Podcasts about udmr

Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews) - Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia) - Moștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop) - Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București) Discuții pentru noul Guvern. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor s-au întâlnit luni / Scenariile și calendarul discutat (HotNews)Cei patru lideri de la PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit de la ora 16:00, iar în jurul orei 18:00 discuția s-a încheiat, conform surselor HotNews. Întâlnirea a avut loc la biroul lui Ilie Bolojan de la Senat, iar presa nu a fost informată în avans.În timpul discuției, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au stabilit să formeze 16 grupuri de lucru – câte unul aferent pentru fiecare minister. PSD are trei scenarii de lucru în acest moment privind viitorul guvern: să accepte un premier politic care să conducă coaliția până la viitoarele alegeri, să forțeze instalarea unui premier desemnat prin rotativă guvernamentală sau să aleagă să rămână în opoziție.Întrebat luni dacă PSD susține varianta unei rotative sau dacă partidul l-ar accepta drept variantă de premier pe Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu a spus că „toate variantele sunt pe masă”. Ilie Bolojan a dat de înțeles, tot luni, după o ședință a liderilor PNL, că nu este de acord cu varianta rotativei guvernamentale.Liderii PSD, PNL, USR și UDMR și-ar dori ca săptămâna viitoare să aibă loc desemnarea premierului de către președintele Nicușor Dan, astfel încât pe 16-17 iunie să aibă locul votul în Parlament privind învestirea noului Guvern, conform surselor HotNews.Primele tăieri gândite la nivelul Guvernului: voucherele de vacanță, indemnizația de hrană și sporul de antenă la bugetari. Cât s-ar economisi (Libertatea)Viitorul guvern al României intenționează să taie inițial sporul de antenă primit de bugetari, dar și voucherele de vacanță și indemnizația de hrană, arată sursele Libertatea.Tăierile amintite vor duce la economii totale de 7,5 miliarde de lei, conform calculelor Libertatea. Suma este însă pe un an întreg, dar noi suntem deja la jumătatea anului, astfel că în mod realist se vor strânge din acestea maximum 4,2 miliarde de lei.Potrivit calculelor înaintate până în acest moment, Guvernul României trebuie să economisească aproximativ 30 de miliarde de lei pentru a reduce deficitul, preconizat până la finalul anului 2025, de la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) la 7,5%.Este nevoie ca statul să taie masiv din investițiile inutile pentru a realiza deficitul scontat. Economiștii consultați de Libertatea au indicat programul Anghel Saligny, cel prin care primarii fac investiții de drumuri și gaze.În fine, experții spun că mai trebuie tăiate și alte programe: Rabla, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, Subvențiile pentru partide, Sumele forfetare acordate în Parlament, Construcția de stadioane prin Compania Națională de Investiții.Scurta lună de miere, săbiile din aceeași teacă și rana închisă. Concluziile primelor sondaje după alegeri (SpotMedia)În analiza editorialistei SpotMedia sunt sondajele NSCOP și AVANGARDE au fost realizate telefonic la final de mai, 26 -30 mai, respectiv 23- 28 mai.Ce ar fi de remarcat?1.Încrederea de care beneficiază președintele Nicușor Dan nu este nici pe departe atât de mare după cum era vehiculat. Este o cotă de încredere sub 50 % în ambele sondaje.Încrederea sub 50% arată că luna de miere a președintelui ar putea fi mai scurtă decât a altor președinți care au avut scoruri de încredere postelectorale mai mari- Iohannis 60%, Băsescu 63%.Dl Dan trebuie să înceapă să livreze rapid, iar în mare măsură campania electorală, implicit așteptările, nu a fost despre atribuțiile președintelui, ci ale premierului.2.Ilie Bolojan este cu doar câteva procente în urma lui Nicușor Dan, dar cu o notorietate mai mică.3.Analiza detaliată a sondajului INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, arată România rămâne fracturată. Încrederea noului președinte în zona AUR este de numai 6%. Principala misiunea a președintelui ar trebui să fie să acceseze zona aceasta ostilă, să o capteze, să îi câștige încrederea.4.George Simion este în scădere. Și cel mai probabil ea va continua.5.Sondajul INSCOP l-a măsurat pe locul al patrulea în clasamentul încrederii, cu 26%, pe liderul UDMR Kelemen Hunor. El capitalizează acum imaginea muncită ani de zile de lider serios, echilibrat, elegant.  În acest moment, dl Kelemen Hunor nu mai este doar liderul maghiarilor, ci unul dintre liderii politici ai României, a schimbat liga.Încrederea atât de mare pentru liderul UDMR, mult dincolo de bazinul electoral tradițional maghiar, marchează un moment istoric. Între atâtea răni care sfâșie societatea, iată că una se închide, ceea ce este esențial în fața filonului naționalist care, cel puțin o vreme, nu se va diminuaMoștenirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei (Snoop)În patru ani și șapte luni, Nicușor Dan nu a reușit să livreze rezultate pe măsura așteptărilor bucureștenilor și a problemelor cronice ale orașului. Asta însă într-un context dificil: preluarea mandatului cu datorii de 3 miliarde lei la Primăria Capitalei și un Guvern care a redus în mod constant bugetul PMB în favoarea județului Ilfov și a primăriilor de sector. Plusuri: investiții în termoficare, desființarea majorității companiilor municipale, limitare a dezvoltării urbanistice haotice, finalizarea stației de epurare de la Glina.Minusuri: traficul rămâne aglomerat, poluarea ridicată, lipsa consolidării clădirilor cu risc seismic, problemele cu apa caldă și căldura persistă. Dar aceste disfuncționalități nu pot fi corectate în doar patru ani, ci cer decenii de investiții și politici susținute, atarge atenția jurnalista Catiușa Ivanov în analiza sa de pe Snoop.ro.Protest anunțat marți în Piața Victoriei, după crima din Cosmopolis. Printre revendicări, recunoașterea femicidului în legislație (Buletin de București)Centrul FILIA, Centrul pentru Resurse Juridice și Feminism România organizează marți, 3 iunie, un protest în Piața Victoriei, sub mesajul „Niciuna înfrântă. Niciuna uitată. Niciuna mai puțin.” Manifestația vine în contextul crimei din 31 mai, când o femeie însărcinată a fost împușcată mortal, în timp ce se afla cu fiica ei de trei ani într-un complex rezidențial din județul Ilfov.Cazul Teodorei Marcu este al 25-lea femicid înregistrat în România în ultimele cinci luni, potrivit organizatorilor, care atrag atenția asupra lipsei unor măsuri eficiente de prevenție și protecție a victimelor violenței de gen.Autorul faptei, un bărbat de 49 de ani, fusese denunțat de victimă pentru ani de abuzuri sexuale, fizice și psihice. Abuzul a început când aceasta avea doar 14 ani.Pe larg, pe pagina Buletin de București.

Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia) - Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media) - Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul) România traversează zile de foc. Guvernarea se destramă. Nicuşor Dan: Românii au de ales între libertate economică şi prosperitate versus izolaţionism. Mediul de business: Revenirea la stabilitate este cea mai importantă (ZF)    Marcel Ciolacu şi-a dat demisia din fruntea Executivului, iar PSD a anunţat ieşirea de la guvernare, miniştrii săi urmând să rămână interimari până la formarea unui nou guvern. Decizia e luată la o zi de când Crin Antonescu, propunerea alianţei PSD, PNL, UDMR pentru funcţia de preşedinte, nu a intrat în turul al doilea. PNL a decis să rămână la guvernare, anunță Ziarul Financiar.„Românii au două opţiuni diametral opuse pentru alegerile din 18 mai – o direcţie proocidentală versus o direcţie antioccidentală, una de libertate economică, faţă de una de izolaţionism economic. Am speranţa puternică că societatea românească are resursele interioare pentru a face alegerea corectă“, a spus Nicuşor Dan, primarul Capitalei şi candidatul de pe locul secund intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. De partea cealaltă, George Simion nu a transmis ieri niciun mesaj. Mediul de afaceri spune că România are acum nevoie de un preşedinte care înţelege economia reală şi poate juca un rol de coagulare a intereselor naţionale. Din industrie, agri­cultură sau antreprenoriat, mesajul e acelaşi: România are nevoie de producţie internă, reforme administrative, viziune strategică şi parteneriate autentice între stat şi mediul privat. Anul 2025 nu mai e un an al promisiunilor, ci al deciziilor care vor marca viitorul economic al ţării.  Demisia lui Ciolacu, cadoul otrăvit care deturnează campania (SpotMedia)Ruperea coaliției de guvernare și demisia lui Marcel Ciolacu reprezintă o evoluție periculoasă în contextul electoral fragil și un cadou otrăvit al PSD.De ce?Vacantarea funcției de premier acum transformă campania într-una despre viitoarea guvernare, viitoarea majoritate și, în primul rând, viitorul premier.Electoratul lui Simion primește o miză suplimentară să-l voteze, Călin Georgescu, de abia scăpat de niște elemente din controlul judiciar, poate deveni jucător activ în campanie, pentru că ideea de tandem președinte-premier este de actualitate imediată.Narativul este simplu de anticipat: Călin Georgescu sau anticipate. Iar în caz de anticipate, nu cred că e greu de imaginat ce scor ar avea extremiștii.Nicușor Dan este presat să anunțe o coaliție și un nume de premier. În plină criză guvernamentală, subiectul nu poate fi evitat. Tema pe care mizează să pedaleze, „Est sau Vest? Rusia sau UE?", este eclipsată de această chestiune de actualitate imediată care ține, prin excelență, de atribuțiile președintelui, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. Semnificația votului din 4 Mai: Începutul sfârșitului pentru marile partide / România, la un pas de groapa suveranismului (G4Media)România se află într-un moment de răscruce după 35 de ani de la căderea comunismului. Marile partide care au dominat trei decenii de politică nu-și mai controlează propriii alegători. Crin Antonescu nu a reușit să obțină nici măcar jumătate din voturile cu care PSD și PNL intrau în Parlament în 2024 (22% PSD, 14% PNL, 6% UDMR). Partidele tradiționale sunt împinse spre margine, în timp ce marginalii urcă vertiginos spre vârful puterii. Aceasta este moștenirea lăsată de fostul președinte Klaus Iohannis: o țară făcută praf.România este la un pas de groapa suveranismului. Evitarea acestui pas este extrem de dificilă. Probabil vom fi nevoiți să trecem prin aventura extremismului de dreapta, până când alegătorii care azi jubilează că au lovit „sistemul” vor înțelege dimensiunea dezastrului economic și politic care va urma. A doua zi după victoria lui George Simion și Călin Georgescu, vom vedea retrageri masive de capital și prăbușirea încrederii în economie. Catastrofa este iminentă într-o țară în care toți indicatorii macroeconomici sunt deja pe roșu.Și totuși, chiar cu România pe marginea prăpastiei, la un pas de groapa suveranismului, merită să luptăm cu toată forța pentru democrația de tip occidental. Șansele infime ale lui Nicușor Dan trebuie jucate până la capăt, consideră jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media. Mai sunt două săptămâni în care românii pot decide dacă vor cu adevărat să schimbe radical direcția și să arunce țara în aventura populismului sterp, izolaționismului și vulnerabilității în fața Rusiei – sau dacă preferă să mențină România în rândul țărilor europene. Tăcerea urnelor. Legătura dintre absența la vot și ascensiunea extremismului| ANALIZǍ (Adevărul)Aproape jumătate din electorat nu se mai prezintă de ani buni la vot. Această tăcere a majorității a permis ca discursurile radicale, bazate pe suveranism religios, anti-europenism și atacuri la adresa instituțiilor democratice să devină dominante, subliniază experții. "Electoratul pro-european, moderat și rațional a fost insuficient mobilizat", completează specialiștii.În ciuda faptului că Nicușor Dan are o bază de susținători mai stabilă, George Simion beneficiază de mai multe „bazine” de voturi din care poate atrage sprijin, având în vedere că scorul său în primul tur a fost aproape dublu față de al lui Dan. Șansele lui Nicușor Dan de a câștiga sunt legate de mobilizarea unei părți semnificative din electoratul tăcut, care nu s-a prezentat la urne.Integral în Adevărul.

Prima dezbatere prezidențială: Oribilul moment al lui Crin Antonescu (HotNews) - Crin Antonescu: un președinte (anti sau pro) occidental? (DW) - Scriitorul Radu Vancu: De data asta, furia împotriva sistemului politic poate distruge România (SpotMedia) Cine a câștigat dezbaterea prezidențială pentru Cotroceni: o luptă ca la cafenea după o noapte lungă (Republica)Practic, dezbaterea a început cu o ieșire din scenă. A lui George Simion. Care, la fel ca Victor Ponta, și-a anunțat prezența, dar spre deosebire de Ponta, și-a adus totuși mama, nevasta și susținătorii la Cotroceni, pentru ca un pic mai târziu să-și anunțe capitularea prematură, pe motiv că pe scena evenimentului trebuia să fie Călin Georgescu, nu el. Așa că și-a luat mama, nevasta și susținătorii și dus a fost. Nu înainte de a-i dărui un buchet de flori Elenei Lasconi, care l-a primit cu zâmbetul pe buze.Sub ochii șocați ai celor de acasă, Lasconi s-a concentrat constant pe umilirea lui Nicușor Dan, pe care l-a numit constant ”tu” și ”Nicușor, viclean copil de casă”, fiind mult mai concentrată asupra fostului coleg și susținător decât asupra lui Crin Antonescu. Nicușor Dan a avut pe tot parcursul dezbaterii cel mai decent comportament. Când a ieșit la atac l-a vizat pe Crin Antonescu,  pe care l-a acuzat că ar fi în cârdășie cu rechinii imobiliari, pe care i-ar fi ajutat în trecut, acceptând ca oameni din subordinea lui să semneze acte ilegale, dovedite așa în instanță.Articolul integral, semnat de jurnalista Carmen Dumitrescu, pe pagina Republica.Prima dezbatere prezidențială: Oribilul moment al lui Crin Antonescu (HotNews)Putem să declarăm o stare națională de lehamite și abandon, după seara de la Digi, prima confruntare a candidaților, scrie jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan.Numai Dumnezeu poate să știe de ce Victor Ponta, unul dintre cei mai prompți și energici vorbitori, a ales să nu vină în fața oamenilor. Carisma era de partea lui, dar a ales altfel. Simion riscă să pară laș. Tocmai el, care se bate de când a intrat în politică, alege să nu participe. Nicușor Dan se luptă din greu cu blocajele de comunicare. Primarul e ofensiv pe chestii vechi de acum 30 de ani, cum a fost arhiva „ministrului Crin Antonescu”, dar își strânge umerii când trebuie să ridice vocea în apărarea unei credințe actuale. Sigur că Antonescu are dreptate când spune că a te prezenta oamenilor cu temperamentul tău autentic și cu imperfecțiunile propriilor riduri e un exercițiu de sinceritate. Măcar așa oamenii știu ce votează. Dar vor oamenii, în România anului 2025, un președinte care să bată apropouri în legătură cu aspectul fizic al unei jurnaliste, în dezbaterea atât de așteptată? Ca și cum asta conta, nu întrebarea. Oribil moment, s-a lăsat o liniște de gheață în sală și în fața televizoarelor. Parcă se reîntorseseră glumițele de Parlament din anii '90.Crin Antonescu: un președinte (anti sau pro) occidental? (DW)Crin Antonescu este candidatul cu cea mai mare susținere la prezidențialele din acest an: PSD, PNL și UDMR s-au aliniat în spatele lui cu gândul că ar fi singurul care ar păstra matricea puterii neschimbată, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.Toate cele trei partide îl cunosc bine fiindcă au lucrat împreună în perioada 2007-2014 în care adversarul lor comun era președintele de atunci Traian Băsescu. Discursurile prezidențiabilului PSD-PNL-UDMR sună bine, dar adesea au o consistență relativ redusă. Acum se declară pro-occidental, dar în 2012, când a fost președinte interimar, a eliminat magistrați incomozi, a rechemat de la post, fără criterii, ambasadori de care se temea, a declarat că Departamentul de Stat al SUA e unul dintre adversarii săi și a scos steagul NATO de la Palatul Cotroceni. Totul e conjunctural pentru el, face ce i se cere?Scriitorul Radu Vancu: De data asta, furia împotriva sistemului politic poate distruge România (SpotMedia)România traversează o perioadă critică, iar scriitorul Radu Vancu subliniază într-un interviu acordat SpotMedia că alegerile de duminică nu vor decide doar președintele, ci însăși direcția fundamentală a țării. Între consolidarea parcursului european și riscul alunecării sub autoritarism și influența Rusiei, votul a ajuns o alegere existențială.România, spune Vancu, traversează un moment critic, în care nu doar balanța de putere, ci însuși sistemul democratic e în joc. Deși sondajele arată că aproape 90% dintre români susțin apartenența la Uniunea Europeană și NATO, paradoxal, o parte semnificativă a electoratului votează pentru candidați cu mesaje pro-ruse sau extremiste. 

 Încă zece zile de campanie. Ce dezinformări se viralizează pe rețelele sociale și cine conduce la pariuri (Europa Liberă) - Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială (Libertatea) - Nicușor Dan, unirea cu R. Moldova și pe cine vrea Chișinăul (DW) - Electoratul „swing" și votul util (SpotMedia) Încă zece zile de campanie. Ce dezinformări se viralizează pe rețelele sociale și cine conduce la pariuri (Europa Liberă)Europa Liberă a analizat performanțele postărilor principalilor cinci candidați la fotoliul de la Cotroceni pe platformele sociale în perioada 1 martie - 23 aprilie.George Simion are cele mai puține postări pe Facebook (84), dar a strâns cele mai multe reacții (4,02 milioane). La fel și pe TikTok – 44 de postări și 3,79 milioane de interacțiuni.Campionul interacțiunilor pe Instagram este Victor Ponta, cu 4,48 de milioane la 214 postări.Pe YouTube, cel mai bine au fost primite clipurile postate de Crin Antonescu, 57 la număr, care au adunat 14,7 milioane de interacțiuni.Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România este marcată de un val fără precedent de dezinformări virale pe rețelele sociale, spun experții de la Funky Citizens, într-un raport publicat recent.Conținuturi manipulate, conturi false și narațiuni conspiraționiste amenință integritatea dezbaterii publice și credibilitatea procesului democratic. Experții și instituțiile trag un semnal de alarmă: ne confruntăm cu o „infodemie electorală” în toată regula. Simion, contract de 1,5 milioane de dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA / Vezi contractul (G4Media)Liderul AUR, George Simion, a aprobat semnarea unui contract de 1,5 milioane dolari din banii românilor pentru a denigra România în SUA, în cadrul unor interviuri și întruniri cu oficiali americani. Contractul semnat în 18.04.2025 prevede o campanie de lobby care să-i asigure lui Simion sprijin din partea unor personalități americane cu notorietate, promotoare mai ales ale curentului MAGA. Suma cheltuită ar proveni din banii pe care AUR îi obține din subvenția plătită de statul român partidelor parlamentare. AUR neagă informațiile și acuză o dezinformare. G4Media prezintă documentul.De asemenea G4Media a publicat în premieră interviul pe care George Simion i l-a dat lui Steve Bannon (unul dintre foștii consilieri ai lui Trump), interviu în cadrul căruia Simion a făcut mai multe declarații aiuritoare despre faptul că el e candidatul „ales” și că sistemul ar vrea să-l elimine prin orice mijloace, chiar și prin „asasinare”. El a lăsat să se înțeleagă că în Românie sunt fraudate alegerile electorale. Care sunt greșelile pe care le-au făcut candidații pro Vest în campania prezidențială (Libertatea) Cu toate că, din cauza multor estimări greșite, încrederea în rezultatele sondajelor de opinie din perioada dinaintea urnelor este scăzută, putem însă observa că în rândul candidaților cu agendă pro Vest – și anume Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi – s-au ascuțit atacurile, semn că între acești trei candidați competiția pentru intrarea în turul 2 ar putea fi foarte strânsă.Crin Antonescu trebuie să explice momentul 2012 – suspendarea lui Traian Băsescu, consideră jurnalista Sidonia Bogdan.Crin Antonescu este dator să revină public la acel moment și să explice dacă își menține argumentația politică pe care o împărtășea la momentul suspendării sau dacă își reevaluează pozițiile pe care le-a avut în anul 2012. Dacă nu recunoaște greșelile politice luate de USL în anul 2012, calitatea de președinte cu viziuni democratice a lui Antonescu este puternic șubrezită. Mai multe, în ziar. Nicușor Dan, unirea cu R. Moldova și pe cine vrea Chișinăul (DW)Relațiile cu Republica Moldova fac parte din toate pachetele electorale ale prezidențiabililor români, fiindcă toți candidații speră să culeagă voturi de dincolo de Prut. Despre unire se vorbește tot mai puțin, constată jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW.Primarul general al capitalei, candidat la președinție susținut de USR, a spus într-un interviu pentru Moldova 1 că „și-ar dori azi unirea cu R. Moldova”, chiar azi, și că „decizia de unire trebuie juridic să fie luată de majoritatea din cele două state”. Republica Moldova așteaptă cumva cu sufletul la gură să vadă cine va veni la Cotroceni, fiindcă banii din România sunt cu adevărat importanți pentru Chișinău și pentru că susținerea politică a Bucureștiului e vitală. La Chișinău, Nicușor Dan se bucură de oarecare simpatie, dar nu e văzut ca o soluție, din simplul motiv că nu are în spate forțe politice care să asigure continuitatea în politica bilaterală, în vreme ce George Simion e considerat un instrument al Moscovei.  Electoratul „swing" și votul util (SpotMedia)Ca să nu ne mai lovească trenul în 4 mai așa cum ne-a lovit în 24 noiembrie, ar trebui să încercam să ieșim puțin din starea de hipnoză electorală creată de lozinci în bulele noastre pentru o excursie virtuală în alte bule sau, ideal, fizică în zone sociale complet diferite de ale noastre.Realitatea la firul ierbii este intrarea practic sigură, fără vreun cataclism politic imprevizibil, a lui George Simion în turul al doilea, chiar mai consolidat decât o arată sondajele. Iar poza de la Înviere alături de Călin Georgescu i-a dat o validare esențială.Votează cu Simion electoratul AUR, cea mai mare parte a electoratului lui Georgescu, care a luat și din PSD, și din PNL, chiar și din UDMR. Să nu uităm că satele românești depopulate se regăsesc în diaspora captată masiv de extremiști, care influențează masiv și ce a rămas acasă.Plus o categorie interesantă, aceea a furioșilor care vor să pedepsească oferta politică foarte proastă. Adică votează cu Simion „de-al naibii”, cum ar veni.Continuarea pe pagina SpotMedia.

Alegerile prezidențiale din România amenință să zguduie UE și NATO, dacă Bucureștiul se va deplasa de pe calea pro-europeană. Iată ce scrie ediția europeană Politico, într-o analiză consacrată scrutinului din țara noastră. Articolul îi descrie pe principalii candidați și evaluează șansele fiecăruia în diferite scenarii pentru turul doi. Acum, că ultranaționalistul Călin Georgescu, susținut de Moscova, a fost descalificat din alegerile reînnoite, George Simion, liderul Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR), de extremă dreaptă, a urcat în frunte.Un auto-proclamat fan al premierului italian Giorgia Meloni, Simion s-a prezentat ca un agent al schimbării. Partidul său a trecut de la o mișcare anti-vaccinare la o forță politică majoră, pe o platformă trumpistă. El a promis că se va situa pe poziții contrare față de Bruxelles și va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina.Despre Nicușor Dan, Politico scrie că este un matematician care a fondat partidul Uniunea Salvați România (USR), dar acum candidează ca independent.În comparație cu Simion, baza sa electorală este cu mult diferită: are un sprijin puternic la București, unde este primar, și în alte zone urbane mari, dar mai puțin în orașele mai mici și mediile rurale.Crin Antonescu, soțul fostului comisar european al României, Adina Vălean, candidează cu sprijinul partidelor de guvernare, PSD, PNL și UDMR.Sprijinul instituțional este un avantaj clar pentru Antonescu. Dar el este dezavantajat la votul diasporei: între 5% și 7% din totalul voturilor.Fost premier și fost președinte al PSD, Victor Ponta a fost nevoit să demisioneze în urma unui incendiu mortal dintr-un club în 2015, pe care protestatarii l-au pus pe seama corupției.El merge pe o platformă suveranistă, promițând că va opri exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești (o rută cheie pentru țara devastată de război). Dar Ponta s-a împușcat în picior recunoscând că a permis ca patru sate românești de pe fluviul Dunărea să fie inundate pentru a salva capitala sârbă, Belgrad, în 2014.La fel ca Simion, el încearcă să strângă sprijinul foștilor alegători ai lui Georgescu.Politico mai amintește că liderii USR și-au manifestat sprijinul pentru Nicușor Dan în locul propriei candidate, Elena Lasconi, în încercarea de a-l împiedica pe Ponta să prindă locul doi. O confruntare între Simion și Ponta ar fi un scenariu „toxic”, au avertizat aceștia.Deși amândoi prezintă o imagine naționalistă și anti-UE, Ponta ar fi probabil „perceput, în comparație cu Simion, ca un candidat mai pro-european”, spune directorul INSCOP, Remus Ștefureac, pentru Politico.Simion s-a confruntat cu acuzații (pe care le-a negat în mod repetat) de întâlnire cu spioni ruși. Are interdicție să intre în Moldova și Ucraina. Cu toate acestea, în perioada premergătoare alegerilor, el a etichetat Rusia lui Putin drept o mare amenințare; în schimb s-a apropiat de mișcarea MAGA a lui Trump.Reputația sa de candidat pro-rus l-ar putea costa, în cele din urmă, a spus Ștefureac. Potrivit unui sondaj recent, aproape 90% dintre români sunt în favoarea aderării la UE și NATO.România este una dintre cele mai mari țări ale UE, după populație, o națiune cheie pe flancul estic al Europei și NATO și o putere militară serioasă.O victorie a unui politician sceptic atât cu UE, cât și cu NATO ar da o lovitură planurilor blocului de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, mai scrie Politico. Articolul integral din Politico aici.

Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop) - Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews) - Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă) Ciolacu: România merge cu Trump până la capăt (DW)România se contrazice din nou în politica ei externă, scrie jurnalista Sabina Fati.Primul-ministru s-a declarat total de acord cu ideea Casei Albe de a opri războiul ruso-ucrainean și banii pentru Kiev, chiar înaintea plecării lui Ilie Bolojan la Paris, la summit-ul statelor reunite în Coalition of the Willing, care vor să contribuie în continuare la apărarea Ucrainei.Marcel Ciolacu este de părere că România ar putea să aibă un trimis special pentru Washington și să găsească un nou ambasador care să fie din anturajul lui Donald Trump. Această nouă orientare a premierului vine odată cu precaritatea candidaturii lui Crin Antonescu. Tot mai multe sondaje arată că nu mai are potențial de creștere, iar un eșec al candidatului susținut de PSD, PNL și UDMR ar duce la modificări atât în interiorul guvernului, cât și în fiecare dintre partide.Brusca piruetă a premierului spre Trump și discursul anti-Soros are loc cu gândul că Washingtonul ar putea să-și întoarcă fața spre el.Odată angajat în această strategie clară, Ciolacu vrea să facă ordine în jurul lui și să-i dea la o parte pe cei care l-ar putea compromite, așa a ajuns să spună că nu este „un mare fan” Hurezeanu, fiindcă ministrul de Externe „nu este în dinamica diplomației care se impune acum cu SUA”.Premierul a explicat că Emil Hurezeanu, susținut de PNL, e un diplomat „de modă veche”, un ministru foarte bun pentru UE și contextul european, dar care nu face față exigențelor lui Marcel Ciolacu pe axa București-Washington.Primul ministru ar vrea să se transforme și el într-un fel de Viktor Orban, doar că spre deosebire de premierul ungar, Marcel Ciolacu nu are planuri clare și nu știe unde vrea să-și ducă țara, el vrea doar să supraviețuiască politic. Spre deosebire de prim-ministrul Ungariei, despre care se spune că a negociat deja cu Donald Trump mutarea celor 35.000 de soldați americani de la baza germană Ramstein în Ungaria, România nu a negociat nimic.România vrea să intre în plutonul statelor care au făcut politica lui Putin, cum sunt Slovacia și Ungaria, dar în același timp să-și păstreze și eticheta din Coalition of the Willing. România vrea să stea în ambele bărci, fără principii clare, fără strategii serioase. Face doar jocul zilei, fără prea multe gânduri de viitor, cum s-a mai întâmplat în istorie. Integral pe pagina DW în limba română.Cât costă panourile lui Crin Antonescu. 500 de „fețe” împărțite de PSD, PNL și UDMR (Snoop)Panourile cu imaginea lui Crin Antonescu au început să fie montate în toate județele la mijlocul lunii martie și vor trebui înlăturate până pe 4 aprilie, data la care începe oficial campania electorală. PSD, PNL și UDMR au convenit să împartă atât cheltuielile pentru afișajul outdoor, cât și responsabilitatea pe județe. Un mare miting va fi organizat, sâmbătă, la Cluj, dar marele absent s-ar putea să fie premierul Ciolacu. „România, înainte! Crin Antonescu președinte!” este mesajul de pe panourile electorale cu care candidatul Alianței PSD-PNL-UDMR încearcă să capteze atenția votanților înaintea alegerilor prezidențiale din mai. Panourile sunt și în limba maghiară în județele unde UDMR are o bună reprezentare. Panourile lui Crin Antonescu au costat 440.000 de euro (2.2 milioane de lei), potrivit informațiilor obținute de Snoop. PSD și PNL au plătit câte 200.000 de euro. 40.000 de euro au venit de la UDMR.Câți bani au primit marile partide după campaniile electorale. AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor (HotNews)Statul român a contribuit cu peste 600 de milioane de lei (peste 120 milioane de euro) la finanțarea campaniilor electorale din 2024, potrivit documentelor consultate de HotNews.ro. Aproape jumătate din această sumă a revenit PSD. Social-democrații au primit, după cele patru runde de alegeri din 2024, o rambursare de peste 275 de milioane de lei. PNL a încasat de la AEP, după campanii, peste 180 de milioane de lei. Partidul condus de George Simion a cerut rambursarea a 24.7 milioane de lei, dar nu a primit suma integral. Problema descoperită de AEP a fost că împrumuturile primite de candidați de la o persoană privată au depășit limita legală. Mai multe surse din instituție susțin că persoana care a împrumutat candidații AUR este Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV.Ce institute de sondare estimează rezultatele alegerilor prezidențiale din 4 mai. Legăturile lor cu unii politicieni (Europa Liberă)Ultimele rânduri de alegeri au prins în ofsaid institutele de sondare a opiniei publice. Cu câteva excepții, rezultatele oficiale ale alegerilor au contrazis total și exit-pollurile, și sondajele publicate cu câteva zile înainte de scrutinuri.Și la alegerile prezidențiale din 2025, estimările procentelor care ar putea fi obținute de candidați fluctuează în funcție de cine anume face cercetarea sociologică – mai ales când vine vorba despre cei care s-ar situa pe a doua poziție, adică cei care ar intra în al doilea tur de scrutin.Ale cui sunt institutele de sondare a opiniei publice:CURS - Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L este deținut în totalitate de fostul jurnalist Iosif Buble. El este proprietar și al Online Research SRL, companie care se ocupă tot cu activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.INSCOP Research este deținut de Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro (1.615.196 de lei).Citiți pe pagina Europei Libere  și despre: SOCIOPOL și fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta;  Avangarde & The Center, ale sociologului Marius Pieleanu; AtlasIntel, care are sediul în Brazilia, este înființată în 2017 și e condus de un român - Andrei Roman. IMAS, deținut de un fost deputat PSD; Metro Media Transilvania & IRES, controlată de fostul vicepremier PSD.

O eventuală cooptare a USR la guvernare poate fi o soluție, deși există probleme de compatibilitate, declară la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. El speră ca alegerile prezidențiale din luna mai să fie organizate impecabil. Despre o eventuală intrare a USR la guvernare: ”Dat fiind faptul că există o majoritate destul de fragilă, ar putea fi o soluție. Nu știu cât de compatibil ar fi USR-ul cu PSD, cu celelalte partide din coaliție, cât de matur s-ar comporta USR-ul”.Despre alegerile prezidențiale: ”Eu am așteptarea ca aceste alegeri să fie organizate în mod impecabil și să avem un nou președinte al României pe 18 mai”.Despre riscul repetării problemelor din noiembrie la alegerile din mai: ”Eu cred că acum, autoritățile sunt mai bine pregătite, având în vedere și acea experiență nefastă pe care am avut-o anul trecut. Eu cred că acum, autoritățile vor fi mai vigilente”.

Președintele interimar Ilie Bolojan trebuie să fie un președinte servant, nu un președinte distant, cum a fost Klaus Iohannis, spune la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. El speră de asemenea ca Ilie Bolojan să nu candideze la alegerile prezidențiale. Ce așteaptă Csoma Botond de la președintele interimar Ilie Bolojan: ”Să fie un președinte servant și să nu fie un președinte distant, cum a fost Klaus Iohannis, să comunice regulat cu opinia publică, să explice cu subiect și predicat opiniei publice de ce s-au anulat alegerile prezidențiale anul trecut”.Liderul deputaților UDMR vrea de asemenea ca Ilie Bolojan ”să mențină stabilitatea coaliției” și ”să propună și un șef civil la Serviciul Român de Informații”.Csoma Botond speră ca Ilie Bolojan să nu dinamiteze coaliția printr-o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din luna mai.

De la Munchen, acolo unde a inceput Conferinta de Securitate, vicepresedintele american face o declaratie surprinzatoare. El spune ca anularea alegerilor din România reprezinta cel mai bun exemplu al ”ameninţării din interior, al retragerii Europei din cele mai fundamentale valori ale sale”. Scrutinul a fost anulat „pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor Romaniei”, a adaugat numarul doi de la Casa Alba.  Cata putere are un astfel de mesaj sa dea apa la moara extremei drepte, mai cu seama in contextul alegerilor prezidentiale din mai, discutam imediat.   Conferința deSecuritate de la Munchen. Ce așteptări avem?Numarul doi american, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și alți 60 de lideri mondiali și factori de decizie discuta in Germania, în următoarele trei zile. Daca reuniunea  de la Munchen s-ar putea dovedi definitorie in solutionarea razboiului din Ucraina, discutam in aceasta seara. Va fi cu noi corespondentul RFI, William Totok si imediat analiza fostului consilier prezidential pe probleme de securitate nationala, Iulian Fota.O eventuală candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale ar dinamita coaliția de la guvernare și ar arunca țara în brațele lui Călin Georgescu, spune liderul deputaților UDMR, Csoma BotondPresedintele interimar ar trebui să explice opiniei publice de ce s-au anulat alegerile prezidențiale anul trecut, crede reprezentantul Uniunii. toate argumentele, intr-un interviu mai tarziu.             

Deși Crin Antonescu a fost reconfirmat drept candidat comun al Coalitiei, PSD și PNL vor face sondaje de opinie separate pentru a determina ce candidat are cele mai mari șanse la alegerile prezidențiale, ceea ce ar putea conduce la schimbarea acestei propuneri. Ieri, în prima ședință a coaliției din acest an, PSD, PNL și UDMR au au convenit ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc la data de 4 mai, iar al doilea pe 18 mai. Pe cine avantajeaza stabilirea datei alegerilor dupa Paste, discutam in 40 de minute.   Consultările Grupului de contact pentru Ucraina de la RamsteinPresedintele Volodimir Zelenski se află astazi în Germania pentru a discuta cu principalii aliaţi ai Ucrainei, într-un moment în care forţele ucrainene bat în retragere pe frontul de est şi există temeri privind o dezangajare a SUA după revenirea lui Donald Trump la putere. Desfăşurarea de trupe occidentale în Ucraina va ajuta ca Rusia să fie forţată să facă pace, spune liderul de la Kiev. Reactia sa vine dupa informatii potrivit carora Occidentul analizeaza desfăşurarea unui contingent militar în Ucraina pentru a asigura menţinerea unui eventual armistiţiu. Ministrul Sănătății, conferință de presă despre virusul HMPVÎn România a fost diagnosticat primul caz de infecție cu virusul HMPV, la o femeie din județul Bihor, însă sunt alte câteva mii de cazuri care nu au evoluat spre complicații, a declarat ministrul Sănătății. Alexandru Rafila a comentat informațiile apărute în spațiul public cu privire la faptul că acest virus face ravagii în China.  ”Nu e nimic neobişnuit acolo, sistemul sanitar nu este copleşit, o arata chiar datele publicate de Organizația Mondială a Sănătății", spune ministrul.  

Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW) - România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia) - România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews) - STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon (Edupedu) Ce ministere urmează să dispară din viitorul Guvern și câte portofolii pot avea PSD-PNL-USR-UDMR – Surse (Libertatea)Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Elena Lasconi (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit că viitorul guvern, care trebuie format până pe 21 decembrie, va avea cu măcar două ministere mai puțin decât în prezent, au declarat miercuri, 11 decembrie, surse politice pentru Libertatea.În acest moment, sunt 18 ministere, iar numărul va scădea cel puțin până la 16, au stabilit reprezentanții celor 4 partide la negocierile de la Palatul Victoria.Concret, Ministerul Familiei condus acum de Natalia Intotero (PSD) va fi integrat în Ministerul Muncii condus acum de Simona Bucura Oprescu (PSD), iar Ministerul Energiei condus acum de Sebastian Burduja (PNL) va fi comasat cu Ministerul Economiei condus acum de Radu Oprea (PSD), potrivit informațiilor Libertatea. „O altă variantă pe care am discutat-o a fost ca Ministerul Turismului să fie comasat cu Ministerul Culturii”, au explicat participanții la discuții pentru Libertatea.În privința portofoliilor, în acest moment s-a convenit ca ministerele să fie împărțite astfel: PSD – 7 ministere PNL – 4 ministere USR – 3 ministere UDMR – 2 ministere. Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor (DW)Dezamăgirea românilor față de partidele tradiționale e o realitate pe care politicienii nu au luat-o în seamă. Și-au spus că merge și așa, că oamenii pot fi păcăliți în continuare, că electoratul de stânga rămâne în veci de stânga iar electoratul de dreapta rămâne de dreapta. În realitate, o mare parte a votanților nu au nici o treabă cu ideologiile „tradiționale“, ele însele nefiind limpede conturate și aplicate în exercițiul guvernării.Masa de manevră de la urne e privită de sus, dacă nu chiar disprețuită. Tocmai aici e una din piesele cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, a instrumentarului partidelor extremiste. Sunt vocale și dau impresia oamenilor că le ascultă problemele și că sunt singurele care le pot rezolva dacă ajung să guverneze.Oamenilor trebuie să li se spună cinstit ce poate și ce nu poate să facă pentru ei un partid sau o coaliție care guvernează. Liderii politici livrează programe electorale stufoase, de care mulți alegători nici nu au auzit. Limbajul simplu, la obiect, fără înflorituri demagogice, nu e la îndemâna clasei politice, scrie jurnalistul George Arun pe pagina DW.Pe fondul neîncrederii în clasa politică și-a clădit Călin Georgescu delirul de salvator al neamului: „Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul nu va mai fi“, pentru ca într-un alt mesaj să spună că „politicienii trebuie să aducă fericire și prosperitate tuturor, aceasta trebuie să le fie misiunea“. Nu e nevoie de partide politice, dar e nevoie de politicieni, spune Georgescu. Această fractură de logică pentru mulți nu a contat, după cum s-a văzut la vot. România în Schengen. Marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară la frontierele cu Bulgaria și Ungaria (Economedia)Ministerul Transporturilor, prin Companiile CNAIR, CNIR și CFR Infrastructură, derulează șase mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară cu o valoare de 8,9 miliarde lei aferente și zonelor de frontieră cu Bulgaria și Ungaria, conform unei analize Economedia în contextul anunțului așteptat pentru acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen și cu frontierele terestre.Reducerea treptată a controalelor și apoi eliminarea acestora va contribui semnificativ la fluența circulației rutiere și feroviare, însă infrastructura de transport rămâne o problemă pentru că între România și Ungaria, trecerea frontierei se face pe autostradă doar la Nădlac II și Borș II, iar la Giurgiu – Ruse, principalul punct de frontieră între România și Bulgaria, trecerea Dunării se face pe Podul Prieteniei cu o singură bandă pe sens, iar cele mai apropiate puncte terestre sunt la distanță foarte mare: Calafat – Vidin (jud. Dolj) și Negru Vodă (Constanța). România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos (HotNews)În țara noastră mor de 3 ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, este una dintre concluziile raportului anual „Health at a Glance: Europe 2024. State of Helth in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană și OECD. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE în România, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU. Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, suntem pe locul 22 din 27 de țări, scrie HotNews.România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raportul „Health at a Glance: Europe 2024, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT.  STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții (EduPedu)În premieră, România este pe primul loc în 44 de țări în privința consumului problematic de social media. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Datele au fost publicate de Organizația Mondială a Sănătății, sunt cuprinse în raportul „Health Behaviour in School-aged Children (HBSC)”, studiu realizat periodic, și au fost explicate pe larg pentru Edupedu.ro de către cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal pentru România în studiul OMS. 

Efectele alegerii lui Călin Georgescu: izolare internațională, punere în discuție a apartenenței la UE și NATO (Libertatea) - Atenţie: Pilonul II de pensii private, unde au banii 8,2 milioane de români, are un minus de 2 mld lei, adică 400 mil. euro, în săptămâna şoc după turul întâi la prezidenţiale (Ziarul Financiar) - Artiștii ies în stradă pentru democrație. Joi, la Universitate, "România SPERĂ!", vor spune într-un glas Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț sau Marius Manole (Ziare.com) Am vorbit cu susținătorii lui Călin Georgescu după primul tur și după alegerile parlamentare. S-a schimbat ceva? (Snoop)Snoop a vorbit cu opt oameni cu ocupații variate, avocat, medic, regizor de operă, actor, casnică, lucrătoare în curățenie. După alegerile parlamentare, unii au spus că „îl iubesc și mai tare” pe Georgescu, alții au fost iritați să fie abordați din nou: „vreți să mă convingeți să nu-l mai votez?”, în vreme ce unul dintre ei s-a răzgândit chiar înainte de parlamentare, „după documentarul Recorder”.Snoop a stat de vorbă cu votanții lui Călin Georgescu, să înțeleagă cu ce i-a convins acesta să îi ofere încrederea lor.În urma interviurilor, a identificat 12 teme și cuvinte-cheie: ca frecvență și importanță acordată de către intervievați.6 termeni au fost menționați cu asocieri pozitive, iar ceilalți 6 cu conotații negative. Cuvintele sunt: spiritualitate, sănătate, acasă/întoarcere, iubire, calm, diplomat (pozitiv), respectiv Ucraina, USR, LGBT/gay/homosexual, PSD, sionist/evreu, vaccin/COVID.Când am căutat pe grupurile de Telegram ale susținătorilor lui Călin Georgescu, cu ajutorul unui soft special, cuvintele-cheie din discuțiile noastre le-am regăsit cu mare frecvență. Ceea ce sugerează că sunt teme importante în discuțiile dintre susținători și în ceea ce-i preocupă pe votanții lui Călin Georgescu.Călin Georgescu a fost opțiunea a 2.120.401 dintre alegători.Efectele alegerii lui Călin Georgescu: izolare internațională, punere în discuție a apartenenței la UE și NATO (Libertatea)Cursa pentru Palatul Cotroceni intră pe ultima sută de metri. În timp ce unele partide se poziționează clar pentru un candidat (PNL, UDMR, SENS, REPER sunt pro-Lasconi, în timp ce POT și AUR pro-Georgescu), altele joacă o carte a așa-zisei neutralități, cum e cazul PSD, care speră să fie ori cu un președinte, ori cu celălalt într-o formula politică aflată la guvernare. Libertatea a vrut să afle ce ar putea însemna pentru România, în plan extern și intern, ca în cea mai importantă funcție din stat să fie un politician care își exprimă aprecierea pentru Putin, are un discurs antipartide, împotriva instituțiilor europene și care pune sub semnul întrebării apartenența la NATO. Iar aspectul esențial este cel al limitelor pe care le are din punct de vedere al exercitării mandatului. Politologul George Jiglău susține că influența și puterea de care va beneficia Călin Georgescu, dacă va fi președinte, va depinde mult dacă va avea o majoritate parlamentară și un Guvern pe linia sa de gândire sau dacă îi vor fi ostile. ROEXIT? „Vedem că la nivelul populației este o parte care rezonează cu ideile lui Georgescu. Este acel narativ anti-UE. Nu știm câți la sută din cei care au votat sau vor vota aderă la ideea că UE nu ne ajută la nimic, dar există cu siguranță. Dacă s-ar ajunge la referendum nu m-aș baza foarte mult că populația ar respinge categoric ieșirea României din UE, chiar dacă și zilele acestea sondajele ne-au arătat că suntem favorabili la ideea de UE. Dacă s-a întâmplat în Marea Britanie (n.r. – referendum pentru ieșirea din UE) nu văd de ce nu s-ar întâmpla și la noi sau în altă parte”, a declarat pentru Libertatea George Jiglău.Atenţie: Pilonul II de pensii private, unde au banii 8,2 milioane de români, are un minus de 2 mld lei, adică 400 mil. euro, în săptămâna şoc după turul întâi la prezidenţiale (Ziarul Financiar)Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini l Incertitudinea generată de alegeri şi anxietatea instalată în societate cu privire la riscul unei schimbări de direcţie a României au adus scăderi atât pe piaţa titlurilor de stat româneşti, cât şi pe Bursa de la Bucureşti, iar Pilonul II nu este imun la această volatilitate. Pilonul II a mai avut scăderi abrupte în ultima perioadă, pe care le-a recuperat după normalizarea condiţiilor de piaţă, reaminteșteZiarul Financiar.În paginile aceleiași publicații găsiți și mesajul antreprenorilor români din sectoare cheie ale economiei, din industrie, comerţ, construcţii, transporturi, HoReCa şi servicii medicale: Românii au arătat că atunci când există un pericol mare se mobilizează, se unesc.Dan Ostahie (Altex), Adrian Mihai (FAN Courier), Dragoş Petrescu (City Grill), Iulian Stanciu (eMag), Cristian Erbaşu (Construcţii Erbaşu) şi Mihai Miron (Ropharma) au vorbit despre ce a câştigat România în ultimii 30 de ani, despre drumul european şi euro­atlantic al ţării, despre responsa­bilitatea an­treprenorilor faţă de ţară, dar au remarcat însă şi strigătul unei părţi însemnate a populaţiei care a fost uitată de clasa politică în ultimii ani. Artiștii ies în stradă pentru democrație. Joi, la Universitate, "România SPERĂ!", vor spune într-un glas Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț sau Marius Manole (Ziare.com)Artiștii din România anunță un eveniment manifest pro-democrație pentru joi, 5 decembrie, la ora 20:00, la Universitate. Sub titlul "România SPERĂ!", Oana Pellea a postat pe pagina personală de Facebook anunțul făcut de toți cei care vor organiza un maraton civic despre liberate și democrație. "Vino joi la ora 20:00 la Universitate alături de Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Marius Manole, Mihai Călin, Dan Teodorescu & Trupa Taxi, Oana Gheorghiu, Carmen Uscatu, Radu Vancu, Cătălin Striblea, byron, Valeriu Nicolae pentru un maraton civic despre liberate și democrație. La 35 de ani de la Revoluția care ne-a deschis calea către libertate și democrație, România se află într-un moment decisiv. Nici acum nu știm adevărul despre ce s-a întâmplat atunci, dar știm că sacrificiul celor care au visat o țară în care copiii lor să fie liberi a deschis calea unui drum greu, presărat cu multe dezamăgiri dar și cu cele mai importante realizări ale societății noastre: dreptul de a călători, a se stabili, a învăța și a lucra în țările Europei și apartenența la cea mai mare organizație interstatală de securitate. Demnitatea umană, libertățile fundamentale, egalitatea între persoane, solidaritatea, drepturile cetățenilor și justiția sunt valorile care ne pot uni pe toți. 'România SPERĂ' reprezintă strigătul nostru comun pentru protejarea și consolidarea acestor valori fundamentale", scrie în mesajul artiștilor.Ziare.com amintește că și Elena Lasconi, candidata USR la președinția României, a anunțat, o manifestație pro-Europa în Piața Victoriei, pentru joi seara, de la ora 17:00. 

Bine ați venit la o ediție specială din Vorbitorincii Leaders! Chiar nu avem cu cine vota? Clasa politică ne-a dezamăgit pe mulți dintre noi și în aceste condiții devine firească întrebarea. Ne face bine această generalizare?  Invitații acestei ediții speciale candidează pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, sunt oameni cu inițiative, proiecte și merită să fie ascultați: Octavian Berceanu - REPER, Florina Presadă - Sens și Eduard Novak - UDMR.  Urmează poate cea mai lungă ediție Leaders, puțin peste 3 ore, vă așteptăm părerile în comentarii. Seară bună!   00:00 Octavian Berceanu - candidat REPER 1:00:00 Florina Presadă - candidat Sens 2:00:36 Eduard Novak - candidat UDMR

Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW) - Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei (Ziarul Financiar) Ruptură la prezidențiale: românii visează lideri „istorici”, candidații nu au viziune (Panorama)În prag de alegeri prezidențiale și parlamentare, România încă se zbate cu una dintre cele mai complexe provocări: o prăpastie căscată între cetățeni și instituțiile statului. În hăul dintre ei e tot mai multă neîncredere de la un an la altul.Laurențiu Gheorghe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializat în filosofie politică și morală, analizează, într-o discuție cu Panorama, de ce nu putem să ne consolidăm, ca popor, încrederea în Parlament sau Guvern, dar și de ce instituții ca Armata sau Biserica rămân imune la orice scandal și stau neclintite în topul încrederii românilor.Iată trei declarații care se regăsec în interviu:„Practic, niciunul dintre candidații de acum nu mai are vreun vis, vreo viziune. Toți spun că o să aibă grijă să fie cum trebuie. Toți spun: o să fie bine, că o să vă dau ce vreți voi.  Asta e o chestiune interesantă, că oamenii nu știu ce vor, în primul rând. Și doi, cred că vor ceva, dar de fapt au nevoie de altceva și ei au nevoie de ceea ce se numește leadership”.„Un partid necesită disciplină de partid și instituționalizare, adică aici avantajul PSD, PNL și UDMR este deosebit de mare. Nu au o imagine extraordinară, dar au experiența funcționării ca partid, și atunci nimeni nu mai comentează cine pe lista cui e”.„Există un marasm general, o depresie și la nivel psihologic, individual. Oamenii nu au încredere în viitor. E un război lângă noi, a fost o criză grea, economia scârțâie, auzi tot felul de vești. Multă lume nu a internalizat ideea că marile companii de haine, de confecții, își închid fabricile în România pentru că Guvernul a mărit minimul pe economie și nu le mai consideră profitabile”.Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși (DW)În campania electorală nu rușii fac propagandă ci fermele de trolli arondate prezidențiabililor și partidelor. SRI recunoaște că în țară există fabrici de troli și boți, dar spune că activitățile lor nu sunt periculoase, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza de pe pagina DW.Fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei, potrivit informațiilor NATO: 300 de persoane ar fi fost angajate la prima fermă de troli descoperită la St. Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin, mort anul trecut într-un accident suspect. Un troll este cineva care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a transmite mesaje propagandistice, informații conflictuale, pentru a acuza sau lăuda. Boții, în schimb, nu sunt persoane, ci programe care generează un conținut dinainte gândit în detrimentul unui stat, candidat sau partid sau în favoarea unor entități care plătesc celor care administrează fermele de boți.Conturile de trolli sau boți pot fi prefabricate cu fotografii și conținut, pot fi cumpărate de la fabrici care produc astfel de conturi sau pot fi făcute la repezeală cu flori și animale în loc de pozele de profil și cu activitate vizibil recentă. Campaniile rusești și chinezești de trolling au fost depistate de câteva ori de administratorii Facebook, Youtube și platformei X, fostă Twitter.SRI ne asigură că boții și trollii autohtoni sunt inofensivi, chiar dacă un candidat extremist crește mai mult decât ceilalți folosindu-se de diferite metode, inclusiv de fabricile de trolli și boți. George Simion se află pe o pantă ascendentă și atrage tot mai mulți tineri prin prezența sa online, dar și prin impulsuri colaterale și tactici subversive impecabile.Sorin Pâslaru, ZF: Drobul de sare în 2024: ce vor mai creşte taxele în 2025! Dacă toţi spun aşa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei, nici nu mai trebuie să crească impozitele cu adevărat (Ziarul Financiar)Tot mai multe opinii acreditează ideea că în 2025, odată cu noul guvern, va veni un val de creşteri de taxe sau de taxe noi, însă chiar cei care vehiculează aceste opinii pe piaţă nu-şi dau seama că au de pierdut şi toată economia are de pierdut dacă insistă fără bază reală pe această idee.Micii antreprenori s-au făcut deja arici, amână investiţiile şi se gândesc cu îngrijorare ce va fi anul următor. Problema cu opiniile acestea negative despre ce va fi este că prind foarte repede într-o ţară obişnuită cu şocurile. Mulţi antreprenori sunt atât de convinşi că vor fi majorate taxele de parcă le-au şi citit în Monitorul Oficial. Unii poate cred că deja că plătesc mai mult.Tocmai aceste mesaje înseamnă un efect de blocare a investiţiilor, a tranzacţiilor şi a proiectelor de extindere, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media) -Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare) - De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă) Români buni și români proști. Cum și-au jignit electoratul Ciucă, Lasconi și Ciolacu (G4Media)Redactorul șef G4Media, Cristian Pantazi, consideră că a trecut prea ușor declarația din week-end a șefului PNL Nicolae Ciucă despre românii din sud-vest care ”nu sunt liberi, ci sunt dependenți”. Frustrarea politică a liberalului-șef față de succesul PSD în această regiune a dus la jignirea câtorva milioane de români care trăiesc în zonă. Ciucă nu e însă singurul candidat care împarte românii în buni și răi. Elena Lasconi și Marcel Ciolacu au decupat și ei bucățile de Românie care nu le plac.Gafele și micile erori ale candidaților sunt dintotdeauna sarea și piperul campaniilor electorale. Votanții se amuză, internauții circulă cu mare viteză viralele. Dar jignirile sunt altceva. Or, ceea ce au făcut Ciucă, Lasconi și Ciolacu e stigmatizarea unor categorii întregi de electorat pe motivul apartenenței la o regiune e o ofensă, o împărțire arbitrară și inacceptabilă a românilor în două tabere.Nu întâmplător, Ciolacu și Ciucă înregistrează acum, la prezidențiale, aceste derapaje. Ei n-au trecut niciodată printr-o campanie electorală adevărată, când fiecare gest și cuvânt al candidatului e sub lupa presei. Tot ce au câștigat politic a fost la adăpostul călduț al listei de partid. Acum sunt pe cont propriu. E Kelemen Hunor mai bun decât ceilalți prezidențiabili? (DW)Există deja o dezbatere în jurul votului pentru primul tur de scrutin al prezidențialelor și al liderului UDMR, pe care unii analiști importanți din România îl consideră cel mai bun și anunță că-i acordă votul, în vreme ce alții, îl etichetează la fel de putinist ca Diana Șoșoacă sau George Simion.De ce personajul principal în această dispută este șeful unei formațiuni minoritare?S-a ajuns aici prin contraselecția permanentă făcută de partidele autohtone, arată jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.Kelemen Hunor are studiile făcute la timp, la școli de calitate, nu a fost tentat de banii statului, nu are o biografie care trebuie ascunsă, nu a mers la vânătoare cu Omar Hayssam, nu și-a trădat liderul, nu e contestat în UDMR. În plus, are idei, vorbește coerent, nu are probleme cu înțelegerea fenomenelor mari, nu face gafe, e stăpân pe el, nu vrea să vândă Ardealul (știe că nu e al lui) iar legătura cu Viktor Orban e pentru el și pentru UDMR o necesitate.Totuși, Kelemen nu a intrat niciodată în siajul filorus și pro-Putin al Budapestei și a încercat să păstreze justa măsură. Kelemen Hunor ar fi, poate, un președinte de care românii nu s-ar rușina, dar el știe că nu are nici o șansă.Liderul UDMR are motive clare pentru care candidează și, spre deosebire de ceilalți, candidatura nu e despre el, ci doar să convingă cât mai mulți maghiari să voteze la parlamentare și să poată influența rezultatul final al prezidențialelor. A anunțat deja că în turul al doilea va susține candidatul care să garanteze intrarea UDMR la guvernare.             Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă (CursDeGuvernare)Guvernul Ciolacu a solicitat Comisiei Europene, la începutul lunii, o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru CursDeGuvernare că guvernul român a cerut să poată trimite acest plan până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cererea de amânare a trimiterii planului este în curs de analiză la Bruxelles, Comisia urmând să anunțe în scurt timp dacă acceptă sau nu această derogare.Astfel că guvernul nu negociază acum pe cifre, deși în vară, premierul Ciolacu anunța că negociază deja calendarul pentru scăderea deficitului și se declara convins că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani. De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale (Europa Liberă)România cheltuiește pe an sub 2.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene. Cetățeanul român plătește lună de lună asigurarea de sănătate, însă când trebuie să beneficieze de servicii medicale decontate, s-a obișnuit să aștepte. Uneori cu lunile. Motivul? Plafonul lunar de la CNAS se epuizează în doar câteva zile. Europa Liberă a transmis întrebări legate de toate problemele descoperite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Departamentul de comunicare a asigurat că va oferi răspunsurile, dar va dura, pentru că problemele ridicate sunt complexe. De asemenea, Europa Liberă a întrebat toate clinicile la care a sunat pentru programări care este relația lor cu CNAS, care sunt problemele, câți bani primesc față de necesar.Cum funcționează sistemul? Toate clinicile din țară, numite furnizori, trimit la Casa de Sănătate capacitatea pe care o au laboratoarele lor și departamentele de imagistică. Casa adună, împarte, socotește și rezultă un punctaj. Împarte suma pe care o are pentru analize și imagistică la acest punctaj și rezultă valoarea unui punct. Apoi distribuie bani furnizorilor, lunar, în funcție de această valoare și de punctajul fiecăruia.Așadar, oricât de mare ar fi capacitatea furnizorilor, ceea ce limitează numărul de pacienți care beneficiază de analize, RMN, CT sau alte investigații paraclinice este suma totală pe care CNAS o are la dispoziție.

Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia) - Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare) - Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul) SONDAJ. Mircea Geoană, lider cu 21%, Marcel Ciolacu pe locul al doilea, cu 17,2%. Elena Lasconi, scor dublu față de Nicolae Ciucă (Libertatea)Lupta pentru Palatul Cotroceni este una destul de strânsă. Candidata USR, Elena Lasconi, se clasează pe locul al treilea, cu 15,3%, la aproape șase procente de Mircea Geoană (independent) și două de Marcel Ciolacu (PSD), după cum arată datele unui ultim sondaj realizat pentru USR de Verifield, potrivit surselor Libertatea.Pe locul al patrulea este George Simion, cu 14,1%. La foarte mică distanță este Diana Șoșoacă, cu 13,9%.Departe de aceste procente este Nicolae Ciucă, cu 7,3%. Au mai fost măsurați Cristian Diaconescu (6% – independent), Kelemen Hunor (2,3% – candidat UDMR) și Ana Birchall (1,7% – candidată independentă).În ceea ce privește parlamentarele, fără a fi vreo surpriză, locul întâi e ocupat de PSD, cu o intenție de vot de 29,3%. Pe locul al doilea sunt liberalii, cu o intenție de vot de 17,8%, în timp ce pe locul al treilea este Alianța pentru Unirea Românilor, cu 16,6%. Ciucă, înfiorat de sondajele care arată că nu prinde turul 2. Va renunța la candidatură? Trei variante pentru PNL (SpotMedia)În PNL sunt discuții pentru găsirea unei variante de retragere a generalului. Campania de lansare a fost un eșec, cartea nescrisă a liderului liberal devenind subiect de glume pe rețelele sociale. O schimbare de strategie la PNL va avea efecte surprinzătoare asupra alegerilor parlamentare și prezidențiale din toamnă.Marea problemă a liberalilor e că nu au un înlocuitor competitiv. Asta a făcut ca în PNL să se formeze trei curente de opinie: Renunțarea la Nicolae Ciucă și susținerea Elenei Lasconi, candidata USR, singura care e pe trend ascendent în sondaje și are cotă de 16%. Astfel se formează o nouă alianță de centru-dreapta, PNL-USR, care are cele mai mari șanse să câștige alegerile prezidențiale și să ia un scor bun la alegerile parlamentare, apropiat sau mai mare ca al PSD. A doua soluție e o înțelegere cu PSD prin care formațiunea social-democrată să transfere voturi cu ajutorul primarilor către Nicolae Ciucă, astfel încât în finala prezidențială să intre Marcel Ciolacu și liderul liberal. Astfel s-ar rezolva problema majorității parlamentare, a președintelui (Ciucă) și a prim-ministrului (Ciolacu). Aici, problema principală e că nici PSD nu dispune de suficiente voturi, liderul social-democrat nefiind sută la sută sigur că ajunge în turul doi al prezidențialelor, deși are șanse mult mai mari ca Nicolae Ciucă. A treia e asumarea riscului ca Nicolae Ciucă să rateze finala. Partidul să intre în campanie, susținându-l pe actualul lider, iar decizia unei posibile alianțe să se ia după primul tur al alegerilor prezidențiale. Problema acestei strategii e că ratarea finalei pentru Cotroceni va avea consecințe negative asupra votului pentru Parlament, ce are loc la o săptămână după primul tur.Integral pe pagina SpotMedia. Marea amnistie fiscală e pielea ursului din pădure: Doar 4 mld. lei pot fi recuperați din ”creanțele de 180 mld. lei” anunțate de premierul Ciolacu (CursDeGuvernare)Premierul Marcel Ciolacu a confirmat marți, 27 august, că Ministerul Finanțelor pregătește un proiect de amnistie fiscală pentru firme și persoane fizice. Șeful Executivului a anunțat că sprijină acest proiect, care ar aduce la bugetul public o parte semnificativă din arieratele de 180 de miliarde de lei înregistrate de ANAF.Amnistia anunțată va aduce cel mult 4 miliarde de lei: o spun datele guvernului și Aritmetica, scrie CursDeGuvernare.Aproape 45.000 de firme au restanțe la bugetul de stat de peste 1.000 de lei. Dintre acestea, doar 1.000 au cifre de afaceri suficiente pentru a-și permite să achite datoriile.Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, speră să acopere deficitul record spre care se îndreaptă guvernul în 2024 prin recuperarea arieratelor din sectorul privat.Arieratele de 180 de miliarde nu există efectiv. 32.000 de firme datornice nici n-au au avut activitate în 2023, mai scrie CursDeGuvernare. Pozitivi la alcooltest după ce au consumat un corn cu ciocolată sau vanilie. Experimentul unor polițiști (Adevărul)O nouă postare a fostului polițist sibian Viorel Teacă a devenit virală după ce a repetat un experiment realizat anterior de un șef de poliție din Africa, în care s-a testat legătura dintre consumul unui corn cu ciocolată și alcoolemie.Viorel Teacă a realizat propriul experiment folosind un croissant cu vanilie și un alcooltest Drager, folosit și de Poliția Română. Astfel, a obținut o alcoolemie de 0,32. Videoclipul său a strâns aproape 1,5 milioane de vizualizări, declanșând numeroase reacții online.În timp ce unii au pus la îndoială autenticitatea experimentului, alții au folosit ocazia pentru a critica legislația și sistemul, sugerând că oameni nevinovați ar putea rămâne fără permis din cauza unor situații similare.Continuarea în Adevărul.

Evaluarea națională 2024. Cele mai multe medii sub 5 din ultimii 10 ani – 39.195 de elevi! Sau despre soluțiile permanent refuzate – este titlul analizei semnate de Ștefan Pălărie în EduPedu.ro: ”Acum 10 ani, Președintele Iohannis ne păcălea pe mulți dintre noi cu România lucrului bine făcut. Ne spunea cum Educația e afectată de „pseudo-reforme” și cum „Viitorul nostru constă în tinerii aflați azi pe băncile școlii.”Domnule Iohannis, ați dat cu viitorul în gard!Iată, vedem azi ce a rămas din cei 10 ani pierduți și… – exact, pseudo-reforma dumneavoastră a educației, Deca-Iohannis, susținută de PSD: în 2024 avem cel mai mare număr de copii picați la Evaluarea Națională din ultimii 10 ani. Pentru acești elevi, gimnaziul și chiar și învățământul primar s-au finalizat cu un eșec. După ce abandonul școlar a înghițit mii de copii, după ce 1 din 10 copii din clasa a 8-a nu s-a înscris la Evaluarea Națională, iar apoi 1 din 20 nu s-a prezentat deși era înscris, avem un rezultat final deloc fericit – 1 din 4 elevi nu reușesc să ia media de trecere (media 5)”, scrie edupedu.ro.Și Libertatea observă că numărul candidaților cu media 10 la Evaluarea Națională 2024 a scăzut de aproape șapte ori față de 2023. Astfel, dacă anul trecut au fost 429 de medii maxime, în acest an numărul a scăzut la 65.Relevant este faptul că un singur elev din mediul rural a reușit să obțină media 10. Acesta a absolvit Școala Gimnazială Iepurești și este singurul elev cu media maximă din județul Giurgiu.Specialistul în educație Anca Tîrcă declară că s-ar fi așteptat, de la 7 ani de lucru la o „Românie educată” și de la noua lege a educației, la un cadru coerent de evaluare și examinare, corelat cu un curriculum adaptat prezentului și viitorului, cu formarea profesorilor și încadrat într-o viziune de reformă pe termen lung.Statul scoate din plasament tineri nepregătiți financiar, ca apoi să le ia indemnizația pentru că nu știu ce să facă cu banii scrie PressOne.La aproape doi ani de la aprobarea indemnizației pentru tinerii care părăsesc sistemul de plasament din România, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) afirmă că „este prematur a fi realizat un studiu de impact care să confirme sau, după caz, să infirme independenţa tinerilor în societate” într-un răspuns oficial la solicitarea redacției. Mai mult, instituțiile abilitate nu comunică între ele și își pasează reciproc responsabilitatea colectării datelor.În consecință, autoritățile competente nu au date despre numărul tinerilor proveniți din centrele de plasament integrați în câmpul muncii și nici despre cei care urmează o formă de învățământ superioară, fiind simultan beneficiari de stimulentul financiar. Astfel, și impactul indemnizației în viața tinerilor din centrele de plasament este imposibil de monitorizat.Record negativ pentru actuala Opoziție: nicio moțiune de cenzură de trei ani. De ce s-a ajuns aici, aflăm de la Euronews.Lipsa de cooperare dintre partidele din această zonă politică a făcut ca, timp de aproape trei ani, să nu poată fi folosit principalul instrument de sancționare a activității unui guvern, moțiunea de cenzură.AUR, USR, UDMR și celelalte formațiuni parlamentare care se declară critici ai actualei coaliții PSD-PNL au reușit astfel să doboare vechiul record din anii 90, după cinci sesiuni parlamentare de inactivitate în acest domeniu. O situație care riscă să se perpetueze și în viitoarea legislatură.Europa Liberă scrie că după demonstrația de forță, dar fără rezultat, a consultărilor de la Guvern, Coaliția PSD-PNL se întâlnește joi, 4 iulie, să tranșeze data alegerilor prezidențiale și parlamentare. Dincolo de ziua scrutinului, mai multe necunoscute le încurcă socotelile pentru cea mai înaltă funcție în stat liderilor celor două partide.Înainte de orice calcule politice, să vedem ce variante au pe masă PSD și PNL pentru a decide când să organizeze alegerile prezidențiale și parlamentare, după disputa majoră legată de calendarul deja stabilit în martie, care acum nu mai este valabil.Românii sunt în top 10 europeni la calitatea timpului liber petrecut. Cu cât sunt mai educați, cu atât oamenii sunt mai nemulțumiți de cum își petrec timpul liber aflăm din Hotnews.ro

Varianta corectă pentru organizarea alegerilor prezidențiale este 30 noiembrie pentru primul tur și 8 decembrie pentru turul al doilea, spune la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri consultări cu partidele pentru stabilirea datei acestui scrutin.

Alegerile prezidențiale ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii noiembrie, declară la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat consultări cu partidele, pentru a stabili data scrutinului, după neînțelegerile din coaliție dintre PSD și PNL. Alegerile prezidențiale ar trebui organizate în noiembrie, spune Kelemen Hunor: ”Ar fi primul tur undeva la sfârșitul lunii noiembrie, 30 noiembrie și pe 8 decembrie turul doi. Deci este o variantă corectă, din punctul meu de vedere și dacă va fi o întâlnire, eu voi susține acest calendar, această variantă”.Liderul UDMR critică PNL pentru că nu și-a ținut cuvântul privind data alegerilor prezidențiale: ”Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să meargă pe decizia luată. Am în fața mea decizia Biroului Politic Național al PNL, în care ei au anunțat 15 septembrie și 29 septembrie”.Kelemen Hunor vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre miile de voturi primite de UDMR în județe unde prezența etnicilor maghiari este scăzută.

Președinta Reuniunii Naționale franceze, Marine Le Pen, a declarat miercuri că partidul său, RN, trebuie să rupă clar legăturile cu Alternativa pentru Germania (AfD). Potrivit Reuters, ea a sugerat că formaţiunea germană a devenit un aliat prea toxic înaintea alegerilor europene din iunie. Totul, după o declarație a unui lider al AfD care a relativizat crimele comise de unitățile SS, în cel de-al doilea război mondial. Evenimentul arată cât de dificilă este cooperarea în cadrul extremei drepte europene, cu toate semnalele de unitate pe care liderii acestor partide încearcă să le transmită.Într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute ziarului italian La Repubblica, principalul candidat al AfD la alegerile europarlamentare, Maximilian Krah, a declarat că în "SS nu au fost toţi criminali".De partea sa, Marine Le Pen a acuzat AfD că este lipsit de cârmă şi că se află în slujba elementelor radicale din interiorul său.Vorbind la postul de radio Europe1, Le Pen a afirmat că "AfD merge din provocare în provocare", și că a venit timpul pentru o ruptură clară cu această mişcare.Cum ar putea arăta această ruptură este greu de întrevăzut, câtă vreme Reuniunea Națională și AfD fac parte din același grup politic european, Identitate și Democrație.Însă reacția liderei Reuniunii Naționale era practic obligatorie în contextul electoral, date fiind sensibilitățile franceze în legătură cu cel de-al doilea război mondial. Marine Le Pen nu putea decât să se lepede – și încă repede – de confrații germani.Trecând peste interesele legate de alegeri, evenimentul arată cât de greu se pot pune de acord între ele formațiunile extremei drepte.Reunite în ultimul weekend la Madrid, mai multe formațiuni naționaliste și de extremă dreapta europene au căutat să dea un mesaj de unitate. În ultimii ani s-a vorbit chiar despre un fel de ”Internațională Naționalistă” care, dincolo de contradicția termenilor, s-a dovedit imposibilă.Explicația e simplă: zâmbetele și angajamentul comun împotriva societăților deschise și liberale nu pot ascunde o realitate: aceea că proiectele naționale mărețe, așa cum le prezintă naționaliștii și extremiștii de dreapta, sunt mereu în detrimentul unor națiuni învecinate.La ele acasă, aceste partide își câștigă electoratele prin mesaje puternic încărcate de naționalism. Doar că, în Europa, naționalismele sunt de sens contrar, că vorbim despre Franța și Germania, Austria și Italia, Serbia și Albania, Grecia și Turcia, România și Ungaria – și exemplele pot continua.Apropos: să observăm reacția furibundă a formațiunii românești AUR la adresa UDMR. Reacția a fost pusă de analiști pe seama faptului că partidul ungar FIDESZ, al lui Viktor Orban, ar fi refuzat admiterea AUR în grupul conservatorilor europeni.Uniunea Europeană a fost constituită tocmai plecând de la abandonarea acestor naționalisme care au dezbinat continentul și au aruncat popoarele în războaie neîncetate.De partea lor, după ce au abandonat ideea ”Exit-urilor”, având în vedere experiența cel puțin neconvingătoare a britanicilor, extremiștii de dreapta vorbesc acum despre o schimbare a Uniunii din interior. Ba chiar – cum este cazul celor din România – de o revenire la Europa părinților fondatori, care au pus bazele proiectului păcii începând cu 1950.Însă exacerbarea naționalismelor și ciocnirile dure dintre partidele de extremă dreapta trimit mai degrabă cu gândul la o epocă mai întunecată a Europei, de dinainte de 1945. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Kelemen Hunor denunță o campanie electorală murdară la adresa UDMR. Liderul formațiunii acuză AUR că atacă dur formațiunea sa și comunitatea maghiară din România. Kelemen Hunor vorbește despre campania electorală pentru alegerile din 9 iunie: ”AUR ne-a atacat foarte tare și încă ne atacă în continuare și doi-trei politicieni de la liberali, care s-au asociat cu AUR și acest lucru trebuie spus. Cozma la Satu Mare s-a aliat cu AUR și merg împreună în județ, ceea ce este o problemă în primul rând pentru PNL (...). Se mai întâmplă și în Mureș, dar mult mai atenuat. Deci din partea lor vine un atac extrem de murdar, extrem de dur și acest atac este împotriva comunității, nu este împotriva UDMR”.Președintele UDMR comentează de asemenea intenția Guvernului de a majora salariile unor bugetari cu 10%: ”Nu am văzut ce impact bugetar va avea pe termen mediu și pe termen lung. Un lucru este foarte-foarte clar: nu poți să pui presiune în plus pe economie, fiindcă nu ai de unde să plătești salariile. Trebuie să vezi dacă reușești să stimulezi și economia”.

Aradul Matinal este o emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Basil Mureșan, Ovi Nagyi și Mihai Molnar. Cel mai provincial morning show! Ne auzim în fiecare dimineață, de Luni până Vineri, de la 07:00 la 11:00 pe 99,1FM sau online pe ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠http://live.radioarad.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Aradul Matinal⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠este cel mai provincial morning show! 99,1 FM --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/aradulmatinal/message

Kelemen Hunor critică intenția PSD și PNL de a face alianțe împotriva primarilor UDMR, la alegerile din acest an. Liderul formațiunii spune că o asemenea strategie ar lăsa ”leziuni adânci”. Kelemen Hunor vorbește de asemenea în interviul acordat RFI despre șansele ca UDMR să revină la guvernare, după alegeri.El spune că dacă formațiunea sa ar rămâne în Opoziție, nu ar fi o tragedie, dar precizează că acesta nu este un deziderat.Pe de altă parte, liderul UDMR critică Austria pentru poziția sa în dosarul Schengen. Atitudinea Vienei față de România este revoltătoare și inacceptabilă, consideră Kelemen Hunor.

”Cea mai proastă decizie este când nu există decizie. Această discuție legată de eventuala comasare a alegerilor europarlamentare cu alegeri locale se prelungește prea mult (...). Această incertitudine legată de o eventuală comasare nu mai... citiţi mai departe

2024: PSD câștigă alegerile și UDMR (nu) intră în parlament? (DW) - Premieră după 1990: șase luni fără director civil la SRI, decizia este la Klaus Iohannis. „Cea mai lungă perioadă în care un militar conduce Serviciul” (Libertatea) -... citiţi mai departe

Despre scandalul din Parlament: ”Este inimaginabil ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României (...). Era ca într-o crâșmă de mahala. Cred că în anul electoral 2024, aceste atitudini se vor amplifica, din păcate”. citiţi mai departe

”Într-un fel, este o reintrare sau o intrare în normalitate”. citiţi mai departe

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

Marcel Ciolacu ar vrea ca mai întâi să fie desemnat premier de Klaus Iohannis, iar apoi să continue negocierile pe arhitectura Guvernului: număr de ministere și cum sunt împărțite acestea, fie între două partide, fie între trei partide, pentru că menținerea UDMR la Putere nu e garantată. Raționamentul social-democraților e că șeful PSD vrea un control cât mai mare asupra noului Executiv, mai ales dacă-l preia într-un context dificil. / Dintre toți liderii actuali ai țării, singurul care vorbește impecabil limba română (gramatică și proprietatea termenilor) este președintele UDMR. Audiție plăcută! O emisiune de informații matinale pentru minți matinale servite în eter și-n online de Mihai Molnar și Basil Muresan. Cel mai provincial morning show! Ne auzim în fiecare dimineață, de Luni până Vineri, de la 07:00 la 10:00 pe 99,1FM sau online pe http://live.radioarad.ro Aradul Matinal este cel mai provincial morning show! 99,1 FM - Radio Arad Dacă vrei să auzi noile podcasturi, te invităm să accesezi următorul link https://linktr.ee/AradulMatinal și apasă subscribe, follow sau like pe oricare platformă menționată! #AradulMatinal #morningshow #provincial #RadioArad #99punct1fm --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/aradulmatinal/message

În ediția de săptămâna asta am încercat imposibilul: să înțelegem ce-au făcut în Parlament cu modificările codului Penal și de Procedură Penală aleșii Marii Coaliții. Imposibil, teoretic, pentru că nici măcar ei nu înțeleg ce-a fost acolo, dacă e să ne luăm după liderul grupului UDMR din Camera Deputaților. Faptele le știți: ministrul Predoiu a venit cu niște propuneri de punere în acord a legislației penale cu decizii anterioare ale CCR, cele mai importante fiind chestiunea pragului valoric al prejudiciului la abuz în serviciu și prezența probelor obținute pe mandate de siguranță națională în dosare pentru infracțiuni „normale” precum cele contra vieții, cele de corupție sau evaziune fiscală. Parlamentul a umblat - atât în sens pozitiv cât și invers - la propunerile lui Predoiu, atât în Senat cât și, mai apoi, ăn Cameră, după care, bucluc: un telefon primit nu se știe de unde a întors totul la momentul zero. Adică la propunerile ministrului Predoiu. Ce urmează? Nu știm, dar putem intui, dacă ne uităm la geneza amnistiei mascate pe care o trăim chiar în aceste luni, când dosare mari se închid și nume mari scapă de răspundere penală pentru faptele lor după hiatusul legislativ privind prescripția specială. Și atunci, ca și acum, Predoiu a propus (el este artizanul codurilor ciuruite de CCR), judecătorii constituționali au ciuntit (admițând excepții de neconstituționalitate cu duiumul, parte pentru că erau, parte pentru că trebuia să scape unul-altul), iar Parlamentul s-a făcut că legiferează. Adică fix situația din zilele astea. Dumnezeu cu mila, așadar. Am mai atins și subiectul elevului cuțitar din București, însă mai degrabă am vorbit despre ecourile societale ale acestei fapte grave. Am pledat, ca de obicei, pentru moderație și anti-strigături. Dar și anti-ursărie, la rubrica noastră de final, unde am constatat ambițiile viitorului mare om politic naționalist Dragnea Liviu - parcă-l știți de undeva, nu-i așa? -, sau setea de cunoaștere a intelectualilor din mănăstirile ortodoxe, neapărat de ostoit din bani publici, apud Episcopul Sucevei, „Gandalf” Calinic. Ăștia am fost săptămâna asta. Pe joi! ----------------------------------------------------------------------  Acest episod este produs și cu susținerea Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.  ----------------------------------------------------------------------  Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Cu cronometrul Comisiei Europene pe masă, PNL, PSD și UDMR au făcut, cu pensiile speciale, ce știu mai bine partidele de la putere: un minim compromis, printre cuvinte flamboaiante și replici arogante date celor care cer tăieri usturătoare. Parlamentarii par, însă, să fi uitat tocmai de cei mai speciali: ei înșiși. Pensiile aleșilor – locali sau naționali – rămân neatinse, se pot adăuga mai departe oricărui alt venit de la stat, iar noi ratăm încă o șansă de a începe de la vârf schimbarea. Cu această lege trecută deocamdată prin Senat, Guvernul Ciucă va încerca să ceară la Bruxelles alte 3 miliarde de euro din PNRR, programul european care ar trebui să împingă România mai departe. Dar pensiile speciale sunt numai o necunoscută din complicata ecuație a sistemului nostru de pensii publice. Ce alte motive de îngrijorare ne așteaptă în anii ce vin și cât de dificilă e rezolvarea lor politică explică, în acest episod, Radu Burnete. Lămurește, însă, și cum s-ar putea reașeza corect sistemul, cu condiția ca purtătorii de mesaj să fie politicieni în care societatea să aibă cu adevărat încredere. Radu Burnete a absolvit Științe Politice, are un master în Studii Internaționale la Viena, a lucrat în consultanță specializată în reglementări financiare, în industria pensiilor private, iar acum este directorul executiv al Confederației Patronale Concordia. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, spune că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat în România. Dar și că prea mulți politicieni erau obișnuiți să primească indicații și sugestii. Parlamentul European dezbate astăzi aderarea României la spațiul Schengen. UDMR vrea să schimbe legea care organizează examenul auto astfel încât examinatorii să lucreze pentru companii private. AUR anunță proteste în toată țara. Aflăm și cine sunt marii câștigători ai crizei energetice din România.Franța a început procesul de naționalizare a grupului de energie nucleară EDF. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Controversatul amendament care ar fi permis si judecatorilor sa fie numiti in functii de procuror-sef a fost eliminat din proiectul legilor justitiei. PSD, PNL si UDMR au votat saptamana trecuta in Comisia speciala aceasta modificare, considerata... citiţi mai departe

Un amendament depus de UDMR la legile justiției ar avea efect de boomerang asupra luptei impotriva criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt. Acesta prevede că procurorii pot fi delegați sau detașați în cadrul structurilor... citiţi mai departe

”E adevărat, personal, aș fi vrut o poziție publică mai coerentă și mai asumată din partea UDMR, în ceea ce privește aceste afirmații ale liderului Guvernului de la Budapesta, însă în același timp nici nu am văzut o poziție prin care să afirme că... citiţi mai departe

Tensiuni la granița dintre Serbia și Kosovo după ce autoritățile au impus schimbarea plăcuțelor de înmatriculare auto și a documentelor de identitate sârbești cu unele kosovare. Misiunea NATO din Kosovo anunță că este gata să intervină 'dacă stabilitatea este amenințată'. Klaus Iohannis spune că România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale. UDMR nu se leapădă de Viktor Orban. Liviu Dragnea a anunțat că vrea naționalizarea companiilor strategice dacă revine la putere. În ciuda realității, primarul Nicușor Dan susține că parcurile din București sunt curate. Cei care fac glume despre biserică în Polonia ar putea primi 2 ani de închisoare. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

George Simion a forțat ieri intrarea în biroul lui Marcel Ciolacu. Parlamentarii AUR cer ca UDMR să fie scos de la guvernare. Între timp comunitatea maghiară din România continuă să se radicalizeze pe banii Budapestei. Salariații din învățământ, dar și poștașii, au reluat protestele în Piața Victoriei. Locuitorii din comuna Doicești, dar și primarul, au aflat de la televizor că în localitatea lor vor fi instalate reactoare nucleare modulare. Peste 80% dintre ucraineni se pronunță împotriva oricăror concesii teritoriale în schimbul păcii. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Rareș Bogdan spunea zilele trecute că președintele Iohannis ar fi avut un program furibund de la începutul războiului din Ucraina. Libertatea a analizat programul președintelui pentru a vedea cât de ocupat a fost de fapt. Dacian Cioloș spune nu pregătește lansarea unui nou partid, dar recunoaște că au existat discuții despre nemulțumirile sale și ale unor colegi din USR. Băncile i-au convins pe politicieni să retragă amânarea ratelor din pachetul social. Președintele american Joe Biden îl acuză pe Vladimir Putin de genocid în Ucraina. AUR, alături de PNL și UDMR, a votat pentru respingerea proiectelor privind DNA-ul pădurilor și a brățărilor pentru agresori. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Despre certificatul verde Covid la locul de muncă: ”Important este să încercăm să găsim o soluție care pe de o parte corespunde cerințelor medicale, pe de altă parte acoperă tot ce înseamnă drepturile constituționale, dar în același timp ne ajută... citiţi mai departe

Schimbare la 180 de grade a coalitiei in ce priveste certificatul verde pentru angajati. După o discuție pe care liderii PNL, PSD și UDMR au avut-o aseara cu președintele Klaus Iohannis s-ar fi stabilit ca certificatul sa nu fie obligatoriu la... citiţi mai departe

Liderii PNL, PSD și UDMR au căzut de acord  asupra formei finale a certificatului COVID, proiectul de lege urmând să fie adoptat până la sfârșitul anului. Coaliția urmează să decidă în această seara dacă documentul va fi adoptat prin... citiţi mai departe

A look at the political parties in Romania Email: whydocountriesexist@gmail.com Website: https://whydocountriesexist.libsyn.com/ Feedback/request forum: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSf5m6cVniic8zkY13UZmUAxwLTNuVdBEkYqHmQCvvyAkGcUSg/viewform?usp=sf_link     Recorder documentary: https://youtu.be/dV7csY0mRgM   Intro 0:00 Background and political structure 0:57 Social Democratic Party (PSD) 3:05 National Liberal Party (PNL) 5:19 Democratic Alliance of Hungarians in Romania (UDMR) 7:16 Save Romania Union (USR) 9:11 Alliance for the Union of Romania (AUR) 11:17 Small minorities parties 14:04 People's Movement Party (PMP) 15:16 Pro Romania Party 16:34 Outro 17:17

Miniștrii lui Ciucă au trecut fluierând de audieri. Filmul unei zile pline de laude și aplauze pentru vorbe goale (SpotMedia) - Programul de guvernare nu ţine cont de realitatea macroeconomică a României (Bursa) - Mesaj de la un medic... citiţi mai departe

Guvernul nu mai are bani de pensii şi salarii? Unde se duc atunci 70% din veniturile bugetare rezervate pensiilor şi salariilor la stat? (Ziarul Financiar) - Cazul Isărescu la CCR | Legea care-i deconspiră pe colaboratorii Securității,... citiţi mai departe

PSD, PNL și UDMR și-au oficializat relația, ieri la Cotroceni, în prezența președintelui Klaus Iohannis. Omul președintelui, Nicolae Ciucă, a fost desemnat premier. Astăzi vor fi aleși noii președinți ai Camerei Deputaților și Senatului. 17 parlamentari vor demisiona din PNL, ca urmare coaliției cu PSD. Doi preoți din Botoșani sunt acuzați că le-au cerut credincioșilor vaccinați să plece din biserică și le-au smuls oamenilor măștile. Salariul minim european se apropie de votul final în Parlamentul European. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

PNL avea totul şi a pierdut tot pentru postul de premier. Guvernul, oricare ar fi, va avea de administrat o situaţie grea (Ziarul Financiar) - 730.000 de români spun că vor să emigreze în 2022. „Probabil unii dintre ei sunt cu bagajele... citiţi mai departe

Negocierile pentru Guvernul PSD, PNL, UDMR continuă. Florin Cîțu spune că rămâne singura propunere pentru postul de premier. Iar Marcel Ciolacu afirmă că e normal ca PSD să solicite să desemneze primul premier, din moment ce a câștigat alegerile. România a avut cu 30% mai mulți morți în septembrie 2021 față de anii dinaintea pandemiei. Specialiștii spun că vaccinarea fără reducerea contactelor nu oprește pandemia. PSD respinge propunerea PNL ca nevaccinații să își plătească spitalizarea Covid. Diana Șoșoacă vrea pedepsirea celor care scriu „știri antiromânești”cu 5 ani de închisoare. AUR solicită președintelui convocarea CSAT și sprijin pentru Polonia. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Astăzi ar putea fi finalizat programul de guvernare al PSD, PNL și UDMR. Tot astăzi liberalii vor avea o ședință pentru decide propunerea de premier. Florin Cîțu spune că acesta ar putea fi Marcel Ciolacu, liderul PSD. Rareș Bogdan crede nimeni nu va avea curajul să propună un premier PSD în Biroul Executiv al PNL. AUR caută formarea unui pol conservator alături de PMP sau Ludovic Orban. Un profesor antivaccinist din Iași a fost concediat. Aceasta i-a amenințat pe elevii și părinții nemulțumiți de propaganda anti-vaccinare cu dosar penal și că o va aduce pe Diana Șoșoacă. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

PNL, PSD și UDMR sunt tot mai aproape de o nouă majoritatea parlamentară. Klaus Iohannis va fi cel care va desemna premierul. Ludovic Orban, dar și Liviu Dragnea afirmă că Iohannis vrea să fie premier al României după 2024și că aceasta este de fapt miza colaborării cu Partidul Social Democrat. Au avut loc proteste în București și Suceava împotriva vaccinării și a certificatului verde. Liderul AUR George Simion a lansat mai multe îndemnuri la ieșit în stradă. Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș susține că „Avem nevoie de restricții mai severe, ca în Austria”. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Un alt spital, un nou incendiu. Cea mai recentă tragedie a avut loc într-un spital de Ploiești. Am avut în total 11 incendii în spitale în mai puțin de un an. Astăzi continuă negocierile între PNL, PSD și UDMR pentru a stabili programul de guvernare. Florin Cîțu spune că a ajuns în situația în care colaborează cu PSD pentru că foștii parteneri de la USR au dat prima dată mâna cu PSD la moțiunea de cenzură. Tudor Chirilă are un mesaj pentru președintele Klaus Iohannis: „Sunteți ticălos pentru multe lucruri, dar mai ales pentru situația în care ați adus această țară”. Germania se confruntă cu un record de infectări cu COVID-19: peste 50.000 de cazuri noi în 24 de ore. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

PNL, PSD și UDMR continuă negocierile pentru programul de guvernare. Marcel Ciolacu spune că PSD își dorește o cotă de impozitare progresivă. Medicii ATI de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara au ieșit în stradă pentru a îi încuraja pe oameni să se vaccineze. În schimb la avizierul unei biserici din București este descurajată vaccinarea. Inflația a ajuns la 7,9% în octombrie. Românii cred că schimbările climatice există, dar sunt fenomene naturale, nu sunt provocate de om. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Astăzi încep negocierile oficiale pentru formarea unei noi majorități alcătuite din PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale. Cele două partide mari au hotărât în forurile de conducere să continue negocierile. USR spune că foștii parteneri au ales hoția alături de PSD. Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației, e supărat pe elevii care vor cursuri online și ține să ne dovedească că este cel mai prost ministru din guvernul demis. Zvonurile limitează achiziția alimentelor de bază din supermarketuri, iar transportatorii avertizează că anul acesta cadourile de Crăciun ar putea să ajungă de Paște. În Portugalia, șefii care își deranjează angajații în timpul liber vor fi amendați. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Trebuie ”să avem foarte rapid un Guvern cu puteri depline. Asta se poate întâmpla dacă actorii politici vor renunța puțin la orgoliile personale și încheiem un armistițiu politic, să zicem, nu știu, pe șase luni”. citiţi mai departe

La nici un an de la alegeri, partidele sunt din nou în conflict unele cu altele și toate în război cu realitatea. În numai o săptămână, USR PLUS a ieșit de la guvernare, a semnat o moțiune de cenzură împreună cu AUR și a confirmat, în Parlament, o bănuială mai veche a electoratului său: că PNL și UDMR păstrează în continuare relații strânse cu PSD. E azi întreaga societate într-o degringoladă politică doar ca Florin Cîțu să poată prelua, pe 25 septembrie, puterea în partidul său? Iar dacă o câștigă câtă vreme o poate păstra? E timpul pentru o privire lucidă în interiorul PNL, dar și pentru recursul la memorie. Cât ne arată trecutul recent că se poate prelungi criza guvernamentală și mai cu seamă care se anunță a fi deznodământul explică, în acest episod, Adriana Săftoiu - fost deputat PNL și purtător de cuvânt la Palatul Victoria în timpul guvernării Convenției Democratice. On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

Miniștrii USR PLUS s-au retras din Guvernul Cîțu. Dan Barna se întâlnește astăzi cu Klaus Iohannis pentru a găsi o soluție pentru salvarea coaliției PNL, USR PLUS, UDMR. Ludovic Orban spune că Florin Cîțu poate să rămână premier dacă va fi susținut de PSD. Dominic Fritz declară că acum PNL are de ales între PSD și USR PLUS. PSD solicită creșterea imediată a salariului minim brut general pe economie de la valoarea de 2.300 la 2.500 lei. România este țara cu cel mai mare număr de elevi care îi revine unui singur învățător din UE. Agenția Europeană a Medicamentului evaluează datele referitoare la administrarea celei de-a treia doze de vaccin Pfizer. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

”Eu am propus ieri la ședința coaliției să purcedem la treabă privind reforma în justiție, pentru că sunt foarte multe alte probleme pe care trebuie să le rezolvăm în domeniul justiției. Nu înțeleg de ce domnul ministru se cramponează de acest... citiţi mai departe

”Văd că unii când nu mai au argumente, atunci o iau pe arătură foarte repede”. citiţi mai departe

Astăzi va avea loc votul final asupra moțiunii simple a PSD împotriva ministrului Cristian Ghinea. Justiția pe care am apărat-o a decis o nouă amânare în dosarul Colectiv, următorul termen este 22 septembrie. UDMR a propus în ședința de coaliție ca alocațiile pentru copii să fie diferențiate în funcție de veniturile familiilor. Austeritatea fiscală de după pandemii crește inegalitatea socială, conform unui studiu recent. Dan Barna cere educație sexuală în școli: "Trebuie să ne gândim la copii și nu la himerele medievale ale părinților". Președintele Klaus Iohannis spune că a avut două discuții cu Joe Biden la summitul NATO și l-a invitat în România. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

PNL, USR-PLUS și UDMR au semnat un act adițional la protocolul Coaliției (HotNews.ro) - Cine este Ioana Mihăilă, propunerea USR PLUS la ministerul Sănătății: medic edocrinolog, deține o clinică privată împreună cu soțul ei (G4Media.ro) -... citiţi mai departe

Agenția Europeană a Medicamentului a confirmat că există o legătură între vaccinul AstraZeneca și cazuri foarte rare de tromboză. Cu aceste noi date mai multe țări europene iau în calcul folosirea altui vaccin pentru doza a doua. Raed Arafat spune că din aceasta pandemie a învățat că spitalele nu trebuie făcute cost-eficiente, ca fabricile. Un deputat USR cere ca în județul Suceava să nu mai fie obligatorie masca pe stradă. Premierul Florin Cîțu a descoperit că în primele trei luni cheltuielile de personal au crescut, iar acum vreau să știe de unde vine creșterea pentru că legislația nu permite asta. AUR vrea să colaboreze cu UDMR. FMI propune ca beneficiarii pandemiei și bogații să plătească o taxă de „solidaritate”cu cei afectați de criză. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Președintele Klaus Iohannis i-a cerut ministrului justiției explicații pentru clasarea dosarului 10 august. Ministrul a venit astăzi cu explicații, auzim imediat despre ce este vorba. Președintele PSD, Marcel Ciolacu spune că oamenii politici ar trebui să se hotărască. Respectă independența justiției sau pun presiune pe judecători atunci când o sentință definitivă nu le convine. Criticile împotriva președintelui nu vin doar din opoziție. Emil Boc este nemulțumit după numirea unui prefect UDMR la Cluj spunând că acesta este un gest de sfidare fără precedent al conducerii PNL. AUR acuză coaliția de guvernare că vrea să impună vaccinarea obligatorie. Iar un raport al ONU arată că oamenii aruncă la gunoi aproape un miliard de tone de alimente în fiecare an. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Vorbim astăzi despre cât de oportună sau nu este redeschiderea școlilor în contextul unor noi tulpini mai periculoase ale Covid-19. PNL, USR-PLUS și UDMR și-au împărțit funcțiile de prefecți. Bucureștiul revine USR-PLUS, PNL a rămas cu Bihor, iar Clujul a fost luat de UDMR. Dacă am colecta taxe cât Bulgaria și Ungaria, am putea dubla bugetele sănătății, educației, de locuințe și mediu. O petiție pentru modificarea ritualului botezului ortodox a adunat zeci de mii de semnături în doar câteva ore. Radicalizarea prietenilor și vecinilor noștri se petrece online în bule din care foarte rar iese cineva. Sute de persoane au stat ieri la coadă pentru burgeri gratis la un fast-food din București. Putin își arestează toți dușmanii. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Astăzi vorbim despre lupta pentru putere din PNL. Rareș Bogdan îl atacă pe Ludovic Orban pentru eșecul de la alegerile parlamentare și pentru că a cedat ministere importante în negocierile cu USR PLUS și UDMR. Spune despre acesta că „S-a crezut lupul alfa, omul fără de care România nu merge înainte”. Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva Coronavirus și spune că în acest moment campania de vaccinare merge bine. Astăzi este lunea albastră, iar zona euro se poate confrunta cu o dublă recesiune. Românii nu au încredere în parlament și 35% dintre ei s-ar vaccina imediat împotriva Covid-19, 27% se mai gândesc. Platforma de programare a vaccinărilor întâmpină probleme de funcționare. Alexei Navalnîi a fost reținut pe aeroportul din Moscova, după ce a revenit de la Berlin. Maia Sandu s-a întâlnit la Bruxelles cu Laura Codruța Kovesi. Republica Moldova vrea să colaboreze cu Parchetul European pentru combaterea contrabandei și spălării banilor. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Eduard Novak, noul ministru al Tineretului şi Sportului, propunerea UDMR pentru această funcție, este invitatul lui Ovidiu Ioanițoaia, la "Prietenii lui Ovidiu". Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism şi singurul campion paralimpic din istoria României vorbește deschis despre planuri și schimbări. Novak, în vârstă de 44 de ani, se declară convins de faptul că poate să facă lucruri bune pentru sportul românesc, pentru tinerii talentaţi şi pentru campioni. Urmărește dialogul de o oră cu noul ministrul al Tineretului şi Sportului.

PNL, USR-PLUS și UDMR au semnat acordul de guvernare pentru următorii patru ani. Anca Dragu este prima femeie aleasă ca președinte al Senatului. Ludovic Orban a fost ales presedintele Camerei Deputatilor, dupa o sedinta maraton. Vlad Voiculescu a acceptat nominalizarea ca ministru al Sănătății. Klaus Iohannis se consulta marti, de la ora 15.00, cu partidele parlamentare pentru desemnarea premierului. Contre dure între Dan Barna și George Simion în Parlament. Sondaj Avangarde: Ce procentaj ar lua AUR dacă alegerile parlamentare s-ar repeta? Diana Șoșoacă dă în judecată Ministerul Sănătății, DSP București și Senatul României. Scuzele pe care le-au găsit senatorii să nu poarte mască în Parlament. „Dacă ţi-e sete trebuie să bei apă”. Doar 30% dintre români declară că se vor vaccina. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Vorbim astăzi despre ultima zi a negocierilor dintr PNL, USR PLUS și UDMR. Liberalii și cei de la USR Plus au ajuns la un prim acord pentru formarea coaliției pe formula Florin Cîțu premier și Ludovic Orban președintele Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu spune ca nicio funcţie din Parlament nu va fi ocupată de cineva din conducerea PSD. Ne aducem aminte astăzi și de evenimentele petrecute în urma cu 31 de ani în Timișoara. Nicolae Ceaușescu a decretat starea de necesitate într-o zi de 18 decembrie 1989. Un grup de tineri care au scandat pe treptele Catedralei au fost uciși cu rafale de gloanțe. Vorbim și despre cum arată adevărata discriminare: Protest al romilor din ghetoul clujean Pata Rât, faţă de mizeria în care trăiesc. Aflăm când vine vaccinul anti-COVID în România şi care sunt primele zece spitale care vor beneficia de el. Reducerea impozitelor pentru bogați nu creează locuri de muncă și nu duce la creștere economică. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

Astăzi vorbim despre o nouă etapă a negocierilor între PNL, USR PLUS și UDMR. Mandatul PNL este acela de a negocia, dacă este posibil, formarea unui guvern cu USR Plus, UDMR și grupul minorităților. Timișorenii nu l-au lăsat pe George Simion să aprindă lumânări în memoria Revoluției pe treptele Catedralei. Minore transformate în sclave și torturate. Zeci de tinere din Iași au fost păcălite. ”Cea mai aprigă condiție era să fii virgină”. Cristian Tudor Popescu a fost amendat cu 5.000 de lei de CNCD pentru editorialul „Satană în sutană”. România este pregătită să înceapă vaccinarea anti-COVID pe 27 decembrie. Tema muzicală: Jester Of No Court - Solidarity Forever

De vorbă cu Soos Zoltan, candidat independent (susţinut de UDMR) la funcţia de Primar al Municipiului Târgu Mureş… #candidat #mures #tgm #targumures #locale #administratie #soos #zoltan #udmr #primarie #one2one #ovidiumita

Cum era de așteptat ne îndreptăm către o amnistie generală în materia amenzilor din starea de carantină. Există deja un proiect de lege depus de ALDE în acest sens. Ce efecte va avea, însă asupra societății, această iertare în masă? Proiectul a fost depus de ALDE, Pro România și UDMR. Mă surprinde absența semnăturilor PSD și chiar sunt curios cum se va raporta partidul lui Marcel Ciolacu la această chestiune. Proiectul este unul care argumentează drepturile și libertățile civile și respectarea acestora cât mai aproape de litera legii. Și este în spiritul solicitărilor cu care Avocatul Poporului a blocat stare de urgență la CCR.  Chiar deciziile CCR sunt la baza argumentației care propune scutirea de la plata amenzilor pentru trei sute de mii de persoane. Fac excepție actele de tulburare a liniștii publice din perioada respectivă, adică bombardierii și fuga din locurile de izolare. 

Știu că toată lumea se concentrează la criza sanitară și la cea economică, dar politicienii români au și alte treburi de care nu v-au povestit încă. Fără știrea voastră, o nouă lege va duce mandatele primarilor și ale președinților de consilii județene la cinci ani. Legea e deja adoptată la Cameră, tacit. Și a primit și avizele necesare la Senat. Ce se întâmplă? Legea este depusă de UDMR și a trecut fluierând de Camera Deputaților. De vreme ce toată lumea era atentă la coronavirus s-a considerat că nu e necesară  o dezbatere pe o chestiune esențială a democrației. Legea spune că mandatele aleșilor locali vor fi, de la următoarele alegeri, mai lungi cu un an. Adică, cine se alege la iarnă va fi primar, consilier sau președinte de CJ până în 2025.  În expunerea de motive se spune că acest lucru s-a întâmplat și în alte state precum Germania, Austria sau Belgia. După care, s-ar evita sincopele în administrarea orașelor, iar diverșii politicieni locali ar fi feriți de crizele politice naționale. 

Este timpul să vorbim de restarea României, așa cum a spus președintele. Mari și spectaculoase cuvinte. Și care sunt rostite de fiecare dată când o nenorocire lovește România. Măcar de data asta o să se întâmple?  Imediat după ce Parlamentul a votat condiționat prelungirea stării de urgență, președintele Iohannis a rostit cel mai dur discurs politic de la începutul crize. Acesta viza coaliția PSD-ALDE, Pro România, UDMR. Președintele spune că România trebuie să scape de politicieni iresponsabili. A numit majoritatea din Parlament drept nelegitimă și a spus că ”E inacceptabil și revoltător să-i vedem dând lecții azi pe cei care au lăsat spitalele fără resurse, au distrus sistematic sisteme întregi.” Apoi a adăugat că acest efort de corectare a vechilor erori va continua accelerat după criză.