Podcasts about conferin

În Episodul 167 din Thinking Made Visible am stat de vorbă cu Adriana Mocan despre identitate, disciplină și ce se întâmplă atunci când viața îți schimbă complet ritmul.Antreprenor, mamă, mereu în mișcare, genul de om care funcționează pe structură, plan și soluții. O minte pragmatică, orientată spre construcție.În 2019, într-o dimineață la ora 5, corpul ei nu a mai răspuns - diagnosticul a fost scleroză multiplă, formă rară și agresivă. Au urmat luni de investigații, căutări, întrebări, second opinions, studii citite și un plan construit pas cu pas. Adriana a ales să facă autotransplant de celule stem, într-un context dificil, iar recuperarea a însemnat ani de muncă susținută, disciplină și reconstrucție zilnică.Ne-am dorit ca această conversaţie să fie despre responsabilitate, cum transformi frica în structură și despre cum identitatea ta se reconfigurează atunci când standardele rămân aceleași, iar corpul are alt ritm.Intro (00:00)Cine era Adriana, în 2019? (04:10)Care a fost momentul din 2019 care i-a schimbat viața (04:58)Diagnostic scleroză multiplă (09:32)A plecat singură în Rusia pentru transplant (12:57)Primul an după transplant (27:51)„Cine sunt eu acum?” (33:22)Adriana care mută munții și Willness (36:43)Mesaj pentru persoanele cu acest diagnostic (41:40)Mesaj pentru persoanele din familia celui diagnosticat cu scleroză multiplă (47:20)Conferință în SUA - invitată ca speaker (53:19)Pacienții din România (55:49)Viziunea ei pentru Willness (57:18)Outro (1:09:13)

Ce se va întâmpla în Europa după Conferința de securitate de la München? Comentatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului încearcă să găsească răspunsul. Un lucru e clar: schimbarea nu mai poate fi oprită. Euronews vorbește despre „vântul schimbării” , amintind de hitul formației Scorpions din 1990. După 1989, expresia simboliza ”promisiunea unei ordini mondiale unite și liberale”. Astăzi, ”la sfârșitul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München, vântul s-a schimbat. Ne lovește direct - și nu mai vine doar din Est. Vine chiar din interiorul Occidentului și zguduie fundațiile structurii noastre de securitate mai mult ca niciodată. Cea mai mare schimbare geopolitică din trecut a fost prăbușirea blocului estic. Cea mai mare schimbare de astăzi este transformarea Occidentului în interiorul său. Citeste siRubio la München: cuvintele frumoase nu ascund realitatea Vântul s-a schimbat - și vine din direcții pe care le-am crezut mult timp sigure. Europa are la dispoziție resurse enorme: putere economică, capital intelectual și experiență diplomatică. Cu toate acestea, acest potențial nu trebuie utilizat doar retoric, ci și în mod real”. De partea sa, Le Monde invocă necesitatea unității europene. ”Observarea unei înstrăinări durabile între Statele Unite și Uniunea Europeană, care a reieșit din discursul lui Marco Rubio rostit sâmbătă în Germania, îi obligă pe europeni să nu mai apară ca divizați. Când administrația americană prezintă o imagine apocaliptică a Uniunii Europene ca pe un cimitir al ambițiilor, identităților și libertăților, UE poate riposta cu acuzații de negare a schimbărilor climatice, respingere a științei, derivă plutocratică și tendințe autoritare. „Civilizația occidentală” pe care Moscova o denigrează, nu mai are aceeași definiție de ambele părți ale Atlanticului, iar europenii nu au absolut niciun motiv să o abandoneze pe a lor”. ”Căsătorie de conveniență” Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, vede deja conturarea unui nou curs: ”Atitudinea prietenoasă a reprezentantului de la Washington a fost binevenită, dar fără mari iluzii. Cursul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei a fost stabilit de mult timp și este acum larg acceptat, deși este implementat cu viteze diferite de către diferiți actori” Dincolo de Ocean, The Wall Street Journal consideră că SUA și Europa ”nu mai sunt suflete pereche și intră într-o căsătorie de conveniență”. Potrivit ziarului, ”provocarea majoră în materie de securitate, văzută dinspre capitalele europene, este reprezentată de războiul Rusiei de subjugare a Ucrainei și de posibilele planuri ale Moscovei asupra statelor baltice și a altor părți ale Uniunii Europene. Președintele Trump, în schimb, a vorbit în repetate rânduri despre Rusia ca despre o sursă de afaceri importante și o posibilă protecție împotriva Chinei. Presiunea exercitată de Trump asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace în termenii Rusiei și a ceda teritorii necucerite din regiunea Donețk, a fost o sursă de tensiune transatlantică timp de luni de zile. Întrucât Trump îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un obstacol în calea păcii, problema ar putea declanșa o altă criză în relațiile transatlantice în următoarele săptămâni, se tem mulți lideri europeni”.

Aplauze după discursul secretarului de stat Marco Rubio la Conferința de securitate de la München. Dar a contribuit aceasta la o reparare a relației transatlantice, grav avariate de Donald Trump? Nu tocmai, sunt de părere comentatorii. Rubio și liderii europeni sunt de acord asupra unui lucru: vechea ordine mondială „nu mai există”, transmite CNN: ”Forumul a avut loc la doar câteva săptămâni după o altă întâlnire tensionată a liderilor mondiali de la Davos, Elveția, în care Trump a ținut un discurs critic față de liderii europeni pentru politica lor de migrație și s-a plâns că SUA au fost exploatate de aliații europeni”. The New York Times observă că, „spre deosebire de vicepreședintele american J.D. Vance, care anul trecut i-a acuzat pe europeni că cenzurează partidele de extremă dreapta în detrimentul libertății de exprimare, domnul Rubio a acționat diplomatic, subliniind secolele de istorie comună dintre țara sa și Europa, de la colonizarea Americii până la lupta împotriva comunismului în timpul Războiului Rece.” Citeste siRaportul Conferinței de la München din acest an are o notă îndrăzneață, pentru că portretizează SUA în rolul de demolator al ordinii internaționale (Analist) ”După distrugere, repararea. Între cei doi candidați la funcția de succesor al lui Donald Trump, Vance și Rubio, votul european a fost exprimat”, consideră Le Figaro. ”Rămân însă întrebări. Prima îi privește pe americani: În ce măsură poate fi adoptată de Casa Albă și aprobată de un președinte american care susține că „Europa s-a terminat” retorica liniștitoare a lui Marco Rubio, care contrastează puternic cu unilateralismul brutal al lui Donald Trump? A doua îi privește pe europeni. Este viziunea asupra lumii a lui Marco Rubio, care prezintă un continent subordonat de bunăvoie Statelor Unite, compatibilă cu cea a Europei de astăzi?  Vor reuși europenii să țină pasul cu Statele Unite în materie de apărare? Dar mai presus de toate, vor dori aceeași politică de imigrație? Răspunsul va veni la München, în 2027. Și în capitalele europene care vor organiza în curând alegeri”. Revista germană Der Spiegel nu se arată prea convinsă de prestația lui Marco Rubio, pe care îl descrie drept ”omul pus să care molozul”. ”Pare abordabil, dar asta nu schimbă nimic: Marco Rubio a reprezintat politica externă a lui Donald Trump la Conferința de Securitate de la München”. „Este însă dificil de stabilit dacă aplauzele au reflectat o aprobare autentică sau doar o ușurare față de un discurs care a fost mai puțin agresiv decât se aștepta”, notează cotidianul spaniol El Mundo. ”Discursul lui Marco Rubio a avut un ton conciliant, dar a fost în esență trumpian”, este de părere Süddeutsche Zeitung. Cuvintele frumoase nu au reușit să ascundă realitatea. „Iar realitatea este aceasta: Europa și America lui Donald Trump trăiesc în două lumi extrem de diferite când vine vorba de politică. (...) Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că președintele american amenință în mod regulat că va ocupa un teritoriu danez autonom: Groenlanda”.

Lumea a văzut o Americă mult mai puțin ofensivă la Conferința de Securitate de la München din acest an. Este aceasta și reflectarea unei schimbări de politică? Unul dintre liderii proeminenți ai Europei vede o schimbare de ton, nu de substanță. Când vine vorba despre abordarea Rusiei sau a relației transatlantice, cuvintele unui anumit lider european devin repere importante. Vorbim despre președintele finlandez Alexander Stubb. Țara sa are o experiență de lungă durată în a ține Rusia sub radar – prin descurajare militară și diplomație. Atlantist convins, Alexander Stubb a reușit să clădească o bună relație personală cu dificilul președinte american Donald Trump. Și asta eventual la o partidă de golf, dar fără a-l linguși sau a-și afirma întotdeauna acordul cu liderul de la Casa Albă. În cazul Groenlandei, de exemplu, Stubb s-a situat clar de partea Danemarcei și a Europei. Într-un interviu pentru Politico, în marja Conferinței pentru Securitate de la München, președintele finlandez a atras atenția că politica americană față de Europa nu s-a schimbat fundamental, cu tot discursul mai împăciuitor al secretarului de stat Marco Rubio, în comparație cu cel de anul trecut al vicepreședintelui JD Vance. „Politica externă americană s-a schimbat”, a declarat Alexander Stubb, referindu-se la Strategia de Securitate Națională a SUA, care a rezervat unele dintre cele mai dure remarci aliaților din Europa și la mesajele recente ale unor oficiali de rang înalt. Un mesaj este ideologic, este foarte MAGA... iar al doilea este America pe primul loc.” ”Relația transatlantică nu se încheie” Potrivit lui Alexander Stubb, comentariile lui Rubio despre Statele Unite care mută povara apărării convenționale către Europa, concentrându-se în același timp pe emisfera vestică și Asia, nu sunt foarte diferite de cele ale lui Vance. Totuși, președintele finlandez crede că discursul secretarului de stat american a mai ”redus temperatura în relația transatlantică”, Stubb a menționat că a vorbit cu Rubio aproximativ o jumătate de oră după discurs, adăugând: „Respectăm alegerile suverane ale țărilor”. Potrivit analizei președintelui finlandez, comentariile lui Rubio au arătat o ordine clară a priorităților pentru Washington: „Nr. 1 este emisfera vestică, nr. 2 este Indo-Pacificul și apoi nr. 3 este Europa.” Stubb a susținut că europenii ar trebui să înțeleagă schimbarea americană condusă de Trump. Președintele finlandez - un atlantist de lungă durată - a subliniat, de asemenea, că integrarea militară a Finlandei cu Statele Unite este anterioară aderării la NATO, iar cooperarea bilaterală „este mai bună decât a fost vreodată”. Relația transatlantică nu se încheie, a susținut el, ci evoluează către un echilibru diferit al rolurilor. „Este în interesul Statelor Unite să aibă forțe de apărare foarte puternice în Finlanda, Suedia și Norvegia”, a spus Stubb. „Haideți să continuăm să lucrăm la acest parteneriat transatlantic”, a îndemnat președintele finlandez. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu aduce în atenția publică un concept nou care acum apărea doar în documentele interne ale NATO – cel de „război cognitiv”, Un război orientat spre mentalitățile colective, pentru a face oamenii să nu mai poată discerne ce e adevărat și ce e fals și să modifice inclusiv rezultatele alegerilor pentru un impact regional. Republica Moldova a fost pe parcursul timpului un soi de laborator test pentru propaganda și influențele maligne ale Federației Ruse. De acum încolo, Republica Moldova este nu mai este un stat periferic a vecinătății estice, este un stat de frontieră de a cărui securitate depinde și securitatea Uniunii Europene, declară invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, analistul politic Nicolae Țîbrigan, cercetător științific al Academiei Române. Temele ediției: - Despre Rusia și presiunile pe care aceasta le exercită asupra vecinătății ei și asupra Europei în general a vorbit președinta Maia Sandu la Conferința de securitate de la Munchen. Singura soluție pentru un viitor democratic al Moldovei este integrarea în Uniunea Europeană. „O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai sigură”, a punctat șefa statului. Valeria Vițu a urmărit declarațiile. - Maia Sandu a acuzat Federația Rusă la Munchen că a atacat cibernetic Republica Moldova în ultimele campanii electorale. Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară. Politicieni de la Moscova, dar și politicieni proruși de la Chișinău o acuză din nou pe președintă că ar vrea să atace militar regiunea separatistă transnistreană. Când a mai existat această acuzație ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”. - Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe, declară la RFI europarlamentarul Eugen Tomac, consilierul onorific pentru diaspora al președintelui Nicușor Dan. Eugen Tomac a fost invitatul dimineții la RFI, iar colegul meu Cosmin Ruscior l-a întrebat cu ce poate contribui Republica Moldova la combaterea atacurilor hibride ale Rusiei asupra democrațiilor occidentale. - Prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa” – Republica Moldova, România și Ucraina – a avut loc în contextul Conferinței de Securitate de la München. - Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei - Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, ceață și ghețuș pe drumuri. Știrile zilei: Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a participat, alături de omologii săi din România și Ucraina, Oana Țoiu și Andrii Sybiha, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de Externe în formatul „Triunghiul Odesa”, desfășurată în contextul Conferinței de Securitate de la München. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării trilaterale în contextul provocărilor de securitate generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, cu accent pe coordonarea politică, securitatea energetică și conectivitatea regională. Miniștrii au subliniat necesitatea unor acțiuni comune pentru contracararea amenințărilor hibride și dezinformării. Oficialii au salutat avansarea interconexiunii pe domeniul energetic, dar și a unor proiecte de infrastructură pentru integrarea regiunii în rețelele europene de transport. *** Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării discută strategii pentru implicarea activă a Republicii Moldova în reconstrucția Ucrainei. Ministrul Eugeniu Osmochescu a explicat, într-o emisiune la TV8, că, deși Moldova nu poate concura direct cu Polonia, țara are totuși un potențial semnificativ în sudul Europei, în special în regiunile apropiate de Ucraina, precum Odesa. Ministrul Dezvoltării Economice de la Chișinău a mai spus că Moldova trebuie să se concentreze pe domeniile în care poate contribui semnificativ, cum ar fi transportul, logistica, sectorul IT și infrastructura drumurilor. *** Chișinăul se află pe un traseu ireversibil de integrare europeană, procesul trebuie continuat cu aceeași intensitate, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, aflat zilele trecute la Chișinău. În această dimineață, Eugen Tomac a fost în stidoul RFI, unde a declarat colegului nostru Cosmin Ruscior că Republica Moldova de când s-a format este în situația de a se opune războiului hibrid al Rusiei, motiv pentru care experiența ei este foarte utilă în combaterea dezinformării și atacurilor hibride pe care Kremlinul le duce împotriva întregii Europe. Revenim cu detalii în program. *** Vremea rece revine în Republica Moldova – cod galben de schimbare bruscă a vremii, temperaturile vor scădea brusc, ploile vor trece treptat în lapoviță și ninsoare și se va forma ghețuș. Peste 40 de mii de utilizatori au rămas fără energie electrică din cauza precipitațiilor din noaptea trecută, informează Ministerul Energiei. Premier Energy a raportat peste 5 mii de deconectări În prezent, pe drumurile naționale se circulă în condiții de ploaie, carosabil umed și, pe alocuri, ceață densă, cu vizibilitate redusă. În următoarele zile, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade ziua și până la -10 grade noaptea.

„Ne dorim aliaţi care se pot apăra singuri, astfel încît nici un adversar să nu fie vreodată tentat să testeze puterea noastră colectivă” a spus secretarul de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la München, care a avut loc în perioada 13-15 februarie. Raportul publicat înainte de începerea forumului din acest an se numește „Under Deconstruction”, „În curs de distrugere”, cu referire la schimbările care se produc în ordinea mondială. „Lumea a intrat într-o perioadă de politici demolatoare”, se spune în raport, actuala administrație americană fiind indicată drept cea mai proeminentă entitate care promite „să-și elibereze țara de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă”. Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării? Ce ar trebui să reţinem din perspectiva României şi a flancului estic după această ediţie a conferinţei? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, jurnalist acreditat la Conferința de Securitate de la München.Robert Lupițu: „Raportul de anul acesta, poate mai mult ca niciodată, a fost unul tăios și acid la adresa administrației Statelor Unite. A existat și o problemă legată de traducere și interpretare a ce înseamnă „Under Deconstruction”. Pentru că sînt voci care preferă să traducă ordine în curs de deconstruire, nu de distrugere. Nuanța căzînd pe ideea că Statele Unite fac ceea ce s-a întîmplat și în primul mandat Trump, încep să deșurubeze ordinea internațională pe care au încheiat-o după chipul și asemănarea lor, construind alta nouă. De ce? Pentru că, consideră Statele Unite, cu actuala administrație aflată la putere, ordinea de-acum nu mai servește intereselor strategice ale Statelor Unite. Numai că modul în care administrația Trump face acest lucru intră în coliziune cu ceea ce își doresc partenerii europeni de la această ordine, pentru că ei au construit această ordine împreună cu partenerii din Europa. Or, partenerii din Europa în continuare văd valoarea adăugată a ordinii internaționale bazate pe reguli. De aceea a fost un raport provocator. A avut pe copertă un elefant. Și acel elefant era elefantul din cameră, şi anume Statele Unite. Ne-a dus și cu gîndul la un vechi proverb indian: cînd elefanții se bat sau se iubesc, suferă iarba. Cine sînt elefanții? Superputerile care amenință prin pretenții hegemonice să revină la o competiție a mailor puteri și la o ordine guvernată de competiția între marile puteri.”Cum arată în acest moment relația transatlantică, în domeniul securităţii şi apărării?Robert Lupițu: „O să mă refer la o anecdotă și un titlu pe care l-am dat într-un editorial. Pentru că discursul lui Marco Rubio a avut loc pe 14 februarie, de Valentine's Day, a fost un fel de V-Day, dar nu în sensul de Valentine's Day, ci un V-Day care ne-a întors un pic la istorie, inclusiv prin discursul lui Marco Rubio, pentru că sintagma V-Day vine de la Ziua Victoriei, 8 mai 1945, cînd aliații atlantici au clamat și au obținut victoria în Europa. Practic, acel moment este hîrtia de turnesol a tot ce înseamnă relația transatlantică, pînă să apară NATO și Uniunea Europeană, pentru că a fost victoria libertății, a civilizației și a democrației, bazată pe cele două maluri ale Atlanticului de Nord, împotriva totalitarismului nazist la acel moment, ulterior, patru decenii și jumătate mai tîrziu, împotriva comunismului. Dar am asistat în egală măsură la un elefant american care a interpretat o serenadă transatlantică pentru o Europă care face trecerea de la oratorie la autonomie, pentru că nu mai este doar discuție, sînt acțiuni.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Face parte din costul anticipat”. Este prima reacție a premierului Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică.  Seful guvernului apreciaza ca in a doua jumatate a anului lucrurile se vor reaseza.    Conferinţa de Securitate de la Munchen se deschide astăzi, pe fondul relaţiilor transatlantice tensionate Cea mai importantă intalnire anuală internaţională pe probleme de securitate, ar putea marca o resetare a relatiei dintre Statele Unite si Europa. La sesizarea Parchetului European, poliția belgiană a percheziționat birouri ale Comisiei Europene Este vorba despre suspiciune de fraudă privind vânzarea a 23 de clădiri ale executivului comunitar  către statul belgian în 2021. Sunt investigate ambele parti. Amanuntele acestei afaceri, mai tarziu, in 40 de minute.  

Sportivii ruși nu au voie să participe la Jocurile Olimpice din acest an. Decizia vine după ce Rusia a invadat Ucraina. Cu toate acestea, unii sportivi au ajuns la probele din Italia. Au fost naturalizați de diferite state participante. De pildă, de Republica Moldova sau de România. Fenomenul naturalizării stârnește însă controverse. Detalii ne oferă Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. Temele ediției: - Conflictul din satul Dereneu, unde clerici ai bisericii ruse au agresat poliția și au intrat cu forța în biserica mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, continuă să rămână în atenția publică. Un conflict religios care testează reacția instituțiilor statului de drept. Valeria Vițu a urmărit subiectul. - Președinta Maia Sandu a vizitat autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova. Vizitele primilor persoane de la Chișinău s-au soldat în trecut ani cu proteste apropiate de violențe – în perioada în care autonomia era controlată de oligarhul Ilan Șor. De data aceasta, după ce autoritățile au destructurat rețeaua lui Șor, șefa statului a ținut un discurs la universitatea din Comrat cu sala plină, iar reacțiile sunt mai degrabă pozitive. Detalii, de la Liliana Barbăroșie. - Invitata Moldova Zoom este Veronica Garbuz, șefa Departamentului planificare și dezvoltare a întreprinderii de termoficare CET Nord, despre securitatea energetică a municipiului Bălți, despre cum consumatorii pot plăti de două ori mai puțin pentru facturile de energie și când se vor vedea investițiile în facturile oamenilor. - Președinta Maia Sandu și-a anunțat participarea la Conferința de Securitate de la München. - Premierul moldovean Alexandru Munteanu face o evaluare a primelor 100 de zile de mandat. - În Republica Moldova a fost înregistrată prima comunitate de energie din surse regenerabile. Știrile zilei: Președinta Maia Sandu, participă vineri și sâmbătă, 13-14 februarie, la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. În marja conferinței, șefa statului moldovean va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile Republicii Moldova de a-și crește reziliența, anunță un comunicat al președinției.   Totodată, Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre cei care au confirmat prezența sunt președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. *** Premierul moldovean Alexandru Munteanu, declară, după primele 100 de zile de mandat, că Guvernul de la Chișinău acționează constant pentru a îndeplini 3 obiective majore – creșterea economică, accelerarea aderării la UE, pace și securitate acasă. Primele trei luni de mandat au marcat vizite externe în capitale importante, precum București, Bruxelles și Kiev. Economia Republicii Moldova dă semne de revigorare, spune premierul Munteanu. Dacă prognozele arătau o creștere de 2,2% pentru anul trecut, cifrele pentru 11 luni arată o creștere mai mare, de 2,7%. Inflația este în scădere, iar Banca Națională a Moldovei a redus repetat ratele de refinanțare. Tendința este susținută de o creștere bugetată cu 55 la sută a investițiilor pentru acest an. Procesul de integrare europeană avansează, Republica Moldova a deschis negocierile la nivel tehnic pentru 3 din cele 6 grupuri de capitole. Pe plan energetic, datorită interconectării cu piața europeană și cu România prin punerea în funcțiune în această vară a 4 linii electrice de tensiune joasă peste Prut, Republica Moldova a reușit să-și restabilească în câteva ore pana de curent națională de acum două săptămâni, când 70 la sută din țară a rămas fără electricitate din cauza bombardamentelor rusești în Ucraina. De asemenea, se lucrează la cele 3 linii de tensiune înaltă, interconexiuni cu România care vor asigura independența energetică deplină a Republicii Moldova. Guvernul coordonează proiecte de modernizare a infrastructurii, majoritatea din fonduri europene, atât în plan local, cât și la nivel de drumuri și infrastructură națională. Au fost lansate și consultări publice pentru pregătirea reformei administrației publice locale, una din cele mai ambițioase reforme ale acestui mandat, a mai spus premierul Alexandru Munteanu în raportul de activitate în primele 100 de zile. *** Prima comunitate de energie din surse regenerabile din Moldova a fost înregistrată în satul Cociulia, raionul Cantemir. Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, noua comunitate le va permite membrilor săi să producă, să consume, să stocheze și să partajeze energie electrică din surse regenerabile, transmite IPN. Comunitatea va funcționa pe principii de cooperare, oferind membrilor posibilitatea de a-și acoperi necesarul de curent prin producerea locală a energiei verzi. Entitatea a fost înscrisă oficial în Registrul comunităților de energie din surse regenerabile. *** Pentru prima dată după trei săptămâni de polei și ghețuș, circulația pe drumurile naționale se desfășoară în condiții bune în Republica Moldova. Autoritățile atenționează că, în nordul, centrul și sudul țării, pe alocuri, se înregistrează ceață, fenomen care poate reduce vizibilitatea și impune prudență sporită din partea conducătorilor auto. Odată cu încălzirea vremii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență avertizează populația asupra pericolelor generate de instabilitatea stratului de gheață de pe râuri și lacuri. Deplasarea sau staționarea pe suprafețele acvatice înghețate poate deveni extrem de periculoasă, avertizează salvatorii.

Mai mulți lideri ai Marinelor militare din cîteva țări NATO, reuniți la Conferința navală de la Paris, avertizează asupra amenințării reprezentate de Rusia pe mare, aceasta continuînd să investească în flota sa nordică și în capacitățile subacvatice. Șefii Marinelor au insistat asupra necesității pregătirii pentru o confruntare maritimă în cazul unui conflict deschis cu Rusia. Avertismente din partea unor lideri militari din țările NATO cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa au tot apărut în ultimii ani. Ce e nou în atenționările șefilor marinelor militare? În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari? L-am întrebat pe Cătălin Gabriel Done, analist de politică internațională, vicepreședintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Cătălin Gabriel Done: „Aceste noi avertismente ne arată foarte clar că Europa traversează un moment extrem de dificil din punct de vedere al securității și al apărării. Practic, s-a oficializat trecerea de la logica post-Război Rece la o logică de securitate competițională pe teritoriul european și această logică se încadrează foarte bine în explicațiile Şcolii de la Copenhaga. Ce ne spune Şcoala de la Copenhaga este că în astfel de situații, cînd o mare putere, cum este Federația Rusă, intră în competiție cu un sistem de alianțe, cum sînt cele occidentale – aici mă refer la NATO, Uniunea Europeană –, întotdeauna va căuta să cîștige avantaj vis-a-vis de acest sindrom al inferiorității și va căuta să obțină avantaje strategice pe cîmpul de luptă, avantaje strategice din punct de vedere ideologic, dar și în competiția managementului emoțional. Pentru că Federația Rusă deține în momentul de față avantajul strategic în managementul emoțional și poate influența extrem de mult percepția publică, trăirile noastre. Frica de război a devenit o constantă în rîndul societăților europene. De altfel, ultimul sondaj dat publicității arată că undeva la peste 56% dintre europeni se așteaptă ca în următorii ani Europa să traverseze o perioadă cu turbulențe din punct de vedere securitar și 60% dintre europeni se așteaptă să avem un război deschis cu Federația Rusă.”În ce măsură liderii politici europeni iau în serios avertismentele care vin deja de cîțiva ani din partea liderilor militari?Cătălin Gabriel Done: „Vom vedea asta în săptămînile următoare, pentru că urmează Conferința de Securitate de la München. Știm cu toții că această reuniune oferă cumva startul noilor politici pentru viitorii ani. Vom vedea cum se va poziționa administrația americană vis-a-vis de aceste avertismente, dar cred că schimbul de informații dintre Statele Unite ale Americii și partenerii europeni încă funcționează și această structură de încredere este vitală pentru securitatea noastră. Din păcate, Europa stă foarte prost la capitolul încredere şi nu reușim să ne atingem țintele pe care ni le setăm singuri, pe care le stabilim împreună cu partenerii europeni.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

  ”Suntem pregătiţi şi vrem să punem capăt conflictului prin mijloace paşnice”, a anunţat Vladimir Putin in conferinta sa anuala de presa. ”Insa noi nu vedem Kievul  pregătit de discuţii”, a adăugat liderul de la Kremlin. El considera ca Ucraina a declansat razboiul in 2022 si a acuzat UE de „furt” în legătură cu activele rusești înghețate pe care europenii ar vrea sa le foloseasca pentru a ajuta financiar Ucraina. Aproape 5 ore de conferinta, imediat cele mai importante declaratii ale presedintelui rus.   1 ianuarie vine cu noi scumpiri la pompă Dupa ce preturile la benzina si motorina au scazut in ultimele zile, șoferii din România vor resimți din nou scumpiri la pompă ,de la 1 ianuarie iar carburantii vor atinge  pragul psihologic de 8 lei . Asta din cauza că accizele la carburanti cresc iar la asta se adauga si TVA-ul care a crescut in vară de la 19 la 21%. Modificările fiscale par moderate pe hârtie, efectul cumulat se traduce prin zeci de lei în plus la fiecare plin și câteva sute de lei pe an pentru fiecare sofer, spun expertii. Discutam imediat. Eurostat: România se află printre statele cu cea mai mică rată a abandonului educațional din UE. De ce nu e neapărat o veste bună Datele pe anul 2024 arată că 1,5% dintre persoanele cu vârste între 15 și 34 de ani din România au abandonat educația sau formarea profesională cel puțin o dată în viață, mult sub media Uniunii Europene, care se situează la 14,2%. Vestea nu este însă atât de bună pe cât pare. Datele publicate de Eurostat nu trebuie confundate cu abandonul școlar, unde România stă în continuare cel mai prost din Europa. Va explicam in 40 de minute.  Revoluția din 89: Tur ghidat la Cluj-Napoca La Cluj-Napoca, pentru a păstra memoria celor care și-au dat viața pentru libertate, în decembrie 1989, trei organizații fac un tur ghidat prin oraș, în locurile-cheie în care au avut loc confruntări între populație și armată, în locurile au fost ucise zeci de persoane. De asemenea, a fost lansat și un documentar al Revoluției din Cluj, dintr-un unghi inedit: cel al forțelor de represiune.  Detaliile mai tarziu  

Baricade 44 Radu Naum și Cătălin Striblea intră într-o discuție fără menajamente despre tema care aprinde toate taberele: „Mai poate fi salvată România?" Discuția pornește de la investigații recente și momente-cheie din spațiul public și ajunge rapid la miezul problemelor structurale: justiția și relația ei cu politicul, frica magistraților de a ieși în față, dosare tergiversate, diferențe de tratament, reforme începute și abandonate. Sunt analizate momente-cheie din ultimii 20 de ani, de la pierderea controlului politic asupra justiției până la încercările de reformă și reculurile evidente ale sistemului. O conversație tensionată, fără lozinci și fără ocolișuri, despre un stat care pare prins între reformă și regres. Împărțim lumea în două, ca de obicei Justiția servește politicul Plecăm de la investigația Recorder și discursul lui Nicușor Dan de 1 decembrie Teama magistraților de a ieși în față Conferința de presă CAB, un proces de anii 50 Probleme și în curțile altora 2004, anul în care statul român a cedat controlul politic asupra justiției Doamnele în justiție, domnii în politică Justiție cu diferențe Mărturiile oamenilor din investigația Recoder Finalizarea dosarelor Schimbările din timpul dnei Macovei și a lui Traian Băsescu Sportul s-a întors, parțial în comunism Reorganizare în rău Sunt probleme grave, sistemice România este o țară coruptă... de sute de ani Ne întoarcem la bază, educația! Ne reîntâlnim la anul. La mulți ani!

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie pe marginea unei conferințe dedicate subiectului care a avut loc la Chișinău. Conferința a subliniat existența în continuare a unor dificultăți serioase privind libertatea de expresie și de circulație, obstacole în accesul mass-media independente și al apărătorilor drepturilor omului în regiune, dar şi problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română din regiune. Ion Manole avertizează că Transnistria poate deveni „buturuga mica care să împiedice carul mare” al integrării europene a Republicii Moldova. Temele ediției: - Conferința pentru reconstrucția Ucrainei de la București – printre subiecte – solul esențial al României și Republicii Moldova în viitoarea refacere a vecinului din est distrus de agresiunea Rusiei. Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii privind discuțiile de la București. - Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. O corespondență de Valeria Vițu. - Presa din Ucraina publică informații îngrijorătoare potrivit cărora regiunea separatistă Transnistria ar fi reactivată de Federația Rusă. La rândul său, ministrul Apărării de la Chișinău spune că informațiile sunt o exagerare. - Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică. - Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă patru școli din Republica Moldova. Știrile zilei: Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a explicat că cele două procese au ritmuri și dinamici diferite și nu pot fi sincronizate, transmite IPN. „Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare a regiunii transnistrene să fie dinamic și să aducă rezultate. Înțelegem că necesită o perioadă de timp îndelungată decât cea în care ne propunem să avansăm în negocierile pentru integrare europeană”, a declarat Valeriu Chiveri în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Promo-LEX „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european”. *** Republica Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în asigurarea țării cu energie electrică. Rețelele electrice au fost nevoite să apeleze din nou la energia de avarie din România, miercuri. Este al treilea anunț de acest fel din partea autorităților, după ce sâmbătă Rusia a bombardat sistemul energetic al Ucrainei, ceea ce a afectat și Republica Moldova. România asigură în aceste condiții stabilitatea sistemului electric al Republicii Moldova. Energia electrică de avarie este de 4-5 ori mai scumpă decât cea cumpărată de pe piață, iar Republica Moldova achită integral factura de consum. Situația ar putea dura până când Ucraina reușește să-și restabilească sistemul electric, însă reparațiile ar putea dura câteva săptămâni, potrivit autorităților ucrainene.   Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a mulțumit populației pentru că a redus consumul, ceea ce scăzut din presiunea pe sistem. *** Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a dotat cu mobilier modern sălile de clasă din două gimnazii și două licee în localitățile Rîșcani, Bălți și Corjova. Prin proiectul „Mobilier școlar pentru unități de învățământ din Republica Moldova”, elevii și profesorii din cele trei localități se bucură de noile dotări care încurajează implicarea activă a elevilor și facilitează procesul educațional. Prin aceste acțiuni, Guvernul României continuă să sprijine educația de calitate în școlile și liceele cu predare în limba română din Republica Moldova, transmite Radio Chișinău. *** Primarul de Chișinău Ion Ceban a cheltuit de la începutul anului peste 155 de mii de lei românești pentru serviciile unui cabinet de avocatură din București. Contractul a fost încheiat pe 22 iulie, la o zi după ce edilul a anunțat că o dă în judecată pe ministra de Externe, Oana Țoiu, în contextul interdicției de intrare în spațiul Schengen, transmite TV8, care a consultat declarația de avere a primarului. Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe de la București, care menționa că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”, iar ministra Oana Țoiu, a explicat că interdicția a fost aplicată din cauza legăturilor lui Ion Ceban cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă. Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova și a acționat-o în judecată pe Oana Țoiu. La începutul lunii septembrie, judecătorii de la București i-au respins cererea lui Ceban privind ridicarea restricției de călătorie, iar avocații lui au anunțat că vor ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. *** Proceduri mai simple la trecerea frontierei pentru transportatorii de marfă, costuri reduse şi mai puțin timp pierdut. De aproape o lună, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Convenției privind regimul de tranzit comun, iar odată cu asta a intrat în funcțiune noul Sistem Computerizat de Tranzit. Implementarea acestui proiect s-a făcut cu sprijinul Uniunii Europene. După aderarea la Convenție, declarația de tranzit se depune online o singură dată și rămâne valabilă pe tot traseul, fără a mai fi nevoie de acte noi la fiecare frontieră. Implementarea acestui sistem de tranzit este un obiectiv asumat în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și reprezintă un pas important în integrarea Republicii Moldova în spațiul vamal european.

Urmăriți o excepțională conferință a părintelui Roman Braga ținută în fața unor convertiți americani în anul 1995 în Statele Unite ale Americii.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

„Dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul.” Iată declarația președintei parlamentului sârbesc Ana Brnabić care a vizitat săptămâna trecută Israelul. Oficialul sârb a răspuns unei întrebări privind respingerea de către Israel a rezoluției ONU privind genocidul de la Srebrenica. beta.rs comentează vizita făcută în Israel de Președinta Adunării Naționale, Ana Brnabić, săptămnâna trecută.  Ana Brnabić s-a întâlnit cu președintele israelian Isaac Herzog și cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa'ar. Aceștia au discutat despre relațiile dintre cele două țări și despre consolidarea cooperării în mai multe domenii. „Toți (oficialii israelieni) și-au exprimat profunda recunoștință față de Serbia pentru tot sprijinul acordat după 7 octombrie”, a spus Brnabić. Potrivit oficialului sârb, cele două țări se concentrează acum pe încheierea unui acord de liber schimb. Întrebată dacă a mulțumit autorităților israeliene pentru respingerea rezoluției ONU privind Genocidul de la Srebrenica, Brnabić a răspuns că, dacă vreun popor și vreo țară ar trebui consultați cu privire la problema genocidului, acestea sunt în mod absolut Israelul. „Oficialii israelieni au susținut că a fost o crimă în masă teribilă, dar că nu poate fi definită drept genocid”, a spus Ana Brnabić.   Organizatorii festivalului Exist: următoarea ediție nu va avea loc în acestă Serbie Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Exit a avut loc week-endul trecut la Cetatea Petrovaradin din Novi Sad. Organizatorii spun că este ultima dată când acest festival simbol pentru Serbia se desfășoară în „acestă Serbie,” relatează slobodnaevropa.org, Europa Liberă în limba sârbă. Festivalul s-a desfășurat în contextul protestelor antiguvernamentale, iar organizatorii au declarat că s-au aflat sub presiunea autorităților din cauza sprijinului acordat studenților. Șefa departamentului de comunicare spune că a fost semnat un acord pentru organizarea următoarei ediții în 2026, în Egipt. „A fost semnată o colaborare oficială cu compania egipteană Venture Lifestyle. A 26-a ediție a festivalului va avea loc lângă piramidele din Egipt. Dacă nu există nicio schimbare în țară, nu va mai exista niciun festival în Novi Sad,” a declarat responsabila de comunicare a evenimentului.  De-a lungul anilor, Exit a devenit un simbol al Serbiei. Cu aproximativ 200.000 de vizitatori anual, este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică din lume. Ediția de anul acesta a fost deschisă de Bob Geldof, fondatorul Live Aid,. În deschidere a cântat și artista italiană Gala. Hitul ei din anii 90, „Freed from Desire”, a devenit imn neoficial al protestelor și blocadelor din Serbia.   „Albania nu poate schimba prea multe pe câmpul de luptă, dar suntem alături de Kiev! shqiptarja.com scrie despre participarea premierului Edi Rama la Conferința privind Reconstrucția Ucrainei de la Roma. „Nu suntem o comunitate beligerantă, iar Ucraina nu este nici agresorul, nici autorul acestui război sângeros care are loc la granița Europei zi și noapte. Nimeni nu are o formulă magică, desigur, și cu siguranță nici eu nu am una. A vorbi despre pace nu pune capăt războiului și nu îl face pe Vladimir Putin un om pașnic. Totuși, aș dori împărtășesc convingerea că, chiar dacă vom face tot ce este necesar pentru a nu lăsa Ucraina să cadă, nu vom fi suficient de puternici pentru a pune capăt acestui război, pentru a salva Ucraina, dacă nu avem propriul nostru plan de pace puternic, curajos și atractiv. Pacea este singurul viitor despre care poate vorbi Europa,” a  spus Edi Rama.     Au participat la Revista Presei Europa Plus: Andjela RADULOVIC, Serbia Sofija JOVANOVIĆ, Serbia Lavdije XHELILI, Albania

Presa locală consideră că mișcarea poate avea succes: o bună parte a cetățenilor sunt de acord cu revendicările studențești și ar vota o listă propusă de aceștia. Mișcarea studențească are șanse reale de a câștiga alegerile, relateazăvreme.com care scrie că studenții sârbi cer dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri legislative anticipate. Care sunt șansele lor? Se întreabă publicația.„Decizia studenților de a se adresa regimului actual cu o cerere de dizolvare a parlamentului național și convocare de alegeri parlamentare anticipate nu vine din senin și nu este surprinzătoare.”Toată lumea a înțeles că autoritățile nu numai că au refuzat să răspundă revendicărilor studenților, dar au răspuns crizei politice cu o represiune din ce în ce mai brutală și o propagandă din ce în ce mai josnică.Mai multe sondaje de opinie publicate recent arată că marea majoritate a cetățenilor sârbi susține satisfacerea revendicărilor studențești și că o parte semnificativă a acestor cetățeni ar fi dispuși să voteze pentru o listă susținută de studenți.Dialogul dintre nou premier sârb și universități este sincer?Rectorul Universității de Arte din Belgrad, Mirjana Nikolić, a declarat, referitor la a treia întâlnire care a avut loc  între prim-ministrul Đura Macut și rectorul Universității din Belgrad, Vladan Đokić, că rămâne o întrebare majoră: dacă dialogul dintre guvern și universitate este cu adevărat sincer, citim în n1info.rs.Nikolić a adăugat că, întrucât prim-ministrul este el însuși profesor universitar, ar trebui să înțeleagă poziția comunității academice, relatează site-ul postului de televiziune.„Așadar, dacă, în timpul unei întâlniri, prezinți situația instituției tale, iar apoi ți se cere să te organizezi conform unei metodologii impuse din exterior, cred că nu putem vorbi despre un dialog sincer și complet.”În ceea ce privește reluarea, sau mai degrabă compensarea anului universitar, ea a subliniat că actualul ministru al Educației solicită universităților să stabilească singure data revenirii la cursuri.„Pot spune din partea Universității de Arte că avem un model pentru recuperarea cursurilor, dar nu avem încă o dată”, a spus ea. Pentru că „este total iluzoriu să stabilești o dată fără a lua în considerare factorul esențial în toată această discuție: studenții, desigur”.Sprijin din Luxemburg pentru aderarea Muntenegrului la UEPreședintele Parlamentului Muntenegrului, Andrija Mandić, s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Marelui Ducat al Luxemburgului, Claude Vissel, la Conferința președinților parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene de la Budapesta. Mandić a subliniat importanța sprijinului continuu al Luxemburgului pentru Muntenegru în drumul său către Uniunea Europeană, subliniind că Luxemburgul, cu o populație aproximativ aceeași cu cea a Muntenegrului, reprezintă un adevărat exemplu de succes și de standard de viață european la care aspiră și Muntenegru, relatează rtcg.me.Andrija Mandić a adăugat că, datorită programului de reformă dezvoltat cu succes, Muntenegru are oportunitatea de a utiliza 383,4 milioane euro din fonduri europene și că recenta sa intrare în sistemul SEPA a permis plăți financiare mai rapide și mai eficiente. Au fost evidențiate rezultatele semnificative obținute la sfârșitul anului 2024, când Muntenegru a încheiat trei capitole importante ale negocierilor cu UE. Obiectivul, așa cum a fost anunțat, este de a închide toate capitolele de negociere până la sfârșitul anului 2026 și de a „deveni membru al Uniunii Europene în 2028.”Expoziție de desen arhitectural la Tiranapanorama.com.al scrie despre o expoziție de desen arhitectural la Tirana, curatoriată de Sergei Tchoban, renumit arhitect și fondator al Fundației Tchoban din Berlin.Această expoziție prezintă în Albania o selecție de desene arhitecturale reprezentative nu doar pentru arta desenului, ci și pentru procesul creativ al arhitecturii contemporane și istorice. Sergei Tchoban a fondat Muzeul Desenului Arhitectural din Berlin, o instituție unică ce promovează importanța desenului în arhitectură.De ce are nevoie Tirana de un muzeu de desen arhitectural? Tirana și zonele sale turistice trec printr-o fază de continuă transformare urbană și arhitecturală. Clădirile noi, proiectele inovatoare și dezvoltările urbane necesită o platformă unde cetățenii și profesioniștii să poată înțelege și aprecia procesul creativ din spatele lor. Un muzeu dedicat desenului arhitectural ar servi drept arhivă vizuală a dezvoltării orașului, documentând și expunând proiectele care au modelat și vor modela Tirana. Mai mult, o astfel de instituție ar fi un instrument educațional puternic pentru studenții de arhitectură, design și arte vizuale, oferindu-le oportunitatea de a studia și de a se inspira dintr-o varietate de desene, de la schițe conceptuale la detalii tehnice. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Milo POPOVIC, MuntenegruAndjela RADULOVIC, SerbiaSofija JOVANOVIĆ, SerbiaLavdije XHELILI, Albania

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

Breșa de Securitate de la Casa Albă a pus administrația Trump într-o poziție jenantă. Dar dialogul, devenit public, prin neglijența organizatorilor, arată cât de mare este aversiunea vicepreședintelui JD Vance față de Europa. Atât comentatorii cât și diplomații europeni citați înțeleg că orice nuanță a dispărut. ”Dialogul prin mesaje text despre atacurile americane asupra rebelilor Houthi este cel mai recent exemplu conform căruia vicepreședintele Vance este principalul adversar al Europei din echipa Trump – atât în ​​public, cât și în culise”, observă publicația Axios.Ziarul francez Liberation comentează la rândul său:Cuibărită într-o conversație despre loviturile din Yemen, declarația sa – „Urăsc să fiu nevoit să eliberez Europa din nou” – confirmă una dintre principalele obsesii ale vicepreședintelui american, care de la sfârșitul lunii ianuarie a făcut numeroase declarații ostile față de Uniunea Europeană.O convingere atât de adânc înrădăcinată în interiorul său, încât îi permite să-și exprime dezacordul față de strategia susținută de Donald Trump împotriva rebelilor Houthi”. El Mundo consideră că, în ce-l privește pe JD Vance,  ”ostilitatea sa deschisă față de UE se aliniază perfect strategiei sale de consolidare a partidelor de extremă dreapta care destabilizază politica internă a UE 27.” Euronews amintește că  ”vicepreședintele SUA i-a surprins mai întâi pe liderii europeni la Conferința de Securitate de la München, la mijlocul lunii februarie, unde a susținut că Europa ar trebui să se sperie de „dușmanul din interior” și a lansat o critică puternică la adresa reglementărilor la adresa presei de pe continent.De asemenea, Trump i-a enervat pe aliații europeni susținând că SUA ar trebui să preia Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, membru al UE, și părând să adopte retorica Kremlinului cu privire la războiul Rusiei în Ucraina într-o discuție mult mediatizată cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval”. Politico relatează despre ceea ce diplomații europeni au înțeles din dialogul purtat în reuniunea de Securitate.Orice speranță că Vance și colegii săi făceau un spectacol public de agresiune față de Europa, în timp ce puteau fi mai simpatici în privat, a dispărut.„Este îngrijorător să văd felul în care vorbesc despre Europa când cred că nimeni nu-i ascultă”, a spus un diplomat al UE, căruia i-a fost acordat anonimatul, ca și altora pentru a oferi o viziune sinceră. „Dar, în același timp, acest lucru nu este surprinzător... Doar că acum le vedem raționamentul în toată goliciunea lui nediplomatică”.Un alt oficial al UE a spus că Vance „se întâmplă să fie ideologul de data aceasta, dar este obligat să facă greșeli și, în cele din urmă, va trebui să lase mingea”. După aceea, la un moment dat, SUA vor reveni la un partener de încredere, a spus oficialul.Un al doilea diplomat al UE admite că, așa cum istoria a sugerat, America va reveni într-o zi la rolul său de aliat solid al Europei. „Deocamdată și în ciuda cuvintelor diplomatice uneori frumoase, încrederea este ruptă”, a spus diplomatul. "Nu există alianță fără încredere. Așa că cred că Europa trebuie să facă mult mai mult pentru că nu are altă opțiune."

 România nu ar trebui să ceară în acest moment amplasarea de focoase nucleare, planurile de apărare NATO din acest moment sunt suficiente , spune presedintele interimar care nu a exclus ca ar putea deveni premier dupa alegeri si care spune ca nu renunță la ideea tăierilor bugetare. Referitor la eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru prezidenţiale, Bolojan a precizat că "avem o decizie a CCR pe care trebuie să o respectăm" şi si-a exprimat speranţa ca alegerile din mai să fie organizate corect. In ultima saptamana din luna martie, va fi convocat si CSAT-ul, a mai transmis Ilie Bolojan.   Cum se raportează ucrainenii la anunțul liderului de la Kremlin, care spune că susține armistițiul dar cu rezervePreşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că ”susţine armistiţiul” pe o perioadă de 30 de zile propus de Statele Unite în Războiul din Ucraina, dar ”cu câteva rezerve”, privind prezenţa trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk. Kievul a lansat o ofensivă în zona vara trecuta, cu speranţa să folosească teritoriul cucerit ca monedă de schimb în eventuale negocieri de pace, însă forţele ruse au recâştigat teren în regiune. Cum se raporteaza ucrainenii la anuntul liderului de la Kremlin, va spunem in aceasta seara. Reuniune tripartită la Beijing: China, Iranul şi Rusia cer o ridicare a sancţiunilor impuse TeheranuluiSi, în cadrul unor negocieri tripartite la Beijing, China, Iranul şi Rusia cer o ridicare a sancţiunilor impuse Teheranului. In 2018, Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear în mod unilateral. Sancţiunile americane au fost restabilite şi multiplicate, iar economia iraniană a fost afectata masiv. Ţările occidentale suspectează de zeci de ani Teheranul de faptul că vrea să se doteze cu arma nucleară.  

Intrebat despre o eventuala candidatura la prezidentiale, Bolojan a raspuns evaziv. In ceea ce priveste anularea alegerilor, el a anuntat ca asteapta informatii suplimentare de la toate instituțiile de securitate nationala. În cazul unei încetări a focului neurmată de un acord de pace, Ucraina poate fi doar prima victimă, a completat presedintele interimar. Analizam declaratiile imediat.   Marcel Ciolacu l-a amenințat pe ministrul de Externe cu revocarea„Dacă mai face comentarii fără să mă consulte, pleacă acasă”. Avertismentul a venit în contextul în care Emil Hurezeanu a fost cel care a dezvăluit că trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, l-a întrebat de situația fraților Tate, lucru pe care partea americană l-a negat. Ieri, Andrew și Tristan Tate au plecat în SUA, deși se afla sub control judiciar.Noi date din ancheta campaniei lui Călin GeorgescuProcurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cer arestare preventivă pentru 30 de zile pentru Horațiu Potra, fiul și fratele său, dar și pentru alte 18 persoane, care au fost deja reținute pentru 24 de ore, după ce au fost puse sub acuzare pentru tentativă la infracţiunea de acţiuni contra ordinii constituţionale, în dosarul în care, miercuri, au avut loc percheziţii la apropiaţi ai lui Călin Georgescu. Horațiu Potra, fiul și fratele său nu au fost găsiți și există informații că nu ar fi în țară.Donald Trump îl primește la Washington pe Volodimir ZelenskiIar Donald Trump, care şi-a atenuat considerabil comentariile critice cu privire la Volodimir Zelenski, îl primeşte de la aceasta ora pe preşedintele ucrainean pentru a semna acordul cu privire la mineralele strategice. Textul nu include garanţii de securitate ferme şi rapide pentru Ucraina, aşa cum îşi dorea Kievul. Tratatm subiectul in 40 de minute.

De la Munchen, acolo unde a inceput Conferinta de Securitate, vicepresedintele american face o declaratie surprinzatoare. El spune ca anularea alegerilor din România reprezinta cel mai bun exemplu al ”ameninţării din interior, al retragerii Europei din cele mai fundamentale valori ale sale”. Scrutinul a fost anulat „pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor Romaniei”, a adaugat numarul doi de la Casa Alba.  Cata putere are un astfel de mesaj sa dea apa la moara extremei drepte, mai cu seama in contextul alegerilor prezidentiale din mai, discutam imediat.   Conferința deSecuritate de la Munchen. Ce așteptări avem?Numarul doi american, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și alți 60 de lideri mondiali și factori de decizie discuta in Germania, în următoarele trei zile. Daca reuniunea  de la Munchen s-ar putea dovedi definitorie in solutionarea razboiului din Ucraina, discutam in aceasta seara. Va fi cu noi corespondentul RFI, William Totok si imediat analiza fostului consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, Iulian Fota.O eventuală candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale ar dinamita coaliția de la guvernare și ar arunca țara în brațele lui Călin Georgescu, spune liderul deputaților UDMR, Csoma BotondPresedintele interimar ar trebui să explice opiniei publice de ce s-au anulat alegerile prezidențiale anul trecut, crede reprezentantul Uniunii. toate argumentele, intr-un interviu mai tarziu.             

Pacea nu trebuie să fie impusă Ucrainei, iar orice soluție pentru rezolvarea războiului trebuie să implice Statele Unite, reactioneaza cancelarul german Olaf Scholz cu privire la discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin. De asemenea, oficiali din mai multe state membre NATO au cerut un loc pentru Kiev la masa negocierilor. Discuțiile de pace „nu sunt o trădare” a Ucrainei, a replicat secretarul american al Apărării. Cum se raporteaza ucrainenii la toate aceste declaratii, l-am intrebat pe analistul politic ucrainean Marin Gherman.  28 de răniţi după ce o maşină a intrat în oameni la Munchen. Orașul urmează să găzduiască Conferința de la Munchen la care sunt așteptați lideri din întreaga lumeO zi inaintea Conferintei de la Munchen, cel puțin 30 persoane au fost rănite după ce o mașină a intrat în viteză într-un grup de persoane care protestau in orasul german. Șoferul, un afgan de 24 de ani, a fost reținut. Conferinţa de Securitate începe maine, iar vicepreşedintele american JD Vance şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sunt asteptati sa soseasca astazi in Germania. Ce au hotărât autoritățile de la Chișinău după ce drone rusești au căzut din nou pe teritoriul Republicii MoldovaRepublica Moldova închide Centrul Rus de Cultură și Știință de la Chișinău, după ce alte două drone ale armatei ruse au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor moldoveni. Avem detaliile de la corespondentul nostru la Chisinau, Valeria Vitu.  Parisul găzduiește astăzi o conferință internațională privind SiriaO factiune rebela a preluat puterea la Damasc, dupa caderea regimului Assad , in decembrie. Uniunea Europeană a transmis săptămâna trecută că va reduce o parte din sancțiunile impuse Siriei, pentru a ajuta țara să se reconstruiască după mai mult de 13 ani de război civil.

La fiecare început de an, Conferința de Securitate de la München captează atenția lumii întregi. Anul acesta, evenimentul va avea loc între 14 și 16 februarie. Iar raportul premergător generează numeroase comentarii. Documentul, pregătit în fiecare an de un grup de experţi, arată o lume polarizată, plină de incertitudini, informează luni agenția de știri EFE, citată de Agerpres și G4 Media. „Multipolarizare”. Acesta este titlul raportului premergător Conferinței de Securitate de la München, la care vor participa aproape 60 de şefi de stat sau de guvern şi peste 100 de miniştri.Potrivit raportului, liberalismul este pus sub semnul întrebării din punct de vedere politic şi economic de creşterea populismului şi a naţionalismului. Pe de altă parte, există o tensiune ideologică între democraţii şi autocraţii.Autorii documentului vorbesc despre o scenă internaţională multipolară, la care lumea se raportează diferit.Pentru unii este motiv de optimism, cum ar fi așa-numitul Sud Global sau țările BRICS. Acestea văd o șansă de a reduce influenţa Statelor Unite, mult timp percepute drept o putere prea dominatoare.Alții se uită cu pesimism către noua lume. Ei consideră că multipolarizarea creşte riscul dezordinii şi conflictelor.De exemplu, ţările G7 (cele mai bogate economii din lume) se numără printre pesimiști.Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, reprezintă îngroparea consensului în politica externă americană postbelică potrivit căruia internaţionalismul liberal a servit cel mai bine interesele americane. Pentru preşedintele Trump şi mulţi dintre susţinătorii săi, ordinea internaţională creată de SUA a fost o afacere proastă, constată raportul.O consecinţă a acestui fapt ar putea fi o renunţare din partea SUA la rolul său istoric de garant al păcii în Europa, ceea ce poate avea consecinţe importante pentru Ucraina.De partea sa, China este cel mai proeminent promotor al unei ordini multipolare, definindu-se ca un avocat al ţărilor din aşa-numitul Sud global. Mulţi occidentali văd în apărarea multipolarităţii de către Beijing o deghizare retorică asumată de China în competiţia sa cu SUA pentru putere.Iar autorii raportului estimează că Beijingul ar putea beneficia în cele din urmă de faptul că Washingtonul abandonează angajamentele internaţionale sau se distanţează de partenerii săi tradiţionali.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta se confruntă cu provocări serioase. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi creşterea populismului naţionalist în cadrul societăţilor europene pun sub semnul întrebării elementele centrale ale viziunii liberale a UE.Realegerea preşedintelui Trump poate intensifica aceste provocări şi poate reînvia dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internaţională.Viziunea Moscovei este aceea a unei lumi multipolare în jurul statelor civilizatoare, printre care se include şi Rusia. Ţările mai mici, printre care Rusia include şi Ucraina, ar urma să cadă astfel în sfera de influenţă a statelor civilizatoare.Autorii estimează că, pe lângă discrepanţele dintre viziunea Rusiei despre sine şi adevărata sa putere, Moscova a avut un oarecare succes în eforturile sale de a destabiliza ordinea internaţională.Pe plan intern însă, Rusia se confruntă cu probleme economice tot mai mari şi cu consecinţele exceselor sale imperialiste. Cu toate acestea, capacitatea Moscovei de a-şi implementa viziunea despre o lume multipolară cu diverse sfere de influenţă depinde de reacţia celorlalţi, estimează raportul Conferinţei de Securitate de la München. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Biserica Sfânta Treime, Bistrița - Conferința Județeană de Tineret, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Radu Mariș, în data de 21 septembrie 2024.

Biserica Emanuel Bistrița Năsăud - Conferința Națională de Tineret, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Ghiță Ciobanu, în data de 26 octombrie 2024.

Biserica Poarta Cerului, Timișoara - Conferința județeană de tineret, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Oti Tipei, în data de 26 octombrie 2024.

Potrivit unei relatări a Agenției Reuters, Vladimir Putin și-a pus la punct planul său pentru o încetare a focului în Ucraina. Propunerile ar putea fi puse în fața președintelui Donald Trump, într-o eventuală negociere a celor doi cu privire la soarta Ucrainei. Dar ce înseamnă aceste propuneri pentru regiunea noastră și pentru Europa? În linii mari, Putin ar vrea recunoașterea câștigurilor teritoriale deja obținute, ba chiar o ușoară extindere, pentru preluarea integrală a celor patru regiuni ucrainene deja decretate ca parte a Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Cât despre Crimeea, anexată în 2014, nici nu poate fi vorba. De asemenea, Kremlinul cere garanții că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.Cum s-ar putea traduce toate acestea pentru noi?În primul rând, ar însemna că, pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, anexările teritoriale prin forța armelor vor fi acceptate, explicit sau implicit, într-o formă sau alta.Aceasta ar însemna prăbușirea întregului sistem de securitate postbelic, consfințit, mai târziu, la Conferința de securitate de la Helsinki, din 1975, când națiunile și-au recunoscut reciproc frontierele. Este o deschidere a cutiei Pandorei, care va alimenta mișcări iredentiste în întreaga Europă.Vladimir Putin și regimul său vor înțelege că data viitoare, dacă vor veni mai bine pregătiți, vor putea acapara chiar mai mult. Și noua realitate va fi acceptată, mai devreme sau mai târziu. Nu va fi o pace, chiar dacă Donald Trump va flutura o astfel de hârtie, iar Putin își va sărbători victoria în Piața Roșie. Va fi mai degrabă o pauză înaintea unui nou război. În al doilea rând, este trist și îngrijorător să vedem că situația Ucrainei, cu repercusiuni asupra întregii Europe, se decide fără ucraineni și fără restul europenilor.O negociere la vârf Trump-Putin peste harta Ucrainei rămâne ceva straniu și parcă venit din alte timpuri, când liderii puternici le dictau celor slabi. Un astfel de ”diktat” a dus, în istorie, la ștergerea de pe hartă a Poloniei și la ciopârțirea României.Istoria nu se repetă și probabil nu vom retrăi întocmai experiența teribilă a anilor 1939-1940.  Dar pentru Vladimir Putin, o asemenea negociere ar marca, simbolic, revenirea Moscovei la statutul de putere globală, care face și desface viitorul lumii. Iar aceasta nu sună bine deloc.În fine, o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei în NATO ar da o lovitură teribilă credibilității alianței. Ar însemna că Rusia poate decide cine intră și cine nu într-o organizație din care ea nu face parte. Și este vorba despre cea mai puternică alianță militară a timpurilor moderne. Nicicând Kremlinul n-a primit un cadou mai frumos.Bineînțeles că aceste propuneri sunt unele maximaliste, care ar urma să facă obiectul unor negocieri. Dar ele reflectă viziunea pe care Moscova dorește să o impună nu doar în Ucraina, ci în regiunea extinsă. Și să nu uităm de ultimatumul dat Occidentului în decembrie 2021, care rămâne valabil pentru Moscova: plecarea NATO din Europa Centrală și de Est.O viziune care nu ne poate provoca decât neliniște. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Relația bună care a existat între președintele Erdogan și omologul său american Donald Trump în timpul primului mandat al acestuia din urmă (2016 – 2020) ar putea impulsiona cooperarea bilaterală pe teme extrem de sensibile, cum ar fi situația din Siria și Ucraina, dar conflictul din Gaza va fi cel mai probabil un măr al discordiei, afirmă mai mulți experți intervievați de agenția turcă de știri Anadolu. ”Sunt optimist, relațiile bilaterale s-au îmbunătățit în ultimii ani”, a declarat James Jeffrey, fost ambasador american în Turcia, care a subliniat că există puncte de vedere comune privind situația din Siria, dar și referitoare la potențialele amenințări dinspre Iran, potrivit sursei citate.”Cei doi președinți  au dovedit deja că pot avea o relație pragmatică, în care interesele naționale au întotdeauna prioritate”, a spus la rândul său Luke Coffey, politolog la Hudson Institute in Washington.Un subiect delicat îl reprezintă susținerea pe care până acum administrația americană a acordat-o Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), formațiune considerată teroristă de către Turcia, dar Robert Ford, fost ambasador american în Siria spune că este foarte probabil ca situația să se schimbe: ”Aș fi foarte surprins dacă Trump ar decide să nu retragă trupele americane dislocate în Siria și să continue susținerea pentru PKK”, a declarat el pentru agenția Anadolu.Fiecare oraș din Kazahstan va avea propriul său cod arhitectonicFiecare oraș din Kazahstan va trebui să respecte un cod arhitectonic unic. Reprezentanții guvernului au anunțat, în cadrul Conferinței internaționale de arhitectură ARCHICA 2024, care a avut loc recent în capitala Almaty că vor pune în curând în dezbatere publică un proiect de lege în acest sens, transmite publicația DKnews.kz.Codul arhitectonic este un ansamblu de reguli care vizează crearea unui stil unic pentru fiecare oraș: respectarea unei anumite palete de culori, concepția fațadelor, a intrărilor în clădiri, a unui plan peisagistic caracteristic, etc.Regulile se vor aplica nu doar clădirilor nou construite, ci și celor deja existente.În cazul capitalei Almaty culorile principale vor fi albastru și verde, iar cele secundare gri și maro.Proiectul de lege încurajează plantarea de arbori nu doar în curțile interioare, ci și pe acoperișuri și pe fațade, în parcări și zone de staționare și prevede implementarea de sisteme de irigare automate.Fiecare zonă urbană va avea o imagine caracteristică, în funcție de contextul istoric și cultural local, dar și de exigențele comunităților și întreprinderilor locale, amintește sursa citată.Armenia: Parteneriatul strategic cu Georgia, factor de stabilitate regionalSemnarea la începutul acestui an a declarației comune privind parteneriatul strategic dintre Armenia și Georgia a ridicat nivelul cooperării bilaterale la un nivel fără precedent și va contribui în mod semnificativ la stabilitatea regională, a declarat ambasadorul Georgiei la Erevan, Gueorgui Charvachidzé într-un interviu acordat agenției de știri Armenpress.”Cooperarea bilaterală este mai bună ca niciodată, atât în domeniul politic, cât și economic, cultural, energetic cât și al turismului. Îmi face plăcere să reamintesc că de la 1 iulie 2023, cetățenii georgieni și armeni pot trece frontiera fără pașaport, doar pe baza cărții de identitate biometrică”, a declarat ambasadorul.De asemenea, în martie 2024 grupul ”Bank of Georgia”, a realizat o investiție fără precedent în Armenia, preluând cea mai importantă instituție financiară a țării, ”Ameria Bank” pentru suma de 303,6 milioane de dolari, a amintit diplomatul.Un program de cooperare în domeniul militar între cele două țări a fost semnat în luna iulie a acestui an, cu ocazia vizitei ministrului georgian al apărării, Irakli Chikovani în Armenia, a mai precizat ambasadorul în interviul acordat agenției Armenpress. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Emil Kozhanov - Kazakhstan;Shushanik Tsaturyan - Armenia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Conferința Europeană de familii și tineret, Italia (sesiunea 4) - mesaj rostit de pastorul Luigi Mițoi, în data de 3 noiembrie 2024.

Conferința Europeană de familii și tineret, Italia (sesiunea 2) - mesaj rostit de pastorul Luigi Mițoi, în data de 2 noiembrie 2024.

Biserica Poarta Cerului, Timișoara - Conferința Regională de Tineret, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Nelu Filip, în data de 19 octombrie 2024.

Biserica Maranata Nürnberg/Fürth - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Onisim Botezatu, în data de 11 octombrie 2024.

Biserica Maranata Nürnberg/Fürth - sesiune de întrebări și răspunsuri cu pastorul Onisim Botezatu, în data de 11 octombrie 2024.

De la o fermă de micro-plante, la WorkAidKit, Autism Voice continuă să gândească programe spre incluziunea persoanelor cu autism. WorkAidKit aduce la aceeași masă organizațiile care angajează și tinerii cu autism, pentru a crește rata de angajare a acestora din urmă. Subiect de discuție pentru emisiunea RF360 cu Anca Dumitrescu, psiholog, președinte Autism Voice și Nicoleta Mariana Orlea, trainer, director de comunicare și fundraising Autism Voice. În octombrie, Autism Voice a organizat o nouă ediție a Balului Bucuriei. Evenimentul de anul acesta a fost sub tema “Revolution”, fiindcă "schimbarea sistemică se produce prin mișcări ample în diverse aspecte, inovatoare, iar Autism Voice dorește să revoluționeze domeniul sănătății mintale din România." Fondurile colectate cu ocazia acestei ediții se duc exclusiv pentru a susține prima micro-fermă din România unde copii și tineri cu tulburări vor putea învăța și practica abilități de inserție pe piața muncii. O parte din fonduri vor susține și noul program de Diversitate și Incluziune a Neurodiversității pe piața muncii  – WorkAid Kit, și programele de recuperare și integrare ale celor 440 copii și tineri din centrele și Institutul Autism Voice.Și tot în această toamnă, Autism Voice invită la București 50 de specialiști din lume, pentru 2 zile, pentru a arăta prin experiența lor, cum putem folosi terapia ABA, pentru bunăstarea personală, totul în cadrul Conferinței Internaționale ABA, programată pe 25-26 octombrie. Un eveniment care strânge de la an la an, de la ediție la ediție, tot mai mulți participanți.

Biserica Emanuel Galați - Conferința Emanuel, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Cristian Barbosu, în data de 20 septembrie 2024.

Biserica Emanuel Galați - Conferința Emanuel, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Radu Gheorghiță, în data de 21 septembrie 2024.

Biserica Emanuel Galați - Conferința Emanuel, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Radu Gheorghiță, în data de 21 septembrie 2024.

Biserica Emanuel Galați - Conferința Emanuel, mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Mihai Dumitrașcu, în data de 19 septembrie 2024.

Conferința Istoria Binecuvântării 2024 (sesiunea 14), Valea Drăganului, Cluj Napoca - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 5-9 august 2024.

Conferința Istoria Binecuvântării 2024, Valea Drăganului, Cluj Napoca - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 5-9 august 2024.

Conferința Istoria Binecuvântării 2024 (sesiunea 9), Valea Drăganului, Cluj Napoca - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 5-9 august 2024.

Conferința Istoria Binecuvântării 2024 (sesiunea 7), Valea Drăganului, Cluj Napoca - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 5-9 august 2024.

Conferința Istoria Binecuvântării 2024 (sesiunea 3), Valea Drăganului, Cluj Napoca - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 5-9 august 2024.

Conferința Istoria Binecuvântării 2024 (sesiunea 2), Valea Drăganului, Cluj Napoca - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 5-9 august 2024.

Conferința Istoria Binecuvântării 2024 (sesiunea 1), Valea Drăganului, Cluj Napoca - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 5-9 august 2024.

Conferința „Supremația lui Hristos în Creație, în Biserică și în familie”, Valea Drăganului, Cluj Napoca (sesiunea 12) - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 7-11 august 2023.

Conferința „Supremația lui Hristos în Creație, în Biserică și în familie”, Valea Drăganului, Cluj Napoca (sesiunea 11) - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 7-11 august 2023.

Conferința „Supremația lui Hristos în Creație, în Biserică și în familie”, Valea Drăganului, Cluj Napoca (sesiunea 10) - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 7-11 august 2023.

Conferința „Supremația lui Hristos în Creație, în Biserică și în familie”, Valea Drăganului, Cluj Napoca (sesiunea 8) - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 7-11 august 2023.

Conferința „Supremația lui Hristos în Creație, în Biserică și în familie”, Valea Drăganului, Cluj Napoca (sesiunea 3) - mesaj prezentat de pastorul Beniamin Fărăgău, în perioada 7-11 august 2023.

Prieteni, înainte de orice vă dăm vestea că la jumătatea lunii mai apare următoarea carte a lui Radu Paraschivescu, Libertatea de depresie. O să revenim cu detalii despre lansare, poate ne și vedem, nu-i așa? Scriitoarea Doina Jela ne aduce istoriile știute și neștiute ale comunismului și o să vă țină cu sufletul la gură, vă garantăm. Avem și expresii, îngrijorări, cărți de povestit, ceva fotbal din liga mare și încheiem cu supe-cremă (avem și câteva recomandări). 00:00 - Radu Paraschivescu a dat BT pentru următoarea sa carte, Libertatea de depresie. Completăm cu noul show al lui Jimmy Carr, premiul luat de Radu și câteva bancuri. 14:18- Am fost la premiera filmului Nasty și ne-a plăcut, mergeți să-l vedeți. Este ceva ce nu ați mai văzut. Vă așteptăm la Conferințele Humanitas (18-20 mai) și vom avea câteva invitații de dat către comunitatea noastră de plătitori.  35:00 - Îngrijorările sănătoase pleacă de la cartea lui Salman Rushdie - Cuţitul. Reflecții în urma unei tentative de asasinat. 47:21 - De la Drumul Damascului la drumurile memoriei. Cu Doina Jela 2:23:37 - Expresii pe-nțelesul tuturor: ”a promite marea cu sarea și Oltul cu totul”, ”a încerca marea cu degetul” și ”cu darea treci marea”. 2:28:07 Neașteptări cu Taylor Swift și Vama 2:35:58 - Spuma filelor vine cu următoarele tiluti și autori: Ioana Bâldea Constantinescu - Castelul din orașul meu, Stejărel Olaru, Liviu Tofan - Ca-n filme, Marian Tudor - Dincolo de porțile rușinii 3:01:08 - Don Carlo și Manchester City la Fotbal și fotbalamuc 3:20:50 - Oale, ulcele și tigăi pline cu supă-cremă