Podcasts about riyad

Hangi birine eğileyim, bilemedim. Riyad'da Cumhurbaşkanı Erdoğan, Trump, Muhammed bin Selman ve Şara'nın katılımıyla yapılan 4'lü Suriye zirvesine mi? Trump'ın Şam'a yaptırımları kaldırmasına mı? (Bu İsrail ve SDG üzerinde müthiş bir baskı oluşturacak.) Yoksa İstanbul'da kurulan Ukrayna barış masasına mı?

Ce mercredi 14 mai, la visite de Donald Trump à Riyad et la manière dont le président américain soigne sa relation avec le prince hériter, ont été abordées par Caroline Loyer dans sa chronique, dans l'émission Good Morning Business, présentée par Laure Closier, sur BFM Business. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.

L’accueil fastueux de Donald Trump en Arabie saoudite n’était pas qu’un exercice de diplomatie spectaculaire.Avec Or Yissachar, nous avons analysé les enjeux profonds du contrat d’armement de 142 milliards de dollars et les signaux envoyés à l’Iran et à l’Occident.En toile de fond : une campagne américaine contre les Houthis en voie de clôture, mais dont les répercussions sécuritaires pour Israël restent entières.

Donald Trump est en Arabie Saoudite. Première étape d'une tournée dans les pays du Golfe. Le Président américain s'est entretenu avec Mohammed ben Salmane, le prince héritier saoudien. Washington et Riyad ont signé un contrat de défense de 142 milliards de dollars. Cet accord s'inscrit dans un ensemble plus vaste de promesses d'investissement saoudien de 600 milliards de dollars selon l'exécutif américain.

Au micro de Yaël Bornstein, Jacques Neriah décrypte le virage stratégique des États-Unis.Donald Trump ne tourne pas le dos à Israël, mais laisse son allié se débrouiller seul face aux attaques des Houthis. En parallèle, il renforce ses ouvertures vers l’Arabie Saoudite, y compris sur le dossier sensible du nucléaire civil.Un isolement relatif d’Israël, dans un Proche-Orient toujours plus instable, où même les Druzes de Syrie, longtemps protégés, voient leur avenir s’obscurcir.

C dans l'air du 6 mai 2025 - Gaza : l'opération « intensive » de NetanyahuUne opération « intensive ». C'est ce que compte mener l'armée israélienne dans la bande de Gaza selon les mots du premier ministre Benjamin Netanyahu. Une nouvelle étape de la guerre qui impliquerait le déplacement de davantage de Palestiniens, « pour leur propre sécurité ». Une extension des opérations militaires visant à la « conquête » du territoire.Mais sur place, le drame humanitaire s'amplifie. Depuis deux mois, aucune aide humanitaire ne rentre en effet dans l'enclave et le gouvernement israélien vient de valider un nouveau système de distribution de l'aide « afin d'empêcher le Hamas de prendre le contrôle des approvisionnements ». « La plupart des gens seront privés d'aide », craignent toutefois des humanitaires. Netanyhu persiste donc dans son but d'éradiquer le Hamas, sous l'assentiment de Donald Trump, qui lui donne carte blanche depuis son retour au pouvoir. Le président américain, de son côté, est aussi très proche de Mohammed ben Salmane, prince héritier d'Arabie saoudite. Leur bonne entente remonte à son premier mandat. MBS a promis 600 milliards de dollars d'investissements aux États-Unis pendant le mandat de Trump, et Trump a choisi Riyad en février pour discuter du dossier russo-ukrainien. Les deux hommes divergent cependant au sujet de Gaza, MBS accusant Israël de commettre un « génocide ». En France, le conflit israélo-palestinien suscite de nombreux débats. Emmanuel Macron est appelé à reconnaître un Etat palestinien (ce dont il a émis l'hypothèse), tandis qu'à gauche, le sujet ne cesse de diviser Insoumis et Socialistes. Les incidents du 1er mai autour du député PS Jérôme Guedj le confirment, et les soupçons d'antisémitisme chez la gauche radicale s'accumulent. Alors, que faut-il attendre de l'opération « intensive » décrétée par Netanyahu ? Quels sont les rapports de Trump avec MBS ? Jusqu'où le conflit-israélo-palestinien peut-il fracturer la gauche française ?LES EXPERTS : Pierre HASKI - Chroniqueur international à France Inter et au Nouvel ObsAGNÈS LEVALLOIS - Spécialiste du Moyen Orient et vice-présidente de l'IREMMO (Institut de Recherche et d'Études Méditerranée Moyen-Orient)NICOLE BACHARAN - Historienne et politologue, spécialiste des États-Unis, éditorialiste à Ouest FranceVincent HUGEUX - Journaliste indépendant, essayiste, spécialiste les enjeux internationaux

Use this link and promo code FISLT20 to save 20% off your order at MAGIC MIND! https://www.magicmind.com/FISLT20This week, we meet Cameron Smotherman, the UFC Bantamweight making his anticipated return to the Octagon after winning his debut on 2 days notice, flying over 18 hours to Riyad and back with friend-of-the-podcast and Bellator Superstar Raufeon Supa Stots! Fulfilling his destiny, we are so proud of this man and all he has to offer the UFC and the fans! Be sure to watch him in Des Moines Iowa on May 3rd!Then, stick with us as Timmy B and BamBam recap Wrestlemania and discuss what the UFC can learn from WWE! Are we right? Let us know in the comments!Now sit back and enjoy.Also, you'd look way cooler wearing our shirt. Go buy it.https://millions.co/fight-in-sight/merchFor sponsorship opportunities or to find out how you can be a guest on the show, please email us at fightinsightpod@gmail.comCam's IG: https://www.instagram.com/lilcampster/FIGHT IN SIGHT IG: https://www.instagram.com/fightinsightpodcast/FIGHT IN SIGHT YouTube: https://www.youtube.com/channel/UC8ZW2w0va-VWeep_JtlhAjQ#UFC #mma #netflix #wrestlemania #wwe #cameronsmotherman #camsmotherman #ufcfighter #bryanbarberena

Comment mettre un terme à cette guerre meurtrière qui dure depuis plus de trois ans ? Pour l'instant, c'est l'impasse… Avec des canaux diplomatiques bien distincts qui n'aboutissent à rien et des positions bien tranchées qui semblent irréconciliables.Sur le plan diplomatique, d'un côté, pointe Le Monde à Paris, les discussions hier à Londres « entre Ukrainiens, Européens et Américains. Mais sans les deux principaux émissaires de Donald Trump. Et sans ministres européens des Affaires étrangères. »Et de l'autre, « Donald Trump qui continue de pousser pour obtenir une issue rapide au conflit. Dimanche dernier, il a dit espérer un accord “dans la semaine“. En manque de résultats spectaculaires, il aurait toujours en vue un sommet avec le chef du Kremlin, Vladimir Poutine, à Riyad ». Sommet qui pourrait avoir lieu à la mi-mai.La Crimée : principal point de désaccord…En attendant, c'est toujours le dialogue de sourds… « Sur la table ? (côté américain), pointe Le Temps à Genève : la reconnaissance de l'annexion russe de la Crimée, l'abandon des ambitions ukrainiennes de rejoindre l'Otan ou encore la définition d'un territoire “neutre“ autour de la centrale nucléaire de Zaporijia qui passerait en mains américaines ». Pour sa part, le Financial Times à Londres, croit savoir que « Vladimir Poutine aurait proposé aux États-Unis d'arrêter son invasion de l'Ukraine et de geler la ligne de front actuelle. Cela supposerait, pour la Russie, renoncer à sa revendication de prendre le contrôle de la totalité des régions de Donetsk, Louhansk, Kherson et Zaporijjia, dont elle occupe déjà de vastes secteurs. Le président russe serait prêt à cette concession si les États-Unis accèdent à ses revendications majeures, comme la reconnaissance de la souveraineté de la Russie sur la péninsule de Crimée, annexée en 2014, et la non-adhésion de l'Ukraine à l'Otan ».Non, répond Volodymyr Zelensky, pas question de reconnaître l'annexion russe de la Crimée.Non, s'exclament également les Européens… « Dans ce cas de figure, explique l'Estonienne Kaja Kallas, cheffe de la diplomatie européenne, citée par Le Temps, la Russie obtiendrait clairement ce qu'elle veut. L'Union européenne ne reconnaîtra jamais la péninsule comme russe, affirme-t-elle encore. La Crimée, c'est l'Ukraine ».Une « imposture »Die Welt à Berlin s'insurge… « Le “plan de paix“ de Trump est une imposture, s'exclame le quotidien allemand. Parce que cela créerait un précédent et encouragerait de nouvelles guerres impérialistes de la part de Moscou. Car en reconnaissant la Crimée comme russe, les Américains prendraient acte de la modification violente des frontières sur le continent européen. Selon cette logique, poursuit Die Welt, les Russes n'auraient qu'à occuper de plus en plus de régions d'Europe de l'est pour obtenir progressivement une reconnaissance internationale pour leurs conquêtes illégales. Il ne s'agit donc pas d'une solution de paix durable, comme le prétend l'administration Trump, mais plutôt d'une incitation pour Moscou à poursuivre sa politique expansionniste colonialiste ».« Contraire au droit international… »Le Guardian à Londres est sur la même ligne mais en termes plus feutrés : « la décision de Washington de reconnaître la Crimée comme russe marquerait un tournant dans la politique américaine d'après-guerre, la Maison Blanche approuvant de fait une tentative russe de redessiner par la force les frontières de l'Europe. »Dans le Kiyv Post, quotidien ukrainien, Maksym Vishchyk, professeur de droit à l'Université de Kiev résume la position de son pays : « le droit international est clair, dit-il : les concessions territoriales faites sous agression sont non seulement illégitimes, mais nulles. Tout accord valable ne doit intervenir qu'après que l'Ukraine ne soit plus soumise à aucune forme de menace limitant sa capacité à choisir librement. (…) Nous ne pourrons nous en sortir que lorsque l'Ukraine pourra exprimer une volonté sincère et libre, et pour cela, l'attaque (russe) doit cesser ».Hier, colère de Trump… « Le président américain accuse Volodymyr Zelensky de nuire aux négociations en refusant d'accepter la souveraineté russe sur la Crimée », pointe le Times à Londres.Pendant ce temps, les bombardements se poursuivent…Enfin, « les perspectives d'un cessez-le-feu semblent d'autant plus lointaines, soupire le Washington Post, que la Russie a lancé ces dernières heures une attaque aérienne de grande envergure sur Kiev. Les sirènes d'alerte aérienne ont été déclenchées cette nuit, puis des tirs et des explosions ont retenti dans tout le centre-ville, tandis que la défense anti-aérienne tentait d'abattre des missiles et des drones ».« Le massacre alors qu'on parle de trêve », s'indigne La Repubblica à Rome. La Repubblica qui fait état d'un bilan provisoire de 9 morts et plus de 60 blessés dans la capitale ukrainienne.

C dans l'air du 14 avril 2025 - Poutine, Chine... qui écoute encore Trump ?Les négociations pour la paix en Ukraine étaient déjà mal embarquées. Une frappe russe a fait 34 morts et des dizaines de blessés dimanche sur la ville ukrainienne de Soumy, provoquant une vive émotion dans le pays. "Sans une pression vraiment forte, sans un soutien adéquat de l'Ukraine, la Russie continuera à faire durer cette guerre", a réagi le président ukrainien Zelensky. Le 4 avril dernier, une autre frappe russe avait tué 20 personnes, dont 9 enfants, à Kryvy Rih, ville natale de Zelensky. Les premières semaines de son mandat, Donald Trump avait promis d'arrêter le conflit en 24h. Sous sa dynamique, des pourparlers ont été engagés à Riyad, et un début d'accord interdisant les frappes sur les infrastructures énergétiques avait été mis en place. Mais il n'a jamais été respecté. Pire, les observateurs de l'ONU ont constaté une augmentation significative des attaques contre les centres urbains du pays.En Ukraine, les députés observent avec inquiétude, et parfois consternation, l'impasse des négociations pour la paix. "Nous n'avons jamais cru à un quelconque cessez-le-feu, mais terroriser le pays en tuant des civils et des enfants, c'est juste insupportable", a réagi auprès du Monde la députée ukrainienne d'opposition Solomiia Bobrovska. Malgré la condamnation unanime des dirigeants européens, Donald Trump a refusé de prendre parti après ce nouveau drame : "Je pense que c'est terrible. Et l'on m'a dit qu'ils avaient fait une erreur", s'est-il contenté de réagir, là où son envoyé spécial en Ukraine Keith Kellogg a eu des mots plus forts, évoquant une attaque "inacceptable" qui "dépasse les limites de la décence".Au Moyen-Orient, les négociations de paix entre Israël et le Hamas, elles aussi encadrées par l'administration américaine, ont déjà échoué. Depuis le 18 mars, le gouvernement israélien a repris les combats à Gaza, notamment les bombardements qui ont fait au moins 1 500 morts chez les Palestiniens. Officiellement, Israël explique vouloir isoler les groupes du Hamas les uns des autres et susciter une contestation locale. Mais sur le terrain, c'est plutôt une nouvelle invasion de l'enclave à laquelle assistent les Gazaouis, forcés à de nouveaux déplacements incessants. L'élimination du Hamas, qui était l'objectif premier du gouvernement israélien, n'a jamais été atteinte. Selon le journal israélien Haaretz, le Hamas, bien qu'affaibli par un an et demi de combats, aurait même reconstitué ses forces et compterait à nouveau 40 000 combattants. De son côté, Donald Trump pousse pour qu'Israël et le Hamas parviennent à un accord sur le retour des derniers otages. 24 seraient toujours en vie, et 35 sont présumés morts.La frappe russe sur Soumy marque-t-elle un tournant dans les négociations de paix en Ukraine ? Comment les Ukrainiens réagissent-ils au mépris de l'administration américaine ? Et que devient le plan de Donald Trump pour Gaza ?Les experts :- James ANDRÉ - Grand reporter - France 24- Nicole BACHARAN - Historienne et politologue, spécialiste des Etats-Unis, éditorialiste - Ouest-France- Marie JÉGO - Journaliste spécialiste de la Russie - Le Monde- Guillaume LAGANE - Spécialiste des questions de défense, maître de conférences à sciences Po

Après avoir longtemps hésité, le président français Emmanuel Macron a déclaré sur France 5 que la France pourrait reconnaître l'État palestinien lors d'une conférence coprésidée avec l'Arabie saoudite en juin. En échange, Paris attend de Riyad une reconnaissance d'Israël, mais le royaume est moins disposé depuis la guerre à Gaza. Près de 150 pays reconnaissent l'État palestinien et la solution à deux États reste toutefois rejetée par le Premier ministre israélien. Le décryptage de Thomas Vescovi, doctorant en études politiques à l'EHESS et à l'ULB et auteur de L'échec d'une utopie, une histoire des gauches en Israël, aux éditions la Découverte.  À lire aussiLa France pourrait reconnaître l'État palestinien «en juin», a affirmé Emmanuel Macron

Les experts et journalistes de RFI répondent à vos questions sur la fin de la médiation angolaise entre la RDC et le Rwanda, un cessez-le-feu accepté en mer Noire pour l'Ukraine et la Russie et des informations militaires confidentielles envoyées par erreur à un journaliste américain. Sénégal : le FMI confirme la dette « cachée » de Macky Sall  Le Fonds Monétaire International a confirmé le rapport de la Cour des comptes publié en février 2025, attestant alors que l'administration de Macky Sall a délibérément camouflé une datte de sept milliards de dollars entre 2019 et 2024. Comment une dette aussi importante a-t-elle pu être cachée pendant plusieurs années sans être détectée plus tôt ? Que risque l'ancien président ? Depuis ces révélations des autorités sénégalaises, le programme d'aides du FMI au Sénégal est suspendu. Quelles conditions le pays doit-il remplir pour que ce programme soit rétabli ?Avec Léa-Lisa Westerhoff, correspondante permanente de RFI à Dakar. RDC/Rwanda : clap de fin pour la médiation angolaise  Après plus de deux ans de médiation entre la République démocratique du Congo et le Rwanda, le président João Lourenço renoncé à poursuivre sa médiation censée aboutir à un accord de paix durable entre les deux pays. Comment expliquer une telle décision ? Quel autre pays africain pourrait prendre la relève de l'Angola ?Avec Patient Ligodi, journaliste au service Afrique de RFI.Guerre en Ukraine : fin des hostilités en mer Noire ? Après de longues discussions à Riyad sous la médiation américaine, Moscou et Kiev ont conclu un accord de cessez-le-feu en mer Noire, où 30% de la flotte russe a été détruite par l'Ukraine. Comment les Ukrainiens ont-ils pris le dessus sur ce front alors qu'ils ne possèdent pas une marine de guerre ? Quelles conséquences pour Moscou ?Avec Ulrich Bounat, analyste en géopolitique, spécialiste de l'Europe centrale et de l'Est, chercheur associé à l'Institut Open Diplomacy.  États-Unis : des plans militaires envoyés par erreur à un journaliste  Le numéro de téléphone du rédacteur en chef du magazine américain The Atlantic a été ajouté par erreur à un groupe de discussions dans lequel se trouvaient le secrétaire d'État américain, le vice-président ou encore le patron de la CIA. C'est ainsi que ce journaliste a reçu le plan détaillé des frappes que les États-Unis allaient mener deux heures plus tard contre les rebelles Houthis au Yémen. Comment la Maison Blanche justifie-t-elle une telle erreur ?Avec Jérémy Ghez, professeur en Affaires internationales à HEC Paris, spécialiste des États-Unis. 

durée : 00:19:44 - Journal de 12h30 - Après des heures de négociations séparées entre ukrainiens et russes, les américains ne sont pas parvenus jusqu'à présent à un quelconque consensus.

In deze aflevering hoor je alles over een opvallend lek in de Verenigde Staten. De hoofdredacteur van tijdschrift The Atlantic lijkt per ongeluk in een chatgroep op Signal terecht te zijn gekomen, waar plannen om Houthi's in Jemen aan te vallen werden gedeeld. Daarnaast praten we je bij over de ruim twaalf uur durende onderhandeling tussen Amerika en Rusland in Riyad, Saoedi-Arabië. Daar is uitgebreid gesproken over een gedeeltelijk staakt-het-vuren in Oekraïne. Tot slot praat een collegaredacteur van het Financieele Dagblad je bij over KPN, dat als eerste grote Nederlandse bedrijf werknemers zelf laat bepalen hoeveel vakantie zij opnemen. See omnystudio.com/listener for privacy information.

durée : 00:19:44 - Journal de 12h30 - Après des heures de négociations séparées entre ukrainiens et russes, les américains ne sont pas parvenus jusqu'à présent à un quelconque consensus.

C dans l'air du 24 mars 2025 - Ukraine : Trump va-t-il gagner son pari ?Les négociations se poursuivent à Ryad. Après un rendez-vous avec les Ukrainiens hier, une délégation américaine reçoit cette fois les Russes, à Ryad, pour tenter de négocier un cessez-le-feu. Le porte-parole du Kremlin, Dmitri Peskov, a déclaré que la sécurité de la navigation en mer Noire serait au cœur des négociations. Côté États-Unis, on se veut très optimiste sur l'issue des discussions. L'émissaire de Trump en Russie Steve Witkoff dit s'attendre "à de vrais progrès" et considère même que Vladimir Poutine "veut la paix". De leur côté, les Russes tempèrent : "Il s'agit d'un sujet très complexe et il y a beaucoup à faire". Pendant ce temps, l'Ukraine et la Russie continuent de se bombarder mutuellement. La Russie accuse l'Ukraine d'avoir envoyé un drone sur une station de pompage de pétrole de Kropotkinskaïa, mettant en péril le cessez-le-feu accepté par Poutine sur les infrastructures énergétiques. Les Russes ont répliqué, dans la nuit de dimanche à lundi, par l'envoi d'une centaine de drones sur les oblasts de Kiev, Kharkiv, Soumy, Kirovohrad et Zaporijia.Aux États-Unis, le président Donald Trump continue de faire la guerre aux grandes universités américaines, accusées de pervertir l'enseignement avec l'idéologie "wokiste", et d'encourager les manifestations pro-palestiniennes. Symbole de ce bras de fer, l'arrestation le 8 mars dernier du Syrien Mahmoud Khalil, l'un des leaders de la contestation propalestinienne sur le campus de l'université Columbia. La veille, l'administration avait annoncé couper 400 millions de dollars de subvention à cette institution new-yorkaise : "Aujourd'hui, nous démontrons à Columbia et aux autres universités que nous ne tolérerons plus leur inaction déplorable", a ainsi déclaré la ministre de l'éducation, Linda McMahon. L'offensive trumpiste contre le monde académique n'est pas nouvelle : cet été, les ultra-conservateurs avaient déjà obtenu la fermeture de l'observatoire de Stanford sur la désinformation. Et Donald Trump ne compte pas s'arrêter là. La semaine dernière, il a acté le démantèlement du ministère de l'Éducation, faute de pouvoir le supprimer purement et simplement.En Europe, on observe avec inquiétude les gesticulations de Trump. Face au possible retrait des États-Unis de l'Otan, la commission européenne a acté la semaine dernière un plan de financement de 800 milliards d'euros pour réarmer l'Europe d'ici 2030. Pour le ministre français de l'Europe, Benjamin Haddad, l'UE doit créer une préférence européenne concernant l'armement. Si "vous avez le savoir-faire technologique, vous avez le contrôle de son utilisation", a-t-il ainsi déclaré lors d'une interview à Euronews. L'heure est donc à l'autonomie : "450 millions d'Européens ne devraient pas dépendre de 340 millions d'Américains pour les défendre", affirmait la semaine dernière le commissaire européen à la défense, Andrius Kubilius.Sur quels points se concentrent les négociations à Riyad ? Pourquoi Donald Trump a-t-il déclaré la guerre aux universités américaines ? Et comment l'Europe veut-elle organiser son autonomie militaire ?Les experts :- Général Jean-Paul PALOMEROS - Ancien chef d'état-major et ex-commandant suprême de la transformation de l'OTAN- Gallagher FENWICK - Grand reporter, spécialiste des questions internationales, auteur de "Volodymyr Zelensky : l'Ukraine dans le sang"- Corentin SELLIN - Professeur d'Histoire en classe préparatoire, spécialiste des Etats-Unis et Chroniqueur - Les Jours- Georgina WRIGHT - Conseillère spéciale, spécialiste des questions transatlantiques pour le Think tank German Marshall Fund- Nicolas BACHARAN (par skype) - Historienne et politologue, spécialiste des États-Unis Éditorialiste - Ouest-France

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

A las 11.10 en Canarias, nos queda media horita con la linterna encendida de este lunes. Es la una de la mañana en Riyad, capital de Arabia Saudí, que está cogiendo unas maratonianas, reuniones muy importantes para el final de la guerra en Ucrania. Encuentros a tres bandas, dos y dos, entre Estados Unidos y Ucrania, Estados Unidos y Rusia, que empezaron ayer y que van a continuar en las próximas horas. Todo comenzó con un cara a cara entre Kiev y Washington, durante todo el día de hoy ha seguido con una conversación entre Moscú y Washington. Evidentemente Estados Unidos se está haciendo de ...

Responsables russes et américains se rencontrent en ce moment à Riyad, en Arabie saoudite, pour des négociations, qualifiées de "difficiles" par le Kremlin. Elles visent à instaurer une trêve partielle en Ukraine. Les discussions portent sur un cessez-le-feu temporaire et partiel, sur les infrastructures énergétiques et sur les navires en Mer Noire. Les Ukrainiens sont prêts à un cessez-le-feu global alors que Vladimir Poutine exige d'abord des concessions. 

Coup de tonnerre dans l'industrie du jeu vidéo : Niantic Labs, le studio derrière Pokémon Go, a annoncé la vente de sa division jeux à Scopely, une entreprise appartenant à Savvy Games Group, lui-même détenu par le fonds d'investissement public saoudien (PIF). Montant de la transaction : 3,5 milliards de dollars.Avec cette acquisition, le royaume saoudien s'offre l'un des jeux mobiles les plus rentables du marché. Depuis son lancement en 2016, Pokémon Go n'a cessé d'attirer les foules, comptabilisant encore aujourd'hui 30 millions de joueurs actifs par mois. Une prise de choix pour le PIF, qui poursuit son offensive sur l'industrie du gaming, après des investissements massifs dans Nintendo, Take-Two Interactive et Electronic Arts.Pour Niantic, cette cession marque un tournant stratégique. Le studio, qui n'a jamais réussi à réitérer le succès de Pokémon Go, a connu des années difficiles, ponctuées de licenciements et d'échecs commerciaux, comme la fermeture de Harry Potter: Wizards Unite en 2022. Désormais, l'entreprise se recentre sur les technologies géospatiales et l'intelligence artificielle. Une nouvelle structure, Niantic Spatial, dirigée par son fondateur John Hanke, verra le jour avec un financement de 250 millions de dollars. L'accord ne se limite pas à Pokémon Go. D'autres titres phares comme Monster Hunter Now et Pikmin Bloom rejoindront également le catalogue de Scopely, tout comme les équipes de développement qui les ont créés. Une acquisition qui vient renforcer l'arsenal de Scopely, déjà propriétaire du très lucratif Monopoly Go, qui a généré plus de 3 milliards de dollars de revenus en un an.Au-delà de l'aspect économique, ce rachat illustre l'ambition de l'Arabie Saoudite de diversifier son économie en investissant massivement dans les secteurs du sport et du divertissement. Après avoir misé sur le football, le tennis et la Formule 1, Riyad injecte désormais près de 38 milliards de dollars dans le jeu vidéo. Mais que vont devenir Pokémon Go et sa communauté ? Pas de changement à l'horizon, assure Ed Wu, responsable du jeu chez Niantic : « Nous voulons rendre l'expérience encore meilleure. » De quoi rassurer les dresseurs du monde entier… en attendant de voir si cette nouvelle ère saura tenir ses promesses. Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.

ABD ve Rusya heyetlerinin Riyad'dan sonra İstanbul'da bir araya gelecek olması, Türkiye'nin yalnızca bölgesel aktör değil, küresel müzakere süreçlerinde de güven noktası olduğunu göstermektedir.Yazan: Mehmet Furkan DündarSeslendiren: Halil İbrahim Ciğer

La realpolitik à la sauce Trump a encore fait des émules. Le président américain Donald Trump n'y est pas allé de mains mortes avec Volodymyr Zelensky qu'il qualifie de « dictateur sans élections » ajoutant que « qu'il ferait bien de réagir rapidement sans quoi il n'aura plus de pays ». Des déclarations fracassantes qui viennent confirmer une fois de plus une réalité qui fait peur à l'Europe : l'allié américain sous pavillon Républicain ne compte pas diaboliser Moscou, loin de là. Sergueï Lavtov a d'ailleurs été convié à Riyad pour des négociations bilatérales, sans l'Ukraine et sans les européens… Le monde assiste à un basculement majeur : alors que l'Europe s'accroche à l'idée d'une confrontation prolongée avec la Russie, Donald Trump, lui, choisit une autre voie. S'il revient au pouvoir, il entend négocier directement avec Vladimir Poutine pour mettre fin à la guerre en Ukraine, quitte à imposer un accord que les Européens jugent inacceptable.Cette perspective provoque un vent de panique parmi les élites européennes, qui redoutent une perte de contrôle sur un conflit qu'ils considèrent comme essentiel pour leur sécurité. Mais au-delà de l'Ukraine, c'est toute l'architecture géopolitique mondiale qui pourrait être bouleversée par un rapprochement entre Washington et Moscou.Mais les craintes Européennes sont-elles justifiées ? La nouvelle proximité entre Washington et Moscou pourrait-elle redéfinir les rapports de force internationaux ? Et surtout, quels seraient les perdants et les gagnants d'un tel basculement ? Pour répondre à ces questions et décrypter ces bouleversements géopolitiques, voici une nouvelle édition de votre émission “le Monde n'a pas de centre”, la chronique internationale de Bertrand Badie, politiste et professeur Émérite à Sciences Po.⚠️ Le Média est diffusé sur le canal 165 de la Freebox et sur le bouquet gratuit de Molotov TV.Suivez Le Média sur sa seconde chaîne Youtube :

Rusya'nın Ukrayna'ya saldırmasının üzerinden tam üç yıl geçti. Ateşkes için son dönemde bir hareketlilik ve diplomasi trafiği gözleniyor. Önce ABD Başkanı Trump, Rusya Devlet Başkanı Putin ile telefonlaştı. Ardından Rus ve Amerikan dışişleri bakanları S. Arabistan'ın başkenti Riyad'ta bir araya geldi. Görüşmelerde Ukrayna ve Avrupa ülkeleri dışarda bırakıldı. Hatta Trump Zelenski'ye "diktatör" dedi, ancak New York'ta bu Cuma buluşacak. Trump ve Putin yakınlaşması ne anlama geliyor? Moskova'da yaşayan gazeteci Kerim Has ile konuştuk. Mikrofonda Aydın Işık ve Erkan Aslan var. Von Aydin Isik.

Vingt-quatre rounds à nous régaler dans le ring. Et on ne sait toujours pas qui est vraiment le meilleur. Un peu plus de quatre mois après un superbe premier opus, Artur Beterbiev et Dmitry Bivol ont remis ça ce week-end à Riyad pour nous offrir un autre spectacle fabuleux. Au bout de douze reprises ultra compétitives, Bivol a détrôné Beterbiev pour devenir le nouveau champion incontesté des mi-lourds et encore renforcer un CV qui commence à avoir très belle allure. Victoire méritée ? Quelle suite pour les deux ? Le RMC Fighter Club débriefe la revanche bonbon entre Beterbiev et Bivol et le reste de la très attendue carte The Last Crescendo. Sans oublier d'évoquer ce qui s'est passé deux jours plus tard à Tokyo avec le destructeur Junto Nakatani et la superstar Tenshin Nasukawa. 

Een veiligheidsconferentie in München, een noodtop in Parijs en Amerikaanse ministers in gesprek met hun Russische collega's in Riyad: de pro-Russische positie die de Amerikaanse president Trump inneemt zetten de geopolitieke situatie op scherp.In deze aflevering van Haagse Zaken hoor je van Pim van den Dool, Rik Rutten en Steven Derix over het nieuwe geopolitieke tijdperk. Want met de nieuwe koers van Trump moet Europa leren op eigen benen te staan en dat houdt ook Den Haag bezig. Wat betekenen deze veranderingen voor de veiligheid in en buiten Nederland en de EU?Gast: Steven Derix, Pim van den Dool, Rik RuttenPresentatie: Iris VerhulsdonkRedactie & productie: Fleur KleinhuisMontage: Misja van Waterschoot Heeft u vragen, suggesties of ideeën over onze journalistiek? Mail dan naar onze redactie via podcast@nrc.nl.Verder lezenTweede Kamer is ‘constructief' over deelname vredesmacht, PVV draait bijNederlandse deelname aan vredesmacht? Coalitie-eenheid is al bij voorbaat verdwenenHoe zou een Europese troepenmacht in Oekraïne eruit kunnen zien?NRC Vandaag | Hoe Zelensky wordt klemgezet in een geopolitiek machtsspelZie het privacybeleid op https://art19.com/privacy en de privacyverklaring van Californië op https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Le Journal en français facile du 21 février 2025, 17 h 00 à Paris. Retrouvez votre épisode avec la transcription synchronisée et des exercices pédagogiques pour progresser en français : http://rfi.my/BQwT.A

Ecoutez RTL autour du monde avec Bénédicte Tassart du 21 février 2025.

durée : 00:13:18 - Les Enjeux internationaux - par : Guillaume Erner - Quelques jours après l'ouverture des négociations pour un cessez-le-feu à Riyad entre les Etats-Unis et la Russie concernant l'Ukraine, sans l'Ukraine, le président américain a qualifié Volodymyr Zelensky de “dictateur sans élections”. - réalisation : Félicie Faugère - invités : Alexandra Goujon Maîtresse de conférences à l'Université de Bourgogne, enseignante à Sciences Po Paris et spécialiste de l'Ukraine et de la Biélorussie

Avec vos regards et analyses croisés, Accents du Monde est intégralement consacré à la guerre en Ukraine, 3 ans après le début de ce que Vladimir Poutine appelait alors «l'opération militaire spéciale». Dans sa guerre contre l'Ukraine et sa confrontation avec l'Occident, Vladimir Poutine vient d'obtenir ce qu'il voulait depuis longtemps, négocier directement avec les États-Unis.  Avec- Xenia Jornoklé de la rédaction ukrainienne - Dimitri Gusev pour la rédaction en russe- Hermine Roumilhac de la rédaction chinoise. À lire aussiAprès la rencontre russo-américaine de Riyad, l'Ukraine cherche des solutions pour sortir de la guerre

Ce matin du mardi 18 février 2025, les experts et journalistes de RFI répondaient à vos questions sur la médiation de l'Arabie saoudite entre les Américains et les Russes, l'affaire Bétharram en France et l'hypothèse d'un contingent européen en Ukraine. UA : le président Ruto a-t-il saboté la candidature de Raïla Odinga ?  Au Kenya, plusieurs observateurs accusent le président William Ruto d'être responsable de la défaite de l'opposant Raïla Odinga à l'élection de la présidence de la Commission de l'Union africaine. Comment expliquer de telles accusations ? Cette défaite peut-elle avoir des conséquences politiques pour le président ?Avec Gaëlle Laleix, correspondante permanente de RFI à Nairobi.   Guerre en Ukraine : pourquoi l'Arabie saoudite joue-t-elle les intermédiaires ?  Le secrétaire d'État américain Marco Rubio et le ministre russe des Affaires étrangères Sergueï Lavrov se sont rencontrés mardi en Arabie saoudite afin d'entamer des pourparlers sur le conflit en Ukraine. Pourquoi cette rencontre s'est-elle tenue à Riyad ? Quels sont les intérêts de Mohammed ben Salmane dans cette médiation ?Avec David Rigoulet-Roze, chercheur associé à l'Institut de relations internationales et stratégiques (Iris), rédacteur en chef de la revue Orients Stratégiques.  France : que reproche-t-on à François Bayrou dans l'affaire Bétharram ?  Le Premier ministre français est mis en cause après les révélations de violences physiques et sexuelles sur mineurs commises dans l'établissement scolaire de Notre-Dame de Bétharram. Pourquoi François Bayrou est-il accusé d'avoir fermé les yeux sur ces violences ? Cette affaire peut-elle provoquer son départ de Matignon ?Avec Valérie Gas, cheffe du service politique de RFI.  Guerre en Ukraine : vers le déploiement d'un contingent européen ?  Lors d'une réunion informelle d'urgence organisée à Paris, les chefs d'État européens ont évoqué l'hypothèse d'envoyer des troupes en Ukraine. Comment un tel projet pourrait-il s'organiser ? Quel serait le rôle des soldats européens ?Avec Gesine Weber, experte en sécurité et défense européennes au German Marhsall Fund of United States (GMF).

« L'Ukraine considère une négociation sur l'Ukraine sans l'Ukraine comme étant dépourvue de résultat », a affirmé le président ukrainien, Volodymyr Zelensky, après l'ouverture de négociations entre la Russie et les Etats-Unis sans que Kiev ni aucun allié européen n'aient été consultés au préalable.Donald Trump et Vladimir Poutine donnent en effet l'impression de vouloir avancer seuls vers une résolution du conflit. Il y a d'abord eu un appel téléphonique entre les deux chefs d'Etat américain et russe, puis la rencontre à Riyad, en Arabie saoudite, de délégations des deux pays. Lors de ces pourparlers, Russes et Américains ont posé les jalons du rétablissement de leurs relations, convenant d'établir un « mécanisme de consultation » pour surmonter leurs contentieux et de nommer des négociateurs pour l'Ukraine.Qu'est-ce que Donald Trump et Vladimir Poutine sont en train de négocier : la paix, un cessez-le-feu ou plutôt la capitulation de l'Ukraine ? Quelles sont les marges de manœuvre restantes, côté ukrainien ? Et comment les pays européens peuvent-ils faire entendre leur voix, alors que la sécurité du continent pourrait être menacée ? Dans cet épisode du podcast « L'Heure du Monde », Sylvie Kauffmann, éditorialiste au Monde et spécialiste des relations internationales, répond à ces questions.Un épisode de Garance Muñoz. Musiques et réalisation : Amandine Robillard. Présentation et rédaction en chef : Claire Leys. Dans cet épisode : extrait d'un discours de Volodymyr Zelensky, le 17 février 2025 ; extrait d'un discours de Donald Trump, le 12 février 2025.Cet épisode a été publié le 20 février 2025.---Pour soutenir "L'Heure du Monde" et notre rédaction, abonnez-vous sur abopodcast.lemonde.fr Hébergé par Audion. Visitez https://www.audion.fm/fr/privacy-policy pour plus d'informations.

De quoi les négociations de paix qui se déroulent actuellement entre la Russie et les États-Unis sont-elles le nom ? La résolution de la guerre en Ukraine semble se faire sans les Ukrainiens et les Européens. Faut-il accepter à tout prix un accord de paix entre la Russie et l'Ukraine ? Ces questions divises les Européens en ce moment, eux qui voient Donald Trump changer totalement de stratégie et refuser de continuer à financer l'OTAN pour se conflit qui n'en finit plus. Et l'administration américaine ignore royalement l'UE en conviant la Russie à des discussions inédites depuis 2022. Les chefs de la diplomatie des États-Unis et la Russie se sont réunis ce mardi à Riyad en Arabie saoudite, une première depuis le début de l'attaque Russe de l'Ukraine. Les deux délégations sont convenues d'établir un « mécanisme de consultation » pour régler leurs contentieux et vont nommer des négociateurs pour le règlement de la guerre en Ukraine. Est-ce l'humiliation ultime pour les Européens ? Est-ce vraiment raisonnable de continuer ce conflit ? Dans quelles conditions doit se faire un accord de cessez le feu ? Ce changement Impulsé par Donald Trump est-il le reflet d'un ordre mondial totalement chamboulé ? Comme tous les mardis soir, nous en parlons dans la Chronik de Beligh, votre programme hebdomadaire avec Beligh Nabli, professeur des universités en droit public et co-fondateur de Chronik, un collectif engagé dans le débat public. Également auteur de multiples ouvrages dont “l'Etat, droit et politique” aux éditions Armand Colin et “Relations Internationales” aux éditions Pedone. Beligh Nabli nous livre donc son expertise une fois par semaine, sur la politique nationale et internationale dans cette émission qui analyse sans détour deux faits majeurs de l'actualité.▶ Soutenez Le Média :

Ukrayna lideri Zelenski, Cumhurbaşkanı Erdoğan ile Ankara'da görüştü. ABD ve Rusya'nın dışişleri bakanları Riyad'da biraraya geldi. Mısır Cumhurbaşkanı Gazze'yi yeniden inşa etmek üzere bir plan geliştirdiğini duyurdu. Bu bölüm Türkiye İş Bankası hakkında reklam içermektedir. Türkiye İş Bankası'nın 100. yılında Türkiye Metal Sanayicileri Sendikası'nın teknoloji merkezi MEXT işbirliğiyle, dijital sanatın öncülerinden Refik Anadol tarafından hayata geçirilen “Büyük Doğa Modeli: Türkiye” projesinde saha çalışmaları tamamlandı. Projenin reklam filmini buradan izleyebilirsiniz Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Ce mercredi 19 février, le président américain, Donald Trump, qui s'est exprimé sur la rencontre entre la Russie et les États-Unis à Riyad, et à laquelle Kiev n'a pas été convié, a été abordé par Caroline Loyer dans sa chronique, dans l'émission Good Morning Business, présentée par Sandra Gandoin, sur BFM Business. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.

In deze aflevering hoor je alles over het debat in de Tweede Kamer over extra steun aan Oekraïne. Premier Schoof kan rekenen op veel steun, maar er is nog veel onduidelijk over de invulling hiervan. Ook praten we over het overleg tussen de Russische en Amerikaanse buitenlandministers in Riyad, Saoedi-Arabië. De aanwezigheid van NAVO-militairen in Oekraïne is 'onacceptabel', vindt Rusland. Onder welke vlag dan ook. Tot slot bespreken we de nieuwste cijfers van ASR en Philips. See omnystudio.com/listener for privacy information.

durée : 00:03:07 - Géopolitique - par : Franck MATHEVON - Guerre en Ukraine, sécurité en Europe, rôle de l'OTAN : les émissaires américains et russes entament des négociations en Arabie Saoudite. Vladimir Poutine rêvait d'un tel face-à-face avec les États-Unis. Donald Trump pourrait lâcher du lest sur certains points, mais il ne lâchera pas sur tout.

C dans l'air du 18 février 2025 - Trump-Poutine : les nouveaux alliés ?À chaque jour son lot de surprises sur l'Ukraine. Le porte-parole du Kremlin Dmitri Peskov a déclaré ce matin que Vladimir Poutine était prêt à négocier avec son homologue ukrainien Volodymyr Zelensky "si nécessaire". Une déclaration encore impensable il y a quelques semaines. Pendant ce temps, les chefs de la diplomatie russe et américain, Sergueï Lavrov et Marco Rubio, se réunissaient aujourd'hui à Riyad, en Arabie Saoudite, pour parler des négociations de paix en Ukraine. "L'Union européenne devra être à la table à un moment donné parce qu'ils ont aussi des sanctions [contre la Russie]", a déclaré Marco Rubio à la presse. Hier, une dizaine de chefs de gouvernement européens se sont réunis à l'Élysée pour discuter de l'Ukraine, mais les Européens avancent encore en ordre dispersé. Si la présidente de la Commission européenne s'est dite prête, hier, "à faire plus" dans l'aide militaire à l'Ukraine, d'autres comme le Royaume-Uni et la Suède envisagent déjà d'envoyer des troupes au sol en cas de cessez-le-feu, tandis que le chancelier allemand Olaf Scholz, a affirmé qu'il était opposé à une "paix de diktat imposée" à Kiev.Dimanche, Marco Rubio s'est aussi déplacé à Jérusalem où il a rencontré le Premier ministre Netanyahou et défendu le projet de Donald Trump de transformer la bande de Gaza en "riviera", et de déplacer ses habitants vers l'Égypte et la Jordanie. "Nous nous efforcerons de faire en sorte que cette vision devienne réalité", a déclaré l'Israélien. De leur côté, la Jordanie, dont plus de la moitié de la population est d'origine palestinienne, et l'Égypte sont vent debout contre cette proposition. Lors d'une rencontre au Caire, le roi jordanien Abdallah II et le président égyptien al-Sissi ont redit leur soutien à la création d'un état palestinien sur les frontières de 1967 avec Jérusalem-est comme capitale. Un sommet d'urgence entre les pays arabes doit se tenir en Égypte le 27 février pour poursuivre les discussions sur Gaza.Aux Etats-Unis, un vent de contestation commence doucement à souffler contre la nouvelle administration américaine. Hier, des milliers de personnes ont manifesté à travers le pays contre le limogeage des employés fédéraux, le non-respect de l'équilibre des pouvoirs et l'influence grandissante d'Elon Musk. L'appel avait été lancé par le collectif "50501", né fin janvier sur le réseau social Reddit. Le 5 février, plusieurs dizaines de milliers de personnes avaient participé aux premiers rassemblements dans une quarantaine d'états. "La révolution contre Donald Trump et Elon Musk commence ici", a déclaré depuis Boston le sénateur du Massachusetts Ed Markey.Quel avenir pour Volodymyr Zelensky si les négociations pour la paix en Ukraine aboutissent ? Les pays arabes peuvent-ils contrarier les plans de Donald Trump pour Gaza ? Et les manifestations contre Trump et Musk aux Etats-Unis peuvent-elles inquiéter la nouvelle administration américaine ?Les experts :- Général Dominique TRINQUAND - Ancien chef de la mission militaire française auprès de l'ONU - Auteur de "D'un monde à l'autre"- James ANDRÉ - Grand reporter - France 24- Patricia ALLEMONIÈRE - Grand reporter – Spécialiste des questions internationales- Marie JÉGO - Journaliste spécialiste de la Russie – Le MondePRÉSENTATION : Caroline Roux - Axel de Tarlé - REDIFFUSION : du lundi au vendredi vers 23h40PRODUCTION DES PODCASTS: Jean-Christophe ThiéfineRÉALISATION : Nicolas Ferraro, Bruno Piney, Franck Broqua, Alexandre Langeard, Corentin Son, Benoît LemoinePRODUCTION : France Télévisions / Maximal ProductionsRetrouvez C DANS L'AIR sur internet & les réseaux :INTERNET : francetv.frFACEBOOK : https://www.facebook.com/Cdanslairf5TWITTER : https://twitter.com/cdanslairINSTAGRAM : https://www.instagram.com/cdanslair/

durée : 00:49:44 - franceinfo: Les informés - Tous les jours, les informés débattent de l'actualité, ce mardi autour de Jean-Rémi Baudot et Paul Barcelonne

durée : 00:24:11 - A Riyad, Russes et Américains renouent le dialogue

durée : 00:03:07 - Géopolitique - par : Franck MATHEVON - Guerre en Ukraine, sécurité en Europe, rôle de l'OTAN : les émissaires américains et russes entament des négociations en Arabie Saoudite. Vladimir Poutine rêvait d'un tel face-à-face avec les États-Unis. Donald Trump pourrait lâcher du lest sur certains points, mais il ne lâchera pas sur tout.

Au sommaire d'Accents d'Europe de ce mardi 18 février 2025 : l'emprise de la mafia sur la jeunesse italienne, l'actualité ukrainienne vue par un historien, la lutte contre la désinformation à Bruxelles et les séismes ravageurs de Santorin.  L'emprise de la mafia sur l'économie et la culture italienne n'appartiennent pas au passé. Pas plus tard que la semaine dernière, une descente de 1 200 policiers, à Palerme, a permis de démanteler quatre clans et d'arrêter plus de 180 criminels... L'emprise de la mafia sur les jeunes, c'est le combat d'un juge Roberto di Bella, mais aussi d'une association BS qui relaie sa parole dans les écoles. Après avoir travaillé en Calabre, sa présidente Bruna Siviglia a depuis fédéré de nombreux établissements dans toute l'Italie, c'est le reportage de Cécile Debarge. Les pourparlers de paix sur l'Ukraine, vus par l'historien Timothy SnyderLes chefs de la diplomatie russe et américaine à Riyad pour parler de l'Ukraine, mais sans les européens... Un contre minisommet réuni hier à Paris en urgence avec dix dirigeants européens pour rappeler l'impératif des garanties de sécurité fortes et crédibles. C'est peu de dire qu'il y a de gros tiraillements et des rivalités diplomatiques autour de l'issue de la guerre en Ukraine. Pour prendre un peu de hauteur, quoi de mieux que le grand historien américain Timothy Snyder. Spécialiste de l'Europe centrale. Il vient de publier De la liberté chez Gallimard et il était en Ukraine la semaine dernière. Notre correspondante Emmanuelle Chaze lui a demandé si c'était aussi notre modèle démocratique qui se jouait dans cette guerre entre Kiev et Moscou. EU disinfolab : la lutte contre la désinformation vue de Bruxelles 1 milliard 900 000 dollars, c'est le budget annuel consacré par la Russie à la propagande étrangère... C'est une des nombreuses informations mises à jour par une association qui met en lien des dizaines de chercheurs spécialisés dans la lutte contre les fausses informations. Le EU disinfolab a son siège à Bruxelles et notre correspondante Elena Louazon a pu leur rendre visite.Santorin secouée par des séismes... depuis toujoursActivité sismique à haut risque en Grèce et l'épicentre n'est autre que l'ile la plus touristique des Cyclades... Santorin ! L'ile a accueilli trois millions et demi de touristes l'an dernier et doit sa renommée internationale à une position géographique unique, à la surface d'un volcan géant, en partie engloutie sous les eaux... Bref, les séismes font partie de son histoire. Joel Bronner.

Donald Trump et Vladimir Poutine sont à Riyad, en Arabie Saoudite, pour régler leurs contentieux et travailler sur le règlement du conflit entre la Russie et l'Ukraine. Ce qui a été confirmé par la prise de parole de Sergueï Lavrov, ministre des Affaires étrangères russe, et de Marco Rubio, secrétaire d'État américain. Les deux présidents veulent-ils la peau de l'Europe ? Ce mardi 18 février 2025, Alain Duhamel, éditorialiste à BFMTV, a débattu avec Thomas Legrand, éditorialiste politique à Libération et producteur à France Inter, dans l'émission BFM Story présentée par Olivier Truchot et Alain Marschall sur BFMTV.

Au sommaire d'Accents d'Europe de ce mardi 18 février 2025 : l'emprise de la mafia sur la jeunesse italienne, l'actualité ukrainienne vue par un historien, la lutte contre la désinformation à Bruxelles et les séismes ravageurs de Santorin.  L'emprise de la mafia sur l'économie et la culture italienne n'appartiennent pas au passé. Pas plus tard que la semaine dernière, une descente de 1 200 policiers, à Palerme, a permis de démanteler quatre clans et d'arrêter plus de 180 criminels... L'emprise de la mafia sur les jeunes, c'est le combat d'un juge Roberto di Bella, mais aussi d'une association BS qui relaie sa parole dans les écoles. Après avoir travaillé en Calabre, sa présidente Bruna Siviglia a depuis fédéré de nombreux établissements dans toute l'Italie, c'est le reportage de Cécile Debarge. Les pourparlers de paix sur l'Ukraine, vus par l'historien Timothy SnyderLes chefs de la diplomatie russe et américaine à Riyad pour parler de l'Ukraine, mais sans les européens... Un contre minisommet réuni hier à Paris en urgence avec dix dirigeants européens pour rappeler l'impératif des garanties de sécurité fortes et crédibles. C'est peu de dire qu'il y a de gros tiraillements et des rivalités diplomatiques autour de l'issue de la guerre en Ukraine. Pour prendre un peu de hauteur, quoi de mieux que le grand historien américain Timothy Snyder. Spécialiste de l'Europe centrale. Il vient de publier De la liberté chez Gallimard et il était en Ukraine la semaine dernière. Notre correspondante Emmanuelle Chaze lui a demandé si c'était aussi notre modèle démocratique qui se jouait dans cette guerre entre Kiev et Moscou. EU disinfolab : la lutte contre la désinformation vue de Bruxelles 1 milliard 900 000 dollars, c'est le budget annuel consacré par la Russie à la propagande étrangère... C'est une des nombreuses informations mises à jour par une association qui met en lien des dizaines de chercheurs spécialisés dans la lutte contre les fausses informations. Le EU disinfolab a son siège à Bruxelles et notre correspondante Elena Louazon a pu leur rendre visite.Santorin secouée par des séismes... depuis toujoursActivité sismique à haut risque en Grèce et l'épicentre n'est autre que l'ile la plus touristique des Cyclades... Santorin ! L'ile a accueilli trois millions et demi de touristes l'an dernier et doit sa renommée internationale à une position géographique unique, à la surface d'un volcan géant, en partie engloutie sous les eaux... Bref, les séismes font partie de son histoire. Joel Bronner.

Vincent Hervouët analyse les enjeux géopolitiques majeurs qui se jouent actuellement à Riyad, en Arabie Saoudite. Il explique comment ce pays s'est imposé comme un médiateur incontournable entre les États-Unis et la Russie, reléguant l'Europe au second plan dans les négociations sur la guerre en Ukraine. Il décrypte les stratégies des différents acteurs et les tensions qui traversent la scène internationale, offrant une perspective éclairante sur les dynamiques de pouvoir qui façonnent notre monde.Notre équipe a utilisé un outil d'Intelligence artificielle via les technologies d'Audiomeans© pour accompagner la création de ce contenu écrit.

Met vandaag: Wat heeft de spoedtop in Parijs opgeleverd? | Hoe zou een Europese troepenmacht samengesteld kunnen worden? | Waarom overleggen Amerika en Rusland in Riyad? | Gedicht over wanorde en troost | Presentatie: Chris Kijne.  

On this episode of Frankly Speaking we hear from Riyad Mansour, Palestine's Permanent Observer to the UN, to discuss whether Palestinian statehood is slipping further away, how the leadership is responding to mounting pressure from key Arab states and whether Palestinians themselves still see a future in Gaza.

Tipeee : https://fr.tipeee.com/tatami-connexion/ Import Fight : https://import-fight.com/?srsltid=AfmBOorPLaRoGMlD5TMi_ToZnEBnkq6Mr3p_RFLl7lU5Idm0R0ySUfQd Code : TATAMI15 Bienvenu sur le format actualité MMA et JJB du podcast TATAMI Connexion : Restons Connecté ! Chaque semaine nous allons parler des sujets qui anime nos sports et qui attise toutes les conversation ! Cette semaine programme chargé avec : - La salle de L'UFC Riyad mise en cause par des combattants - MVP veut Edwards en Angleterre - Nassourdine Imavov classé 2 devant Chimaev - Les salaires de l'UFC Riyad - DDP vs Strickland : UFC 312 - Pereira veut Usyk - Questions Auditeur Bonne écoute !!

Un nouvel entraîneur : Sérgio Conceição. Une victoire en Supercoupe d'Italie : succès 3-2 face à l'Inter au Al Awwal Park Stadium de Riyad. 50e trophée dans l'histoire du club. Actuel huitième de Serie A : l'ère Conceição peut-elle ramener le club au sommet ? Matteo Cioffi nous dira tout. Matchs de « gala » : trop, c'est trop ?Trophée des Champions, Supercoupe d'Espagne et d'Italie… Ces rencontres prestigieuses disputées hors des terres nationales divisent. Question du jour : une tendance qui s'essouffle ou un format à repenser, ou ne faudrait-il pas tout simplement les supprimer ?La belle histoire : Al-Hilal et Florent IbengeFlorent Ibenge, entraîneur congolais, est à la tête du club soudanais Al-Hilal Omdurman, premier qualifié pour les quarts de finale de la Ligue des Champions africaine. Omdurman, un club en exil, symbole « unique » dans le football africain. Florent Ibenge s'est confié au micro de Thomas de Saint Léger.Pour en débattre autour d'Annie Gasnier, nos consultants du jour : Ludovic Duchesne, Franck Simon et Cherif Ghemmour – Production : David Fintzel – Réalisation : Laurent Salerno.

Un nouvel entraîneur : Sérgio Conceição. Une victoire en Supercoupe d'Italie : succès 3-2 face à l'Inter au Al Awwal Park Stadium de Riyad. 50e trophée dans l'histoire du club. Actuel huitième de Serie A : l'ère Conceição peut-elle ramener le club au sommet ? Matteo Cioffi nous dira tout. Matchs de « gala » : trop, c'est trop ?Trophée des Champions, Supercoupe d'Espagne et d'Italie… Ces rencontres prestigieuses disputées hors des terres nationales divisent. Question du jour : une tendance qui s'essouffle ou un format à repenser, ou ne faudrait-il pas tout simplement les supprimer ?La belle histoire : Al-Hilal et Florent IbengeFlorent Ibenge, entraîneur congolais, est à la tête du club soudanais Al-Hilal Omdurman, premier qualifié pour les quarts de finale de la Ligue des Champions africaine. Omdurman, un club en exil, symbole « unique » dans le football africain. Florent Ibenge s'est confié au micro de Thomas de Saint Léger.Pour en débattre autour d'Annie Gasnier, nos consultants du jour : Ludovic Duchesne, Franck Simon et Cherif Ghemmour – Production : David Fintzel – Réalisation : Laurent Salerno.

It's time for The Truth!With Manchester City coming into the international break having lost four games in a row for the first time under Pep Guardiola, Sam Tighe and Dougie Critchley take a deep dive into what exactly is going on in the blue side of Manchester, and if they can recover their sparkling form to win a fifth title in a row.Whilst the injuries to key players - namely Rodri and Kevin de Bruyne - have obviously played a huge role in this poor streak, is there something deeper going on? Pep has always liked to work with a smaller squad than usual, but have they pushed the boundaries too far in not finding adequate replacements for key men in a time of strife?There's also further questions - have City gone too hard on bringing in players who can create within the system and left them short in terms of goalscoring options outside of Erling Haaland? And why has John Stones not really been utilised in defensive midfield given the obvious deficiencies there in Rodri's absence?So, is this a question of poor squad planning finally getting the better of Manchester City's tight-knit unit? Is Pep being too stubborn with his choices in playing an aging midfield who look physically deficient? Or are City maybe not quite as good as they were last year?The Truth is somewhere in the middle...  And remember, if you'd like more from the Rank Squad, including extra podcasts every Monday and Friday (including our weekly Postbox taking a look at the whole weekend of football) and access to our brilliant Discord community, then why not join us here on Patreon?