Podcasts about erevan

Quelle marge de manœuvre pour Nikol Pachinian après la victoire de son parti, Contrat civil, aux dernières législatives en Arménie ? Si la victoire consacre l'orientation impulsée par le Premier ministre depuis 2018, elle est vue par certains comme un défi à Moscou qui conserve quelques leviers de pression. Nikol Pachinian, qui s'est rapproché des Occidentaux, a cherché à régler le conflit avec l'Azerbaïdjan et à préserver ses liens avec la Russie tout en s'émancipant de Moscou. Les élections législatives auxquelles on vient d'assister sont-elles le prélude à une nouvelle défection d'une ex-république soviétique ? Pour en parler, notre invitée : la journaliste Faustine Vincent, qui revient de Erevan et qui couvre l'Arménie pour le journal Le Monde.

Le président russe est pour le moins dans une « impasse », selon le Nouvel Obs, qui avance ses arguments : « Après quatre ans de guerre, l'armée ukrainienne reprend l'initiative sur le champ de bataille et harcèle ses agresseurs sur leur territoire. Sourd face aux voix qui l'implorent d'arrêter les frais, le chef du Kremlin reste dans le déni, malgré un bilan de plus en plus lourd : un demi-million de soldats russes morts ». L'Ukraine, elle, croit en ses chances : « Chroniquement sous-estimée depuis 2022, l'armée ukrainienne surprend une fois de plus par sa capacité de réaction et d'initiative… » remarque le Nouvel Obs, qui a interrogé l'analyste Clément Molin, directeur du think tank Atum Mundi, selon lequel « la Russie est désormais largement distancée par l'Ukraine, qui est en train de définir une norme inédite en matière de guerre moderne, avec une plus grande indépendance vis-à-vis des États-Unis et des armements occidentaux. » La Russie serait même prête à renoncer. Le Nouvel Obs croit savoir que « dans les couloirs du Kremlin, les éléments de langage se peaufinent pour préparer les esprits à la fin du conflit (…) avec ce questionnement : comment vendre le futur accord avec l'Ukraine comme un triomphe russe ? » À lire aussiEn 2026, «les forces ukrainiennes ont réussi des avancées supérieures à celles des Russes» Menaces russes Vladimir Poutine regardera sans doute d'un œil intéressé l'Arménie, où se déroulent aujourd'hui des élections législatives. « Favori à sa réélection, explique Le Point, Nikol Pachinian mise sur l'Europe pour tenter de sortir du giron russe (…). Le chef de l'exécutif veut tourner la page d'une Arménie vassalisée par la Russie, en rééquilibrant ses alliances stratégiques. Après trois décennies dans l'orbite de Moscou, Erevan pivote désormais vers l'ouest et vers l'Europe ». Autant dire que le Kremlin ne juge pas cette perspective d'un œil favorable. « Vladimir Poutine a condamné le 29 mai l'élan pro-européen de l'Arménie, évoquant même "un scénario ukrainien" lourd de menaces », souligne Le Point. Et Moscou compte bien peser sur le scrutin, grâce notamment aux candidats de l'opposition, « réputés proches de Moscou ». À lire aussiÉlections en Arménie: choisir entre l'UE et la Russie, le dilemme des électeurs La droite divisée En France, à l'approche de l'élection présidentielle dans moins d'un an, les hebdomadaires soupèsent les chances des uns et des autres. L'hebdomadaire conservateur Le Point s'inquiète du « charivari » à droite. « Prise en étau entre les héritiers du macronisme et le Rassemblement national ou ses alliés, qui tentent de capter ses cadres et ses électeurs, la droite cherche son espace, son cap et son leader pour 2027 », annonce Le Point, qui a questionné Pascal Perrineau. Et selon ce politologue, la messe est dite : « L'union des droites est un mirage ». À ses yeux, la droite doit s'allier avec le centre si elle veut être au second tour de l'élection présidentielle. « S'il y a désunion, estime Pascal Perrineau, aucun de leurs candidats n'accèdera au second tour ». « Cauchemar » Jean-Luc Mélenchon, le leader de La France insoumise, espère bien, lui, atteindre ce second tour. Mais ce n'est pas L'Express qui l'y aidera… L'hebdomadaire libéral fait sa Une avec ce titre : « Le cauchemar Mélenchon ». Pourquoi un cauchemar ? Parce que, estime le directeur de la rédaction Éric Chol dans son éditorial, « les électeurs prêts à céder aux sirènes du candidat insoumis feront – inconsciemment ? – la courte échelle au Rassemblement national pour accéder à l'Élysée ». Un raisonnement qui repose sur une sorte de pari : Éric Chol estime en effet « que le potentiel de rejet dans l'opinion du Rassemblement national est moins fort que celui de La France insoumise, plaçant ainsi dans cette hypothèse de second tour le candidat d'extrême droite en situation idéale pour décrocher la timbale présidentielle ».  Pas de panique L'épidémie d'Ebola qui frappe une partie de la RDC risque-t-elle de s'exporter ? L'Express a posé la question au virologue américain Peter Hotez. « Y a-t-il un risque que ce virus se propage hors d'Afrique ? » « C'est inévitable, répond Peter Hotez, qui ajoute aussitôt : Est-ce que cela mènera à une épidémie ? Probablement pas, car Ebola n'est pas si transmissible dans les premiers stades de l'infection ». « Le plus gros problème, estime le virologue, pour les États-Unis ou l'Europe, c'est la panique et la perturbation sociale qui peuvent en résulter ». Peter Hotez prend pour exemple un cas d'Ebola survenu à Dallas, au Texas, en 2014, qui avait provoqué une vague de panique. « Dans ce contexte, êtes-vous inquiet pour la Coupe du monde aux États-Unis ? » lui demande l'Express. « Il n'y a pas de risque que des spectateurs contractent Ebola en allant regarder un match », répond le virologue américain. « En revanche, nous devrions nous attendre à une déstabilisation sociale similaire à celle que nous avions vécue à Dallas, si un seul cas devait être détecté ».  

« L'Europe face aux menaces informationnelles »-(épisode 8). En Arménie, la bataille de l'information s'intensifie à mesure que l'on approche des élections du dimanche 7 juin 2026. L'Arménie n'est pas membre de l'UE, mais le pouvoir sortant y aspire. Nikol Pachinian a entamé un véritable pivot vers l'Europe. Résultat : Moscou y déploie tout le dispositif déjà observé à l'occasion d'autres scrutins en Europe : infox et propagande amplifiés sur les réseaux sociaux.  Le scrutin législatif qui se tient dimanche est pollué par une déferlante de fausses informations. Dans sa chronique, Olivier Fourt de la cellule info vérif de RFI épingle une fausse information prétendant -à tort- révéler l'envoi de 800 soldats français pour soi-disant sécuriser le scrutin : Législatives en Arménie: une fausse vidéo usurpant le logo de la BBC accuse la France d'ingérence. La contribution de RFI en arménien Face à la difficulté de repérer le vrai du faux, les fact-checkers redoublent d'efforts. La journaliste Astrig Agopian, en témoigne. Elle est responsable éditoriale du service mis en place au sein de RFI pour informer en arménien et debunker les fausses rumeurs.  À l'approche des élections, on voit le rythme de diffusion des fausses informations s'accélérer, avec entre 300 et 400 fake news, rien qu'en mai 2026.   Pour comprendre le contexte historique et géopolitique dans lequel se tiennent ces élections, nous avons joint sur place à Erevan, la chercheuse Elodie Gavrilov. historienne, spécialiste de l'Arménie, du Caucase et de la Turquie, auteur d'un article sur la bataille de l'information en Arménie sur le site de API Armenia Peace Initiative.   Cette émission est le septième épisode de notre série « L'Europe face aux menaces informationnelles », diffusée dans le cadre du projet CLIC, cofinancé par l'Union européenne, en partenariat avec France 24, l'AFP, et le média d'investigation slovène Oštro.

« L'Europe face aux menaces informationnelles »-(épisode 8). En Arménie, la bataille de l'information s'intensifie à mesure que l'on approche des élections du dimanche 7 juin 2026. L'Arménie n'est pas membre de l'UE, mais le pouvoir sortant y aspire. Nikol Pachinian a entamé un véritable pivot vers l'Europe. Résultat : Moscou y déploie tout le dispositif déjà observé à l'occasion d'autres scrutins en Europe : infox et propagande amplifiés sur les réseaux sociaux.  Le scrutin législatif qui se tient dimanche est pollué par une déferlante de fausses informations. Dans sa chronique, Olivier Fourt de la cellule info vérif de RFI épingle une fausse information prétendant -à tort- révéler l'envoi de 800 soldats français pour soi-disant sécuriser le scrutin : Législatives en Arménie: une fausse vidéo usurpant le logo de la BBC accuse la France d'ingérence. La contribution de RFI en arménien Face à la difficulté de repérer le vrai du faux, les fact-checkers redoublent d'efforts. La journaliste Astrig Agopian, en témoigne. Elle est responsable éditoriale du service mis en place au sein de RFI pour informer en arménien et debunker les fausses rumeurs.  À l'approche des élections, on voit le rythme de diffusion des fausses informations s'accélérer, avec entre 300 et 400 fake news, rien qu'en mai 2026.   Pour comprendre le contexte historique et géopolitique dans lequel se tiennent ces élections, nous avons joint sur place à Erevan, la chercheuse Elodie Gavrilov. historienne, spécialiste de l'Arménie, du Caucase et de la Turquie, auteur d'un article sur la bataille de l'information en Arménie sur le site de API Armenia Peace Initiative.   Cette émission est le septième épisode de notre série « L'Europe face aux menaces informationnelles », diffusée dans le cadre du projet CLIC, cofinancé par l'Union européenne, en partenariat avec France 24, l'AFP, et le média d'investigation slovène Oštro.

À quelques jours des législatives du 7 juin en Arménie, la Russie accentue ses pressions politiques et menace Erevan en termes à peine voilés. En accueillant récemment deux sommets européens, l'Arménie a exprimé sa volonté de se rapprocher de l'Union européenne. Mais le président russe, Vladimir Poutine, somme le pays de choisir entre Bruxelles et l'Union économique eurasiatique. Moscou utilise le levier économique en multipliant les restrictions d'importations arméniennes, notamment agricoles. Or, les producteurs arméniens restent très dépendants du marché russe, et la diversification est difficile. Le reportage de Marie Penin à Erevan. À lire aussiLégislatives en Arménie: l'UE dénonce des tentatives de «coercition» de la Russie

À quelques jours des législatives du 7 juin en Arménie, la Russie accentue ses pressions politiques et menace Erevan en termes à peine voilés. En accueillant récemment deux sommets européens, l'Arménie a exprimé sa volonté de se rapprocher de l'Union européenne. Mais le président russe, Vladimir Poutine, somme le pays de choisir entre Bruxelles et l'Union économique eurasiatique. Moscou utilise le levier économique en multipliant les restrictions d'importations arméniennes, notamment agricoles. Or, les producteurs arméniens restent très dépendants du marché russe, et la diversification est difficile. Le reportage de Marie Penin à Erevan. À lire aussiLégislatives en Arménie: l'UE dénonce des tentatives de «coercition» de la Russie

Enquanto a guerra na Ucrânia regista novos desenvolvimentos, o presidente iraniano entrega uma carta de demissão ao líder supremo Khamenei, alegando falta de poderes efetivos e expropriação de competências pela Guarda Revolucionária. Na Arménia, a uma semana de eleições decisivas, Putin intensifica a pressão económica com ameaças de corte no gás e proibição de importações, comparando o caminho europeu de Erevan ao da Ucrânia. Nuno Rogeiro analisa os sinais de uma nova fase de apoio militar americano a Kiev, enquanto José Milhazes alerta para a tensão entre a Ucrânia e a Polónia após a homenagem a figuras nacionalistas ligadas a massacres de judeus e polacos. No Mar Negro, os ucranianos preparam uma ofensiva com drones de inteligência artificial enquanto a logística russa começa a dar sinais de colapso, com a Crimeia a racionar combustível. Ouça a análise dos comentadores no Guerra Fria em podcast, emitido na SIC Notícias.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Il y a 35 ans, la chute de l'empire soviétique entrainait dans son sillage quinze républiques satellites, dont l'Arménie. Une période historique dense et poignante restituée dans un premier roman extrêmement sensible et onirique intitulé La petite pianiste d'Erevan, publié aux éditions Albin Michel. Une fiction signée de Marina Yaloyan installée aujourd'hui en France et qui a grandi à la croisée de plusieurs pays de l'Arménie à la Russie en passant par les États-Unis. Grand entretien. Petite pianiste prodige, Verochka grandit à Erevan, en Arménie, dans une famille d'intellectuels communistes, au milieu des livres, des certitudes idéologiques et de la musique qui lui ouvre un autre horizon. Mais lorsque, en 1991, l'Union soviétique vacille, son univers se fissure et l'Histoire s'invite dans chaque foyer. La population crie famine. On brûle les livres pour se chauffer. La rue est le théâtre de violentes manifestations. Pénuries et guerres larvées sont la conséquence de l'effondrement du régime communiste à venir… Verochka se raccroche alors à un espoir fragile : réussir le concours qui lui permettra d'intégrer une prestigieuse école de musique moscovite. Chronique familiale, fresque poignante d'une époque, La petite pianiste d'Erevan raconte, à hauteur d'enfant, l'éveil d'une conscience, quand la musique et l'imagination deviennent les seuls refuges face à l'effondrement d'un monde. (Présentation des éditions Albin Michel) Illustration musicale : Rachmaninov : Piano Concerto No.2 in C Minor Op.18

Le cessez-le-feu entre l'Iran et les États-Unis a de nouveau été violé, avec des frappes américaines sur des pétroliers iraniens ce vendredi et des affrontements dans le détroit d'Ormuz. En Ukraine, le cessez-le-feu est lui aussi rompu : attaques de drones russes et riposte ukrainienne. Des tensions au cœur du sommet à Erevan en Arménie, où Moscou a vu d'un très mauvais œil la démonstration de force de l'Union européenne durant ces deux jours.

Ce mercredi 6 mai, Roland Gillet, professeur d'économie financière à l'Université Paris 1 Panthéon Sorbonne, était l'invité de Laure Closier dans Le monde qui bouge - L'Interview, de l'émission Good Morning Business. Ils sont revenus sur la présence du Premier ministre canadien Mark Carney au sommet de la Communauté politique européenne à Erevan, en Arménie. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.

Le Journal en français facile du mardi 5 mai 2026, 18 h 00 à Paris. Retrouvez votre épisode avec la transcription synchronisée et des exercices pédagogiques pour progresser en français : http://rfi.my/Cfsu.A

Le mur démographique s'approche à grands pas en France. En 2025, le nombre de décès a été supérieur au nombre de naissances. Et il est donc urgent d'en parler, car c'est l'affaire de tous, c'est notre modèle social qui est en jeu. Dans ce sens, le haut-commissariat à la Stratégie et au Plan a publié un rapport ce mardi pour garantir un meilleur système économique et social face au déclin de la natalité chez nous. Mais ce n'est pas avec de l'argent qu'on encourage les naissances. Antoine Oberdorff rappelle que l'argent ne fait pas le bébé. Le radar devient aussi une compétence municipale. Les communes et les départements sont désormais autorisés à installer ces machines sur leur territoire. C'est l'une des dispositions de la dernière loi sur la décentralisation. On dénombre aujourd'hui 4 819 radars en France. Et selon Le Parisien, la délégation à la sécurité routière table sur 500 radars supplémentaires par an. Ce qui pose, selon François Lenglet, un problème de coût, car en principe, les collectivités territoriales ne percevraient pas le produit des amendes. Il se demande aussi si ces radars sont toujours utiles. Lors de son déplacement officiel en Arménie, Emmanuel Macron s'est mis à chanter, hier soir, "La Bohème" de Charles Aznavour, chanteur français d'origine arménienne, accompagné à la batterie par le Premier ministre arménien. Mais le président de la République a passé 48 heures extrêmement riches à Erevan. Il a rappelé les liens étroits et très anciens qui unissent la France et l'Arménie. Cette visite était aussi l'occasion pour le chef de l'État de signer un accord de partenariat stratégique entre les deux pays. Du lundi au vendredi, à partir de 18h, David Pujadas apporte toute son expertise pour analyser l'actualité du jour avec pédagogie. Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

L'Europe et l'Arménie ont porté leur partenariat  "à un tout autre niveau" au terme de deux jours de sommets de la CPE et de l'UE à Erevan. Bruxelles s'est engagée à accompagner l'Arménie dans ses réformes socio-économiques et à investir jusqu'à 2,5 milliards € dans le pays, tout en affirmant que l'UE veut faire de l'Arménie "une destination clé" pour les investisseurs. La France est l'une des grandes gagnantes de ces 48h de démonstration d'amitié. Emmanuel Macron et Nikol Pachinian ont signé un "partenariat stratégique" qui se traduit par des marchés intéressants pour les entreprises françaises dans les domaines de la défense ou du génie civil.Ces manifestations d'intérêt et de franche camaraderie entre l'ex-république soviétique et l'Europe en particulier mais aussi l'Occident en général n'oblitère pas sa proximité avec la Russie. Erevan dépend de Moscou pour des importations de gaz, qu'elle achète aujourd'hui à prix d'ami à la Russie. Mais les choses pourraient changer si Vladimir Poutine prenait ombrage du rapprochement de son ancien satellite avec l'ancien bloc de l'ouest. 

L'Union européenne et l'Arménie tiennent leur tout premier sommet ce mardi, à Erevan. C'est l'occasion pour les 27 d'afficher leur soutien à Nikol Pachinian, Premier ministre pro-européen, vu comme un rempart à l'influence de la Russie, allié historique de l'Arménie. 

Aujourd'hui dans "L'Echo du monde", Christian Makarian revient sur la visite d'État d'Emmanuel Macron en Arménie, un pays qui représente un enjeu diplomatique important pour la France, notamment en raison des liens historiques et de la présence d'une importante communauté arménienne en France.L'Arménie est un carrefour de civilisations et un enjeu commercial majeur pour l'Europe, dans un contexte de tensions avec la Russie qui cherche à conserver son influence dans la région. L'Union européenne s'engage à investir jusqu'à 2,5 milliards d'euros en Arménie via la stratégie Global Gateway, afin de développer les infrastructures et diversifier les débouchés économiques du pays. La Communauté politique européenne, une institution peu connue en France, s'est réunie à Erevan, avec la participation surprise du Canada, soutenant l'alliance des puissances moyennes face aux États-Unis et à la Chine. Le président ukrainien Volodymyr Zelensky a effectué sa première visite en Arménie depuis le début de la guerre en Ukraine, signe des profondes mutations stratégiques en cours dans la région.Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

« Le Canada devrait-il rejoindre l'Union européenne ? », s'interroge Le Figaro à Paris. « L'idée paraît aujourd'hui farfelue, mais dans un monde en constante évolution, elle pourrait bien devenir réalité », écrit la Repubblica à Rome. Le Premier ministre canadien Mark Carney est le premier non-Européen qui a participé à un sommet de la Communauté politique européenne à Erevan en Arménie. La Communauté a été créé en 2022 après l'invasion de l'Ukraine et dont l'objectif, indique le journal italien, est de « maintenir le dialogue entre l'Union européenne et ses partenaires les plus proches notamment le Royaume-Uni, la Turquie, l'Ukraine, les pays nordiques comme la Norvège et l'Islande, ainsi que les Balkans et le Caucase ». « L'ordre international sera reconstruit, a dit Mark Carney devant ses alliés, et il sera reconstruit à partir de l'Europe ». Sans être nommé, le président américain est « omniprésent », note Le Figaro. Pour le New York Times, le fait que Donald Trump menace de « démanteler des décennies d'intégration économique » avec le Canada, a de fait conduit à ce qu'Ottawa soit accueilli, en quelque sorte, comme un « membre honoraire de l'Union européenne ». Un appel aux puissances moyennes Ce déplacement fait aussi écho à son discours prononcé il y a quelques semaines au Forum économique de Davos où il avait appelé les « puissances moyennes » à s'unir contre la « rupture de l'ordre international », rappelle EU Observer. Cette invitation symbolique témoignage du rapprochement entre le Canada et les Européens, notamment en matière de sécurité. Ottawa qui a notamment « intégré récemment le programme européen de défense SAFE », rappelle le média en ligne. Le Canada et l'Union européenne qui négocient également « un nouveau partenariat stratégique plus large qui englobera le commerce et d'autres domaines de collaboration et qui devrait être conclu cette année ». Taïwan et l'Ukraine « Taïwan pourrait s'inspirer de l'Ukraine », écrit le New York Times. Les gouvernements n'entretiennent aucune relation diplomatique ou militaire officielle mais un réseau informel s'efforce de nouer des liens, selon le journal américain. Face à la menace d'une invasion chinoise de l'île, des « citoyens ordinaires et des entreprises du secteur de la défense tissent des liens entre Taïwan et l'Ukraine, (…) ils partagent leurs expériences, leurs ressources et les technologies testées au combat ». Les entreprises de défense taïwanaises ont participé à l'effort de guerre ukrainien en faisant transiter des pièces détachées fabriquées en Chine jusqu'en Ukraine au moment où Pékin avait limité ses ventes directes à Kiev. « Des fabricants taïwanais ont également envoyé des drones en Ukraine pour des essais », précise aussi le journal. Le quotidien a aussi rencontré Lee, qui avant l'invasion de l'Ukraine, « gagnait sa vie en livrant des colis à Taïwan », aujourd'hui, il sert dans l'armée ukrainienne et espère que ce qu'il a appris sur le terrain pourra « aider non seulement l'Ukraine, mais aussi, un jour, sa propre patrie ». Met Gala à New York Chaque année, le Met, musée d'art new-yorkais célèbre la mode comme un art à part entière avec une exposition dédiée, « Costume Art », l'art du costume cette année. Pour l'ouverture, les stars défilent dans des tenues des plus excentriques. La palme revient cette année à Beyoncé. La Chanteuse américaine a fait une entrée spectaculaire avec robe en forme de squelette incrustée de cristaux et une traîne de plumes si imposante qu'il faut « cinq personnes pour la porter, une traîne occupant tout un escalier du Met », précise le Guardian. Une création du français Olivier Rousteing. Pour sa première apparition depuis dix ans, « Queen B » a raflé la mise, estime Le Monde qui publie également les photos de ces robes, toutes plus incroyables les unes que les autres.

Le Sommet de la CPE se déroule en ce début de semaine à Erevan, où la Tchéquie est représentée par son Premier ministre - Courir à Prague : sur l'esplanade de Letná

Le Sommet de la CPE se déroule en ce début de semaine à Erevan, où la Tchéquie est représentée par son Premier ministre - Courir à Prague : sur l'esplanade de Letná

À chaque puissance, son projet de nouvelles routes. Après la Chine et ses nouvelles routes de la soie, les États-Unis arrivent au Caucase avec leur projet de routes Trump, un nouveau corridor qui reliera l'Europe plus directement à l'Asie centrale ! Sauf que lundi 9 février, en Arménie, le secrétaire d'État américain J.D. Vance, qui devait détailler cette nouvelle connexion née de la paix entre l'Arménie et l'Azerbaïdjan, s'est contenté de généralités.  Le plus sûr, c'est encore le nom : la « Route Trump pour la paix et la prospérité internationales ». Les deux pays concernés l'ont vite compris puisque l'Arménie et l'Azerbaïdjan ont signé une lettre pour le comité du prix Nobel en faveur du président Trump.  Le tronçon Zanguezour, 50 km vers la Turquie  Pour le reste, rien n'est encore très précis, si ce n'est que cette voie de transit économique, le corridor de Zanguezour, débouchera sur la frontière turque. Personne ne l'affirme directement, mais ce passage, une fois construit, sera facilement relié vers le nord de la Turquie. De là, les destinations vers l'Europe et même l'Afrique seront facilitées.   À lire aussiLe Nakhitchevan, la nouvelle poudrière du Caucase? Le transit de la paix  Présenté comme l'illustration du processus de paix signé l'an passé (le 8 août 2025) à la Maison Blanche entre les présidents états-unien Donald Trump, azerbaïdjanais Ilham Aliyev et arménien Nikol Pashinyan, il permettra à l'Azerbaïdjan de traverser une partie de l'Arménie pour accéder à son enclave, la République autonome du Nakhitchevan située dans le sud de l'Arménie. Pour cette nouvelle route, l'Arménie a dû accepter de lever un blocus sur le transport.  À lire aussiÉtats-Unis-Arménie: J.D. Vance annonce un accord sur le nucléaire et un soutien sécuritaire à Erevan Minerais, gaz, pétrole... Une liste incertaine  Depuis 20 ans, les marchandises de l'Azerbaïdjan doivent transiter soit par la Géorgie, soit par l'Iran. Taline Ter Minassian, spécialiste du Caucase à l'Institut des langues orientales de Paris, s'interroge : « Face aux journalistes, le secrétaire d'État américain s'est contenté de généralités. Cette TRIPP, cette nouvelle route Trump de la paix et de la prospérité dans le monde, je ne sais toujours pas si elle sera faite de bitume pour les camions ou de voies ferrées pour les trains ! On ne peut faire que des suppositions. Cette vallée du sud de l'Arménie était l'ancienne route des voies ferrées transcaucasiennes (construites en 1865, ndlr) sous l'empire soviétique. Il en reste des rails vétustes et des tunnels hors d'usage pour des trains modernes construits aux normes et aux dimensions occidentales. »    100 ans de présence des États-Unis  Avec cette nouvelle route, les États-Unis ont signé pour 100 ans de présence dans la région. Il est prévu que les États-Unis détiennent 74 % d'un groupe d'entreprises, là encore... restant à créer. Les Arméniens auront les 26 % restants. Puis, au fil des années, ils auront jusqu'à 49 % du consortium, afin de laisser la majorité aux États-Unis.  40 % du commerce arménien d'origine russe  Pour Tigrane Yégavian, directeur de recherches à la revue Conflits, voilà de quoi inquiéter les Russes (grands partenaires économiques de l'Arménie) qui commercent à hauteur de 40 % d'investissements directs en Arménie. Les Iraniens ont aussi de quoi être inquiets : avec l'annonce de ce nouveau corridor, les Iraniens et les Russes se sentent contournés. La plus grande incertitude aujourd'hui, c'est qui va superviser et sécuriser ces transits de marchandises ? La région est stratégique et elle fait partie des grands bouleversements géopolitiques du moment. Les États-Unis promettent de garantir la souveraineté de l'Arménie. Dès qu'un axe de transport s'avère stratégique, il peut servir d'instrument d'affirmation de puissance.        À lire aussiRencontre Arménie-Azerbaïdjan: la Russie salue prudemment l'accord de Washington, l'Iran rechigne Mars 2026, des avions entre la Turquie et l'Arménie Pour incarner cette ouverture du Caucase vers l'Europe, la Turquie annonce que sa compagnie Turkish Airlines devrait effectuer son premier vol le 11 mars prochain entre la Turquie et la capitale arménienne, Erevan.  À lire aussiUn trait d'union entre Occident et Asie: une ligne ferroviaire entre l'Iran et la Turquie pour 2029

durée : 00:23:04 - Chrétiens d'Orient - par : Ulysse Manhes - Musicien, oudiste et compositeur, Tigrane Kazazian est né au Caire, a vécu entre Paris, le Canada et l'Europe, avant de s'installer à Erevan. Son parcours musical mêle jazz, traditions ottomanes et sonorités sacrées issues des mondes arménien, copte et arabe. - réalisation : François Caunac

Avec ⁠⁠⁠Jeff⁠⁠⁠ et ⁠⁠⁠Gerry⁠, le professeur ⁠Jean-François Caron⁠⁠ explique comment il s'est retrouvé professeur invité à l'Université Américaine d'Arménie ou il est maintenant campé dans la capitale Erevan. On profite de sa présence pour faire un grand tour de l'actualité politique et sociale locale et surtout internationale. (Enregistré le 1 octobre 2025) Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Banca Națională a Kazahstanului (NBK) ar trebui să mențină o politică monetară strictă până când inflația se apropie de ținta oficială, a indicat Fondul Monetar Internațional (FMI) în urma consultării sale cu Astana din 2025, relatează site-ul de știri trend.az. FMI subliniază că menținerea unei politici monetare stricte și consolidarea managementului lichidității rămân esențiale în contextul inflației persistente. Fondul a salutat creșterea recentă a ratei dobânzii și introducerea treptată a unor rezerve minime obligatorii mai mari, menite să absoarbă excesul de lichiditate din sistemul bancar. Instituția recomandă, de asemenea, luarea în considerare a utilizării unor instrumente suplimentare, inclusiv emiterea coordonată de titluri pe termen scurt de către NBK și bonuri de trezorerie de către Ministerul Finanțelor. Datele de la Banca Națională arată că inflația anuală a încetinit ușor în octombrie, de la 12,9% în septembrie la 12,6%, rămânând în același timp mult peste ținta oficială. În timpul unei sesiuni a Senatului, vice prim-ministrul și ministrul Economiei Naționale, Serik Zhumangarin, a indicat că guvernul prognozează o inflație de 9 până la 11% în 2026, urmată de o scădere așteptată până la între 5,5% și 7,5% în 2027, iar apoi de 5 până la 7% până în 2028.  În octombrie 2025, Banca Națională și-a majorat rata dobânzii cheie de la 16,5% la 18%, după ce inflația s-a accelerat în septembrie dincolo de așteptările NKB. Armenia devine membră a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO Pe 24 noiembrie, Armenia a fost aleasă pentru prima dată ca membru al Comitetului Patrimoniului Mondial în cadrul celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a Statelor Părți la Convenția privind protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, desfășurată la sediul UNESCO din Paris, anunță PanArmenian.net. La alegerile pentru locurile vacante, Armenia a obținut cel mai mare număr de voturi, 105 din 161 posibile. Conform Ministerului Afacerilor Externe din Erevan, prin aderarea la Comitetul Patrimoniului Mondial, Armenia și-a reafirmat angajamentul de a contribui la eforturile internaționale de protejare, conservare și restaurare a patrimoniului cultural și natural, precum și de promovare a principiilor fundamentale ale Convenției Patrimoniului Mondial.

Camera inferioară a Parlamentului Kazahstanului a adoptat miercuri o lege care interzice „propaganda LGBT” online sau în mass-media, impunând amenzi pentru contravenienți și până la 10 zile de închisoare pentru recidiviști, relatează din Astana agenția Reuters.  Legea seamănă cu legile adoptate în țări precum Rusia, Georgia și Ungaria și urmează să fie trimisă Senatului kazah, unde este probabil să fie adoptată.Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, a cărui semnătură este necesară pentru ca proiectul să devină lege, a subliniat în repetate rânduri în ultimele luni necesitatea de a susține ceea ce el numește „valori tradiționale”.Parlamentul, care este controlat de partidele loiale lui Tokayev, a votat în unanimitate în favoarea interdicției.Votul din camera inferioară coincide cu vizita președintelui Kassym-Jomart Tokayev la Moscova unde s-a întâlnit cu președintele Putin și a semnat o declarație privind ridicarea relațiilor interstatale dintre Kazahstan și Rusia la nivelul unui parteneriat și alianță strategică cuprinzătoare.Grupurile pentru drepturile omului au criticat adoptarea proiectului de lege împotriva „propagandei LGBT”. Parteneriatul Internațional pentru Drepturile Omului, cu sediul în Belgia, a declarat că acesta ar „încălca în mod flagrant angajamentele internaționale ale Kazahstanului privind drepturile omului”.O țară majoritar musulmană, dar în mare parte seculară, Kazahstanul a legalizat homosexualitatea în anii 1990, deși atitudinile rămân profund conservatoare.Ministrul Educației din Kazahstan, Gani Beisembayev, vorbind în sprijinul proiectului de lege, le-a declarat parlamentarilor: „Copiii și adolescenții sunt expuși zilnic la informații online care le pot afecta negativ ideile despre familie, moralitate și viitor”. Festivalul de carte Francofest de la Erevan prezintă primul câștigător al selecției armene pentru Premiul Goncourt În toamna anului 2024, Armenia a devenit a 39-a țară care și-a organizat propria selecție în cadrul celui mai prestigios premiu literar din Franța, Goncourt. Principiul este același peste tot: un juriu format din studenți francofoni citește opt cărți alese de Academia Goncourt, dintre care este selectat câștigătorul. În luna martie 2025 a fost anunțat primul câștigător al Premiului Goncourt din Armenia: romanul Jacaranda de Gaël Faye, care va fi prezentat cititorilor în traducere la festivalul internațional de carte Francofest 2025. Festivalul va avea loc pe 15 noiembrie la Erevan, relatează Armenpress.  Artak Aleksanyan, director fondator al editurii Newmag, a subliniat importanța selecției armene la Premiul Goncourt din mai multe puncte de vedere : în primul rând, pentru cititori, care au ocazia să descopere opere noi, premiate și de înaltă calitate; în al doilea rând, pentru scriitorii armeni, care pot observa tendințele din lumea francofonă; și, în final, pentru industria cărții. Aleksanyan a anunțat, de asemenea, că anul acesta, scriitorul și filosoful francez Pascal Bruckner va veni în Armenia pentru a participa la prezentarea traducerii în limba armeană a cărții sale Mon petit mari (tradus în română cu titlul Iubito, eu mă micșorez). 

(RadioPirate LIVE édition du 1 octobre 2025 avec ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Jeff⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Fillion⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ 0min00 - Donald Trump a ressussité l'idée du 51e État pour le Canada. ⁠⁠⁠⁠Jeff⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ en discute avec ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Gerry⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ dans les RadioPirate News! (Partie 1) 19min59 - RadioPirate News! avec Jeff⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ en discute avec ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Gerry⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ (Partie 2) 42min45 - ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Gerry⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ouvre sa Boîte aux nouvelles et nous raconte toute sorte d'histoires reliées à une panoplie de sujets, ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Jeff⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ et ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠MisterWhite⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ commentent. ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Substack du ⁠⁠⁠Gerry⁠⁠⁠ ici https://gerrypizza.substack.com/⁠ 1h02min08 - Avec ⁠⁠⁠Jeff⁠⁠⁠ et ⁠⁠⁠Gerry⁠, le professeur ⁠Jean-François Caron⁠⁠ explique comment il s'est retrouvé professeur invité à l'université américaine d'Arménie ou il est maintenant campé dans la capitale Erevan. On profite de sa présence pour faire un grand tour de l'actualité politique et sociale locale et surtout internationale. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Situație tensionată în Armenia. Pe 25 iunie, mai mulți lideri ai opoziției, au fost arestați. Printre ei, și clerici. Aceștia sunt acuzați de tentativă de răsturnare prin forță a guvernului. Iar relația dintre premierul Nikol Pașinian și influenta biserică armeană devin tot mai tensionate. Printre cei reținuți se numără arhiepiscopul Bagrat Galstanian, liderul mișcării Lupta Sacră, informează Courrier International citând mai multe publicații de la Erevan. Arhiepiscopul a organizat o serie de proteste față de capitularea din Nagorno-Karabah în timpul războiului cu Azerbaidjanul din 2023. Alte treisprezece persoane au fost încarcerate. Potrivit autorităților, acestea plănuiseră să „formeze 200 de grupuri de luptă compuse din foști ofițeri militari și de poliție. Ele urmau să acționeze la ora stabilită, conform instrucțiunilor arhiepiscopului Galstanian. Luptătorii urmau să desfășoare acțiuni menite să creeze haos și confuzie”. Premierul Nikol Pașinian a afirmat că ar fi vorba derspre un plan criminal-oligarhic-clerical de amploare, menit să destabilizeze Armenia și să preia puterea. Evenimentele au loc cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2026. Cu o săptămână înainte de arestările în masă din 25 iunie, forțele de ordine l-au reținut pe miliardarul și filantropul rus de origine armeană Samvel Karapetyan. Acesta este, printre altele, proprietarul rețelei electrice armene Pe 9 iunie, Pașinian a cerut public demisia catolicosului Karekin al II-lea – echivalentul patriarhului – acuzându-l că „și-a încălcat jurământul de celibat”. Prima națiune care a adoptat creștinismul Biserica, teoretic separată de stat, continuă să aibă o mare influență în viața armenilor, prima națiune care a adoptat creștinismul ca religie oficială la începutul secolului al IV-lea. După cum notează publicația franceză, tensiunile dintre prim-ministrul Nikol Pașinian și Biserică își au rădăcinile în războiul pierdut împotriva Azerbaidjanului vecin. Miza este controlul asupra republicii autoproclamate Nagorno-Karabah. Biserica Apostolică Armeană, căreia 92% din populație îi declară loialitate, este un apărător ferm al Nagorno-Karabahului, pe care armenii îl consideră leagănul patriei lor. Acest teritoriu a fost pierdut în septembrie 2023 în urma unei ofensive fulger a armatei azere. O înfrângere usturătoare, resimțită ca o umilință de către o mare parte a armenilor, care cer plecarea lui Nikol Pașinian, acuzat că este responsabil pentru situație. Însuși Karekin al II-lea a realizat o înregistrare video în care solicita demisia prim-ministrului. Membră a Uniunii Eurasiatice și tradițional un aliat al Rusiei, Armenia a început să facă pași, încă timizi, către Uniunea Europeană, sub conducerea guvernului lui Pașinian. După înfrângerea din războiul din Nagorno-Karabah, Erevanul a început să se îndepărteze de Moscova. Mulți armeni consideră că Rusia nu și-a susținut aliatul în războiul contra Azerbaijanului.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Quelle est la force spirituelle des musiques sacrées du monde ? Quel est leur pouvoir ? Dans cette émission, nous vous invitons à voyager à travers le monde en écoutant ces musiques où se croisent spiritualité, religion, culture et traditions, en compagnie de Gérard Kurkdjian, musicien, auteur du « Grand livre des musiques sacrées du Monde » paru en 2016 chez Albin Michel, et l'un des fondateurs du festival des musiques sacrées de Fès au Maroc qui existe depuis 1994, et de nombreux autres festivals, à Udaipur en Inde, à Erevan en Arménie, dont il est originaire.  Plongée dans la puissance spirituelle de la musique sacrée, avec notre grand invité, Gérard Kurkdjian.Invité : Gérard Kurkdjian, musicien, spécialiste des musiques sacrées, co-fondateur du festival des Musiques Sacrées de Fès, auteur du « Grand Livre des Musiques Sacrées du Monde » (Éd. Albin Michel, 2016), « Méditations musicales : comment méditer avec les plus belles musiques du monde » (Éd. Dervy, 2019), « Abeilles de l'indicible – recueil de poésies » (Éd. Spinelle, 2021), « Raga de Nuit – Passions sur le Gange » (Éd. Spinelle, 2023), « L'Autre Monde – Poésies » (Éd. Complicités, 2024).(Rediffusion)

Șapte jurnaliști care au acoperit protestele declanșate de reținerea primarului Ekrem İmamoğlu au fost arestați. Printre aceștia se află și un jurnalist France Press. În Armenia crește îngrijorarea față de un posibil atac armat din partea Azerbaidjanului după ce Baku și-a intensificat acuzațiile de încălcare a armistițiului de către Erevan. Acuzațiile sunt false, spun oficialii armeni. ONU, Franța și Reporteri Fără Frontiere reacționează față de arestarea a șapte jurnaliști care au acoperit protestele antiguvernamentale izbucnite după aflarea veștii că primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, a fost reținut.Jurnaliștii au fost arestați sub acuzația că ar fi participat la proteste ilegale. Dintre ei face parte și un reporter AFP, relatează DW în limba turcă.Liz Throssel, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că asigurarea drepturilor și siguranței lucrătorilor media este de o importanță vitală și a subliniat că aceasta include proteste majore precum cel de la Istanbul.Reporterii Fără Frontiere (RSF) au reacţionat ferm la arestările jurnaliştilor la domiciliile proprii, nici măcar la proteste. Directorul general al RSF, Thibaut Bruttin, a spus: „Acești jurnaliști pur și simplu își făceau treaba” și a cerut eliberarea lor imediată. Descriind arestările jurnaliştilor drept „o ruşine absolută” „RSF solicită Ministerului Justiţiei să oprească urmărirea penală a jurnaliştilor reţinuţi şi Ministerului de Interne să se asigure că poliţia respectă activitatea presei”.Fabrice Fries, directorul general al agenției AFP unde lucrează unul dintre jurnaliști a trimis o scrisoare președintelui Turciei în care afirmă că arestarea reporterului AFP este „inacceptabilă”, subliniind că acesta nu a participat la protest, ci doar raporta despre protest în calitate de jurnalist.Armenia spune că Baku o acuză nefondat de atacuri asupra forțelor saleÎn ultimele zile, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a emis mai multe declarații susținând că forțele armate armene au tras în direcția pozițiilor de luptă azere, relateazăhetq.am. Ministerul Apărării din Armenia a negat în mod sistematic aceste rapoarte, afirmând că nu corespund realității. Până la 20 martie 2025, Ministerul Apărării al Armeniei a publicat 12  astfel de dezmințiri.Aceste comunicate nu sunt noi pentru societatea armeană, dar intensitatea lor ridică îngrijorare. Beniamin Poghosyan, cercetător științific al centrului „APRI Armenia”, a apreciat că scopul acestor acuzații de la Baku este de a crea impresia, la nivel internațional, că negocierile sunt într-un impas și de a pregăti un teren favorabil operațiunilor militare.Limba cazacă și inteligența artificialăO nouă etapă în dezvoltarea limbii cazace, citim în egemen.kz care relatează despre o conferința de Institutului Național de Lingvistică A. Baitursynuly intitulată „Bazele lingvistic-cognitive ale industriei creative: cercetări și dezvoltări”.„Limba este un organism viu. Se caracterizează printr-un proces de dezvoltare și creștere. În urmă cu doi ani, a început o mare revoluție în domeniul inteligenței artificiale. Algoritmii au fost proiectați pentru a imita creierul uman, iar modele au fost formate prin intermediul rețelelor neuronale modele”, a declarat ministrul științei și învățământului superior Sayasat Nurbek. Potrivit acestuia, una dintre sarcinile principale ale institutului este crearea și conversia în format digital a specificității limbii cazace.În cadrul întâlnirii, tinerii cercetători ai Institutului de Lingvistică au prezentat mai multe produse inteligente, precum „Dicționarul electronic universal kazah”, „Biblioteca electronică lingvistic-cognitivă”, „Sistemul de recunoaștere automată a textului kazah” și „Correctorul inteligent de text”. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Betul Ygit, TurciaDariga Aanyar, KazahstanSatenik Samvelyan, Armenia

VINE POLIȚIA ... INTERNETULUI - VALENTIN JUCAN #IGDLCC 272[00:00:00] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, te-a dezamăgit [00:00:05] Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm măgarul.[00:00:10][00:00:13] George Buhnici: Nu sau cum? [00:00:15] Noi aici pe internet suntem un pic tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze. Noi ne-am obișnuit că aici putem [00:00:20] face orice. Nu vrea[00:00:21] Valentin Jucan: nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem [00:00:25] prieteni. Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni. Pentru că aici nu este [00:00:30] vorba despre voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței.[00:00:35][00:00:35] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții Că [00:00:40] nici nu ne-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus, sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:00:45] Niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale de [00:00:50] sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:00:55] Știu. Deci nu mă lua cu creme.[00:00:57] Nu. După. [00:01:00] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te duci [00:01:05] la medic.[00:01:05] George Buhnici: Una dintre chestiile care sperie pe românii este că vor ăștia să ne facă omosexuali sau părinte 1, părinte 2. [00:01:10] Și eu când am fost prima oară în Germania...[00:01:12] Valentin Jucan: Nu vă suprați, nu închideți ușa, că s-ar putea să... Să ne tragă curentul. [00:01:15] Nu să vină unul să ne facă omosexuali.[00:01:17] Pa mândoi. Să ne oblige. Cum îți [00:01:20] imaginezi chestia asta? Că de asta fac mișto. Cum să vină cineva să te oblige să fii omosexual? Explică-mi, te Părinte[00:01:24] George Buhnici: 1, [00:01:25] părinte 2. Nu o să-ți mai dea voie să zici că e femeie și bărbat, o să fie doar părinte 1, părinte 2. Nu[00:01:29] Valentin Jucan: poți să-i [00:01:30] interzici. Am aizistat această teză Hai să închidem TikTok-ul.[00:01:35][00:01:36] Și în acest moment sunt cel puțin alte 25 de [00:01:40] platforme pe care le putem downloada din App Store și din Google Play, care [00:01:45] sunt identice TikTok, care sunt funcționale, au poate câteva zeci de mii de utilizatori și așteaptă să se [00:01:50] mute de pe TikTok pe aceeași. Și ce ai rezolvat? Am închis TikTok, se deschide mâine[00:01:53] George Buhnici: pârpoc.[00:01:54] Salutare [00:01:55] tuturor și bine v-am regăsit la EGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă, iar astăzi avem o [00:02:00] ediție un pic mai special, pentru că avem o discuție întreagă pe internet despre poliția internetului, mai nou. În [00:02:05] sfârșit vine poliția internetului peste noi sau nu? Suntem aici împreună cu, o să vă bine să [00:02:10] credeți, chiar șeful CNEA Bine ați venit, domnule Jucan![00:02:12] Valentin Jucan: Bună seara! Bună seara? Bună [00:02:15] ziua! Bună Suntem pe internet. Bună ziua și nu am chipiu cu mine. [00:02:20][00:02:20] George Buhnici: Domnul Jucan m-a rugat să-i zic Valentin înainte să începem înregistrarea, așa că o să îi spun pe numele [00:02:25] mic. Mulțumesc foarte mult! Cu[00:02:26] Valentin Jucan: mare plăcere[00:02:26] George Buhnici: Știu că ai făcut un efort să vii astăzi aici. [00:02:30] Acum nu știu dacă o să rămânem buni prieteni după discuția de astăzi pentru că noi aici pe internet suntem un pic [00:02:35] tămători de toți ăștia care vor să vină să ne reglementeze.[00:02:37] Noi ne-am obișnuit ca ce putem face orice. Putem spune [00:02:40] orice, doar că am impresia că se cam termină vacanța.[00:02:43] Valentin Jucan: E adevărat? [00:02:45] Nu vrea nimeni să vă reglementeze. Noi de fapt, trebuie să rămânem prieteni, [00:02:50] să rămânem noi doi prieteni și să rămânem [00:02:55] Reglementatorii și cei de pe online trebuie să rămânem prieteni.[00:02:57] Pentru că aici nu este vorba despre [00:03:00] voi, cei din online care sunt aproape de finalul vacanței. [00:03:05] Când ajungem și discutăm despre ce înseamnă conținutul ilegal o să ne dăm seama cu toții că [00:03:10] nici nu-am propus sau cei mai mulți nu ne-am propus sau nu v-ați propus să aveți astfel de abordări. [00:03:15][00:03:15] George Buhnici: Unii ca mine nu prea au de ales.[00:03:16] Dacă oriceva nasol pe YouTube, YouTube mi-l blochează înainte să-i dau [00:03:20] publish.[00:03:20] Valentin Jucan: Sunt multe momente în care are scapă, pentru că sunt foarte multe [00:03:25] upload-uri și nu numai din partea celor care sunt creatori, fiindcă tu știi foarte bine și ai explicat de atâtea ori [00:03:30] că Regule sunt diferite pentru creator.[00:03:32] Cele mai multe situații [00:03:35] nasoale, hai să spunem așa, să vorbim liber, cele mai multe astfel de situații nu se găsesc [00:03:40] atunci când discutăm despre creator, ci despre persoane fizice [00:03:45] simple, persoane care urcă conținut. Și atunci de exemplu când discutăm despre pornografie [00:03:50] infantilă, nu e vorba de vacanța despre care discutam mai înainte Nu, în[00:03:52] George Buhnici: niciun caz.[00:03:53] Dar se mai poate așa [00:03:55] ceva? Mai[00:03:55] Valentin Jucan: există? Da, există și există și vânzare de droguri, [00:04:00] la fel de simplu pe platforme Dar asta de obicei se întâmplă pe[00:04:02] George Buhnici: canale de Telegram, în tot felul [00:04:05] de chat-uri de pe Insta am mai auzit. Unde mai sunt noi din astea? Că tu mai știi. Reddit. [00:04:10] Adică sunt niște chestii genul ăsta.[00:04:12] Pe mine mă preocupă înainte de orice să-i lămuresc pe [00:04:15] confrații mei creatori, ca să zic așa, de pe internet, dacă vine sau nu ce ne-au după [00:04:20] noi.[00:04:20] Valentin Jucan: Vine ce ne-au după niște subiecte nu după niște oameni. Atunci când discutăm despre [00:04:25] instigare la violență și merge pe principiul ce este [00:04:30] ilegal în offline, ce este ilegal pe stradă hai să spunem așa e ilegal și în online, [00:04:35] pentru că vorbim despre spații publice, discutăm despre niște principii și despre niște [00:04:40] valori De care vrem să ne protejăm atunci când ne protejăm închizând ușa acasă [00:04:45] pentru că nu vreau să-mi intre niște hoți la fel din spațiu public în intimitatea mea, la fel [00:04:50] din spațiu public din online în zona mea de confort există [00:04:55] niște reguli care nu sunt ale geneaului mare atenție, deci această poliție despre care vorbeam, Big [00:05:00] Brother sau 1984 sau Ministerul[00:05:02] George Buhnici: Adevărul, le mai auzit eu[00:05:04] Valentin Jucan: [00:05:05] Ministerul Adevărul este folosit de cei care într-adevăr și-l imaginează și cei care folosesc această marotă cred [00:05:10] că sunt cei care ar putea să-l deseneze cel mai bine eu ca autoritate nu știu dacă [00:05:15] aș ști să-l desenez pentru că funcționează în niște parametri foarte clare, acești [00:05:20] parametri sunt europeni, CNA există în toate țările membre din Uniunea Europeană nu o să vă vină să [00:05:25] credeți iar directiva care implementează această [00:05:30] acest set de reglementări este o directivă europeană pe care toate [00:05:35] parlamentele naționale le-au Negociat și le-au acceptat inclusiv statul [00:05:40] român.[00:05:41] Deci discutăm despre un set de[00:05:43] George Buhnici: valori. 2025, când m-am [00:05:45] apucat de la televiziune exista deja CNA, știam cu toții de ce e acolo, doar că în 2025 [00:05:50] renegociem Fiecare instituție. Și suntem în punctul în care trebuie să [00:05:55] explicăm de ce avem nevoie de CNA, la ce ne trebuie, dacă e bună dacă e Ministerul Adevărului sau dacă e [00:06:00] Poliția Internetului, pentru că în 2025 aflăm că ne-a spus Ancomu.[00:06:04] [00:06:05] Toată lumea crede că Ancomu ar să fie Ministerul Adevărului sau să dea jos conținutul sau să închidă site-urile, când de fapt dacă intre pe cei de la [00:06:10] Ancomu, că i-am întrebat. Zice treaba mea este doar să mă asigur că funcționează infrastructura și instituțiile care [00:06:15] au responsabilitate exact cum ai zis, pe offline, au responsabilitate și pe [00:06:20] online.[00:06:20] Exact.[00:06:21] Valentin Jucan: Exact despre asta discutăm și CNA nu se va [00:06:25] transforma niciodată într-un astfel de cenzor pentru că ordinul de [00:06:30] eliminare, adică acel document în care noi constatăm că este un conținut ilegal care trebuie eliminat [00:06:35] de pe platformă, el nu este un ordin imperativ iar [00:06:40] platforma nu poate să facă nimic atunci când vede că este vorba de un abuz.[00:06:43] Noi trimitem către [00:06:45] platformă Arătăm și justificăm legea care prevede că acel conținut este ilegal, [00:06:50] în același timp noi notificăm Comisia Europeană. Deci dacă ne întoarcem la ideea [00:06:55] nu aceea despre violență și despre instigarea la violență, ci despre [00:07:00] principiul democrației, libertatea de exprimare, dacă ne gândim la acest element, poate CNA să [00:07:05] dea un astfel de ordin care este împotriva libertății de exprimare?[00:07:08] Nu. Poate [00:07:10] CNA să abuzeze de un astfel de ordin și să cenzureze [00:07:15] opinia politică despre care discutăm? Nu poate pentru că sunt mult prea mulți ochi [00:07:20] iar mecanismul și dacă CNR vrea să abuzeze, mecanismul nu permite [00:07:25] așa ceva, pur și simplu pentru că el a fost gândit în așa mod încât să fie mai [00:07:30] mulți privitori atunci când noi luăm o decizie, atât la nivelul momentului în care luăm decizia cât și [00:07:35] ulterior.[00:07:35] Platforma în orice moment poate să respingă, poate să ceară niște clarificări.[00:07:38] George Buhnici: Deja [00:07:40] îi băgăm în ceață, pentru că cea mai multă oameni vor un răspuns simplu la chestia ta, creatori sau pur și simplu oameni [00:07:45] care vor să posteze lucruri pe internet, vor să înțeleagă, o să stea CNR-ul geană pe [00:07:50] mine?[00:07:50] Valentin Jucan: N-avem cum să stăm geană pe voi, pentru că asta ar însemna ca eu să pot să [00:07:55] am un canal de privire către tot ceea ce înseamnă internet, ceea ce este imposibil.[00:07:59] Și atunci ce o să [00:08:00] faceți? Și atunci noi reacționăm la public. Deci trebuie să vină să sizări. Exact. Toate [00:08:05] autoritățile reacționează la public. Pentru că nu avem acea gaură a [00:08:10] cheii pe platforme. Poți să urmărezi canalul tău Este unul. În [00:08:15] schimb acel conținut nociv cel mai des îl întâlnim în [00:08:20] La periferie sau în oceanul [00:08:25] internetului.[00:08:30] [00:08:35] [00:08:40] [00:08:45] [00:08:50][00:08:52] Pentru că în ultimile [00:08:55] săptămâni noi ne-am dezvoltat o capacitate foarte rapidă de a reacționa Chiar astăzi am dat un ordin de eliminare într-o [00:09:00] oră. Deci într-o oră de la momentul la care a venit sesizarea, într-o oră noi am avut [00:09:05] redactat ordinul și transmis către platforme.[00:09:07] George Buhnici: Registrăm pe 5 martie. Poți să-mi [00:09:10] zici exact despre ce a fost vorba?[00:09:11] Valentin Jucan: Da. Da Este vorba despre[00:09:13] George Buhnici: [00:09:15] platforma[00:09:16] Valentin Jucan: TikTok și era un ordin legat de [00:09:20] promovarea unui conținut legionar fascist. Da, a fost. Și [00:09:25] ne-a fost sesizat, iar noi într oră am întocmit raportul de monitorizare. Cred că [00:09:30] puteam face și mai repede numai că eram în timpul unei alte ședințe.[00:09:33] George Buhnici: Dar cred că îl puteți să scrieți cu chat GPT dacă are [00:09:35] nevoie.[00:09:35] Valentin Jucan: O să o facem. O să o facem nu cu chat GPT, nu o [00:09:40] vă vină să credeți. Deci toată lumea își imaginează și știe CNA-ul acela. Să știți că CNA începe să [00:09:45] fie CNA pe bune, hashtag CNA pe bune, pentru că suntem pe cale de [00:09:50] a asemna cea mai mare investiție pe funduri europene, 20 de milioane de euro, care ne va da posibilitatea [00:09:55] să reacționăm mult mai repede.[00:09:56] Dar știți ce înseamnă mult mai repede? Mult mai repede înseamnă și mult mai [00:10:00] transparent.[00:10:00] George Buhnici: Pentru[00:10:01] Valentin Jucan: că în momentul în care avem, să zicem, o mie de [00:10:05] sesizări, noi am avut situații în care am avut o mie de sesizări într-o zi doar pe televiziuni. [00:10:10] În momentul în care... Tu ai un soft care [00:10:15] folosește inteligența artificială și ți le gestionează, ți le citește și ți le pune în față [00:10:20] foarte repede, ți le pune pe toate în față, nu le pune doar pe unele pe care tu ai vrea să le vezi sau n-ai [00:10:25] vrea să le vezi.[00:10:25] Dar mai mult, această investiție în tehnologizare ne dă posibilitatea [00:10:30] să ne uităm pe un cadru mult mai larg, atât în televiziuni și [00:10:35] radio-uri cât și în spectrul online. Deci să avem o capacitate de a analiza [00:10:40] mult mai corectă, nu nișată care... Poate să fie foarte [00:10:45] clar părtinitoare. Deci cu cât noi primim ca membri ai [00:10:50] Consiliului informații mult mai rapid, sintetice, [00:10:55] dar mult mai vaste ca și zone de [00:11:00] aplicabilitate a jurisprudenței, cu atât noi putem să spunem da, este [00:11:05] un subiect grav și trebuie eliminat.[00:11:07] Mie de exemplu astăzi să zicem, mi [00:11:10] se pare, nu știu m-am trezit și mi se pare un anumit subiect că, vai, este [00:11:15] groaznic de grav, dar s-ar putea să nu fie deloc așa, s-ar putea să fie o impresie a mea [00:11:20] iar acest subiectivism este cel care trebuie evitat punându-i, punând membrilor în [00:11:25] față cât mai multe informații și precise și clare, astfel încât subiectivismul emoția de moment [00:11:30] să nu afecteze decizia și prin urmare să nu ajungi să dai o decizie de acest [00:11:35] tip în mod abuziv.[00:11:36] George Buhnici: Cum a ajuns sesizarea aia la CNA despre un [00:11:40] clip pe TikTok și cum ați ajuns să răspundeți într-o oră la ea?[00:11:43] Valentin Jucan: [00:11:45] www.cna.ro, dacă intrați chiar pe prima pagină, este formularul de petiții [00:11:50] platforme internet și acolo este foarte simplu, îți dai datele, datele [00:11:55] nu sunt cele cu caractere personal, deci oricine poate să intre și nu este obligat să dea date [00:12:00] de buletin sau așa mai departe astfel încât să-i fie team, nici vorbă, nu condiționăm așa [00:12:05] ceva.[00:12:05] George Buhnici: Asterisc, aveți un mecanism de protecție antispam atunci pentru că s-ar putea să primiți niște [00:12:10] fladuri?[00:12:10] Valentin Jucan: Nu, avem,[00:12:11] George Buhnici: avem[00:12:12] Valentin Jucan: ni s-a întâmplat pe o altă adresă pe un alt formular dar [00:12:15] avem pe formularele acestea nu putem fi blocați. [00:12:20] Intri, dai link-ul prin screen dacă poți, dacă ești dispus să contribui și să [00:12:25] ne dai niște explicații mai clare, după care el este văzut automat de colegii de la [00:12:30] direcția de monitorizare și ajung la noi implicit, [00:12:35] membrii Consiliului pentru că trebuie să existe o...[00:12:38] Un fel de filtru [00:12:40] este sau nu este urgent. Poate să fie o sesizare pe platformă, dar ori să nu se [00:12:45] susțină sesizarea respectivă, ori să fie ceva care [00:12:50] poate să aștepte până săptămâna viitoare. Dar când discutăm despre elemente [00:12:55] de conținut ilegal de acest tip, așa cum spuneam... De este ilegal să promovezi [00:13:00] fascismul în România?[00:13:00] E suficient să deschidem codul penal, pentru că există legi în codul penal, [00:13:05] atât codul penal cât și legi speciale care interzic foarte clar promovarea [00:13:10] regimilor totalitare fasciste și a regimilor care sunt declarate ca fiind [00:13:15] ilegale. Asta[00:13:16] George Buhnici: până când vom rescrie istoria.[00:13:18] Valentin Jucan: Să sperăm că nu [00:13:20] o rescriem. Aici este misiunea Ministerului Educației și a profesorului de nu Acum [00:13:25] parafrazam[00:13:25] George Buhnici: niște chestii pe care le-am auzit, plus că ar mai fi...[00:13:29] Și problema [00:13:30] asta legată de faptul că atunci când vezi ceva pe internet, celălalt poate să [00:13:35] zică oricând, păi da dar am și eu dreptul la opinie.[00:13:37] Valentin Jucan: Așa este, la fel și prostia este [00:13:40] gratis. E gratis și este constituțională. Și atunci dacă [00:13:45] n-am[00:13:45] George Buhnici: dreptul să fiu prost și să zic că fascismul mi se pare interesant?[00:13:48] Ba da, dar îți strici [00:13:50] întâlnirea. Îți strici? Asta e o întâlnire, dar încalc legea? Păi[00:13:54] Valentin Jucan: nu. [00:13:55] Trebuie să te informezi. Acum este o foarte mare [00:14:00] confuzie și a fost făcută în mod voit. Dacă eu spun acum, eu cred că [00:14:05] Hitler nu știu ce și spun doar eu cred că, asta nu este [00:14:10] opinie Această împachetare semantică nu înseamnă că eu [00:14:15] exprim o opinie.[00:14:16] Trebuie foarte, și noi tot mai mult dorim să facem acest [00:14:20] lucru, să explicăm românilor care este diferența între opinie și afirmație. Opinia este ceva intim, [00:14:25] este ceva ce nu poate fi verificat. Îmi place apa rece, nu o să poți niciodată să verifici acest [00:14:30] lucru, este o opinie. Dar în momentul în care spun că apa aceasta este [00:14:35] infectată nu este suficient să se transforme în opinie.[00:14:39] Eu cred că apa [00:14:40] este... Ea conține afirmația în sine, este infectată și pot [00:14:45] să verific. Deci atunci când avem de a face cu o afirmație [00:14:50] știm că o putem verifica. Matematic, fizic, oricum o putem verifica. [00:14:55] Aceea este o afirmație și aceea este ceea ce atrage [00:15:00] răspunderea. Degeaba spun eu eu cred că Hitler a fost nu știu cum, a fost bun, rău sau nu.[00:15:05][00:15:05] Avem fapte verificabile pe care trebuie să le respectăm ca [00:15:10] atare.[00:15:10] George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:15:15] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem [00:15:20] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:15:25] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, [00:15:30] dar și rentabile.[00:15:31] Cu acest sistem am economisit deja mii euro la facturi [00:15:35] Dar și mai important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:15:40] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:15:45] orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de [00:15:50] generare și stocare de energie.[00:15:51] Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:15:55] recomandăm. Bine atunci pot să spun, eu cred că puncte puncte lider istoric [00:16:00] documentat ca fiind așa dictator, a avut și părți bune?[00:16:04] Valentin Jucan: [00:16:05] Da, dar părți bune sau părți rele, astea nu înseamnă că îi [00:16:10] scuză regimul și că, dacă spun eu, cred că a avut și părți bune, brusc se [00:16:15] pune o paranteză la lege.[00:16:16] Nu se pune o paranteză la lege, [00:16:20] regimul fascist, promovarea lui este ilegală. [00:16:25] Dar și comentarea lui? Putem să comentăm, dar hai să comentăm corect. Și hai să comentăm complet. [00:16:30][00:16:30] George Buhnici: Aici e nuanța, pentru că pe internet foarte mulți dintre colegii mei... [00:16:35] Iartă-mă, hai să venim un[00:16:35] Valentin Jucan: pic mai aproape aici în[00:16:36] George Buhnici: țară la comunism.[00:16:37] Ok.[00:16:38] Valentin Jucan: Același lucru.[00:16:39] George Buhnici: [00:16:40] Perfect. Ceaușescu a făcut și lucruri bune.[00:16:41] Valentin Jucan: Ok.[00:16:43] George Buhnici: Am voie să zic asta pe[00:16:44] Valentin Jucan: internet? Da, ai [00:16:45] voie să zici asta pe internet, dar dacă ai în studio pe cineva care spune asta, [00:16:50] obligatoriu trebuie pus lângă și ce n-a făcut bine. Pentru că de ce aceste regimuri au devenit [00:16:55] criminale? Pentru că în cea mai mare proporție activității lor de fapt au făcut [00:17:00] rău.[00:17:00] De aceea sunt considerate regimuri criminale. Ele sunt considerate [00:17:05] regimuri criminale pentru că asta au făcut în majoritatea existenței lor Nu pentru că din când în când [00:17:10] au făcut și ceva bine. Au construit... Tot aud. Dom'le au construit [00:17:15] fabrici Așa, au construit fabrici Perfect. Hai să luăm datele să vedem care [00:17:20] era adevăratul export al României, către care țări de mâna treia era, dacă exista [00:17:25] competitivitate, dacă exista calitate.[00:17:27] Dacă spun s-au construit fabrici și [00:17:30] uzine, s-au construit, dar este adevărul complet? [00:17:35] Ceaușescu a făcut și lucruri bune? Probabil. Poate că găsim două-trei dar în [00:17:40] majoritatea perioadei cât noi am avut comunism în țară... Dar[00:17:43] George Buhnici: uite, sunt mulți care o să spună [00:17:45] dar nu o să mai facă nimeni ce a făcut, uite-te la Palatul Parlamentului.[00:17:47] Este[00:17:48] Valentin Jucan: inutil Este o [00:17:50] construcție inutilă, am lucrat acolo, vin de acolo, este o construcție realmente este [00:17:55] o construcție inutilă este o construcție abjectă din punct de vedere [00:18:00] arhitectural și a utilizării spațiilor de acolo. Este inutilă, [00:18:05] costurile sunt incredibil de mari pe care noi le plătim acum, [00:18:10] dar când trecem pe acolo ne uităm la Palatul Parlamentului și [00:18:15] stăm ca niște buhe și spunem vai cât mare este, dar atât, el este doar [00:18:20] mare, este o reprezentare a unui...[00:18:23] Da, canalul Dunăre-Marea [00:18:25] Neagră sau drumuri și poduri, blocuri, chestii adică... Dar câți oameni au murit? Exact. Perfect, [00:18:30] câți oameni au murit ca să se facă canalul Dunăre-Marea Neagră? Asta nu mai spunem. Asta nu mai [00:18:35] spunem și câți oameni au fost arestați politic și duși pentru ca canalul [00:18:40] Dunăre-Marea Neagră să fie construit?[00:18:41] Deci acestea sunt elementele -au pierdut casele și[00:18:44] George Buhnici: câte biserici s-au [00:18:45] nivelat pentru a apărea acea casa poporului, dar... Atunci când intri într-o astfel de [00:18:50] discuție, este ușor să te duci în stânga sau în dreapta. Pe mine ce mă interesează în toată povestea asta este că [00:18:55] noi avem o dezbatere și suntem bine intenționați.[00:18:58] Dar sunt foarte mulți actori, [00:19:00] să le zicem așa, dacă putem să le zicem, puțin forțat creatori, care vor face [00:19:05] acest whataboutism, cum îi zicem noi pe internet. Adică da, dar a avut și părți mâne. Da, dar. [00:19:10] Adică avem... Da, dar de ce anulăm această bucată din istorie, care este partea [00:19:15] din istoria noastră? Sau uite am avut lideri care au făcut chestii.[00:19:18] Și avem acest cum [00:19:20] îi spun, relativism. Dar evit să vorbesc în denumiri din astea științifice. Încerc să explic [00:19:25] pentru cei care se uită la noi, că dacă ai de gând să vorbești pe internet despre lucrurile astea, în ce condiții [00:19:30] o să vină sau nu ce ne-au după tine?[00:19:32] Valentin Jucan: Noi aici avem o [00:19:35] dezbatere. Repet, ar trebui să ne uităm din nou la conținutul ilegal despre care vorbesc [00:19:40] Incitare la ură.[00:19:41] Deci[00:19:41] George Buhnici: plecăm de[00:19:41] Valentin Jucan: la[00:19:41] George Buhnici: astea. În primul rând ce-i penal?[00:19:43] Valentin Jucan: Bineînțeles, incitare la [00:19:45] ură.[00:19:45] George Buhnici: Ce înseamnă incitare la ură? Faci pic de educație de bază pentru creatori?[00:19:48] Valentin Jucan: Da, da nu vreau să ți se tai canalul după aceea, [00:19:50] că sigur o să fie sesizat fix pe episodul ăsta dacă... [00:19:55] Asta ar fi cel mai fain. Știi cea A venit ce ne-a auzit după [00:20:00] care s-a autosizat după ce a ieșit pe ușă.[00:20:03] Conform legii. Conform [00:20:05] legii, da. Dar incitare la ură trebuie să fie o incitare [00:20:10] în sensul explicit, De a îndemna și chiar de a sugera [00:20:15] până la îndemnul propriu zis împotriva unor categorii sociale [00:20:20] sau orientări sexuale sau minorități și așa mai departe. Instigare la ură [00:20:25] și punerea în paralel sau în balanță, mai bine zis, a [00:20:30] faptului că unii nu merită ceva.[00:20:32] E doar un exemplu o incitare la ură și [00:20:35] atunci creezi un sentiment de ură împotriva cuiva sau împotriva unora.[00:20:39] George Buhnici: [00:20:40] Poți să dăm un exemplu, da, moarte ălora sau afară cu ea din țară.[00:20:44] Valentin Jucan: Exact, [00:20:45] am avut temele acestea afară cu frații noștri din Transilvania, afară cu ei [00:20:50] din țară. Da, este incitare la ură, clar.[00:20:52] Incitare la violență, nu doar că îi scoatem din [00:20:55] țară, îi și ajutăm și acum venim și luăm [00:21:00] oferta de la Lidl, dacă e săptămâna germană punem mâna și pe coasă. [00:21:05] Este incitare la violență E promoție[00:21:07] George Buhnici: săptămâna asta la foarfecă.[00:21:08] Valentin Jucan: E. Este incitare [00:21:10] la violență pentru că nu doar incit la ură, dar vin și pun după aceea și o [00:21:15] fac în mod explicit spunând că dacă nu ies ei de bună voie, s-ar putea să acționez eu.[00:21:20][00:21:20] Și aici nu discutăm despre o incitare la ură împotriva doar [00:21:25] unei persoane, ci inclusiv împotriva instituțiilor statului care sunt chemate [00:21:30] să vegeze la respectarea legii. E Avem acțiuni de [00:21:35] terorism care sunt foarte clare, aici este un regulament totuși puțin [00:21:40] separat, dar există și acest foarte clar conținut ilegal.[00:21:43] Discutăm despre pornografie [00:21:45] infantilă, discutăm despre instigare. E. [00:21:50] Un element foarte important, dezinformarea care nu la modul unei [00:21:55] dezinformări scăpate într-o discuție, ci dezinformarea care are ca scop [00:22:00] afectarea ordinii constituționale. E exemplu... [00:22:05] Vine cineva și anunță într-o filmare că președintele [00:22:10] României tocmai a semnat ordinul de [00:22:15] mobilizare și a declarat război Ucrainei.[00:22:20][00:22:22] Iar pentru asta noi trebuie să [00:22:25] ieșim în stradă, trebuie să luăm guvernul pe sus și să răsturnăm guvernul. [00:22:30] Este 100% încadrat aici. Sau [00:22:35] poate să fie un alt exemplu care, da, cred că n-ar trebui să-l dau fiindcă suntem prea în zona legilor [00:22:40] prezidențiale. Ceea ce am spus mai înainte este cât se poate de corect.[00:22:44] Acesta este [00:22:45] conținutul ilegal despre care discutăm și doar acesta este conținutul care poate fi [00:22:50] eliminat și trebuie să fie eliminat de pe platforme. Nu discutăm despre opinii.[00:22:54] George Buhnici: La [00:22:55] de-ajust TikTok-ul? Asta e o întrebare, pentru că din câte aud [00:23:00] eu Și am auzit, pe exemplu inclusiv pe un reprezentant La autorități electorale permanente Care [00:23:05] monitorizează platformele Pentru publicitatea electorală Breaking[00:23:07] Valentin Jucan: news, conținut eliminat în 40 de minute [00:23:10] De la momentul la care noi l-am dat Asta[00:23:11] George Buhnici: e un record, exact ce v-am să[00:23:12] Valentin Jucan: zic Deci noi am dat ordinul de eliminare [00:23:15] Într-o oră Și TikTok [00:23:20] A eliminat în 40 de minute[00:23:21] George Buhnici: După ce a primit de la CNA Da,[00:23:24] Valentin Jucan: deci de [00:23:25] la momentul la care Noi am dat ordinul, conținut eliminat În 40 de minute, am primit mesajul La 5 [00:23:30] și 11 Foarte tare, deci Deci funcționează [00:23:35] A[00:23:35] George Buhnici: început să funcționeze A început să funcționeze Pentru că în 2024 [00:23:40] Din ce aud eu A zis cineva cu subiect și [00:23:45] predicat Din autoritatea electorală permanentă Sesizări trimise clar pentru publicitatea electorală [00:23:50] Nemarcată la TikTok Au fost date jos după 10 zile Așa este [00:23:55] Așa este.[00:23:56] Deci în sfârșit la TikTok se mișcă ceva. Da. Doamne aștept. [00:24:00] Așa este. Deci cam asta este lanțul. Dacă aveți ne lămuri așadar dacă ce aveți [00:24:05] de gând să spuneți încalcă cumva codul penal, la asta se[00:24:08] Valentin Jucan: întâmplă foarte repede. Și [00:24:10] de unde știu oamenii care ne ascultă dacă încalcă codul penal sau nu?[00:24:13] George Buhnici: Păi cred că înainte să spui chestii [00:24:15] extraordinare ar trebui să îți iei măsuri extraordinare.[00:24:19] E ca [00:24:20] la judecată. Vrei să faci acuzații extraordinare? Trebuie[00:24:23] Valentin Jucan: să ai dovezi extraordinare Dar [00:24:25] oamenii care ne ascultă se bazează pe instituțiile statului, ca cea pe care o [00:24:30] reprezint. Da. Oamenii n-au vreme, oamenii sunt ocupați cu munca de zi zi Ei [00:24:35] n-au timp să se gândească ce face CNAU, ce face AEPU, ce face nu știu cine, ce face...[00:24:39] Ok. [00:24:40] Și atunci cum facem? Hai să-i rugăm. Hai să-i rugăm. [00:24:45] Să-și pună... Atunci când deschid de dimineață... [00:24:50] Platforma oricare ar fi. De preferat[00:24:53] George Buhnici: după ce s-au spălat pe dinți.[00:24:55][00:24:57] Unii dintre noi verifică telefonul [00:25:00] după ce au deschis ochii, ceea e nasol pentru neuroni. Mai departe. Ok. [00:25:05][00:25:06] Valentin Jucan: Doamne deci mă provoșlă, dar în fine. Pentru[00:25:09] George Buhnici: [00:25:10] că nu gândim.[00:25:10] Valentin Jucan: Facem chestia[00:25:11] George Buhnici: asta, suntem pe pilot automat.[00:25:12] Valentin Jucan: Ideea este, hai să ne întrebăm, mă oare e [00:25:15] așa Deci vezi o știre, vezi orice. [00:25:20] Un lucru foarte clar, Facebook, Instagram, toate astea nu sunt surse de informare.[00:25:24] [00:25:25] Nu sunt surse de informare, nu este un ziar. Facebook nu este ziar, [00:25:30] că tu vezi din când în când acolo cât mai apare New York Times, CNN, dacă tu i-ai dat follow [00:25:35] la chestii. Asta este altceva, dar platformele sociale sunt pentru a socializa, [00:25:40] pentru a fi între noi, a bârfi. Nu este sursă de informare asta este [00:25:45] greșala fundamentală, pentru că oamenii au început să se seteze și să [00:25:50] existe.[00:25:50] În funcție de platforme ceea este o nebunie totală și atunci ceea ce [00:25:55] încercăm și o vom face mult mai clar și mai vizibil este să transmitem [00:26:00] românilor ceea exact fac și alte autorități din Europa. Oameni buni întrebați-vă [00:26:05] oare este așa? Oare e așa? Văd un lucru. [00:26:10] De atâtea ori tu ai prezentat niște gadget-uri și știi că povesteam și [00:26:15] oamenii te urmăresc tocmai pentru a vedea o diversitate, pentru a obține niște [00:26:20] informații și a lua o decizie în legătură cu un dispozitiv Oare de ce nu facem [00:26:25] același lucru și atunci când vine vorba despre decizia care mi-a afectează ziua de [00:26:30] mâine sau familia sau viitorul?[00:26:33] Sau bugetul meu afectat [00:26:35] de bugetul național? Poate chiar democrația din această țară pentru care am [00:26:40] luptat ca niște disperați? De ce nu ne gândim la elementele astea? Oare [00:26:45] este așa? Oare chiar există tuneluri pe sub bucegi? Uite [00:26:50] ăsta este un exemplu care, cum spuneam mai înainte, poate să strice o întâlnire [00:26:55] foarte mișto.[00:26:56] Deci pe bune, oameni buni, vine un [00:27:00] tânăr și ei pentru prima dată au intrat pe Tinder, așa se așează, ia un vin, dar [00:27:05] n-are el de vin și de asta. La crema lui Ovidiu, am văzut că merge. Cum? Nu, nu, nu. [00:27:10] Ia eticheta și spune vin cu gust, pluta nu știu cum, [00:27:15] scoarță așa mai departe gust așa mai departe și începe ăsta și vorbește despre tunelurile de [00:27:20] sub bucegi.[00:27:20] Păi fata aia de acolo, în următoarele 10 minute a plecat. Mă [00:27:25] înainte să cași gura și să-ți strici o, mai ales acum de dragobete, numai bine te [00:27:30] gândești. Bine s-ar putea să existe surpriza ca în fața lui să fie o tipă care să spună [00:27:35] și nu există mă așa ceva, pentru că pământul e plat.[00:27:40][00:27:40] George Buhnici: Sunt șanse mari însă ca ăia doi să fie investiți [00:27:45] și la Nordis. Pentru că nu scapă nimeni, nu vorbim [00:27:50] doar de cei care cred în tunelurile Dacii ce s-au pământul plat, sunt și oameni inclusiv cu educație, cu facultăți, [00:27:55] care și-au băgat banii în niște chestii despre care nu s-au documentat destul. Și da, dacă funcționează în România ar să [00:28:00] funcționeze legal.[00:28:00] Valentin Jucan: Aceea este o înșelătorie... Sofisticată. Este[00:28:03] George Buhnici: sofisticată, dar... Însă în[00:28:04] Valentin Jucan: [00:28:05] momentul în care vezi un carton cu un cal din pâine și tu dai scrii de desubt, fă ce [00:28:10] tare, Doamne ajută. Nu, nu stai puțin. Dute și ia-ți la Nordis atunci.[00:28:13] George Buhnici: Bunica a făcut acest [00:28:15] cal frumos și nimeni nu-l apreciează.[00:28:17] Valentin Jucan: Exact, exact.[00:28:18] George Buhnici: Dar eu vorbesc despre cei care au [00:28:20] investit în 2024 la Nordis, pentru că erau știri clare și tot [00:28:25] felul de oameni care se plângeau în legătură cu asta.[00:28:27] Adică să mă investești într-o chestie cu atât de multe semne de [00:28:30] întrebare, iarăși eu mă duc la extrema cealaltă Nu este ferit nimeni de [00:28:35] păcăleală dezinformare sau... Avem și disinformation și avem și [00:28:40] misinformation, nu? Și malinformation. Mai avem unul acum?[00:28:43] Valentin Jucan: Mis, dis, mal. Astea sunt întotdeauna [00:28:45][00:28:45] George Buhnici: A, și mal-information?[00:28:46] Ce-i[00:28:47] Valentin Jucan: asta? Mal-information, noi nu prea [00:28:50] l-am tradus, nu pentru că l-am vrut, ci pentru că, din punct de vederea [00:28:55] definițiilor românești pentru dezinformare și pentru disinformation și misinformation, [00:29:00] noi cam le-am inclus, acest mal-information, care are o cu totul altă intenție [00:29:05] și are o altă componentă. Ok.[00:29:07] George Buhnici: Acum trebuie să pun un asterism. Nu vreau să-mi furi pe [00:29:10] nimeni. Sunt mulți oameni care și-au pierdut economiile la Nordis. Așa e, da. Nu dau vina pe victimă. [00:29:15] Nu corect Nu dau vina pe victimă. Spun doar că, înainte să-ți pui [00:29:20] economiile în orice chestie Trebuie să-ți faci un due diligence, să [00:29:25] verifici cât poți de bine.[00:29:26] Și mă întorc la ce spuneai. Inclusiv pe partea de știri. Da, într-adevăr suntem mult [00:29:30] mai dispuși să vedem 14 review-uri în medie de gadget înainte [00:29:35] să-l cumpărăm, dar luăm de cele mai multe ori știrile așa cum vin. Pentru că ni se pare că dacă a zis-o ăla [00:29:40] și a mai preluat-o ăla la tu și a dat-o în share, începe să aibă un miros de credibilitate.[00:29:43] Și mai ales dacă sună [00:29:45] bine, nu trebuie să fie neapărat adevărat. Dacă îmi place cum sună, s-ar putea să o mușc.[00:29:49] Valentin Jucan: Aici mai este un [00:29:50] adevăr care trebuie spus. Românii sunt deja... Nu o spun eu ca și când am [00:29:55] descoperit apa. Dar românii sunt teribil de dezamăgiți de modul în care [00:30:00] comunică instituțiile. Adică nu comunică.[00:30:03] Dacă trebuie să explici [00:30:05] românilor de o mie de ori de ce nu știu, de ce este nociv [00:30:10] ceva, trebuie să faci de 10.000 de ori. Și dacă este totul să ne gândim, [00:30:15] hai să facem un exercițiu împreună să ne gândim cât costă o zi de democrație, [00:30:20] Care este costul Cât ar costa dacă ar fi să punem pe hârtie democrația noastră asta la 30 [00:30:25] ceva de ani?[00:30:25] Cât ar costa? Ar fi o sumă care ne-ar șoca, dar ar fi o [00:30:30] sumă care ne-ar da reperul [00:30:35] costurilor pe care noi ar trebui să le băgăm în protecția democrației. Asta înseamnă educație, școală [00:30:40] prevenție. Nu este deloc noi acum ca [00:30:45] autorități funcționăm în stil pompieristic, încercăm să prevenim un foc îl vedem iese fum, [00:30:50] un incendiu a fost stins, aproape că ne este clar că s-ar [00:30:55] putea, deci suntem în continuu cu casca și...[00:30:58] Societatea are [00:31:00] nevoie să-și creeze anticorpi iar rolul statului român nu este acela [00:31:05] de a fi big brother și de a acționa în continuu punitiv, ci [00:31:10] tocmai de a ajuta societatea să aibă anticorpi. Aceea este o societate [00:31:15] normală și puternică în care [00:31:20] valul acesta de dezinformări este lăsat undeva deoparte pentru că totuși ai un nivel de [00:31:25] educație destul de ridicat.[00:31:25] Gândiți-vă că francezii fac educație media din 1980, [00:31:30] nici nu se gândea cineva la zona de internet și îi fac educație media, nici mă gândesc la țările [00:31:35] nordice. Care au cu totul și cu totul altă structură decât noi.[00:31:38] George Buhnici: Dar[00:31:39] Valentin Jucan: vorbim despre [00:31:40] francezi, care sunt un popor latin suntem francofon. [00:31:45] Fiecare zonă a Europei este influențată de istorie și chiar de zona în care [00:31:50] se află.[00:31:51] Popoarele nordice sunt mult mai riguroase pentru că [00:31:55] selecția naturală a fost acolo de așa natură încât să îi împingă la astfel de [00:32:00] comportamente de selecție și de rigoare.[00:32:02] George Buhnici: Zi-o mai pe șleau. De ce sunt nordicii [00:32:05] atât de preocupați de comunicare și de media și noi nu avem cursuri de așa ceva [00:32:10] în școli?[00:32:10] Valentin Jucan: Un exemplu a modului în care văd ei societatea este că [00:32:15] dacă rămâi peste program la muncă, nu ești bine văzut deloc.[00:32:18] Deci acolo nu este că a rămas [00:32:20] peste program și lucrează în plus. Nu. Ministerul muncii în Finlanda, acesta [00:32:25] este cazul din Finlanda, ministerul muncii nu apreciază aceste excese pentru că ei [00:32:30] se gândesc ce se întâmplă după Vă mulțumesc pentru Cu familia ta. Tu rămâi mai mult la [00:32:35] muncă, îți neglijezi familia, neglijezi timpul petrecut cu familia, [00:32:40] începi să ai neplăceri acasă te culci probabil mai [00:32:45] târziu iar a doua zi vii obosit și nu dai randamentul care trebuie.[00:32:48] Aceasta este logica [00:32:50] și atunci este important să ofere toate condițiile pentru ca tu să ai un randament [00:32:55] foarte bun în intervalul orar alocat muncii. [00:33:00] Dar acestea sunt comportamente care vin din urmă [00:33:05] vin ca un reflex, ca o oglindire, ca o reflexie a [00:33:10] istoricului națiunii respective. Noi dacă ne uităm în Constituție în Constituție spune, la un moment dat [00:33:15] vorbește și spune în spiritul democrației românești, spiritul [00:33:20] democrației românești sugerează că noi am avut cândva o lungă democrație și noi nu am avut [00:33:25] Cândva o lungă democrație.[00:33:26] Noi acum ne consolidăm democrația, deci acum [00:33:30] noi suntem în fața momentului în care ne creăm acești anticorpi [00:33:35] și anticorpii aceștia nu sunt pentru alegerile următoare, sunt pentru generațiile următoare. [00:33:40] Deci investiția trebuie să fie pe măsură. Niciodată un cost în educație nu va fi [00:33:45] prea mare. Niciodată.[00:33:50] [00:33:55] [00:34:00] [00:34:05] [00:34:10] [00:34:15] [00:34:20][00:34:20] Adică exact materia. Care ar trebui să fie [00:34:25] predată școli educație media, educație media însemnând nu cum se scrie o știre și [00:34:30] ce facem cu o informație. Asta înseamnă educație media. Ce fac cu o informație Exact [00:34:35] asta noi nu o predăm în școli. Noi nu spunem oameni nu spunem[00:34:38] George Buhnici: [00:34:40] copilor [00:34:45] [00:34:50] [00:34:55] [00:35:00] [00:35:05] noștri. Cred eu deja după un an, doi au o facultate în [00:35:10] ecrane.[00:35:10] Valentin Jucan: Păi ăsta este motivul această educație la locul de muncă, [00:35:15] ăsta este motivul și pentru care în funcție de subiectul zilei, suntem istorici, mâine suntem [00:35:20] avocați, poi mâine suntem ingineri. Păi e greșit. Da, e greșit, pentru că este foarte [00:35:25] important să știi că nu ai expertiză într-un domeniu. E important să știi că nu știi.[00:35:29] [00:35:30] Da, e important să știi că nu știi, pentru că ăla este momentul în care tu te apuci și scrii pe [00:35:35] platformă. Trebuie să-ți asumi, s-a întâmplat un accident aviatic, nu domnule, îți spun eu cum a [00:35:40] fost îmi spune mie ăla. Eu care acum două zile nu [00:35:45] făceam nimica, sunt perfect conștient de procedurile de aterizare și de decolare.[00:35:49] [00:35:50] Deci este foarte important, și asta ține de nivelul de educație, este foarte important [00:35:55] să-ți asumi că nu ești un cunoscător al domeniului mai ales în zonele acestea tehnice, [00:36:00] juridice, toată lumea știe drept. Toată lumea știe dar nu în trecutul Dar toți avem dreptul la opinie [00:36:05] Așa este, dar opinia mea nu trebuie să fie [00:36:10] însângerată de opinia ta pe Facebook și să ne apucăm să ne înjurăm și să ne apucăm să ne [00:36:15] amenințăm, pentru că aici nu mai este vorba deja despre un debate, debate-ul este, [00:36:20] dezbaterea este extrem de sănătoasă dar este un debate atunci când eu îți [00:36:25] ascult opiniile și sunt totuși rezonabil și am acea doză de [00:36:30] acceptabilitate că s-ar putea să nu am dreptate.[00:36:32] Și s-ar putea ca tu să ai niște elemente care [00:36:35] să modifice mie punctul de vedere. Asta fac doi oameni care sunt măcar [00:36:40] calmi.[00:36:40] George Buhnici: Noi acum predicăm în fața corului Cei mai mulți oameni care au rezistat deja jumătate de oră la [00:36:45] discuția noastră înțeleg lucrurile astea și le iau ca niște fundamente ale [00:36:50] comunicării pe internet.[00:36:50] Ei înțeleg că pe internet nu poți să iei exact ce-ți vine de-a gata. [00:36:55] Cu toate astea, spuneam mai devreme că rețele sociale sunt doar pentru socializare. S-ar putea ca [00:37:00] unii să zică, bă, stai un pic, că nu prea am încredere în instituții pentru că m-au [00:37:05] dezamăgit, nu prea am încredere nici în presă pentru că și presa m-a dezamăgit, [00:37:10] avem exemplu cu Duiumu, și atunci o să-mi caut adevărul la cei care sunt în [00:37:15] stare să-l mai spună.[00:37:15] Unde ar trebui să comunice oamenii ăia care vor să spună adevărul? [00:37:20] Dacă nu, pe Facebook. Pentru că, uite spre exemplu pe Facebook sunt și [00:37:25] oameni cu facultate cu educație profesori universitari. Când scrie papahagii pe Facebook, eu chiar [00:37:30] citesc și chiar cred.[00:37:32] Valentin Jucan: Deci te-a dezamăgit Mercedes-ul, [00:37:35] te-a dezamăgit Volkswagen-ul, de Tesla nici nu se mai pune problema, hai să luăm [00:37:40] Măgaru.[00:37:44] [00:37:45] Nu sau cum? Eu înțeleg lucrul [00:37:50] acesta, dar tutuși... Ai niște instituții care te reprezintă, [00:37:55] ele sunt vremennic conduse de niște oameni. Nu [00:38:00] poți totuși să abdici și să renunți la, nu la avea încredere, la [00:38:05] avea așteptări. Eu cel puțin eu cel puțin ca [00:38:10] reprezentant, ocupant vremennic a poziției pe care o am în CNA, eu nu [00:38:15] doresc acum, brusc, ca cei care ne ascultă acum să, gata, am încredere în [00:38:20] CNA.[00:38:20] Nu, mi-aș dori să nu renunțe la această [00:38:25] speranță, că totuși poate CNA s-ar putea să [00:38:30] facă ceva. Pentru că și pentru mine ca autoritate [00:38:35] contează, și aici chiar mă refer la CNA, contează foarte mult când văd [00:38:40] că există niște reacții pozitive atunci când și noi reușim să ne mișcăm mult, [00:38:45] mult mai bine și mai rapid.[00:38:46] Contează. Contează pentru, de exemplu pentru cei 14 oameni [00:38:50] 14 avem la monitorizare.[00:38:53] George Buhnici: 14 oameni?[00:38:54] Valentin Jucan: Da 14 [00:38:55] oameni. Cu acești 14 oameni și cu câțiva inspectori din teritoriu noi am [00:39:00] reușit să ne mobilizăm în perioada asta în acest mod.[00:39:02] George Buhnici: Eu bag mâna în foc românii postează mai mult de 14 [00:39:05] postări pe secundă.[00:39:06] Valentin Jucan: Știu, sunt de acord.[00:39:08] Acum o paranteză și [00:39:10] nu vreau să divagez de la subiect. Un ordin de eliminare nu înseamnă o postare. Noi într-un ordin de [00:39:15] eliminare putem să punem sute. Dar trebuie să le vadă cineva. Și bineînțeles, bineînțeles. [00:39:20] Deci contează foarte mult ca românii să [00:39:25] nu renunțe la această așteptare. Pentru că ajungem atunci să ne refugiem în [00:39:30] cea mai nocivă zonă.[00:39:32] Exact de acolo, acea zonă care cu [00:39:35] siguranță întotdeauna te va dezamăgi. Întotdeauna te va dezamăgi. [00:39:40] Pentru că niciodată nu vei găsi rezolvarea problemei tale [00:39:45] de sănătate pe Facebook. Niciodată. Știu. [00:39:50] Știu Deci nu mă luau cu creme. Nu. După. [00:39:55] Sau cu tratamentele de... nu. Ginkgo biloba? Deci te [00:40:00] duci la medic. Nu ți se rezolv problemele financiare pe internet.[00:40:04] Că îți facă ea [00:40:05] un phishing de ți le-ai rezolvat complex și nu mai ai de ce să-ți bați capul. [00:40:10] Nu te duci, nu te refugiezi în acea zonă care este atât de vulnerabilă și în care [00:40:15] evident că există acest foarte mare risc de [00:40:20] a te compromite ca persoană, de a-ți compromite datele personale de a-ți compromite...[00:40:25][00:40:29] [00:40:30] În continuu Deci nu știu lucrurile astea. Știu doar cei care poate se uită, dar [00:40:35] românii nu știu lucrurile astea. Eu nu vorbesc cu toți românii[00:40:38] George Buhnici: Mi-ar plăcea să vorbesc cu mai mulți dar [00:40:40] nu vorbesc chiar cu toți românii. Deci hai să nu predicăm în fața corului, hai să fim un pic aplicați, să uităm mulți creatorii la ce fac [00:40:45] eu aici și mulți dintre ei să gândesc, ok, să vedem cum fac să nu intru pe contrasens cu CNA-ul ăsta, care mai nou se uită și [00:40:50] pe internet, își bag ăștia și ei pe acolo și o fie mult mai geană pe noi.[00:40:55][00:40:59] Valentin Jucan: [00:41:00] Putem să ne întâlnim oriunde. Și ne faceți workshop? Și facem împreună, nu-și predă nimeni la [00:41:05] nimeni. Luăm cadrul legal și explicăm ne [00:41:10] explicăm unii altora, noi explicăm uite ce suntem obligați să [00:41:15] facem, uite cum facem, uite cum am făcut până acum, spuneți-ne dacă ați înțeles și voi [00:41:20] același lucru din acest regulament european și dacă vedeți [00:41:25] undeva o problemă atunci când vine vorba de criteriile Pe care le aplic în...[00:41:30][00:41:30] Asta ar fi o chestie foarte bună. Am văzut foarte mulți creatori de conținut pe [00:41:35] zona aceasta de online care se speriau așa și dădeau alarmist, dom'le, să [00:41:40] vezi ce o facă CNA-ul, ce... Big Brother, legăci zorie. Nici vorba de așa ceva.[00:41:44] George Buhnici: [00:41:45] Bun, deci trebuie să ne vedem și să povestim, dar trebuie să avem și un cadru pentru chestia asta și [00:41:50] încât te aud va trebui să mă înregistrezi la CNA.[00:41:52] Valentin Jucan: Da, dar înregistrarea asta la CNA... înseamnă să mă înregistrezi? E [00:41:55] notificare. Salut, sunt George, sunt și eu aici pe www.atat.[00:41:59] George Buhnici: După ce mă [00:42:00] notific acolo, crezi că îmi răspundești de la administrația prezidențială că am vrut să mă acreditez și [00:42:05] nu apare acolo, că nu acceptă decât ziare, radio-uri și televiziuni.[00:42:09] A[00:42:09] Valentin Jucan: e. [00:42:10][00:42:10] George Buhnici: Păi și cum fac? Nu știu. Nu pot eu să[00:42:12] Valentin Jucan: răspund în [00:42:15] locul administrației prezidențiale.[00:42:17] George Buhnici: Uite eu, dacă mă audă cineva de la administrația prezidențială, [00:42:20] eu am cerut celor de la X să-i pună bifă gri lui Bolojan. Nu vor să-i pună bifă gri. Pe [00:42:25] interimar. Nu contează e președintele senatului, este parte din...[00:42:30][00:42:31] Adică pui la oficialități pui mai ales când reprezintă statul. [00:42:35] O să-i[00:42:35] Valentin Jucan: pună...[00:42:36] George Buhnici: Nu știu cu eu să-i pună. Să vedem cu ei pun. [00:42:40] Cineva o să aibă.[00:42:41] Valentin Jucan: Dar nu e... Și dacă câștigă cealaltă, îi pune [00:42:45] bifăroșie? Le pune la toți. Dar bifa de acum e albastră, nu? Nu, e gri. E gri. Ca să nu fie [00:42:50] nicio... A, ca să n-aibă nicio... Am înțeles.[00:42:54] Și grijă au [00:42:55] avut ăștia la mizilicuri din astea, dar când ți se urcă uite un conținut din ăsta, nu-l văd. [00:43:00] Da. În fine. Deci [00:43:05] rugămintea mea către românii este asta să nu își pierdă încrederea. Hai să devenim[00:43:08] George Buhnici: un pic mai aplicați. Adică mă [00:43:10] registrez, după care îți facem un pic de educație, îmi dai niște regulamente, le punem în descriere ca să [00:43:15] mai vadă creatori și alți oameni care vor să posteze pe internet și să fie în legalitate, să fie [00:43:20] siguri că dacă tot te-a pus să vorbești cu oameni mulți Nu e ca și cum ai vorbit tu singur în [00:43:25] toaletă în duș Așa[00:43:26] Valentin Jucan: este[00:43:26] George Buhnici: Ai niște reguli când ești în civilizație Că de-aia te îmbraci, poate te [00:43:30] mai dai cu un deodorant Dar când ești pe stradă, respecti niște reguli Când comunici, respecti niște reguli [00:43:35] Eu de-aia am făcut facultate N-am făcut facultate ca să-mi iau diplomă Că nu mi-a cerut-o nimeni încă [00:43:40] Eu am terminat facultatea Ba da, cred că la ProTV mi-am băgat-o la cartea de muncă[00:43:44] Valentin Jucan: Candidează [00:43:45] undeva și o să ți se ceară[00:43:46] George Buhnici: O să mi se ceară Dar eu am stat și m-am gândit de ce a meritat să fac [00:43:50] facultatea aia Că m-a ținut un pic din treabă Că eu aveam treabă pe teren, știi?[00:43:53] Că am făcut și [00:43:55] lucram în același timp Cu[00:43:56] Valentin Jucan: culme ai făcut și facultate[00:43:58] George Buhnici: Una, n-am făcut mai [00:44:00] multe una Și nu mi-am dat încă un doctorat Dar anyway, asta e altă discuție Și am stat și m-am dat seama [00:44:05] Totuși facultatea asta de jurnalistică Este până la urmă un set de instrucțiuni [00:44:10] Și regulament de igienă Ca să nu mă infectez și să nu opățesc Și slavă Domnului am [00:44:15] cazierul curat După 20...[00:44:18] Șapte de ani. [00:44:20] Adică cred că dacă înveți, dacă chiar vrei să vorbești pe internet, pe ziar, pe radio, pe televiziune [00:44:25] și îți faci îți iei regulile astea, s-ar putea să fie în [00:44:30] primul rând mai bine pentru tine. De-aia eu sunt pentru reguli M-ai îndervat foarte multă vreme în biurocratie, [00:44:35] după care am început să mă înțeleg cât cât până la un punct.[00:44:37] Mă frustrează în continuare, dar înțeleg [00:44:40] utilitatea până la un punct, să nu blocheze tot, să gripeze absolut tot. Deci sunt pentru [00:44:45] chestia asta și înțeleg că avem nevoie de niște reguli măcar cum ar fi, codul bunelor maniere, [00:44:50] o chestie de genul ăsta. Cu toate astea mi se pare o problemă în momentul în care [00:44:55] am atât de multe voci și atât de puțini oameni acolo la CNA și mai ales dacă încerc să [00:45:00] îi dau cancel cuiva, mă apuc și îi trimit niște, îi caut în tot istoricul și îi găsesc ceva și [00:45:05] îi trimit la CNA.[00:45:05] Știi[00:45:05] Valentin Jucan: ce-i culmea? Că dacă te duci în Franța să faci acum ce faci [00:45:10] să faci acolo ce faci acum, te-ntorci în România. [00:45:15] Serios vorbesc. Cum e? De exemplu ceneau francez ca să [00:45:20] vorbim pe înțelesul tuturor, are un mecanism prin care declară o [00:45:25] persoană ca fiind persoană publică. Ce părere ai? What? Exact. [00:45:30] Cum vine asta?[00:45:30] Fix cum sună. Persoană publică? Da. Cum știi o [00:45:35] persoană e publică? Există niște criterii De ce? Pentru că ei [00:45:40] au spus așa, nu poți să te ascunzi în spatele unei [00:45:45] identități. Eu sunt o simplă persoană privată dar am un milion de [00:45:50] followers, deci clar sunt un creator de [00:45:55] opinie, un formator de opinie, dar eu sunt o persoană privată, prin urmare nu răspund pentru [00:46:00] faptele mele și pentru ceea ce spun.[00:46:01] George Buhnici: Și[00:46:02] Valentin Jucan: atunci există niște criterii. [00:46:05] Aceleași criterii se aplică și a persoanelor care vor să [00:46:10] candideze, dar nu sunt politicieni. Gătesc extraordinar fac rețete de [00:46:15] zi bine să mănânci prin ecran, mai [00:46:20] fac și mici glume și mici comentarii, sunt extrem de recunoșcibile, [00:46:25] sunt în mentalul colectiv bine întipărite aceste persoane.[00:46:28] Ei bine, [00:46:30] potențialul de candidată Gătesc extraordinar fac rețete de zi bine. În momentul [00:46:35] ăsta noi știm cu toții, iată că tradiția politicienilor care sunt [00:46:40] politicieni s-a cam dus. E[00:46:41] George Buhnici: o filieră de carieră pentru a ajunge într-o funcție de genul[00:46:44] Valentin Jucan: ăsta Exact [00:46:45] deci cu cât ești mai cunoscut, cu atât ai o [00:46:50] cale mai rapidă către această candidatură.[00:46:52] Noi am avut pe unul anul trecut de care nu știa [00:46:55] nimeni, ci că mai nimeni, nimic. Dar ce ne-au din [00:47:00] Franța poate să facă acest lucru, pentru că în momentul în care ce ne-au din Franța spune ești [00:47:05] persoană publică, ți se aplică un set de reguli. Setul acela de reguli ține [00:47:10] și se îndreaptă către responsabilitate.[00:47:14] Pentru [00:47:15] că în acel moment tu nu mai ești responsabil de câteva [00:47:20] like-uri, ci ești responsabil de efectele cuvintelor tale. [00:47:25] Și la nivel individual Suntem responsabili de [00:47:30] cuvintele pe care le spunem, chiar și partenerului sau partenerii de acasă nu? Pe care poți să o faci [00:47:35] să sufere doar cu niște cuvinte.[00:47:37] Dar în momentul în care ai o [00:47:40] audiență care te urmărește, followers ce înseamnă? Te [00:47:45] urmează. Te urmează în idei, te urmează în gândurile [00:47:50] tale, te urmează Ce te[00:47:51] George Buhnici: urmăresc? Că te și urmează e... Că dacă i-ar urma [00:47:55] toți pe frații Tate, am fi rău.[00:47:57] Valentin Jucan: Păi da, dar pe cel din Statele Unite, pe, cum îl [00:48:00] cheamă de la Infowars, l-au urmat.[00:48:02] Pe Alex Jones, da. Alex Jones, mersi. [00:48:05] Pe Alex Jones l-au urmat, de-a dreptul l-au urmat. Și, da, nu vreau să [00:48:10] divaghez în zona aceea deci autoritatea din Franța [00:48:15] pune în față acest set de reguli și spune, dom'le, de acum ești persoană publică. Tu trebuie să ai niște [00:48:20] responsabilități pentru că ai un, ai o audiență semnificativă și în acest moment [00:48:25] tu nu mai poți să visă Astea sunt niște reguli [00:48:30] din Franța, marea democrație franceză, după care noi ca stat, arhitectura statului [00:48:35] nostru este o arhitectură după model francez și noi ca autoritate realmente suntem construiți după [00:48:40] model francez, după modelul autorității din Franța.[00:48:43] De unde știm[00:48:44] George Buhnici: [00:48:45] noi că e o idee bună? Pentru că asta duce la opresiune, la cenzură, ar zice unii. [00:48:50] Îi aud, îi văd, la fel cum și în Marea Britanie, uite [00:48:55] sunt oameni care pentru niște opinii pe internet au ajuns să fie arestați. Ai cazul Tommy [00:49:00] Robinson, spre exemplu care a ajuns să se plângă de milă mai ales în Statele Unite, că pentru [00:49:05] libertatea de opinie a ajuns să plătească cu închisoarea, ba chiar îi ți-ai ținut la [00:49:10] carceră.[00:49:12] Valentin Jucan: Asta este o discuție Știu i-am întrebat pe [00:49:15] niște prieteni din Statele Unite la un moment dat, anul trecut de fapt, i-am întrebat [00:49:20] Bă zic Ku Klux Klan a voi e scos? E scos [00:49:25] E ilegal? E că, uite discutam despre regimul fascist și nu, [00:49:30] nu este ilegal. E ilegal să te apuci să spui cagula pe cap și [00:49:35] să te duci să și acționezi, dar nu este scos în afara legii Ku Klux Klan, [00:49:40] ok?[00:49:40] Și zic bun, dar pot să vin să promovez regimul [00:49:45] comunist? Și zic sigur cum să nu E libertate de exprimare. Și când-am întrebat, bă, dar [00:49:50] nu vă e frică că vă întoarceți la comunism? Tu zici, păi stai puțin, cum să ne întoarcem la comunism? [00:49:55] Păi fix asta este cheia. Francezii [00:50:00] se pot întoarce la comunism. Românii se pot întoarce la comunism.[00:50:03] E, asta [00:50:05] e problema. Că noi întotdeauna atunci când vrem să [00:50:10] prejudiciem într-un fel sau altul și știm acest lucru în minte ne raportăm la niște [00:50:15] mecanisme din niște state care nu au această [00:50:20] sabie deasupra capului. Americanii n-au cum să se întoarcă la comunism. Pentru că nu au avut [00:50:25] comunismul. E cam bancul de la Erevan Da, știu că e cam bancul de la Erevan.[00:50:28] Alo, se poate construi comunismul America. [00:50:30] discursul Da dar păcat. Cum? Bancul de la radio [00:50:35] Erevan. Bună ziua! Știți am o întrebare. S-ar putea construi comunismul în statele nite? Și [00:50:40] răspunsul e da, sigur dar e păcat E adevărat. Deci e vorba despre [00:50:45] niște reflexe ale societății. Și noi [00:50:50] trebuie să ne protejăm democrația.[00:50:51] Nu niște[00:50:51] George Buhnici: anticorpi la dictatură pentru că încă este în memoria măcar a [00:50:55] părinților noștri. Asta nu este[00:50:56] Valentin Jucan: anticorp, scuză-mă. Nu e? Asta e frică.[00:50:59] George Buhnici: Frica [00:51:00] păzește bostănăria atunci. Pentru un timp limitat Pentru timp Pentru că în America am văzut aceași [00:51:05] promisiune a unei epoci de aur a Statelor Unite [00:51:10] într-un discurs al unui președinte cu ambiții autocratice.[00:51:13] Valentin Jucan: Putem[00:51:14] George Buhnici: spune asta?[00:51:14] Valentin Jucan: [00:51:15] Da, dar nu ne interesează Statele Unite. Noi suntem Uniunea Europeană și noi avem niște valori [00:51:20] și am aderat la Uniunea Europeană pentru ne-am dorit. Nu știu cum e. Exact. Și atrăgătoare. [00:51:25] Problema la noi este că această frică Nu este suficientă. Noi nu [00:51:30] trebuie să aderăm, noi nu trebuie să fim parte din Uniunea Europeană pentru că ne este [00:51:35] frică de ruși.[00:51:36] Noi nu trebuie să fim în NATO pentru că ne este frică de ruși. Noi nu [00:51:40] trebuie să fim corecți și nu trebuie să avem o educație pentru că ne este [00:51:45] frică de comunism. Nu, pentru că această frică începe să se estompeze. [00:51:50] Noi trebuie să adăugăm convingerea nu frica, ci [00:51:55] convingerea Aia este cea care este de lungă durată.[00:51:58] Într-adevăr sentimentul [00:52:00] de frică este sentimentul de bază primordial, cel mai puternic Foamea și frica,[00:52:04] George Buhnici: cele [00:52:05] mai puternice. Foamea frica,[00:52:05] Valentin Jucan: dar pe termen lung nu este suficient. Noi trebuie să ne creăm acea [00:52:10] convingere și noi trebuie să vrem să fim parte din Uniunea Europeană pentru că știm că [00:52:15] aceasta este calea cea bună.[00:52:16] Pentru că știm că acelea... Acelea sunt valorile [00:52:20] Pe care le împărtășim și noi. Nu pentru că mi-e frică de ruși. Deci nu e [00:52:25] de[00:52:25] George Buhnici: frică ci pentru valori. Exact. Asta e important. Asta este o chestie o dimensiune pe care [00:52:30] multă vreme și mie mi-a scăpat. Dar la asta și m-am gândit mai bine. De ce îmi place atât de mult Europa și [00:52:35] de ce n-am emigrat încă în altă parte?[00:52:36] Cum ar fi Rusia? Cum ar fi Rusia? Da! De ce? [00:52:40] Am auzit că nimeni nu se contrazice acolo. Exact. Deci e[00:52:43] Valentin Jucan: paradisul Toată lumea e de [00:52:45] acord. Câți au zburat mă la St. Petersburg fără să-și ia blănuri? . [00:52:50][00:52:51] George Buhnici: Așa. Dar e foarte frumos acolo. Îmi doresc ajung. Am prieteni care [00:52:55] mi-au zis. Moscova e superbă. Mi-ar plăcea să văd.[00:52:57] Însă până când ajung acolo dacă ajung vreodată... [00:53:00] Am scris Dacă mai ajung vreodată că am avut niște podcasturi pe aici despre... Nu știu dacă mai... [00:53:05] Hai să vorbim despre diferența între valori și [00:53:10] frică. Pentru că noi de frică încercăm să nu ne întoarcem la dictatură și când vedem [00:53:15] chiar și un președinte care poate fi bine intenționat, cum e Donald Trump, te uiți așa un pic la el și zici, [00:53:20] bă, arată carața, face carața, merge carața s-ar putea să fie [00:53:25] rață.[00:53:25] Bă are înclină către zona aia de autocrație, sunt [00:53:30] semne acolo că am mai văzut povestea asta, promisiunea unei țări mărețe, o [00:53:35] epocă de aur, doar eu pot să fac chestia asta, sunt cel mai bun de până acum, bă, astea-s cuvintele [00:53:40] lui. Dincoace însă, noi nu mai suntem în magia aia [00:53:45] ca să avem noi un lider maxim, că ne uităm și la ursula, dacă e nevoie facem mișto, dacă e nevoie și de ea.[00:53:49] [00:53:50] Chiar dacă ea teoretic acum e șefa la Europa, între ghilimele, am făcut-o cam sfin. [00:53:55] Suntem pe internet, pot să zic șefa Europei să nu mă luați la cenea că am făcut greșeli gramaticale. [00:54:00] Dar noi ne știm clar că nu ne interesează atât de mult liderii că ne [00:54:05] interesează niște valori. Și acum, o să fac o afirmație.[00:54:09] Este, [00:54:10] din acest punct de vedere, Europa mai evoluată decât Statele Unite sau este în urmă? [00:54:15] Pentru că ei par mult mai motivați, sunt, par, mult mai avansați de anumite puncte de [00:54:20] vedere, iar noi aici părem birocrați și înțepeniți în timp dar nu prea avem lideri. [00:54:25][00:54:26] Valentin Jucan: Nu o să pic în cap cana asta. Să fac comparații între America și [00:54:30] Europa, scuză-mă.[00:54:31] Am încercat. Nu, nu, nu. Sunt sisteme, [00:54:35] sunt istorie diferite, sunt sisteme diferite. Unui europeană pare Ei încă-au văzut cum e cu [00:54:40] Ceaușescu. Cred că le trebuie un Ceaușescu ca să înțeleagă. Păi hai să-l trimitem [00:54:45] pe ăsta care vrea acum să-l trimitem acolo la ei dacă îl iubesc atât de mult. Dar nu cred că îl iubesc, că nu i-am auzit vorbind [00:54:50] despre el public.[00:54:55] [00:55:00] [00:55:05] [00:55:10] [00:55:15][00:55:17] Nu [00:55:20] cred că [00:55:25] îl [00:55:30] iubesc,[00:55:32] George Buhnici: că [00:55:35] nu i-am [00:55:40] [00:55:45] vorbind el public. Exagerez de sigur dar [00:55:50] democraţia pe cât de, într-adevăr de echitabilă este cu mai [00:55:55] mulţi, nu prea introduce eficienţă pentru obiective [00:56:00] majore. Este agitată este împrăştiată, este messy.[00:56:03] Valentin Jucan: Dar da, [00:56:05] este exact de ceea ce avem nevoie. Sunt perfect de acord cu tine, [00:56:10] dar în momentul în care eu mă apuc şi pun 10.000 de oameni în rând şi unul îmi [00:56:15] iese de acolo şi eu îl biciuiesc un pic să-mi vină înapoi aia nu mai e [00:56:20] democraţie.[00:56:21] Pur și simplu, numai democrație. Democrația asta [00:56:25] implică. Și știi ce este cel mai nu interesant, cel mai [00:56:30] crunt? Că cei care vor să ne submineze democrația [00:56:35] cunosc la perfecție democrația și mecanismele ei și folosesc mecanismele împotriva [00:56:40] democrației însăși. Absolut toate începând cu libertatea de exprimare.[00:56:43] De-aia suntem buimaci de cap [00:56:45] și de-aia noi ca țară noi ca neam trebuie să ne creăm [00:56:50] acești anticorpi împotriva dezinformării pentru a fi conștienți de niște [00:56:55] lucruri, pentru a avea niște reflexe nu pentru a-i convinge pe români că democrația, că [00:57:00] Europa

Ce matin du jeudi 13 février 2025, les experts et journalistes de RFI répondaient à vos questions sur une attaque à Munich, la possible adhésion de l'Arménie dans l'Union européenne et l'invitation refoulée de Volodymyr Zelensky au sommet de l'Union africaine. Côte d'Ivoire : deux cadres du PPA-CI condamnés à dix ans de prison Deux cadres du parti de l'ancien président Laurent Gbagbo, Justin Koua et Damana Adia Pickass, ont été reconnus coupables de « troubles à l'ordre public » et d'« incitation insurrectionnelle » dans le cadre des violences pré-électorales de 2020. Pourquoi la défense dit-elle qu'il s'agit d'un procès politique ? Ces condamnations risquent-elles d'affaiblir le PPA-CI à quelques mois de la présidentielle ?Avec Bineta Diagne, correspondante permanente de RFI à Abidjan. Allemagne : deux morts dans une attaque à Munich Dans cette ville allemande, une attaque à la voiture bélier lors d'une manifestation a fait deux morts et plusieurs blessés. Que sait-on sur le profil du suspect ? C'est la troisième attaque en Allemagne en l'espace de deux mois. Cette situation pourrait-elle influencer les résultats des élections législatives ?Avec Pascal Thibaut, correspondant de RFI à Berlin. Arménie : vers une adhésion dans l'Union européenne ? Le Parlement européen a adopté en première lecture un projet de loi visant à ouvrir des négociations pour rejoindre l'Union européenne. Pourquoi le pays souhaite-t-il rejoindre l'UE ? Quelles conditions Erevan doit-elle remplir ?Avec Taline Ter Minassian, professeur en histoire contemporaine sur la Russie et sur le Caucase à l'Inalco.  Guerre en Ukraine : pourquoi Volodymyr Zelensky veut-il se rapprocher de l'Afrique ? Malgré sa demande, Volodymyr Zelensky n'a fait aucune allocution lors du sommet de l'Union africaine face à la réprobation de plusieurs États membres. Pourquoi le président ukrainien voulait-il se rapprocher des pays africains ? Quels sont les enjeux pour l'Ukraine ?Avec Ulrich Bounat, analyste géopolitique, spécialiste de l'Europe centrale et orientale, chercheur-associé chez Euro Créative.

À l'origine, le service civique n'était qu'une alternative au service militaire, qui concernait quelques centaines d'objecteurs de conscience. Aujourd'hui, bien loin de ces modestes débuts, il est considéré comme une école de la solidarité et comme un pilier important de la société, y compris économique. Service civique ou service militaire ?En France, l'expérimentation du service national universel ne devrait pas se poursuivre...  il était censé renforcer la cohésion et la mixité sociales... trop d'argent et pas assez de résultats. En revanche, le succès du service civique ne se dément pas. Depuis 2010, il a touché plus d'un demi-million de jeunes de 16 à 25 ans. Et en Autriche, ce service civique fête cette année (2024) son 50è anniversaire. Au départ, il ne concernait que quelques centaines d'objecteurs de conscience à qui on a décidé de permettre une alternative au service militaire. Aujourd'hui, bien loin de ces débuts modestes, il est considéré comme une école de la solidarité et comme un pilier important de la société… mais peut-être pas aussi solide qu'on le pense. Reportage à Vienne Céline Béal. Reportage au Karabakh Depuis sa reconquête totale du territoire, en septembre 2023, l'Azerbaïdjan y réalise de grands travaux.Objectif : repeupler au plus vite cette ancienne enclave arménienne disputée depuis les années 1990 par Bakou et Erevan. Il est rare de pouvoir accéder au Karabakh... notre envoyée spéciale a pu s'y rendre mais dans des conditions particulières. Elle y a constaté le retour des premières familles azerbaïdjanaises - largement mis en scène par le régime d'Ilham Aliev. Manon Chapelain.   Inquiétudes en RoumanieL'influence grandissante des partis pro-russes est aussi manifeste en Roumanie après l'arrivée en tête d'un candidat pro-russe au 1er tour de la présidentielle le 24 novembre. Hier lundi, (2 décembre 2024), la justice a confirmé la validité de ce premier tour après recomptage des voix, et après une nouvelle surprise lors des législatives du week-end qui ont été marquées par une poussée sans précédent des partis d'extrême-droite. Ces résultats inquiètent... en particulier dans la jeunesse.Mihaela-Ionela Furculitca est doctorante en politiques publiques dans l'ouest du pays. Elle s'est investie dans l'accueil des réfugiés au début de la guerre à l'Université de Cluj et témoigne de l'inquiétude d'une grande partie de la jeunesse. La chronique musique de Vincent Théval What's up, de l'Autrichienne Soap&Skin. 

À l'origine, le service civique n'était qu'une alternative au service militaire, qui concernait quelques centaines d'objecteurs de conscience. Aujourd'hui, bien loin de ces modestes débuts, il est considéré comme une école de la solidarité et comme un pilier important de la société, y compris économique. Service civique ou service militaire ?En France, l'expérimentation du service national universel ne devrait pas se poursuivre...  il était censé renforcer la cohésion et la mixité sociales... trop d'argent et pas assez de résultats. En revanche, le succès du service civique ne se dément pas. Depuis 2010, il a touché plus d'un demi-million de jeunes de 16 à 25 ans. Et en Autriche, ce service civique fête cette année (2024) son 50è anniversaire. Au départ, il ne concernait que quelques centaines d'objecteurs de conscience à qui on a décidé de permettre une alternative au service militaire. Aujourd'hui, bien loin de ces débuts modestes, il est considéré comme une école de la solidarité et comme un pilier important de la société… mais peut-être pas aussi solide qu'on le pense. Reportage à Vienne Céline Béal. Reportage au Karabakh Depuis sa reconquête totale du territoire, en septembre 2023, l'Azerbaïdjan y réalise de grands travaux.Objectif : repeupler au plus vite cette ancienne enclave arménienne disputée depuis les années 1990 par Bakou et Erevan. Il est rare de pouvoir accéder au Karabakh... notre envoyée spéciale a pu s'y rendre mais dans des conditions particulières. Elle y a constaté le retour des premières familles azerbaïdjanaises - largement mis en scène par le régime d'Ilham Aliev. Manon Chapelain.   Inquiétudes en RoumanieL'influence grandissante des partis pro-russes est aussi manifeste en Roumanie après l'arrivée en tête d'un candidat pro-russe au 1er tour de la présidentielle le 24 novembre. Hier lundi, (2 décembre 2024), la justice a confirmé la validité de ce premier tour après recomptage des voix, et après une nouvelle surprise lors des législatives du week-end qui ont été marquées par une poussée sans précédent des partis d'extrême-droite. Ces résultats inquiètent... en particulier dans la jeunesse.Mihaela-Ionela Furculitca est doctorante en politiques publiques dans l'ouest du pays. Elle s'est investie dans l'accueil des réfugiés au début de la guerre à l'Université de Cluj et témoigne de l'inquiétude d'une grande partie de la jeunesse. La chronique musique de Vincent Théval : What's up , de l'autrichienne Soap&Skin. 

Quelle est la force spirituelle des musiques sacrées du monde ? Quel est leur pouvoir ? Dans cette émission, nous vous invitons à voyager à travers le monde en écoutant ces musiques où se croisent spiritualité, religion, culture et traditions, en compagnie de Gérard Kurkdjian. Plongée dans la puissance spirituelle de la musique sacrée, avec notre grand invité, Gérard Kurkdjian, musicien, auteur du « Grand livre des musiques sacrées du Monde » paru en 2016, l'un des fondateurs du festival des musiques sacrées de Fès au Maroc et de nombreux autres festivals, à Udaipur en Inde, à Erevan en Arménie, dont il est originaire.Invité : Gérard Kurkdjian, musicien, spécialiste des musiques sacrées, co-fondateur du festival des Musiques Sacrées de Fès, auteur du « Grand Livre des Musiques Sacrées du Monde » (Éd. Albin Michel, 2016), « Méditations musicales : comment méditer avec les plus belles musiques du monde » (Éd. Dervy, 2019), « Abeilles de l'indicible – recueil de poésies » (Éd. Spinelle, 2021), « Raga de Nuit – Passions sur le Gange » (Éd. Spinelle, 2023), « L'Autre Monde – Poésies » (Éd. Complicités, 2024).

Relația bună care a existat între președintele Erdogan și omologul său american Donald Trump în timpul primului mandat al acestuia din urmă (2016 – 2020) ar putea impulsiona cooperarea bilaterală pe teme extrem de sensibile, cum ar fi situația din Siria și Ucraina, dar conflictul din Gaza va fi cel mai probabil un măr al discordiei, afirmă mai mulți experți intervievați de agenția turcă de știri Anadolu. ”Sunt optimist, relațiile bilaterale s-au îmbunătățit în ultimii ani”, a declarat James Jeffrey, fost ambasador american în Turcia, care a subliniat că există puncte de vedere comune privind situația din Siria, dar și referitoare la potențialele amenințări dinspre Iran, potrivit sursei citate.”Cei doi președinți  au dovedit deja că pot avea o relație pragmatică, în care interesele naționale au întotdeauna prioritate”, a spus la rândul său Luke Coffey, politolog la Hudson Institute in Washington.Un subiect delicat îl reprezintă susținerea pe care până acum administrația americană a acordat-o Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), formațiune considerată teroristă de către Turcia, dar Robert Ford, fost ambasador american în Siria spune că este foarte probabil ca situația să se schimbe: ”Aș fi foarte surprins dacă Trump ar decide să nu retragă trupele americane dislocate în Siria și să continue susținerea pentru PKK”, a declarat el pentru agenția Anadolu.Fiecare oraș din Kazahstan va avea propriul său cod arhitectonicFiecare oraș din Kazahstan va trebui să respecte un cod arhitectonic unic. Reprezentanții guvernului au anunțat, în cadrul Conferinței internaționale de arhitectură ARCHICA 2024, care a avut loc recent în capitala Almaty că vor pune în curând în dezbatere publică un proiect de lege în acest sens, transmite publicația DKnews.kz.Codul arhitectonic este un ansamblu de reguli care vizează crearea unui stil unic pentru fiecare oraș: respectarea unei anumite palete de culori, concepția fațadelor, a intrărilor în clădiri, a unui plan peisagistic caracteristic, etc.Regulile se vor aplica nu doar clădirilor nou construite, ci și celor deja existente.În cazul capitalei Almaty culorile principale vor fi albastru și verde, iar cele secundare gri și maro.Proiectul de lege încurajează plantarea de arbori nu doar în curțile interioare, ci și pe acoperișuri și pe fațade, în parcări și zone de staționare și prevede implementarea de sisteme de irigare automate.Fiecare zonă urbană va avea o imagine caracteristică, în funcție de contextul istoric și cultural local, dar și de exigențele comunităților și întreprinderilor locale, amintește sursa citată.Armenia: Parteneriatul strategic cu Georgia, factor de stabilitate regionalSemnarea la începutul acestui an a declarației comune privind parteneriatul strategic dintre Armenia și Georgia a ridicat nivelul cooperării bilaterale la un nivel fără precedent și va contribui în mod semnificativ la stabilitatea regională, a declarat ambasadorul Georgiei la Erevan, Gueorgui Charvachidzé într-un interviu acordat agenției de știri Armenpress.”Cooperarea bilaterală este mai bună ca niciodată, atât în domeniul politic, cât și economic, cultural, energetic cât și al turismului. Îmi face plăcere să reamintesc că de la 1 iulie 2023, cetățenii georgieni și armeni pot trece frontiera fără pașaport, doar pe baza cărții de identitate biometrică”, a declarat ambasadorul.De asemenea, în martie 2024 grupul ”Bank of Georgia”, a realizat o investiție fără precedent în Armenia, preluând cea mai importantă instituție financiară a țării, ”Ameria Bank” pentru suma de 303,6 milioane de dolari, a amintit diplomatul.Un program de cooperare în domeniul militar între cele două țări a fost semnat în luna iulie a acestui an, cu ocazia vizitei ministrului georgian al apărării, Irakli Chikovani în Armenia, a mai precizat ambasadorul în interviul acordat agenției Armenpress. Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:Emil Kozhanov - Kazakhstan;Shushanik Tsaturyan - Armenia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Schimb de replici deloc prietenos între Erevan și Baku: Armenia acuză Azerbaidjanul că nu vrea să semneze un acord de pace și că s-ar folosi de Summitul pentru Climă COP 29 pentru a escalada militar situația. De partea cealaltă, Azerbadjanul vrea ca Armenia să-și schimbe Constituția. De ce? Vă povestește Ana Maria Florea Harrison în Revista Presei Europa Plus: „După doi ani și jumătate de negocieri de pace între Armenia și Azerbaidjan, Erevan vorbește atât despre dorința sa de a semna rapid un tratat, cât și despre posibilitatea unui atac azer,” scrie azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană. „Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe armean a răspuns din nou omologului său din Azerbaidjan, declarând că retorica agresivă a Baku și refuzul de a semna un tratat de pace îi face pe mulți experți armeni și internaționali să concluzioneze că Azerbaidjanul ar putea folosi COP-29, (summitul despre climă care va avea loc în Azerbaidjan, n.r.) pentru a crea un pretext pentru escaladare.”„La rândul său, Azerbaidjanul lansează acuzații, afirmând că Erevan difuzează propagandă falsă, căutând să înșele comunitatea internațională”. „După ce a respins în mod sistematic propunerea Erevanului de a semna un tratat de pace, Baku își întărește retorica în fiecare zi, subliniind principala sa cerere de modificare a Constituției Armeniei” despre care spune că lasă loc recuperării regiunii Nagorno Karabah.„Nici cea mai recentă decizie a Curții Constituționale a Armeniei, care afirmă că nu există pretenții teritoriale împotriva vreunei alte țări în textul Legii fundamentale, nu a atenuat preocupările Azerbaidjanului,” mai scriu jurnaliștii armeni.Kazahstanul va prelungi cu încă șase luni interdicția exporturilor de gaz petrolier lichefiat Motivul? Asigurarea pieței interne cu acest produs, relatează publicația Zakon.kz. Ministerul Energiei a pregătit un proiect de ordonanță în acest sens. Se interzic astfel exporturile de  gaz petrolier lichefiat, propan și butan de pe teritoriul Republicii Kazahstan pe cale rutieră și calea ferată pentru o perioadă de șase luni.Există, totuși, excepții:  exportul realizat de companiile care extrag gaz în cadrul unui acord de partajare a producției aprobat de președintele Republicii Kazahstan și exporturile care se fac  în baza tratatelor internaționale,Anterior, interzicerea exporturilor de gaze a fost introdusă prin ordinul Ministerului Energiei din 2 mai 2024. Turiştii români vin în AntalyaIată un titlu din hurriyet.com.tr.  În primele șase luni ale anului 6,2  milioane de turiști străini și-au petrecut vacanța în Antalya, iar numărul vizitatorilor din România, care beneficiază de scutire de viză, a crescut cu 15%, scrie publicația.Țara care a trimis cei mai mulți turiști în Turcia a fost Rusia cu 1,4 milioane de persoane, Germania cu 1,3 milioane și Anglia, cu 650.000 de turiști. În plus, 460 de mii de turiști au venit din Polonia.Scutirea de viză acordată României a avut un impact pozitiv asupra numărului de turiști care vin din această țară. Potrivit studiului realizat la finele lunii mai, 90.000 de români au petrecut vacanța în Antalia. Au participat la Revista Presei Europa Plus:Shushanik TSATURYAN - Armenia;Emil KOZHANOV - Kazakhstan    Ahmet ÖZKAN - Turcia Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Dans ce 114ème épisode, Mathieu raconte son expérience de l'Arménie

En Arménie, une loi a été votée, vendredi 12 avril, au Parlement afin de qualifier les tests de virginité, rituel pratiqué sur la mariée lors de la nuit de noce, comme « violence conjugale ». Cette pratique, héritée de la période soviétique, tend à disparaître, notamment à Erevan, la capitale, mais reste pratiquée dans certaines provinces du pays. Cette loi fait débat dans la société arménienne, très pieuse et conservatrice. Son adoption est une première dans les pays de l'ex-URSS, et une avancée pour les mouvements féministes.  Depuis des années, le service gynécologie de cet hôpital – dont nous tairons le nom – reçoit des patientes un peu particulières. De jeunes fiancées, qui, à la veille de leur mariage, décident de se faire opérer. Trois cent euros, une anesthésie locale et vingt minutes dans le bloc, pour se faire recoudre l'hymen.À l'aide d'un fil très fin, « comme un cheveu », ce docteur, qui souhaite rester anonyme, opère des femmes qui cherchent à dissimuler un bout de leur passé. « La première raison pour laquelle elles demandent une hyménoplastie, c'est parce qu'elles ont eu un rapport sexuel dans le passé. Après cette opération, même si le mari est gynécologue, ce n'est plus possible de le deviner », assure le médecin.Cette opération est pratiquée depuis des années par des femmes qui se préparent à passer un test de virginité. Le rituel de la pomme rouge – c'est son nom – consiste à inspecter les draps des mariés au lendemain de la nuit de noce. S'ils sont tachés de sang, la femme est félicitée. Dans le cas contraire, elle est publiquement humiliée, le mariage annulé.« Nous choisissons de faire cette opération car nous voulons aider ces femmes. Si nous ne le faisons pas, elles peuvent être victimes de violences psychologiques, ajoute le médecin, car en Arménie, certains hommes peuvent être très agressifs s'ils découvrent que leur femme n'est plus vierge. Et puis, l'hymen peut être rompu pour pleins d'autres raisons comme la pratique de l'équitation, de la gymnastique ou le fait de mettre un tampon. »L'Arménie, un pays « très conservateur et patriarcal »En Arménie, la question de la virginité est tabou. Aucune femme rencontrée n'a voulu s'exprimer.« Nous vivons dans un pays très conservateur et patriarcal. C'est un petit pays, qui connaît une crise existentielle à cause de la guerre, ce qui mène certains groupes à revendiquer fièrement leur histoire et leur culture. Cela incite à garder une attitude très conservatrice envers les femmes et le sexe », explique Ani Jiloizian, chercheuse pour le centre de soutien aux femmes en Arménie.Le 12 avril, une loi visant à catégoriser ces tests comme violence conjugale a été accepté en première lecture au Parlement. Certains députés s'y sont opposés, déclarant que leurs interdiction constituerait un « problème culturel important ».« Ces députés nous ont dit : ''nous savons tous que c'est une mauvaise chose, pourquoi le mentionner dans une loi ?'' Mais c'est justement pour cette raison que nous avons voulu l'écrire​​​, pour que les gens en entendent parler, pour que cela devienne un sujet dont on discute, martèle Tsovinar Vardanyan, députée à l'origine du texte, car c'est comme cela que l'on prendra conscience que c'est un problème ! Aujourd'hui, c'est très dur d'en parler. Car dès que vous en parlez, vous devenez une cible. »En Arménie, une femme sur trois est toujours victime de violences conjugale.

En Arménie, six mois après la reprise du Haut-Karabakh par l'armée azerbaïdjanaise, la colère monte parmi les 100 000 déplacés installés en Arménie. Avec le sentiment d'avoir été abandonnés par le gouvernement arménien, ils peinent à trouver du travail et à payer leur loyer. Ces derniers jours, ils manifestent pour un meilleur soutien financier et davantage de reconnaissance de la part du gouvernement. L'arrivée massive de ces réfugiés, qui représentent désormais près de 30% de la population, est un défi de taille.  De notre envoyée spéciale à Erevan,En ce jour de manifestation, quatre femmes, d'anciennes voisines, se sont donné rendez-vous au square de la Liberté à Erevan. Un drapeau du Haut-Karabakh à la main, elles sont venues exprimer leurs inquiétudes. Six mois après l'exode, aucune d'elles n'a retrouvé de travail.Leurs économies fondent et l'espoir de retrouver une vie normale avec elles. « Les loyers sont trop élevés. Pour le moment, on se débrouille, mais avec beaucoup de difficultés. Et puis même si je trouve un emploi, les salaires sont trop bas ici. Pour le même travail, dans le Haut-Karabakh, on aurait été beaucoup mieux payés. Ici, c'est impossible de survivre », raconte l'un d'elles. Comme elles, des centaines de déplacés du Haut-Karabakh se sont regroupés pour protester contre la politique du gouvernement arménien. Sevan, un retraité, explique. L'aide mensuelle de 125 dollars qui leur était versée risque d'être remplacée par une aide unique réservée à ceux qui souhaitent acheter une maison. Mais comment faire alors que le prix de l'immobilier explose ? « Le gouvernement avait dit que nous recevrions une aide de 7 600 dollars par personne, mais cela ne règlera pas les problèmes d'un peuple qui a tout perdu. Même pour une famille qui vit en dehors d'Erevan, où c'est moins cher, ce n'est pas assez pour acheter un terrain et construire un logement. Nous avons tout laissé au Haut-Karabakh, nos restaurants, nos hôtels, nos maisons », témoigne-t-il.« Protéger l'héritage culturel » Dans la foule, une minute de silence. Un homme pleure. Il tient une banderole inscrite de ces mots : « Protéger notre culture, protéger notre héritage ». Même demande chez Arak Beglaryan, ancien ministre de la République séparatiste du Haut-Karabakh. « Le gouvernement arménien refuse de parler de notre retour dans le Haut-Karabakh. Il refuse de parler de la protection de notre héritage culturel. Il ne veut pas assumer le fait qu'ils ont échoué à nous protéger. » En janvier, le Premier ministre arménien a annoncé vouloir organiser un référendum pour supprimer toute référence au Haut-Karabakh dans la constitution arménienne. Une demande répétée de l'Azerbaïdjan, préalable à tout accord de paix : « Je suis totalement contre cette idée. Le gouvernement arménien est faible et compromet tout sans jamais rien obtenir de l'Azerbaïdjan en échange. Nous n'avons aucune place dans le processus de prise de décision. Le régime dictatorial d'Aliyev en profite et essaie de tout obtenir de l'Arménie ».À Erevan, chez tous ceux qui ont vécu l'exode, il y a ce mélange de tristesse, de rancœur et d'espoir. Celui d'une paix durable avec l'Azerbaïdjan. Celui, plus timide, d'un retour dans le Haut-Karabakh.   À écouter aussiArménie : prendre en charge les exilés du Haut-Karabakh [reportage long-format]

Ce second reportage est consacré à la prise en charge des blessés de guerre : qu'il s'agisse du conflit contre l'Azerbaïdjan 2020 (« la guerre des 44 jours »), les jeunes appelés Arméniens blessés durant leur service aux frontières : chirurgie réparatrice, rééducation, prise en charge en santé physique et mentale, réintégration : quelle vie et quelle réinsertion pour les blessés, trois ans après le conflit ? Dr Kariné Chahbazian, neurologue franco-arménienne, superviseuse du Centre neuro-orthopédique de l'association Santé Arménie Dr Patrick Knipper, chirurgien au service de chirurgie plastique, reconstructrice et esthétique à l'Hôpital européen Georges Pompidou, à Paris Karen Babajanyan, kinésithérapeute au service de rééducation de l'Hôpital militaire de Murastan, à Erevan Dr Tigrane Tunyan, lieutenant-colonel, psychiatre et directeur de l'Hôpital militaire de Kanaz, à Erevan.Programmation musicale :►System of a down – Soldier Side►Arabo Ispiryan– Cnki chenq valu►Mariam Matossian – Dle Yaman►Ara Gevorgyan –Ter Voghormea

Ce second reportage est consacré à la prise en charge des blessés de guerre : qu'il s'agisse du conflit contre l'Azerbaïdjan 2020 (« la guerre des 44 jours »), les jeunes appelés Arméniens blessés durant leur service aux frontières : chirurgie réparatrice, rééducation, prise en charge en santé physique et mentale, réintégration : quelle vie et quelle réinsertion pour les blessés, trois ans après le conflit ? Dr Kariné Chahbazian, neurologue franco-arménienne, superviseuse du Centre neuro-orthopédique de l'association Santé Arménie Dr Patrick Knipper, chirurgien au service de chirurgie plastique, reconstructrice et esthétique à l'Hôpital européen Georges Pompidou, à Paris Karen Babajanyan, kinésithérapeute au service de rééducation de l'Hôpital militaire de Murastan, à Erevan Dr Tigrane Tunyan, lieutenant-colonel, psychiatre et directeur de l'Hôpital militaire de Kanaz, à Erevan.Programmation musicale :►System of a down – Soldier Side►Arabo Ispiryan– Cnki chenq valu►Mariam Matossian – Dle Yaman►Ara Gevorgyan –Ter Voghormea

Priorité Santé est en Arménie, cette République du Caucase qui compte un peu plus de 3 millions d'habitants et qui, ces derniers mois, a été confrontée aux conséquences du conflit dans la région voisine du Haut-Karabakh et à l'afflux massif de ses habitants arméniens. Nous consacrons une première émission au système de santé arménien, caractérisé par une grande inégalité en termes d'accès aux soins. Les autorités de santé travaillent sur un projet d'assurance-maladie, qui ne devrait être pleinement effectif qu'à partir de 2027.Comment moderniser les installations de santé ? Quels sont les défis à relever en termes de formation des soignants ? Comment améliorer l'attractivité vers les professions médicales ? Quels efforts pour élargir l'offre de soins en dehors de la capitale Erevan ? Comment les violences récentes ont-elles pu constituer un frein aux efforts pour la santé publique en Arménie ? Mme Anahit Avanessian, ministre de la Santé de la République d'Arménie Dr Laurence Terzan, conseillère de la ministre de la Santé Lilya Shalunts, coordinatrice des projets pour Actions Santé Femmes Dr Hasmik Qocharyan, médecin anesthésiste à l'Hôpital Erebouni d'Erevan et directrice du Centre international de formation à la médecine d'urgence et de catastrophe d'Arménie Arsen Aghasyan , responsable du plaidoyer et de la communication en Arménie pour MSF. Programmation musicale : ► Tik Mori feat. Meloman - Mtk'erov Motik► Reincarnation feat Harout Pamboukjian - Kancnen Orer.

Priorité Santé est en Arménie, cette République du Caucase qui compte un peu plus de 3 millions d'habitants et qui, ces derniers mois, a été confrontée aux conséquences du conflit dans la région voisine du Haut-Karabakh et à l'afflux massif de ses habitants arméniens. Nous consacrons une première émission au système de santé arménien, caractérisé par une grande inégalité en termes d'accès aux soins. Les autorités de santé travaillent sur un projet d'assurance-maladie, qui ne devrait être pleinement effectif qu'à partir de 2027.Comment moderniser les installations de santé ? Quels sont les défis à relever en termes de formation des soignants ? Comment améliorer l'attractivité vers les professions médicales ? Quels efforts pour élargir l'offre de soins en dehors de la capitale Erevan ? Comment les violences récentes ont-elles pu constituer un frein aux efforts pour la santé publique en Arménie ? Mme Anahit Avanessian, ministre de la Santé de la République d'Arménie Dr Laurence Terzan, conseillère de la ministre de la Santé Lilya Shalunts, coordinatrice des projets pour Actions Santé Femmes Dr Hasmik Qocharyan, médecin anesthésiste à l'Hôpital Erebouni d'Erevan et directrice du Centre international de formation à la médecine d'urgence et de catastrophe d'Arménie Arsen Aghasyan , responsable du plaidoyer et de la communication en Arménie pour MSF. Programmation musicale : ► Tik Mori feat. Meloman - Mtk'erov Motik► Reincarnation feat Harout Pamboukjian - Kancnen Orer.

Mardi 19 septembre, l'Azerbaïdjan a lancé une offensive éclair sur le Haut-Karabakh. Le lendemain, la république autoproclamée capitulait et une semaine plus tard, le 28 septembre, son président Samvel Chakhramanian signait un décret prévoyant sa dissolution au 1er janvier 2024.C'est en 1991, à la faveur de la chute de l'URSS, que l'enclave, peuplée en très grande majorité d'Arméniens, s'est proclamée république, peu après qu'Erevan et Bakou se sont affranchis du joug soviétique. Une première guerre de six ans, entre 1988 et 1994, s'est soldée par une victoire de l'Arménie et 30.000 morts. En 2020, c'est l'Azerbaïdjan qui a pris le dessus après un conflit de quarante-quatre jours causant la mort de 6.500 personnes.Depuis, les tensions étaient toujours vives autour de ce territoire grand comme un département français (4.000 kilomètres carrés). La Russie avait l'habitude d'intervenir régulièrement pour imposer négociations et cessez-le-feu mais cette fois, Moscou et Erevan ont laissé faire. C'est donc une victoire de l'Azerbaïdjan, mais pas seulement: de nombreux acteurs régionaux soutenaient l'un ou l'autre des deux camps, que ce soit la Turquie, l'Iran ou Israël.Le monde devant soi est un podcast hebdomadaire d'actualité internationale présenté par Christophe Carron, avec Jean-Marie Colombani, directeur de la publication de Slate.fr, et Alain Frachon, éditorialiste au Monde spécialisé dans les questions internationales.Direction et production éditoriale: Christophe CarronPrise de son, montage et réalisation: Aurélie RodriguesPrésentation: Christophe CarronMusique: «Sinister», Anno Domini BeatsSi vous aimez Le monde devant soi, pensez à l'exprimer en nous donnant la note maximale sur votre plateforme de podcast préférée, en en parlant autour de vous et en laissant vos commentaires sur les réseaux sociaux.Suivez Slate Podcasts sur Facebook et Instagram.

C dans l'air l'invité, du 27 septembre avec Benjamin Haddad, député Renaissance, porte-parole du groupe à l'Assemblée nationale et membre de la Commission des affaires étrangères et des affaires européennes. Ce mercredi, l'Arménie continue d'accueillir les dizaines de milliers de réfugiés qui fuient le Haut-Karabakh, une semaine après une offensive menée par l'Azerbaïdjan dans le Haut- Karabakh. Le Premier ministre arménien Nikol Pachinian a dénoncé une "agression", et a appelé la communauté internationale à réagir. Dimanche soir aux 20H de France 2 et de TF1, Emmanuel Macron a déclaré que "la France est aujourd'hui très vigilante à l'intégrité territoriale de l'Arménie, car c'est ce qui se joue. Il faut être très clair. On a aujourd'hui une Russie qui est complice de l'Azerbaïdjan, une Turquie qui a toujours été en soutien de ses manœuvres et un pouvoir qui est désinhibé, qui menace la frontière de l'Arménie". Les relations entre Erevan et Bakou continuent d'être empoisonnées aujourd'hui par un différend au sujet du Haut-Karabakh, une enclave majoritairement peuplée d'Arméniens ayant fait sécession de l'Azerbaïdjan avec le soutien de l'Arménie. Après une première guerre qui a fait plus de 30.000 morts au début des années 1990, l'Arménie et l'Azerbaïdjan se sont affrontés à nouveau à l'automne 2020 pour le contrôle de cette région montagneuse Benjamin Haddad, député Renaissance, porte-parole du groupe à l'Assemblée nationale et membre de la Commission des affaires étrangères et des affaires européennes reviendra sur le sort réservé aux Arméniens, contraints de fuir après une offensive menée par l'Azerbaïdjan dans le Haut-Karabakh.

Connaissez-vous notre site ? www.lenouvelespritpublic.fr Une émission de Philippe Meyer, enregistrée au studio l'Arrière-boutique le 22 septembre 2023. Avec cette semaine : Nicolas Baverez, essayiste et avocat. Jean-Louis Bourlanges, président de la Commission des Affaires étrangères de l'Assemblée nationale. Michel Eltchaninoff, rédacteur en chef du mensuel Philosophie Magazine. Lionel Zinsou, ancien Premier ministre du Bénin et président de la fondation Terra Nova. L'AGRESSION CONTRE LE HAUT-KARABAKH L'Azerbaïdjan a lancé le 19 septembre une opération militaire qualifiée par elle « d'antiterroriste » dans le Haut-Karabakh, territoire à majorité arménienne où la souveraineté de l'Azerbaïdjan est aujourd'hui reconnue et où les quelques 120.000 Arméniens qui y vivent jouissent d'une forme d'autonomie. Depuis la dislocation de l'Union soviétique, fin 1991, le Haut-Karabakh est un point de tension quasi constant Deux guerres meurtrières y ont déjà eu lieu, la première en 1988-1994 et la seconde en 2020, à l'issue de laquelle la Russie a déployé des forces chargées de garantir la libre circulation dans le corridor de Latchine, seul axe routier reliant le Haut-Karabakh à l'Arménie. Après une courte période d'accalmie, les tensions ont repris, Bakou menant une guerre d'usure à force de coupures de gaz, d'électricité, de tirs sur les paysans et de kidnappings. Fin 2022, les Azéris ont bloqué la circulation dans le corridor de Latchine. Ce blocus, renforcé en juillet, isole la population arménienne de l'enclave. Il a provoqué ces dernières semaines un début de famine. La Croix-Rouge n'est parvenue que le 18 septembre à faire passer une cargaison de vingt tonnes de farines et de produits médicaux. Les 2.000 soldats russes déployés dans l'enclave après le cessez-le-feu de 2020 et censés assurer la sécurité des Arméniens n'ont pas cherché à empêcher le blocus. Aucun pays ne reconnaît les autorités séparatistes arméniennes du Haut-Karabakh, pas même Erevan, qui les soutient. La première réaction publique du premier ministre arménien, Nikol Pachinian, a été d'écarter fermement l'option d'une intervention militaire de la République d'Arménie. Il a réaffirmé l'absence de soldats de son pays dans le Haut-Karabakh. Ces déclarations ont provoqué la colère de milliers d'Arméniens, qui sont venus manifester mardi devant le siège du gouvernement, à Erevan, pour affirmer leur solidarité avec les Arméniens du Haut-Karabakh et réclamer la démission de M. Pachinian. Mercredi, après 24 heures sous les frappes, les autorités arméniennes du Haut-Karabakh ont annoncé leur intention de déposer les armes, selon les conditions imposées par l'Azerbaïdjan pour toute négociation de cessez-le-feu. Le ministère azerbaïdjanais de la Défense a confirmé le désarmement des forces du Karabakh ainsi que l'ouverture de négociations en Azerbaïdjan. Les discussions porteront sur la réintégration de la région à population arménienne à l'Azerbaïdjan. L'opération militaire azerbaïdjanaise a fait au moins 200 morts et 400 blessés, d'après le dernier bilan des séparatistes arméniens, alors que 7.000 habitants auraient été évacués. *** LA FRANCE A-T-ELLE PERDU PIED EN AFRIQUE ? Les présidents de l'ex-pré-carré français en Afrique sont renversés les uns après les autres : le malien Ibrahim Boubacar Keita en août 2020, le guinéen Alpha Condé en septembre 2021, le burkinabé Roch Kaboré en janvier 2022, le nigérien Mohamed Bazoum au mois de juillet et fin août, le gabonais Ali Bongo. Dans la foulée de ces coups d'état, la France a dû évacuer ses militaires du Mali (août 2022), puis de Centrafrique (décembre 2022), du Burkina Faso (février 2023) et peut-être bientôt du Niger où elle déploie encore 1.500 militaires. Au Niger, le président français a choisi la fermeté : refus de reconnaître les autorités putschistes, exigence d'un retour au pouvoir du président Bazoum et rejet des injonctions de la junte, qui exige le départ de l'ambassadeur à Niamey et réclame le retrait des militaires français. Un mois après le coup d'État au Niger, la position de la France reste assez isolée. Joe Biden, qui veut sauver sa base militaire au Niger, ne voit pas d'inconvénients à dialoguer avec la junte. Les Allemands se désolidarisent de la position française au Niger, de même que les Italiens en Libye, tandis que les Espagnols reconnaissent le Sahara occidental pour se rapprocher du Maroc. Les pays d'Afrique de l'Ouest renâclent à intervenir militairement. La France est devenue indésirable dans ce qu'elle considérait jadis comme son « pré carré », décriée comme prédatrice économique par toute une génération et comme porteuse de valeurs honnies par des groupes islamistes orthodoxes et radicaux. Marquée du sceau colonial, la France vit d'autant plus mal son éviction de la région, qu'elle a le sentiment de s'être acquittée, à la demande des autorités locales, d'une tâche que les armées africaines ne parvenaient pas à remplir seules : la lutte antiterroriste contre le djihad. Le lent déclin de la présence française sur le continent se constate aussi sur le plan économique. La France n'est plus le premier fournisseur ni le premier investisseur du continent. Si, en valeur, les exportations françaises vers l'Afrique ont fortement augmenté, leur poids relatif a été toutefois divisé par deux, passant de 12 % de part de marché à 5 % entre 2000 et 2021. Pour Antoine Glaser, journaliste spécialiste de l'Afrique, et auteur de l'ouvrage « Le piège africain de Macron » « la France n'a pas vu l'Afrique se mondialiser, ni su solder sa présence post-coloniale, terreau du sentiment anti-français. Depuis la fin de l'opération Barkhane, le leadership français en Afrique est terminé. » Cependant, la ministre des Affaires étrangères, Catherine Colonna souligne que l'Afrique n'est pas que le Sahel. Elle assure que nos relations se développent avec des États dans lesquels nous étions moins présents, comme le Kenya, l'Afrique du Sud ou l'Éthiopie.Chaque semaine, Philippe Meyer anime une conversation d'analyse politique, argumentée et courtoise, sur des thèmes nationaux et internationaux liés à l'actualité. Pour en savoir plus : www.lenouvelespritpublic.fr

durée : 00:59:35 - Affaires étrangères - par : Christine Ockrent - C'est en pleine Assemblée Générale de l'ONU que l'Azerbaïdjan s'est emparé du Haut-Karabakh, ce territoire peuplé d'Arméniens, disputé à Erevan depuis la décomposition de l'Union Soviétique. Le Conseil de Sécurité a exigé jeudi l'arrêt des violences. Simple exercice de style ? - invités : Marie Dumoulin Directrice du programme Wider Europe au sein du think tank European Council on Foreign Relations; Taline Ter Minassian Professeure d'histoire contemporaine de la Russie et du Caucase à l'Inalco, directrice de l'Observatoire des Etats post-soviétiques; Gérard Araud Diplomate, ancien ambassadeur de France aux États-Unis; Thorniké Gordadzé Politiste spécialiste du Caucase, enseignant à Sciences Po, ancien ministre géorgien en charge des relations avec l'Union européenne, ex Senior fellow à l'International Institute of Strategic studies

durée : 00:19:49 - Journal de 18h - Fort de sa victoire au Haut-Karabakh, l'Azerbaïdjan dit vouloir une "réintégration pacifique" de l'enclave, et une "normalisation" des relations avec l'Arménie. Le cessez-le-feu a été conclu avec la médiation de la Russie, qui a clairement lâché Erevan.

durée : 00:03:21 - Le monde à 18h51 - par : Franck MATHEVON - L'Arménie annonce des exercices militaires communs avec les Etats-Unis à partir du lundi 11 septembre. Moscou s'indigne. Mais pour Erevan, la Russie ne joue pas son rôle pour contenir la crise dans le Haut-Karabagh.

Au moins quatre soldats tués côté arménien, trois autres blessés côté azerbaïdjanais, dans un nouvel épisode de tension, vendredi 1er septembre, à la frontière entre les deux pays qui se disputent le Haut-Karabakh. Ce territoire peuplé à majorité d'Arméniens, mais enclavé en Azerbaïdjan, traverse une crise humanitaire sans précédent. La seule route terrestre qui le relie à l'Arménie est bloquée par les forces azerbaïdjanaises, en violation d'un accord de cessez-le-feu de 2020. De notre envoyé spécial dans la région,C'est devenu le seul contact de Mary avec sa famille. Plusieurs fois par jour, elle appelle ses proches dans le Haut-Karabakh. Et d'après eux, la situation empire.« Pour ma maman, mon petit frère, leur quotidien, c'est de faire la queue pour recevoir un pain. Tous les produits qu'on utilise chaque jour, là-bas, c'est absence totale. Il n'y a pas de gaz, il n'y a que six heures d'électricité par jour. C'est impossible d'envoyer quelque chose », explique-t-elle.« On doit absolument trouver une solution »Depuis neuf mois, Mary ne peut plus rentrer chez elle. Impossible d'envoyer de l'aide, la seule route qui relie l'Arménie à sa famille dans le Haut-Karabakh est bloquée. À l'entrée de ce corridor de Latchin, les Azerbaïdjanais ont installé leur checkpoint en violation d'un accord signé en 2020. Les soldats russes chargés sur place du maintien de la paix ont laissé faire.À lire aussiHaut-Karabakh: en fermant le corridor de Latchin, l'Azerbaïdjan fait pression sur les Arméniens« On parvenait il y a encore peu de temps à envoyer régulièrement des médicaments, des produits pour bébés, des kits de produits hygiéniques. On livrait aussi de la farine, de l'huile, du sucre. Mais tout cela n'est plus possible », déplore Zara Amatuni, responsable du Comité international de la Croix-Rouge. « On espère pouvoir de nouveau voir circuler les biens et les personnes le long de ce corridor, mais il faut que les conditions soient acceptées par les deux parties. On doit absolument trouver une solution. »Malgré le blocage, le CICR, seule organisation encore présente dans le Haut-Karabakh, parvient à évacuer au compte-goutte les malades les plus graves. Cependant, pour les autres, quitter l'enclave est possible mais peut s'avérer dangereux.L'appel des jeunes aux responsables politiques à agir pour le Haut-KarabakhEn début de semaine, trois étudiants ont été arrêtés dans le couloir de Latchin alors qu'ils prenaient la route vers Erevan. Pour les soutenir, une centaine de jeunes se sont rassemblés cette semaine devant l'ambassade de Russie de la capitale arménienne.« Les étudiants ont été enlevés par l'Azerbaïdjan. Mais ce sont les Russes sur place qui sont chargés du maintien de la paix. Ce sont eux qui doivent escorter nos jeunes quand ils sortent du Haut-Karabagh. Officiellement, on est autorisés à quitter le Haut-Karabakh, mais au final, les gens n'osent plus partir, car ils ont peur que les soldats azerbaïdjanais trouvent un prétexte pour les enlever. »Christine sera de nouveau dans la rue de Erevan ce soir. Les jeunes appellent les responsables politiques à agir pour le Haut-Karabakh. À lire aussiDiplomatie: la France promet une «initiative» pour le Haut-Karabakh

Photo:  Local markets in Russia (рынок); here: Erevan covered market during the daytime, Armenia #Ukraine: #Russia: Food security and the Russian Black Market. Felix Light, Moscow Times,  @felix_light, @CBS News, @MoscowTimes https://www.themoscowtimes.com/2022/03/31/as-prices-rise-in-supermarkets-russian-families-suffer-a77173 ..  ..  ..  ..  .. ..  .. Permissions Yerevan market during day, Armenia Date | 9 August 2009, 14:50:28 Source | Own work Author | Vitbaisa

Photo:  Folk dancers celebrating Armenian Independence Day in Erevan; May 28, 1918 #Ukraine: Azerbaijan sends help; Armenia sends provocations. Brenda Shaffer  @ProfBShaffer @FDD https://www.euronews.com/2022/03/29/uk-ukraine-crisis-zelenskiy-azerbaijan Brenda Shaffer  @ProfBShaffer  @FDD, Georgetown University; Fellow with the Atlantic Council, & professor at University of Haifa; former research director of the Caspian Studies Program at Harvard's Kennedy School of Government; past president of the Foreign Policy Section of the American Political Science Association.