Podcasts about institu

Cel mai scăzut nivel de încredere în instituții se înregistra în zona de Est a Uniunii Europene, inclusiv în România, conform unui Eurobarometru recent. De ce și-au pierdut românii încrederea în instituțiile statului? Și cum poate fi restabilită această încredere? L-am întrebat pe Emilian Mihailov, conf. univ. la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. Emilian Mihailov: „Am făcut o documentare să văd dacă naraţiunile declinului se adeveresc. Şi, contrar aşteptărilor, de fapt România, pe cele mai multe criterii, cunoaşte un progres lent, nu spectaculos, dar un progres. Nu avem declin nici pe creştere economică, nici pe problema corupţiei, nici pe inegalităţi economice. În ultimii zece ani inegalităţile economice sînt pe un trend descrescător. Şi întrebarea este cum mai binele devine semn de revoltă? Cum mai binele devine tot mai rău? Ce se întîmplă de noi nu recunoaştem acest progres – nu este spectaculos, dar este progres – de ce, dimpotrivă, sîntem convinşi, sîntem atraşi de naraţiuni ale declinului? (...) Aş prefera să vorbesc despre trei factori. Unu: România a progresat dar nu este o ţară cu instituţii consolidate, nu avem instituţii foarte funcţionale, deşi vedem îmbunătăţiri. Al doilea factor este cel legat de modul în care afectează social media comunicarea, interacţiunea dintre indivizi şi comunicarea, dezbaterea publică. Al treilea factor este legat de cum este construită psihologia noastră. De ce credem în declin cînd avem progres? Noi tindem să idealizăm trecutul. În trecut avem şi fapte pozitive, şi fapte negative, dar tindem să ni le reamintim mai mult pe cele pozitive. Tot timpul îmbunătăţim, cosmetizăm trecutul. Iar prezentul va fi tot timpul dominat de evenimentele negative, sub influenţa social media – cel mai bun instrument de a influenţa percepţiile oamenilor despre ce se întîmplă.”Cum ar putea instituțiile să recîștige încrederea cetățenilor? Cît de mult contează stilul personal al liderilor în cosolidarea încrederii în instituţii, în stat? Cît de mult contează carisma, de pildă, sau însuşirile unui lider?Emilian Mihailov: „În  momentul de faţă contează foarte mult. Instituţiile sînt entităţi abstracte, nu ne putem apropia de ele într-un mod uman. Ai nevoie să te apropii de persoane, ai nevoie să intri în contact cu oamenii care reprezintă acele instituţii. Preşedintele Nicuşor Dan a făcut un gest foarte importat: cel de a umaniza figura preşedintelui, atunci cînd, în prima zi de după alegerile de duminică, el şi-a luat fetiţa şi a dus-o la şcoală, pe stradă, ca un om obişnuit. Astfel de momente sînt foarte importante. Şi mai dau un exemplu. Oamenii obişnuiţi care reprezintă instituţiile – poliţistul care te opreşte în trafic, jandarmul care vine şi-ţi explică, funcţionarul public de la ANAF care îţi trimite o scrisoare că ai nu ştiu ce datorii – dacă ei te ignoră sau te tratează cu lipsă de respect, s-a închis povestea. Umanitatea în interacţiunea cu instituţiile statului se va dovedi decisivă în perioada următoare.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Instituída em 06 de julho de 2015, a Lei nº 13.146, a Lei Brasileira de Inclusão da Pessoa com Deficiência se direciona, especialmente, a assegurar, especialmente, o exercício dos direitos e das liberdades fundamentais da pessoa com deficiência, buscando promover a sua inclusão social e a cidadania. Também conhecida como Estatuto da Pessoa com Deficiência, trata-se de uma lei que prevê, entre seus artigos, o direito à igualdade de oportunidades e à não discriminação. Para saber mais sobre esse assunto, confira este Spot Educativo, que conta com a participação da professora do Departamento de Direito da UFOP e coordenadora do projeto de extensão da universidade Direitos da Pessoa com Deficiência - DPD, Iara Antunes.Ficha TécnicaProdução: Anahí Santos, Elis Cristina, Patrícia Consciente e Ryan DiasEdição de áudio e sonoplastia: Aurélio Bernardi

L'émission 28 minutes du 23/04/2025 Retour des mines antipersonnel : une militante sonne l'alerte mondialeDepuis le 18 mars, cinq pays européens ont annoncé vouloir sortir du traité d'Ottawa qui interdit l'usage des mines antipersonnel depuis 1997 et les définit comme "conçues pour exploser du fait de la présence, de la proximité ou du contact d'une personne et destinées à mettre hors de combat, blesser ou tuer une ou plusieurs personnes". La Lituanie, la Pologne, l'Estonie, la Lettonie et la Finlande ont fait marche arrière face à la crainte d'un conflit militaire avec la Russie de Vladimir Poutine. Ratifié par 164 pays, ce traité avait entériné le recul de leur utilisation, qui touche des civils dans 85 % des cas. Si ces retraits ont suscité des réactions frileuses de la part des autres pays signataires, des ONG se mobilisent pour maintenir l'interdiction des mines antipersonnel. C'est notamment le cas d'Handicap International qui a enjoint le gouvernement français à agir. Anne Héry est chargée de plaidoyer et des relations institutionnelles depuis plus de quinze ans pour cette ONG. L'un de ses principaux combats est la fin de l'utilisation des armes explosives en zones peuplées, comme les mines antipersonnel qu'elle qualifie "d'armes des lâches". Le retour de la conflictualité va-t-il enterrer le droit humanitaire international ?Déficit budgétaire : faut-il faire payer les retraités ? Toujours à la recherche de 40 milliards d'euros pour combler le déficit, le gouvernement de François Bayrou multiplie les pistes. Récemment, Amélie de Montchalin, ministre des Comptes publics, a émis l'hypothèse de revenir sur l'abattement fiscal des retraités. Institué en 1977, il permet aux retraités de réduire leur revenu imposable de 10 %, une mesure calquée sur l'abattement censé couvrir les frais professionnels des salariés. Chaque année, il représente un manque à gagner de 4 milliards pour l'État. Sa possible suppression fait débat tant la question est liée aux équilibres politiques. Les retraités représentent 14 millions d'électeurs, un socle électoral dont peu de partis peuvent se passer. Les oppositions, de tous bords confondus, ont fait part de leur désaccord : "18,5 millions de retraités vont payer plus d'impôts et 500 000 retraités, qui n'étaient pas encore imposables, vont le devenir", a dénoncé Marine Tondelier (EELV), alors que Laurent Jacobelli (RN) surenchérit en invoquant "un motif de censure possible". Pour le gouvernement, les équilibres politique et financier sont précaires.Marjorie Adelson nous emmène en Californie, où un groupe d'adolescents a organisé une course de spermatozoïdes pour sensibiliser au déclin de la fertilité masculine. Marie Bonnisseau nous raconte une histoire de foi à l'heure du numérique : Carlo Acutis, mort en 2006 à l'âge de 15 ans, sera bientôt canonisé pour devenir le saint patron des internautes.28 minutes est le magazine d'actualité d'ARTE, présenté par Élisabeth Quin du lundi au jeudi à 20h05. Renaud Dély est aux commandes de l'émission le vendredi et le samedi. Ce podcast est coproduit par KM et ARTE Radio. Enregistrement 23 avril 2025 Présentation Élisabeth Quin Production KM, ARTE Radio

L'émission 28 minutes du 23/04/2025 Déficit budgétaire : faut-il faire payer les retraités ? Toujours à la recherche de 40 milliards d'euros pour combler le déficit, le gouvernement de François Bayrou multiplie les pistes. Récemment, Amélie de Montchalin, ministre des Comptes publics, a émis l'hypothèse de revenir sur l'abattement fiscal des retraités. Institué en 1977, il permet aux retraités de réduire leur revenu imposable de 10 %, une mesure calquée sur l'abattement censé couvrir les frais professionnels des salariés. Chaque année, il représente un manque à gagner de 4 milliards pour l'État. Sa possible suppression fait débat tant la question est liée aux équilibres politiques. Les retraités représentent 14 millions d'électeurs, un socle électoral dont peu de partis peuvent se passer. Les oppositions, de tous bords confondus, ont fait part de leur désaccord : "18,5 millions de retraités vont payer plus d'impôts et 500 000 retraités, qui n'étaient pas encore imposables, vont le devenir", a dénoncé Marine Tondelier (EELV), alors que Laurent Jacobelli (RN) surenchérit en invoquant "un motif de censure possible". Pour le gouvernement, les équilibres politique et financier sont précaires.On en débat avec Gaëlle Macke, directrice déléguée de la rédaction de Challenges ; Agathe Le Berder, secrétaire générale adjointe de la CGT Ingé Cadre Tech et François Geerolf, économiste à l'OFCE.28 minutes est le magazine d'actualité d'ARTE, présenté par Élisabeth Quin du lundi au jeudi à 20h05. Renaud Dély est aux commandes de l'émission le vendredi et le samedi. Ce podcast est coproduit par KM et ARTE Radio. Enregistrement 23 avril 2025 Présentation Élisabeth Quin Production KM, ARTE Radio

Instituído em 2003 pelo presidente Lula, o programa Bolsa Família voltou a atingir números recordes em abril de 2025. Com investimento de R$13,7 bilhões, o maior programa de transferência de renda do país segue priorizando mulheres, crianças e populações vulneráveis em todos os municípios.Sonora:  

Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul) - Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews) - Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media) - Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea) Crin Antonescu: „Am fost o victimă, nu un colaborator”. De ce a fost chemat să dea declarații la Securitate (Adevărul)Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale 2025 are adeverință că „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliţie politică”, dar a dat o declarație la Securitatea comunistă în 1988 despre un prieten.CNSAS susține că lui Antonescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, poliția politică a regimului comunist.„Am fost o victimă, nu un colaborator” a explicat Crin Antonescu într-o conferință de presă. Candidatul coaliției a dezvăluit contextul.În 1987, un prieten de-al său foarte bun a plecat într-o excursie în Bulgaria şi de acolo a încercat să plece în Austria. Nu a reușit acest lucru şi a fost capturat de către organele de ordine din Bulgaria, fiind adus ulterior în România.Ștefan Costache este prietenul pe care Crin Antonescu l-a protejat de Securitatea comunistă, atunci când acesta a fugit din țară. El a dezvăluit că Antonescu a fost singura persoană în care a avut încredere și este convins că este „un om integru”. Pe larg în ziarul Adevărul.Nicușor Dan reclamă „un atac mascat” asupra conturilor sale de Instagram, TikTok și Facebook (HotNews)Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a anunțat marți seară că paginile sale de Instagram și TikTok sunt supuse unui atac, întrucât în 24 de ore au apărut mii de urmăritori noi și comentarii pozitive la adresa sa. Nicușor Dan a anunțat, aproape de miezul nopții, că „activitatea suspectă” asupra conturilor lui de social media s-a extins și pe rețeaua de socializare Facebook. Primarul Capitalei susține că este vorba de „un atac mascat” întrucât rețelele vor sesiza creșterea nefirească și vor limita reach-ul real al paginilor candidatului. „Două dintre postări au depășit 100.000 de distribuiri, un număr complet disproporționat raportat la numărul de utilizatori care au vizualizat aceste postări”, a scris edilul. Edilul spune că va sesiza autoritățile competente, relatează HotNews.Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului (G4Media)Un sondaj Inscop realizat în martie la comanda confederației patronale Concordia arată că cea mai mare problemă a României este corupția, în percepția respondenților. O altă problemă identificată de sondaj este lipsa aplicării egale a legii: 68% dintre români cred în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii.Cu alte cuvinte, mulți români au senzația că legea e valabilă doar pentru căței, în timp ce dulăii sunt privilegiați. Un astfel de dulău imun la lege e Nicu Marcu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), sub care s-a înregistrat falimentul firmelor City Insurance și Euroins, soldate cu pagube de peste 1 miliard de euro. Când toată lumea se aștepta ca șeful ASF să dea explicații instituțiilor despre presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, el a primit de fapt o promovare, scrie jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.Așa a ajuns Nicu Marcu să fie numit de premierul Marcel Ciolacu director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Instituția dă acces sau revocă accesul demnitarilor și angajaților statului la informațiile cu diferite grade de secretizare. ORNISS lucrează direct cu serviciile secrete și cu guvernul și are o putere semnificativă: poate încheia de facto cariere prin restrângerea accesului la informațiile clasificate.Analiză: Axa București-Washington e (încă) înghețată? Relația României cu Statele Unite nu se schimbă, sugerează cei opt reprezentanți ai Congresului SUA veniți în România și care nu au putut da niciun fel de asigurări și niciun fel de perspective legate de viitor.Cei opt parlamentari americani aflați într-un turneu prin Europa de Sud-Est, republicani și democrați, care au vizitat R. Moldova și sunt așteptați la Atena, în Grecia, au fost interesați mai ales de procesul anulării alegerilor și de opțiunile de afaceri care există în țară. În ceea ce privește o eventuală retragere a militarilor americani din România nu s-a clarificat nimic. Liderul delegației, republicanul Vernon Gale Buchanan, 73 de ani, fost pilot militar care a trăit Războiul Rece a recunoscut că „totul se reevaluează”, dar că este „foarte optimist” că relația dintre cele două state se află pe drumul cel bun.Analiza semnată de jurnalista Sabina Fati este disponibilă pe pagina DW în limba română.Ce s-a discutat la Vila Dante între delegația Congresului SUA și politicienii români: „Tachinări despre democrația și alegerile din România și situația vizelor de America” | EXCLUSIV (Libertatea)Vila Dante din cartierul Primăverii a fost marți, 15 aprilie, gazda unor discuții informale între delegația Congresului SUA și mai mulți politicieni români. Libertatea a obținut detalii în exclusivitate despre convorbirile secrete care au durat trei ore în spatele ușilor închise.Cina informală, găzduită de ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a început la ora 18.00 și s-a terminat la ora 21.00. Potrivit informațiilor Libertatea, din partea României au participat mai mulți parlamentari, dar și miniștri ai cabinetului Marcel Ciolacu, precum Emil Hurezeanu (Externe), Sebastian Burduja (Energie) și Bogdan Ivan (Economie și Digitalizare).Părerea majoritară a politicienilor români care au vorbit cu Libertatea a fost că democrații americani au fost mai pozitivi, în sensul că au înțeles că au fost motive întemeiate pentru anularea alegerilor desfășurate în noiembrie 2024. În schimb, au spus sursele citate, republicanii au fost mai reținuți și mai obiectivi. „Nu au pomenit numele lui Călin Georgescu. De fapt nu au rostit numele niciunui candidat în discuțiile cu noi. S-au ținut departe de nume”, a explicat unul dintre participanții la discuții pentru Libertatea.Un alt subiect, discutat inclusiv în particular, între patru ochi, a fost situația vizelor de SUA, după ce Administrația Trump a blocat pe termen nedeterminat intrarea țării noastre în Programul Visa Waiver. „Republicanii au spus că situația vizelor se rezolvă”, a precizat unul dintre politicieni pentru Libertatea.

”Azil științific” – iată o formă inedită de protecție, pe care universități din Europa se pregătesc să o ofere cercetătărilor din Statele Unite. Afectați de controlul ideologic și tăierea fondurilor impuse de administrația Trump, aceștia privesc tot mai insistent spre alte zări,  Europa fiind prima opțiune. Un anunț de angajare emis de Universitatea Liberă din Bruxelles (Vrije Universiteit Brussel , VUB) folosește termeni care multora le pot părea neobișnuiți pentru zilele noastre. Candidaților li se promite libertate acadamică, li se garantează lipsa interferențelor politice și a cenzurii.Mulți ar spune că toți acești termeni nici n-ar trebui incluși într-un anunț, fiind subînțeleși în mediul academic occidental.Și totuși, anunțul are o țintă precisă: cercetătorii din Statele Unite, care caută să scape de chingile ideologice impuse de administrația Trump și de tăierea fondurilor.Un adevărat „azil științific” acordat cercetătorilor americani, după cum notează ziarul britanic The Guardian.De când Donald Trump a preluat puterea, cercetătorii din SUA s-au confruntat cu atacuri din mai multe direcții. Eforturile de reducere a cheltuielilor guvernamentale au lăsat mii de angajați în pragul disponibilizării, inclusiv în instituții precum NASA, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor sau Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă, principala agenție de cercetare climatică din SUA.Pe de altă parte, orientarea guvernului împotriva a ceea ce numește curentul ”woke” a căutat să elimine finanțarea pentru cercetarea în domenii care se consideră că implică diversitatea, anumite tipuri de vaccinuri sau criza climatică. Rectorul universității flamande din Bruxelles, fondată în 1834 tocmai pentru a proteja mediul academic de interferența bisericii sau a statului – spune pentru The Guardian că a decis să deschidă 12 posturi postdoctorale pentru cercetători internaționali, în special americani. Instituția din Bruxelles nu este nici pe departe singura din Europa care a început să recruteze activ cercetători americani, oferind un refugiu celor dornici să scape de represiunea administrației Trump asupra cercetării și mediului academic.În Franța, directorul prestigiosului Institut Pasteur din Paris, a declarat că lucrează deja pentru a recruta cercetători de peste Atlantic pentru domenii precum bolile infecțioase sau originile bolilor.Ministrul educației din Țările de Jos a declarat că intenționează să lanseze rapid un fond pentru a atrage cercetători în țară. El a făcut aluzie la tensiunile care au cuprins mediul academic din SUA.În timp ce Universitatea Aix-Marseille din Franța a anunțat un program – intitulat Safe Place for Science – care ar urma să finanțeze mai mult de 20 de cercetători din SUA timp de trei ani.Doritori se vor găsi.Peste 1.200 de oameni de știință care au răspuns la un sondaj al publicației Nature – trei sferturi din totalul celor chestionați – se gândesc să părăsească Statele Unite în urma perturbărilor provocate de Trump. Europa și Canada au fost alegerile de top pentru relocare, scrie revista de știință.

Sprijinul pentru Uniunea Europeană în rîndul cetățenilor este la un nivel record: trei sferturi dintre europeni cred că apartenența la blocul comunitar e benefică. Aceasta este una dintre concluziile celei mai recente ediții a Eurobarometrului. Cercetarea a fost inițiată la începutul acestui an, în ianuarie și februarie, la comanda Parlamentului European. 70% dintre cetățenii români consideră cã România a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană. Despre datele acestei cercetări și despre tendințele privind încrederea în UE am discutat cu sociologul Mircea Kivu.  „E un salt spectaculos comparativ cu precedentul Eurobarometru, realizat vara trecută, imediat după alegerile pentru Parlamentul European. E un salt de circa 20%. Explicațiile nu sînt uşor de găsit. Poate că e efectul fenomenului de „cetate asediată”: europenii simt tot mai mult efectele războiului de la granița de est a Uniunii Europene. Instituțiile europene au comunicat mult despre nevoia unei politici comune în domeniul Apărării în fața pericolului rusesc. Chiar dacă există o reacție adversă destul de puternică din partea unor partide sau mișcări așa-zis suveraniste, majoritatea acestora nu neagă necesitatea apartenenței la UE, ci militează pentru o restructurare a arhitecturii europene. Nu e exclus ca această creștere a aprecierii față de UE să fie tocmai efectul pătrunderii în Parlament a unor partide care îi fac pe eurosceptici să se simtă reprezentați. E un efect paradoxal”, explică Mircea Kivu.  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Pregătirile pentru alegeri sunt în grafic, transmite Administratia Prezidentiala dupa ce la Cotroceni a avut loc o intalnire intre presedintele interimar, Ilie Bolojan, si reprezentantii institutiilor responsabile de procesul electoral. Sunt pregatite autoritatile care se ocupa de comunicare sa gestioneze atacuri de genul celor care au dus la anularea alegerilor, anul trecut? Ne-a raspuns Valentin Jucan, vicepresedinte CNA.   Jurnaliști filați de DNA IașiDoi jurnaliști au fost filați de DNA Iași după ce au investigat un caz de corupție. Este vorba de Luiza Vasiliu și Victor Ilie, care au care au fost urmăriți timp de două luni, în 2023, dupa o investigație sub acoperire, în care au arătat cum se dadea  spaga pentru aprobarea mai multor transporturi de cereale din Ucraina.  Vocea Americii se închide, Radio Europa Liberă rămâne fără subvențieSi, intr-o alta miscare contestata, președintele  Donald Trump suspendă finanțarea pentru organizații de presă. Peste 1.300 de angajați de la Vocea Americii au fost plasati in „concediu administrativ” iar Radio Europa Liberă a rămas fără subvenție. Discutam in aceasta seara despre o eventuala subminare a angajamentului Statelor Unite  faţă de presa liberă şi independentă.Armata israeliană continuă bombardamentele în Fâşia GazaNegociatori israelieni au plecat din nou la Cairo pentru a discuta cu mediatori egipteni problema ostaticilor aflaţi în continuare în enclava palestiniana. Iar premierul Benjamin Netanyahu a anunţat că îl va demite pe şeful securităţii interne (Shin Bet), în care nu mai are încredere. Propunerea premierului israelian va fi discutată în guvern.  

O procurador-geral de Justiça, Danilo Lovisaro do Nascimento, reuniu-se na última sexta-feira, 28, com integrantes do Grupo de Trabalho dedicado à implementação do Plano de Ação Institucional sobre Letalidade e Vitimização Policial, no âmbito do Ministério Público do Estado do Acre (MPAC).

Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia) - Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă) - „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews) România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola? (G4Media)Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.Integral, pe pagina G4Media.Ce vrea Ilie Bolojan? Ștacheta și importanța ei (SpotMedia)Jurnalista Ioana Ene Dogioiu comentează primul mesaj transmis de Ilie Bolojan, cu voce și chip, în calitate de președinte interimar.Era esențial, în primul rând,  ca românii să audă că șeful statului, fie el interimar, li se adresează direct și asumat după atât de multă tăcere prezidențială. Este foarte important că dl Bolojan și-a definit prioritățile. În primul rând, stabilitate politică, economică și socială, pentru că “riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.”Președintele interimar atrage atenția, fără panică, dar apăsat, că suntem în pericolul unei crize reale. Când? Când extremiștii aprind Molotovul moțiunii, mizând pe faptul că useriştii vor fi idioții lor utili, ca să arunce țară în aer. Instituţiile trebuie să lucreze și statul să funcționeze, nu să eșuăm în blocajul unei crize reale, este ceea ce cere public Ilie Bolojan.Continuarea, pe pagina SpotMedia.Ce (poate) face România în pline negocieri privind soarta Ucrainei, cu care împarte o frontieră de 650 de km? (Europa Liberă)În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – președintele interimar Ilie Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023, observă Europa Liberă.O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române” – Cum își argumentează decizia cei care l-au respins pe Cărtărescu (HotNews)După ce Mircea Cărtărescu, scriitorul român cu cele mai multe premii internaționale, nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia România, HotNews a vorbit cu cei care l-au respins. Cum își argumentează aceștia decizia care a șocat lumea culturală din România? Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.Mircea Cărtărescu a obținut peste 20 de premii naționale și internaționale.Cine sunt cei doi contestatariNicolae Breban (91 de ani) este romancier, membru titular Academiei Române. A fost distins cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor. Acesta a deținut pentru o perioadă funcția de membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, până când a intrat în conflict cu autoritățile din acea vreme. Valeriu Matei (65 de ani) este scriitor din Republica Moldova și membru de onoare al Academiei Române. Acesta a primit mai multe premii din partea Uniunii Scriitorilor din România și din partea Academiei Române. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996 din Republica Moldova.  

Le "plan blanc" est un dispositif d'urgence mis en place dans les hôpitaux français pour faire face à des situations exceptionnelles ou des crises majeures, nécessitant une mobilisation rapide et coordonnée des moyens humains et matériels de l'établissement. Institué par la loi du 9 août 2004 relative à la santé publique, ce plan est destiné à répondre efficacement à des événements tels qu'une catastrophe naturelle, un attentat, une épidémie, ou encore un afflux massif de patients. Les objectifs du plan blancLe plan blanc vise à garantir la continuité et la qualité des soins dans des situations de tension extrême. Il permet notamment de :1. Augmenter la capacité d'accueil : En réorganisant les services pour libérer des lits et accueillir un grand nombre de patients.2. Mobiliser du personnel : En rappelant des équipes médicales et paramédicales supplémentaires grâce à des astreintes ou des renforts extérieurs.3. Optimiser les ressources matérielles : En assurant la disponibilité d'équipements médicaux, de médicaments, et en organisant une logistique adaptée. Déclenchement et mise en œuvreLe déclenchement du plan blanc est décidé par la direction de l'hôpital, en coordination avec l'Agence Régionale de Santé (ARS) et parfois les autorités nationales. Il repose sur une évaluation précise de la situation et des besoins. Une fois activé, plusieurs actions clés sont mises en place :- Réorganisation des services : Certains soins non urgents, comme des interventions programmées, peuvent être décalés ou annulés pour prioriser les urgences.- Gestion des flux : Les patients sont répartis selon leur gravité grâce à un triage médical rigoureux.- Coordination avec d'autres structures : Les hôpitaux voisins, les cliniques privées, et les services de secours sont souvent impliqués pour mutualiser les efforts. Un outil crucial en cas de criseLe plan blanc a été activé à de nombreuses reprises, notamment lors des attentats terroristes de 2015 ou pendant la pandémie de COVID-19, où il a permis aux hôpitaux d'adapter rapidement leur organisation face à un afflux massif de patients. Il joue un rôle fondamental dans la résilience du système de santé français, bien qu'il mette parfois en lumière les limites structurelles des établissements en termes de personnel ou d'équipements. En résumé, le plan blanc est un dispositif essentiel pour gérer les crises sanitaires en mobilisant et coordonnant efficacement les ressources hospitalières. Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.

Mention légales : Vos données de connexion, dont votre adresse IP, sont traités par Radio Classique, responsable de traitement, sur la base de son intérêt légitime, par l'intermédiaire de son sous-traitant Ausha, à des fins de réalisation de statistiques agréées et de lutte contre la fraude. Ces données sont supprimées en temps réel pour la finalité statistique et sous cinq mois à compter de la collecte à des fins de lutte contre la fraude. Pour plus d'informations sur les traitements réalisés par Radio Classique et exercer vos droits, consultez notre Politique de confidentialité.Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Coaliția lasă impresia de câteva zile că începe să facă economii serioase la buget, prin măsuri mai mult sau mai puțin de austeritate, însă în plan secund ministerele și alte instituții centrale au dat drumul la ultimele zeci de concursuri înainte de a fi înghețate angajările la stat, scrie Libertatea: ”Ministerul Afacerilor Externe este instituția care dă tonul angajărilor pe ultima sută de metri. În luna decembrie a lansat 12 concursuri pentru a angaja nu mai puțin de 303 persoane. Ministerul Muncii a fost mai prevăzător și a dat drumul la numeroase concursuri de la jumătatea lunii noiembrie, pentru care probele au fost în luna decembrie”.„Trenulețul” guvernamental lovește din plin 30.000 de microîntreprinderi și pune în pericol 10% dintre angajații lor (Europa Liberă)Mai multe decizii fiscale incluse de Guvern în „ordonanța – trenuleț”, adoptată luni, 30 decembrie, bulversează zeci de mii de microîntreprinderi. Obligați să ia decizii peste noapte, antreprenorii nu văd altă soluție decât restrângerea activității.Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc. Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023. Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.Lux pentru partide în 2024: 200 milioane de euro de la buget. Subvenții gigant: PSD – 30 de milioane de euro, PNL – peste 24 de milioane de euro (Snoop.ro)Guvernul Ciolacu a împins limitele bugetare în 2024 și în cazul finanțării partidelor politice: peste 384 milioane de lei sub formă de subvenție (77 milioane de euro). Este un record istoric. La aceste sume se adaugă banii primiți ca rambursare după alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.Notă de plată. Organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției a costat aproape un milion de euro. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți pe amenajarea tematică (Buletin de București).La Târgul de Crăciun din Piața Constituției au participat peste 1,3 milioane de persoane, însă nici cheltuielile pentru organizarea evenimentului nu sunt departe de această cifră. Mai multe contracte publice arată că nu mai puțin de 987.000 de euro au fost cheltuiți, printre altele, pentru amenajarea tematică, amplasarea scenei, protocol pentru artiști, trenulețul pentru copii şi pentru serviciile de pază.Reporterii Buletin de București au analizat 10 licitații și contracte încredințate direct de Centrul de Creație, Artă și Tradiție (CREART), organizatorul Târgului de Crăciun din Piaţa Constituţiei, din care reiese pe ce au fost cheltuiți cei aproape un milion de euro.De departe, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de CREART pentru amenajarea tematică a Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Contractul în valoare de peste 436.000 de euro pentru serviciile de amenajare tematică a fost încheiat offline, printr-o procedură specială.Top 5 spa-uri pe care să le vizitezi în Europa Centrală și de Est (Panorama)Sfârșitul și începutul unui an nou vin mereu cu o nevoie de relaxare și de evadare din cotidian, pentru a ne încărca bateriile. O soluție ca să prinzi puteri o oferă cultura spa și wellness. De aici învățăm că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat starea de bine cât mai aproape de natură, profitând de beneficiile apelor termale sau ale saunelor.Pornim, așadar, într-o călătorie imaginară în zone cu spa și wellness din vecinătatea noastră, mai precis în cinci țări din Europa Centrală și de Est: Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Pononia. Sunt centre de spa & wellness care sunt locuri cu istorie, locuri inedite sau foarte moderne. Unele au piscine cu ape cu proprietăți termale, altele au saune moderne și maeștri care participă la competițiile internaționale de aufguss (ritualuri multisenzoriale care au loc în saună). Toate sunt puse în slujba relaxării de care avem atât de mare nevoie.De sărbători, tinerii care au crescut în Italia colindă în română, dar vorbesc între ei în italiană (Hotnews.ro / Teleleu) „Chiar dacă am cetățenia, n-o să mă simt niciodată italiancă. N-am avut o viață în România, dar nici aici n-am avut o viață ca un italian adevărat”.Am mers la Forlì, în regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, ca să documentăm pregătirile și sărbătoarea Crăciunului în diaspora. Am cunoscut aici două generații: părinții plecați din România la jumătatea anilor 2000 și copiii lor, născuți și crescuți în Italia, care au acum între 20 și 25 de ani. Istoriile lor de familie poartă traume care i-au marcat și care vor rămâne cu ei toată viața, dar această poveste nu este despre suferință, ci despre curaj, generozitate, familie, sprijinul comunității, credință și vindecare.

Diogo Schelp, jornalista e mestre em Relações Internacionais pela Universidade de São Paulo, repercute a política interna e externa do Brasil às 2ªs, 4ªs e 6ªs, 8h30, no Jornal Eldorado.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Extinderea Spațiului Schengen terestru cu România și Bulgaria este un pas important pentru Uniunea Europeană, o afirmare a voinței de consolidare, într-o conjunctură complicată. Pe de o parte, un Donald Trump impredictibil, care se pregătește să preia controlul la Casa Albă după ce a lansat mesaje deloc prietenoase către Europa: ba amenințări cu războiul comercial, ba o posibilă retragere strategică și lăsare a Vechiului Continetnt singur în fața amenințării ruse.De cealaltă parte, o Rusie care nu dă semne că ar fi dispusă la încetarea războiului, în pofida retoricii președintelui ales al Americii.În aceste condiții, Europa dă, în sfârșit, o dovadă că-și înțelege rolul și că este capabilă să treacă peste orgolii și interese naționale mărunte.Unda verde pentru București și Sofia înseamnă, de asemenea, o victorie – chiar dacă târzie și scrâșnită – a Europei instituțiilor în fața Europei națiunilor.Instituții precum Comisia și Parlamentul deschiseseră ușile celor două țări încă din 2011, dar dosarul a fost blocat în Consiliu, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.Un vot cu majoritate, așa cum se propune acum pentru adoptarea deciziilor într-o viitoare Uniune Europeană extinsă, ar fi rezolvat problema cu mult timp în urmă.Și avem astfel imaginea Europei națiunilor, visul pe care îl vântură așa-zișii suveraniști – în fapt, un grup care reunește naționaliști, adversari ai Uniunii Europene și pro-ruși.Oare chiar este Europa națiunilor în interesul nostru? Cel puțin dosarul Schengen ne-a arătat că nu.Și ar mai fi ceva, deloc pe placul așa-zișilor suveraniști: Spațiul Schengen chiar înseamnă o cedare de suveranitate, sau mai bine zis o punere în comun a suveranităților de către statele membre. Și aceasta, în folosul cetățenilor, pentru sprijinirea comerțului și investițiilor.  Cu Spațiul Schengen, România este mai puternică și nu mai slabă. Vor câștiga cetățenii, vor câștiga antreprenorii români.Decizia de joi a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne a venit într-un moment politic extrem de complicat în România, confruntată cu un avans puternic al naționalismului, euroscepticismului  și tendințelor pro-ruse.Momentul de acum doi ani, în care Austria, de una singură, a blocat extinderea Spațiului Schengen, a dus la întărirea acestor curente în România. Purtătorii lor de cuvânt au apăsat pedala sentimentală și au accentuat ideea că românii ar fi niște cetățeni europeni de mâna a doua, supuși tuturor discriminărilor.Va dispărea acest sentiment după 1 ianuarie și mai cu seamă, peste cele șase luni, când controalele se vor ridica cu totul? Greu de spus. Mai curând, n-ar trebui să ne facem iluzii. Frustrările și nemulțumirile sunt mai profunde, așa cum au arătat rezultatele ultimelor alegeri.Totuși, este un pas înainte. Dar chiar și așa, România tot nu este complet racordată la Uniunea Europeană și la instituțiile occidentale, în general. Mai este nevoie de aderarea la OECD și la zona euro. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Urmăriți o discuție scurtă și clară între una dintre cele mai reputate jurnaliste - Helen Joyce - și John Anderson, fost prim-ministru al Australiei, în care d-na Joyce ne arată cum au fost preluate instituțiile de către ideologia LGBT.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

Na última semana, a prefeitura de Vitória assinou um novo contrato para o Pata Vix, um programa voltado ao acolhimento e tratamento de animais domésticos em situação de risco ou vítimas de maus-tratos. Instituído pela Secretaria Municipal de Meio Ambiente, o programa visa também reabilitar animais para adoção responsável. O novo contrato amplia os serviços já oferecidos, com o aumento das diárias de guarda, inclusão de atendimentos para enfermidades graves e novos exames. Em entrevista à CBN Vitória, o secretário municipal de Meio Ambiente, Tarcísio Föeger detalha as mudanças.

Ce s-ar întâmpla dacă referendumul local din Capitală ar trece? Propuneri de unificare a primăriilor de sector, zona metropolitană București, 17 orașe într-unul singur (G4Media) - Ministerul Energiei confirmă că nepotul lui Ciolacu își vinde proiectele de parcuri fotovoltaice cu tot cu firme, după ce a semnat contracte de finanțare PNRR de 84 de milioane de euro (HotNews) - Afacerea Educația: 3,6 miliarde € din PNRR. Cele șapte firme care au învățat sistemul și au câștigat o cincime din banii cheltuiți până acum (Europa Liberă) - Marile lanțuri de magazine ar putea primi amenzi drastice, dacă aplică adaosuri diferite la produse din aceeași categorie sau scot de la raft produse fără justificare (Libertatea) Operațiunea „Ciucă salvatorul" (SpotMedia)Dl Ciucă a fost „branduit" electoral ca erou salvator. În prima etapă, salvator la vreme de război. Ostașul în slujba țării, cum ar veni.După o vreme, chestiunea acesta s-a mai uzat, însă dl Ciucă a primit o nouă misiune de salvare - cel care ne salvează de Simion în finală, adică de o alegere imposibilă pentru toți cei care nu sunt votanții dlui Ciolacu încă din primul tur.Este motivul pentru care a fost lansată insistent și teza credibilă, după decizia CCR, a blatului PSD-AUR, chiar dacă nu o înțelegere explicită și parafată, măcar o congruență de interese, pentru ca finala să fie Ciolacu -Simion.Dar și teza puțin credibilă a unei viitoare alianțe de guvernare PSD-AUR.  De ce puțin credibilă? Pentru că asocierea cu un partid suveranist ar îngropa imaginea externă a PSD chiar mai jos decât în epoca Dragnea.Logica livrată ar fi simplă: singura modalitate prin care puteți să împiedicați o finală aranjată este să-l votați pe Nicolae Ciucă.Marea întrebare este dacă strategia candidatului salvator și spaima de finală cu Simion va reuși mobilizarea partidului pentru dl Ciucă, ceea ce până acum nu s-a întâmplat.Pentru că nu e în mod real asumat de partid, pentru că partidul nu-l percepe ca al lui, pentru că e prea legat prin însăși cariera politică de Klaus Iohannis, un imens pasiv electoral, dl Ciucă nu beneficiază de ceea ce ar trebui să fie motorul puternic al unui partid mare.Și dacă el nu va porni, e foarte greu de crezut că dl Ciucă are o șansă reală, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Ce s-ar întâmpla dacă referendumul local din Capitală ar trece? Propuneri de unificare a primăriilor de sector, zona metropolitană București, 17 orașe într-unul singur (G4Media)Bucureștiul ar putea trece și prin alte schimbări în administrarea sa, în cazul în care referendumul local pe teme de buget și urbanism va avea succes. Pe lângă discuțiile legate de distribuirea fondurilor și gestionarea urbanismului, întrebările de la viitoarea consultare, subiectul creării unui guvern local unic pentru întreaga capitală a fost dezbătut la o discuție deschisă pe tema referendumului, organizată la sediul USR, la care au participat inițiatorul, respectiv primarul general Nicușor Dan, politicieni – parlamentari și consilieri USR și mediul academic – arhitecți și cadre didactice.G4Media scrie pe larg despre ideile vehiculate și argumentate la această dezbatere.Referendumul local în București a fost convocat de primarul general Nicușor Dan, pe 24 noiembrie , simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Organizarea lui a fost validată de Consiliul General al Muncipiului București, iar în prezent sunt discuții tehnice legate de organizare din partea Autorității Electorale Permanente. Ministerul Energiei confirmă că nepotul lui Ciolacu își vinde proiectele de parcuri fotovoltaice cu tot cu firme, după ce a semnat contracte de finanțare PNRR de 84 de milioane de euro (HotNews)Mihai Cristian Ciolacu a depus cererile de aviz la Transelectrica în noiembrie 2022 și în martie 2023 au fost emise avizele, a admis, la rândul ei, Transelectrica, la cererea HotNews. Conform surselor de piață, acesta este un termen foarte bun, de regulă avizele fiind primite într-un an.  Un răspuns oficial al Ministerului Energiei, transmis la cererea HotNews, afirmă că procesul de vânzare este în plină desfășurare. Ministerul  confirmă că obiectul tranzacției îl reprezintă chiar firmele care dețin cele două proiecte de parcuri fotovoltaice, prin cumpărarea de acțiuni și schimbarea acționariatului. Afacerea Educația: 3,6 miliarde € din PNRR. Cele șapte firme care au învățat sistemul și au câștigat o cincime din banii cheltuiți până acum (Europa Liberă)3,6 miliarde de euro vor fi investiți în următoarea perioadă în școlile din România. Câștigați nu vor fi doar elevii, ci și oamenii de afaceri. În doi ani, de când primele fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au intrat în țară, o mână de firme a luat caimacul achizițiilor publice. Marele câștigător – primarul din Corbeanca, Ștefan Apăteanu.Europa Liberă a făcut un clasament al firmelor care au obținut cele mai bănoase contracte din PNRR, pe axa de finanțare destinată educației. Au fost verificate contractele mai mari de 10 milioane de lei (2 milioane de euro). Marile lanțuri de magazine ar putea primi amenzi drastice, dacă aplică adaosuri diferite la produse din aceeași categorie sau scot de la raft produse fără justificare (Libertatea)Un proiect de lege depus în Parlament dă noi puteri Consiliului Concurenței, prin modificarea Legii concurenței și a celei privind competiția neloială. Instituția va putea amenda drastic marii retaileri care delistează nejustificat produse sau aplică adaosuri diferite la produse din aceeași categorie.Inițiativa vine după ce mai mulți producători români au acuzat marile rețele de retail de abuzuri, fie prin delistarea produselor lor, fie prin practicarea unor adaosuri comerciale uriașe, care fac mărfurile lor necompetitive cu cele de import sau cu propriile mărci ale magazinelor.Proiectul este realizat de senatorul PSD Dănuț Cristescu, din Teleorman, dar este semnat de un număr total de 50 de parlamentari, atât de la PSD, cât și de la PNL, USR și AUR.Conform proiectului, aplicarea de adaosuri diferite la produse din aceeași categorie și refuzul de a furniza informații privind stocurile producătorului se vor sancționa cu amenzi de la 50.000 la 500.000 de lei.Integral în Libertatea.

O nouă ciocnire între Ungaria și instituțiile europene. Comisia Europeană a anunţat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legea de protejare a suveranităţii, transmite Agerpres citând o știre AFP. Legea a fost inițiată de partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban și a fost aprobată la sfârșitul anului trecut. Instituțiile europene au atenționat de mai mult timp Ungaria cu privire la această lege, însă Ungaria a ignorat până acum toate avertismentele.Prin acest act normativ a fost înființat un "birou independent de protecţie a suveranităţii" cu scopul de a investiga activităţile ce ameninţă suveranitatea naţională a Ungariei - de exemplu, finanţările externe destinate partidelor politice şi altor organizaţii şi "interferenţele străine" în procesul electoral. Cei considerați că au încălcat prevederile legii riscă inclusiv pedepse cu închisoarea.Bruxelles-ul consideră că acest această lege încalcă dreptul european, în timp ce ONG-urile şi criticii lui Orban susţin că ea este îndreptată contra opoziţiei. Statele Unite s-au declarat preocupate de această lege, pe care o consideră "incompatibilă cu valorile comune de democraţie, libertate individuală şi stat de drept".Budapesta acuză la rândul ei Bruxelles-ul şi diferite organizaţii străine, în special americane, că "distribuie miliarde de euro" opoziţiei ungare pentru a influenţa opţiunile alegătorilor.Ungaria a adoptat încă din 2021 o lege care instituie controale sporite asupra finanţării ONG-urilor.Aceasta părea să ţintească mai ales finanţările oferite de miliardarul american de origine ungară George Soros, pe care Viktor Orban îl acuză că se amestecă în politica internă a Ungariei pentru a-l înlătura de la putere.Citeste si”Suveranitatea” cere oamenilor să devină turnători în UngariaDupă cum amintește AFP, Viktor Orban se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, pentru mai multe derapaje de la normele statului de drept.Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.De asemenea, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să  suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept. Astfel, au fost suspendate  22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce reveneau Ungariei.Pe lângă problemele legate de încălcarea normelor privind statul de drept și libertățile democratice, Bruxelles-ul acuză sistemul de achiziții publice al Ungariei, considerat că ar favoriza firme ale apropiaților lui Viktor Orban.La sfârșitul anului trecut, Ungaria a primit acces condiționat la 10 miliarde de euro din fondurile ce i se cuveneau, în timp ce Budapesta și-a ridicat veto-ul privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.În iunie, CJUE a mai condamnat Ungaria la o amendă de 200 de milioane de euro și o penalizare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea reglementărilor UE în privinţa dreptului la azil. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Instituții din România își manifestă sprijinul față de jurnalistul Mircea Barbu, căruia autoritățile Federației Ruse i-au deschis dosar penal după ce a relatat de la fața locului despre ofensiva ucraineană din Kursk. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm decizia autorităților drept un atac flagrant la libertatea presei și la drepturile fundamentale.Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a solicitat autorităților române protecția jurnalistului, subliniind că relatările acestuia nu pot fi confundate cu acte ostile de propagandă.Instituția afirmă că a informat Ministerul Administrației și Internelor cu privire la situația jurnalistului, dat fiind anunțul Federației Ruse, dar și mesajele de mobilizare în rețeaua de comunicații Telegram prin care se propune chiar suprimarea vieții jurnaliștilor care au intrat în regiune, printre care și Mircea Barbu.Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat la rândul său că acțiunile autorităților ruse sunt inacceptabile și contravin valorilor noastre. El a afirmat că România va rămâne fermă în apărarea jurnaliștilor săi și nu va tolera niciun fel de amenințare.Rusia a deschis dosare penale pe numele a 12 jurnaliști străini care au relatat din regiunea Kursk. Autoritățile invocă articolul din Codul Penal care incriminează trecerea ilegală a graniței și prevede o pedeapsă de până la 5 ani de închisoare.Citeste siFSB anchetează 3 jurnaliști, între care și unul român pentru că ar fi trecut "ilegal" frontiera în Kursk. Reacția MAEMircea Barbu a lansat un apel către comunitatea internațională afirmând că situația în care se află „ridică semne de întrebare asupra libertății presei și a drepturilor fundamentale ale jurnaliștilor”.Ce ar mai fi de spus? În primul rând, că autoritățile române au datoria de a-l proteja pe jurnalist de mâna lungă a Rusiei, inclusiv de coloana a cincea a Kremlinului de pe teritoriul României.În al doilea rând că, precum orice regim autoritar, și cel al lui Putin vede o amenințare în tot ceea ce reprezintă presă liberă. De fapt, regimurile autoritare nu pot concepe faptul că jurnaliștii pot relata independent, că se pot raporta critic, inclusiv față de autoritățile țărilor lor. Pentru regimurile autoritare, presa este doar un instrument de propagandă și au impresia că așa este peste tot.Este doar una dintre deosebirile fundamentale dintre societățile libere și dictaturi.În realitate, Mircea Barbu și ceilalți colegi au mers pe urmele ofensivei din Kursk doar pentru a arăta lumii realitatea de acolo, expunându-se unor mari riscuri. Că aceasta nu a convenit Kremlinului, este o altă problemă. Dar nu e vina jurnaliștilor că au văzut și au relatat despre un câștig teritorial important de partea Ucrainei, pe când Kremlinul voia ca propria populație să creadă că ar fi vorba despre o operațiune de comando de mică amploare.Avem așadar, toate motivele pentru a fi solidari cu jurnalistul Mircea Barbu și toți colegii de breaslă care au relatat de pe teren. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Piața europeană a producției ecologice se află încă la un nivel foarte scăzut, reprezentând doar 4% din totalul pieței alimentare, și riscă să rămână dependentă de fondurile comunitare dacă nu va exista o strategie care să stimuleze cererea și oferta, este concluzia unui raport publicat recent de Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Auditorii Curții semnalează că, în absența unor ținte cuantificabile și a unor modalități de măsurare a progreselor înregistrate de sector, evaluarea impactului planurilor ecologice și al subvențiilor europene este un proces dificil de realizat. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună, fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menține practici agricole ecologice și încă 15 miliarde de euro sunt planificate până în 2027.Curtea consideră că obiectivul pentru 2030, care se concentrează pe extinderea suprafețelor cultivate ecologic până la cel puțin 25% din terenurile agricole europene, nu este suficient pentru dezvoltarea durabilă a sectorului. Nu este obligatoriu, ceea ce face ca ritmul de adoptare a agriculturii organice să varieze semnificativ de la un stat membru la altul. În plus, dezvoltarea sectorului trebuie stimulată de creșterea cererii de consum. Instituția europeană de audit avertizează că ținta stabilită pentru sfârșitul deceniului, care implică o dublare a ratei de conversie, „pare imposibil de atins”, însă Comisia, în răspunsul său anexat la raport, consideră că „este mult prea devreme pentru a anticipa dacă acest obiectiv va fi atins sau nu până în 2030”.În Uniunea Europeană, Germania are cea mai mare piață de consum pentru produsele ecologice, urmată de Franța și Italia. În lume, Statele Unite ale Americii conduc topul vânzărilor cu amănuntul. Rezerva agricolă, activată din nouFermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România vor primi compensații din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru pierderile cauzate de fenomenele climatice nefavorabile din primăvara acestui an și de la începutul verii. Comisia propune o alocare totală de aproape 120 de milioane de euro care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, transmite Reprezentanța Comisiei Europene în România.Statele membre vor trebui să notifice Executivului blocului, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor de sprijin, iar distribuirea ajutorului financiar se va face până la 30 aprilie 2025.Propunerea va fi discutată cu toate țările UE înainte de reuniunea Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, din 7 octombrie, când va fi supusă la vot.Politica agricolă comună include o rezervă de 450 de milioane de euro anual, creată pentru a veni în sprijinul fermierilor atunci când apar perturbări ale pieței sau evenimente excepționale care le afectează producția sau vânzările.În luna iulie, 77 de milioane de euro au fost alocate agricultorilor austrieci, cehi, polonezi și portughezi care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile și cu perturbări grave ale pieței vinului. Susținere în Consiliul Agrifish pentru creșterea ajutorului de minimisGermania și Franța au reiterat apelul pentru creșterea ajutorului de minimis în sectorul agricol, în cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană de săptămâna trecută. Delegațiile din 16 state membre au susținut propunerea prezentată de cele două țări, de majorare a limitei pentru ajutoarele de minimis până la 50.000 de euro pentru o fermă, pe parcursul a trei ani, scrie publicația Euractiv, citând surse diplomatice. Tot la inițiativa Germaniei, subiectul a fost discutat în Consiliul Agrifish din luna aprilie a.c. când, de asemenea, s-a bucurat de o largă susținere. Un nou proiect de regulament este de așteptat să fie prezentat de Comisie în această toamnă. Tensiuni comerciale UE-ChinaSăptămâna trecută, Executivul blocului a anunțat că lansează consultări în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), prin care contestă investigația antisubvenții deschisă de China cu privire la anumite produse lactate importate din UE.Ancheta inițiată de China vizează subvențiile din cadrul politicii agricole comune, dar și programele naționale de sprijin din Irlanda, Austria, Belgia, Italia, Croația, Finlanda, România și Cehia, ca răspuns la intenția Comisiei Europene de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele electrice chinezești, potrivit France24. O anchetă demarată anul trecut de UE a constatat că mașinile importate din China concurează neloial industria auto europeană.Acum, autoritățile de la Beijing vor să verifice dacă subvențiile UE acordate pentru lapte, smântână și anumite tipuri de brânzeturi sunt compatibile cu regulile comerciale globale.Oficialii europeni resping acuzațiile potrivit cărora produsele europene ar încălca regulile comerțului internațional. Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană transmite că „este hotărâtă să utilizeze toate mijloacele juridice disponibile pentru a apăra industria UE împotriva utilizării abuzive a instrumentelor de apărare comercială”.China a inițiat acțiuni similare pentru coniac și carne de porc de origine europeană. O nouă echipă la vârful CopaOrganizația europeană a fermierilor, Copa, și-a ales președintele. Italianul Massimiliano Giansanti va conduce lobby-ul sectorului agricol la Bruxelles pentru următorii ani, după alegerile de săptămâna trecută. În prima sa declarație din noua funcție, Giansanti a spus: „ Următoarele luni de la Bruxelles vor fi cruciale pe mai multe fronturi, începând cu prezentarea viziunii pentru agricultură și alimentație”. Mandatul lui se va concentra pe cinci priorități: o PAC mai solidă, cu un buget adecvat, un lanț alimentar mai echitabil, politici comerciale coerente, o nouă abordare a Pactului Verde și un accent puternic pe inovare și va fi sprijinit de șase vicepreședinți care vin din organizații ale fermierilor din Austria, Danemarca, Franța, Spania, Cehia și Irlanda.

In this conversation, Kristin Kobes Du Mez dives deep into the hidden crisis of abuse and cover-ups within the church. She pulls back the curtain on the disturbing patterns she's uncovered - where abusers are often quickly forgiven and restored, while victims are shamed and silenced. Kristin shares how her research for the acclaimed book "Jesus and John Wayne" led her to uncover these systemic issues, and how she felt compelled to give a platform to the brave women who have come forward with their stories. We explore the complex dynamics at play - the fear of losing power and reputation that drives the cover-ups, the authoritarian tendencies that enable abuse, and the urgent need for true accountability and justice within the church. This is a conversation that challenges us to confront hard truths, to stand up for the vulnerable, and to imagine a path forward where the church truly reflects the radical love and justice of Christ.Kristin Kobes Du Mez is a New York Times bestselling author and Professor of History and Gender Studies at Calvin University. She holds a PhD from the University of Notre Dame and her research focuses on the intersection of gender, religion, and politics. She has written for The New York Times, The Washington Post, NBC News, Religion News Service, and Christianity Today, and has been interviewed on NPR, CBS, and the BBC, among other outlets. Her most recent book is Jesus and John Wayne: How White Evangelicals Corrupted a Faith and Fractured a Nation.Kristin's Documentary:For Our DaughtersKristin's Book:Jesus and John WayneJoin Our Patreon for Early Access and More: PatreonConnect with Joshua: jjohnson@allnations.usGo to www.shiftingculturepodcast.com to interact and donate. Every donation helps to produce more podcasts for you to enjoy.Follow on Facebook, Instagram, Twitter, or Threads at www.facebook.com/shiftingculturepodcasthttps://www.instagram.com/shiftingculturepodcast/https://twitter.com/shiftingcultur2https://www.threads.net/@shiftingculturepodcasthttps://www.youtube.com/@shiftingculturepodcastConsider Giving to the podcast and to the ministry that my wife and I do around the world. Just click on the support the show link belowSupport the show

Guvernele statelor Uniunii Europene au aprobat marți prima plată regulată către Ucraina de 4,2 miliarde de euro din cele 50 de miliarde de euro pe care UE le-a rezervat ca sprijin financiar pentru Kiev. Această formă de sprijin a avut nevoie de ceva timp pentru a intra în vigoare, din cauza opoziției Ungariei, ridicată, în cele din urmă, la 1 februarie anul acesta. Banii vin doar în urma îndeplinirii unor condiții. Și tocmai aceasta îi contrazice pe cei care se opun finanțării Kievului, pe motiv că banii se vor pierde din cauza corupției și a lipsei reformelor. După cum transmite Euractiv, sprijinul constă în granturi și împrumuturi, iar banii au fost alocați după ce Ucraina a îndeplinit condițiile de plată. Acestea au inclus reforme ale managementului financiar public, guvernanța întreprinderilor de stat, mediul de afaceri, energie și deminare.Instituțiile UE oferă în total 37 de miliarde de euro, conform instrumentului de urmărire a sprijinului pentru Ucraina al Institutului Kiel. Statele Unite sunt cel mai mare donator ca entitate statală, cu peste 75 de miliarde de euro asistență totală, din care peste 51 miliarde asistență militară. Totuși, contribuția europeană și cea americană se echilibrează, dacă adăugăm și eforturile statelor membre UE, în afara instituțiilor de la Bruxelles.Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde EUR, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei pentru perioada 2024-2027.De la intrarea sa în vigoare, mecanismul a plătit deja 6 miliarde EUR sub formă de credite-punte și 1,89 miliarde EUR în prefinanțare.În Planul pentru Ucraina, prezentat la 20 martie 2024, țara și-a asumat un plan ambițios pentru reconstrucție, modernizare și reformeAcesta prevede modernizări în administrația publică, punând accent pe buna guvernare, statul de drept și lupta împotriva corupției și fraudei.Citeste siUE aprobă prima tranșă din ajutorul financiar de 50 miliarde de euro pentru UcrainaÎn evaluarea sa din 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că Planul pentru Ucraina îndeplinește criteriile și astfel, drumul spre finanțare a fost deschis.Dacă toate reformele și investițiile propuse vor fi implementate pe deplin, estimarea este că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033, estimează Consiliul UE.Adoptarea planului de reforme de către Kiev și mai ales validarea lui de către instituțiile europene vine să contrazică abordările potrivit cărora banii pentru Ucraina se duc într-o groapă fără fund, urmare a corupției și proastei guvernări. Această teorie este larg îmbrățișată de adversarii sprijinirii Ucrainei.În mod sigur, Ucraina nu este o țară perfect transparentă și curată – dar câți dintre membrii Uniunii Europene se pot lăuda cu așa ceva? A spune însă că banii se dau fără minime garanții și condiții, așa cum susțin cei care vor blocarea finanțării Kievului este, totuși, o exagerare. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

O Palavra Aberta deste sábado (13) debate as regras desta forma de financiamento virtual que deve movimentar as eleições municipais de 2024.O prazo para o recebimento online de dinheiro para financiar campanhas eleitorais na disputa deste ano, que acontece em outubro, já está aberto. Instituída na Reforma Eleitoral de 2017, a chamada vaquinha virtual está sendo utilizada pela quarta vez no País. Já foi praticada nas eleições de 2018, 2020 e 2022.Para debater os pontos positivos e negativos deste tipo de financiamento eleitoral, o Palavra Aberta deste sábado (13) recebe Malco Camargos, doutor em Ciência Política e professor da PUC Minas, e Igor Oliveira, advogado e doutor em Direito Eleitoral.Entenda todas as regras no podcast.

Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din seria noastră de masterclass despre comunicare, realizat împreună cu profesorul Dumitru Borțun. În acest episod, mergem mai adânc în știința comunicării și explorăm concepte fascinante care ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează acest proces complex.Începem cu o discuție despre responsabilitatea generațiilor și importanța societății deschise, inspirați de ideile lui Karl Popper. Apoi, intrăm în miezul subiectului, analizând modele clasice de comunicare precum cel al lui Lasswell și Shannon-Weaver.Un moment important al episodului este dedicat funcțiilor comunicării, așa cum au fost ele definite de Roman Jakobson. Discutăm despre funcția expresivă, persuasivă, referențială, fatică, metalingvistică și poetică, oferind exemple concrete pentru fiecare.În a doua parte a episodului, ne concentrăm pe concepte mai avansate precum bagajul cultural și cunoașterea tacită, explorând cum acestea influențează modul în care percepem și interpretăm mesajele.Încheiem cu o discuție fascinantă despre limbaj ca instrument de gândire și cunoaștere, comparând diferite limbi și analizând cum acestea pot influența exprimarea ideilor și sentimentelor.00:00 Introducere și Reflecții asupra Generațiilor00:57 Responsabilitatea Generațiilor Noi01:13 Importanța Societății Deschise03:07 Discuție despre Comunicarea Eficientă03:12 Cunoașterea Științifică vs. Cunoașterea Comună05:47 Critica Istoricismului de Karl Popper09:12 Reclamă și Importanța Energiei Verzi09:58 Provocările Generațiilor și Comunicarea12:25 Raționalizarea Instituțiilor și Comunicării16:00 Exemple de Moralitate și Societate25:23 Modelul de Comunicare al lui Laswell31:06 Puterea Indignării31:42 Învățarea Emoțională și Schimbarea Cognitivă32:11 Impactul Comunicării Emoționale32:52 Fumatul și Imaginea de Sine35:58 Povești Personale despre Renunțarea la Fumat37:36 Riscurile de Sănătate ale Fumatului și Alcoolului39:00 Strategii de Comunicare și Sănătate Publică45:23 Rolul Zgomotului în Comunicare47:05 Modelul de Comunicare al lui Shannon și Weaver49:29 Importanța Contextului și Codului54:11 Funcțiile Comunicării58:59 Autocomunicare și Etica în Comunicare59:22 Promisiunea de a Vorbi despre Idei01:00:21 Funcția Empatică și Fatică în Relații01:06:38 Funcția Metanivistică și Metalimbajul01:14:13 Funcția Poetică și Arta Comunicării01:18:08 Rolul și Așteptările în Comunicare01:24:06 Semnificația Mesajului și Bagajul Cultural01:25:24 Bagajul Cultural și Emanciparea01:25:43 Decodificarea Realității: Semiotică și Percepție01:27:49 Interpretări Istorice Greșite: Cucerirea Spaniolă01:31:27 Structuri Simbolice și Tipuri de Inteligență01:44:14 Perspective Lingvistice: Precizie, Poezie și Echilibru01:50:00 Gânduri de Încheiere despre Limbaj și Comunicare

A Comissão Mista de Mudanças Climáticas do Senado discutiu as dificuldades e os desafios na implementação do Código Florestal (Lei 12.651/2012), que completou 12 anos em maio. A senadora Tereza Cristina (PP-MS), ex-ministra da Agricultura (2019-2022), disse que o estado brasileiro deve aos produtores rurais a implantação do Cadastro Ambiental Rural - CAR - e é preciso que os três Poderes trabalhem juntos nessa tarefa. Instituído pelo Código Florestal, o CAR é um registro eletrônico obrigatório para os imóveis rurais do país.

Creștin democrații europeni (PPE), mândrii de scorul nesperat de bun în alegerile europene, vor să aibă cele mai multe funcții la conducerea UE în următorii ani. Făcând această cerere la cina șefilor de stat UE în 17 iunie la Bruxelles, PPE pune în pericol echilibrul politic european și credibilitatea instituțiilor amintite.

Rezerva Federală americană păstrează neschimbată rata dobânzii, Banca Centrală Europeană face o mică scădere. BCE s-a mișcat înaintea FED. Este o premieră, dar jocul continuă. Rezerva Federală americană (FED) a păstrat neschimbată dobânda-cheie în intervalul cuprins între 5,25% și 5,50%. Acest nivel este același din iulie 2023 și este cel mai ridicat din ultimii 20 de ani. Decizia menținerii dobânzii la rata actuală a fost luată în unanimitate de membrii Comitetului de politică monetară.Stagnarea ar putea să dureze. Jerome Powell, președintele FED, a schimbat foaia, în sensul că dacă la începutul anului lăsa să se înțeleagă că va urma o reducere a ratei de dobândă, acum Powell este mult mai circumspect. Președintele FED a declarat că „ratele dobânzilor vor rămâne la un nivel ridicat atât timp cât este necesar, dacă economia rămâne solidă și inflația persistă”.Ca toți bancherii centrali și Jerome Powell spune că este nevoie de câteva luni de scădere a inflației pentru ca reducerea dobânzii să poată să înceapă. Aceeași idee o putem găsi, de exemplu, și la guvernatorul Băncii Naționale a României. Doar că formularea bancherilor centrali este destul de vagă, adică nu spun clar câte luni trebuie să scadă inflația și cât de pronunțată ar trebui să fie încetinirea pentru a avea loc o reducere a dobânzii.Mai este o problemă pentru FED și pentru alte bănci centrale și anume creșterea salariilor. Și în America, salariile au o creștere prea mare pentru a se reduce inflația. Este destul de cinic, dar aceasta este realitatea: o creștere a salariilor mai mare decât inflația, în termeni reali, nu contribuie la eforturile de reducere a inflației. Iar aceasta este o problemă pentru mai multe economii, nu doar pentru cea americană.FED nu urmărește doar evoluția inflației, ci și piața muncii. În mod paradoxal, atunci când rata șomajului scade, dobânda nu coboară. Motivul? O piață a muncii solidă transmite semnalul că economia merge bine, sunt bani la consumatori și atunci inflația persistă. Dacă, însă, va exista o scădere accentuată a inflației, oarecum neașteptată, FED nu va ezita să scadă dobânda. Dar, oficialii FED au indicat că va exista doar o singură reducere a dobânzii. Desigur, cei care sperau la începutul anului că dobânda se va reduce rapid și în mai multe etape, pot fi acum dezamăgiți.FED a anunțat că progresele înregistrate pentru reducerea inflației la 2% sunt deocamdată modeste. La începutul acestui an, rata inflației s-a redus, a revenit câteva luni și a ajuns în luna mai la nivelul de 3,3%. Acest nivel nu a convins, însă, FED să scadă dobânda-cheie.Jocul FED, la fel ca al băncilor centrale, este complicat. Dacă scade prea târziu rata dobânzii, atunci riscă să provoace o încetinire sau chiar o scădere a economiei. Doi senatori democrați au trimis o scrisoare președintelui FED avertizându-l că o politică monetară restrictivă ar putea pune în pericol piața forței de muncă.Instituția financiară este independentă de puterea politică, dar deciziile sale au consecințe semnificative asupra economiei americane.După cum se poate vedea, între BCE și FED există o diferență de start în ceea ce privește reducerea dobânzilor. Surprinzător, BCE a făcut primul pas înaintea FED. Surprinzător pentru că de multe ori în ultimele două decenii mișcările mai rapide, inițiativa, a aparținut FED, urmată de BCE. Acum, lucrurile au stat invers.BCE a redus dobânda-cheie, dar oficialii instituției au precizat că este posibil să nu urmeze foarte rapid o nouă scădere, pentru că decidenții instituției financiare așteaptă o confirmare a reducerii inflației cât mai aproape de 2%.Cei din urmă ar putea fi cei dintâi. Este posibil dacă ne gândim că economia americană are o creștere mai solidă decât cea a Uniunii Europene.                           Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.

Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW) - Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop) - Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama) Oboseala lui Toni Greblă. De ce se fură voturi în România anului 2024? (SpotMedia)Refuzul autorităților de a renumăra voturile în competițiile electorale în care scorul e foarte strâns a provocat tensionarea bruscă a scenei politice. Partidele și-au adus susținătorii în fața birourilor electorale, iar liderii formațiunilor formulează acuzații, dau declarații și postează pe rețelele sociale. Încrederea populației că în data de 9 iunie au fost alegeri corecte s-a spulberat, consideră jurnalistul Emilian Isăilă de la SpotMedia.Printr-o intervenție televizată și un comunicat al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, președintele AEP, a acuzat actorii politici care prezintă dovezi cu posibile furturi de voturi și încălcări ale legii că încetinesc procesul electoral.El a spus că eventualele erori au fost provocate de oboseală. Instituția n-a avut nicio reacție față de zecile de documente oficiale prezentate, care conțin indicii că ar fi fost falsificate, iar niciun procuror n-a anunțat declanșarea vreunei investigații independente în cazurile prezentate de candidați sau de alegători.Sunt deja rapoarte ale persoanelor care au votat și nu se regăsesc în listele electorale, dar și zeci de plângeri penale în toată țara. Ce face PNL după eșecul alegerilor: mizează pe cinism? (DW)Președintele Klaus Iohannis e satisfăcut de rezultatele obținute de PSD+PNL, deși partidul lui a pierdut pe linie după îmbrățișarea cu social-democrații.Klaus Iohannis, promotorul stabilității prin sacrificarea liberalilor în alianța cu social-democrații, nu mai are multe argumente pentru menținerea lui Nicolae Ciucă în fruntea partidului și nici pentru guvernarea comună, dar are încă destulă influență în partid.Rezultatele PNL sunt însă dezastruoase prin comparație cu alegerile precedente. Liberalii au pierdut aproape 300 de primării, circa 4000 de locuri în consiliile locale, cinci președinți de Consilii Județene, și au cu doi europarlamentari mai puțin decât înainte. Aritmetica este clară și cere o repoziționare rapidă a Partidului Național Liberal înaintea prezidențialelor din toamnă și a parlamentarelor din decembrie. În ultimii trei ani, liberalii îndemnați de Klaus Iohannis au fost pragmatici, au pus în față interesele lor personale și de grup, renunțând cu cinism la statul de drept. Sub alianța de guvernare PSD+PNL, în România democrația s-a diluat, meritocrația a fost exclusă aproape total în selecția elitelor administrative și politice, iar politicienii de top se află la cel mai scăzut nivel intelectual din ultimii 30 de ani.  Un comentariu de Sabina Fati, corespondentă DW la București. Facturile cu care au cucerit țara: 9 milioane de euro a cheltuit Coaliția PSD-PNL pe publicitate TV și online în doar o lună (Snoop)Documente de 45 de milioane de lei reprezentând publicitate pentru social-democrați și liberali la alegerile europarlamentare din 9 iunie au fost analizate de Snoop, din surse publice.Suma totală de publicitate, TV și online, plătită de PSD și raportată până pe 6 iunie 2024 la AEP a fost de aproape 30 de milioane de lei. Din aceşti bani, 13,3 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 16,7 milioane de lei au mers în online. PNL a cheltuit 15,5 milioane de lei. Din aceşti bani, 8,2 milioane de lei au mers la televiziuni, iar 7,3 milioane de lei au fost cheltuiţi în campanii online. AUR a folosit peste 15 milioane de lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la tv, radio, presă scrisă sau în online. USR a cheltuit 4 milioane de lei. A cumpărat publicitate în media la B1 TV, Digi24, G4Media, Libertatea, Hotnews. Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca (Panorama)Preferințele politice ale românilor plecați în străinătate s-au schimbat de la cer la pământ, între europarlamentarele din 2019 și cele de acum, din 2024. Dar și interesul lor pentru aceste alegeri a scăzut: au venit la urne cu 44% mai puțini români, în diaspora.Panorama a analizat rezultatele votului la europarlamentare, în cele mai mari 11 bazine electorale din diaspora, și le-a comparat cu imaginea de acum cinci ani, de la scrutinul similar pentru Parlamentul European.Cu trei mari excepții – Moldova, Olanda și Danemarca – AUR și SOS, partidul Dianei Șoșoacă, și-au disputat de la egal la egal locul întâi la alegerile din țările unde trăiește și votează cea mai mare parte a diasporei române. La mică distanță, i-au urmat rămășițele alianței conduse de USR, în 2019 (REPER, Nicu Ștefănuță, Vlad Gheorghe), care dacă ar fi rămas unite, ar fi scos cel mai bun scor și în 2024, în diaspora.De la scorul de câteva procente al lui George Simion, din 2019, AUR a câștigat alegerile în cinci din țările cu cele mai multe voturi în diaspora – Spania, Belgia, Franța, Austria și SUA. Dacă acum cinci ani nu exista, SOS-ul Dianei Șoșoacă a câștigat în 2024 votul românilor din Marea Britanie, Germania și Italia. Cumulat, aceste două partide au scos procentele pe care le scotea USR-PLUS în diaspora, în 2019, de peste 40%.Votul extremist, naționalist, pare că a crescut mai mult pe fondul scăderii polului PNL-PSD, decât pe cel al USR. Iar dacă USR nu s-ar fi fragmentat în 2024 și ar fi menținut legătura cu mișcările din diaspora, ar fi luptat acum de la egal la egal cu valul extremist AUR-SOS.Republica Moldova menține status-quo-ul și nu merge cu extremiștii. În Moldova, vedem singurul caz unde voturile din jurul polilor PSD și PNL a crescut față de 2019.

Nedumerirea dlui Ciolacu. Ce nu funcționează? (SpotMedia) - Zeci de candidați, șefi de organizații și membri au părăsit partidul extremist în ultimele trei luni, la pachet cu dezintegrarea ”polului suveranist” (G4Media) - Ionela Băluță, profesor universitar, despre egalitatea de șanse în viața publică: „Sexismul, misoginia și violențele descurajează sau elimină femeile din arena politică” (Libertatea) Anul alegerilor. Cine răspunde pentru faptul că avem cea mai mare inflaţie din UE, cea mai rapidă creştere a datoriei externe şi a datoriei publice? (Ziarul Financiar)România începe anul alegerilor cu un derapaj al deficitului bugetar, până la 2% din PIB pe primul trimestru, care se adaugă la datoria publică, cu o creştere substanţială a datoriei externe şi cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană.Cu toate acestea, conducătorii României din toate instituţiile, guvernamentale sau de supraveghere a politicii macroeconomice, se felicită unii pe alţii şi se propun reciproc pentru continuarea conducerii ţării.Cu inflaţia, când de aproape un an România are cea mai mare creştere a preţu­rilor de consum din Uniunea Europeană, de peste 6%, în condiţiile în care media în UE a ajuns la circa 3%, nu mai este nevoie decât de spus că este de fapt unul dintre cei mai buni indicatori ai slăbiciunii economiei locale. O economie insularizată, fără suficiente capa­cităţi de producţie, caracterizată de consum fără producţie.România are nevoie de rate înalte de creştere economică pentru a lăsa în urmă datoriile şi inflaţia, care nu pot veni decât prin investiţii în capacităţi productive, scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Nedumerirea dlui Ciolacu. Ce nu funcționează? (SpotMedia)„Avem cea mai mare evaziune din Europa şi avem cele mai mici taxe. Deci ceva nu funcţionează.”Ceea ce spune dl Ciolacu este discutabil, în funcție de tipul de impozit la care ne referim. De exemplu, impozitul pe salariu e mic, dar în total nivelul de taxare pe muncă e ridicat. Iar mediul de afaceri e cocoșat cu totul felul de biruri care apar de te miri unde. Dar cu siguranță are dreptate când constată că ceva nu funcționează.Cea mai mare problemă în privința evaziunii este la TVA, pe care statul nu e în stare să o colecteze, deși este cel mai ușor de adunat.O cauză este digitalizarea modestă a ANAF, faptul că bazele de date ale instituțiilor nu comunică între ele, corupția. Instituțiile statului au fost împănate cu clienți politici incompetenți, astfel încât cei care muncesc eficient și profesioniști sunt foarte puțini.Dar dl Ciolacu eludează cauza principală.O țară nu are cum să fie performantă în domeniul colectării taxelor doar prin fugărirea populației, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu.Integral pe pagina SpotMedia. Marea evacuare din AUR: Zeci de candidați, șefi de organizații și membri au părăsit partidul extremist în ultimele trei luni, la pachet cu dezintegrarea ”polului suveranist”/ Cei mai mulți acuză comportamentul lui George Simion/ Reacție a lui Simion: ”Venim după voi” (G4Media)În ultimele trei luni, zeci de membri și șefi de filiale sau candidați au părăsit partidul extremist AUR în opt episoade care au avut loc începând cu luna februarie. Aproape toate s-au încheiat la fel ca politica promovată de liderul formațiunii George Simion, cu scandal și brutal, cu jigniri și cuvinte grele aduse de foștii membri.La jumătatea lui aprilie, AUR a anunțat că începe testarea cu detectorul de minciuni a liderilor organizațiilor județene pentru a asigura astfel un ”test de integritate” și pentru a scădea ”riscul de trădare”, după cum a explicat pentru G4Media prim-vicepreședintele partidului, Marius Lulea. Acesta a mai spus că rezultatele nu vor fi făcute publice pentru că ”nu este relevant și în interesul organizației”.George Simion nu a răspuns solicitării G4Media de a transmite un punct de vedere referitor la demisiile în lanț din AUR. Ionela Băluță, profesor universitar, despre egalitatea de șanse în viața publică: „Sexismul, misoginia și violențele descurajează sau elimină femeile din arena politică” (Libertatea)Vasile Ernu a discutat cu Ionela Băluță - profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și directoare a Centrului pentru Politicile Egalității de Șanse - despre modul în care sunt prezente femeile în politică. Despre motivele pentru care sunt îndepărtate sau se îndepărtează de scena politică. Într-un an în care sunt organizate patru rânduri de alegeri, lipsa femeilor din competiție, în special de pe pozițiile care pot oferi acces la funcțiile publice reprezentative, este un semnal de alarmă, care ar trebui să ne pună pe gânduri și să privim atent la felul în care sunt implementate politicile privind egalitatea de șanse în societatea românească.Găsiți interviul în Libertatea.

Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, un raport al Curții de Conturi a Uniunii evidențiază câteva slăbiciuni ale instituției parlamentare în fața activităților de lobby. Potrivit raportului, există numeroase domenii-cheie în care lobby-ul parlamentarilor UE poate încă „scăpa sub radar”, iar lipsa mecanismelor de transparență ar putea duce la o influență nejustificată, la concurență neloială și chiar corupție. Acest raport vine în urma „Qatargate”, scandalul de lobby care a afectat grav reputația instituției.În raportul său, Curtea de Conturi a UE a denunțat miercuri seară „punctele oarbe” ale instituțiilor europene în ceea ce privește transparența asupra lobbyiștilor.Un număr de circa 12.500 de persoane și entități apar în „Registrul de transparență al UE” care înregistrează activitățile de lobby pe lângă Comisie, Consiliu și Parlamentul European. Înscrierea în registru este opțională pentru lobbiști, dar oficialii sunt obligați să raporteze orice întâlnire de acest fel.Totuși, există diferite portițe de scăpare. De exemplu, lobbyiștii sunt obligați să înregistreze doar anumite întâlniri și activități programate, când multe întâlniri sunt, de fapt, mai mult sau mai puțin spontane. De asemenea, nu sunt obligatoriu de declarat convorbirile telefonice sau schimburile de email-uri.Apoi, raportările sunt obligatorii pentru personalul de rang înalt, în timp de funcționarii de la niveluri mai joase pot trece pe sub radar.Citeste siInfluența rusă în UE: ”Când porți tricou cu Putin, sau ești idiot util sau ai avantaje”Un caz concret a fost cel în care un ONG identificat în scandalul „Qatargate” nu a fost înregistrat, dar a co-găzduit o conferință la Parlamentul European în iunie 2022.Raportul evidențiază că doar șase persoane sau entități au fost scoase din registru în urma unei investigații și doar uneia singure i-a fost interzis să se reînregistreze.Potrivit Curții de Conturi, controalele sunt în mare parte ineficiente, iar ONG-urile finanțate de terți nu-și dezvăluie sursele lor de finanțare, declarând că își reprezintă propriile interese.Curtea de Conturi precizează însă că lobby-ul este un instrument democratic esențial care permite organizațiilor și indivizilor să ofere contribuții pentru politici și luarea deciziilor.Cu toate acestea, fără mecanisme de transparență, aceasta poate duce la influență nejustificată, concurență neloială și chiar corupție. Cazuri, precum Qatargate sau, mai recent, scandalul influenței rusești, așa-numitul Russiagate, afectează încrederea publicului în instituțiile europene, fiind un semn de rău augur înainte de alegeri. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Instituído pelo Decreto  nº 11.908, de 6 de fevereiro de 2024, o Programa Brasil Saudável: Unir para cuidar é um desdobramento das ações do Comitê Interministerial para a Eliminação da Tuberculose e de Outras Doenças Determinadas Socialmente, criado no ano anterior. O programa apresenta as seguintes diretrizes: Enfrentamento da fome e da pobreza para mitigar vulnerabilidades; Redução das iniquidades e ampliação dos direitos humanos e proteção social em populações e territórios prioritários; Intensificação da qualificação e da capacidade de comunicação dos trabalhadores, movimentos sociais e organizações da sociedade civil sobre os temas abordados pelo programa; Incentivo à ciência, tecnologia e inovação; e Ampliação de ações de infraestrutura e saneamento básico e ambiental. Fonte: Ministério da Saúde Instagram - @suscast.ufc Twitter - @sus_cast Hosts: Débora Gomes, Jacques Maciel, Luize Oliveira, Manuela Marques Roteiro: Débora Gomes Edição: Luize Oliveira Arte: Manuela Marques

HARTA INTERACTIVĂ a alegerilor locale din 9 iunie. Candidații anunțați până acum la consiliile județene și la primării în București, Cluj, Iași, Constanța, Timișoara și celelalte mari orașe (G4Media) - INVESTIGAȚIE HOTNEWS. Averea neștiută a candidatului Cătălin Cîrstoiu. Apartamente la Mamaia, Sinaia, București și mai multe mașini Mercedes și BMW X6 M, de peste 100.000 de euro bucata - toate pe firme. Cîrstoiu recunoaște (HotNews.ro) - Guvernul renunță la austeritate și adaugă 380 mil lei la cheltuieli în 2024: vouchere, tichete, noi indemnizații (CursDeGuvernare) HARTA INTERACTIVĂ a alegerilor locale din 9 iunie. Candidații anunțați până acum la consiliile județene și la primării în București, Cluj, Iași, Constanța, Timișoara și celelalte mari orașe (G4Media)G4Media vă prezintă într-o hartă interactivă candidații confirmați până acum de conducerile naționale ale partidelor pentru alegerile locale din 9 iunie. Harta va fi actualizată constant.Sunt notați candidații pentru președinția consiliului județean ai principalelor partide din fiecare județ, precum și candidații pentru funcția de primar în municipiile reședință de județ.Alegerile locale vor fi organizate duminică 9 iunie, iar data limită pentru depunerea candidaturilor este 30 aprilie. În aceste zile, partidele își formează listele pentru consiliile locale și cele județene și negociază candidaturile pentru funcțiile de primar și președinte al consiliului județean.În 8 mai 2024, rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale. INVESTIGAȚIE HOTNEWS. Averea neștiută a candidatului Cătălin Cîrstoiu. Apartamente la Mamaia, Sinaia, București și mai multe mașini Mercedes și BMW X6 M, de peste 100.000 de euro bucata - toate pe firme. Cîrstoiu recunoaște (HotNews.ro)Documente oficiale descoperite de HotNews.ro arată că, în afară de proprietățile declarate ca manager al Spitalului Universitar București, Cătălin Cîrstoiu folosește, inclusiv în campania electorală unde participă alături de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, proprietăți deținute de firmele sale și ale soției. Grupul de firme se numește Anemona. „E o metodă utilizată de mulți politicieni pentru a nu încărca declarațiile de avere”, a explicat pentru HotNews.ro una dintre sursele care ne-au dezvăluit situația lui Cîrstoiu. Prea mulți români nu știu ce trebuie să facă un primar. De aceea sunt ușor de păcălit (PressHub)Prea mulți români nu știu ce trebuie să facă un primar și de aceea se lasă păcăliți de infractori cu portavoce și o echipă de filmare bine plătită, scrie jurnalistul Răzvan Chiruță.Redactorul șef al PressHub atrage atenția că rolul unui primar și al unei primării bine conduse este: să știe unde se mai pot dezvolta locuințe și să planifice infrastructura rutieră, școlară și socială înainte ca locul să se umple de dormitoare din beton și de coloane nesfârșite de autovehicule. să înțeleagă că transportul în comun este aproape singura cale de a se mai putea circula civilizat într-un oraș modern; nu trebuie să inventeze nimic, ci doar să „plagieze” ce alții fac deja tot de decenii, pentru că s-au fript cu mult înaintea noastră și au învățat. să gândească surse alternative, eficiente energetic și prietenoase cu mediul, pentru încălzirea orașului, astfel încât poluarea să nu ne ucidă cu câțiva ani mai repede. să ofere oportunități care să atragă investitori în oraș/sector, astfel încât să crească numărul de locuri de muncă și bunăstarea locuitorilor.După ce a rezolvat toate aceste lucruri și multe altele similare, iar orașul a devenit locuibil și prosper, poate să pună și panseluțe. Câte panseluțe își dorește. Și să-și ia portavoce. OPINIE Scandalul „puiul galben”: cum a folosit Horia Constantinescu funcția în stat ca trambulină politică și a decredibilizat un sector economic vital pentru România (G4Food.ro)Horia Constantinescu a anunțat că renunță la funcția de președinte al Protecției Consumatorului după ce a declanșat la nivel național isteria ”puiului galben”, prin care a lovit în credibilitatea producătorilor români din sectorul avicol. După ce a folosit funcția în stat ca trambulină politică pentru Primăria Constanța, el și-a lăsat o portiță de revenire, ca șef la ANPC județean. Comportamentul său instituțional este însă intolerabil pentru un stat membru UE, scrie G4Food.ro.Fostul președinte s-a remarcat public prin acțiuni și decizii dubioase împotriva anumitor companii active în România, cu precădere în domeniul agroalimentar.Mai mult, existau suspiciuni rezonabile că omul lovea premeditat în anumite ținte: afaceri aflate sub franciza unor companii mamă occidentale. Șefia la Protecția Consumatorului, susținut fiind de PSD, i-a asigurat lui Horia Constantinescu o poziție excelentă de tragere cu obuze ideologice, depășindu-și rolul strict instituțional și legal. A acționat pe linia: „noi, românii” și „ei, vesticii”, de parcă în 2007 România nu ar fi devenit membru al Uniunii Europene!  Guvernul renunță la austeritate și adaugă 380 mil lei la cheltuieli în 2024: vouchere, tichete, noi indemnizații (CursDeGuvernare)Prin Ordonanță de Urgență adoptată joi, Guvernul a renunțat la unele dintre ”măsurile de austeritate” stabilite anul trecut, decizia adăugând anul acesta 380 de milioane de lei la cheltuielile bugetare. Impactul calculat de Finanțe în următorii 5 ani ar fi, potrivit oficialilor, în medie, de 142 milioane lei, anual.CursDeGuvernare prezintă câteva dintre măsurile decise joi:Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, vor acorda anual vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei.Pentru a nu afecta veniturile salariale aflate în plată pentru majoritatea personalului operatorilor economici se acordă bonusuri (reprezentând drepturile de hrană/indemnizaţia de hrană/tichetele de masă/norma de hrană) la valoarea aflată în plată pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei, inclusiv pentru operatorii economici care au înregistrat pierderi.Companiile de Stat care au înregistrat pierderi contabile și/sau plăți restante la 31 decembrie 2023 vor putea acorda creșteri salariale, condiționat de prezentarea unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară.Se instituie posibilitatea Guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcții de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăși 10% din numărul total de posturi aprobate în instituțiile publice. Voucherele nu rezolvă sărăcia. Statul român acoperă lipsa investițiilor cu tichete și alimentează mitul asistaților social (PressOne)Statul român emite anual milioane de vouchere, în special sociale, dar nu investește într-un sistem care să-i scoată pe cei expuși la sărăcie din situațiile dificile. Și tot prin instrumentul voucherelor guvernul acordă anumite privilegii bugetarilor, fără a se mai obosi să le măsoare și eficiența. În an electoral, „voucheriada” ia amploare. PressOne a stat de vorbă cu specialiști în economie, cercetători ai politicilor de excluziune și inechitate socială, dar și cu jurnaliști specializați pe teme sociale, care au ridicat o serie de probleme pe care această abordare a statului român mai degrabă le acutizează, decât le rezolvă.

Conflict între instituțiile Uniunii Europene: Parlamentul European intenționează să dea în judecată Comisia Europeană pentru că a deblocat fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate din cauza unor chestiuni legate de respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Decizia deblocării a 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria a fost luată în ajunul summit-ului Uniunii Europene din decembrie 2023, unde urma să se decidă acordarea unui nou ajutor și începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban amenința să se poziționeze împotriva acestor măsuri. Vorbim despre acest conflict cu Luciana Ghica, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, şi analistul de politică internațională Marius Ghincea.Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ungaria a adoptat o lege nouă privind  reforma justiției, conform recomandărilor din raportul privind statul de drept, ceea ce îi permite accesul la fondurile Uniunii Europene. Ce temei are acuzația Parlamentului European?Luciana Ghica: „Pe de-o parte Comisia Europeană spune că Ungaria nu-şi îndeplineşte toate obligaţiile legate de stat de drept şi democraţie, pe de altă parte, tot Comisia spune că pe o bucăţică, cel puţin, şi le îndeplineşte. Ceea ce, din punct de vedere logic nu e neapărat o contradicţie, fapt subliniat şi de vice-preşedinta Parlamentului European, care a afirmat de curînd că acest caz e destul de slab şi nu se aşteaptă să existe cîştig de cauză pentru Parlament la Curtea Europeană de Justiţie, chiar dacă acest caz va ajunge acolo.” E o dovadă de slăbiciune sau, dimpotrivă, de forţă, de coeziune pentru instituţiile europene acest conflict?Marius Ghincea: „Este un exemplu că la nivel instituţional democraţia funcţionează. Faptul că instituţiile se ciondănesc şi nu sînt de acord între ele este un semnal că există diferenţe de opinie, că există pluralism, care este una dintre valorile fundamentale ale democraţiei. Şi e un semnal că nu există la nivel european o cabală sau un grup de elită ai cărui membri gîndesc la fel şi au un mare plan pentru UE şi pentru restul lumii, aşa cum creează deseori impresia actori eurosceptici.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Instituído por Lei em 2015, o feminicídio chegou a um recorde absoluto no ano passado. Em 2023, uma mulher foi vítima de feminicídio a cada seis horas. Quatro por dia, 28 por semana. O Fórum Brasileiro de Segurança Pública é o responsável pelo cálculo, divulgado em relatório de ontem. Mais de mil e quatrocentas mulheres morreram, um aumento de 1,6% em relação a 2022.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Neste episódio do Podcast Conexão ADunicamp vamos conhecer as diversas formas de ingresso nos cursos de graduação da Universidade Estadual de Campinas (Unicamp) e sua evolução e reformulação nos últimos anos.  O entrevistado é o professor José Alves de Freitas Neto, docente do Departamento de História do Instituto de Filosofia e Ciências Humanas (IFCH/Unicamp) e diretor da Comissão Permanente para os Vestibulares (Comvest) da Unicamp. Ao longo dos anos, o vestibular da Unicamp passou por diversas adaptações, introduzindo novas modalidades e formas de ingresso.  A Comvest é a encarregada para a elaboração, organização e realização dos exames de admissão da instituição. Instituída em 1987, a Comvest foi concebida para estabelecer um método próprio de seleção de candidatos aos cursos de graduação da Unicamp, refletindo os ideais pedagógicos da universidade. Anteriormente, até 1986, o processo de admissão na Unicamp era conduzido pela Fundação Universitária para o Vestibular (Fuvest). Contudo, docentes da Unicamp aspiravam a um novo perfil de estudantes e, em resposta, foi criado um vestibular exclusivo, visando atrair os melhores talentos do país para a educação superior pública. Você pode conferir o Podcast Conexão ADunicamp nas principais plataformas do gênero: Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts etc. E, se preferir, acesse pelo Youtube.   CRÉDITOS Roteiro e apresentação: Cristina Segatto e Paulo San Martin Edição: Paula Vianna Vinheta: Magrão Percursionista Produção e Coordenação: Fernando Piva Realização: ADunicamp   SIGA NOSSAS REDES www.adunicamp.org.br facebook.com/adunicamp twitter.com/adunicamp instagram.com/adunicamp youtube.com/adunicamp

Uma proposta do governo enquadra os motoristas como trabalhadores autônomos, ou seja, sem vínculo pela CLT. Além disso, a medida determina o pagamento de alíquota de 27,5% de contribuição no Instituto Nacional do Seguro Social.Acompanhe O Antagonista no canal do WhatsApp. Boletins diários, conteúdos exclusivos em vídeo... e muito mais. Link do canal: https://whatsapp.com/channel/0029Va2SurQHLHQbI5yJN344 Ser Antagonista é fiscalizar o poder. Aqui você encontra os bastidores do poder e análises exclusivas. Apoie o jornalismo independente assinando O Antagonista | Crusoé: https://hubs.li/Q02b4j8C0 Não fique desatualizado, receba as principais notícias do dia em primeira mão se inscreva na nossa newsletter diária: https://bit.ly/newsletter-oa Leia mais em www.oantagonista.com.br | www.crusoe.com.br

Luiz Inácio Lula da Silva sancionou nesta terça-feira (31) a lei que estabelece uma pensão especial para órfãos de mães vítimas de feminicídio. O benefício de um salário mínimo poderá ser pago a crianças e adolescentes antes da conclusão do julgamento do crime. O Durma com Essa explica como funciona a nova legislação e expõe dados da violência contra a mulher no Brasil. O programa conta também com Marcelo Roubicek falando sobre os embates em torno da promessa de deficit zero de Fernando Haddad.Conheça nossos descontos de 60% para assinar o Nexo com o Google. É por tempo limitado!Assine o podcast: Spreaker | Apple Podcasts | Deezer | Google Podcasts | Spotify | Outros apps (RSS)Edição de áudio Pedro Pastoriz

Leia: Mateus 10 "Vocês receberam de graça; dêem também de graça. Não levem nem ouro, nem prata, nem cobre em seus cintos; não levem nenhum saco de viagem, nem túnica extra, nem sandálias, nem bordão; pois o trabalhador é digno do seu sustento.” Mateus 10:8-10 Reflita: Sem preço Em 2013, quando comecei o ministério Elegante Sempre e recebi os primeiros convites, não sabia como agir. Até então eu só tinha feito palestras empresariais, mas nunca tinha pregado o evangelho. Consultei duas amigas que tinham contato com pregadores reconhecidos e ambas me orientaram: dê um valor para a igreja levar você. No entanto, o Senhor me direcionou a ler Mateus 10 e fui confrontada com essa palavra. Recebemos de graça, então de graça damos. No entanto, também orienta que é digno que recebamos o nosso salário. Instituí, então, que jamais cobraria, mas aceitaria ofertas voluntárias. Com isso tenho experimentado o sobrenatural de Deus. Já perdi as contas de quantas vezes recebi ofertas que eram exatamente o valor de uma conta a pagar. Também já estive numa igreja gigantesca que os pastores me contaram que eu só estava ali porque na conversa inicial eu disse que não cobrava e era esse o entendimento que eles tinham da vida missionária. Aliás, até hoje aquela igreja foi a que me deu a maior oferta. A palavra de Deus não é um negócio, por isso não a negociamos. Ore Pai amado, obrigada porque o senhor nos deu tantos ensinamentos de graça. Obrigada porque hoje eu posso compartilhá-los de graça também.

« Comment ce simple rite d'eau peut-il être efficace devant le poids des péchés ? » Cette semaine, la Foi prise au mot se penche sur l'avant-dernière phrase du Credo et sur la question du baptême. Premier sacrement, à la fois rite de passage et signe d'une vie nouvelle, le baptême nous fait entrer corps et âme dans la vie chrétienne. Institué par le Christ lorsqu'il s'adresse à ses apôtres (Mt 28, 19-20), quelle est la véritable signification du baptême ? Pourquoi une telle insistance sur son unicité « Je reconnais un seul baptême pour le pardon des péchés » ? Pour y répondre, Régis Burnet reçoit Marie-Caroline de Marliave avec le père Arnaud Montoux.

« Comment ce simple rite d'eau peut-il être efficace devant le poids des péchés ? » Cette semaine, la Foi prise au mot se penche sur l'avant-dernière phrase du Credo et sur la question du baptême. Premier sacrement, à la fois rite de passage et signe d'une vie nouvelle, le baptême nous fait entrer corps et âme dans la vie chrétienne. Institué par le Christ lorsqu'il s'adresse à ses apôtres (Mt 28, 19-20), quelle est la véritable signification du baptême ? Pourquoi une telle insistance sur son unicité « Je reconnais un seul baptême pour le pardon des péchés » ? Pour y répondre, Régis Burnet reçoit Marie-Caroline de Marliave avec le père Arnaud Montoux.

Nuno Barbosa Morais é um biólogo computacional. É licenciado em Engenharia Física Tecnológica pelo Instituto Superior Técnico e doutorado em Ciências Biomédicas pela Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa, tendo feito investigação internacional durante uma década nas universidades de Cambridge e de Toronto. Lidera, desde 2015, o laboratório de Transcritómica de Doença no Instituto de Medicina Molecular e lecciona cursos de Biologia Computacional a vários mestrados da Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa.  -> Apoie este projecto e faça parte da comunidade de mecenas do 45 Graus em: 45grauspodcast.com _______________ Índice (com timestamps): (6:50) INÍCIO DA CONVERSA: Crise da Replicação | Vieses cognitivos e as limitações das técnicas de inferência estatística. P-value | Karl Popper | Gregor Mendel | Ronald Fisher (história do chá) | Jacob Bernoulli (23:08) De onde surgiu esta a Crise na Ciência? | Artigo  Why Most Published Research Findings Are False (John Ioannidis) | Artigo de Florian Markowetz 1,500 scientists lift the lid on reproducibility | Five selfish reasons to work reproducibly | Fraude em Alzheimer: Blots on a field? | Artigos de investigadores japoneses na Nature (um, dois) | HARKing  (42:05) Big data e complexificação das metodologias. | Artigo João P. Magalhães «Every gene can (and possibly will) be associated with cancer» | Overfitting | As bombas alemãs em Londres e a ‘clustering illusion' | Riscos de usar programas bioinformáticos como caixas negras |  Inteligência artificial (1:06:16) Será que a ciência já esgotou o “low hanging fruit” das descobertas? Estudo: Rate of scientific breakthroughs slowing over time | Perigos da hiperespecialização. | C. P. Snow (1:17:00) Incentivos perversos do sistema de publicação | Robert Merton e o Matthew effect | Luc Montagnier e as teorias da conspiração Covid (1:29:26) Outras ideias para melhorar a Ciência. | Talent Identification at the limits of Peer Review: an analysis of the EMBO Postdoctoral Fellowships Selection Process | Revisão por pares prévia à publicação |  Algoritmos de revisão com AI: statcheck e grim Livros recomendados: The Drunkard's Walk, de Leonard Mlodinow | Pensar, Depressa e Devagar. de Daniel Kahneman | Science Fictions, de Stuart Ritchie | Calling Bullshit, de Carl Bergstrom e Jevin D. West _______________ Na conversa que vão ouvir, o Nuno identifica uma série de desafios / obstáculos à boa ciência, que eu diria que se podem dividir em dois tipos: os de sempre e aqueles que se tornaram mais agudos nas últimas décadas, devido a algumas mudanças, quer nas técnicas, quer institucionais que afectam o modo como se faz hoje ciência Os primeiros desafios (os de sempre) têm que ver com a grande dificuldade da Ciência enquanto actividade: conseguir compreender o mundo (identificar “leis” na natureza) sendo os dados de que dispomos sempre parcelares e imperfeitos,e contando apenas com a mente dos cientistas -- humana e, por isso, cheia de limitações e vieses.  Para contrariar as nossas limitações cognitivas (e os nossos próprios defeitos morais) criou-se ao longo do tempo uma arquitectura institucional com uma série de válvulas de segurança. Por exemplo, os trabalhos só são publicados depois de serem revistos por outros cientistas, e a ciência é feita de forma aberta, de modo a que estejamos sempre sujeitos à que as nossas conclusões sejam invalidadas por outros investigadores.  E para decidir o que conta e o que não conta como descoberta científica a partir dos tais dados limitados, foi preciso criar um método e um referencial de significância aceite por todos. Instituíram-se, então, testes de inferência estatística, os chamados testes de hipóteses, o mais conhecido dos quais o célebre p value (de que falamos na conversa).  Só que estes testes são apenas uma via indirecta de inferir conclusões (como não é possível nunca ter a certeza em relação à nossa hipótese para explicar determinado fenómeno, o máximo que estes testes fazem é… rejeitar a hipótese de não haver fenómeno nenhum nos dados…). E depois há outro problema, mais grave. É que uma vez estabelecendo-se um referencial para determinar o que conta e não conta como descoberta científica, criam-se incentivos, como o Nuno explica, para que ele seja aldrabado (intencionalmente ou não) pelos cientistas.  Pelas limitações da nossa mente e destes métodos estatísticos, a Ciência foi sempre  uma actividade…complexa. E nas últimas décadas algumas mudanças vieram tornar estes obstáculos ainda maiores. Por um lado, o sistema de publicação de artigos científicos tornou-se cada vez mais competitivo, gerando incentivos para publicar resultados vistosos, mesmo que para isso seja necessário ser menos rigoroso. Por outro lado, a ciência (em particular na área do convidado, as ciências biomédicas) tornou-se mais complexa e informatizada devido à ascensão do chamado big data e o aumento  da utilização de programas “bioinformáticos”. Isto criou desafios adicionais a quem utiliza estas ferramentas sem por vezes as compreender bem.  Estes obstáculos (e outros, de que falamos durante a conversa) desembocaram naquilo que se tem chamado a Crise da Replicação, em que várias conclusões aparentemente sólidas, sobretudo na biomedicina e na psicologia, têm sido invalidadas por estudos posteriores. Esta crise tem feito correr muita tinta nos últimos anos, com já vários livros publicados sobre o assunto.  E foi precisamente por aí que começámos a nossa conversa -- na qual percorremos as causas e consequências deste estado de coisas. No final, pedi ao Nuno para apontar soluções para resolver estes desafios (os antigos e os novos). Como vão ver, ele tem muitas ideias.  _______________ Obrigado aos mecenas do podcast: Francisco Hermenegildo, Ricardo Evangelista, Henrique Pais João Baltazar, Salvador Cunha, Abilio Silva, Tiago Leite, Carlos Martins, Galaró family, Corto Lemos, Miguel Marques, Nuno Costa, Nuno e Ana, João Ribeiro, Helder Miranda, Pedro Lima Ferreira, Cesar Carpinteiro, Luis Fernambuco, Fernando Nunes, Manuel Canelas, Tiago Gonçalves, Carlos Pires, João Domingues, Hélio Bragança da Silva, Sandra Ferreira , Paulo Encarnação , BFDC, António Mexia Santos, Luís Guido, Bruno Heleno Tomás Costa, João Saro, Daniel Correia, Rita Mateus, António Padilha, Tiago Queiroz, Carmen Camacho, João Nelas, Francisco Fonseca, Rafael Santos, Andreia Esteves, Ana Teresa Mota, ARUNE BHURALAL, Mário Lourenço, RB, Maria Pimentel, Luis, Geoffrey Marcelino, Alberto Alcalde, António Rocha Pinto, Ruben de Bragança, João Vieira dos Santos, David Teixeira Alves, Armindo Martins , Carlos Nobre, Bernardo Vidal Pimentel, António Oliveira, Paulo Barros, Nuno Brites, Lígia Violas, Tiago Sequeira, Zé da Radio, João Morais, André Gamito, Diogo Costa, Pedro Ribeiro, Bernardo Cortez Vasco Sá Pinto, David , Tiago Pires, Mafalda Pratas, Joana Margarida Alves Martins, Luis Marques, João Raimundo, Francisco Arantes, Mariana Barosa, Nuno Gonçalves, Pedro Rebelo, Miguel Palhas, Ricardo Duarte, Duarte , Tomás Félix, Vasco Lima, Francisco Vasconcelos, Telmo , José Oliveira Pratas, Jose Pedroso, João Diogo Silva, Joao Diogo, José Proença, João Crispim, João Pinho , Afonso Martins, Robertt Valente, João Barbosa, Renato Mendes, Maria Francisca Couto, Antonio Albuquerque, Ana Sousa Amorim, Francisco Santos, Lara Luís, Manuel Martins, Macaco Quitado, Paulo Ferreira, Diogo Rombo, Francisco Manuel Reis, Bruno Lamas, Daniel Almeida, Patrícia Esquível , Diogo Silva, Luis Gomes, Cesar Correia, Cristiano Tavares, Pedro Gaspar, Gil Batista Marinho, Maria Oliveira, João Pereira, Rui Vilao, João Ferreira, Wedge, José Losa, Hélder Moreira, André Abrantes, Henrique Vieira, João Farinha, Manuel Botelho da Silva, João Diamantino, Ana Rita Laureano, Pedro L, Nuno Malvar, Joel, Rui Antunes7, Tomás Saraiva, Cloé Leal de Magalhães, Joao Barbosa, paulo matos, Fábio Monteiro, Tiago Stock, Beatriz Bagulho, Pedro Bravo, Antonio Loureiro, Hugo Ramos, Inês Inocêncio, Telmo Gomes, Sérgio Nunes, Tiago Pedroso, Teresa Pimentel, Rita Noronha, miguel farracho, José Fangueiro, Zé, Margarida Correia-Neves, Bruno Pinto Vitorino, João Lopes, Joana Pereirinha, Gonçalo Baptista, Dario Rodrigues, tati lima, Pedro On The Road, Catarina Fonseca, JC Pacheco, Sofia Ferreira, Inês Ribeiro, Miguel Jacinto, Tiago Agostinho, Margarida Costa Almeida, Helena Pinheiro, Rui Martins, Fábio Videira Santos, Tomás Lucena, João Freitas, Ricardo Sousa, RJ, Francisco Seabra Guimarães, Carlos Branco, David Palhota, Carlos Castro, Alexandre Alves, Cláudia Gomes Batista, Ana Leal, Ricardo Trindade, Luís Machado, Andrzej Stuart-Thompson, Diego Goulart, Filipa Portela, Paulo Rafael, Paloma Nunes, Marta Mendonca, Teresa Painho, Duarte Cameirão, Rodrigo Silva, José Alberto Gomes, Joao Gama, Cristina Loureiro, Tiago Gama, Tiago Rodrigues, Miguel Duarte, Ana Cantanhede, Artur Castro Freire, Rui Passos Rocha, Pedro Costa Antunes, Sofia Almeida, Ricardo Andrade Guimarães, Daniel Pais, Miguel Bastos, Luís Santos _______________ Esta conversa foi editada por: Hugo Oliveira _______________ Bio: Nuno Barbosa Morais é um biólogo computacional. É licenciado em Engenharia Física Tecnológica pelo Instituto Superior Técnico e doutorado em Ciências Biomédicas pela Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa, tendo feito investigação internacional durante uma década nas universidades de Cambridge e de Toronto. Lidera, desde 2015, o laboratório de Transcritómica de Doença no Instituto de Medicina Molecular e lecciona cursos de Biologia Computacional a vários mestrados da Faculdade de Medicina da Universidade de Lisboa. A sua investigação recorre a análises de grandes dados moleculares no estudo das alterações na regulação da actividade dos genes em tecidos humanos que os tornam mais susceptíveis a doenças, nomeadamente as associadas ao envelhecimento. No processo, a equipa desenvolve ferramentas bioinformáticas que visam tornar acessíveis e inteligíveis aquelas análises a colegas sem formação informática. Procura contribuir para uma maior reprodutibilidade da prática científica, através da promoção da investigação inter-disciplinar, da formação quantitativa de biólogos e do uso de ferramentas de análises de grandes dados como sistemas de apoio à decisão, por oposição a “caixas negras”.

Instituțiile publice de la nivel local au reușit să absoarbă fonduri importante din programul de dezvoltare regională. Cei mai mulți bani au fost direcționați către infrastructura sanitară, cea școlară și de transport. Județul Vaslui este un... citiţi mai departe

durée : 00:38:21 - Le Temps du débat - par : Emmanuel Laurentin - Alors que se termine la COP27, organisée cette année à Charm el-Cheikh en Egypte. Instituée lors de l'adoption de la Convention-Cadre de l'ONU sur les Changements Climatiques en 1992, la COP, organe suprême de la convention, réunit annuellement Etats, ONG et acteurs issus des sociétés civiles. - invités : Laurence Tubiana Directrice de la Fondation européenne pour le climat, professeure à Sciences Po Paris et à l'université de Columbia; Elise Naccarato Responsable de campagne climat et sécurité alimentaire chez Oxfam

durée : 00:38:21 - Le Temps du débat - par : Emmanuel Laurentin - Alors que se termine la COP27, organisée cette année à Charm el-Cheikh en Egypte. Instituée lors de l'adoption de la Convention-Cadre de l'ONU sur les Changements Climatiques en 1992, la COP, organe suprême de la convention, réunit annuellement Etats, ONG et acteurs issus des sociétés civiles. - invités : Laurence Tubiana Directrice de la Fondation européenne pour le climat, professeure à Sciences Po Paris et à l'université de Columbia; Elise Naccarato Responsable de campagne climat et sécurité alimentaire chez Oxfam

Instituția de stat din R. Moldova care numără cei mai mulți angajați rămâne deja câțiva ani la rând întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova”. Potrivit datelor din anul 2021, aici muncesc 5.786 de angajați. În top trei se regăsește și întreprinderea Poșta Moldovei unde își duc activitatea 4.861 de muncitori, iar pe locul trei este „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească”, instituție medicală cu 3.936 de angajați. Cât despre sectorul privat, în vârful topului se regăsește S.R.L. „Moldretail Group” care oferă loc de muncă pentru cei 4.786 de angajați ai săi. AGORA a acumulat date despre cei mai mari angajatori moldoveni în sectorul atât public, cât și privat, și vă prezintă datele.

Mamileiros e mamiletes, a Lei de Cotas completa 10 anos em 2022. Ela é resultado de uma longa mobilização dos movimentos sociais para ampliar o acesso da população negra ao ensino superior. Instituída no governo Dilma Rousseff (PT), a Lei 12.711, de agosto de 2012, prevê que 50% das vagas de universidades federais e institutos federais de educação, ciência e tecnologia devem ser destinadas a alunos que cursaram o ensino médio integralmente na rede pública. Dessas, pelo menos a metade deve ser ocupada por estudantes cuja família tenha renda per capita inferior a 1,5 salário mínimo. Também há vagas reservadas para pretos, pardos e indígenas, de acordo com o tamanho dessas populações no estado onde fica a instituição de ensino. O texto da lei diz que a política de cotas pode ser revisada em 10 anos, ou seja, em agosto deste ano. Com isso, possíveis modificações preocupam defensores da medida. No programa de hoje, Ju Wallauer e Cris Bartis têm a missão de mergulhar nos dez anos de aplicação dessa política pública para analisar o que foi conquistado, quais são os desafios que enfrentamos e como podemos melhorar essa política para a próxima década. Participam da conversa a geóloga Joana Angélica Guimarães, primeira mulher negra a se tornar reitora em uma universidade federal no Brasil - a Universidade Federal do Sul da Bahia (UFSB) - e ex-vice-presidenta da Associação Nacional dos Dirigentes das Instituições Federais de Ensino Superior (Andifes), e Maria Angélica dos Santos, doutora em Direito pela Universidade Federal de Minas Gerais (UFMG) e pesquisadora da implementação da política e cotas nas universidades públicas no Brasil. Aperta o play e vem com a gente! _____ FALE CONOSCO . Email: mamilos@b9.com.br CONTRIBUA COM O MAMILOS Quem apoia o Mamilos ajuda a manter o podcast no ar e ainda participa do nosso grupo especial no Telegram. É só R$9,90 por mês! Quem assina não abre mão. https://www.catarse.me/mamilos _____ Equipe Mamilos Mamilos é uma produção do B9 A apresentação é de Cris Bartis e Ju Wallauer. Pra ouvir todos episódios, assine nosso feed ou acesse mamilos.b9.com.br Quem coordenou essa produção foi a Beatriz Souza. Com a estrutura de pauta e roteiro escrito por Eduarda Esteves. A edição foi de Mariana Leão e as trilhas sonoras, de Angie Lopez. A capa é de Helô D'Angelo. A coordenação digital é feita por Agê Barros, Carolina Souza e Thallini Milena. O B9 tem direção executiva de Cris Bartis, Ju Wallauer e Carlos Merigo. O atendimento e negócios é feito por Rachel Casmala, Camila Mazza, Greyce Lidiane e Telma Zenaro.