Podcasts about Levier

durée : 00:22:40 - L'invité de 8h20 : le grand entretien - par : Benjamin Duhamel, Florence Paracuellos - Hubert Védrine, ancien ministre des Affaires étrangères, co-auteur de “Après l'Occident ?” analyse l'ordre mondial et notamment les liens entre Europe et Etats-Unis. - invités : Hubert Védrine - Hubert Védrine : Diplomate, ancien ministre des Affaires étrangères dans le gouvernement Jospin et ancien secrétaire général de la présidence de la République sous François Mitterrand Vous aimez ce podcast ? Pour écouter tous les autres épisodes sans limite, rendez-vous sur Radio France.

Vendre son temps contre de l'argent : un passage obligé… mais pas une fatalité.Si vous êtes freelance, solopreneure ou indépendante, vous vous êtes sûrement déjà posé cette question : comment arrêter de vendre mon temps ?Bonne nouvelle : il existe plusieurs façons de développer votre chiffre d'affaires, sans vous épuiser ni brader votre énergie.Dans cet épisode, on déconstruit les idées reçues sur le “scaling”, on passe en revue les 8 leviers concrets pour sortir (en partie) du modèle temps = argent, et surtout, on vous aide à choisir la prochaine étape cohérente avec votre réalité actuelle.En résumé, vous saurez exactement comment :➡️ Identifier le modèle économique le plus adapté à votre niveau, votre énergie et vos objectifs.➡️ Comprendre les leviers pour générer plus de revenus sans augmenter votre charge de travail.➡️ Choisir une stratégie rentable et alignée pour faire évoluer votre activité en 2026.Bonne écoute

Épisode 1421 : La publicité sur les réseaux sociaux a changé de visage. Le ciblage tel qu'on l'a connu, avec ses audiences affinées et ses lookalikes bien ficelés, perd en influence.En 2026, les campagnes les plus performantes sont celles qui laissent l'algorithme faire le travail. Et pour ça, il faut lui donner de la matière. Cette matière, c'est la création publicitaire.Dans cet épisode, on parle de Creative Targeting. On décrypte pourquoi et comment la créa est devenue le principal levier de performance en SMA.…Retrouvez toutes les notes de l'épisode sur www.lesuperdaily.com ! Le Super Daily est le podcast quotidien sur les réseaux sociaux. Il est fabriqué avec une pluie d'amour par les équipes de Supernatifs. Nous sommes une agence social media basée à Lyon : https://supernatifs.com. Ensemble, nous aidons les entreprises à créer des relations durables et rentables avec leurs audiences. Ensemble, nous inventons, produisons et diffusons des contenus qui engagent vos collaborateurs, vos prospects et vos consommateurs. Hébergé par Acast. Visitez acast.com/privacy pour plus d'informations.

Cette finale de la Coupe d'Afrique des Nations de football entre les Lions de l'Atlas et les Lions de la Teranga continue de faire couler beaucoup d'encre dans les journaux du continent… Au Sénégal, c'est l'effusion. « Le retour des héros », s'exclame Le Soleil en première page. « S'adressant aux double champions d'Afrique, hier soir à leur arrivée à Dakar, le président sénégalais, Bassirou Diomaye Faye, rapporte le journal, a salué une victoire acquise avec panache et responsabilité. "Vous aviez à cœur de ramener cette coupe et vous l'avez fait de manière héroïque, a-t-il dit, en produisant du beau jeu, dans le fair-play et avec un comportement exemplaire, sur et en dehors du terrain" ». Ressentiments… Un comportement exemplaire ? Non, rétorque-t-on au Maroc. Les incidents lors de la finale, notamment le retour aux vestiaires des joueurs sénégalais après le pénalty contesté ne passent pas. De même que les critiques répétées de certaines équipes à l'encontre du corps arbitral qui aurait favorisé le Maroc tout au long de la compétition. Le journal marocain en ligne Le Desk ne mâche pas ses mots : « pourquoi le Maroc devrait-il continuer à tant investir pour le football africain si c'est pour être traité de la sorte ? Pourquoi offrir des infrastructures de classe mondiale, former des générations de joueurs, accueillir des équipes sans moyens, si chaque décision arbitrale défavorable aux adversaires devient prétexte à accusation de corruption ? Le football africain a besoin de nations locomotives. Le Maroc a endossé ce rôle avec générosité et ambition. Mais, conclut Le Desk, la générosité, même si elle est conçue dans une logique de soft power, a ses limites quand elle se heurte à l'ingratitude, et l'ambition vacille face à l'injustice ». « Un réel ressentiment », pointe Le Monde Afrique. À tel point que « la logorrhée haineuse, habituellement cantonnée aux comptes anonymes sur les réseaux sociaux, a gagné des journalistes, des fonctionnaires, d'anciens diplomates et même des responsables sportifs marocains qui appellent désormais, implicitement, à réévaluer les rapports entre le Maroc et le Sénégal, pourtant qualifié de "pays frère" par Mohammed VI ». D'ailleurs, poursuit Le Monde Afrique, « la Fédération royale marocaine de football n'a pas tardé à réagir. Au lendemain de la finale, celle-ci a déclaré qu'elle engagerait des poursuites judiciaires auprès de la CAF et de la FIFA, arguant que l'attitude de l'équipe sénégalaise "a fortement perturbé le déroulement du match et affecté la performance des joueurs marocains" ». Des sanctions ? Que risque le Sénégal ?, s'interroge le site Senego. « S'il y a une décision disciplinaire suite à la sortie momentanée de la pelouse, les sanctions possibles sont généralement : amendes, avertissements, et parfois sanctions individuelles (joueur ou membre du staff), selon les faits retenus. (…) Mais restons sereins, claironne Senego. La 2e étoile est gravée. Nous avons gagné sur le terrain ». D'après Afrik Foot, « le sélectionneur Pape Thiaw serait sous le coup d'une suspension d'au moins quatre matches et d'une amende de 10 000 dollars. » En tout cas, affirme WalfQuotidien à Dakar, « nous invitons les instances du football à faire preuve d'équité, de raison et de lucidité. Les Sénégalais ont beaucoup subi au fil des CAN : injustices arbitrales, conditions logistiques défaillantes, comportements déloyaux sur le terrain. Cette finale n'a fait que rappeler ce que des générations de Lions ont déjà enduré ». Levier psychologique ? Enfin, Afrik.com veut voir le verre à moitié plein. « Au réveil, cette défaite des Lions de l'Atlas ressemble à un rendez-vous manqué, mais elle actera peut-être le véritable basculement du football marocain, affirme le site panafricain. (…) Cette finale perdue contre le Sénégal doit servir de laboratoire grandeur nature avant le Mondial nord-américain. Apprendre à "tuer" un match, maîtriser ses nerfs dans le chaos et privilégier l'efficacité au geste iconique. Voilà la feuille de route pour le 14 juin 2026 et l'entrée en lice des Lions de l'Atlas face au Brésil, excusez du peu. La fenêtre est courte, mais cette défaite offre au sélectionneur un levier psychologique idéal pour renforcer son groupe ».

Assurances obligatoires, garanties clés, nouvelles attentes des pros… Quentin Boyer décrypte les besoins du marché immobilier en France, au micro de Baptiste Julien Blandet.Quentin Boyer est l'invité de ce nouvel épisode de Mon Podcast Immo. Au micro de Baptiste Julien Blandet, il détaille le rôle d'Assur'Agent, courtier spécialisé en immobilier, et la manière dont les agents, syndics, ADB ou mandataires peuvent proposer facilement une quinzaine de garanties à leurs clients tout en percevant jusqu'à 50 % de rétrocommissions.Dans un marché immobilier en France sous tension, les besoins évoluent. Garantie revente pour rassurer les acquéreurs, GLI, PNO ou MRH pour les bailleurs, protection juridique pour les copropriétés, et même dépôt de garantie revisité pour alléger la charge des locataires : les usages se diversifient. « Il faut donner de la visibilité et rassurer l'acquéreur », insiste-t-il.Les syndics, eux, cherchent désormais des solutions pour anticiper les litiges, tandis que les marchands de biens sollicitent des contrats de RCP très spécifiques. Grâce à son partenariat avec Nous Assurons et 90 compagnies, Assur'Agent développe des produits sur-mesure pour répondre à ces demandes. « La beauté de l'assurance, c'est qu'il n'y a pas de limite », résume Quentin Boyer.Une plongée claire et concrète dans la mécanique des garanties et les attentes d'un secteur en pleine mutation.

✨ Selon une étude de l'Université de Warwick, les salariés qui se sentent reconnus sont 12% plus productifs. Incroyable, n'est-ce pas ? Mais pourquoi la reconnaissance est-elle si puissante ?

Bienvenue sur Avant j'étais prof, le podcast des enseignants en reconversion.Manon rouvre les portes de sa formation en communication digitale. Jusqu'à présent je l'appelais “la formation Content Manager de Manon”, mais j'ai le plaisir de vous annoncer qu'elle vient d'être baptisée Pragma !Le Content Management regroupe beaucoup de choses : le marketing digital, la rédaction web, le référencement naturel, les réseaux sociaux, ou encore la stratégie commerciale.Toutes ces compétences peuvent être utiles pour devenir Content Manager, certes, mais on peut aussi s'en servir pour développer sa propre entreprise, et c'est de ça dont on va parler aujourd'hui !Dans cet épisode, vous allez entendre le témoignage de 5 profs (mais pas que) qui se forment ou se sont formées auprès de Manon pour apprendre à faire connaître et grandir leur entreprise grâce à la communication digitale. Vous y entendrez une future généalogiste, une organisatrice de voyage ou encore la propriétaire d'un gîte.Si après avoir écouté cet épisode, vous souhaitez vous former aux côtés de Manon pour développer votre propre projet, sachez que la promo d'hiver de Pragma ouvre ses portes le 21 décembre 2025. Comme d'habitude, 10 places sont disponibles, et comme d'habitude vous pouvez bénéficier de 100€ de réduction grâce au code AJP100 dans le cadre de mon partenariat avec Manon.> Plus d'informations ici : https://avantjetaisprof.com/devenir-content-manager/Bonne écoute !_____Annie : réseaux à venirAurélie : https://www.instagram.com/auree__coaching_reconversion_pCécile : https://www.instagram.com/massages_ventoux?igsh=MTI1cTR4bGswbnBnNw%3D%3DFlorence : https://www.instagram.com/flowlidays/Laëtitia : https://www.instagram.com/la_cabaneduventoux/_____

Le groupe Face est un acteur de la rénovation énergétique des bâtiments professionnels. Aujourd'hui, l'entreprise installe aussi des panneaux photovoltaïques. Nicolas Petit, président de la société, nous explique quels sont les défis techniques auxquels il faut faire face pour massifier le solaire dans le parc immobilier professionnel. ----------------------------------------------------------------------- SMART IMPACT - Le magazine de l'économie durable et responsable SMART IMPACT, votre émission dédiée à la RSE et à la transition écologique des entreprises. Découvrez des actions inspirantes, des solutions innovantes et rencontrez les leaders du changement.

250 000 TPE-PME sont implantées dans les banlieues. Elles peuvent générer 150 milliards d'euros à horizon 15 ans selon le plan qu'illustre Aziz Senni dans son livre Made in banlieue. Le fondateur du réseau d'entreprises Quartier d'Affaires expose la vision qu'il souhaite diffuser pour faire des banlieues des zones de création de richesse. ----------------------------------------------------------------------- SMART IMPACT - Le magazine de l'économie durable et responsable SMART IMPACT, votre émission dédiée à la RSE et à la transition écologique des entreprises. Découvrez des actions inspirantes, des solutions innovantes et rencontrez les leaders du changement.

Le podcast de marque explose… mais est-ce vraiment le bon format pour votre entreprise ?Dans ce 61ᵉ épisode du WAMcast, Xavier Favarel (Responsable Marketing Acquisition à l'Agence WAM) et Emma Potier (Head of Brand Content chez Ausha, plateforme d'hébergement de podcasts) expliquent :Pourquoi le podcast de marque crée un engagement que les autres contenus (articles, réseaux sociaux, vidéos courtes) n'atteignent pasComment éviter les erreurs de démarrage (podcast trop promo, podfading, manque de régularité…)Quels sont les 3 piliers indispensables pour réussir le lancement de votre podcast de marqueAu programme : ligne éditoriale, choix des formats, ressources à prévoir, PSO (Podcast Search Optimization, le “SEO des podcasts”), stratégie de distribution, exemples concrets (WAMcast, Ausha…) et retombées business réelles.En bref : comment transformer votre podcast de marque en commercial permanent, au service de votre autorité digitale et de votre business, qui continue de travailler pour vous des mois après la publication.À écouter absolument avant de vous lancer !WAM, l'agence de la Digital Brand Authority.Nous construisons l'autorité digitale des marques qui veulent être vues, crues… et choisies.Notre vision : https://agence-wam.fr/digital-brand-authority/linkedin.com/company/agence-wamContact : agence-wam.fr/contact/Références : agence-wam.fr/references/Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Pour ce nouvel épisode, nous avons eu le plaisir de recevoir Antoine Fort, CEO et cofondateur de Qobra.Créée en 2020, Qobra s'est imposée en un temps record comme l'un des acteurs incontournables de la rémunération variable des commerciaux, un sujet devenu stratégique pour toutes les entreprises B2B. La scale-up compte désormais 40 collaborateurs et déjà plus de 200 clients parmi lesquels Doctolib, SeLoger, Sodexo, JCDecaux, Sopra Steria, Contentsquare ou MeilleurTaux. En 2024, Qobra franchit un cap : 10 M€ levés, un lancement au Royaume-Uni, et une accélération forte sur un marché mondial de plus en plus compétitif.Dans cet épisode, Antoine revient sur son parcours d'entrepreneur, sur la vision qui guide la croissance de Qobra et sur les difficultés bien réelles que rencontrent les entreprises lorsqu'il s'agit de rémunérer correctement leurs forces de vente. Il partage aussi sa lecture du marché, son rapport à la data, à l'instinct, et la façon dont il construit une culture produit et commerciale exigeante.Voici les grands thèmes que nous avions préparés pour cet échange :Comment construire des plans de commissions simples, justes et réellement performants ?Comment redonner visibilité, transparence et confiance aux commerciaux ?Et comment scaler une solution SaaS française dans un marché mondial ultra compétitif ?Un épisode de fond, à la croisée du produit, de la vente et du leadership — indispensable pour les CEO, DG et directeurs commerciaux qui veulent transformer la rémunération variable en levier stratégique.

Une recherche sur Chat GPT consomme dix fois plus d'énergie que sur un moteur de recherche classique. Rendre l'intelligence artificielle plus frugale est un défi important. L'enjeu est aussi de lui permettre de devenir un levier de sobriété pour les entreprises. ----------------------------------------------------------------------- SMART IMPACT - Le magazine de l'économie durable et responsable SMART IMPACT, votre émission dédiée à la RSE et à la transition écologique des entreprises. Découvrez des actions inspirantes, des solutions innovantes et rencontrez les leaders du changement.

Le talk #21 : Quand l'espace devient un levier de liberté (Olivia Maone Design d'Espace) by Julien Etoke

L'assurance affinitaire, on croit la connaître. Pourtant, elle vit une transformation silencieuse qui touche au cœur de la relation client : l'usage.Dans un monde où les produits sont plus techniques, plus coûteux, plus utilisés et où seconde main, location et durabilité redessinent les pratiques, les consommateurs ne recherchent plus seulement un achat. Ils veulent une continuité. Une tranquillité. Une simplicité.Alors, comment accompagne-t-on un client au-delà de l'acte d'achat ?Pourquoi l'assurance produit devient-elle un levier de fidélisation autant qu'un service d'usage ?Et qu'est-ce qui distingue une bonne assurance d'un produit qui restera incompris ou inutile ?Pour répondre à ces questions, j'ai réuni deux acteurs qui travaillent au cœur de cette transformation :Mirelys Reyes, directrice générale d'In Confidence Insurance chez Oney,et Guillaume Trouvé, leader de Decathlon Insurance.Ensemble, nous explorons :– les mutations profondes de la consommation et des parcours d'achat,– le renversement de l'assurance affinitaire, désormais pensée du point de vue du consommateur,– l'importance de la réparabilité et de la continuité d'usage,– la transparence comme fondement de la confiance,– et les facteurs clés de succès : une connaissance fine du retail, une compréhension précise des usages, et une co-construction exigeante.Un échange dense, concret, sans langue de bois, qui montre pourquoi l'assurance produit, bien conçue, est devenue un vrai service client et un puissant moteur de fidélisation.Bonne écoute, toujours sans coupure !Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

L'ensemble des liens utiles : Besoin de former vos managers via notre Yaniro Leadership Program ? Prenez rendez-vous iciEnvie d'envoyer à vos managers la version auto-administrée de notre formation au management ? C'est ici : https://yanirowiki.co/kitEt pour retrouver les meilleures pratiques RH directement dans notre Yaniro Wiki c'est ici : https://yanirowiki.co/Découvrez un extrait du podcast de Yaniro avec comme invité Mélanie Mantel directrice du capital humain et de la RSE chez Intériale, une mutuelle destinée aux agents de la fonction publique (État et territorial).

Quand j'ai rencontré Maud Alavès pour parler de LinkedIn, je ne m'attendais pas à ce que la conversation m'emmène aussi loin. Très vite, on a quitté les cases habituelles du personal branding pour plonger dans des questions plus profondes : comment grandir sans se perdre ? Comment construire un business qui nous ressemble, sans se trahir au passage ?Maud, c'est tout sauf la coach LinkedIn stéréotypée. Pas de posts programmés à la minute près, pas d'obsession pour l'algorithme. Elle écrit chaque matin dans son carnet, en pyjama, loin de son téléphone. Elle ne répond à aucun “standard” entrepreneurial, et pourtant, elle accompagne plus de 150 personnes, sa newsletter compte 23 000 abonnés, et son activité génère plus de 300 000 euros par an. Tout ça, sans équipe, sans manager, sans vouloir devenir CEO.Ce que j'admire chez elle, c'est cette façon d'assumer pleinement sa créativité, comme un espace à protéger plutôt qu'un outil à rentabiliser. Elle m'a parlé de ses rituels d'écriture, de ses retraites en solo à l'hôtel sans ordinateur, du silence qu'elle s'offre pour écouter ce qui veut émerger. Et moi, je lui ai partagé mon propre chemin avec LinkedIn, ce réseau que j'ai longtemps vécu comme une contrainte, avant d'y retrouver un peu de liberté.On a aussi parlé d'ambition — pas celle qui écrase, mais celle qui cherche un équilibre. Maud refuse de recruter, choisit de passer du coaching individuel aux groupes à son rythme, et rêve d'écrire des romans autant qu'elle vise le million. Elle avance par briques, comme elle dit, en construisant un business à son image : sensible, aligné, vivant.Cet épisode parle d'entrepreneuriat, oui, mais surtout de soi : de la place qu'on laisse à notre voix intérieure, du courage de ralentir pour mieux créer, et de cette conviction que la réussite n'a de sens que si elle nous ressemble. J'espère qu'en l'écoutant, tu prendras, toi aussi, le temps de te demander : à quoi ressemble ta manière, à toi, de grandir ?Timeline00:00:01 - 00:08:00 : Faire grandir un business de solopreneur 00:08:01 - 00:15:30 : Le parcours atypique de Maud - Du mannequinat à l'entrepreneuriat 00:15:31 - 00:22:00 : L'échec fondateur - Un an à parler d'un projet sans le lancer 00:22:01 - 00:28:30 : Accepter d'être coach - Dépasser le dilemme d'ego 00:28:31 - 00:38:00 : La créativité comme pilier - Rituels d'écriture et discipline quotidienne 00:38:01 - 00:45:00 : Protéger sa créativité - Pourquoi pas de réseaux sociaux avant 14h 00:45:01 - 00:52:00 : LinkedIn et authenticité - Écrire soi-même ses contenus 00:52:01 - 00:58:00 : Les chiffres du business - De 40K à 300K euros en quelques années 00:58:01 - 01:04:00 : Le passage aux cohortes - Scaler en restant proche de ses clients 01:04:01 - 01:09:00 : Refuser d'être CEO - Construire brique après brique 01:09:01 - 01:12:00 : Le projet d'écriture - S'autoriser à devenir romancière 01:12:01 - 01:14:19 : Se sentir en retard à 33 ans - La sécurité plutôt que la vitesseHébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Ce mercredi 26 novembre, Antoine Larigaudrie vous présente le placement à suivre dans l'émission Tout pour investir sur BFM Business. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.

Internationalisation, IA, vidéo immobilière… Florian Didier décrypte les nouveaux usages et les attentes du marché immobilier en France, au micro de Baptiste Julien Blandet.Florian Didier est l'invité de ce nouvel épisode de Mon Podcast Immo. Au micro de Baptiste Julien Blandet, le directeur commercial de Danim revient sur une année marquée par l'internationalisation de la solution en Espagne, au Portugal, en Italie et tout récemment en Allemagne. Danim adapte ses outils aux usages et aux règles propres à chaque pays, tout en conservant son ADN : aider les pros à créer facilement images, vidéos et posts pour les réseaux sociaux.Face à la montée de l'IA, Danim n'entend pas lutter mais intégrer : génération automatique de vidéos à partir d'une URL, home staging virtuel, suggestions de contenus, templates intelligents… « L'IA va comprendre le contenu et proposer directement le bon post », explique-t-il. Mais l'humain reste un pilier : expertise, empathie, présence locale, des valeurs que la technologie ne remplacera pas.La vidéo, elle, s'impose comme un incontournable. « 73 % des vendeurs veulent un agent qui propose une vidéo », rappelle Florian Didier. Une fiche de bien avec vidéo se vend 26 % plus vite, et les Français passent 1h28 par jour à regarder des vidéos sur les réseaux sociaux : un canal d'acquisition majeur. Reste à lever les freins des pros — manque de temps, de technique ou d'idées — un défi auquel Danim répond avec des montages en 6 minutes en moyenne et des contenus prêts à l'emploi.

Site internet : https://www.onv-ventehlm.fr/

Site internet : https://www.onv-ventehlm.fr/

Nouveauté : Brieuc lance une lettre hebdomadaire : Adaptable(s). Abonnez-vous pour recevoir des outils, principes et retours d'expériences pour permettre aux dirigeantes et dirigeants d'entreprises d'anticiper les risques, notamment physiques, du 21ème siècle.Bienvenue sur la Radio Circulab (ex Activer l'Economie Circulaire) Depuis plus de 20 ans, Benoît Van Ossel participe à une aventure profondément transformatrice : celle des Côteaux Nantais, producteur de fruits en agriculture biodynamique, devenu un modèle vivant d'entreprise régénérative.Dans cet épisode, on parle bien sûr d'agroécologie, de pratiques agricoles durables, de résilience face aux crises climatiques, mais aussi - et surtout - de vision humaine, de partenariats forts avec un écosystème local et de comment anticiper dans un monde aussi incertain. Benoît nous raconte comment cette PME pionnière :est passée à la biodynamie dès les années 90 avec une ambition de performance globale ;a poussé loin la notion de cohésion au sein de l'entreprise mais aussi avec son écosystème ;a reconfiguré son organisation pour laisser plus de place à l'autonomie et au sens ;travaille à la régénération de son sol, de ses fruits… et des humains qui y travaillent.C'est un échange à la fois concret et inspirant, qui touche à des enjeux systémiques majeurs : Comment nourrir les humains autrement ?Comment créer des organisations vivantes ?Pourquoi l'agriculture peut être l'un des moteurs les plus puissants de la transition ?Pour aller plus loin : Baladez-vous sur notre site internet (tout neuf) ; Téléchargez nos outils sur la Circulab Academy ; Inscrivez-vous à notre newsletter ; Envoyez-nous vos retours ou suggestions sur Linkedin : Justine Laurent et Brieuc Saffré. Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Sites internet : https://www.villeneuve-saint-georges.fr/ https://www.onv-ventehlm.fr/

Sites internet : https://www.villeneuve-saint-georges.fr/ https://www.onv-ventehlm.fr/

Site internet : https://www.lafinancieredelaubrac.fr/

Et si les transformations concrètes, qu'elles soient écologiques, sociales ou économiques, se jouaient plutôt au niveau des territoires ? En effet, attendre des solutions venues “d'en haut”, semble aujourd'hui compliqué, au vu de la crise politique actuelle. En revanche, les territoires ouvrent le champ des possibles : l'entreprise ancrée localement est un outil agile et efficace de transformation. Les acteurs économiques du territoire peuvent impulser des synergies collectives et utiles pour la transition. C'est dans cet état d'esprit, que le World Forum for a responsible economy, organisé par Réseau Alliances, a été à l'origine de grands projets régionaux comme la Troisième Révolution Industrielle – rev3, le Social Business Nord de France – SoBizHub, ou le mouvement B Corp en Hauts-de-France. S'entourer de réseaux locaux, nationaux et internationaux, regroupant des organisations et des experts reconnus en matière de développement durable permet, chaque année, de faire connaître les bonnes pratiques d'entreprises les plus innovantes en matière de RSE. Dans cet épisode, nous allons essayer de comprendre comment les entreprises peuvent-elles faire du lien territorial un levier stratégique de leur engagement ? Pour répondre à cette problématique, j'ai le plaisir de recevoir Jean-Pierre Letartre qui a présidé Réseau Alliances de 2019 à 2024 - et donc le World Forum - aujourd'hui Président d'honneur mais également Président d'Entreprises & Cités, du MEDEF Lille Métropole, du Groupe IRD et du Comité Grand Lille. Bonne écoute !

Et si les transformations concrètes, qu'elles soient écologiques, sociales ou économiques, se jouaient plutôt au niveau des territoires ? En effet, attendre des solutions venues “d'en haut”, semble aujourd'hui compliqué, au vu de la crise politique actuelle. En revanche, les territoires ouvrent le champ des possibles : l'entreprise ancrée localement est un outil agile et efficace de transformation. Les acteurs économiques du territoire peuvent impulser des synergies collectives et utiles pour la transition. C'est dans cet état d'esprit, que le World Forum for a responsible economy, organisé par Réseau Alliances, a été à l'origine de grands projets régionaux comme la Troisième Révolution Industrielle – rev3, le Social Business Nord de France – SoBizHub, ou le mouvement B Corp en Hauts-de-France. S'entourer de réseaux locaux, nationaux et internationaux, regroupant des organisations et des experts reconnus en matière de développement durable permet, chaque année, de faire connaître les bonnes pratiques d'entreprises les plus innovantes en matière de RSE. Dans cet épisode, nous allons essayer de comprendre comment les entreprises peuvent-elles faire du lien territorial un levier stratégique de leur engagement ? Pour répondre à cette problématique, j'ai le plaisir de recevoir Jean-Pierre Letartre qui a présidé Réseau Alliances de 2019 à 2024 - et donc le World Forum - aujourd'hui Président d'honneur mais également Président d'Entreprises & Cités, du MEDEF Lille Métropole, du Groupe IRD et du Comité Grand Lille. Bonne écoute !

Tu fais déjà du chiffre… mais tu sens que ta croissance stagne ?Je te dévoile le levier caché utilisé par le top 1 % des entrepreneurs pour scaler plus rapidement, prendre de meilleures décisions et éviter des erreurs qui coûtent cher — un levier qui m'a permis de devenir multi-millionnaire. Ressources :

L'adaptation des espaces urbains au dérèglement climatique permet la création de nouveaux emplois. L'association Espaces se donne pour mission de s'emparer de cette opportunité pour favoriser l'insertion sociale grâce à l'écologie urbaine. Nicolas Froissard, directeur général de l'organisation, nous explique comment elle lie ces deux enjeux. ----------------------------------------------------------------------- SMART IMPACT - Le magazine de l'économie durable et responsable SMART IMPACT, votre émission dédiée à la RSE et à la transition écologique des entreprises. Découvrez des actions inspirantes, des solutions innovantes et rencontrez les leaders du changement.

Dans cet épisode de Yes We Care, Faustine a le plaisir de recevoir Laurent, cofondateur de Smappen, une startup française qui aide les entreprises à mieux comprendre leur territoire grâce à la cartographie. Smappen, c'est une success story à la française : une entreprise rentable, 100 % bootstrappée, passée de 0 à plus de 1 200 clients sans levée de fonds — mais avec une culture unique. Chez Smappen, les salaires sont transparents, les décisions se co-construisent, et la performance rime avec responsabilité, confiance et clarté. Avec Laurent, on parle de :

Vous pensez que les efforts RSE coûte cher et freine la croissance ?Dans cet épisode, on reçoit Alexandra Baux, consultante en stratégie d'entreprise depuis plus de 15 ans etfondatrice du cabinet InnovaDura, qui nous montre comment intégrer les enjeux ESG peut devenir un véritable moteur de compétitivité.AU PROGRAMMEPourquoi vos clients BtoB attendent désormais des preuves concrètes d'engagementL'effet domino des nouvelles obligations réglementaires (et ce que ça change pour vous)Ce que vos partenaires veulent voir dans votre feuille de route RSELa méthode en 3 étapes pour intégrer la durabilité dans votre stratégieDes exemples concrets d'actions à fort impact (que vous faites peut-être déjà sans le savoir)Comment relier vos KPIs financiers et extra-financiers de façon pertinentePourquoi impliquer les équipes est un facteur clé de réussiteUne approche qui vous aide à y voir plus clair, prendre les bonnes décisions… et sécuriser vos clients.A PROPOS D'ALEXANDRA BAUXLinkedIn : https://www.linkedin.com/in/alexandra-baux-auzoux/

Les bouteilles de vin pèsent entre 17 % et 27 % de l'empreinte carbone de la filière viticole. Afin de réduire l'empreinte carbone du secteur, la loi AGEC prévoit que 10 % des bouteilles soient réemployées d'ici à 2027. Marie Gasnier, directrice du département économie, technique et informatique d'InterLoire, nous présente la collaboration entre l'organisation et les éco-organismes Citeo et Adelphe pour réussir ce défi. Cette interview est en partenariat avec l'interprofession des vins de Loire. ----------------------------------------------------------------------- SMART IMPACT - Le magazine de l'économie durable et responsable SMART IMPACT, votre émission dédiée à la RSE et à la transition écologique des entreprises. Découvrez des actions inspirantes, des solutions innovantes et rencontrez les leaders du changement.

Dans ce nouvel épisode, Alexandre Visticot, Directeur de l'expérience client chez dps | Groupe Syneido, décrypte les rouages des programmes relationnels nouvelle génération. Spécialiste du marketing relationnel, il revient sur la manière dont une stratégie CRM bien pensée peut devenir un moteur de chiffre d'affaires pour les marques. À partir de cas concrets, il dévoile comment refondre un programme de fidélité sans tout révolutionner, en s'appuyant sur les insights terrain, la data et l'expérience client augmentée. Alors, quelles sont les nouvelles attentes des consommateurs en matière de fidélité ? Comment concilier ROI, créativité et relation humaine ? Pourquoi l'IA est-elle utile pour répéter les scénarios relationnels ? Et comment rendre le programme de fidélité aussi désirable qu'un produit ? Il nous répond !Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Poulet polonais noté E ? Le distributeur qui affiche le pire score de bien-être animal sur ses MDD est-il un visionnaire ou un kamikaze ? C'est une réalité qui bouscule tout : quand certains masquent un mauvais Nutriscore, des distributeurs étudient l'affichage de la note E sur 100 % de leurs MDD. Parce qu'un produit noté E met en lumière tout ce que les autres font mieux. Parce qu'en affichant la pire note, on rend les A, B et C encore plus lisibles, encore plus désirables. Et surtout : parce que le client voit la différence. - Le produit français, noté A ou B. - Le produit importé, noté E. C'est pourtant le même rayon, le même produit...Mais pas le même message. C'est un choix de transparence totale. Dans un monde où certaines marques retirent un pack pour éviter un Nutriscore D, certains distributeurs assument leur offre et éduquent leur client. Résultat : plus de clarté. Plus de confiance. Et un levier d'achat supplémentaire sur les références mieux notées. On ne parle plus de marketing. On parle de responsabilité. Et si, en 2025, la vraie rupture se faisait là ? Dans le courage d'afficher aussi ce qui ne fait pas rêver. __ Episode en collaboration avec l'Association Etiquette Bien Etre AnimaleVous souhaitez me retrouver ailleurs qu'en podcast?Vous avez l'embarras du choix!

Dans cet épisode, je te partage les coulisses du vrai style de vie d'un préparateur mental : loin des clichés, entre liberté choisie, rigueur assumée et quête de sens.

Joseph Bechaalany est bien plus qu'un avocat : il est celui qui transforme la fiscalité en outil stratégique pour entrepreneurs, dirigeants et grandes fortunes. Avec plus de 30 ans d'expérience internationale, Joseph a su bâtir une réputation d'excellence dans le conseil fiscal.Joseph maîtrise quatre langues et intervient sur des dossiers internationaux, permettant aux entreprises d'alléger leur charge fiscale légalement, tout en structurant leur croissance. Son approche combine clarté, rigueur juridique et optimisation pragmatique.Dans cet épisode, découvrez comment Joseph Bechaalany est devenu ce conseil précieux pour les entrepreneurs : ce qui l'a poussé à embrasser le droit fiscal comme levier de transformation, quelles stratégies il déploie pour sécuriser les activités dans un environnement complexe, et comment il aide ses clients à transformer ce qui était longtemps perçu comme une contrainte en avantage compétitif.

L'idée de déléguer te fait paniquer, et pourtant, tu es débordée ? C'est vrai que déléguer ne signifie pas forcément que tout sera réglé automatiquement.En réalité, déléguer au mauvais moment ou sans méthode peut épuiser ton énergie, fragiliser ton business… et te coûter de l'argent. Alors, comment savoir si tu es prête ?Dans ce podcast, je partage mes leçons après avoir testé et parfois, échoué, à plusieurs reprises dans la délégation. Je te guide pour éviter les pièges et faire de la délégation un véritable levier de croissance.Tu vas découvrir :✅ Le moment précis pour déléguer✅ Les 3 erreurs qui sabotent tes premiers recrutements✅ Comment déléguer intelligemment sans mettre ton business en danger✅ Les 3 pôles essentiels à analyser avant toute décision✅ Pourquoi travailler sur ton business ET dans ton business est indispensable pour avancer sereinement

⚢ Le Café des Femmes de l'E-Commerce, c'est le podcast qui donne enfin la parole aux femmes du digital, de la tech, du retail : bref, des femmes qui font du e-commerce et qui osent se livrer, partager, émouvoir et surtout apporter un éclairage différent sur la startup nation, les internets et les licornes.Dans cet épisode, cap sur la fiscalité internationale et les coulisses techniques du e-commerce avec Iman Deschâtres, fondatrice de Deptax.Fiscaliste de renommée, Iman est passée par les plus grandes entreprises du secteur. Puis, elle décide de simplifier l'un des plus grands casse-têtes du e-commerce mondial : la gestion des taxes.Avec Deptax, elle transforme la conformité fiscale en un levier de croissance grâce à une approche tech, simple et automatisée.Avec elle, on parle sans filtre de :Sa trajectoire entre droit, tech et entrepreneuriatComment elle a fondé Deptax pour simplifier la gestion des taxes à l'internationalLes nouvelles réglementations sur la fiscalité des marketplaces et créateursL'impact de l'IA sur les outils de conformitéCe que cela signifie de construire une solution tech au service de la clarté et de la croissance➡️ Simplifier les taxes pour transformer la fiscalité en levier de croissance avec Iman Deschâtres, c'est l'épisode 29 du Café des Femmes de l'E-Commerce.

Ce lundi 6 octobre, Antoine Larigaudrie a reçu Frédéric Stolar, directeur général d'ALTAROC, dans l'émission Tout pour investir sur BFM Business. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.

durée : 00:04:30 - Le Reportage de la rédaction - Levier de simplification ou catastrophe écologique ? La loi Duplomb, adoptée le 8 juillet 2025, permet aux élevages de passer de 2 à 3 000 bêtes sans étude d'impact. En Bretagne, où sont concentrés 56% des porcs de France, les écologistes redoutent l'aggravation du phénomène des algues vertes.

durée : 00:04:30 - Le Reportage de la rédaction - Levier de simplification ou catastrophe écologique ? La loi Duplomb, adoptée le 8 juillet 2025, permet aux élevages de passer de 2 à 3 000 bêtes sans étude d'impact. En Bretagne, où sont concentrés 56% des porcs de France, les écologistes redoutent l'aggravation du phénomène des algues vertes.

Dans ce nouvel épisode d'Insight, nous recevons Hugo Budillon, cofondateur et COO de l'agence 18h08, spécialiste du marketing d'influence et de la performance. Ensemble, nous explorons la professionnalisation du secteur, entre structuration du marché, montée en puissance de la régulation, et transformation de l'influence en véritable levier business. Faut-il en finir avec les campagnes one-shot pour miser sur l'ambassadorat long terme ? Comment convaincre les marques d'investir dès l'amont, plutôt que de cantonner l'influence à un rôle de “last minute” ? Que valent vraiment les nouveaux outils comme TikTok Shop ? Et que faire des casseroles qui collent encore à l'image du secteur ? Hugo partage sa vision, ses conseils concrets, et les bonnes pratiques à adopter pour faire de l'influence un canal à part entière.Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Bienvenue sur la Radio Circulab (ex Activer l'Economie Circulaire) Aujourd'hui, Justine et Brieuc nous invitent à plonger au cœur des paradoxes de la réglementation européenne !Pourquoi des initiatives cruciales comme la CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) sont actuellement "torpillées", malgré leur adoption même en Chine et leur rôle essentiel dans l'approche de pérennité des entreprises ? Comment cette situation pousse les entreprises éclairées à voir l'économie circulaire non plus comme une contrainte, mais comme une stratégie de pérennité ?Quant au Passeport Produit Digital (DPP), levier stratégique énorme pour l'avenir de la réparation, du réemploi et du remanufacturing, ce nouvel outil offre un potentiel incroyable pour les produits neufs et reconditionnés, en fournissant une "fiche d'identité commune" accessible.Nous abordons ensemble tous ces sujets :Comment les entreprises ayant déjà investi dans la CSRD continuent leurs démarches, car un retour en arrière leur coûterait désormais trop cher.Pourquoi le DPP, qui est purement économique et technique, pourrait devenir un outil stratégique puissant pour l'alignement des chaînes de valeur, la relocalisation et la prévention des actions néfastes.Le lien direct entre le DPP et le Product Data Sheet (PCDS), un standard qui vise à rendre l'information sur les produits plus accessible et à soutenir l'économie circulaire.La tension entre la vision purement écologique et l'aspect économique de l'économie circulaire, et comment les standards internationaux comme les normes ISO sur l'économie circulaire peuvent aider à unifier le langage et les objectifs.Les enjeux économiques et environnementaux qui façonnent l'avenir de l'économie circulaire sont très challengés actuellement. Le contexte géopolitique, à la fois "flippant et enthousiasmant", redéfinit la manière dont les entreprises abordent la durabilité.Pour aller plus loin : Baladez-vous sur notre site internet (tout neuf) ; Téléchargez nos outils sur la Circulab Academy ; Inscrivez-vous à notre newsletter ; Envoyez-nous vos retours ou suggestions sur Linkedin : Justine Laurent et Brieuc Saffré. Distribué par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Dans cet épisode d'Insight, on explore les liens entre musique et marketing avec Charlotte Gay, Directrice des Partenariats chez Play Two et fondatrice de Music Lab for Brands. Pourquoi la musique est-elle un levier aussi puissant pour les marques ? Comment créer des collaborations qui vont au-delà du simple placement de produit ? Pourquoi les artistes sont devenus des alliés stratégiques pour raconter des histoires fortes et toucher les communautés ? De la création de contenu au live, du clip à la co-création, Charlotte nous ouvre les portes d'un écosystème riche et en constante évolution.Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Découvrez le groupe Fnac Darty ou quand la responsabilité devient un moteur de transformation. Dans ce nouvel épisode d'On The Way, nous recevons Jules Chaillé, responsable RSE du groupe Fnac Darty. Il nous raconte comment l'entreprise place les enjeux environnementaux au cœur de son modèle économique, bien au-delà des simples discours. Ici la responsabilité n'est pas une simple case à cocher mais un véritable levier de croissance. Leader de la réparation en France depuis plusieurs années, le Groupe Fnac Darty mise sur un modèle durable : réparer plutôt que remplacer, informer plutôt que de culpabiliser, accompagner plutôt qu'imposer. Une stratégie gagnante qui renforce la confiance des consommateurs et séduit une clientèle de plus en plus engagée. Jules revient également sur son propre chemin : son réveil écologique, son envie de faire bouger les lignes et comment il a trouvé chez Fnac Darty un moyen concret de mettre ses convictions au service de l'action. Aligner ses valeurs avec son job ? C'est possible. Et ça change tout. Un échange percutant qui nous rappelle qu'acheter, c'est déjà s'engager. Prolongez la réflexion en (re)découvrant l'épisode précédent d'On The Way avec Bertrand Jelensperger, fondateur de la newsletter Les Cactus, qui donne accès à une information claire, sourcée et indépendante sur nos modes de consommation. Tous les épisodes sont disponibles sur vos plateformes d'écoutes préférées. Bonne écoute !Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Bienvenue sur la Radio Circulab (ex Activer l'Economie Circulaire) Dans cette nouvelle conversation, Justine reçoit Eva Comble, Chef de Projet Réemploi chez EDF. Eva, ingénieur chez EDF depuis près de 18 ans, faisait partie des 50 jeunes leaders engagés dans la transformation écologique et sociale identifiés par le palmarès Giverny Le Point.Ensemble, nous plongeons au cœur de "Reutiliz", la plateforme de réemploi d'EDF. EDF donne une seconde vie au matériel dont le groupe n'a plus l'usage, qu'il provienne des centrales industrielles (nucléaires, thermiques, hydrauliques) ou des bureaux tertiaires. De la simple vis aux groupes électrogènes, en passant par la robinetterie ou les charpentes métalliques, une grande diversité de matériel trouve une nouvelle utilité.Comment ce projet, né d'initiatives de salariés, est aujourd'hui structuré et encadré ? Pourquoi certains matériaux ne peuvent pas être réemployés ?Comment gérer la garantie et de l'assurance ? Eva nous éclaire sur les nombreux intérêts du réemploi chez EDF:Écologique : Éviter la fabrication neuve, l'utilisation de ressources (matières premières, énergie, eau), et les émissions de CO2 (près de 9000 tonnes évitées en 2024). Elle souligne l'importance croissante de l'indicateur d'empreinte matière.Économique : Réaliser des économies importantes en interne (plus de 3 millions d'euros d'achats neufs évités en 2024), générer des recettes de vente, et potentiellement bénéficier de réductions d'impôts via les dons. Le réemploi permet aussi d'éviter les coûts de traitement des déchets.Résilience : Assurer la disponibilité rapide de pièces critiques pour maintenir les installations opérationnelles, un atout majeur face aux tensions sur les marchés d'approvisionnement.Social et humain : Ancrer l'entreprise sur son territoire, soutenir les filières de formation (avec 180 dons réalisés en 2024 à des associations, écoles, collectivités, etc.), valoriser la connaissance des salariés et créer de l'emploi. Eva évoque l'aspect moins tangible mais très puissant de "l'amour de la machine" ressenti par les équipes terrain.Le projet Reutiliz, avec plus de 22 000 objets ayant trouvé une seconde vie en 2024, est un exemple concret de l'économie circulaire en action. Quels sont les défis pour structurer cet écosystème ?Comment EDF intègre le réemploi dans sa culture et ses processus, notamment les achats ?Pourquoi est-il si important de coopération entre entreprises pour faire avancer l'ensemble de la filière ?Vous allez découvrir un projet concret, ses bénéfices mesurables et les motivations humaines profondes qui animent la transition vers une économie de la réutilisation.Bonne écoute !Pour aller plus loin : Baladez-vous sur notre site internet (tout neuf) ; Téléchargez nos outils sur la Circulab Academy ; Inscrivez-vous à notre newsletter ; Envoyez-nous vos retours ou suggestions sur Linkedin : Justine Laurent et Brieuc Saffré. Distribué par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Dans ce replay, on reçoit Major Mouvement, kiné passionné au franc-parler bien huilé, pour démystifier un mal que tous les coureurs connaissent. Non, la courbature n'est pas une punition divine — c'est un chantier de reconstruction musculaire ! Comment la reconnaître, la gérer, et surtout en faire un levier de progression ? Spoiler : les anti-inflammatoires sont à proscrire, mais la sieste est chaudement recommandée.Un épisode aussi rassurant que pédagogique, à écouter après une bonne séance Distribué par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Avec Pierre Berteaux option-gkc.org Livres: - Pierre Mesnard: "Education et caractère" - André Le Gall: "Caractérologie des enfants et des adolescents à l'usage des parents et des éducateurs"

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Dans cet épisode, je vous montre comment faire plus avec moins, en identifiant les actions qui décuplent vos résultats sans nécessiter un budget XXL. Préparez-vous à voir votre marketing sous un nouvel angle !--------------Besoin d'un coach sur les réseaux sociaux? Mon partenaire Swello l'a fait. Et comme vous écoutez le Podcast du Marketing, vous avez le droit à 20% de réduction >> Découvrir Swello---------------