Podcasts about poten

Mon, 19 May 2025 21:15:00 GMT http://relay.fm/upgrade/564 http://relay.fm/upgrade/564 Jason Snell and Myke Hurley The future of CarPlay is here, sort of, as we break down Apple's sales pitch for CarPlay Ultra. Also, Tim Cook's India iPhone plan gets noticed, Apple and Epic go around again on Fortnite, and Bloomberg portrays Apple's internal AI struggles. The future of CarPlay is here, sort of, as we break down Apple's sales pitch for CarPlay Ultra. Also, Tim Cook's India iPhone plan gets noticed, Apple and Epic go around again on Fortnite, and Bloomberg portrays Apple's internal AI struggles. clean 5771 The future of CarPlay is here, sort of, as we break down Apple's sales pitch for CarPlay Ultra. Also, Tim Cook's India iPhone plan gets noticed, Apple and Epic go around again on Fortnite, and Bloomberg portrays Apple's internal AI struggles. This episode of Upgrade is sponsored by: Squarespace: Save 10% off your first purchase of a website or domain using code UPGRADE. DeleteMe: Get 20% off your plan when you use this link and code UPGRADE20. Links and Show Notes: Get Upgrade+. More content, no ads. Submit Feedback The Halfliner – Eephus League Baseball scorekeeping - Wikipedia Spoke Pen / Model 2 – Spoke Design Trump Wants Apple to Stop Moving iPhone Production to India - Bloomberg Fortnite isn't available on iOS right now, but why? | The Verge Apple says it won't yet 'take action' on Fortnite return to the App Store - 9to5Mac Epic asks judge to reinstate Fortnite on the App Store - 9to5Mac Daring Fireball: Apple Will Not Reinstate Epic's Fortnite Developer Account, but Epic's Other Developer Accounts Remain Active New Apple CarPlay Ultra: Apple Just Took Over Your Car! - YouTube Apple rolls out rebranded “CarPlay Ultra” three years after its unveiling – Six Colors CarPlay Ultra, the next generation of CarPlay, begins rolling out today - Apple Daring Fireball: Jack Rix at Top Gear Reviews CarPlay Ultra in the Aston Martin DBX Upgrade #418: Cocktail of Headwinds - Relay “Apple is fully capable of resolving this issue without further briefing or a hearing.” | The Verge Apple Plans to Add Eye-Scrolling Feature to Vision Pro Headset - Bloomberg How Apple Intelligence and Siri AI Went So Wrong - Bloomberg Apple is trying to get ‘LLM Siri' back on track | The Verge How will Apple re-think AI features for WWDC 2025? – Six Colors What Siri Isn't: Perplexity's Voice Assistant and the Poten

NGI's Christopher Lenton managing editor of Mexico, speaks to Sergio Chapa, senior energy analyst at Poten & Partners, on the latest trends in North American LNG and natural gas markets. Times have changed in the past few months with natural gas roaring to the forefront of the U.S. energy discussion. New LNG facilities are ramping up and other projects have taken on added impetus. How does the Trump administration in the United States impact natural gas supply and demand? How about Mexico projects sourcing U.S. gas? When are major projects like Plaquemines and Corpus Christi Stage 3 ramping up? What about Argentina's LNG ambitions? Lenton and Chapa get to the bottom of all of this and more.

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

În episodul 205 îți prezint 10 modalități prin care poți folosi puterea Internetului să descoperi ce vor de la tine potențialii clienți. Cercetarea de piață e importantă și când vrei să lansezi produse bune, și când cauți subiecte pentru conținutul online. Toate metodele pe care ți le prezint sunt ușor de implementat și 100% gratis. 

University of Texas Beat Writer Josh Newman joins the show to talk about the recent transfer of Nate Johnson returning to Utah, his role with the new offensive coordinator, Quinn Ewers, and Arch Manning at Texas, Quinn Ewers possibly declaring for the draft, Arch Manning taking the reigns in 2025 and more!

Are you ready to give your clients a hassle-free, magical Christmas in Europe?I chat with Shelley Poten, managing director of Albatross Tours, as she shares insights on how travel agents can help their clients plan the perfect European Christmas getaway.Shelley highlights Albatross Tours' unique small-group festive tours, designed specifically for Australian and Kiwi travellers, and how agents can take advantage of their seamless booking process to provide their clients with a stress-free holiday experience.You'll discover the key benefits of offering Albatross Tours to your clients, from their carefully curated itineraries, handpicked hotels, and inclusive packages, to how their longer stays and no hidden extras provide incredible value for travellersShelley also gives tips on preparing for the 2025 festive season, with early booking options and exclusive pre-registration for agents.Tune in to learn how you can help your clients create unforgettable Christmas memories while simplifying the entire booking process for yourself, ensuring everyone enjoys the magic of Europe during the holiday season.What Christmas destination would your clients love the most? Let's connect on LinkedIn — I'd love to hear how you're helping them plan their perfect holiday!References Mentioned in the Show:Albatross Tours Australia: https://albatrosstours.com.au/ Albatross Tours New Zealand: https://www.albatrosstours.co.nz/ Connect with Shelley & Albatross ToursShelley's LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/shelleypotenReservations Australia: 1300 135 015Email: reservations@albatrosstours.com.auConnect with Charlie & Destination Webinars:Charlie's LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/charlietrevena/ Charlie's Email: charlie@destinationwebinars.com.au Destination Webinars Library: https://www.destinationwebinars.com.au/webinar-library/ Destination Webinars Facebook: https://www.facebook.com/destinationwebinars Destination Webinars LinkedIn: https://www.linkedin.com/company/destination-webinars/   

00:00:00 Introducere: Cornel Eftenoiu, expertul în energie regenerabilă 00:03:15 Previziuni pentru 2025: Liberalizarea pieței de energie și creșterea prețurilor 00:07:30 Fotovoltaicele în România: Capacitate instalată și proiecte viitoare 00:12:45 Provocările rețelelor de distribuție: Necesitatea urgentă a investițiilor 00:17:20 Prosumatorii și rețeaua: Avantaje, dezavantaje și echilibrare energetică 00:22:40 Evoluția costurilor: De ce fotovoltaicele sunt mai accesibile ca niciodată 00:28:15 Sărăcia energetică în România: Cum pot regenerabilele să schimbe situația 00:33:50 Rolul crucial al bateriilor în sistemele fotovoltaice moderne 00:39:10 Prețuri dinamice la energie: Oportunități și provocări pentru consumatori 00:44:35 Calitatea contează: Riscurile instalărilor necorespunzătoare de panouri solare 00:50:00 Programul Casa Verde: Impactul asupra adoptării energiei solare în România 00:55:25 Autonomia energetică: Beneficiile sistemelor hibride pentru case și afaceri 01:00:50 Analiza financiară: Perioada reală de amortizare a sistemelor fotovoltaice 01:06:15 Investiții inteligente: Comparație între fotovoltaice și alte cheltuieli casnice 01:11:40 Provocările industriei: Găsirea și formarea specialiștilor în fotovoltaice 01:17:05 Siguranța înainte de toate: Importanța verificărilor profesionale ale instalațiilor 01:22:30 Viitorul industriei solare: Potențialul de reducere a costurilor energiei 01:27:55 Inovații în energia solară: De la "solar fencing" la noi aplicații creative 01:33:20 Educația consumatorilor: Cheia pentru o tranziție energetică de succes 01:38:45 Concluzii: Spre o Românie cu energie curată, accesibilă și independentă IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Arestări în Leeds după revolta violentă în care au fost implicați români. Premierul britanic cere măsuri dure. Keir Starmer a condamnat revoltele pe care le numește „șocante și rușinoase” precizând că acordă întregul său sprijin poliției în „luarea celor mai ferme măsuri posibile Pentru noul Guvern laburist e o situație cu potențial exploziv. Explicații imediat în 40 de minute.Pană uriașă IT O pană uriașă IT creează probleme la nivel mondial: Avioane oprite la sol, spitalele nu mai fac operații. Microsoft semnalează o pană de serviciu majoră care afectează utilizatori şi companii din întreaga lume. Numărul de urgenţă 911 este indisponibil în SUA. Aeroporturi, trenuri şi televiziuni, afectate la nivel mondialFermierii moldoveni cer instituirea stării de urgențăFermierii moldoveni solicită instituirea stării de urgență în agricultură în contextul secetei din acest an. Este măsura cea mai importantă și absolut necesară, spun agricultorii de peste Prut. 

Poten & Partners LNG industry analyst Sergio Chapa sits down with NGI's Christopher Lenton, senior editor for Mexico & Latin America, to survey the current North American liquefied natural gas industry scene. They talk through the impacts of former Hurricane Beryl on Gulf Coast infrastructure. Chapa and Lenton also discuss the state of the Biden administration's pause on U.S.-based LNG export projects and the implications for international competitors. Has the pause given impetus to other projects? How are Mexico LNG projects advancing in the wake of the regulatory back-and-forth?

The White House pause on LNG permits has impacted negotiations. Poten and Partners, a research firm, estimates that Sale Purchase Agreement (SPA) volumes are –15% in 1H24 versus a year ago. It's hard to get buyers to commit to buying LNG from a new export terminal without certainty about when it'll be constructed. Fortunately, last […]

00:00 Introducere - George Buhnici prezintă invitata specială, Nicola Tibacu, prima femeie general a României, cu ocazia aniversării a 90 de ani.01:09 Copilăria și tinerețea - Nicola Tibacu povestește despre originile sale și sacrificiile făcute de părinți pentru a-i asigura educația.06:08 Lupta pentru educație - Detalii despre obstacolele întâmpinate din cauza "originii nesănătoase" și despre ajutorul primit pentru a urma liceul și facultatea.12:33 Debutul ca avocat - Începuturile carierei în avocatură în 1961 și provocările financiare care au determinat-o să se angajeze la Ministerul de Interne.16:17 Angajarea la Ministerul de Interne - Contextul politic al epocii și procesul de angajare în Minister.22:33 Experiența la Direcția de Cercetări Penale - Cazurile investigate și confruntarea cu nedreptățile sistemului comunist.33:40 Promovarea femeilor în Minister - Inițiativele de promovare a femeilor în funcții de conducere și numirea Nicolei Tibacu ca locțiitor director.36:10 Revoluția din 1989 - Situația tensionată de la Evidența Populației în timpul evenimentelor din decembrie '89.46:44 Revoluție sau lovitură de stat? - Opinii despre natura reală a evenimentelor din '89 și schimbările de după Revoluție.48:58 Numirea ca șef al Direcției Evidența Populației - Preluarea conducerii direcției în contextul post-revoluționar.  54:38 Proiectul de informatizare - Lansarea unui proiect ambițios de digitalizare a evidenței populației în anii '90.59:14 Trecerea în rezervă - Blocarea finalizării proiectului și trecerea forțată în rezervă în 1994.1:05:31 Revenirea în Minister - Colaborarea cu ministrul Dudu Ionescu pe tema informatizării, după pensionare.1:10:26 Birocrația și disfuncționalitățile sistemului - Observații despre persistența problemelor și nevoia de reformă.1:15:31 Acordarea gradului de general - Recunoașterea meritelor prin acordarea gradului de general în rezervă.1:17:17 Impactul experiențelor de viață - Reflecții despre lecțiile învățate și mulțumirea pentru realizări, în pofida greutăților.1:21:23 Originea discriminării - Discuție despre rădăcinile discriminării și rolul educației în combaterea acesteia.1:23:30 Depășirea misoginismului - Speranța că prin exemplul femeilor de succes, misoginismul va dispărea în timp.1:25:26 Implicarea în acțiuni caritabile - Activități curente de sprijinire a persoanelor defavorizate.1:26:15 Schimb de mulțumiri - Aprecieri și recunoștință reciprocă între Nicola Tibacu și George Buhnici.1:28:10 Digitalizare și probleme actuale - Discuții despre stadiul informatizării și deficiențele sistemului actual.1:41:15 Potențialul nevalorificat - Observații despre resursele umane remarcabile, insuficient valorificate în țară.1:51:07 Educația contra discriminării - Identificarea educației ca soluție pe termen lung împotriva discriminării.1:54:50 Mesaj final - Nicola Tibacu transmite recunoștință pentru oportunitatea de a-și împărtăși povestea.2:00:16 Încheiere - Sinteză, mulțumiri și încurajarea ascultătorilor de a distribui acest interviu inspirațional.

Ar trebui ca Ucrainei să i se permită să lovească în adâncul Rusiei cu arme occidentale? Recentele bombardamente rusești din regiunea Harkiv au readus în discuție această chestiune.   Într-un interviu pentru The Guardian, ministrul polonez de externa, Radosław Sikorski și-a exprimat îndoielile cu privire la amenințările Rusiei .Potrivit oficialului polonez, „Americanii le-au spus rușilor că dacă vor lansa o armă nucleară, chiar dacă aceasta nu ucide pe nimeni, vor lovi toate țintele rusești în Ucraina cu arme convenționale și le vor distruge pe toate”.De asemenea, potrivit lui Sikorski, ”chinezii și indienii au avertizat Rusia. Și nu este o joacă de copii, pentru că dacă și acest tabu ar fi încălcat, precum tabuul de a nu schimba granițele cu forța, China știe că Japonia și Coreea de Sud ar deveni nucleare, și probabil chinezii nu vor asta”.Newsweek explică faptul că  sistemele ATACMS furnizate recent Ucrainei, ”sunt capabile să lovească mai adânc în teritoriul controlat de Rusia. (...)Olaf Scholz a refuzat Ucrainei permisiunea de a folosi arme germane în atacuri pe teritoriul Rusiei, în conformitate cu poziția Washingtonului de a nu permite Kievului să folosească armamentul donat pentru atacuri dincolo de granițele Ucrainei”.Argument solidPotrivit Le Figaro, ”atacul la magazinul Epicenter, ale cărui imagini spectaculoase au făcut înconjurul lumii, vine într-un moment în care Ucraina se află într-o poziție delicată. Înghețarea ajutorului american pe tot parcursul iernii a golit stocurile de muniție și a slăbit arhitectura sa de apărare antiaeriană.În această situație, multiplicarea atacurilor împotriva țintelor civile în inima Harkivului oferă autorităților de la Kiev un argument solid pentru a cere de la Washington ridicarea interdicției privind folosiriea armelor americane pentru a lovi teritoriul rusesc. Până acum, Joe Biden s-a opus cu hotărâre, de teamă că o astfel de mișcare i-ar trage țara în confruntare directă cu Moscova. Dar acum aproximativ zece zile, o delegație de parlamentari ucraineni a fost primită la Casa Albă, precum și de membri ai Congresului pentru a-și susține cazul”.În acest timp, ”membrii parlamentelor statelor baltice i-au avertizat săptămâna trecută pe oficialii germani că guvernele lor sunt gata să trimită trupe în Ucraina dacă Rusia va obține câștiguri considerabile”, reportează Der Spiegel.Iar The Conversation notează că ”folosirea armelor occidentale pentru a lovi teritoriul rus ar avea implicații geopolitice semnificative. Ar putea duce la creșterea tensiunilor între Rusia și țările NATO care furnizează armele.Riscul de escaladare, inclusiv posibilitatea ca Rusia să riposteze împotriva membrilor NATO, este o îngrijorare serioasă, în special având în vedere utilizarea repetă de către Vladimir Putin a amenințărilor nucleare menite să stârnească temerile occidentale.Potențialul de calcul greșit și consecințe nedorite nu poate fi trecut cu vederea. Lovirea teritoriului rus ar putea provoca un răspuns puternic și posibil imprevizibil din partea Rusiei. Amenințările nucleare ale Kremlinului, deși sunt adesea considerate fanfaronade, nu pot fi respinse în totalitate. Doctrina militară rusă permite utilizarea armelor nucleare dacă acesta este cazul”.

We ran into Poten @poten (Majik Omada / Hack the Planet) at Deep Dive's @deep-dive-dc May 3rd and he mentioned that he wished he had got in touch to schedule a show.We loved what he was playing at Deep Dive, so we thought why not schedule a show while he's in town? So we made it happen! A real trooper after spinning until 7am that morning, Poten joined us May 4th to throw down a fantastic all-vinyl set on DC House Grooves 155, as always with support from Andy Grant & Katrina Mir. This one's a really special one, and I'm really glad we could make it happen while he was in town. I hope you enjoy it! DC House Grooves is back on May 18th with special guest KaylaSoul. Set a reminder and tune in at https://youtube.com/live/O0ghRrCyPE8?feature=share on Saturday May 18th at 6pm ET. I hope you can join us!

Anouk ligt gigantisch onder vuur na een tweet waarin zij het ‘n-woord' gebruikt. „Waarom doet ze dit in godsnaam?”, vraagt Evert Santegoeds zich hardop af in een nieuwe aflevering van de podcast Strikt Privé. Donkere wolken pakken zich samen boven de muzikant, en het gerucht gaat dat zelfs haar hele band is opgestapt vanwege de uitspraak. Verder: onbegrip over weer een reality programma voor Gordon en Jeroen Pauw is de gedroomde presentator voor de late avond.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Celebra marcă de apă gazoasă Perrier, filială a gigantului agroalimentar elveţian Nestlé, a fost nevoită, la cererea autorităţilor, să-şi oprească exploatarea unuia din cele 7 izvoare pe care le deţine în Franţa. Ca o măsură de precuţie suplimentară, două milioane de stcle de Perrier au fost distruse.

Het jaarverslag van de inlichtingen- en veiligheidsdienst AIVD is buitengewoon zwartgallig. De oorlog in Gaza heeft het extremisme in Nederland verder aangewakkerd. In het Telegraafkwartier bespreekt terrorismeverslaggever Silvan Schoonhoven de enorme lijst aan dreigingen. Is de AIVD tekortgeschoten? En: gemeentes luiden de noodklok vanwege de staat van onze infrastructuur. Waar komen de problemen met bruggen opeens vandaan?See omnystudio.com/listener for privacy information.

La începutul lui aprilie a avut loc la Damasc un atac asupra consulatului iranian, în urma căruia au murit mai mulți militari iranieni de rang înalt. Israelul nici nu a confirmat, nici nu a infirmat că este autorul atacului din Siria. Sîmbătă noaptea, Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, cu drone şi rachete. Daunele au fost minore, majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate, cu ajutorul forțelor armate americane, britanice și franceze dar și cu ajutor din partea Iordaniei și Arabiei Saudite. Israelul a anunțat că va riposta. Statele Unite ale Americii vor apăra Israelul dar nu vor participa la o eventuală ofensivă contra Iranului. Care e situația în regiune, ce potențial de escaladare are acest conflict? L-am întrebat pe jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu.Cătălin Gomboș: „O confruntare cu Iranul în acest moment, din punct de vedere politic, s-ar putea să fie în avantajul lui Benjamin Netanyahu. Deja premierul israelian a avut de cîştigat enorm, pentru că în ultimele cîteva zile, de cînd a avut loc acest atac iranian asupra Israelului, nu prea s-a mai vorbit despre situaţia din Fîşia Gaza. Or, pînă la acest atac, toată lumea vorbea despre Gaza şi erau presiuni foarte mari exercitate asupra lui Netanyahu din cauza crizei umanitare declanşate în Gaza ca urmare a modului în care a fost şi este purtat în continuare acest război. Iar presiunea venea în primul rînd din partea partenerilor şi susţinătorilor tradiţionali ai Israelului. Exact ţările care au intervenit acum pentru a respinge atacul iranian s-au numărat printre criticii Israelului. Iordania este unul dintre cei mai acerbi critici regionali, deşi, dintre ţările arabe, este, alături de Egipt, ţara care are cea mai bună relaţie cu Israelul de zeci de ani.”Ce potențial de escaladare în regiune are acest conflict dintre Iran și Israel?Cătălin Gomboș: „Potenţialul este foarte mare. Dincolo de ce s-ar putea întîmpla în viitorul apropiat, s-a trecut de o linie roşie. În peste 40 de ani de conflict indirect între Iran şi Israel, nu a avut loc pînă acum nici un atac direct al Iranului împotriva teritoriului israelian. Şi în ceea ce priveşte atacurile israeliene, au fost chestiuni care ţin de războiul din umbră, acele asasinate ale unor oameni de ştiinţă şi generali implicaţi în programul balistic şi nuclear sau acele sabotaje care de obicei au avut loc în parteneriat cu SUA – iar acestea sînt informaţii pe surse, pentru că nimeni nu şi-a asumat respectivele atacuri.”  Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

De man die zijn hele persona bouwde rondom geld, glamour en een koninkrijk van bladgoud, die man komt nu geld tekort? Het is dan ook niet niks. Donald Trump moet een borgsom ophoesten van 454 miljoen dollar. Ruim 30 bedrijven en instanties ging hij bij langs met de vraag ze garant wilden staan. Tevergeefs. Nu stuurt hij mails naar de supporters: doneer aan mij, anders nemen wordt door dit Democratisch complot Trump Tower in beslaggenomen. Trump is zoals altijd duidelijk: Blijf met je poten van Trump Tower af! Heeft Trump gelijk? En hoe zit het nu tussen Bibi, Biden en de Republikeinen? Bernard en Jan bespreken het in deze aflevering, samen vanuit de studio in Amsterdam. Heb je vragen, opmerkingen, kritiek of complimenten, dan kan dat met een tweet naar @janpostmaUSA of @BNRdewereld, of met een mailtje naar dewereld@bnr.nl. Je kunt ook je vraag inspreken of intikken op de Amerika Podcast WhatsApp: 06 28 13 50 20.See omnystudio.com/listener for privacy information.

SERIES 2 EPISODE 1XX: COUNTDOWN WITH KEITH OLBERMANN A-Block (1:44) SPECIAL COMMENT: I would've expected Trump to mispronounce "Melania" as "Melanoma" before he garbled Putin's name. Whether Putin is his blackmailer, his benefactor or just his idol, if he called him "Poten," Donald Trump is a desperately sick man. I mean, Jesus H. Christ in a Hatbox. The evidence continues to mount for either the thesis that he has Fluent Aphasia or what veteran Trump health analyst Dr. John Gartner has identified as Phonemic Paraphasias (an Alzheimer's symptom in what regular words are replaced by nonsense that rhymes with them).  This could also explains Trump, a day after posting his latest bond for the latest money he owes E. Jean Carroll after her latest lawsuit, insisting again that he never met her, and two days after that going live on national television and insisting - as if he has never mentioned before - that he never met her. If his brain is dissolving, he might really have no idea that he met her or raped her or anything else. The bond in the Carroll case (one of them, I forget the number) brings us back to the other question. It was a bond posted by Chubb insurance (irony unbound) and neither Trump nor Chubb will confirm or deny the 91 million was co-signed by anybody else. Chubb has outlets in Russia, Turkey, UAE, Brasil. Trump met with right-winger Jeff Yass (who owns part of TikTok and now Trump DOESN'T want to ban TikTok) and Elon Musk. Did either of them buy Trump? And: today's House Judiciary Committee comedy show with Special Counsel Robert Hur hits differently now that Biden put a dagger in the heart of the MAGA Biden Age Plot during The State of the Union, and that Hur has "left" the Justice Department and is testifying as just a corrupt citizen Trump Stooge (which he was all along). If the Democrats begin to set him on fire, the GOP will turn on him on a dime. B-BLOCK (23:13) POSTSCRIPTS TO THE NEWS: England's Kate is bad at photoshop and worse at apologizing. Pope Francis just echoed the wartime popes who appeased Hitler, and Marjorie Taylor Greene appears to have given away her plot to sabotage Biden into calling the murder victim "Laken Riley." (28:06) THE WORST PERSONS IN THE WORLD: Funny that Politico, The Washington Post, CNN, the broadcast networks, the AP, New York Times and everybody rushed to the Katie Britt disaster story but almost none of them gave any credit to the independent reporter Jonathan Katz who beat them to it by two days. WaPo actually pretended their guy broke it, and Politico amplified that. It's shameful, and another symptom of broken media. Speaking of broken, there's Mitt Romney, and Bill Maher. We have an explanation for why he turned into an idiot: he reads only the most idiotic political columnists (George Will? Really? I mean other than for baseball?) C-BLOCK (36:35) THINGS I PROMISED NOT TO TELL: After the audience for our SOTU special was exceeded by only eight television news operations (each of which has, you know, a news operation) a prominent non-news TV executive asked me why I wasn't back on MSNBC. So I had to tell the Maddow story again. Including the part about the $437 with which I hired her for the network out of my own pocket.  See omnystudio.com/listener for privacy information.

Bonk Hork vindt het eigenlijk allemaal wel prima, zolang ze maar met hun poten van z'n kinderen afblijven. Maar verder: hartstikke coulant. Cabaretiers Andries Tunru, Stefan Hendrikx en Ruud Smulders improviseren een hele radiouitzending aan komische onzin bij elkaar. Dat alles onder muzikale begeleiding van Bram Brouwers. 3 cabaretiers, 1 muzikant, 100% improvisatie. Elke werkdag in je favoriete podcast-app!

Omenirea mai are mult până să-și atingă țintele climatice, spune la RFI coordonatoarea campaniei privind tranziția energetică de la Bankwatch România, Laura Nazare. Ea are așteptări limitate de la summit-ul climatic din Dubai (COP28), la care... citiţi mai departe

În acest episod de Make it Work abordăm subiectul liderilor toxici, inspirându-ne din cercetările realizate de Tomas Chamorro-Premuzic, un renumit psiholog organizațional și profesor. Tomas a identificat cinci trăsături de personalitate care prezic potențialul toxic al liderilor: încredere excesivă în sine, agresivitate, dorința de privilegii, o înțelegere greșită a carismei și narcisismul.Doru evidențiază importanța de a fi atent la modul în care liderii își folosesc puterea și la cum reacționează la privilegii, pentru a evita avansarea celor nepotriviți în poziții de conducere. Descoperă-le într-un nou clip Make It Work susținut de Medllife România.-- Hacking Work este prima inițiativă multimedia din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work, produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili, vă este oferit de compania de software DevNest și este susținut de MedLife. În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video publicate pe Youtube, Spotify și celelalte platforme de streaming, newsletterele și articolele publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul dorusupeala.ro și emisiunile de radio difuzate în parteneriat cu posturile cu acoperire națională. Platformele web ale proiectului Hacking Work sunt găzduite de Hosterion. Materialele audio-video sunt pregătite cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română - 95%+ https://vatis.tech/. --- Ne găsești pe

Het heeft jaren geduurd vooraleer de ethaankraker van chemiereus Ineos in de Antwerpse haven een vergunning kreeg. Maar in 2021 werd de bouw toch gestart. Eind juli zette de raad voor vergunningsbetwistingen Ineos een hak, en werd die vergunning ingetrokken. De politiek stond in rep en roer, spoedvergaderingen werden bijeen geroepen en donderdag komt de commissie in het Vlaams parlement vervroegd samen. Maar waar gaat het nu over? En wat staat er op het spel?See omnystudio.com/listener for privacy information.

Conform Etnobarometrului din 2020, majoritatea moldovenilor, găgăuzilor și romilor se identifică predominant cu grupul lor etnic principal. În același timp, apartenența etnică corelează puternic cu limba maternă pentru aproape toate grupurile etnice. Cât privește apartenența lingvistică, de exemplu, romii comunică preponderent în trei limbi zilnic. Declarația Universală a UNESCO privind diversitatea culturală  atrage atenția asupra faptului că pluralismul cultural este indisociabil de cadrul democratic. În același timp, diversitatea culturală este despre respectarea demnității umane și ea implică un angajament față de drepturile omului și libertățile fundamentale. Un lucru este clar. Nimeni nu poate invoca diversitatea culturală pentru a încălca drepturile omului garantate de dreptul internațional și nici pentru a le limita domeniul de aplicare. Deci care este contribuția vecinilor, colegilor sau membrilor societății ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi, armeni, greci și alții la dezvoltarea comunității și a societății? Ne-am bucurat sau dimpotrivă am negat diversitatea lor etnică, religioasă, lingvistică sau culturală? Cât de deschiși am devenit pentru trata diversitatea culturală ca pe o sursă de inovație și creativitate în interiorul granițelor și în afara acestora? Răspundem la aceste întrebări într-un episod nou al podcast-ului PUNCT pe URĂ alături de Andrei Corobcean. doctor în istorie, lector la Universitatea de Stat din Moldova. Poți asculta acest episod și în #googlepodcasts și #spotify. Podcast-ul „PUNCT pe URĂ.” este produs de Asociația Promo-LEX cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID Moldova).

LNG Sector INTRODUCTORY KEYNOTE REMARKS The State & Outlook of the LNG Market Mr. Michael D. Tusiani Chairman Emeritus Poten & Partners PANEL DISCUSSION Moderator: Mr. Roy Bleiberg, V. P. Business Development, North America – American Bureau of Shipping Panelists: Mr. Jerry Kalogiratos, CEO – Capital Product Partners (CPLP) Mr. Richard Tyrell, CEO – Cool Co (CLCO) Mr. Karl Fredrik Staubo, CEO – Golar LNG (GLNG) Mr. Gordon Shearer, Senior Advisor – Poten & Partners Capital Link's 17th Annual International Shipping Forum Monday, March 20, 2023 The Metropolitan Club, New York City For more information on the event please visit: https://forums.capitallink.com/shipping/2023newyork/

(1) Voetbal kan veel klimaatneutraler (2) De Nieuwe Feiten-checker (3) Joeri Buiten (4) China is de nieuwste diplomatieke politie-agent. Middagjournaal van Koen Lemmens

Self-love is fundamental to our well-being and the ultimate contribution to ourselves as well as those in our lives. Maureen Damery is a self-empowerment facilitator whose objective is guiding others to expand their awareness, soften their resistance, and re-connect with their own capacities for healing, creating and thriving in a robust, fulfilling life. She is the author of Your Owner's Manual For Life: Source Code of Your Soul Creating You and Facilitating Your Life. Maureen will share her wisdom on various aspects, interpretations, and characteristics of healthy self-love and how to embrace and integrate it within our lives. She reminds us that we possess the capacities to actualize our full potential for optimum well-being and realizing our highest aspirations.

Self-love is fundamental to our well-being and the ultimate contribution to ourselves as well as those in our lives. Maureen Damery is a self-empowerment facilitator whose objective is guiding others to expand their awareness, soften their resistance, and re-connect with their own capacities for healing, creating and thriving in a robust, fulfilling life. She is the author of Your Owner's Manual For Life: Source Code of Your Soul Creating You and Facilitating Your Life. Maureen will share her wisdom on various aspects, interpretations, and characteristics of healthy self-love and how to embrace and integrate it within our lives. She reminds us that we possess the capacities to actualize our full potential for optimum well-being and realizing our highest aspirations.

Self-love is fundamental to our well-being and the ultimate contribution to ourselves as well as those in our lives. Maureen Damery is a self-empowerment facilitator whose objective is guiding others to expand their awareness, soften their resistance, and re-connect with their own capacities for healing, creating and thriving in a robust, fulfilling life. She is the author of Your Owner's Manual For Life: Source Code of Your Soul Creating You and Facilitating Your Life. Maureen will share her wisdom on various aspects, interpretations, and characteristics of healthy self-love and how to embrace and integrate it within our lives. She reminds us that we possess the capacities to actualize our full potential for optimum well-being and realizing our highest aspirations.

Self-love is fundamental to our well-being and the ultimate contribution to ourselves as well as those in our lives. Maureen Damery is a self-empowerment facilitator whose objective is guiding others to expand their awareness, soften their resistance, and re-connect with their own capacities for healing, creating and thriving in a robust, fulfilling life. She is the author of Your Owner's Manual For Life: Source Code of Your Soul Creating You and Facilitating Your Life. Maureen will share her wisdom on various aspects, interpretations, and characteristics of healthy self-love and how to embrace and integrate it within our lives. She reminds us that we possess the capacities to actualize our full potential for optimum well-being and realizing our highest aspirations.

Wat is het laatste concert waar jij was? Met wie was je daar? Kun je de sfeer nog herinneren? Was het op een kleine, intieme locatie? Of stond je biergooiend en zwetend tussen een grote mensenmassa met je poten in de blubber? Het gevoel van een concert vergeet je nooit. Zeker niet als het je […] De post [Advent] Met je poten in de blubber van Mirjam Hegger verscheen als eerste op Mirjam Hegger.

Uitate, evitate, cu lacătele puse la cele mai multe dintre porți și cu prea puține posibilități de dezvoltare. Așa sunt văzute satele Moldovei de la înălțimea unei diplome obținute la una dintre universitățile din țară. Tinerii specialiști nu par să se înghesuie pentru a-și începe o carieră în mediul rural, iar cei care, motivați de anumite aspecte financiare, ajung totuși să muncească în sat, evadează negreșit după ce-și primesc plata pentru rezistență. Așa se face că în ultimul deceniu numărul dascălilor tineri, care au acceptat, după absolvirea facultății, să le predea elevilor de la sat, a scăzut simțitor.

-Acest episod este sponsorizat și face parte dintr-un proiect de comunicare integrat realizat în colaborare cu Schwarz IT hub și agenția de comunicare Golin PR-Octavian are o experiență de lucru de 25 de ani dintre care aproape 20 de ani experiență de management, exclusiv în zona IT&C. Vorbim de diverse industrii: dezvoltare și implementare software, retail, eCommerce, distribuție, producție ori servicii financiare.Cunoaște bine și își ia energie din participarea în proiecte din mediul privat, competitive, în medii multiculturale, în context național ori internațional.-Hacking Work este primul podcast din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii, un produs multimedia oferit de MedLife România și DevNest și produs de Pluria Romania, Undelucram .ro și SPOR - Școala Pentru Oameni Responsabili.Hackingwork Online @HackingWorkPodcast

Effe Relativeren is terug, met hetzelfde format in een iets ander jasje gestoken. Vandaag te gast: Daan Boom a.k.a. The Dean. Deze aflevering kijken Kaj en Daan naar hun overeenkomsten en verschillen. Zo hebben ze allebei niet gestudeerd, maar zijn ze wél gekomen waar ze willen zijn. Allebei in het theater gestaan, maar vonden beide net niet hun draai. Verder vertelt Daan over zijn avontuur als The Dean en beantwoorden ze de vragen: van wie neem je advies aan en wie niet?Geproduceerd door: Tonny Media.

Știi pe câți bani a stat industria de gaming la nivel global? 195.65 miliarde de dolari! Și creșterea care urmează nu-i deloc de neglijat: 12,9% anual până în 2030! Creșterea acestei industrii a luat-o la goană mai ales în pandemie, după cum a explicat și invitatul lui Marian Hurducaș, Toma Nicolau, fondatorul agenției de gaming advertisng GG Industry, în cadrul emisiunii Upgrade 100 Live. Însă o cauză notabilă este și larga adopție a smartphone-urilor și totodată accesul facil la internet de mare viteză. La toate astea se mai adaugă creșterea popularității competițiilor de e-games cu premii colosale în bani, care la rândul lor au generat foarte mulți jucători profesioniști deveniți vedete plătite regește și căutate de branduri. Potențialul industriei de jocuri electronice nu stă numai în faimă, bani și fani, ci și în educație, medicină, film, muzică sau advertising. Pe ce se joacă lumea și unde Segmentul de mobile este cel care a dominat anul trecut industria în proporție de 40% în termeni de "revenue share". Industria se așteaptă la continuarea creșterii și aici. Ai zice că e cam game over cu consolele, dar nici vorbă. Apar mereu features noi, experiențe inedite ceea ce motivează gamerii să investească și în continuare aici. Drept urmare, offline gaming-ul a avut un total de 62% în 2021 din "devices". Bineînțeles, și va crește și vânzarea consolelor și a jocurilor destinate lor. Motivul în reprezintă oferta tot mai mare de jocuri multiplayer, dar și că au devenit niște instrumente foarte capabile de comunicare. In-game advertising. Ce este Pe scurt, in-game advertising este o nouă industrie clădită în jurul industriei de gaming. Prin soluțiile de in-game advertising orice brand are acces la modalități native de a expune brandul sau mesajul de brand într-un joc, fără se fie intruziv și deranjant. Iar asta se poate face inclusiv in timp real în cazul jocurilor online. Și pentru că ThinkDigital a lansat în România ThinkDigital Gaming Network alături de Anzu, în prezent cel mai avansat sistem de tip „in-game advertinsing”, Marian Hurducaș a dezbătut și acest concept și alături de Dragoș Stanca. Afli totul dacă dai play acestui episod. Această descriere conține date din studiul Video Game Market Size, Share & Trends Analysis Report By Device (Console, Mobile, Computer), By Type (Online, Offline), By Region (North America, Europe, Asia Pacific, Latin America, MEA), And Segment Forecasts, 2022 - 2030, realizat de Grand View Research și poate fi consultat aici.

In deze podcast hoor je alle sprekers van het NHG-Congres van 2022. Het was een hele uitdaging om al het materiaal bij elkaar te krijgen, maar het is gelukt! In een klein uur hoor je in chronologische volgorde een kort interview met de sprekers van de 3 keynote sessies, de 2 grote sessies, maar ook de kernboodschap van álle 18 kleine sessies in 1 minuut. De ons toegezonden 1-minuten fragmenten zijn uiteraard van wisselende kwaliteit, maar zeker goed te beluisteren en we willen bij deze dan ook graag alle sprekers hartelijk danken voor hun medewerking! De in de podcast genoemde handige links en websites kun je bij "read more" hieronder terugvinden. Tussen de sprekers door hoor je nog wat heuse congres vibes. Veel luisterplezier en hopelijk tot op het volgende congres! Klik op "read more" voor een overzicht van de besproken links en documenten.

In deze podcast voert e-health de boventoon. Het nieuws sluit daarmee aan op het NHG-Congres van 2022: ‘Poten in de klei, kop in de cloud'.

A compendium of motivation, presented in a mixtape format with many great speeches and speakers real uncut no holds bared presentation. We know our listeners are adults and real who do not need anything sugarcoated or need to be talked down to like children.“Our lives are mere flashes of light in an infinitely empty universe. In 12 years of education the most important lesson I have learned is that what we see as “normal” living is truly a travesty of our potential. In a society so governed by superficiality, appearances, and petty economics, dreams are more real than anything in the “real world”. Refuse normalcy. Beauty is everywhere, love is endless, and joy bleeds from our everyday existence. Embrace it. I love all of you, all my friends, family, and community. I am ceaselessly grateful from the bottom of my heart to everyone. The only thing I can ask of you is to stay free of materialism. Remember that every day contains a universe of potential; exhaust it. Live and love so immensely that when death comes there is nothing left for him to take. Wealth is love, music, sports, learning, family, and freedom. Above all, stay gold.”― Dominic Owen MallaryGLICKMAN DIGITAL MEDIA, All rights reserved

Asta nu e război, e o bătaie de joc. În total, cei mai bogați 100 de oameni de afaceri din Ucraina controlează aproximativ 44,5 miliarde de dolari, potrivit Forbes, care reprezintă 27% din PIB-ul ucrainean, O MAFIE care nu s-a supus oligarhilor Rusi a lui Putin. Toți niște corupți pungași care nu reprezintă populația Rusiei nici a Ukrainei. Se reprezintă pe ei, familiile și prietenii lor. La 17 ianuarie 1961, Dwight D. Eisenhower își încheie mandatul prezidențial avertizând națiunea despre puterea în creștere a complexului militar-industrial. Remarcile sale, emise în timpul unui discurs de adio televizat adresat poporului american, au fost deosebit de semnificative, deoarece Ike a servit națiunea ca comandant militar al forțelor aliate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Eisenhower i-a îndemnat pe succesorii săi să atingă un echilibru între o apărare națională puternică și diplomație în relațiile cu Uniunea Sovietică. El nu a sugerat reducerea armelor și, de fapt, a recunoscut că bomba a fost o descurajare eficientă a războiului nuclear. Cu toate acestea, conștient că politica de apărare a Americii în timp de pace s-a schimbat drastic de la cariera sa militară, Eisenhower și-a exprimat îngrijorarea cu privire la influența tot mai mare a ceea ce a numit complexul militar-industrial. Înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, industriile americane s-au convertit cu succes la producția de apărare, așa cum a cerut criza, dar din război a apărut ceea ce Eisenhower a numit o industrie de armament permanentă de proporții vaste. Această conjuncție dintre un imens stabiliment militar și o mare industrie a armelor este nouă în experiența americană, a avertizat Eisenhower, „[în timp ce] recunoaștem necesitatea imperativă a acestei dezvoltări... Nu trebuie să nu reușim să înțelegem implicațiile sale grave pe care trebuie să le ferim împotriva dobândirea unei influențe nejustificate... Potențialul pentru creșterea dezastruoasă a puterii deplasate există și va persista.” Eisenhower a avertizat că colaborarea guvernului federal cu o alianță de lideri militari și industriali, deși necesară, este vulnerabilă la abuzul de putere. Ike i-a sfătuit apoi pe cetățenii americani să fie vigilenți în monitorizarea complexului militar-industrial. --- This episode is sponsored by · Anchor: The easiest way to make a podcast. https://anchor.fm/app Support this podcast: https://anchor.fm/romania/support

"Uimitorul Bărăgan", așa se numește expoziția de fotografie realizată de Răzvan Voiculescu și Adriana Lucaciu, însoțită de 10 "povestiri" audio. O proiecție speciala a filmului "Și atunci, ce este libertatea", iar spre finalul săptămânii, un... citiţi mai departe

KNGF Geleidehonden: de zelfstandigheid van mensen met een beperking vergroten.

In de eerste aflevering in het post-Marc tijdperk proberen de heren weer de draad op te pakken. Bert doet dat door te doen waar hij het beste in is: in een uitgebreide marktupdate vertelt hij je of we in een bearmarkt zitten en legt hij uit wat het verschil tussen Quantitative easing en Quantitative tightening is. Bart heeft wat nieuwtjes over Strike en Cash App, terwijl Peter aan de hand van de “Energieweken” uiteenzet hoe er aan de stoelpoten van bitcoin gezaagd wordt. Satoshi Radio wordt mede mogelijk gemaakt door: Anycoin Direct, Bitcoin Meester, AMDAX, Watson Law, Ledger Leopard, Bitvavo, VanEck, BLOX en BTC Direct. (00:00:00) - Opening & online veiligheid (00:15:55) - Donaties (00:18:30) - Rings of Fire-update (00:19:41) - Marktupdate: zitten we in een bearmarkt (00:42:00) - QE, QT, en tapering (00:55:45) - Joe Biden, BingBong (00:56:30) - Cash App trouwt met Lightning (00:58:40) - Moody's tikt El Salvador op de vingers (01:03:10) - Blockchains zijn geen netwerken maar steden!? (01:06:00) - De tanden van propagandazagen staan in de poten van bitcoin (01:57:00) - Afsluiting

In my imaginary, I booked a table at a restaurant in Seattle. Canlis? Maybe. I invited Jeff and Larry to a meal. To talk about the coming together of the kinds of things they have been talking about. This is an epistolary podcast. I speak to a former student, nay I am badgering a former student (as you do) to collaborate with me. Are not all our students agents in an ecology of the global intellect? Well if they are then the world is a community of mentats. Speaking in tongues. For more on mentats you probably need to check out the Villeneuve version of Dune. I have been in conversation with many people about the need, nay opportunity, for us to reimagine the world. As a though experiment? Poten tally. But also as a philosophy, an ideology of transformation that imagines a utopia. That is collectively being imagined in pockets. So we collect and fill in the gaps. Doing a form of kintsugi of disparate innovations. The question, nay nudge, is to imagine people as agents. Who are activated and make their bodies amazing. With or without tech, people have from time immemorial been making their bodies become amazing. In aesthetic ways? Yes. But also is what it can do, such as martial arts and endurance regimes. The hidden text here is the body as a well functioning entity. NOTE that I do not use words - health, illenss and disease - that can divert us for the goal of privileging the primacy of the individual and the collective. Essentially people can do a lot to make themselves more able or to make their ecosystem more conducive to producing good bodily outcomes. Just acknowledging that they do this is a useful step. Then to reimagine enterprises - such as tech industry - to align and be supportive of the goals and challenges of people is a cause. A worthwhile project and mission to pursue. This garbled account in the cold goes some way to open a window into a potential space of exploration. The Intro? I place the podcast on the beach. The outro? The sound of me crunching through snow and ice covered ground. The Second Pancreas Project: https://sites.google.com/view/the-second-pancreas-project/home?authuser=0 Measured Man and Larry Smarr: https://www.theatlantic.com/magazine/archive/2012/07/the-measured-man/309018/ What Bezos said in 1998: https://www.washingtonpost.com/wp-srv/washtech/daily/nov98/amazon110898.htm The Smart Home: Can It Replace Traditional Health Care? Link: https://www.verywellhealth.com/smart-home-and-healthcare-in-the-future-4157938 15 Ways To Improve Your Health Using Technology: https://www.forbes.com/sites/leebelltech/2018/03/26/the-best-health-tech-2017/?sh=145282b438df The ubiquity of fitness-tracking technology in recent years has meant people are generally becoming more conscious about their health. Increasing mainstream availability of sensors on wearables such as smartwatches - that are able to give us better feedback about what's happening in our bodies - means more of us are discovering insights into our health and looking at how we can improve it. But with so many health-improving gizmos on the market, it's not easy separating those that are truly beneficial from those that are nothing more than a gimmick.

 Gedragen door meer dan zestig organisaties samen, met meer dan honderdduizend demonstranten in Amsterdam. Vóór grondrechten, tegen het regeringsbeleid in Nederland. Potkaars maakte een impressie en straatinterviews met: Leen; voor de eerste keer demonstreren Ferry ten Brink; Speld van je Held Annet Wood; Donorwet Jeroen Pols; Rechtszaak Gezondheidsraad Dennis Spaanstra; Police for Freedom Tilasmi Frigge; De Ommekeer Ukes for Freedom; 'Met de Haagse Slag' Willem Engel; Viruswaarheid Marcel de Ruiter; Fietsengooier Waterkanon Els; Medische Discriminatie De andere Krant en de andere media Dennis Spaanstra; Aankomst op de Dam Leen; verslag van de mars artikel / links:  https://potkaars.nl/blog/2021/9/6/rutte-hugo-blijf-met-je-poten-van-onze-kinderen-af-demonstratie-amsterdam-5-september-2021

4Ten (??, formerly POTEN), currently stylized as 4TEN, is a South Korean girl group formed by Jungle Entertainment in 2014. Despite many years active, they have not had the opportunity to thrive. This podcast uses the following third-party services for analysis: Podcorn - https://podcorn.com/privacyChartable - https://chartable.com/privacy

De Parelrivierdelta in Zuidoost-China is één van de regio's ter wereld die het snelst verstedelijkt. Er wonen meer dan 65 miljoen mensen. Juist in deze regio worden de gevolgen van klimaatverandering snel merkbaar door de zeespiegelstijging en door toename van tropische cyclonen. Ecologen Tjeerd Bouma en Rosanna van Hespen onderzoeken in de modder van deze delta hoe de natuur zelf kan worden ingezet om het tij te keren.