Podcasts about institu

Urmărește Știrile zilei de la Recorder pentru cele mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

„Putem adera la UE și alături de România. Acum lucrăm din greu ca Republica Moldova să devină parte a UE și sperăm că acest lucru va funcționa. Dacă nu, vom lua în calcul și alte opțiuni. Obiectivul este să menținem Moldova în siguranță și parte a lumii libere. Nu vom permite Rusiei să ne amenința politica internă și externă, inclusiv prin intermediul Transnistriei. Aderarea la UE este esențială pentru ca Republica Moldova să poată supraviețui ca democrație”, declară președinta Maia Sandu într-un interviu acordat RFI și DW, în Parlamentul European de la Strasbourg. Temele ediției: - Criză de imagine pentru primarul Chișinăului, Ion Ceban, cel interzis în UE de către România pentru legături cu Rusia: o fostă subalternă face publice acte de corupție și de politizare a Primăriei Chișinău. Primăria Chișinău respinge acuzațiile și le califică drept nefondate. Miza nu mai ține doar de un conflict personal, ci de impactul asupra imaginii politice a lui Ion Ceban. Liliana Barbăroșie aduce detalii. - Documente confidențiale arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Detalii, în Eurocronica, semnată de Ovidiu Nahoi. - Așadar, numelui omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare în contextul unor campanii coordonate de influențare politică și dezinformare, desfășurate de Kremlin în țările europene. Valeriu Pașa, directorul comunității Watchdog Moldova, care a consultat documentele scurse, a explicat la RFI cum a apărut numele lui Sebastian Ghiță în planurile de dezinformare. Un interviu realizat de Mădălina Șerban. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul făcute de agenții sorosiști”, a scris Sebastian Ghiță pe rețelele de socializare. - Șeful așa-zisului minister pentru securitate de la Tiraspol iese la atac și acuză Ucraina că stă în spatele așa-numitor atacuri teroriste din regiunea separatistă de acum 3 ani. De asemenea, acuză și Republica Moldova. Ce acuzații aduce Tiraspolul Chișinăului? Aflați în „Cronica lui Vitalie”, semnată de Vitalie Cojocari. - Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. - Cancelarul german a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. - Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Știrile zilei: Guvernul Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii 3 ani. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu la ședința Guvernului. „Republica Moldova și FMI sunt pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește direcția economică a țării”, a declarat Munteanu. „Un semnal clar că partenerii internaționali consideră că Republica Moldova are o echipă profesionistă, se mișcă într-o direcție corectă, într-un ritm bun, chiar și atunci când circumstanțele externe rămân foarte complicate”, a menționat premierul moldovean. „Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul vizitei. FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%. Pentru acest an, arată FMI, inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8%, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. *** După ce a deblocat suportul financiar de 90 de miliarde pentru Ucraina, noul premier al Ungariei pune condiții pentru aderarea țării vecine la UE și îl invită pe Volodimir Zelenski la dialog. Vorbind la o conferință de presă comună, la Varșovia, cu omologul său polonez Donald Tusk, Peter Magyar a spus tranșant că protejarea drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia este o condiție prealabilă pentru acceptarea negocierilor cu Ucraina, scrie TV8. „Au început negocierile tehnice privind drepturile lingvistice, culturale și de altă natură ale minorității maghiare care trăiește în Carpați, astfel încât acestea să primească ceea ce se cuvine tuturor minorităților din Uniunea Europeană. Și sper și am încredere că această serie de negocieri va avea loc rapid și eficient și ne vom putea întâlni cu președintele Zelenski cândva la începutul lunii iunie”, a subliniat noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar. Republica Moldova urmărește cu atenție poziția Ungariei privind deblocarea negocierilor cu Kievul, pentru că în acest moment este tratată la pachet cu Ucraina, iar în iunie mizează pe deschiderea negocierilor politice de aderare la UE. *** Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene pentru Ucraina, ca alternativă temporară la aderarea deplină, considerată nerealistă pe termen scurt din cauza procedurilor complexe și a obstacolelor politice existente în interiorul blocului comunitar. Potrivit agenției dpa, inițiativa a fost inclusă într-o scrisoare adresată conducerii Uniunii Europene, transmite Moldpres. Potrivit propunerii, Ucraina ar putea participa la reuniunile Consiliului European și ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Totodată, Kievul ar putea avea reprezentanți asociați în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European și Curții de Justiție a UE, dar fără competențe decizionale. În ceea ce privește alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Friedrich Merz propune „soluții inovatoare” pentru accelerarea integrării europene. Printre acestea se numără acces preferențial la piața unică europeană, implicare mai strânsă în activitatea instituțiilor UE și statut de observator în anumite structuri comunitare. *** Nu există motive pentru a amâna deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE pe toate clusterele, iar Consiliul European din iunie ar trebui să adopte o decizie favorabilă pentru Chișinău în acest sens. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Acesta a mai spus că Transnistria nu reprezintă un impediment pentru aderarea Moldovei la UE, invocând precedentul Ciprului, stat membru cu un conflict teritorial nerezolvat, care deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene. *** Și europarlamentarul Dan Barna cere instituțiilor UE să-și onoreze promisiunile față de Chișinău, în condițiile în care cinci rânduri de alegeri, Moldova a rezistat interferențelor Rusiei. Dan Barna a declarat corespondentului NewsMaker că blocajul instituit de Budapesta în procesul de extindere ar putea fi depășit în săptămânile următoare. *** Două alerte false cu bombă au fost înregistrate în noaptea de 21 mai la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii și personalul au fost evacuați conform procedurilor de securitate. Potrivit unui comunicat emis de Poliția de Frontieră, în urma verificărilor efectuate de serviciile specializate, nu au fost descoperite obiecte suspecte sau explozive. Zeci de alerge false cu bombă au fost înregistrate la aeroportul Chișinău în ultimii ani. Experții în securitate spun că acestea sunt elemente ale războiului hibrid purtat de forțele pro-ruse în contextul războiului din Ucraina, dar și a evoluțiilor politice interne din Republica Moldova, ca tentativă de a crea tensiuni și a scădea încrederea în instituții. „Situația a fost gestionată operativ și în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de securitate”, anunță în comunicat Aeroportul Chișinău, în contextul incidentelor de noaptea trecută.

Cum încearcă Chișinăul să reintegreze economic regiunea transnistreană? Republica Moldova încearcă să rezolve problema transnistreană înainte de aderarea la UE, un obiectiv asumat public pentru 2030. Autoritățile au început realizarea unor măsuri economice și fiscale comune pentru ambele maluri ale Nistrului, în timp ce Bruxellesul transmite că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării. Totuși, opiniile locuitorilor din regiune sunt împărțite: unii văd viitorul alături de Uniunea Europeană, alții continuă să privească spre Rusia, chiar dacă aceasta nu mai alimentează regiunea separatistă cu gaze gratuite. În paralel, Moscova își consolidează influența în regiune prin facilitarea acordării cetățeniei ruse. Cât de realistă este reintegrarea Republicii Moldova în următorii ani, ce rol joacă Uniunea Europeană și Rusia în acest proces și care sunt provocările ce pot decide viitorul regiuni? Un reportaj realizat de Liliana Barbăroșie în comun cu colegii noștri de la Deutsche Welle. Iată temele ediției: - Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. - Odată cu schimbarea dinamicii războiului din Ucraina, tot mai mulți experți vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru a găsi o soluție la problema Transnistriei. La o conferință de la București dedicată securității la Marea Neagră, experți din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite au analizat viitorul regiunii separatiste susținute de Moscova. Mădălina Șerban a sintetizat discuțiile. - Regiunea separatistă Transnistria se pregătește de două evenimente majore: Așa-numitele alegeri prezidențiale și începerea acordării în masă de cetățenii rusești locuitorilor din stânga Nistrului. Despre reacțiile la aceste două evenimente ne vorbește Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că Moldova este parte a Europei. - Maia Sandu declară, în contextul controversei legate de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state.  - UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Iar România este principala destinație a exporturilor moldovenești, cu aproape o treime din volume. Știrile zilei: Maia Sandu a fost decorată marți cu Ordinul European de Merit și a fost aplaudată în picioare după ce a vorbit în Parlamentul de la Strasbourg. Noua distincție a UE a fost creată pentru personalitățile care au contribuit la integrarea, unitatea și democrația europeană. „Ordinul European aparține cetățenilor Republicii Moldova, cei care votează de decenii pentru apropierea de Uniunea Europeană, a declarat Maia Sandu. Acest merit trebuie să fie recompensat, astfel încât Moldova să meargă înainte în procesul de integrare europeană”, a subliniat președinta de la Chișinău atât în plenul parlamentului, cât și la conferința de presă pe care a susținut-o ulterior cu președinta legislativului european, Roberta Metsola. „Suntem gata să deschidem negocierile pe toate capitolele. Atât Comisia, cât și Consiliul afirmă că suntem pregătiți. Moldova își respectă angajamentele asumate, pas cu pas. Un proces de aderare credibil, bazat pe merite, necesită eforturi din partea ambelor părți. Iar Moldova își respectă partea sa de angajament”, a declarat Maia Sandu. La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că Moldova este parte a Europei. „Locul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar în acest demers puteți conta pe Parlamentul European ca pe un aliat puternic care va contribui la transformarea acestui vis în realitate. Astăzi este, de asemenea, o onoare pentru noi să vă recunoaștem leadershipul prin Ordinul de Merit al Uniunii Europene. Am avut onoarea de a vă vedea curajul, claritatea și statornicia de-a lungul anilor. Angajamentul dumneavoastră nu doar modelează Moldova, ci și restul Europei. Vedem cum se creează un impuls acum și nu putem lăsa ca acesta să se oprească. Poporul moldovean a ales Europa. Vă îndreptați cu determinare spre aderare și, în ciuda interferențelor constante ale Rusiei și a încercărilor de a vă destabiliza țara, rămâneți ferm ancorați în valorile noastre democratice comune. Acest lucru se datorează rezilienței poporului dumneavoastră și conducerii dumneavoastră calme, clare și bazate pe principii. Așadar, mesajul meu de astăzi este, în cele mai clare cuvinte posibile, că Parlamentul European va continua să sprijine Moldova în toate modurile posibile”, a mai declarat la Strasbourg președinta PE, Roberta Metsola *** În cadrul conferinței de presă a de la Strasbourg, Maia Sandu a comentat și controversa legată de scorul mic oferit de jurul moldovean României la Eurovision. „Cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state. «Cel mai important» este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu. *** UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, citate de Delegația UE în Republica Moldova, ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit anul trecut 68,1% din totalul exporturilor. Valoric, exporturile în statele membre ale UE au depășit 2,55 miliarde de dolari. Evoluția confirmă tendința ascendentă din ultimii ani, cu creștere constantă acumulând 10% în ultimii trei ani. Printre principalele categorii de produse exportate de Republica Moldova se numără echipamentele electrice, produsele agricole, mobilierul, grăsimile și uleiurile, precum și vinurile și băuturile. Principalele destinații au fost România, unde merg aproape o treime din exporturile moldovenești, cu o pondere de 29,2%, urmată de Italia și Cehia, cu puțin sub 10 la sută fiecare, și Germania și Bulgaria, cu o cotă de aproximativ 4 la sută. *** Șeful pretinsului minister al securității din Transnistria, Valeri Ghebos, s-a plâns într-un interviu presei ruse că administrația constituțională de la Chișinău ar intenționa să se implice în alegerea noului lider al regiunii. Așa-numitul scrutin urmează să aibă loc în decembrie. Acesta a declarat că autoritățile de la Chișinău ar planifica să exercite presiuni, șantaj și să intimideze membrii pretinsei comisii electorale din regiunea separatistă. „Declarații speculative și lipsite de credibilitate”, așa a calificat afirmațiile Tiraspolului Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, la solicitarea portalului realitatea.md. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții autorității de la Chișinău. *** O premieră în R. Moldova: elevii au susținut evaluarea națională la limba și literatura română în format digital. Aproximativ 150 de elevi au testat noul sistem și au susținut evaluarea utilizând o platformă digitală. Pilotarea testării online va continua și în perioada următoare. Pe 21 mai, elevii din instituțiile implicate în proiectul pilot vor susține, tot în premieră și în format digital, evaluarea la disciplina Științe.

In der neuen Folge von Peter und der Wald schaut sich Peter aktuelle Aussagen zu einer neuen Studie um die Buche genauer an — und ordnet ein, was wissenschaftlich belegt ist und was eher als Meinung im Raum steht. Dabei erklärt er, was es mit dem Johannistrieb auf sich hat, warum Bäume nicht einfach „unnötig Wasser verbrauchen“ und weshalb unsere Wälder oft viel anpassungsfähiger sind, als behauptet wird. Außerdem geht es um die Auswirkungen von Holzeinschlag, den Umgang mit Wasser in unserer Landschaft und die Frage, warum negative Schlagzeilen über die Buche immer zu kurz greifen. QUELLEN: Thünen-Institu: https://www.thuenen.de/de/newsroom/presse/pressemitteilungen/detailansicht/rotbuche-treibt-immer-frueher-aus Grün-Feucht-Kühl Index: https://econics.institute/projekt/gruen-feucht-kuehl-index/ +++ Wir sind ab sofort auch auf CampfireFM. Eine europäische Plattform, auf der wir uns gemeinsam austauschen können. Vollkomen kostenfrei und ab demnächst könnt ihr dort gegen einen kleinen Betrag den Podcast auch werbefrei hören. Schaut doch gerne mal vorbei: https://www.joincampfire.fm/api/download-app +++ Das Video zum Podcast findet ihr auf YouTube: https://www.youtube.com/@PeterundderWaldPodcast +++ Habt ihr Fragen oder Anmerkungen zu den Themen? Schreibt uns gerne eine E-Mail an podcast@wohllebens-waldakademie.de +++ Wenn ihr mehr über den Wald und seine Wunder erfahren wollt, findet ihr in Wohllebens Waldakademie spannende Veranstaltungen & Fortbildungen: https://www.wohllebens-waldakademie.de +++ Unsere allgemeinen Datenschutzrichtlinien findest du unter https://www.wohllebens-waldakademie.de/policies/privacy-policy +++ Wir verarbeiten im Zusammenhang mit dem Angebot unserer Podcasts Daten. Wenn Sie der automatischen Übermittlung der Daten widersprechen wollen, klicken Sie hier: https://datenschutz.ad-alliance.de/podcast.html

Urmărește Știrile zilei de la Recorder pentru cele mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca. - Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei. - O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul. - Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu. - Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată. - Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția. - Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. - Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo. Știrile zilei: O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova. Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. *** Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova. Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. *** Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare. *** Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate. *** Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume. *** Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.

Iranul știe că nu are cum să câștige militar această confruntare, dar strategia lor este să piardă glorios pentru a-și asigura supraviețuirea statului pe termen lung. Asistăm la o schimbare de paradigmă unde nu mai există prietenii, ci doar interese și aliați de conveniență, lucru demonstrat rapid de Rusia care s-a distanțat imediat ce rachetele au început să zboare. Administrația Trump și-a reafirmat brutal hegemonia, însă declarațiile haotice din primele 48 de ore arată cât de fragilă este de fapt ordinea mondială actuală. În timp ce marile puteri negociază destine la Washington, "strada arabă" privește cu anxietate cum unitatea pan-islamică este zdruncinată de interese economice și corupție profundă. Pentru noi, acasă, întrebarea rămâne dacă suntem doar spectatori sau devenim, fără să vrem, parte beligerantă într-un conflict unde barilul de petrol dictează viitorul. Concluzia e simplă, dar dură: trăim un "război de necesitate" pentru unii și unul "de alegere" pentru alții, într-o lume care pare să fi uitat lecțiile istoriei. IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Incident grave dans une école à St-Pierre : Zéro tolérance, un comité spécial institué, selon Arianne Navarre-Marie by TOPFM MAURITIUS

Negociatorii Chișinăului și Tiraspolului revin astăzi la masa de discuții pentru reglementarea transnistreană. Rusia se arată deranjată că a fost exclusă din negocieri. Întâlnirea are loc într-un moment în care agenda este dominată de un proiect sensibil al Guvernului: impozitarea treptată a companiilor din regiunea transnistreană și crearea unui Fond de convergență. În paralel, autoritățile moldovene sugerează o recalibrare a formatului de negocieri și insistă pe o implicare plenară a UE, una din idei fiind chiar o misiune de administrare temporară externă a regiunii. În acest context, Liliana Barbăroșie a discutat despre dinamica dosarului transnistrean cu Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și coordonator de programe la German Marshall Fund of the United States. Temele ediției: - Republica Moldova va ieși anul viitor din CSI, structură dominată de Rusia, iar Moscova se întreabă dacă și cum va supraviețui economia de peste Prut fără piața rusească? Cifrele arată însă că Rusia aproape că nu mai contează în exporturile Republicii Moldova. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Cum este drumul de la o afacere locală la un brand de țară de succes și cu exporturi în UE? Vorbim despre brutăria din satul Bardar și produsele de aici, în special plăcintele, care ajung în România, Franța, Germania, Austria și Irlanda. Cum rezistă afacerea și cât de afectată este de criza regională a carburanților? Antreprenorul Victor Nistorică, administratorul și coproprietarul brutăriei din Ialoveni, spune în interviul Moldova Zoom, realizat de Valeria Vițu, că turbulențele deja au început să se resimtă. - Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”. - Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat la Chișinău la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Acuzații similare sunt formulate la adresa lui și în România. - Interes crescut pentru studierea limbii române în Transnistria: peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău. Știrile zilei: Guvernul de la Chişinău a decis miercuri să înfiinţeze în cadrul Ministerului de Externe „Serviciul relaţii cu România”, menit să consolideze cooperarea bilaterală, precum şi „Serviciul diplomaţie cibernetică”, adaptat noilor provocări din domeniul digital. Totodată, Direcţia diplomaţie economică va fi reorganizată în conformitate cu bunele practici ale ministerelor de externe din statele membre ale UE. Măsura vine pentru a face față creșterii accelerate a activității diplomatice și obiectivelor de integrare europeană, notează Ziarul de Gardă. Ambasada României în Republica Moldova a salutat decizia Guvernului de la Chișinău, menționând că este „un pas firesc și binevenit în consolidarea cooperării strategice”. „Această inițiativă reflectă maturitatea și profunzimea parteneriatului bilateral, precum și necesitatea unei coordonări tot mai eficiente într-un context marcat de intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Instituționalizarea unui mecanism dedicat relației cu România confirmă importanța pe care Chișinăul o acordă acestui parteneriat privilegiat”, au declarat reprezentanții ambasadei. Totodată, aceștia notează că România rămâne un susținător ferm al eforturilor de modernizare și reformă ale Republicii Moldova, iar „consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe contribuie direct la atingerea obiectivelor comune, în special în procesul de integrare europeană”. *** Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, a fost condamnat în lipsă la 1 an și 6 luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat. Dosarul pe numele lui Balan a fost deschis acum două zile, iar ieri a avut loc prima ședință de judecată, ședință care s-a soldat cu pronunțarea sentinței. Inculpatul și-a recunoscut vina și a cerut examinarea dosarului în procedură simplificată. Alexandru Balan a participat la ședința de judecată online, aflându-se în arest la domiciliu în România, unde este cercetat, în calitate de cetățean român, pentru trădare de patrie, fiind suspectat că ar fi transmis informații clasificate unei rețele de spionaj din Belarus și Rusia, transmite IPN. Alexandru Balan a fost deținut funcția de director adjunct al SIS în 2016-2018, în perioada când instituțiile de stat erau controlate în Republica Moldova de fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Balan a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România, fiind acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României. *** O nouă întâlnire dintre negociatorii de la Chișinău și Tiraspolului are loc astăzi, context în care Rusia cere reluarea cât mai curând posibil a negocierilor privind Transnistria în formatul 5+2. Este un format pe care Chișinăul îl evită după ce Rusia a declanșat războiul în Ucraina, care de peste trei decenii nu a adus progrese în reglementarea transnistreană și a dus de fapt la închițarea și perpetuarea conflictului. Din formatul 5+2 fac parte Chișinăul și Tiraspolul cu statut egal de părți implicate în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar UE și SUA au  doar un statut de observatori. Acum, Moscova spune că formatul 5+2 este „singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului transnistrean”. Citez declarația dată presei ruse de adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin: „Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”. Chișinăul a declarat de mai multe ori că de fapt formatul 5+2, dominat de Moscova, este cel care nu a generat progrese timp de trei decenii și a consolidat de fapt regimul separatist de la Chișinău. În plus, vechea formulă nu mai poate fi considerată valabilă din moment ce unul dintre participanți, Rusia, a atacat un alt participant – Ucraina. Despre soluțiile pe care le propune acum Chișinăul vorbim în continuare în program. *** În Transnistria peste 1200 de persoane s-au înscris la cursurile gratuite de limba română organizate de Guvernul de la Chișinău, anunță portalul Zona de Securitate. Ministerul Educației a anunțat că interesul pentru studierea limbii române în regiunea transnistreană este în creștere, iar aproape 20 la sută din cereri la nivel național au venit de acolo. Cursurile se vor ține în școlile cu predare în limba română din Transnistria.

În ajunul Paștelui, aducerea Focului Haric de la Ierusalim scoate la iveală o competiție veche între cele două mitropolii din Republica Moldova: Mitropolia Moldovei, sub Patriarhia Rusă, și Mitropolia Basarabiei, sub Patriarhia Română. În timp ce Mitropolia Basarabiei a găsit rapid o soluție prin România, Mitropolia Moldovei a ezitat, așteptând aprobări oficiale din Israel, accentuând cursa pentru cine „reușește” primul și mai sigur. Invitatul nostru matinal susține că disputa, declanșată chiar în pragul celei mai importante sărbători ortodoxe, depășește sfera religioasă. Liliana Barbăroșie discută pe tema instrumentării politice a bisericii cu jurnalistul Mihai Isac. Temele ediției: - Republica Moldova are motive întemeiate să urmărească felul în care votează maghiarii pe 12 aprilie. Ultimele investigații de presă arată ce făcea Viktor Orban în spatele ușilor închise când se negocia aderarea Ucrainei, dar și Republicii Moldova la UE. Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Este Joia Mare, ziua în care mirosul cozonacilor și al păscuțelor cuprinde fiecare localitate. Urmând tradiția, de dimineața gospodinele de la sate în special s-au apucat de plămădit și frământat aluatul. Iar cine are poftă de un cozonac moldovenesc ca la mama acasă, îl poate găsi și pe rafturile magazinelor. Brutăria din satul Bardar din R.Moldova are grija ca deliciile pascale să ajungă și la moldovenii din România, Franța, Germania sau Irlanda. Cum se pregătește la Bardar pasca, Panettone sau Colomba, aflăm din reportajul Valeriei Vițu. - De Ziua Internațională a Romilor, pe 8 aprilie, familia Răducan, și-a așteptat rândul la cuptor pentru a pregăti bucatele pascale. În mahalaua din orașul Otaci, unde locuiește, este un singur cuptor, iar în Săptămâna Mare fiecare familie are, pe rând, o zi pentru pregătiri, după o tradiție păstrată din vechime. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca. - Pitești este o localitate care riscă să dispară de pa hartă. Să nu credeți că de pe harta României. De pe harta Republicii Moldova. Este un sat mic, unde au mai rămas o mână de oameni. Dar, chiar și așa, micul Pitești se pregătește de Paște, dar și de Paștele Blajinilor, care este marcat peste o săptămână. Un reportaj semnat de Veronica Gherbovețchi. - Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Vizita oficială a Maiei Sandu în Irlanda. - Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic. Pe lângă prețurile crescute, există și problema stocurilor – Republica Moldova mai are motorină pentru 8-9 zile. - Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. - Cod galben de înghețuri în Republica Moldova până duminică, adică inclusiv în noaptea de Paște. Știrile zilei: Republica Moldova mizează pe „viziunea și solidaritatea” Irlandei, stat care preia Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, pentru a face „pași decisivi” în parcursul european. Este mesajul președintei Maia Sandu transmis miercuri într-o conferință de presă comună cu premierul irlandez, Micheál Martin. În cadrul vizitei oficiale a președintei de la Chișinău în Irlanda a fost semnat un acord privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere pentru cetățenii moldoveni. În Irlanda locuiesc pentru 30 de mii de cetățeni moldoveni. *** Conceptul Reformei administrației publice locale, prezentat ieri de Guvern, este criticat de o parte dintre primari. Reforma prevede reducerea numărului de primării și consilii locale, trecerea de la 32 la 10 raioane și un număr minim de 3000 de locuitori pentru o primărie. Autoritățile pro-europene de la Chișinău au anunțat anterior să reforma administrației publice locale ar urma să fie votată în toamnă de Parlament, iar alegerile locale de anul viitor vor avea loc în baza noii structuri administrative. *** Chișinăul nu renunță deocamdată la starea de urgență în domeniul energetic, declarată după ce Rusia a lovit cu drone linia electrică Isacceca Vulcănești, principala cale de import de curent pentru Republica Moldova. Chiar dacă linia a fost reparată, situația rămâne fragilă, inclusiv din cauza șocurilor externe determinate de situația din OM și crizei în asigurarea cu carburanți. În această etapă, anunță autoritățile, scopul principal este monitorizarea stocurilor și pregătirea pentru o eventuală penurie. Pe lângă prețurile care au ajuns la un nivel fără precedent în Republica Moldova, există și problema stocurilor – cele de motorină sunt la limită, însă autoritățile dau asigurări că situația este deocamdată „gestionabilă”. Stocurile de motorină sunt estimate la aproximativ 8–9 zile de consum – dintre care 5–6 zile în depozite și încă circa 3 zile în stațiile de alimentare. În acest context, benzinăriile care au motorină, dar nu o vând sunt sancționate.  ANRE a anunțat că unele controale s-au încheiat deja cu amenzi. Instituția intervine în urma sesizărilor primite de la cetățeni. *** În ajunul sărbătorilor de Paște, autoritățile avertizează cetățenii să-și facă cumpărăturile în locuri autorizate și din surse sigure, în special când vine vorba despre ouă, carne, produse de panificație sau vopsea pentru ouă. *** Meteorologii au emis un Cod galben de înghețuri până pe 12 aprilie, adică inclusiv în noaptea de Paște, cu intensități cuprinse între -1 și -3 grade noaptea și dimineața.

O analiză Moody's publicată la sfârșitul săptămânii trecute ne arată succint modul în care este văzută situația principalilor indicatori macroeconomici ai României la care se adaugă și o prognoză. Instituția financiară precizează că este un raport pe care agenția o realizează periodic, fără să aibă legătură strict cu evaluarea ratingului de țară. Cu toate acestea, informațiile conținute în analiza Moody's sunt relevante pentru felul în care este percepută evoluția economiei locale atât de instituția financiară, cât și de investitori. Astfel, studiul remarcă începerea consolidării fiscale, datorită măsurilor adoptate la jumătatea anului trecut. Deficitul bugetar, conform metodologiei europene ESA, a scăzut de la 9,3% din PIB, în anul 2024, la 8,2% din PIB, anul trecut, și este de așteptat să se reducă la 6,3% din PIB, anul acesta. Este menționat ritmul ridicat de scădere a deficitului pe care și l-a asumat guvernul. Totodată, analiza arată explicit situațiile în care agenția de evaluare ar putea scădea sau crește calificativul României. Astfel, „ratingurile de țară vor fi probabil reduse în condițiile în care Guvernul nu va implementa planul de consolidare fiscală, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ deteriorată a indicatorilor fiscali comparativ cu așteptările din acest moment”. Este un nou avertisment care se îndreaptă în special spre clasa politică și spre PSD, partidul care pune în mod constant piedici măsurilor de reducere a deficitului bugetar. De altfel, Moody's remarcă riscurile care încă există în ceea ce privește continuarea consolidării fiscale, respectiv sprijinul politic de care este nevoie în contextul în care anul viitor va avea loc rotația prim-ministrului și în anul 2028 se vor desfășura alegeri parlamentare. Analiza agenției de evaluare financiară precizează și varianta în care s-ar putea îmbunătăți calificativul de țară. Trebuie remarcat că primul pas ar putea fi ameliorarea perspectivei asociată ratingului de țară, care astăzi este „negativă” și care ar putea fi promovată la categoria stabilă. Deci, până la o eventuală creștere a ratingului, mișcarea premergătoare ar fi îmbunătățirea perspectivei. Acest lucru se va putea face doar respectând programul previzionat pentru datoria publică. Agenția Moody's precizează la ce se așteaptă și anume la sfârșitul anului viitor datoria publică va ajunge la 63% din PIB, de la 60,5% din PIB la sfârșitul anului 2025. De asemenea, estimarea este că la finalul acestui deceniu, datoria publică ar trebui să se stabilizeze la un nivel de 65% din PIB. Dacă din punctul de vedere al ratingului, lucrurile sunt clare, mult mai complicat este viitorul proiect de buget. Momentul definitivării bugetului de stat este foarte dificil. Nu din motive interne, pentru că acum guvernul are și legislația referitoare la reducerile de cheltuieli în administrația locală și centrală. Deci, principala cerință a ministrului finanțelor și a premierului a fost satisfăcută, respectiv ca bugetul să fie alcătuit pe baza legislației existente. În schimb, marile incertitudini vin din exterior. Cum ai putea să faci un buget de stat realist în condițiile în care prețul țițeiului este într-o continuă creștere? Cum ai putea să faci un buget realist când tariful gazului natural a crescut în câteva zile cu 70% la bursa de la Amsterdam, definitorie la nivel european? Efectele asupra economiei pot fi dezastruoase. Creșterile de prețuri ale carburanților și creșterea tarifului gazelor naturale ar putea genera inflație și o încetinire a creșterii economice sau chiar intrarea în recesiune. Deocamdată, nu avem o imagine clară a evoluției prețurilor materiilor prime energetice în următoarele luni. Totul depinde de durata și evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Dar, astăzi, situația nu arată deloc bine. Prețul țițeiului Brent este de 93 de dolari pentru un baril, iar gazul natural este cotat la aproape 53 de dolari pentru un MWh. Dacă se menține o dinamică de creștere a prețurilor, bugetul de stat de anul acesta va fi doar orientativ.

Fiecare tehnologie nouă a promis că va democratiza informația, dar ne-a adus și mai aproape de haosul dezinformării. Cum navighezi prin această furtună digitală fără să-ți pierzi busola etică? În această ediție de Upgrade 100 Live Talks Marian Hurducaș stă de vorbă cu un jurnalist care a văzut evoluția peisajului media din interior: de la primele agenții de presă din Chișinău, la marile ecrane din București, iar acum, la libertatea totală – și riscantă – a online-ului. Vitalie Cojocari, care a plecat recent de la Euronews România pentru a-și demara propriul proiect online "Părerile vă aparțin", explică de ce viitorul media nu mai este despre cine are cel mai mare studio, ci despre cine are cea mai autentică voce.

As atividades do modelo Cívico-Militar iniciaram oficialmente na Escola de Educação Básica (EEB) São Ludgero, ampliando para 26 o número de instituições da rede estadual de Santa Catarina que operam neste formato. O modelo busca unir a excelência pedagógica com a organização e disciplina de profissionais da Polícia Militar e do Corpo de Bombeiros. Instituído em 2023 pelo Governo do Estado, o programa mantém a gestão pedagógica sob responsabilidade da Secretaria de Estado da Educação, enquanto militares atuam como Oficiais de Gestão e Monitores nas unidades escolares. O objetivo é promover um ambiente mais organizado e seguro, fortalecendo valores como cidadania, ética, respeito e convivência escolar. Em entrevista ao programa Cruz de Malta Notícias desta segunda-feira (23), a diretora da escola, Lisiane Alves Elias, e o coronel da reserva, Marcos Aurélio Ramm, explicaram o funcionamento do modelo Cívico-Militar e destacaram as mudanças na rotina escolar com a implantação do programa.

Banca Națională a Kazahstanului (NBK) ar trebui să mențină o politică monetară strictă până când inflația se apropie de ținta oficială, a indicat Fondul Monetar Internațional (FMI) în urma consultării sale cu Astana din 2025, relatează site-ul de știri trend.az. FMI subliniază că menținerea unei politici monetare stricte și consolidarea managementului lichidității rămân esențiale în contextul inflației persistente. Fondul a salutat creșterea recentă a ratei dobânzii și introducerea treptată a unor rezerve minime obligatorii mai mari, menite să absoarbă excesul de lichiditate din sistemul bancar. Instituția recomandă, de asemenea, luarea în considerare a utilizării unor instrumente suplimentare, inclusiv emiterea coordonată de titluri pe termen scurt de către NBK și bonuri de trezorerie de către Ministerul Finanțelor. Datele de la Banca Națională arată că inflația anuală a încetinit ușor în octombrie, de la 12,9% în septembrie la 12,6%, rămânând în același timp mult peste ținta oficială. În timpul unei sesiuni a Senatului, vice prim-ministrul și ministrul Economiei Naționale, Serik Zhumangarin, a indicat că guvernul prognozează o inflație de 9 până la 11% în 2026, urmată de o scădere așteptată până la între 5,5% și 7,5% în 2027, iar apoi de 5 până la 7% până în 2028.  În octombrie 2025, Banca Națională și-a majorat rata dobânzii cheie de la 16,5% la 18%, după ce inflația s-a accelerat în septembrie dincolo de așteptările NKB. Armenia devine membră a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO Pe 24 noiembrie, Armenia a fost aleasă pentru prima dată ca membru al Comitetului Patrimoniului Mondial în cadrul celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a Statelor Părți la Convenția privind protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, desfășurată la sediul UNESCO din Paris, anunță PanArmenian.net. La alegerile pentru locurile vacante, Armenia a obținut cel mai mare număr de voturi, 105 din 161 posibile. Conform Ministerului Afacerilor Externe din Erevan, prin aderarea la Comitetul Patrimoniului Mondial, Armenia și-a reafirmat angajamentul de a contribui la eforturile internaționale de protejare, conservare și restaurare a patrimoniului cultural și natural, precum și de promovare a principiilor fundamentale ale Convenției Patrimoniului Mondial.

L'émission 28 minutes du 15/11/2025 Ce samedi, Renaud Dély décrypte l'actualité avec le regard international de nos clubistes : Martial Ze Belinga, économiste et sociologue, Daniele Zappalà correspondant du quotidien "Avvenire" et docteur en géopolitique, Anna Kowalska, correspondante de la télévision publique polonaise TVP et la dessinatrice de presse Dorthe Landschulz.Boualem Sansal libéré : vers un réchauffement des relations franco-algériennes ?Mercredi 12 novembre, l'écrivain franco-algérien Boualem Sansal a été gracié par le président algérien Abdelmadjid Tebboune. Une grâce présidentielle obtenue avec la médiation de l'Allemagne, rendue nécessaire par la dégradation sans précédent des relations entre le France et l'Algérie depuis juillet 2024. Cette décision de l'Algérie fait écho aux déclarations d'Emmanuel Macron, qui s'est dit "prêt à échanger" avec son homologue algérien, lors d'une rencontre du G20 en Afrique du Sud la semaine prochaine. Accord UE-Mercosur : la France et la Pologne peuvent-ils faire cavaliers seuls ?Alors que la signature par l'Union européenne du traité de libre-échange avec le Mercosur, prévue pour le 19 décembre, se profile, la colère des agriculteurs français ne désemplit pas. Le traité entre l'Union européenne et cinq pays d'Amérique du Sud "recueillera un non très ferme de la France" en l'état, a assuré Annie Genevard, la ministre de l'Agriculture. La France, de concert avec la Pologne, exige des mesures miroirs et un contrôle renforcé aux frontières pour les importations sud-américaines. Ces deux pays pourront-ils à eux seuls empêcher la signature de l'accord ? Nous recevons Kilian Bron, vététiste de l'extrême. Il dévale des pentes impressionnantes du Népal jusqu'en Bolivie, et publie "Le vélo m'a sauvé" (éditions Flammarion) où il se livre sur sa vision du monde et son rapport à sa discipline. Valérie Brochard nous emmène chez nos chers voisins ukrainiens, où le gouvernement est éclaboussé par une retentissante affaire de corruption. D'après le bureau anticorruption ukrainien, 86 millions d'euros ont été détournés par le biais de l'opérateur public de centrales nucléaires Energoatom, qui forçait ses sous-traitants à verser des pots-de-vins. Olivier Boucreux décerne le titre d'employé de la semaine aux Conférences des Parties, plus connues sous leur acronyme de COP. Instituées depuis 1995, elles tentent de répondre à l'urgence climatique avec plus ou moins de brio, mais sont aussi le théâtre de discours mémorables.Jean-Mathieu Pernin zappe sur la télévision britannique où la BBC, chaîne radio télévisuelle publique, est dans la tourmente après avoir diffusé un montage jugé trompeur d'un discours donné par Donald Trump avant l'assaut du Capitole par ses partisans. La chaîne a bien présenté des excuses à Donald Trump afin d'éviter un procès, mais réfute toute diffamation. Natacha Triou nous invite à méditer sur l'afflux sans précédent des néologismes.Enfin, ne manquez pas Dérive des continents de Benoît Forgeard ! 28 minutes est le magazine d'actualité d'ARTE, présenté par Élisabeth Quin du lundi au jeudi à 20h05. Renaud Dély est aux commandes de l'émission le vendredi et le samedi. Ce podcast est coproduit par KM et ARTE Radio. Enregistrement 15 novembre 2025 Présentation Renaud Dély Production KM, ARTE Radio

Rețelele sociale sînt locul unde au explodat dezinformarea și manipularea în ultimii ani, uneori în adevărate campanii cu mize politice, cum s-a văzut în perioada alegerilor de anul trecut și de anul acesta. Manipularea și dezinformarea nu s-au oprit după alegeri. Ce face și ce ar trebui să facă statul pentru a ne apăra? Am întrebat-o pe Oana Popescu Zamfir, directoarea GlobalFocus Center, organizaţia care a realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență un ghid de pregătire împotriva dezinformării și manipulării online. GlobalFocus Center analizează de mulți ani propaganda și dezinformarea în România și în țările din proximitate, Republica Moldova, Bulgaria, Georgia. Republica Moldova a devenit un exemplu de bune practici în lupta cu dezinformarea.Oana Popescu Zamfir: „Republica Moldova a parcurs nişte paşi fundamentali, pe care trebuie să-i parcurgă şi România. Primul este să admită existenţa acestei ameninţări, explicit. În strategia naţională de apărare, care este în curs de pregătire, trebuie menţionat explicit, nu trebuie să fugim de cuvinte şi de greutatea lor. Pentru că dacă nu ne identificăm cu precizie problema şi inamicul, este foarte greu să dezvoltăm mecanisme instituţionale şi strategii de răspuns. Al doilea pas este înţelegerea faptului că nu e ceva ce poate să facă nici guvernul singur şi nici societatea civilă singură. E ceva care necesită resurse. Ele există la nivel european, deci putem beneficia de fonduri europene în sensul ăsta. Uniunea Europeană îşi dezvoltă propriile mecanisme, astfel încît, exact cum a făcut şi Republica Moldova, o abordare care se numeşte «Whole of society», care acoperă întreaga societate şi aduce la un loc ONG-uri, Think Tank-uri alături de organizaţiile guvernamentale, e un exerciţiu util care creează transparenţă şi încredere. Este bine şi pentru instituţiile statului să înveţe să lucreze cu societatea civilă, şi viceversa. Odată ce avem această structură, paşii sînt destul de limpezi. E vorba de identificarea ameninţărilor şi atacurilor, de monitorizare – şi mult din asta se face deja cu softuri, cu inteligenţă artificială dar e nevoie şi de analiza umană. După care e vorba de contramăsuri, variante de răspuns şi – extrem de important, o categorie de sine stătătoare: comunicarea strategică. Iar aici statul român are, în mod tradiţional, o abordare deficitară. Instituţiile nu înţeleg şi nu ştiu să comunice constant cu cetăţeanul o agendă naţională, conform cu interesele naţionale, astfel încît să nu mai lase spaţiu de manevră în primul rînd celor care dezinformează. Pentru că, dacă mereu vom fi reactivi şi doar vom răspunde în momentul în care există manipulare şi atacuri de acest tip, niciodată nu vom reuşi să recuperăm acest decalaj. E nevoie de claritate, de coordonare între instituţii şi să avem, mai ales pe subiectele sensibile, care nu-s deloc greu de identificat, campanii de comunicare coerentă cu cetăţeanul, astfel încît să fie informat înainte de a apuca să fie dezinformat. Foarte multe dintre instituţiile statului au resursele umane. E ciudat că nu se văd, într-adevăr, dar sînt foarte mulţi profesionişti pe care i-am întîlnit în toate instituţiile relevante, care înţeleg ameninţarea. Dar lipseşte exact mecanismul de coordonare şi planul de acţiune strategic care să le permită să acţioneze coordonat şi coerent.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

O Projeto Ativamente, desenvolvido pela Carbonífera Catarinense, foi reconhecido e certificado no Prêmio Ser Humano da Associação Brasileira de Recursos Humanos – Seccional Santa Catarina (ABRH-SC), uma das maiores premiações do estado voltadas à valorização de práticas inovadoras em gestão de pessoas e desenvolvimento humano. Instituído em 1993 pela ABRH Brasil, o Prêmio Ser Humano se consolidou ao longo dos anos como um importante instrumento de valorização das melhores iniciativas em gestão de pessoas, dentro e fora das organizações. A honraria é concedida anualmente a profissionais e instituições dos setores público e privado, cujas práticas tenham alcançado resultados expressivos e sirvam de referência no mercado. Para a Carbonífera Catarinense, o reconhecimento reforça o compromisso da empresa em promover saúde, bem-estar e qualidade de vida para seus colaboradores. O Ativamente tem se destacado justamente por propor ações inovadoras de valorização humana dentro do ambiente de trabalho. Nesta quinta-feira (18), o analista de treinamentos da CCL, Hendrio Ribeiro, e a gerente de pessoas, Daniele Vivian de Oliveira, participaram do programa Cruz de Malta Notícias e comentaram sobre a conquista. Ambos destacaram a importância de iniciativas como essa para fortalecer a cultura organizacional e estimular a valorização dos profissionais. Com a certificação, a Carbonífera Catarinense passa a figurar entre as empresas de Santa Catarina que se tornaram referência em boas práticas de gestão de pessoas e cuidado com seus colaboradores.

Comisia Electorală Centrală l-a sancționat pe primarul de Chișinău, Ion Ceban, care este și concurent electoral, după ce acesta a mers în Italia în calitate de primar în momentul în care campania electorală începuse deja oficial.   Alexandru Bălan, fost adjunct al serviciilor secrete de la Chișinău, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus cu mascați pentru audieri la sediul central al DIICOT. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus.   Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Victor Ciobanu, analist politic de la Chișinău, cu care discutăm cum poate fi combătută dezinformarea rusească și care sunt șansele Republicii Moldova de a continua parcursul european după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni.   Despre luxul cărții în limba română peste Prut ne povestește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari. Știrile zilei: ­Parlamentul European începe sesiunea de toamnă cu momente politice majore, începând cu discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, și continuând cu dezbateri privind sprijinul pentru Ucraina, situația din Gaza și viitorul european al Republicii Moldova și un discurs ținut de președinta Maia Sandu, relatează Calea Europeană. Agenda de marți aduce în prim-plan războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia. Dimineața, eurodeputații, împreună cu șefa politicii externe a Uniunii, Kaja Kallas, dezbat garanțiile de securitate și o pace justă pentru Ucraina, precum și calea țării către aderarea la UE. Un alt moment important al zilei va fi la prânz, când președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se va adresa Parlamentului European. Discursul are loc înaintea alegerilor parlamentare cruciale din R. Moldova din 28 septembrie, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Kremlinul continuă să utilizeze o serie de tactici online și offline, inclusiv dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, în încercarea de a deraia traiectoria proeuropeană actuală a țării. Europarlamentarii vor participa și la o dezbatere cu Consiliul și Comisia Europeană privind sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Votul asupra rezoluției este prevăzut pentru miercuri.   Un fost ofițer de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), Alexandru Bălan, a fost reținut pe aeroportul din Timișoara. În dimineața zilei acesta a fost adus la audieri la sediul central al DIICOT, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România. Bălan este cercetat pentru trădare și acuzat că ar fi transmis informații secrete ale României către KGB-ul din Belarus. Acesta venea la Timișoara la o conferință organizată de Universitate, urmând să vorbească despre provocările pe calea integrării europene a Republicii Moldova. „Nu e nimic nou în faptul că Rusia „se joacă” în zona noastră geografică”, așa a comentat cazul ministrul Apărării de la București, Ionuț Moșteanu.   Misiunea de observare a alegerilor a asociației Promolex de la Chișinău a semnalat ceea ce a numit „piața neagră a sondajelor” în Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Chiar dacă legislația reglementează clar condițiile în care pot fi realizate și publicate sondajele, una fiind înregistrarea acestora la Comisia Electorală Centrală, observatorii Promo-LEX au semnalat cel puțin 10 cazuri de realizare a unor așa-zise „sondaje” neautorizate. Printre acestea se numără și unele care vin din surse complet neidentificate și nu au date în ceea ce privește cheltuielile suportate. Până în acest moment Comisia Electorală a autorizat 13 sondaje, realizate de 8 entități. Promolex explică de ce sunt periculoase sondajele obscure care circulă pe internet: „Acestea nu doar măsoară opinia publică, ci și formează percepția cetățenilor, inclusiv prin promovarea unor narative și influențarea comportamentului alegătorilor”.   Serviciul Vamal a finalizat migrarea integrală a sistemului său informațional la cea mai recentă platformă europeană pentru gestionarea regimului de tranzit. Instituția precizează că Republica Moldova se numără printre primele țări care implementează această versiune și este prima din regiune care finalizează o astfel de modernizare tehnică. „Noul sistem este nu doar un progres tehnologic, ci și un pas decisiv către integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, citat într-un comunicat de presă al instituției.   La Chișinău, se desfășoară, în perioada 10–21 septembrie, cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai amplu festival al artelor scenice din Republica Moldova. Ediția din acest an va reuni opt teatre din România, dar și mai multe teatre din Republica Moldova. Pentru al patrulea an consecutiv participă și Teatrul Național „Ivan Franko” din Kyiv. În program sunt incluse spectacole radiofonice, surpriza festivalului fiind două spectacole realizate la Teatrul Național Radiofonic Radio București în parteneriat cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu participarea actorilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Bogdan Ivănel conduce o echipă de voluntari care fac România mai bună. La Code for Romania ei construiesc platforme și aplicații gratuite ce ajută în viața reală: de la găsirea rapidă a informațiilor oficiale, la sprijin pentru refugiați sau transparență în alegeri. Prieteni, invitatul din această seară a făcut multă școală și a lucrat în afara granițelor țării. Dar s-a întors în România să facă bine. Și mai convinge și alți tineri să rămână aici, să construiască împreună. Greu, cu piedici și poticneli... toate par că au un numitor comun, statul român. Care, treptat, s-a transformat într-un Frankenstein instituțional, după cum spune Bogdan Ivănel. Și ce de lucruri o să mai aflați, rămâneți alături de noi până la final și scrieți-ne în comentarii părerile voastre.  05:18 Teza de doctorat care anunța războiul din Ucraina 07:20 Putin e un strateg 09:30 România, cea mai vulnerabilă parte a frontului de Est 12:20 De la Code for Romania la Commit Global 17:00 Liban și toate crizele din lume 23:30 Realitatea din teren 28:18 Moștenirea comunistă 34:00 Slăbiciunile statului român 42:00 Ce înseamnă Code for Romania 55:22 Momentul Colectiv 01:19:28 Povestea românului de la Paris 01:31:12 România s-a dezvoltat în ciuda statului 01:40:03 Statul român are nevoie de profesioniști în patru meserii  01:47:13 Digitalizarea la suprapreț

Instituída pela Lei 13.435/2017, a campanha “Agosto Dourado” promove a conscientização sobre o aleitamento materno, por meio de diversas ações que evidenciam a importância da amamentação. O leite materno é considerado “padrão ouro” da alimentação infantil, e proporciona diversos benefícios não somente para mães e bebês, como também para a sociedade e o planeta. Neste Podcast Informativo, que conta com a participação da biomédica e consultora de amamentação Ana Karolina, confira informações sobre todas essas contribuições que tornam o aleitamento materno saudável e sustentável, e sobre o Mamaço 2025, evento especial que acontece em Mariana no dia 2 de agosto para marcar este mês de conscientização.Ficha TécnicaProdução e edição de áudio: Patrícia ConscienteImagem: Grupo Luta Pela Vida

Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea) - Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) - Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Guvernul Bolojan, a șasea încercare de reformare a pensiilor speciale. Cum au eșuat primele cinci (Libertatea)  Premierul Ilie Bolojan a ieșit, marți, 29 iulie, într-o conferință de presă, în care a anunțat că are loc o nouă încercare de reformare a pensiilor speciale, cu precădere cele ale magistraților, unde crește vârsta standard pensionare la 65 de ani, iar maximumul cuantumului pensiilor să fie de cel mult 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum e în prezent. De asemenea, ar putea fi pensionări timpurii din sistem, dar în jur de 58 de ani, pentru cei care lucrează din timp în magistratură, însă ar pierde 2% din pensie pentru fiecare an înainte de 65 de ani. Guvernele și legislaturile din ultimii șase ani, fie într-un mod mai serios, fie doar prin mimare, au încercat să reformeze sistemul pensiilor speciale, prin eliminare, supraimpozitare sau alte prevederi, scrie Libertatea. Executivul Bolojan e ultimul care încearcă o asemenea reformă, singurul succes fiind însă pe vremea Cabientului Boc, care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Pensiile speciale, greu de „ucis”. Un profesor constituțional explică de ce reforma justiției oscilează mereu între două extreme (Adevărul) Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Bogdan Iancu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt marile piedici în calea acestei reforme și din ce cauză au eșuat toate încercările de până acum. „Nu trebuie demonizată o categorie socio-profesională atât de importantă. Trebuie corectate carențele structurale, dacă și cât se poate”, avertizează expertul. „CSM seamănă însă tot mai mult cu o organizație sindicală, tot mai puțin cu garantul independenței justiției”, adaugă Bogdan Iancu. În Germania, un judecător de Amtsgericht, judecătoria lor, are un venit salarial de încadrare de 4.472 până la 4.820 euro. Crește prin promovare până la final de carieră, dar nu peste 8.000 și ceva, treapta cea mai înaltă, creșterea cea mai mare. Salariul mediu net pe economie în Germania e circa 2.700 euro. Judecătorii germani ies la pensie la 67 de ani, cu pensii care nu pot depăși 71,75 % din salariu și sporuri. „Există un studiu interesant care ne arată că reformele „justiției” sunt ciclice, de la independență extremă la dependență extremă. Noi nu ne găsim niciodată echilibrul, nici nu prea tindem către el”. Integral în ziar. Puteau fi prevenite inundațiile, cu decese, din Suceava și Neamț? Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții (Europa Liberă) Inundațiile masive din județele Suceava și Neamț, în urma cărora trei persoane au murit, au fost provocate în primul rând de ploile abundente, dublate însă de scurgerile foarte rapide de pe versanți, favorizate de lipsa unor măsuri care să le împiedice, potrivit specialiștilor de la Apele Române. Orașul Broșteni, din județul Suceava, cunoscut la nivel național drept cel mai mare oraș – ca întindere – din țară, de două ori mai mare ca a Bucureștiului, a ajuns în centrul atenției, în ultimele zile, în urma unor evenimente devastatoare pentru localitate. Debitul râului Bistrița a atins valori istorice și a crescut în doar 12 ore de peste 20 de ori, depășind cota de pericol în județul Neamț și cota de inundații în județul Suceava. „La Broșteni, peste 50% din oraș și localitățile aparținătoare sunt grave afectate”, spune pentru Europa Liberă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan. Inundațiile puternice din Suceava și Neamț sunt rezultatul „unui efect cumulat, între cantitățile foarte mari de precipitații cu scurgerile de pe versanți, care practic au condus la o creștere foarte rapidă a debitului”, explică pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române (ANAR), Anamaria Agiu. Instituția gestionează portalul inundații.ro, unde sunt prezentate hărți ale riscului la inundații, realizate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Pe harta principală a portalului, orașul Broșteni nu apare ca fiind în zonă de risc.   INVESTIGAȚIE. Cazul Pieleanu – chiar dacă studenții i-au boicotat cursul tot semestrul, profesorul continuă să predea la SNSPA. Andreea, studentă, 19 ani: „A încuiat ușa cu cheia și mi-a zis «Stai jos»” (HotNews) Premierul României a vorbit, ministrul Educației s-a pronunțat, iar partide din opoziție cer comisie parlamentară. Au fost multiple reacții după ce Snoop a prezentat mărturii ale femeilor care vorbesc despre abuzurile sexuale ale profesorului Marius Pieleanu, pe care acesta le neagă. Ce se întâmplă la SNSPA 32 de studenți SNSPA au cerut, în mai, într-o scrisoare „cǎtre instituția în care ar fi trebuit sǎ ne simțim în siguranțǎ”, un cadru normativ clar și transparent împotriva hărțuirii sexuale, cu mecanisme sigure de raportare. Nu au primit răspuns. După dezvăluirile din cazul profesorului Alfred Bulai, SNSPA a cercetat și plângerile la adresa lui Marius Pieleanu. Pe 10 februarie, cazul s-a clasat. Hotărârea nu e publică la 5 luni după ce a fost luată. Mai multe pe HotNews.ro.

Instituée par l'Assemblée générale des Nations Unies en avril 2021, la Journée mondiale de la prévention de la noyade est observée chaque année le 25 juillet. Cette journée vise à sensibiliser le public aux conséquences souvent tragiques des noyades et à promouvoir des mesures pour en réduire le nombre. Viraj Ramharai, formateur international en sauvetage et fondateur de la Lifesaving Association of Mauritius, insiste sur l'importance de respecter certaines consignes de sécurité en mer, notamment celle de nager parallèlement au rivage.

Instituțiile de la Bruxelles stau în aceste zile pe un butoi cu pulbere. Aceasta după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a retras o propunere legislativă care viza combaterea așa-numitului „greenwashing”. O mișcare tehnică, la prima vedere – dar care ar putea avea repercusiuni politice majore. Tehnic vorbind, propunerea legislativă dorea să se asigure că afirmațiile de pe diverse etichete, cum că produsele sunt naturale sau prietenoase cu mediul, sunt exacte și pot fi justificate și verificate independent. Dar aici nu este vorba despre detalii tehnice. Problema este politică. Mai precis, de influență asupra Comisiei în sensibilul pachet legislativ al pactului verde. Mișcarea Comisiei Europene vine după ce membri din trei grupuri politice, de la dreapta până la extrema dreaptă, inclusiv PPE au cerut Comisiei să retragă legea. Ceea ce s-a și întâmplat. Deși – ca să fim exacți – mai multe state membre își exprimaseră deja opoziția. Cum ar fi Germania, Suedia și, cel mai recent, Italia. Așadar, legea ar fi fost blocată oricum, dar aceasta nu a potolit deloc spiritele. Dimpotrivă. Deputații de centru stânga și centriștii acuză Comisia Europeană că a devenit purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta. „Berlaymont [sediul Comisiei]  se transformă din ce în ce mai mult în sediul Partidului Popular European”, a declarat pentru Euractiv Tiemo Wölken, un eurodeputat social-democrat german, care negocia legea în numele Parlamentului European. Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe, citată de Politico, a estimat că „suntem în pragul unei crize instituționale”.   Dar de ce această reacție furibundă? Potrivit Politico, răspunsul ar putea consta în lunile de presiune crescândă, în care forțele de dreapta și-au folosit influența sporită la Bruxelles pentru a reduce neobosit regulile ecologice ale UE. PPE, cu sprijinul dreptei extreme, a diluat la maximum posibil legea restaurării naturi, deși n-a reușit să o blocheze cu totul, așa cum și-ar fi dorit. Tot PPE a insistat pentru relaxarea noilor norme de emisii ale vehiculelor, care ar fi însemnat o piatră de hotar pe drumul către interzicerea motoarelor cu ardere internă din 2035. Și devine tot mai vizibil că executivul de la Bruxelles se îndepărtează de Pactul Verde European, care a definit primul mandat al Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei. Războiul din Ucraina și noile nevoi ale Europei în materie de apărare au mutat, desigur, atenția de la obiectivele verzi. Dar mai cu seamă, protestele fermierilor au marcat adevăratul punct de cotitură, consideră Politico. Mai pe șleau, cei din PPE nu vor să lase extrema dreaptă să profite de nemulțumiri și se afirmă drept avocații fermierilor și ai IMM-urilor afectate. Grupurile de stânga precum și centriștii își mențin însă atașementul față de obiectivele verzi și conflictul în rândul majorității care susține Comisia von der Leyen pare inevitabil. Să vedem cu ce consecințe politice. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

No dia primeiro de abril de 2024 foi sancionada a lei que institui o Dia Nacional da Agricultura Irrigada em 15 de junho. Entre as atividades comemorativas sugeridas pela lei estão: exposições, seminários, palestras e outros eventos ou ações que contribuam para a divulgação e para a valorização da agricultura irrigada. Segundo o pesquisador em recursos hídricos e irrigação na Embrapa Cerrados, Dr. Lineu Neiva Rodrigues, os principais objetivos desta lei são: promover a conscientização sobre agricultura familiar e criar a relação entre produção de alimentos e meio ambiente.

L'émission 28 minutes du 23/04/2025 Retour des mines antipersonnel : une militante sonne l'alerte mondialeDepuis le 18 mars, cinq pays européens ont annoncé vouloir sortir du traité d'Ottawa qui interdit l'usage des mines antipersonnel depuis 1997 et les définit comme "conçues pour exploser du fait de la présence, de la proximité ou du contact d'une personne et destinées à mettre hors de combat, blesser ou tuer une ou plusieurs personnes". La Lituanie, la Pologne, l'Estonie, la Lettonie et la Finlande ont fait marche arrière face à la crainte d'un conflit militaire avec la Russie de Vladimir Poutine. Ratifié par 164 pays, ce traité avait entériné le recul de leur utilisation, qui touche des civils dans 85 % des cas. Si ces retraits ont suscité des réactions frileuses de la part des autres pays signataires, des ONG se mobilisent pour maintenir l'interdiction des mines antipersonnel. C'est notamment le cas d'Handicap International qui a enjoint le gouvernement français à agir. Anne Héry est chargée de plaidoyer et des relations institutionnelles depuis plus de quinze ans pour cette ONG. L'un de ses principaux combats est la fin de l'utilisation des armes explosives en zones peuplées, comme les mines antipersonnel qu'elle qualifie "d'armes des lâches". Le retour de la conflictualité va-t-il enterrer le droit humanitaire international ?Déficit budgétaire : faut-il faire payer les retraités ? Toujours à la recherche de 40 milliards d'euros pour combler le déficit, le gouvernement de François Bayrou multiplie les pistes. Récemment, Amélie de Montchalin, ministre des Comptes publics, a émis l'hypothèse de revenir sur l'abattement fiscal des retraités. Institué en 1977, il permet aux retraités de réduire leur revenu imposable de 10 %, une mesure calquée sur l'abattement censé couvrir les frais professionnels des salariés. Chaque année, il représente un manque à gagner de 4 milliards pour l'État. Sa possible suppression fait débat tant la question est liée aux équilibres politiques. Les retraités représentent 14 millions d'électeurs, un socle électoral dont peu de partis peuvent se passer. Les oppositions, de tous bords confondus, ont fait part de leur désaccord : "18,5 millions de retraités vont payer plus d'impôts et 500 000 retraités, qui n'étaient pas encore imposables, vont le devenir", a dénoncé Marine Tondelier (EELV), alors que Laurent Jacobelli (RN) surenchérit en invoquant "un motif de censure possible". Pour le gouvernement, les équilibres politique et financier sont précaires.Marjorie Adelson nous emmène en Californie, où un groupe d'adolescents a organisé une course de spermatozoïdes pour sensibiliser au déclin de la fertilité masculine. Marie Bonnisseau nous raconte une histoire de foi à l'heure du numérique : Carlo Acutis, mort en 2006 à l'âge de 15 ans, sera bientôt canonisé pour devenir le saint patron des internautes.28 minutes est le magazine d'actualité d'ARTE, présenté par Élisabeth Quin du lundi au jeudi à 20h05. Renaud Dély est aux commandes de l'émission le vendredi et le samedi. Ce podcast est coproduit par KM et ARTE Radio. Enregistrement 23 avril 2025 Présentation Élisabeth Quin Production KM, ARTE Radio

L'émission 28 minutes du 23/04/2025 Déficit budgétaire : faut-il faire payer les retraités ? Toujours à la recherche de 40 milliards d'euros pour combler le déficit, le gouvernement de François Bayrou multiplie les pistes. Récemment, Amélie de Montchalin, ministre des Comptes publics, a émis l'hypothèse de revenir sur l'abattement fiscal des retraités. Institué en 1977, il permet aux retraités de réduire leur revenu imposable de 10 %, une mesure calquée sur l'abattement censé couvrir les frais professionnels des salariés. Chaque année, il représente un manque à gagner de 4 milliards pour l'État. Sa possible suppression fait débat tant la question est liée aux équilibres politiques. Les retraités représentent 14 millions d'électeurs, un socle électoral dont peu de partis peuvent se passer. Les oppositions, de tous bords confondus, ont fait part de leur désaccord : "18,5 millions de retraités vont payer plus d'impôts et 500 000 retraités, qui n'étaient pas encore imposables, vont le devenir", a dénoncé Marine Tondelier (EELV), alors que Laurent Jacobelli (RN) surenchérit en invoquant "un motif de censure possible". Pour le gouvernement, les équilibres politique et financier sont précaires.On en débat avec Gaëlle Macke, directrice déléguée de la rédaction de Challenges ; Agathe Le Berder, secrétaire générale adjointe de la CGT Ingé Cadre Tech et François Geerolf, économiste à l'OFCE.28 minutes est le magazine d'actualité d'ARTE, présenté par Élisabeth Quin du lundi au jeudi à 20h05. Renaud Dély est aux commandes de l'émission le vendredi et le samedi. Ce podcast est coproduit par KM et ARTE Radio. Enregistrement 23 avril 2025 Présentation Élisabeth Quin Production KM, ARTE Radio

Instituído em 2003 pelo presidente Lula, o programa Bolsa Família voltou a atingir números recordes em abril de 2025. Com investimento de R$13,7 bilhões, o maior programa de transferência de renda do país segue priorizando mulheres, crianças e populações vulneráveis em todos os municípios.Sonora:  

Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul) - Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews) - Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media) - Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea) Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul)Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale 2025 are adeverință că „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliţie politică”, dar a dat o declarație la Securitatea comunistă în 1988 despre un prieten.CNSAS susține că lui Antonescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, poliția politică a regimului comunist.„Am fost o victimă, nu un colaborator” a explicat Crin Antonescu într-o conferință de presă. Candidatul coaliției a dezvăluit contextul.În 1987, un prieten de-al său foarte bun a plecat într-o excursie în Bulgaria şi de acolo a încercat să plece în Austria. Nu a reușit acest lucru şi a fost capturat de către organele de ordine din Bulgaria, fiind adus ulterior în România.Ștefan Costache este prietenul pe care Crin Antonescu l-a protejat de Securitatea comunistă, atunci când acesta a fugit din țară. El a dezvăluit că Antonescu a fost singura persoană în care a avut încredere și este convins că este „un om integru”. Pe larg în ziarul Adevărul.Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews)Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a anunțat marți seară că paginile sale de Instagram și TikTok sunt supuse unui atac, întrucât în 24 de ore au apărut mii de urmăritori noi și comentarii pozitive la adresa sa. Nicușor Dan a anunțat, aproape de miezul nopții, că „activitatea suspectă” asupra conturilor lui de social media s-a extins și pe rețeaua de socializare Facebook. Primarul Capitalei susține că este vorba de „un atac mascat” întrucât rețelele vor sesiza creșterea nefirească și vor limita reach-ul real al paginilor candidatului. „Două dintre postări au depășit 100.000 de distribuiri, un număr complet disproporționat raportat la numărul de utilizatori care au vizualizat aceste postări”, a scris edilul. Edilul spune că va sesiza autoritățile competente, relatează HotNews.Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media)Un sondaj Inscop realizat în martie la comanda confederației patronale Concordia arată că cea mai mare problemă a României este corupția, în percepția respondenților. O altă problemă identificată de sondaj este lipsa aplicării egale a legii: 68% dintre români cred în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii.Cu alte cuvinte, mulți români au senzația că legea e valabilă doar pentru căței, în timp ce dulăii sunt privilegiați. Un astfel de dulău imun la lege e Nicu Marcu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), sub care s-a înregistrat falimentul firmelor City Insurance și Euroins, soldate cu pagube de peste 1 miliard de euro. Când toată lumea se aștepta ca șeful ASF să dea explicații instituțiilor despre presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, el a primit de fapt o promovare, scrie jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.Așa a ajuns Nicu Marcu să fie numit de premierul Marcel Ciolacu director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Instituția dă acces sau revocă accesul demnitarilor și angajaților statului la informațiile cu diferite grade de secretizare. ORNISS lucrează direct cu serviciile secrete și cu guvernul și are o putere semnificativă: poate încheia de facto cariere prin restrângerea accesului la informațiile clasificate.Analiză: Axa București-Washington e (încă) înghețată? Relația României cu Statele Unite nu se schimbă, sugerează cei opt reprezentanți ai Congresului SUA veniți în România și care nu au putut da niciun fel de asigurări și niciun fel de perspective legate de viitor.Cei opt parlamentari americani aflați într-un turneu prin Europa de Sud-Est, republicani și democrați, care au vizitat R. Moldova și sunt așteptați la Atena, în Grecia, au fost interesați mai ales de procesul anulării alegerilor și de opțiunile de afaceri care există în țară. În ceea ce privește o eventuală retragere a militarilor americani din România nu s-a clarificat nimic. Liderul delegației, republicanul Vernon Gale Buchanan, 73 de ani, fost pilot militar care a trăit Războiul Rece a recunoscut că „totul se reevaluează”, dar că este „foarte optimist” că relația dintre cele două state se află pe drumul cel bun.Analiza semnată de jurnalista Sabina Fati este disponibilă pe pagina DW în limba română.Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea)Vila Dante din cartierul Primăverii a fost marți, 15 aprilie, gazda unor discuții informale între delegația Congresului SUA și mai mulți politicieni români. Libertatea a obținut detalii în exclusivitate despre convorbirile secrete care au durat trei ore în spatele ușilor închise.Cina informală, găzduită de ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a început la ora 18.00 și s-a terminat la ora 21.00. Potrivit informațiilor Libertatea, din partea României au participat mai mulți parlamentari, dar și miniștri ai cabinetului Marcel Ciolacu, precum Emil Hurezeanu (Externe), Sebastian Burduja (Energie) și Bogdan Ivan (Economie și Digitalizare).Părerea majoritară a politicienilor români care au vorbit cu Libertatea a fost că democrații americani au fost mai pozitivi, în sensul că au înțeles că au fost motive întemeiate pentru anularea alegerilor desfășurate în noiembrie 2024. În schimb, au spus sursele citate, republicanii au fost mai reținuți și mai obiectivi. „Nu au pomenit numele lui Călin Georgescu. De fapt nu au rostit numele niciunui candidat în discuțiile cu noi. S-au ținut departe de nume”, a explicat unul dintre participanții la discuții pentru Libertatea.Un alt subiect, discutat inclusiv în particular, între patru ochi, a fost situația vizelor de SUA, după ce Administrația Trump a blocat pe termen nedeterminat intrarea țării noastre în Programul Visa Waiver. „Republicanii au spus că situația vizelor se rezolvă”, a precizat unul dintre politicieni pentru Libertatea.

”Azil științific” – iată o formă inedită de protecție, pe care universități din Europa se pregătesc să o ofere cercetătărilor din Statele Unite. Afectați de controlul ideologic și tăierea fondurilor impuse de administrația Trump, aceștia privesc tot mai insistent spre alte zări,  Europa fiind prima opțiune. Un anunț de angajare emis de Universitatea Liberă din Bruxelles (Vrije Universiteit Brussel , VUB) folosește termeni care multora le pot părea neobișnuiți pentru zilele noastre. Candidaților li se promite libertate acadamică, li se garantează lipsa interferențelor politice și a cenzurii.Mulți ar spune că toți acești termeni nici n-ar trebui incluși într-un anunț, fiind subînțeleși în mediul academic occidental.Și totuși, anunțul are o țintă precisă: cercetătorii din Statele Unite, care caută să scape de chingile ideologice impuse de administrația Trump și de tăierea fondurilor.Un adevărat „azil științific” acordat cercetătorilor americani, după cum notează ziarul britanic The Guardian.De când Donald Trump a preluat puterea, cercetătorii din SUA s-au confruntat cu atacuri din mai multe direcții. Eforturile de reducere a cheltuielilor guvernamentale au lăsat mii de angajați în pragul disponibilizării, inclusiv în instituții precum NASA, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor sau Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă, principala agenție de cercetare climatică din SUA.Pe de altă parte, orientarea guvernului împotriva a ceea ce numește curentul ”woke” a căutat să elimine finanțarea pentru cercetarea în domenii care se consideră că implică diversitatea, anumite tipuri de vaccinuri sau criza climatică. Rectorul universității flamande din Bruxelles, fondată în 1834 tocmai pentru a proteja mediul academic de interferența bisericii sau a statului – spune pentru The Guardian că a decis să deschidă 12 posturi postdoctorale pentru cercetători internaționali, în special americani. Instituția din Bruxelles nu este nici pe departe singura din Europa care a început să recruteze activ cercetători americani, oferind un refugiu celor dornici să scape de represiunea administrației Trump asupra cercetării și mediului academic.În Franța, directorul prestigiosului Institut Pasteur din Paris, a declarat că lucrează deja pentru a recruta cercetători de peste Atlantic pentru domenii precum bolile infecțioase sau originile bolilor.Ministrul educației din Țările de Jos a declarat că intenționează să lanseze rapid un fond pentru a atrage cercetători în țară. El a făcut aluzie la tensiunile care au cuprins mediul academic din SUA.În timp ce Universitatea Aix-Marseille din Franța a anunțat un program – intitulat Safe Place for Science – care ar urma să finanțeze mai mult de 20 de cercetători din SUA timp de trei ani.Doritori se vor găsi.Peste 1.200 de oameni de știință care au răspuns la un sondaj al publicației Nature – trei sferturi din totalul celor chestionați – se gândesc să părăsească Statele Unite în urma perturbărilor provocate de Trump. Europa și Canada au fost alegerile de top pentru relocare, scrie revista de știință.

Pregătirile pentru alegeri sunt în grafic, transmite Administratia Prezidentiala dupa ce la Cotroceni a avut loc o intalnire intre presedintele interimar, Ilie Bolojan, si reprezentantii institutiilor responsabile de procesul electoral. Sunt pregatite autoritatile care se ocupa de comunicare sa gestioneze atacuri de genul celor care au dus la anularea alegerilor, anul trecut? Ne-a raspuns Valentin Jucan, vicepresedinte CNA.   Jurnaliști filați de DNA IașiDoi jurnaliști au fost filați de DNA Iași după ce au investigat un caz de corupție. Este vorba de Luiza Vasiliu și Victor Ilie, care au care au fost urmăriți timp de două luni, în 2023, dupa o investigație sub acoperire, în care au arătat cum se dadea  spaga pentru aprobarea mai multor transporturi de cereale din Ucraina.  Vocea Americii se închide, Radio Europa Liberă rămâne fără subvențieSi, intr-o alta miscare contestata, președintele  Donald Trump suspendă finanțarea pentru organizații de presă. Peste 1.300 de angajați de la Vocea Americii au fost plasati in „concediu administrativ” iar Radio Europa Liberă a rămas fără subvenție. Discutam in aceasta seara despre o eventuala subminare a angajamentului Statelor Unite  faţă de presa liberă şi independentă.Armata israeliană continuă bombardamentele în Fâşia GazaNegociatori israelieni au plecat din nou la Cairo pentru a discuta cu mediatori egipteni problema ostaticilor aflaţi în continuare în enclava palestiniana. Iar premierul Benjamin Netanyahu a anunţat că îl va demite pe şeful securităţii interne (Shin Bet), în care nu mai are încredere. Propunerea premierului israelian va fi discutată în guvern.  

Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia) - Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă) - „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews) România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola? (G4Media)Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.Integral, pe pagina G4Media.Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia)Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează primul mesaj transmis de Ilie Bolojan, cu voce și chip, în calitate de președinte interimar.Era esențial, în primul rând,  ca românii să audă că șeful statului, fie el interimar, li se adresează direct și asumat după atât de multă tăcere prezidențială. Este foarte important că dl Bolojan și-a definit prioritățile. În primul rând, stabilitate politică, economică și socială, pentru că “riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.”Președintele interimar atrage atenția, fără panică, dar apăsat, că suntem în pericolul unei crize reale. Când? Când extremiștii aprind Molotovul moțiunii, mizând pe faptul că useriştii vor fi idioții lor utili, ca să arunce țară în aer. Instituţiile trebuie să lucreze și statul să funcționeze, nu să eșuăm în blocajul unei crize reale, este ceea ce cere public Ilie Bolojan.Continuarea, pe pagina SpotMedia.Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă)În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – președintele interimar Ilie Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023, observă Europa Liberă.O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia România, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale.Cine sunt cei doi contestatariNicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme. Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.  

Le "plan blanc" est un dispositif d'urgence mis en place dans les hôpitaux français pour faire face à des situations exceptionnelles ou des crises majeures, nécessitant une mobilisation rapide et coordonnée des moyens humains et matériels de l'établissement. Institué par la loi du 9 août 2004 relative à la santé publique, ce plan est destiné à répondre efficacement à des événements tels qu'une catastrophe naturelle, un attentat, une épidémie, ou encore un afflux massif de patients. Les objectifs du plan blancLe plan blanc vise à garantir la continuité et la qualité des soins dans des situations de tension extrême. Il permet notamment de :1. Augmenter la capacité d'accueil : En réorganisant les services pour libérer des lits et accueillir un grand nombre de patients.2. Mobiliser du personnel : En rappelant des équipes médicales et paramédicales supplémentaires grâce à des astreintes ou des renforts extérieurs.3. Optimiser les ressources matérielles : En assurant la disponibilité d'équipements médicaux, de médicaments, et en organisant une logistique adaptée. Déclenchement et mise en œuvreLe déclenchement du plan blanc est décidé par la direction de l'hôpital, en coordination avec l'Agence Régionale de Santé (ARS) et parfois les autorités nationales. Il repose sur une évaluation précise de la situation et des besoins. Une fois activé, plusieurs actions clés sont mises en place :- Réorganisation des services : Certains soins non urgents, comme des interventions programmées, peuvent être décalés ou annulés pour prioriser les urgences.- Gestion des flux : Les patients sont répartis selon leur gravité grâce à un triage médical rigoureux.- Coordination avec d'autres structures : Les hôpitaux voisins, les cliniques privées, et les services de secours sont souvent impliqués pour mutualiser les efforts. Un outil crucial en cas de criseLe plan blanc a été activé à de nombreuses reprises, notamment lors des attentats terroristes de 2015 ou pendant la pandémie de COVID-19, où il a permis aux hôpitaux d'adapter rapidement leur organisation face à un afflux massif de patients. Il joue un rôle fondamental dans la résilience du système de santé français, bien qu'il mette parfois en lumière les limites structurelles des établissements en termes de personnel ou d'équipements. En résumé, le plan blanc est un dispositif essentiel pour gérer les crises sanitaires en mobilisant et coordonnant efficacement les ressources hospitalières. Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.

Coaliția lasă impresia de câteva zile că începe să facă economii serioase la buget, prin măsuri mai mult sau mai puțin de austeritate, însă în plan secund ministerele și alte instituții centrale au dat drumul la ultimele zeci de concursuri înainte de a fi înghețate angajările la stat, scrie Libertatea: ”Ministerul Afacerilor Externe este instituția care dă tonul angajărilor pe ultima sută de metri. În luna decembrie a lansat 12 concursuri pentru a angaja nu mai puțin de 303 persoane. Ministerul Muncii a fost mai prevăzător și a dat drumul la numeroase concursuri de la jumătatea lunii noiembrie, pentru care probele au fost în luna decembrie”.„Trenulețul” guvernamental lovește din plin 30.000 de microîntreprinderi și pune în pericol 10% dintre angajații lor (Europa Liberă)Mai multe decizii fiscale incluse de Guvern în „ordonanța – trenuleț”, adoptată luni, 30 decembrie, bulversează zeci de mii de microîntreprinderi. Obligați să ia decizii peste noapte, antreprenorii nu văd altă soluție decât restrângerea activității.Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc. Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023. Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.Lux pentru partide în 2024: 200 milioane de euro de la buget. Subvenții gigant: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – peste 24 de milioane de euro (Snoop.ro)Guvernul Ciolacu a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.Notă de plată. Organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției a costat aproape un milion de euro. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe amenajarea tematică (Buletin de București).La Târgul de Crăciun din Piața Constituției au participat peste 1,3 milioane de persoane, însă nici cheltuielile pentru organizarea evenimentului nu sunt departe de această cifră. Mai multe contracte publice arată că nu mai puțin de 987.000 de euro au fost cheltuiți, printre altele, pentru amenajarea tematică, amplasarea scenei, protocol pentru artiști, trenulețul pentru copii şi pentru serviciile de pază.Reporterii Buletin de București au analizat 10 licitații și contracte încredințate direct de Centrul de Creație, Artă și Tradiție (CREART), organizatorul Târgului de Crăciun din Piaţa Constituţiei, din care reiese pe ce au fost cheltuiți cei aproape un milion de euro.De departe, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de CREART pentru amenajarea tematică a Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Contractul în valoare de peste 436.000 de euro pentru serviciile de amenajare tematică a fost încheiat offline, printr-o procedură specială.Top 5 spa-uri pe care să le vizitezi în Europa Centrală și de Est (Panorama)Sfârșitul și începutul unui an nou vin mereu cu o nevoie de relaxare și de evadare din cotidian, pentru a ne încărca bateriile. O soluție ca să prinzi puteri o oferă cultura spa și wellness. De aici învățăm că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat starea de bine cât mai aproape de natură, profitând de beneficiile apelor termale sau ale saunelor.Pornim, așadar, într-o călătorie imaginară în zone cu spa și wellness din vecinătatea noastră, mai precis în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Pononia. Sunt centre de spa & wellness care sunt locuri cu istorie, locuri inedite sau foarte moderne. Unele au piscine cu ape cu proprietăți termale, altele au saune moderne și maeștri care participă la competițiile internaționale de aufguss (ritualuri multisenzoriale care au loc în saună). Toate sunt puse în slujba relaxării de care avem atât de mare nevoie.De sărbători, tinerii care au crescut în Italia colindă în română, dar vorbesc între ei în italiană (Hotnews.ro / Teleleu) „Chiar dacă am cetățenia, n-o să mă simt niciodată italiancă. N-am avut o viață în România, dar nici aici n-am avut o viață ca un italian adevărat”.Am mers la Forlì, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, ca să documentăm pregătirile și sărbătoarea Crăciunului în diaspora. Am cunoscut aici două generații: părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.

Diogo Schelp, jornalista e mestre em Relações Internacionais pela Universidade de São Paulo, repercute a política interna e externa do Brasil às 2ªs, 4ªs e 6ªs, 8h30, no Jornal Eldorado.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Extinderea Spațiului Schengen terestru cu România și Bulgaria este un pas important pentru Uniunea Europeană, o afirmare a voinței de consolidare, într-o conjunctură complicată. Pe de o parte, un Donald Trump impredictibil, care se pregătește să preia controlul la Casa Albă după ce a lansat mesaje deloc prietenoase către Europa: ba amenințări cu războiul comercial, ba o posibilă retragere strategică și lăsare a Vechiului Continetnt singur în fața amenințării ruse.De cealaltă parte, o Rusie care nu dă semne că ar fi dispusă la încetarea războiului, în pofida retoricii președintelui ales al Americii.În aceste condiții, Europa dă, în sfârșit, o dovadă că-și înțelege rolul și că este capabilă să treacă peste orgolii și interese naționale mărunte.Unda verde pentru București și Sofia înseamnă, de asemenea, o victorie – chiar dacă târzie și scrâșnită – a Europei instituțiilor în fața Europei națiunilor.Instituții precum Comisia și Parlamentul deschiseseră ușile celor două țări încă din 2011, dar dosarul a fost blocat în Consiliu, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.Un vot cu majoritate, așa cum se propune acum pentru adoptarea deciziilor într-o viitoare Uniune Europeană extinsă, ar fi rezolvat problema cu mult timp în urmă.Și avem astfel imaginea Europei națiunilor, visul pe care îl vântură așa-zișii suveraniști – în fapt, un grup care reunește naționaliști, adversari ai Uniunii Europene și pro-ruși.Oare chiar este Europa națiunilor în interesul nostru? Cel puțin dosarul Schengen ne-a arătat că nu.Și ar mai fi ceva, deloc pe placul așa-zișilor suveraniști: Spațiul Schengen chiar înseamnă o cedare de suveranitate, sau mai bine zis o punere în comun a suveranităților de către statele membre. Și aceasta, în folosul cetățenilor, pentru sprijinirea comerțului și investițiilor.  Cu Spațiul Schengen, România este mai puternică și nu mai slabă. Vor câștiga cetățenii, vor câștiga antreprenorii români.Decizia de joi a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne a venit într-un moment politic extrem de complicat în România, confruntată cu un avans puternic al naționalismului, euroscepticismului  și tendințelor pro-ruse.Momentul de acum doi ani, în care Austria, de una singură, a blocat extinderea Spațiului Schengen, a dus la întărirea acestor curente în România. Purtătorii lor de cuvânt au apăsat pedala sentimentală și au accentuat ideea că românii ar fi niște cetățeni europeni de mâna a doua, supuși tuturor discriminărilor.Va dispărea acest sentiment după 1 ianuarie și mai cu seamă, peste cele șase luni, când controalele se vor ridica cu totul? Greu de spus. Mai curând, n-ar trebui să ne facem iluzii. Frustrările și nemulțumirile sunt mai profunde, așa cum au arătat rezultatele ultimelor alegeri.Totuși, este un pas înainte. Dar chiar și așa, România tot nu este complet racordată la Uniunea Europeană și la instituțiile occidentale, în general. Mai este nevoie de aderarea la OECD și la zona euro. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce s-ar întâmpla dacă referendumul local din Capitală ar trece? Propuneri de unificare a primăriilor de sector, zona metropolitană București, 17 orașe într-unul singur (G4Media) - Ministerul Energiei confirmă că nepotul lui Ciolacu își vinde proiectele de parcuri fotovoltaice cu tot cu firme, după ce a semnat contracte de finanțare PNRR de 84 de milioane de euro (HotNews) - Afacerea Educația: 3,6 miliarde € din PNRR. Cele șapte firme care au învățat sistemul și au câștigat o cincime din banii cheltuiți până acum (Europa Liberă) - Marile lanțuri de magazine ar putea primi amenzi drastice, dacă aplică adaosuri diferite la produse din aceeași categorie sau scot de la raft produse fără justificare (Libertatea) Operațiunea „Ciucă salvatorul" (SpotMedia)Dl Ciucă a fost „branduit" electoral ca erou salvator. În prima etapă, salvator la vreme de război. Ostașul în slujba țării, cum ar veni.După o vreme, chestiunea acesta s-a mai uzat, însă dl Ciucă a primit o nouă misiune de salvare - cel care ne salvează de Simion în finală, adică de o alegere imposibilă pentru toți cei care nu sunt votanții dlui Ciolacu încă din primul tur.Este motivul pentru care a fost lansată insistent și teza credibilă, după decizia CCR, a blatului PSD-AUR, chiar dacă nu o înțelegere explicită și parafată, măcar o congruență de interese, pentru ca finala să fie Ciolacu -Simion.Dar și teza puțin credibilă a unei viitoare alianțe de guvernare PSD-AUR.  De ce puțin credibilă? Pentru că asocierea cu un partid suveranist ar îngropa imaginea externă a PSD chiar mai jos decât în epoca Dragnea.Logica livrată ar fi simplă: singura modalitate prin care puteți să împiedicați o finală aranjată este să-l votați pe Nicolae Ciucă.Marea întrebare este dacă strategia candidatului salvator și spaima de finală cu Simion va reuși mobilizarea partidului pentru dl Ciucă, ceea ce până acum nu s-a întâmplat.Pentru că nu e în mod real asumat de partid, pentru că partidul nu-l percepe ca al lui, pentru că e prea legat prin însăși cariera politică de Klaus Iohannis, un imens pasiv electoral, dl Ciucă nu beneficiază de ceea ce ar trebui să fie motorul puternic al unui partid mare.Și dacă el nu va porni, e foarte greu de crezut că dl Ciucă are o șansă reală, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Ce s-ar întâmpla dacă referendumul local din Capitală ar trece? Propuneri de unificare a primăriilor de sector, zona metropolitană București, 17 orașe într-unul singur (G4Media)Bucureștiul ar putea trece și prin alte schimbări în administrarea sa, în cazul în care referendumul local pe teme de buget și urbanism va avea succes. Pe lângă discuțiile legate de distribuirea fondurilor și gestionarea urbanismului, întrebările de la viitoarea consultare, subiectul creării unui guvern local unic pentru întreaga capitală a fost dezbătut la o discuție deschisă pe tema referendumului, organizată la sediul USR, la care au participat inițiatorul, respectiv primarul general Nicușor Dan, politicieni – parlamentari și consilieri USR și mediul academic – arhitecți și cadre didactice.G4Media scrie pe larg despre ideile vehiculate și argumentate la această dezbatere.Referendumul local în București a fost convocat de primarul general Nicușor Dan, pe 24 noiembrie , simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Organizarea lui a fost validată de Consiliul General al Muncipiului București, iar în prezent sunt discuții tehnice legate de organizare din partea Autorității Electorale Permanente. Ministerul Energiei confirmă că nepotul lui Ciolacu își vinde proiectele de parcuri fotovoltaice cu tot cu firme, după ce a semnat contracte de finanțare PNRR de 84 de milioane de euro (HotNews)Mihai Cristian Ciolacu a depus cererile de aviz la Transelectrica în noiembrie 2022 și în martie 2023 au fost emise avizele, a admis, la rândul ei, Transelectrica, la cererea HotNews. Conform surselor de piață, acesta este un termen foarte bun, de regulă avizele fiind primite într-un an.  Un răspuns oficial al Ministerului Energiei, transmis la cererea HotNews, afirmă că procesul de vânzare este în plină desfășurare. Ministerul  confirmă că obiectul tranzacției îl reprezintă chiar firmele care dețin cele două proiecte de parcuri fotovoltaice, prin cumpărarea de acțiuni și schimbarea acționariatului. Afacerea Educația: 3,6 miliarde € din PNRR. Cele șapte firme care au învățat sistemul și au câștigat o cincime din banii cheltuiți până acum (Europa Liberă)3,6 miliarde de euro vor fi investiți în următoarea perioadă în școlile din România. Câștigați nu vor fi doar elevii, ci și oamenii de afaceri. În doi ani, de când primele fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au intrat în țară, o mână de firme a luat caimacul achizițiilor publice. Marele câștigător – primarul din Corbeanca, Ștefan Apăteanu.Europa Liberă a făcut un clasament al firmelor care au obținut cele mai bănoase contracte din PNRR, pe axa de finanțare destinată educației. Au fost verificate contractele mai mari de 10 milioane de lei (2 milioane de euro). Marile lanțuri de magazine ar putea primi amenzi drastice, dacă aplică adaosuri diferite la produse din aceeași categorie sau scot de la raft produse fără justificare (Libertatea)Un proiect de lege depus în Parlament dă noi puteri Consiliului Concurenței, prin modificarea Legii concurenței și a celei privind competiția neloială. Instituția va putea amenda drastic marii retaileri care delistează nejustificat produse sau aplică adaosuri diferite la produse din aceeași categorie.Inițiativa vine după ce mai mulți producători români au acuzat marile rețele de retail de abuzuri, fie prin delistarea produselor lor, fie prin practicarea unor adaosuri comerciale uriașe, care fac mărfurile lor necompetitive cu cele de import sau cu propriile mărci ale magazinelor.Proiectul este realizat de senatorul PSD Dănuț Cristescu, din Teleorman, dar este semnat de un număr total de 50 de parlamentari, atât de la PSD, cât și de la PNL, USR și AUR.Conform proiectului, aplicarea de adaosuri diferite la produse din aceeași categorie și refuzul de a furniza informații privind stocurile producătorului se vor sancționa cu amenzi de la 50.000 la 500.000 de lei.Integral în Libertatea.

O nouă ciocnire între Ungaria și instituțiile europene. Comisia Europeană a anunţat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legea de protejare a suveranităţii, transmite Agerpres citând o știre AFP. Legea a fost inițiată de partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban și a fost aprobată la sfârșitul anului trecut. Instituțiile europene au atenționat de mai mult timp Ungaria cu privire la această lege, însă Ungaria a ignorat până acum toate avertismentele.Prin acest act normativ a fost înființat un "birou independent de protecţie a suveranităţii" cu scopul de a investiga activităţile ce ameninţă suveranitatea naţională a Ungariei - de exemplu, finanţările externe destinate partidelor politice şi altor organizaţii şi "interferenţele străine" în procesul electoral. Cei considerați că au încălcat prevederile legii riscă inclusiv pedepse cu închisoarea.Bruxelles-ul consideră că acest această lege încalcă dreptul european, în timp ce ONG-urile şi criticii lui Orban susţin că ea este îndreptată contra opoziţiei. Statele Unite s-au declarat preocupate de această lege, pe care o consideră "incompatibilă cu valorile comune de democraţie, libertate individuală şi stat de drept".Budapesta acuză la rândul ei Bruxelles-ul şi diferite organizaţii străine, în special americane, că "distribuie miliarde de euro" opoziţiei ungare pentru a influenţa opţiunile alegătorilor.Ungaria a adoptat încă din 2021 o lege care instituie controale sporite asupra finanţării ONG-urilor.Aceasta părea să ţintească mai ales finanţările oferite de miliardarul american de origine ungară George Soros, pe care Viktor Orban îl acuză că se amestecă în politica internă a Ungariei pentru a-l înlătura de la putere.Citeste si”Suveranitatea” cere oamenilor să devină turnători în UngariaDupă cum amintește AFP, Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, pentru mai multe derapaje de la normele statului de drept.Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.De asemenea, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să  suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept. Astfel, au fost suspendate  22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce reveneau Ungariei.Pe lângă problemele legate de încălcarea normelor privind statul de drept și libertățile democratice, Bruxelles-ul acuză sistemul de achiziții publice al Ungariei, considerat că ar favoriza firme ale apropiaților lui Viktor Orban.La sfârșitul anului trecut, Ungaria a primit acces condiționat la 10 miliarde de euro din fondurile ce i se cuveneau, în timp ce Budapesta și-a ridicat veto-ul privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.În iunie, CJUE a mai condamnat Ungaria la o amendă de 200 de milioane de euro și o penalizare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea reglementărilor UE în privinţa dreptului la azil. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Instituții din România își manifestă sprijinul față de jurnalistul Mircea Barbu, căruia autoritățile Federației Ruse i-au deschis dosar penal după ce a relatat de la fața locului despre ofensiva ucraineană din Kursk. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm decizia autorităților drept un atac flagrant la libertatea presei și la drepturile fundamentale.Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a solicitat autorităților române protecția jurnalistului, subliniind că relatările acestuia nu pot fi confundate cu acte ostile de propagandă.Instituția afirmă că a informat Ministerul Administrației și Internelor cu privire la situația jurnalistului, dat fiind anunțul Federației Ruse, dar și mesajele de mobilizare în rețeaua de comunicații Telegram prin care se propune chiar suprimarea vieții jurnaliștilor care au intrat în regiune, printre care și Mircea Barbu.Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat la rândul său că acțiunile autorităților ruse sunt inacceptabile și contravin valorilor noastre. El a afirmat că România va rămâne fermă în apărarea jurnaliștilor săi și nu va tolera niciun fel de amenințare.Rusia a deschis dosare penale pe numele a 12 jurnaliști străini care au relatat din regiunea Kursk. Autoritățile invocă articolul din Codul Penal care incriminează trecerea ilegală a graniței și prevede o pedeapsă de până la 5 ani de închisoare.Citeste siFSB anchetează 3 jurnaliști, între care și unul român pentru că ar fi trecut "ilegal" frontiera în Kursk. Reacția MAEMircea Barbu a lansat un apel către comunitatea internațională afirmând că situația în care se află „ridică semne de întrebare asupra libertății presei și a drepturilor fundamentale ale jurnaliștilor”.Ce ar mai fi de spus? În primul rând, că autoritățile române au datoria de a-l proteja pe jurnalist de mâna lungă a Rusiei, inclusiv de coloana a cincea a Kremlinului de pe teritoriul României.În al doilea rând că, precum orice regim autoritar, și cel al lui Putin vede o amenințare în tot ceea ce reprezintă presă liberă. De fapt, regimurile autoritare nu pot concepe faptul că jurnaliștii pot relata independent, că se pot raporta critic, inclusiv față de autoritățile țărilor lor. Pentru regimurile autoritare, presa este doar un instrument de propagandă și au impresia că așa este peste tot.Este doar una dintre deosebirile fundamentale dintre societățile libere și dictaturi.În realitate, Mircea Barbu și ceilalți colegi au mers pe urmele ofensivei din Kursk doar pentru a arăta lumii realitatea de acolo, expunându-se unor mari riscuri. Că aceasta nu a convenit Kremlinului, este o altă problemă. Dar nu e vina jurnaliștilor că au văzut și au relatat despre un câștig teritorial important de partea Ucrainei, pe când Kremlinul voia ca propria populație să creadă că ar fi vorba despre o operațiune de comando de mică amploare.Avem așadar, toate motivele pentru a fi solidari cu jurnalistul Mircea Barbu și toți colegii de breaslă care au relatat de pe teren. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Piața europeană a producției ecologice se află încă la un nivel foarte scăzut, reprezentând doar 4% din totalul pieței alimentare, și riscă să rămână dependentă de fondurile comunitare dacă nu va exista o strategie care să stimuleze cererea și oferta, este concluzia unui raport publicat recent de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Auditorii Curții semnalează că, în absența unor ținte cuantificabile și a unor modalități de măsurare a progreselor înregistrate de sector, evaluarea impactului planurilor ecologice și al subvențiilor europene este un proces dificil de realizat. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună, fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menține practici agricole ecologice și încă 15 miliarde de euro sunt planificate până în 2027.Curtea consideră că obiectivul pentru 2030, care se concentrează pe extinderea suprafețelor cultivate ecologic până la cel puțin 25% din terenurile agricole europene, nu este suficient pentru dezvoltarea durabilă a sectorului. Nu este obligatoriu, ceea ce face ca ritmul de adoptare a agriculturii organice să varieze semnificativ de la un stat membru la altul. În plus, dezvoltarea sectorului trebuie stimulată de creșterea cererii de consum. Instituția europeană de audit avertizează că ținta stabilită pentru sfârșitul deceniului, care implică o dublare a ratei de conversie, „pare imposibil de atins”, însă Comisia, în răspunsul său anexat la raport, consideră că „este mult prea devreme pentru a anticipa dacă acest obiectiv va fi atins sau nu până în 2030”.În Uniunea Europeană, Germania are cea mai mare piață de consum pentru produsele ecologice, urmată de Franța și Italia. În lume, Statele Unite ale Americii conduc topul vânzărilor cu amănuntul. Rezerva agricolă, activată din nouFermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România vor primi compensații din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru pierderile cauzate de fenomenele climatice nefavorabile din primăvara acestui an și de la începutul verii. Comisia propune o alocare totală de aproape 120 de milioane de euro care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, transmite Reprezentanța Comisiei Europene în România.Statele membre vor trebui să notifice Executivului blocului, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor de sprijin, iar distribuirea ajutorului financiar se va face până la 30 aprilie 2025.Propunerea va fi discutată cu toate țările UE înainte de reuniunea Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, din 7 octombrie, când va fi supusă la vot.Politica agricolă comună include o rezervă de 450 de milioane de euro anual, creată pentru a veni în sprijinul fermierilor atunci când apar perturbări ale pieței sau evenimente excepționale care le afectează producția sau vânzările.În luna iulie, 77 de milioane de euro au fost alocate agricultorilor austrieci, cehi, polonezi și portughezi care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile și cu perturbări grave ale pieței vinului. Susținere în Consiliul Agrifish pentru creșterea ajutorului de minimisGermania și Franța au reiterat apelul pentru creșterea ajutorului de minimis în sectorul agricol, în cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană de săptămâna trecută. Delegațiile din 16 state membre au susținut propunerea prezentată de cele două țări, de majorare a limitei pentru ajutoarele de minimis până la 50.000 de euro pentru o fermă, pe parcursul a trei ani, scrie publicația Euractiv, citând surse diplomatice. Tot la inițiativa Germaniei, subiectul a fost discutat în Consiliul Agrifish din luna aprilie a.c. când, de asemenea, s-a bucurat de o largă susținere. Un nou proiect de regulament este de așteptat să fie prezentat de Comisie în această toamnă. Tensiuni comerciale UE-ChinaSăptămâna trecută, Executivul blocului a anunțat că lansează consultări în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), prin care contestă investigația antisubvenții deschisă de China cu privire la anumite produse lactate importate din UE.Ancheta inițiată de China vizează subvențiile din cadrul politicii agricole comune, dar și programele naționale de sprijin din Irlanda, Austria, Belgia, Italia, Croația, Finlanda, România și Cehia, ca răspuns la intenția Comisiei Europene de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele electrice chinezești, potrivit France24. O anchetă demarată anul trecut de UE a constatat că mașinile importate din China concurează neloial industria auto europeană.Acum, autoritățile de la Beijing vor să verifice dacă subvențiile UE acordate pentru lapte, smântână și anumite tipuri de brânzeturi sunt compatibile cu regulile comerciale globale.Oficialii europeni resping acuzațiile potrivit cărora produsele europene ar încălca regulile comerțului internațional. Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană transmite că „este hotărâtă să utilizeze toate mijloacele juridice disponibile pentru a apăra industria UE împotriva utilizării abuzive a instrumentelor de apărare comercială”.China a inițiat acțiuni similare pentru coniac și carne de porc de origine europeană. O nouă echipă la vârful CopaOrganizația europeană a fermierilor, Copa, și-a ales președintele. Italianul Massimiliano Giansanti va conduce lobby-ul sectorului agricol la Bruxelles pentru următorii ani, după alegerile de săptămâna trecută. În prima sa declarație din noua funcție, Giansanti a spus: „ Următoarele luni de la Bruxelles vor fi cruciale pe mai multe fronturi, începând cu prezentarea viziunii pentru agricultură și alimentație”. Mandatul lui se va concentra pe cinci priorități: o PAC mai solidă, cu un buget adecvat, un lanț alimentar mai echitabil, politici comerciale coerente, o nouă abordare a Pactului Verde și un accent puternic pe inovare și va fi sprijinit de șase vicepreședinți care vin din organizații ale fermierilor din Austria, Danemarca, Franța, Spania, Cehia și Irlanda.

In this conversation, Kristin Kobes Du Mez dives deep into the hidden crisis of abuse and cover-ups within the church. She pulls back the curtain on the disturbing patterns she's uncovered - where abusers are often quickly forgiven and restored, while victims are shamed and silenced. Kristin shares how her research for the acclaimed book "Jesus and John Wayne" led her to uncover these systemic issues, and how she felt compelled to give a platform to the brave women who have come forward with their stories. We explore the complex dynamics at play - the fear of losing power and reputation that drives the cover-ups, the authoritarian tendencies that enable abuse, and the urgent need for true accountability and justice within the church. This is a conversation that challenges us to confront hard truths, to stand up for the vulnerable, and to imagine a path forward where the church truly reflects the radical love and justice of Christ.Kristin Kobes Du Mez is a New York Times bestselling author and Professor of History and Gender Studies at Calvin University. She holds a PhD from the University of Notre Dame and her research focuses on the intersection of gender, religion, and politics. She has written for The New York Times, The Washington Post, NBC News, Religion News Service, and Christianity Today, and has been interviewed on NPR, CBS, and the BBC, among other outlets. Her most recent book is Jesus and John Wayne: How White Evangelicals Corrupted a Faith and Fractured a Nation.Kristin's Documentary:For Our DaughtersKristin's Book:Jesus and John WayneJoin Our Patreon for Early Access and More: PatreonConnect with Joshua: jjohnson@allnations.usGo to www.shiftingculturepodcast.com to interact and donate. Every donation helps to produce more podcasts for you to enjoy.Follow on Facebook, Instagram, Twitter, or Threads at www.facebook.com/shiftingculturepodcasthttps://www.instagram.com/shiftingculturepodcast/https://twitter.com/shiftingcultur2https://www.threads.net/@shiftingculturepodcasthttps://www.youtube.com/@shiftingculturepodcastConsider Giving to the podcast and to the ministry that my wife and I do around the world. Just click on the support the show link belowSupport the show

Guvernele statelor Uniunii Europene au aprobat marți prima plată regulată către Ucraina de 4,2 miliarde de euro din cele 50 de miliarde de euro pe care UE le-a rezervat ca sprijin financiar pentru Kiev. Această formă de sprijin a avut nevoie de ceva timp pentru a intra în vigoare, din cauza opoziției Ungariei, ridicată, în cele din urmă, la 1 februarie anul acesta. Banii vin doar în urma îndeplinirii unor condiții. Și tocmai aceasta îi contrazice pe cei care se opun finanțării Kievului, pe motiv că banii se vor pierde din cauza corupției și a lipsei reformelor. După cum transmite Euractiv, sprijinul constă în granturi și împrumuturi, iar banii au fost alocați după ce Ucraina a îndeplinit condițiile de plată. Acestea au inclus reforme ale managementului financiar public, guvernanța întreprinderilor de stat, mediul de afaceri, energie și deminare.Instituțiile UE oferă în total 37 de miliarde de euro, conform instrumentului de urmărire a sprijinului pentru Ucraina al Institutului Kiel. Statele Unite sunt cel mai mare donator ca entitate statală, cu peste 75 de miliarde de euro asistență totală, din care peste 51 miliarde asistență militară. Totuși, contribuția europeană și cea americană se echilibrează, dacă adăugăm și eforturile statelor membre UE, în afara instituțiilor de la Bruxelles.Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde EUR, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei pentru perioada 2024-2027.De la intrarea sa în vigoare, mecanismul a plătit deja 6 miliarde EUR sub formă de credite-punte și 1,89 miliarde EUR în prefinanțare.În Planul pentru Ucraina, prezentat la 20 martie 2024, țara și-a asumat un plan ambițios pentru reconstrucție, modernizare și reformeAcesta prevede modernizări în administrația publică, punând accent pe buna guvernare, statul de drept și lupta împotriva corupției și fraudei.Citeste siUE aprobă prima tranșă din ajutorul financiar de 50 miliarde de euro pentru UcrainaÎn evaluarea sa din 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că Planul pentru Ucraina îndeplinește criteriile și astfel, drumul spre finanțare a fost deschis.Dacă toate reformele și investițiile propuse vor fi implementate pe deplin, estimarea este că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033, estimează Consiliul UE.Adoptarea planului de reforme de către Kiev și mai ales validarea lui de către instituțiile europene vine să contrazică abordările potrivit cărora banii pentru Ucraina se duc într-o groapă fără fund, urmare a corupției și proastei guvernări. Această teorie este larg îmbrățișată de adversarii sprijinirii Ucrainei.În mod sigur, Ucraina nu este o țară perfect transparentă și curată – dar câți dintre membrii Uniunii Europene se pot lăuda cu așa ceva? A spune însă că banii se dau fără minime garanții și condiții, așa cum susțin cei care vor blocarea finanțării Kievului este, totuși, o exagerare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din seria noastră de masterclass despre comunicare, realizat împreună cu profesorul Dumitru Borțun. În acest episod, mergem mai adânc în știința comunicării și explorăm concepte fascinante care ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează acest proces complex.Începem cu o discuție despre responsabilitatea generațiilor și importanța societății deschise, inspirați de ideile lui Karl Popper. Apoi, intrăm în miezul subiectului, analizând modele clasice de comunicare precum cel al lui Lasswell și Shannon-Weaver.Un moment important al episodului este dedicat funcțiilor comunicării, așa cum au fost ele definite de Roman Jakobson. Discutăm despre funcția expresivă, persuasivă, referențială, fatică, metalingvistică și poetică, oferind exemple concrete pentru fiecare.În a doua parte a episodului, ne concentrăm pe concepte mai avansate precum bagajul cultural și cunoașterea tacită, explorând cum acestea influențează modul în care percepem și interpretăm mesajele.Încheiem cu o discuție fascinantă despre limbaj ca instrument de gândire și cunoaștere, comparând diferite limbi și analizând cum acestea pot influența exprimarea ideilor și sentimentelor.00:00 Introducere și Reflecții asupra Generațiilor00:57 Responsabilitatea Generațiilor Noi01:13 Importanța Societății Deschise03:07 Discuție despre Comunicarea Eficientă03:12 Cunoașterea Științifică vs. Cunoașterea Comună05:47 Critica Istoricismului de Karl Popper09:12 Reclamă și Importanța Energiei Verzi09:58 Provocările Generațiilor și Comunicarea12:25 Raționalizarea Instituțiilor și Comunicării16:00 Exemple de Moralitate și Societate25:23 Modelul de Comunicare al lui Laswell31:06 Puterea Indignării31:42 Învățarea Emoțională și Schimbarea Cognitivă32:11 Impactul Comunicării Emoționale32:52 Fumatul și Imaginea de Sine35:58 Povești Personale despre Renunțarea la Fumat37:36 Riscurile de Sănătate ale Fumatului și Alcoolului39:00 Strategii de Comunicare și Sănătate Publică45:23 Rolul Zgomotului în Comunicare47:05 Modelul de Comunicare al lui Shannon și Weaver49:29 Importanța Contextului și Codului54:11 Funcțiile Comunicării58:59 Autocomunicare și Etica în Comunicare59:22 Promisiunea de a Vorbi despre Idei01:00:21 Funcția Empatică și Fatică în Relații01:06:38 Funcția Metanivistică și Metalimbajul01:14:13 Funcția Poetică și Arta Comunicării01:18:08 Rolul și Așteptările în Comunicare01:24:06 Semnificația Mesajului și Bagajul Cultural01:25:24 Bagajul Cultural și Emanciparea01:25:43 Decodificarea Realității: Semiotică și Percepție01:27:49 Interpretări Istorice Greșite: Cucerirea Spaniolă01:31:27 Structuri Simbolice și Tipuri de Inteligență01:44:14 Perspective Lingvistice: Precizie, Poezie și Echilibru01:50:00 Gânduri de Încheiere despre Limbaj și Comunicare

Creștin democrații europeni (PPE), mândrii de scorul nesperat de bun în alegerile europene, vor să aibă cele mai multe funcții la conducerea UE în următorii ani. Făcând această cerere la cina șefilor de stat UE în 17 iunie la Bruxelles, PPE pune în pericol echilibrul politic european și credibilitatea instituțiilor amintite.

Rezerva Federală americană păstrează neschimbată rata dobânzii, Banca Centrală Europeană face o mică scădere. BCE s-a mișcat înaintea FED. Este o premieră, dar jocul continuă. Rezerva Federală americană (FED) a păstrat neschimbată dobânda-cheie în intervalul cuprins între 5,25% și 5,50%. Acest nivel este același din iulie 2023 și este cel mai ridicat din ultimii 20 de ani. Decizia menținerii dobânzii la rata actuală a fost luată în unanimitate de membrii Comitetului de politică monetară.Stagnarea ar putea să dureze. Jerome Powell, președintele FED, a schimbat foaia, în sensul că dacă la începutul anului lăsa să se înțeleagă că va urma o reducere a ratei de dobândă, acum Powell este mult mai circumspect. Președintele FED a declarat că „ratele dobânzilor vor rămâne la un nivel ridicat atât timp cât este necesar, dacă economia rămâne solidă și inflația persistă”.Ca toți bancherii centrali și Jerome Powell spune că este nevoie de câteva luni de scădere a inflației pentru ca reducerea dobânzii să poată să înceapă. Aceeași idee o putem găsi, de exemplu, și la guvernatorul Băncii Naționale a României. Doar că formularea bancherilor centrali este destul de vagă, adică nu spun clar câte luni trebuie să scadă inflația și cât de pronunțată ar trebui să fie încetinirea pentru a avea loc o reducere a dobânzii.Mai este o problemă pentru FED și pentru alte bănci centrale și anume creșterea salariilor. Și în America, salariile au o creștere prea mare pentru a se reduce inflația. Este destul de cinic, dar aceasta este realitatea: o creștere a salariilor mai mare decât inflația, în termeni reali, nu contribuie la eforturile de reducere a inflației. Iar aceasta este o problemă pentru mai multe economii, nu doar pentru cea americană.FED nu urmărește doar evoluția inflației, ci și piața muncii. În mod paradoxal, atunci când rata șomajului scade, dobânda nu coboară. Motivul? O piață a muncii solidă transmite semnalul că economia merge bine, sunt bani la consumatori și atunci inflația persistă. Dacă, însă, va exista o scădere accentuată a inflației, oarecum neașteptată, FED nu va ezita să scadă dobânda. Dar, oficialii FED au indicat că va exista doar o singură reducere a dobânzii. Desigur, cei care sperau la începutul anului că dobânda se va reduce rapid și în mai multe etape, pot fi acum dezamăgiți.FED a anunțat că progresele înregistrate pentru reducerea inflației la 2% sunt deocamdată modeste. La începutul acestui an, rata inflației s-a redus, a revenit câteva luni și a ajuns în luna mai la nivelul de 3,3%. Acest nivel nu a convins, însă, FED să scadă dobânda-cheie.Jocul FED, la fel ca al băncilor centrale, este complicat. Dacă scade prea târziu rata dobânzii, atunci riscă să provoace o încetinire sau chiar o scădere a economiei. Doi senatori democrați au trimis o scrisoare președintelui FED avertizându-l că o politică monetară restrictivă ar putea pune în pericol piața forței de muncă.Instituția financiară este independentă de puterea politică, dar deciziile sale au consecințe semnificative asupra economiei americane.După cum se poate vedea, între BCE și FED există o diferență de start în ceea ce privește reducerea dobânzilor. Surprinzător, BCE a făcut primul pas înaintea FED. Surprinzător pentru că de multe ori în ultimele două decenii mișcările mai rapide, inițiativa, a aparținut FED, urmată de BCE. Acum, lucrurile au stat invers.BCE a redus dobânda-cheie, dar oficialii instituției au precizat că este posibil să nu urmeze foarte rapid o nouă scădere, pentru că decidenții instituției financiare așteaptă o confirmare a reducerii inflației cât mai aproape de 2%.Cei din urmă ar putea fi cei dintâi. Este posibil dacă ne gândim că economia americană are o creștere mai solidă decât cea a Uniunii Europene.                           Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.

Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW) - Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop) - Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama) Oboseala lui Toni Greblă. De ce se fură voturi în România anului 2024? (SpotMedia)Refuzul autorităților de a renumăra voturile în competițiile electorale în care scorul e foarte strâns a provocat tensionarea bruscă a scenei politice. Partidele și-au adus susținătorii în fața birourilor electorale, iar liderii formațiunilor formulează acuzații, dau declarații și postează pe rețelele sociale. Încrederea populației că în data de 9 iunie au fost alegeri corecte s-a spulberat, consideră jurnalistul Emilian Isăilă de la SpotMedia.Printr-o intervenție televizată și un comunicat al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, președintele AEP, a acuzat actorii politici care prezintă dovezi cu posibile furturi de voturi și încălcări ale legii că încetinesc procesul electoral.El a spus că eventualele erori au fost provocate de oboseală. Instituția n-a avut nicio reacție față de zecile de documente oficiale prezentate, care conțin indicii că ar fi fost falsificate, iar niciun procuror n-a anunțat declanșarea vreunei investigații independente în cazurile prezentate de candidați sau de alegători.Sunt deja rapoarte ale persoanelor care au votat și nu se regăsesc în listele electorale, dar și zeci de plângeri penale în toată țara. Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW)Președintele Klaus Iohannis e satisfăcut de rezultatele obținute de PSD+PNL, deși partidul lui a pierdut pe linie după îmbrățișarea cu social-democrații.Klaus Iohannis, promotorul stabilității prin sacrificarea liberalilor în alianța cu social-democrații, nu mai are multe argumente pentru menținerea lui Nicolae Ciucă în fruntea partidului și nici pentru guvernarea comună, dar are încă destulă influență în partid.Rezultatele PNL sunt însă dezastruoase prin comparație cu alegerile precedente. Liberalii au pierdut aproape 300 de primării, circa 4000 de locuri în consiliile locale, cinci președinți de Consilii Județene, și au cu doi europarlamentari mai puțin decât înainte. Aritmetica este clară și cere o repoziționare rapidă a Partidului Național Liberal înaintea prezidențialelor din toamnă și a parlamentarelor din decembrie. În ultimii trei ani, liberalii îndemnați de Klaus Iohannis au fost pragmatici, au pus în față interesele lor personale și de grup, renunțând cu cinism la statul de drept. Sub alianța de guvernare PSD+PNL, în România democrația s-a diluat, meritocrația a fost exclusă aproape total în selecția elitelor administrative și politice, iar politicienii de top se află la cel mai scăzut nivel intelectual din ultimii 30 de ani.  Un comentariu de Sabina Fati, corespondentă DW la București. Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop)Documente de 45 de milioane de lei reprezentând publicitate pentru social-democrați și liberali la alegerile europarlamentare din 9 iunie au fost analizate de Snoop, din surse publice.Suma totală de publicitate, TV și online, plătită de PSD și raportată până pe 6 iunie 2024 la AEP a fost de aproape 30 de milioane de lei. Din aceşti bani, 13,3 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 16,7 milioane de lei au mers în online. PNL a cheltuit 15,5 milioane de lei. Din aceşti bani, 8,2 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 7,3 milioane de lei au fost cheltuiţi în campanii online. AUR a folosit peste 15 milioane de lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la tv, radio, presă scrisă sau în online. USR a cheltuit 4 milioane de lei. A cumpărat publicitate în media la B1 TV, Digi24, G4Media, Libertatea, Hotnews. Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama)Preferințele politice ale românilor plecați în străinătate s-au schimbat de la cer la pământ, între europarlamentarele din 2019 și cele de acum, din 2024. Dar și interesul lor pentru aceste alegeri a scăzut: au venit la urne cu 44% mai puțini români, în diaspora.Panorama a analizat rezultatele votului la europarlamentare, în cele mai mari 11 bazine electorale din diaspora, și le-a comparat cu imaginea de acum cinci ani, de la scrutinul similar pentru Parlamentul European.Cu trei mari excepții – Moldova, Olanda și Danemarca – AUR și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, și-au disputat de la egal la egal locul întâi la alegerile din țările unde trăiește și votează cea mai mare parte a diasporei române. La mică distanță, i-au urmat rămășițele alianței conduse de USR, în 2019 (REPER, Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe), care dacă ar fi rămas unite, ar fi scos cel mai bun scor și în 2024, în diaspora.De la scorul de câteva procente al lui George Simion, din 2019, AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi în diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. Dacă acum cinci ani nu exista, SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat în 2024 votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia. Cumulat, aceste două partide au scos procentele pe care le scotea USR-PLUS în diaspora, în 2019, de peste 40%.Votul extremist, naționalist, pare că a crescut mai mult pe fondul scăderii polului PNL-PSD, decât pe cel al USR. Iar dacă USR nu s-ar fi fragmentat în 2024 și ar fi menținut legătura cu mișcările din diaspora, ar fi luptat acum de la egal la egal cu valul extremist AUR-SOS.Republica Moldova menține status-quo-ul și nu merge cu extremiștii. În Moldova, vedem singurul caz unde voturile din jurul polilor PSD și PNL a crescut față de 2019.

Uma proposta do governo enquadra os motoristas como trabalhadores autônomos, ou seja, sem vínculo pela CLT. Além disso, a medida determina o pagamento de alíquota de 27,5% de contribuição no Instituto Nacional do Seguro Social.Acompanhe O Antagonista no canal do WhatsApp. Boletins diários, conteúdos exclusivos em vídeo... e muito mais. Link do canal: https://whatsapp.com/channel/0029Va2SurQHLHQbI5yJN344 Ser Antagonista é fiscalizar o poder. Aqui você encontra os bastidores do poder e análises exclusivas. Apoie o jornalismo independente assinando O Antagonista | Crusoé: https://hubs.li/Q02b4j8C0 Não fique desatualizado, receba as principais notícias do dia em primeira mão se inscreva na nossa newsletter diária: https://bit.ly/newsletter-oa Leia mais em www.oantagonista.com.br | www.crusoe.com.br

Luiz Inácio Lula da Silva sancionou nesta terça-feira (31) a lei que estabelece uma pensão especial para órfãos de mães vítimas de feminicídio. O benefício de um salário mínimo poderá ser pago a crianças e adolescentes antes da conclusão do julgamento do crime. O Durma com Essa explica como funciona a nova legislação e expõe dados da violência contra a mulher no Brasil. O programa conta também com Marcelo Roubicek falando sobre os embates em torno da promessa de deficit zero de Fernando Haddad.Conheça nossos descontos de 60% para assinar o Nexo com o Google. É por tempo limitado!Assine o podcast: Spreaker | Apple Podcasts | Deezer | Google Podcasts | Spotify | Outros apps (RSS)Edição de áudio Pedro Pastoriz

Nuno Barbosa Morais é um biólogo computacional. É licenciado em Engenharia Física Tecnológica pelo Instituto Superior Técnico e doutorado em Ciências Biomédicas pela Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa, tendo feito investigação internacional durante uma década nas universidades de Cambridge e de Toronto. Lidera, desde 2015, o laboratório de Transcritómica de Doença no Instituto de Medicina Molecular e lecciona cursos de Biologia Computacional a vários mestrados da Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa.  -> Apoie este projecto e faça parte da comunidade de mecenas do 45 Graus em: 45grauspodcast.com _______________ Índice (com timestamps): (6:50) INÍCIO DA CONVERSA: Crise da Replicação | Vieses cognitivos e as limitações das técnicas de inferência estatística. P-value | Karl Popper | Gregor Mendel | Ronald Fisher (história do chá) | Jacob Bernoulli (23:08) De onde surgiu esta a Crise na Ciência? | Artigo  Why Most Published Research Findings Are False (John Ioannidis) | Artigo de Florian Markowetz 1,500 scientists lift the lid on reproducibility | Five selfish reasons to work reproducibly | Fraude em Alzheimer: Blots on a field? | Artigos de investigadores japoneses na Nature (um, dois) | HARKing  (42:05) Big data e complexificação das metodologias. | Artigo João P. Magalhães «Every gene can (and possibly will) be associated with cancer» | Overfitting | As bombas alemãs em Londres e a ‘clustering illusion' | Riscos de usar programas bioinformáticos como caixas negras |  Inteligência artificial (1:06:16) Será que a ciência já esgotou o “low hanging fruit” das descobertas? Estudo: Rate of scientific breakthroughs slowing over time | Perigos da hiperespecialização. | C. P. Snow (1:17:00) Incentivos perversos do sistema de publicação | Robert Merton e o Matthew effect | Luc Montagnier e as teorias da conspiração Covid (1:29:26) Outras ideias para melhorar a Ciência. | Talent Identification at the limits of Peer Review: an analysis of the EMBO Postdoctoral Fellowships Selection Process | Revisão por pares prévia à publicação |  Algoritmos de revisão com AI: statcheck e grim Livros recomendados: The Drunkard's Walk, de Leonard Mlodinow | Pensar, Depressa e Devagar. de Daniel Kahneman | Science Fictions, de Stuart Ritchie | Calling Bullshit, de Carl Bergstrom e Jevin D. West _______________ Na conversa que vão ouvir, o Nuno identifica uma série de desafios / obstáculos à boa ciência, que eu diria que se podem dividir em dois tipos: os de sempre e aqueles que se tornaram mais agudos nas últimas décadas, devido a algumas mudanças, quer nas técnicas, quer institucionais que afectam o modo como se faz hoje ciência Os primeiros desafios (os de sempre) têm que ver com a grande dificuldade da Ciência enquanto actividade: conseguir compreender o mundo (identificar “leis” na natureza) sendo os dados de que dispomos sempre parcelares e imperfeitos,e contando apenas com a mente dos cientistas -- humana e, por isso, cheia de limitações e vieses.  Para contrariar as nossas limitações cognitivas (e os nossos próprios defeitos morais) criou-se ao longo do tempo uma arquitectura institucional com uma série de válvulas de segurança. Por exemplo, os trabalhos só são publicados depois de serem revistos por outros cientistas, e a ciência é feita de forma aberta, de modo a que estejamos sempre sujeitos à que as nossas conclusões sejam invalidadas por outros investigadores.  E para decidir o que conta e o que não conta como descoberta científica a partir dos tais dados limitados, foi preciso criar um método e um referencial de significância aceite por todos. Instituíram-se, então, testes de inferência estatística, os chamados testes de hipóteses, o mais conhecido dos quais o célebre p value (de que falamos na conversa).  Só que estes testes são apenas uma via indirecta de inferir conclusões (como não é possível nunca ter a certeza em relação à nossa hipótese para explicar determinado fenómeno, o máximo que estes testes fazem é… rejeitar a hipótese de não haver fenómeno nenhum nos dados…). E depois há outro problema, mais grave. É que uma vez estabelecendo-se um referencial para determinar o que conta e não conta como descoberta científica, criam-se incentivos, como o Nuno explica, para que ele seja aldrabado (intencionalmente ou não) pelos cientistas.  Pelas limitações da nossa mente e destes métodos estatísticos, a Ciência foi sempre  uma actividade…complexa. E nas últimas décadas algumas mudanças vieram tornar estes obstáculos ainda maiores. Por um lado, o sistema de publicação de artigos científicos tornou-se cada vez mais competitivo, gerando incentivos para publicar resultados vistosos, mesmo que para isso seja necessário ser menos rigoroso. Por outro lado, a ciência (em particular na área do convidado, as ciências biomédicas) tornou-se mais complexa e informatizada devido à ascensão do chamado big data e o aumento  da utilização de programas “bioinformáticos”. Isto criou desafios adicionais a quem utiliza estas ferramentas sem por vezes as compreender bem.  Estes obstáculos (e outros, de que falamos durante a conversa) desembocaram naquilo que se tem chamado a Crise da Replicação, em que várias conclusões aparentemente sólidas, sobretudo na biomedicina e na psicologia, têm sido invalidadas por estudos posteriores. Esta crise tem feito correr muita tinta nos últimos anos, com já vários livros publicados sobre o assunto.  E foi precisamente por aí que começámos a nossa conversa -- na qual percorremos as causas e consequências deste estado de coisas. No final, pedi ao Nuno para apontar soluções para resolver estes desafios (os antigos e os novos). Como vão ver, ele tem muitas ideias.  _______________ Obrigado aos mecenas do podcast: Francisco Hermenegildo, Ricardo Evangelista, Henrique Pais João Baltazar, Salvador Cunha, Abilio Silva, Tiago Leite, Carlos Martins, Galaró family, Corto Lemos, Miguel Marques, Nuno Costa, Nuno e Ana, João Ribeiro, Helder Miranda, Pedro Lima Ferreira, Cesar Carpinteiro, Luis Fernambuco, Fernando Nunes, Manuel Canelas, Tiago Gonçalves, Carlos Pires, João Domingues, Hélio Bragança da Silva, Sandra Ferreira , Paulo Encarnação , BFDC, António Mexia Santos, Luís Guido, Bruno Heleno Tomás Costa, João Saro, Daniel Correia, Rita Mateus, António Padilha, Tiago Queiroz, Carmen Camacho, João Nelas, Francisco Fonseca, Rafael Santos, Andreia Esteves, Ana Teresa Mota, ARUNE BHURALAL, Mário Lourenço, RB, Maria Pimentel, Luis, Geoffrey Marcelino, Alberto Alcalde, António Rocha Pinto, Ruben de Bragança, João Vieira dos Santos, David Teixeira Alves, Armindo Martins , Carlos Nobre, Bernardo Vidal Pimentel, António Oliveira, Paulo Barros, Nuno Brites, Lígia Violas, Tiago Sequeira, Zé da Radio, João Morais, André Gamito, Diogo Costa, Pedro Ribeiro, Bernardo Cortez Vasco Sá Pinto, David , Tiago Pires, Mafalda Pratas, Joana Margarida Alves Martins, Luis Marques, João Raimundo, Francisco Arantes, Mariana Barosa, Nuno Gonçalves, Pedro Rebelo, Miguel Palhas, Ricardo Duarte, Duarte , Tomás Félix, Vasco Lima, Francisco Vasconcelos, Telmo , José Oliveira Pratas, Jose Pedroso, João Diogo Silva, Joao Diogo, José Proença, João Crispim, João Pinho , Afonso Martins, Robertt Valente, João Barbosa, Renato Mendes, Maria Francisca Couto, Antonio Albuquerque, Ana Sousa Amorim, Francisco Santos, Lara Luís, Manuel Martins, Macaco Quitado, Paulo Ferreira, Diogo Rombo, Francisco Manuel Reis, Bruno Lamas, Daniel Almeida, Patrícia Esquível , Diogo Silva, Luis Gomes, Cesar Correia, Cristiano Tavares, Pedro Gaspar, Gil Batista Marinho, Maria Oliveira, João Pereira, Rui Vilao, João Ferreira, Wedge, José Losa, Hélder Moreira, André Abrantes, Henrique Vieira, João Farinha, Manuel Botelho da Silva, João Diamantino, Ana Rita Laureano, Pedro L, Nuno Malvar, Joel, Rui Antunes7, Tomás Saraiva, Cloé Leal de Magalhães, Joao Barbosa, paulo matos, Fábio Monteiro, Tiago Stock, Beatriz Bagulho, Pedro Bravo, Antonio Loureiro, Hugo Ramos, Inês Inocêncio, Telmo Gomes, Sérgio Nunes, Tiago Pedroso, Teresa Pimentel, Rita Noronha, miguel farracho, José Fangueiro, Zé, Margarida Correia-Neves, Bruno Pinto Vitorino, João Lopes, Joana Pereirinha, Gonçalo Baptista, Dario Rodrigues, tati lima, Pedro On The Road, Catarina Fonseca, JC Pacheco, Sofia Ferreira, Inês Ribeiro, Miguel Jacinto, Tiago Agostinho, Margarida Costa Almeida, Helena Pinheiro, Rui Martins, Fábio Videira Santos, Tomás Lucena, João Freitas, Ricardo Sousa, RJ, Francisco Seabra Guimarães, Carlos Branco, David Palhota, Carlos Castro, Alexandre Alves, Cláudia Gomes Batista, Ana Leal, Ricardo Trindade, Luís Machado, Andrzej Stuart-Thompson, Diego Goulart, Filipa Portela, Paulo Rafael, Paloma Nunes, Marta Mendonca, Teresa Painho, Duarte Cameirão, Rodrigo Silva, José Alberto Gomes, Joao Gama, Cristina Loureiro, Tiago Gama, Tiago Rodrigues, Miguel Duarte, Ana Cantanhede, Artur Castro Freire, Rui Passos Rocha, Pedro Costa Antunes, Sofia Almeida, Ricardo Andrade Guimarães, Daniel Pais, Miguel Bastos, Luís Santos _______________ Esta conversa foi editada por: Hugo Oliveira _______________ Bio: Nuno Barbosa Morais é um biólogo computacional. É licenciado em Engenharia Física Tecnológica pelo Instituto Superior Técnico e doutorado em Ciências Biomédicas pela Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa, tendo feito investigação internacional durante uma década nas universidades de Cambridge e de Toronto. Lidera, desde 2015, o laboratório de Transcritómica de Doença no Instituto de Medicina Molecular e lecciona cursos de Biologia Computacional a vários mestrados da Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa. A sua investigação recorre a análises de grandes dados moleculares no estudo das alterações na regulação da actividade dos genes em tecidos humanos que os tornam mais susceptíveis a doenças, nomeadamente as associadas ao envelhecimento. No processo, a equipa desenvolve ferramentas bioinformáticas que visam tornar acessíveis e inteligíveis aquelas análises a colegas sem formação informática. Procura contribuir para uma maior reprodutibilidade da prática científica, através da promoção da investigação inter-disciplinar, da formação quantitativa de biólogos e do uso de ferramentas de análises de grandes dados como sistemas de apoio à decisão, por oposição a “caixas negras”.

Mamileiros e mamiletes, a Lei de Cotas completa 10 anos em 2022. Ela é resultado de uma longa mobilização dos movimentos sociais para ampliar o acesso da população negra ao ensino superior. Instituída no governo Dilma Rousseff (PT), a Lei 12.711, de agosto de 2012, prevê que 50% das vagas de universidades federais e institutos federais de educação, ciência e tecnologia devem ser destinadas a alunos que cursaram o ensino médio integralmente na rede pública. Dessas, pelo menos a metade deve ser ocupada por estudantes cuja família tenha renda per capita inferior a 1,5 salário mínimo. Também há vagas reservadas para pretos, pardos e indígenas, de acordo com o tamanho dessas populações no estado onde fica a instituição de ensino. O texto da lei diz que a política de cotas pode ser revisada em 10 anos, ou seja, em agosto deste ano. Com isso, possíveis modificações preocupam defensores da medida. No programa de hoje, Ju Wallauer e Cris Bartis têm a missão de mergulhar nos dez anos de aplicação dessa política pública para analisar o que foi conquistado, quais são os desafios que enfrentamos e como podemos melhorar essa política para a próxima década. Participam da conversa a geóloga Joana Angélica Guimarães, primeira mulher negra a se tornar reitora em uma universidade federal no Brasil - a Universidade Federal do Sul da Bahia (UFSB) - e ex-vice-presidenta da Associação Nacional dos Dirigentes das Instituições Federais de Ensino Superior (Andifes), e Maria Angélica dos Santos, doutora em Direito pela Universidade Federal de Minas Gerais (UFMG) e pesquisadora da implementação da política e cotas nas universidades públicas no Brasil. Aperta o play e vem com a gente! _____ FALE CONOSCO . Email: mamilos@b9.com.br CONTRIBUA COM O MAMILOS Quem apoia o Mamilos ajuda a manter o podcast no ar e ainda participa do nosso grupo especial no Telegram. É só R$9,90 por mês! Quem assina não abre mão. https://www.catarse.me/mamilos _____ Equipe Mamilos Mamilos é uma produção do B9 A apresentação é de Cris Bartis e Ju Wallauer. Pra ouvir todos episódios, assine nosso feed ou acesse mamilos.b9.com.br Quem coordenou essa produção foi a Beatriz Souza. Com a estrutura de pauta e roteiro escrito por Eduarda Esteves. A edição foi de Mariana Leão e as trilhas sonoras, de Angie Lopez. A capa é de Helô D'Angelo. A coordenação digital é feita por Agê Barros, Carolina Souza e Thallini Milena. O B9 tem direção executiva de Cris Bartis, Ju Wallauer e Carlos Merigo. O atendimento e negócios é feito por Rachel Casmala, Camila Mazza, Greyce Lidiane e Telma Zenaro.