaro a tutti che si stia solo preoccupando di non perdere qualche sedia di troppo». Lo ha dichiarato il deputato della Lega, Claudio Borghi. «Gli accordi con persone incompatibili fra di loro che sta facendo in questi giorni non sono per governare ma solo manovre di palazzo per provare a garantire posti, dalla Gelmini a Di Maio passando per Fratoianni. Mentre noi stiamo lavorando per un accordo di governo serio, che garantisca all'Italia un cambiamento vero e un ritorno pieno alla democrazia, la sinistra pensa solo a garantirsi i propri stipendi ingannando gli elettori con ammucchiate senza futuro», ha concluso Borghi.

10. Meus caros condiscípulos, os Espíritos aqui presentes vos dizem, por meu intermédio: “Amai muito, afim de serdes amados.” É tão justo esse pensamento, que nele encontrareis tudo o que consola e abranda as penas de cada dia; ou melhor: pondo em prática esse sábio conselho,elevar-vos-eis de tal modo acima da matéria que vos espiritualizareis antes de deixardes o invólucro terrestre. Havendo os estudos espíritas desenvolvido em vós a compreensão do futuro, uma certeza tendes: a de caminhardes para Deus, vendo realizadas todas as promessas que correspondem às aspirações de vossa alma. Por isso, deveis elevar-vos bem alto para julgardes sem as constrições da matéria, e não condenardes o vosso próximo sem terdes dirigido a Deus o pensamento. Amar, no sentido profundo do termo, é o homem ser leal, probo, consciencioso, para fazer aos outros o que queira que estes lhe façam; é procurar em torno de si o sentido íntimo de todas as dores que acabrunham seus irmãos, para suavizá-las; é considerar como sua a grande família humana, porque essa família todos a encontrareis, dentro de certo período, em mundos mais adiantados; e os Espíritos que a compõem são, como vós, filhos de Deus, destinados a se elevarem ao infinito. Assim, não podeis recusar aos vossos irmãos o que Deus liberalmente vos outorgou, porquanto, de vosso lado, muito vos alegraria que vossos irmãos vos dessem aquilo de que necessitais. Para todos os sofrimentos, tende, pois, sempre uma palavra de esperança e de conforto, a fim de que sejais inteiramente amor e justiça. Crede que esta sábia exortação: “Amai bastante, para serdes amados”, abrirá caminho; revolucionária, ela segue sua rota, que é determinada, invariável. Mas, já ganhastes muito, vós que me ouvis, pois que já sois infinitamente melhores do que éreis há cem anos. Mudastes tanto, em proveito vosso, que aceitais de boa mente, sobre a liberdade e a fraternidade, uma imensidade de idéias novas, que outrora rejeitaríeis. Ora, daqui a cem anos, sem dúvida aceitareis com a mesma facilidade as que ainda vos não puderam entrar no cérebro. Hoje, quando o movimento espírita há dado tão grande passo, vede com que rapidez as idéias de justiça e de renovação, constantes nos ditados espíritas, são aceitas pela parte mediana do mundo inteligente. É que essas idéias correspondem a tudo o que há de divino em vós. É que estais preparados por uma sementeira fecunda: a do século passado, que implantou no seio da sociedade terrena as grandes idéias de progresso. E, como tudo se encadeia sob a direção do Altíssimo, todas as lições recebidas e aceitas virão a encerrar-se na permuta universal do amor ao próximo. Por aí, os Espíritos encarnados, melhor apreciando e sentindo, se estenderão as mãos, de todos os confins do vosso planeta. Uns e outros reunir-se-ão, para se entenderem e amarem, para destruírem todas as injustiças, todas as causas de desinteligências entre os povos. Grande conceito de renovação pelo Espiritismo, tão bem exposto em O Livro dos Espíritos; tu produzirás o portentoso milagre do século vindouro, o da harmonização de todos os interesses materiais e espirituais dos homens, pela aplicação deste preceito bem compreendido: “Amai bastante, para serdes amados.” Sanson, ex-membro da Sociedade Espírita de Paris. (1863.)

9. O amor é de essência divina e todos vós, do primeiro ao último, tendes, no fundo do coração, a centelha desse fogo sagrado. É fato, que já haveis podido comprovar muitas vezes, este: o homem, por mais abjeto, vil e criminoso que seja, vota a um ente ou a um objeto qualquer viva e ardente afeição à prova de tudo quanto tendesse a diminuí-la e que alcança, não raro, sublimes proporções. A um ente ou um objeto qualquer, disse eu, porque há entre vós indivíduos que, com o coração a transbordar de amor, despendem tesouros desse sentimento com animais, plantas e, até, com coisas materiais: espécies de misantropos que, a se queixarem da Humanidade em geral e a resistirem ao pendor natural de suas almas, que buscam em torno de si a afeição e a simpatia, rebaixam a lei de amor à condição de instinto. Entretanto, por mais que façam, não logram sufocar o gérmen vivaz que Deus lhes depositou nos corações ao criá-los. Esse gérmen se desenvolve e cresce com a moralidade e a inteligência e, embora comprimido amiúde pelo egoísmo, torna-se a fonte das santas e doces virtudes que geram as afeições sinceras e duráveis e ajudam a criatura a transpor o caminho escarpado e árido da existência humana. Há pessoas a quem repugna a reencarnação, com a idéia de que outros venham a partilhar das afetuosas simpatias de que são ciosas. Pobres irmãos! o vosso afeto vos torna egoístas; o vosso amor se restringe a um círculo íntimo de parentes e de amigos, sendo-vos indiferentes os demais. Pois bem! para praticardes a lei de amor, tal como Deus o entende, preciso se faz chegueis passo a passo a amar a todos os vossos irmãos indistintamente. A tarefa é longa e difícil, mas cumprir-se-á: Deus o quer e a lei de amor constitui o primeiro e o mais importante preceito da vossa nova doutrina, porque é ela que um dia matará o egoísmo, qualquer que seja a forma sob que se apresente, dado que, além do egoísmo pessoal, há também o egoísmo de família, de casta, de nacionalidade. Disse Jesus: “Amai o vosso próximo como a vós mesmos.” Ora, qual o limite com relação ao próximo? Será a família, a seita, a nação? Não; é a Humanidade inteira. Nos mundos superiores, o amor recíproco é que harmoniza e dirige os Espíritos adiantados que os habitam, e o vosso planeta, destinado a realizar em breve sensível progresso, verá seus habitantes, em virtude da transformação social por que passará, a praticar essa lei sublime, reflexo da Divindade. Os efeitos da lei de amor são o melhoramento moral da raça humana e a felicidade durante a vida terrestre. Os mais rebeldes e os mais viciosos se reformarão, quando observarem os benefícios resultantes da prática deste preceito: Não façais aos outros o que não quiserdes que vos façam; fazei-lhes, ao contrário, todo o bem que vos esteja ao alcance fazer-lhes. Não acrediteis na esterilidade e no endurecimento do coração humano; ao amor verdadeiro, ele, a seu mau grado, cede. É um ímã a que não lhe é possível resistir. O contacto desse amor vivifica e fecunda os germens que dele existem, em estado latente, nos vossos corações. A Terra, orbe de provação e de exílio, será então purificada por esse fogo sagrado e verá praticados na sua superfície a caridade, a humildade, a paciência, o devotamento, a abnegação, a resignação e o sacrifício, virtudes todas filhas do amor. Não vos canseis, pois, de escutar as palavras de João, o Evangelista. Como sabeis, quando a enfermidade e a velhice o obrigaram a suspender o curso de suas prédicas, limitava-se a repetir estas suavíssimas palavras: “Meus filhinhos, amai-vos uns aos outros.” Amados irmãos, aproveitai dessas lições; é difícil o praticá-las, porém, a alma colhe delas imenso bem. Crede-me, fazei o sublime esforço que vos peço: “Amai-vos” e vereis a Terra em breve transformada num Paraíso onde as almas dos justos virão repousar. – Fénelon. (Bordéus, 1861.)

Dr. Marcus Crede has been threatened, legally and physically. His crime? Pointing out problems in published research. Lack of pre-registration, lack of power analysis, obvious calculation errors, impossible statistical results...authors, editors, peer-reviewers and readers are not doing so well. What is happening and what can we do about it? Check out the episode page here.

Unul dintre primii români care au dezvoltat cel mai cautat bussines al momentului, tehnologia blockchain - Ovidiu Toma – vorbește astăzi cu Mihai Morar despre ce înseamnă piața crypto, care este viitorul bitcoin, dar și cum ne putem apăra de atacurile online. Conform studiilor, marea majoritatea a planetei, nu doar românii, oscilează între necunoaștere și neîncredere vizavi de fenomenul crypto. Dar ce este acest fenomen? Ce înseamnă crypto valute, mineri, blockchain? Avem astăzi ocazia să aflăm terminologia unei întregi noi industii chiar de la unul dintre cei are au dezvoltat această tehnologie. Crede el în viitorul crypto monedelor? Are sfaturi de care putem profita financiar? 

Într-o lume care pare că trăiește în viteza a șasea, neatentă și mereu în criză de timp, Corina oprește oamenii în loc și îi face să se privească. Pe bune și cu atenție. Să descopere ce nu au știut niciodată despre ei sau ce n-au avut curajul să exprime vreodată. Corina e pălărier și fondator al Decorina Hats. Regulile după care lucrează sunt aceleași precum cele de acum 100 de ani. Unele dintre mașinile pe care le folosește au cam aceeași vârstă. Uneori, durează 30 de ore să manufactureze o pălărie. A studiat la Londra, a expus la New York Fashion Week și îi veți vedea creațiile în revistele de modă din toată lumea. Pălăria, spune Corina, poate exprima părți din noi care ne surprind și ne încântă și scoate la iveală fațete de care nici nu suntem conștienți. Când vin la ea la atelier, încurajează oamenii să probeze totul. ”Mai ales pentru că ne-am obișnuit cu toții să nu mai îndrăznim” spune. Crede despre ea că a fost rebelă de mică și că alegerile ei de carieră i-au fost dictate de nevoia de libertate. A fost șef de marketing pentru hoteluri pretențioase, a eșuat și pierdut în business. A creat evenimente pentru sute de oameni. Timp de 20 de ani, a ținut viu în minte visul de a deveni pălărier. Din colo de Decorina Hats, Corina și George, soțul ei, sunt iubitori de cai, de muzică și călătorii. Organizează traininguri de leadership cu cai. Am vorbit cu ea despre de ce să nu te îndoiești de pasiunea ta, despre datoria de a spune da și a încerca, ce spun desenele animate despre noi și cum să nu te sfiești să îți dorești lucruri aparent inaccesibile. **** Acest podcast este prezentat de eMAG, o companie care crede în educație și în puterea oamenilor de a folosi tehnologia pentru a crea un viitor mai bun. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Culto do dia 03/04/2022. Tema: Arrependei-vos e crede no Evangelho. Por Presbitero José Miranda

Predica din cadrul programului de duminică, 27 martie 2022, a fratelui Gigi Dobrin, pastor al bisericii Betel din Mediaș. Te invităm alături de noi, iar dacă nu poți, te încurajăm să intri pe www.bbso.ro pentru a vedea mai multe despre misiunea și viziunea noastră. Iar dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne ajuți, o poți face prin donație pe https://www.bbso.ro/doneaza/ Îți mulțumim că ești parte din lucrarea noastră!

Culto do dia 06/03/2022. Tema: Arrependei-vos e crede Por Presbítero Alberto Diniz

După 12 ani de muncă, în Cel mai bun copil din lume, un spectacol care a evoluat și-a crescut o dată cu ea, Alina Șerban explorează lupta de a se descoperi, accepta și iubi. Îi e mai clar ca niciodată că ce face ea creează mult inconfortabil, dar e unul în care îi invită pe oameni să pășească pentru a evolua.IDEI PRINCIPALE Alina crede că poate schimba ceva povestindu-se. Crede în puterea exemplului, pentru că știe ce înseamnă să nu fii vizibil și reprezentat demn în teatru, în film, în media. Misiunea ei e să facă artă ca să construiască un pod peste toate rănile istorice.  Întâlnirea tinerilor romi cu Alina în teatru sau film e uneori un catalizator pentru a-și explora rădăcinile și a porni pe drumul spre acceptarea de sine. ​​Dacă nu ar fi văzut reacțiile tinerilor romi care în sfârșit se simțeau reprezentați, dacă nu ar fi fost ne-romii care-i povesteau că le-a schimbat percepția, Alina s-ar fi oprit. Dar vede că poate să clatine rasismul care a rănit-o toată viața. Așa că strigă: „Mă bucur că nu m-am născut în sclavie. Să mă vândă proprietarul în licitații de oameni  și să ajung departe de mama. Mă bucur că nu m-am născut nici în Holocaust, să ajung în trenurile alea…M-am născut just in time să strig Ole Ole Ceaușescu nu mai e”. (în spectacolul Cel mai bun copil din lume). Spectacolul Marea rușine parcurge cei 500 de ani de sclavie a romilor prin povestea unei studente care vrea să-și scrie lucrarea de disertație pe această temă și se lovește de negare, râsete, furie. Documentând sclavia ca s-o aducă pe scenă, ceva s-a schimbat pentru totdeauna în Alina. Nu se mai uită la nicio mănăstire fără să se gândească de cine e construită.  Alina a vrut să știe de ce a trăit toată viața respingere. E și punctul din care pornește cel mai recent spectacol al ei, Cel mai bun copil din lume, pe care îl poți vedea la Teatrul Național București. Unde ajunge? În mijlocul luptei de descoperire, acceptare și iubire de sine, ceva ce i-a fost greu în toți acești ani. Obiceiul pământului este un podcast despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului și este produs de DoR.  Cele șase episoade vor apărea săptămânal, începând cu 17 ianuarie 2022. Ascultă seria pe obiceiulpamantului.ro, Spotify, Apple Podcasts, YouTube sau în aplicația ta preferată de podcasturi.