Podcasts about tipuri

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Biserica Betania Chicago - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Onisim Botezatu, în data de 3 noiembrie 2024.

În cadrul ediției de pe 22 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Cercetătorii de la Beth Israel Deaconess Medical Center au identificat patru profiluri moleculare distincte ale bolii Alzheimer (AD) folosind o abordare cross-omics. Studiul, publicat în PLOS BIOLOGY, a relevat că unul dintre aceste profiluri este asociat cu o funcție cognitivă mai slabă și caracteristici neuropatologice mai severe. Utilizând tehnici de învățare automată pentru a integra date transcriptomice, proteomice, metabolomice și lipidomice de mare capacitate, această abordare a dezvăluit perspective moleculare noi asupra AD. AD este o tulburare neurodegenerativă complexă, caracterizată de plăci amiloide (Aβ), ghemuri neurofibrilare (NFT), neuroinflamație și pierderea sinaptică și neuronală. Există traiectorii distincte ale patologiei proteinei tau și atrofiei cerebrale, asociate cu multiple caracteristici clinice și patologice ale AD. Cercetătorii au examinat anterior date moleculare provenite din analiza creierului pacienților cu AD și al indivizilor sănătoși, utilizând separat diferite tipuri de analize omice, cum ar fi transcriptomica, proteomica, metabolomica și analiza la nivel de celulă unică. Ei sugerează că, prin combinarea acestor diferite tipuri de date moleculare, pot fi descoperite noi mecansime biologice și schimbări ale căilor moleculare care nu ar fi observate dacă s-ar folosi doar un singur tip de analiză omică. Practic, integrarea mai multor surse de date poate oferi o înțelegere mai completă și mai detaliată a acestei afecțiuni. Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Riscul crescut de cancer de sân și ovar, asociat cu mii de mutații ale genei RAD51C ▶ Patru tipuri noi de boală Alzheimer, identificate prin analiză multiomică ▶ Expunerea la radon ar putea crește riscul de leucemie la copii, chiar și la niveluri scăzute ▶ Interzicerea vânzării de tutun la tineri ar putea preveni 1,2 milioane de decese până în 2095

Învăţaţi franceza cu Aida, o tânără jurnalistă spaniolă care este la Paris de 5 luni şi care vrea să devină jurnalist specializat pe modă ! Suntem la Galeriile Lafayette alături de Charlotte Rosier, consilieră de modă, care explică felul în care functioează industria modei. Crearea şi comercializarea unei colecţii de modăLes collections sont conçues six à huit mois à l'avance. On fait un carnet de tendance : on cherche des indices, on flaire la mode de demain. On regroupe les idées par thèmes : chaque thème comprend des matières, des formes de vêtements et des détails particuliers. Le styliste crée sa collection avec les thèmes choisis, une ou deux saisons à l'avance. Il sélectionne les tissus définitifs, prévoit les imprimés ou broderies, et les petits accessoires (attaches, boutons, clips, etc.). Il présente ses créations sous forme de dessins techniques accompagnés d'un échantillon du tissu choisi. Le modéliste réalise un patronage du vêtement à partir de ces dessins techniques. Il monte des prototypes pour voir si le vêtement correspond au modèle imaginé. L'industrialisation le patronnier réalise le patron définitif du vêtement et les plans des pièces complémentaires (doublures, thermocollants, etc.). Le gradeur décline le patron dans toutes les tailles, en se référant à des tableaux de mensurations moyennes nationales. La confection : les vêtements sont produits en plus ou moins grande quantité. Ils sont ensuite emballés et expédiés dans les différents points de vente.  Prêt-à-porter vs haute coutureHaute couture Née en France à la fin du XIXe siècle, la haute couture est une appellation protégée par la loi : Le travail de couture est réalisé dans les propres ateliers de la maison de couture. Les habits sont faits sur mesure, adaptés à la taille de la personne qui va les acheter. Toutes les finitions sont réalisées à la main avec des tissus souvent exclusifs. Conçue pour une clientèle exclusive, elle sert de vitrine et de terrain de jeu aux couturiers. Certains modèles peuvent avoir été créés spécialement pour un défilé de mode. Dans une collection, environ 20 % des modèles ne seront jamais commercialisés. Prêt-à-porter  Les pièces sont produites en série, de façon industrielle. Leur prix est beaucoup moins élevé. Comme son nom l'indique, le prêt-à-porter est immédiatement commercialisable sans grande modification. La majorité des pièces des défilés de prêt-à-porter se retrouvent 6 mois plus tard en boutique.  Evenimente de modă la ParisLes défilésLa fashion week a vu le jour en 1943 aux Etats-Unis, à New York, pour mettre en avant les stylistes américains face au monopole de la France dans le domaine de la mode.Aujourd'hui, les principales fashion week ont lieu respectivement à New York, Londres, Milan et Paris, deux fois par an.Paris est la seule ville qui présente des défilés « haute couture ».La Fashion week de Paris peut voir défiler jusqu'à une centaine de marques.Le coût d'un défilé peut aller de quelques dizaines à plusieurs centaines de milliers d'euros.À Paris, les plus grandes maisons de couture présentent jusqu'à six collections par an. Les plus importantes sont : la collection « haute couture », printemps-été (en janvier) et automne-hiver (en juin) la collection « prêt-à-porter », printemps-été (en septembre) et automne-hiver (en mars)  Les musées de la modeLe Musée Galliera Dans le XVIème arrondissement, près de la place d'Iéna, à deux pas des plus prestigieuses vitrines de la couture, un palais d'inspiration Renaissance abrite le musée de la mode.Le musée présente des pièces de collection qui reflètent les codes de l'habillement en France, du XVIIIe siècle à nos jours.Avec plus de 100 000 vêtements et accessoires, les collections de Galliera sont parmi les plus riches au monde.La Cité de la Mode Ouvert en 2012, Les Docks - Cité de la Mode et du Design se trouve Quai d'Austerlitz, au bord de la Seine, dans un ancien entrepôt des Ports de Paris.Ce site organise des événements permettant les rencontres entre marques, designers, industries créatives, artisans et publics.On y trouve l'Institut Français de la Mode, un établissement d'enseignement supérieur et un centre de formation continue pour les industries du textile, de la mode, du luxe et du design.La Cité est ouverte jour et nuit (de 10h à minuit), sept jours sur sept, pour « s'aérer, shopper, manger et clubber » sur 1500 mètres carrés, à l'intérieur ou à l'extérieur, sur le toit ou dans les allées. Întrebarea formulată de Aïda Aïda : Alors, je voudrais savoir vraiment comment ça se passe ? Donc, il y a un défilé et, après ça, dans n'importe quelle boutique, comment on fait pour copier tout ça ?Charlotte Rosier : Alors le chemin, en fait, entre un vêtement qu'on trouve sur les podiums et le fait qu'il se retrouve en magasin… À partir du moment où il y a eu un défilé, il y a eu une tendance. Là, on va pouvoir retrouver dans ces magasins de créateurs, qui ont défilé, exactement les mêmes tenues à des prix qui sont beaucoup plus chers que ce qu'on a vu il y a quelques instants, chez Maje, Sandro, Comptoir des cotonniers , etc… À partir du moment où il y a les défilés qui ont lieu plusieurs mois à l'avance, les créateurs des autres petites marques – qui sont beaucoup plus accessibles pour tout le monde – vont se dire « Tiens, il va y avoir une tendance pour le bleu Klein, pour le far west, eh bien, toutes mes collections, je vais les orienter comme ça ». Et, c'est pour ça que c'est intéressant qu'il y ait des articles, des rédactrices qui écrivent des choses, parce que les petites marques s'en inspirent. Linkuri utile:Galeries Lafayette : http://www.galerieslafayette.com/Mademoiselle Charlotte, coach de mode : http://www.mademoiselle-charlotte-relooking.com/Cité de la mode et du design : http://www.citemodedesign.fr/Musée de la mode : http://www.palaisgalliera.paris.fr/fr

Salutare tuturor și bine v-am regăsit la un nou episod din seria noastră de masterclass despre comunicare, realizat împreună cu profesorul Dumitru Borțun. În acest episod, mergem mai adânc în știința comunicării și explorăm concepte fascinante care ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează acest proces complex.Începem cu o discuție despre responsabilitatea generațiilor și importanța societății deschise, inspirați de ideile lui Karl Popper. Apoi, intrăm în miezul subiectului, analizând modele clasice de comunicare precum cel al lui Lasswell și Shannon-Weaver.Un moment important al episodului este dedicat funcțiilor comunicării, așa cum au fost ele definite de Roman Jakobson. Discutăm despre funcția expresivă, persuasivă, referențială, fatică, metalingvistică și poetică, oferind exemple concrete pentru fiecare.În a doua parte a episodului, ne concentrăm pe concepte mai avansate precum bagajul cultural și cunoașterea tacită, explorând cum acestea influențează modul în care percepem și interpretăm mesajele.Încheiem cu o discuție fascinantă despre limbaj ca instrument de gândire și cunoaștere, comparând diferite limbi și analizând cum acestea pot influența exprimarea ideilor și sentimentelor.00:00 Introducere și Reflecții asupra Generațiilor00:57 Responsabilitatea Generațiilor Noi01:13 Importanța Societății Deschise03:07 Discuție despre Comunicarea Eficientă03:12 Cunoașterea Științifică vs. Cunoașterea Comună05:47 Critica Istoricismului de Karl Popper09:12 Reclamă și Importanța Energiei Verzi09:58 Provocările Generațiilor și Comunicarea12:25 Raționalizarea Instituțiilor și Comunicării16:00 Exemple de Moralitate și Societate25:23 Modelul de Comunicare al lui Laswell31:06 Puterea Indignării31:42 Învățarea Emoțională și Schimbarea Cognitivă32:11 Impactul Comunicării Emoționale32:52 Fumatul și Imaginea de Sine35:58 Povești Personale despre Renunțarea la Fumat37:36 Riscurile de Sănătate ale Fumatului și Alcoolului39:00 Strategii de Comunicare și Sănătate Publică45:23 Rolul Zgomotului în Comunicare47:05 Modelul de Comunicare al lui Shannon și Weaver49:29 Importanța Contextului și Codului54:11 Funcțiile Comunicării58:59 Autocomunicare și Etica în Comunicare59:22 Promisiunea de a Vorbi despre Idei01:00:21 Funcția Empatică și Fatică în Relații01:06:38 Funcția Metanivistică și Metalimbajul01:14:13 Funcția Poetică și Arta Comunicării01:18:08 Rolul și Așteptările în Comunicare01:24:06 Semnificația Mesajului și Bagajul Cultural01:25:24 Bagajul Cultural și Emanciparea01:25:43 Decodificarea Realității: Semiotică și Percepție01:27:49 Interpretări Istorice Greșite: Cucerirea Spaniolă01:31:27 Structuri Simbolice și Tipuri de Inteligență01:44:14 Perspective Lingvistice: Precizie, Poezie și Echilibru01:50:00 Gânduri de Încheiere despre Limbaj și Comunicare

00:00 | Intro 00:48 | Cine sunt fondatorii Iconist? 02:23 | O relatie care a inceput din Facultatea de Arhitectura 03:41 | Cum a luat nastere idea Iconist 06:20 | Despre plantele stabilizate in decorul interior 08:38 | Tipuri de plante stabilizate 10:57 | 3 pasi pentru a deveni antreprenor 14:09 | Pandemia a fost o resetare pozitiva 15:50 | Raluca, partea creativa. Mihai, partea tehnica 16:24 | Designul interior, un mediu competitiv 18:40 | Cele mai intalnite cereri in materie de design interior 20:57 | Romani talentati, promovati si in strainatate 23:45 | Nu suntem minimalisti 28:12 | Planurile de viitor pentru Iconist 31:16 | Sfat final --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/damiandraghici/message

Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație lunară sau o singură donație AICI –⁠⁠ ⁠⁠⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Rebeca Dume este soție, mamă, farmacist rezident și consultant în nutriție integrativă. Este o femeie puternică, determinată și tenace care a trecut nu demult printr-o provocare care i-a pus sănătatea la încercare. Din nevoia de a găsi soluții și de a scăpa de durerile crunte și-a schimbat complet stilul de viață, iar prin grația lui Dumnezeu astăzi trăiește cu totul altfel, fiind vindecată. În acest episod vei cunoaște și omul Rebeca, pentru că își împărtășește povestea, lupta, durerea, dar și biruința cu noi, dar vei face cunoștință și cu specialistul din ea. Rebeca e genul de specialist care este la curent cu ultimele studii, trenduri și adevăruri științifice, iar acesta este unul din motivele pentru care mi-am dorit să fie unul din invitații mei. Felul în care descrie stilul de viață sănătos, nutriția și felul în care ne raportăm noi la tot ceea ce ne-a pus Dumnezeu la îndemână mi-a plăcut foarte mult. Discutăm multe lucruri în acest episod și deși pare copleșitor la început, pe parcurs îți vei da seama de niște adevăruri pe care nu prea le poate demonta nimic și care chiar te vor indemna să faci o schimbare. Povestim despre ce înseamnă stilul de viață sănătos, cum e cu curele de slăbire, care e diferența dintre post ca disciplină spirituală și postul terapeutic, cum putem avea o alimentație sănătoasă când avem buget redus/limitat, dar și ce rol au emoțiile noastre în pornirea de a mânca uneori fără control. Un episod atât de valoros și important! ________ Dacă ai nevoie de o consultație o găsești pe Rebeca aici: Instagram - https://www.instagram.com/rebecaa.dume/ Facebook - https://www.facebook.com/rebeca.albu Capitole episoade: (0:00) - Intro (0:30) - Descriere episod (2:20)- Bun venit, Rebeca (03:10) - Cine e Rebeca? (07:00) - Ce emoții a născut boala în tine? (12:50) - Cum ai fost vindecată? (18:10) - Concepții greșite despre nutriție (21:20) - Câte ouă „avem voie” să mâncăm/zi? (22:15) - Tipuri de diete (24:50) - Ciocolata neagră și beneficiile ei (26:00) - Slab, dar nesănătos (26:50) - Ce înseamnă stil de viață sănătos? (36:00) - Pericolul curelor de slăbire (41:40) - Ce pot face practic să slăbesc? (44:20) - Putem consuma cartofii cu carne la aceeași masă? (46:40) - Idei meniu mic dejun, prânz și cină (53:30) - Are rost să mă preocup pentru trup, când am de lucru pentru suflet? (1:03:10) - Cum fac să nu mă mai refugiez în mâncare? (1:06:50) - Post spiritual vs post terapeutic (1:16:30) - Cu cafea sau fără cafea? (1:20:50) - Și dulcele când? (1:29:10) - Puterea alimentelor în sănătatea mintală (1:33:50) - Alimentație sănătoasă, buget redus. Cum le împăcăm? (1:39:50) - Încurajare pentru cei care nu simt că pot să facă schimbarea (1:42:30) - Întrebare surpriză (1:44:50) - Încheiere ________ Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/⁠... Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu/... ⁠⁠⁠⁠⁠ Website –⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro

Dacă școlile adventiste, de la orice nivel, se ghidează după acest model biblic, paulin, atunci ele sunt locuri de adăpost și de formare.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Atunci când este folosit termenul de asigurare, majoritatea îl asociază cu asigurarea RCA sau CASCO şi, implicit, cu autoturismul... citiţi mai departe

00:00 - Introducere 02:10 - Cursurile online și cum poți să le livrezi06:30 - 3 tipuri de cursuri online11:29 - Pro și Contra în a avea un membership17:03 - Valorea coaching-ului23:55 - Produse digitale27:10 - Vanzarea produselor fizice28:36 - Done-for-you sau servicii Descărca ghidul gratuit pentru acest episod:https://lbs.alexandraene.com/ghidLINK PENTRU SHOW NOTES:  https://alexandraene.com/podcast Conectează-te cu mine: Aboneaza-te la Newsletter: https://lbs.alexandraene.com/abonare-newsletterPodcast Page: https://alexandraene.com/podcast Instagram: @alexandra_ene_ Facebook: https://www.facebook.com/obsimplificat​YouTube: https://bit.ly/3qD0tZ6​  Pentru sugestii, invitati și colaborari, scrie-mi pe: hello@alexandraene.com*Dacă ți-a plăcut episodul, ai putea să iei în vedere să lași un review pe Apple Podcast / iTunes? Durează mai puțin de 60 secunde și ne ajută să îmbunătățim calitatea și să intervievam noi oameni interesanți.Support the show

Exista doua tipuri de cunoștințe. Unele cunoștințe sunt reale, altele sunt copiate. În același episod: despre munca necesară formarii opiniilor. Varianta video aici: https://vimeo.com/701995409 ★ Support this podcast on Patreon ★

Atunci când alegem un nou dispozitiv pentru spălarea hainelor, acordăm întotdeauna atenție tuturor caracteristicilor tehnice ale modelului care ne place și, uneori, expresia "mașină de spălat rufe semiautomată" poate confuza chiar și un cumpărător experimentat. Prima întrebare apare imediat: cum diferă astfel de aparate de uz casnic de mașina de spălat automată și în ce caz este mai bine să alegem un model sau altul. Toate aceste nuanțe ar trebui analizate mai în detaliu. În primul rând, merită remarcat faptul că mașina de spălat semiautomată își poate îndeplini sarcinile directe numai cu participarea activă a persoanei. De asemenea, curăță la fel de bine ca versiunea automată, dar funcționalitatea sa este oarecum limitată. Ea poate nu numai să spele rufele murdare, ci și să le clătească și să le stoarcă, în timp ce întregul proces de lucru trebuie să fie controlat. Utilizatorul trebuie, însă, să adauge apă din când în când, să transfere rufele din tamburul mașinii în centrifugă și să efectueze alte operațiuni importante. Diferențe față de mașinile de spălat automate În același timp, mașina de spălat automată efectuează de obicei un ciclu complet de lucru de una singură, tot ce trebuie să faceți este să faceți clic pe butoane și să selectați programul dorit. În plus, mașinile de spălat automate sunt foarte diverse în ceea ce privește designul și se pot potrivi perfect în interiorul oricărei bucătării și băi. Dimpotrivă, aspectul uni mașini de spălat semiautomate este destul de simplu, toate modelele sunt de același tip și similare între ele. Avantaje în favoarea semiautomatelor: - Ușor de conectat, un astfel de dispozitiv necesită doar energie electrică din lista completă de comunicații. - Greutatea mașinii nu depășește 20 kg, ceea ce vă permite să o transportați cu ușurință la locul potrivit. - Lipsa unui număr mare de piese în comparație cu mașina automată, ceea ce elimină riscul de defecțiuni frecvente și costurile de reparații. - Posibilitatea de utilizare în condiții de loc izolat sau la țară, prezența unei rețele electrice fixe sau a unei centrale electrice simplifică semnificativ conexiunea. - Cost foarte atractiv în comparație cu o mașină de spălat automată. Tipuri de mașini semiautomate. Conform dispozitivului lor, mașinile sunt: - cu un singur compartiment: Nu există nicio opțiune de stoarcere în funcționalitatea lor, precum și un compartiment pentru o centrifugă - cu două compartimente: În aceste dispozitive există două compartimente separate: pentru spălare și clătire, dar și pentru centrifugare. Service și reparații În operarea opțiunilor semiautomate nu există, de obicei, dificultăți, deoarece principiul funcționării lor este destul de simplu. Mai întâi de toate, este necesar să se pregătească apă caldă la temperatura dorită, dacă dispozitivul nu are opțiunea de a încălzi apa. Apoi apa este turnată în cuvă, se toarnă cantitatea potrivită de detergent și se pun rufele. Timpul și modul de spălare sunt setate în funcție de tipul de mașină. După primul ciclu, trebuie să scoateți rufele și să schimbați apa murdară pentru a le curăța. Aceasta va fi necesară pentru următoarea etapă de clătire. Pentru această funcție, odată terminată, trebuie să activați modul de golire și să opriți aparatul.

Care sunt principalele tipuri de ordine folosite in trading si investitii? V-a placut acest episod? As aprecia foarte mult un rating si un review pe platforma pe care ma ascultati. Aveti intrebari sau sugestii? Va astept cu drag pe platformele de social media! Ne puteti urmari pe Facebook aici: https://tinyurl.com/strro Ne puteti urmari si pe Instagram, @stocksradioro Ne auzim in episodul urmator! ★ Support this podcast on Patreon ★

O pastilă te face mai mare Și o pastilă te face mic, Și cele pe care ți le dă mama Nu face absolut nimic. Intreab-o pe Alice Când are trei picioare înălțime. - Aventura cu standarde. Și dacă mergi după iepuri Și știi că vei cădea, Spune-le o omidă care fumează narghilea Ți-a dat apelul. Sună-l pe Alice Când era doar mică. - Limba viitorului Engleza, Chineza sau Telepatia? - Animalele trăiesc momentul mai mult decât oamenii datorită nivelului de inteligentă Când bărbații de pe tabla de șah Spune unde să mergi Și tocmai ai mâncat un fel de ciupercă Și mintea ta se mișcă încet Întreab-o pe Alice Cred că ea va ști. - Lui George îi lipsește dorința să se scoale la 5 dimineața. Viață fară scop. - Salariul Romanesc intre 250-10000 de euro. - Munci de șantier. Când logica și proporția Au căzut moarțe din neglijenta Și Cavalerul vorbește pe dos Iar Regina îsi tine capul in mană Amintiți-vă ce a spus poarta: "Hrănește-ți creierul. - Complexul industrial Militar incita la război. Oamenii de rand nu vor distrugere. - Spionaj international: Asasinatul rusesc din UK, Asange, Snowden. - Tipuri de Dictaturi și Democrații - China a construit în secret noi penitenciare și tabere de internare în ultimii ani, în timp ce țara guvernată de Partidul Comunist își reînnoiește campania de detenție în masă a minorităților musulmane. - Utopia introducerii producției mondiale pe blockchain unde toate tranzacțiile sunt transparente. - Condițiile inițiale de dezvoltare a Universului: https://ro.wikipedia.org/wiki/Big_Bang --- This episode is sponsored by · Anchor: The easiest way to make a podcast. https://anchor.fm/app Support this podcast: https://anchor.fm/romania/support

În episodul acesta discutăm tipurile diferite de psihoterapie și cum abordează ele diverse probleme.

Somnul este un indicator puternic al calității vieții, sănătății emoționale, mintale și fizice a unei persoane, indiferent de vârstă. Altfel spus, cu cât somnul este mai hrănitor, cu atât va fi mai bună sănătatea și starea de bine. Însă care sunt implicațiile atunci când somnul este considerat un obicei neglijabil, sau când lipsa somnului este glorificată? Invitatul acestui episod Mind Education Podcast despre rostul somnului este dr. Gheorghe Ungureanu, medic neurochirurg pasionat de alegerile care susțin un creier sănătos. Subiectele discutate includ: Cele trei repere care definesc un somn sănătos: a) durata, adică 7-8 ore / noapte pentru adulți, b) calitatea somnului dată în principal de arhitectura și eficiența somnului și c) regularitatea și conectarea cu ritmul circadian. Implicațiile respectării cronotipurilor de somn, sau despre ciocărlii și bufnițe. Tipuri de insomnii și consecințele acestora pe termen lung. Interdependența dintre somn, boală fizică și durere cronică. Mișcare, alimentație, contact cu lumina și somn hrănitor. Recomandări propuse de știință și testate practic de dr. Ungureanu, pentru a îmbunătăți somnul. Music: Matei Sax - Easy Heal (Official Audio) || Saxophone Liquid Drum & Bass

Produsele pe care le vei vinde depind si de tine, si de ce iti place, si de ce experienta sau cunostinte ai.  Insa vreau sa ne intoarcem putin la origini, si sa vedem care sunt cele 3 tipuri de produse pe care le poti vinde in raport cu consumatorii lor. Produse pentru placere Exista produse pe care oamenii le cumpara nu din necesitate, ci pentru ca le plac si le provoaca o senzatie de placere sau multumire imediata. Kendama, jocuri de societate, produsele personalizate, cartile lui Irina Binder sau Paulo Coelho, ochelari VR, you name it. Partea buna la produsele pentru placere e ca se vand ca painea calda, mai ales atunci cand prinzi si trendul.  La ce sa fii atent, insa, e sa faci un site pe o nisa mai generala si sa iti diversifici marfa – stabilesti produsele vedeta cele pe trend, dar sa ai si o portita de scapare pentru cand se termina trendul si aduci produse pe trendul urmator. Produse pentru obisnuinta De exemplu, am gasit un sos dulce-picant pe care il cumpar in draci de peste jumatate de an. Imi trebuie musai? Nu. Imi rezolva o problema? Nu neaparat. Totusi, din produs pentru placere, ce era initial, s-a transformat intr-unul obisnuit in bucataria noastra.   Produsele pentru obisnuinta fabrica in timp o nevoie emotionala, pe care o poti acoperi doar cumparandu-le. Sosul meu, de exemplu, sau vitamine, sau alimente bio, sau imbracaminte si incaltaminte dintr-un anumit material. Sau accesorii brodate. In general vorbim de produse care se cumpara repetitiv. Un alt tip de produse pentru obisnuinta sunt variantele noi ale produselor cumparate initial.  Produse pentru durere Acestea acopera o problema sau o nevoie imediata. Gandeste-te la piesele auto – nu astepti sa faci muschi de la vibratiile volanului, inainte sa schimbi discurile de frana. Sau scutece, baterii, produse alimentare de baza, electrocasnice, produse de ingirjire personala, medicamente etc. De fapt, produsele pentru durere sunt, in general, cele mai profitabile, pe termen lung. Mai ales daca nevoile sau problemele pe care le acopera sunt resimtite de aproape toata lumea. Ca o concluzia la acest subcapitol, de cele mai multe ori vei gasi un produs pentru obisnuinta si vei vinde.  Indiferent ce alegi sa vinzi, mai mult decat ideea conteaza executia: ce castiga clientul cumparand de la tine, experienta pe care i-o asiguri si modul in care te pozitionezi. Vezi mai multe pe blog https://www.gomag.ro/blog/ce-sa-vinzi-online-produse-si-idei-de-afaceri/ Hai sa tinem legatura Comunitate https://www.facebook.com/groups/gomagro/ YouTube: https://www.youtube.com/c/Gomagro Instagram https://www.instagram.com/gomag.ro/ Podcast https://www.gomag.ro/blog/doza-ecommerce/ Blog https://www.gomag.ro/blog/ Academia https://academia.gomag.ro/

Eram în primii ani clinici iar la stagiul respectiv eu și colegii mei am consultat o pacientă. După cum era obiceiul, după aceasta am vorbit cu asistentul nostru de grupă despre ce am găsit, diagnostic, tratament, toate cele. Pacienta avea o boală în stadiu terminal, cu un prognostic nefavorabil și cel mai probabil avea să moară în următoarele 6 luni. Medicul ne-a rugat să nu menționăm acest aspect de față cu dânsa fiindcă nu a apucat să aibă această discuție dificilă în ca să-i comunice prognosticul rezervat. Una din colegele mele a întrebat dacă am putea și noi să participăm pentru a învăța cum se face.Din nefericire pentru noi, dar din fericire pentru pacientă asistentul de grupă a luat decizia corectă și nu ne-a permis. În fond să afli cât timp mai ai de trăit cu 8 alte persoane în cameră ce iau notițe nu este cel mai plăcut lucru posibil. Într-un final, instructajul nostru când vine de această parte a medicinii a rămas așa până la finalul facultății - nu am aflat niciodată cum este cel mai potrivit să conduci o discuție dificilă.În Kidney & The Brain nr. 6 avem un episod în care vorbim despre un aspect al relației medic-pacient ceva mai deosebită. Vom vorbi de acea discuție pe care trebuie să o purtați cu un pacient cu o patologie gravă la finalul vieții sau acea discuție când trebuie să-l anunțați că va avea în continuare un grad de dizabilitatea ce-i va afecta calitatea vieții. Apoi, fiindcă nu toată lumea practică o specialitate cu un astfel de grad de mortalitate și morbiditate, la finalul episodului avem un mic subiect bonus, cu o oarecare legătură cu discuțiile dificile - tipuri de erori în medicină și de ce este important să poți spune ”nu știu”.Despre ce vorbim astăzi:De ce este important sa știi cum sa dai vești proaste? (de la 05:04)Cum poți îmbunătăți transmiterea veștilor proaste? (de la 08:20)Care va fi reacția pacienților și cum să te pregătești pentru aceasta? (de la 13:44)BONUS: De ce este important să poți spune ”nu știu”? (Tipuri de Erori - Tehnice, de Judecată, Normative) (de la 16:24)Din episodul de astăzi:Family Meetings on Behalf of Patients with Serious IllnessBeyond Breaking Bad News: How to Help Patients Who Suffer.Modelul Kübler-Ross & De Ce Este GreșitNormative Errors and SurgisphereSupport the show (https://www.patreon.com/medtinker)

Bune venit dragi mei la Ora de Anime. Eu sunt Raul, un alt fan anime care vorbeste prea mult despre anime. Si azi vorbim despre toate tipurile de fani anime si rolurile ce le gasesti pe serverul Shonen Romania de Discord. Apropo, cu ocazia asta va invit sa intrati pe server la o discutie despre anime, manga, cele mai noi stiri si multe altele: https://discord.gg/yJpa7k5 Vrei sa prinzi/vezi toata actiunea live? https://www.twitch.tv/shonenro Unde gasesti tot catalogul? https://www.youtube.com/user/ShonenRo Vrei varianta sa asculti Shonen Ro Live? Poti face asta aici https://open.spotify.com/show/6w1so6vMtoL0Ol9X7ceN7v https://www.himalaya.com/TV%20&%20Film-podcasts/shonen-ro-live-anime-podcast-1113482?fbclid=IwAR2OxqM8x5eDj-U6LLVM7Cx9tmh7lT2iBCOykQ_oM-LWiPVjxFhXGpBJUGA https://podcasts.apple.com/ro/podcast/shonen-ro-live-anime-podcast/id1463069955 https://www.google.com/podcasts?feed=aHR0cHM6Ly9hbmNob3IuZm0vcy9iM2IwYWYwL3BvZGNhc3QvcnNz https://radiopublic.com/shonen-ro-live-anime-podcast-G2Myz0 https://www.breaker.audio/shonen-ro-live-anime-podcast https://overcast.fm/itunes1463069955/shonen-ro-live-anime-podcast Facebook: https://www.facebook.com/ShonenRo Unde anunt livestreamul pe langa Facebook? https://twitter.com/ShonenRo Roddit? Da https://www.reddit.com/r/ShonenRo/ Tumblr https://www.tumblr.com/blog/shonenro Discord? Da, avem si de ala https://discord.gg/yJpa7k5 Dar avem si Patreon https://www.patreon.com/ShonenRo

Tedy este un om aparte în peisajul de business și de film din România. Prin tot ceea ce realizează zi de zi , ne demonstrează tuturor că nu există nici o scuză și indiferent de cum ne naștem putem realiza lucruri extraordinare. Antreprenor , creatorul Necula Agency , regizor de film , filmul de lungmetraj de debut "Coborâm la prima" fiind de un real succes. Acesta poate fii vizionat pe cele mai cunoscute platforme de streaming : Netflix și Amazon Prime. Tedy este și speaker inspirational cu numeroase aparții la Business Days și TEDx.Tedy urmează să își lanseze și propriul curs premium online de Video Content Marketing, dedicat antreprenorilor, marketerilor, pasionaților de video și tuturor creatorilor de conținut. Poți descarcărca gratis accesând linkul de mai jos, Ebook-ul 25 de Tipuri de Video Content care Convertesc : https://curs.tedynecula.com/ și afla mai multe detalii despre curs.

undefined See acast.com/privacy for privacy and opt-out information.

In episodul de astazi vorbim despre volei si ce presupune viata de sportiv. Il avem alaturi de noi pe Bogdan Bratosin, jucator de volei la Steaua Bucuresti. Pe Bogdan il gasiti aici: Facebook: http://bit.ly/2XuDimV Instagram: http://bit.ly/344ioxo Pe noi ne gasiti si aici: Web: https://bit.ly/2lE7jCj Facebook: http://bit.ly/2nhkMQU Instagram: http://bit.ly/2nPZR7T Spotify: https://spoti.fi/366tGCS Google Podcast: http://bit.ly/2JFB7rh Apple Podcast: https://apple.co/349zQAv

Cuvintele cheie reprezinta coloana vertebrala intr-o campanie SEO. Acestea iti ofera insight-uri extrem de relevante despre situatia nisei, date precum: interesul fata de produsul sau serviciul tau volumul de cautari pe nisa ta intentiile de cautare ale potentialilor clienti dificultatea de ranking in prima pagina (nivelul competitiei in SERP) sansele de succes, in fata competitorilor si multe alte indicii. Pentru ca analiza cuvintelor cheie sa fie eficienta si cuprinzatoare, si sa-ti ofere toate insight-urile necesare pentru a implementa o strategie de SEO, este necesar sa intelegem faptul ca exista mai multe tipuri de cuvinte cheie. Mai precis sunt 9 tipuri de cuvinte cheie, despre care vom vorbi in episodul #9 din 360° Insights Podcast. Daca vrei sa aprofundezi subiectul, ti-am pregatit un ghid cuprinzator pe blogul re7consulting, in care vorbim despre Ce sunt cuvintele cheie? 9 tipuri de cuvinte cheie si recomandarile Google.

In acest episod din 360° Insights Podcast de astazi vom vorbi despre: Ce este un link Cate tipuri de link-uri exista Dar si despre ce functie are fiecare tip de link Daca vrei sa citesti mai multe, te invitam pe blogul re7consulting, unde am pregatit un articol complet despre ce este un link? 7 tipuri de hyperlink-uri.

Tomislav Tipurić je odmah nakon faksa došao u Microsoft Hrvatska, te je u korporaciji preživio sve do nedavno, sa velikim usponima i padovima, internim i eksternim promjenama, da bi nakon svega toga prešao u privatničke vode. Govori o tome kako je došao do posla, kako je bilo, te kako mu je sada nakon velike promjene u načinu rada. Razgovor donosi zanimljiv kontrast između rada u korporaciji i poduzetničog rada. S Tomislavom smo pričali o: 00:45 - Suza za zagorske brege03:30 - Kako doći do posla: Microsoftov program za studente06:40 - Gledam kako se smanjuje budžet tima kroz vrijeme07:30 - Microsoft u raznim fazama 08:15 - Rad u korporaciji je fakultet koji ne možeš platiti11:15 - Microsoft ti daje cca 20% vremena za formalnu edukaciju, ostalo učiš on the job13:30 - Napravi nešto, i onda će netko uložiti svoje vrijeme da ti pomogne15:30 - Važno je tko je šef17:45 - Nisu svi u Microsoftu inžinjeri i nemaju svi inžinjerski način komunikacije i inžinjerski mindset19:00 - Naučiti razgovarati drugim jezikom21:30 - Korporacija uvijek funkcionira unutar fiskalne godine22:30 - Što je to over-the-fence management24:50 - Motiviralo me učenje, mogućnost da napravim promjenu i proučavanje novih tržišta27:45 - Penjanje u korporaciji i obrasci koji se cijene29:30 - Prezentacijske vještine su iznimno bitne30:15 - Snalažljivost je najvažnija, a snalažljivost je…33:30 - Koja je razlika između internog i eksternog networkinga?37:15 - Što je to mentor?39:00 - Alat za pretraživanje potencijalnih kontakata unutar korporacije40:00 - Što ako organizacije izgube ljude tijekom promjene?42:00 - Bitno je koliko si bitan44:15 - Nije lako preći iz zagrebačkog Microsofta u neki ured vani45:30 - Tehnologija je u inozemstvu, a onda za 3-4 godine dođe kod nas48:00 - Što je digitalna transformacija?50:00 - Microsoft kao životna ambicija - je li moguće cjeloživotno napredovanje?53:00 - Je li moguće biti programer u Microsoft Hrvatska?56:30 - Je li stresno raspolagati ogromnim (tuđim) budžetom?58:15 - Microsoft je postrožio kontrolu trošenja novca1:00:00 - Je li bilo teško otići iz Microsofta?1:03:00 - Kad imaš konferenciju - što trebaš raditi?1:05:00 - Uzmeš dijelove iz svog procesa, optimiziraš ih i vratiš natrag u proces1:06:30 - AI kao "hobi"1:08:05 - Softverski projekt mora uspjeti. Machine learning projekt ne mora uspjeti.1:09:45 - Firme ulaze u projekte na novim tehnologijama (AI, ML, Blockchain) bez da razumije hoće li uspjeti, više s ciljem da potroše neki budžet u istraživanje1:12:15 - Suradnja s Hoykom1:14:20 - Batchelor na FERu, Master na ekonomiji1:15:35 - U Hrvatskoj ako hoćeš na fakultet, nema baš dobrog izbora1:20:00 - Na kojim skillovima radiš danas?1:23:30 - Kako se nosiš sa stresom?1:26:45 - Danas ljudi moraju imati promjenjivost PREPORUKE ZA LAKŠE I UGODNIJE SLUŠANJE PODCASTA Tri načina kako slušati podcast Kako slušati podcast u autu koji nema Mp3 player Top lista najslušanijih epizoda Suradnik na blogu: Mario Mucalo

Vreau sa zic de la inceput ca nici unul dintre noi nu suntem suporterul unei echipe din Liga 1, ne-am zis parerea din perspectiva unui simplu suporter pasionat de sport. 00:20 - Tipuri de patroni in fotbalul romanesc 11:17 - SImona Halep, exceptie a tenisului romanesc 20:53 - Sport la TV sau pe Youtube Daca ti-a placut ne gasesti si pe youtube unde poti ne poti da un like si un subscribe. Suntem doi pasionati de sport care incercam sa facem ceva doar despre sport cat mai obiectiv posibil.

Am revenit cu un nou episod, unde am discutat despre rolul marketing-ului si tipurile de agentii. Speram sa fi clarificat astfel putin din "misterele" domeniului. Pentru intrebari sau ajutor ne poti scrie pe hello@subsign.co Ne poti ajuta sa fim in Podcasturile de top din Romania votand aici: https://cristianchinabirta.ro/2019/04/12/top-10-podcasturi-romanesti/?fbclid=IwAR2Q_z49sHr-gVeqxWh6S61kMNwQul838iMUmRIogrGC8PJIEZKNYQhiEsA #JojovsAndreeaEsca Suntem si aici: subsign.co/ www.facebook.com/subsign/ www.instagram.com/subsign/ twitter.com/subsignco medium.com/@subsign www.linkedin.com/company/subsign www.youtube.com/user/subsign

Podcast cu Diana (Episodul 8)- Tipuri de psihoterapie [mai multe informații pe Gangblog.ro] by Diana Vijulie

Podcast cu Diana (Episodul 6) - Tipuri de atașament în relații [Mai multe informații pe gangblog.ro] by Diana Vijulie

Încercăm să aflăm de ce, cel mai adesea, este foarte dificil să facem diferenţa între genuri. The post 3 – Tipuri diferite de cinema #FilmLiteracy appeared first on Fred Romanian Channel » FRED Romanian Podcast. 3 – Tipuri diferite de cinema #FilmLiteracy was first posted on February 7, 2015 at 5:26 pm.©2015 "Fred Romanian Channel". Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at radio@fred.fm