Podcasts about caraibe

Roda del Mundo este un cerc în jurul cărora se strâng muzicienii, fix în mijlocul lumii. Este o întâlnire unică pentru artiști din culturi și repere geografice diferite, cântând și improvizând într-un singur ritm. Este o petrecere ce nu ține cont de timp, gen și altfel de categorii și etichete, totul pentru un moment viu, irepetabil. Pentru a explica ce înseamnă Roda del Mundo, vorbește Yomira John (Panama), Cyril Atef (Franța/Iran), iar din partea Șaraimanic, Larisa Perde. Yomira s-a născut în Panama, are o descendență haitiană, este ambasadoarea a muzicii din Caraibe, specializată în calypso, tamboreras și salsa. Fiind parte din corul Musica Viva, s-a făcut remarcată în toată lumea pentru calitățile sale vocale, un adevărat ambasador al muzicii panameze. A câștigat un premiu Grammy cântând alături de Petrona Martinez."Prima oara când am cântat, nu îmi mai aduc aminte, dar îmi aduc aminte că primul strigat, după ce mama mi-a dat naștere, a fost puternic și mama a spus că toate infirmierele care lucrau în ziua aia au spus că voi ajunge cântăreață. A fost un moment important, pentru că în final, asta am devenit, o cântăreață. Dar astăzi nu sunt numai o cântăreață, sunt o femeie care se exprima într-o multitudine de forme artistice, și chiar dacă nu cânt, rămân în aceasta mișcare artistica, organizând, orchestrând." spune Yomira John.Cyril Atef este unul dintre artiștii care acceptă oricând fuziuni muzicale, așa se face că îl vedem în România trăind muzica alături de lăutarii noștri, venind după colaborări internaționale cu Bumcello, M, Alain Bashung sau Salif Keita, ca să dau numai câteva exemple. "Deci nu avem nevoie de o piesă muzicală așa cum o știe toată lumea, pentru că muzica poate fi de fapt invizibilă, internațională, un limbaj universal și te poți doar conecta bătând din palme și cântând o melodie." spune Cyril Atef.Cyril și-a adus contribuția importantă la albumele Bumcello, la realizarea albumului 'Lunatico' alături de Gotan Project, în turneu cu artistul francez M, sau combinând trance-ul african cu influențe electro-groove în CongopunQ. Dar astăzi Cyril înseamnă Papatef."Papatef a pornit acum 6 ani. Mie îmi place să fac oamenii să danseze și să fie totul intens. La fel ca la Roda, doar că durez mai mult de atât. De 6 ani cânt într-un club din Paris și pornesc la 10 seara, termin pe la 2 dimineața. Sunt disc-jockey dar nu în stilul celor care doar învârt de butoane, eu sunt un DJ de modă veche, folosesc CD-uri. Încă mai printez cd-uri pentru a avea cu mine cele mai bune piese de dans, pentru că îmi place să dansez, și după ce pun muzica, cânt peste piese la baterie și samplez din percuția mea, samplez secvențe din piesa și toată aceasta transformare înnebunește lumea. Îmi place că audiența nu e formată din snobi parizieni, sunt oameni de toate vârstele ba sunt și mulți tineri care vin la aceste petreceri, iar eu am 56 de ani, și ceea ce văd îmi dă speranță. Îmi da speranță pentru că muzica mea este plăcuta de tineri. " spune Cyril Atef.Despre cum a început povestea sa în seria de petreceri Roda del Mundo de la București, Cyril Atef spune:"Am cunoscut-o pe Larisa Perde printr-un prieten comun, Guts, și ușor a început să-mi vorbească despre acest concept. Știam că impresariază lăutari, pe Caliu, Taraf de Haidouks, oameni pe care îi iubesc și îi urmăresc de mulți ani, și mi-a vorbit despre Roda și am spus, hai! Să o facem! Și prima dată am cântat aici anul trecut în noiembrie, și a fost o energie sălbatică."Pe lângă a fi promotor al muzicii lăutarilor României, Larisa Perde prin Șaraimanic a promovat femeia în randul lăutarilor, gândind proiectul numit 'Lautaresele', proiect care merge în aprilie 2025 în Franța, cap de afiș la festivalul Welcome în Tziganie."Proiectul Lautaresele, am pielea de găină când zic asta, a pornit așa, parcă din neant. Țin minte că am avut o discuție cu Rona Hartner care visa să aibă un taraf de lăutari femei și m-am uitat la ea și mi-am spus 'mamă ce nebună e! cum să facă un taraf numai din femei, când eu abia găsesc o voce și toată lumea îmi spune că nu mai sunt femei care cântă.' Și când am pornit proiectul, treptat au început să vina femeile. Ele nu au venit până atunci pentru că nu au fost chemate. Și am găsit și femeie care cântă la țambal și la vioară, și la acordeon, și sunt convinsă că o să găsesc și la bas. Acest proiect a fost o super-surpriza pentru că de la primul concert a fost sold-out, cu femei pe afiș care nu erau cunoscute, și îmi dau seama că tot ceea ce fac eu, că mă tot întreb, cum de am ajuns să fac asta? Sunt niste chemări ale unor oameni, zeci, sute, mii poate, care au o nevoie interioara, o chemare, un strigat, și atunci ajung la mine și eu trebuie să le pun împreună. Pentru mine a fost o surpriză chemarea noastră la Festivalul 'Welcome în Tziganie' din Toulouse, care e un festival de renume pentru cultura gipsy. Cred că muzica nu e neapărat pe genuri, cred că până la esență, e umanitate. Vorbim despre mișcări ca să vindecăm ceva, și pentru mine Lautaresele este un proces de vindecare ale unor femei care nu avut contextul în care vocile să le fie auzite." spune Larisa Perde.

Soutiens le podcast en t'abonnant à mon Patreon.Tu peux me soutenir financièrement via PayPal.   Retrouve l'actualité de mon invité sur Instagram : @ambitioncaribeenneSon site internet : Ambition CaribéenneDécouvrez le témoignage de Cynthia, coach en expatriation, qui aide les femmes afro-caribéennes à s'expatrier avec succès.À 48 ans, cette maman solo de deux ados a pris un tournant audacieux en quittant son CDI en mobilité internationale pour embrasser l'entrepreneuriat. En 2021, durant les confinements du Covid, elle a décidé de ne plus retourner à Paris et de rester en Guadeloupe. Installée avec sa mère, elle jongle avec brio entre sa vie pro et perso.Ses enfants, parfaitement intégrés, profitent pleinement de cette immersion culturelle qui enrichit leur quotidien.Cynthia veut qu'ils chérissent des souvenirs précieux et une profonde connaissance de leurs racines guadeloupéennes.Rejoignez-nous pour écouter son parcours inspirant et ses précieux conseils !Liens : - Instagram- Facebook- Linktree   Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Soutiens le podcast en t'abonnant à mon Patreon.Tu peux me soutenir financièrement via PayPal.   Retrouve l'actualité de mon invité sur Instagram : @ambitioncaribeenneSon site internet : Ambition CaribéenneDécouvrez le témoignage de Cynthia, coach en expatriation, qui aide les femmes afro-caribéennes à s'expatrier avec succès. À 48 ans, cette maman solo de deux ados a pris un tournant audacieux en quittant son CDI en mobilité internationale pour embrasser l'entrepreneuriat. En 2021, durant les confinements du Covid, elle a décidé de ne plus retourner à Paris et de rester en Guadeloupe. Installée avec sa mère, elle jongle avec brio entre sa vie pro et perso. Ses enfants, parfaitement intégrés, profitent pleinement de cette immersion culturelle qui enrichit leur quotidien. Cynthia veut qu'ils chérissent des souvenirs précieux et une profonde connaissance de leurs racines guadeloupéennes. Rejoignez-nous pour écouter son parcours inspirant et ses précieux conseils !Liens : - Instagram- Facebook- Linktree   Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Un uragan periculos şi extrem de puternic a măturat insulele Barbados şi St. Vincent din Caraibe. Beryl este prima furtună de categoria 4 a sezonului. Ea s-a format în Atlantic, alimentată de ape foarte calde. Uraganul a suflat cu până la 240 km/oră, adică ceva mai puţin decât un uragan de categoria 5. El a smuls acoperişuri şi arbori pe unde a trecut, obligând mii de oameni să se adăpostească în locuinţe. Pentru moment nu s-au înregistrat victime omeneşti în urma trecerii lui Beryl.

Soutiens le podcast en t'abonnant à mon Patreon.Tu peux me soutenir financièrement via PayPal.   Découvrez le témoignage d'Isabelle Facelina Chaumet, co-autrice de l'ouvrage "Apprendre pour s'envoler", une méthode progressive de lecture et d'écriture pour adultes.Pour rappel, 30% de jeunes qui à 18 ans, sont encore en grande difficulté face à la lecture, face à la compréhension en français et en Guadeloupe 50 000 personnes sont en situation d'illettrisme.Cette méthode innovante accompagne vers plus d'autonomie les adultes qui n'ont pu acquérir une maîtrise suffisante des compétences de base que sont la lecture, l'écriture et le calcul.L'estime de soi étant également essentielle à l'évolution de chacun, des citations positives et encourageantes ont été sélectionnées afin de stimuler l'apprentissage.Source de réflexions et de moments de partage, cette méthode éveille l'intérêt de chacun et participe à la réussite de l'apprenant en quête de progrès et donc d'évolution.La méthode pour lutter contre l'illettrisme qui s'adresse tant aux apprenants qu'aux formateurs.Si cet épisode t'a plu, n'hésite pas à le partager autour de toi, à le noter 5 étoiles et à me donner ton avis via instagram : @DOMtalkpodcast.Liens : - Instagram- Facebook- Linktree   Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Soutiens le podcast en t'abonnant à mon Patreon.Tu peux me soutenir financièrement via PayPal.   Nouveauté : je te fais découvrir un extrait du nouvel épisode qui sortira demain !Autrice du livre "C'est décidé je rentre en Guadeloupe ! Et rien ne l'empêchera !", découvrez le témoignage de mon invitée Nadège A.SAHA, qui nous raconte les différentes obstacles qu'elle a connu dans son retour au pays. Egalement, nous aborderons la question du conditionnement de nos jeunes au départ et du manque d'intégration de nos jeunes dans les territoires.Si cet épisode t'a plu, n'hésite pas à le partager autour de toi, à le noter 5 étoiles et à me donner ton avis via instagram : @DOMtalkpodcast.Liens : - Instagram- Facebook- Linktree   Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Soutiens le podcast en t'abonnant à mon Patreon.Tu peux me soutenir financièrement via PayPal.   Nouveauté : je te fais découvrir un extrait du nouvel épisode qui sortira demain !Dans cet épisode découvre le parcours de Céline, une martiniquaise qui née et a grandi en Ile-de-France.Avec mon invitée on aborde les raisons pour lesquelles la diaspora antillaise ne souhaite pas rentrer au pays, de son apprentissage de son identité antillaise et des rapports hommes/femmes aux Antilles.Si cet épisode t'a plu, n'hésite pas à le partager autour de toi, à le noter 5 étoiles et à me donner ton avis via instagram : @DOMtalkpodcast.Liens : - Instagram- Facebook- Linktree   Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Nadia Chonville invite Noam SinseauVakabonagerie, Gay pride, Malpropreté ? Le carnaval est surtout le miroir d'une société patriarcale et conservatrice. 360 jours par an, une femme martiniquaise respectable doit cacher ses formes, ne pas exposer sa vie sexuelle, s'habiller sobrement, parler sobrement, serrer les jambes. Tout écart l'expose à la critique voire au châtiment, comme le méritent les shatta et toutes ces filles en short pété qui ne se respectent pas, dans les rues, à la plage, partout semble-t-il. Les corps des femmes ne tuent pas, mais avoir un corps de femme, ça tue.Vakabonagerie, Gay pride, Malpropreté ? 5 jours par an, pendant le carnaval, le féminin est autorisé. Les femmes occupent la rue avec des vêtements qui la plupart du temps les exposeraient aux pires insultes: pute, sketel, manawa, walpa, gaza… Pendant 5 jours, elles sont reines au carnaval. Et elles partagent leur trône avec les makoumè. Dans notre imaginaire collectif, un makoumè est un homme qui adopte des tenues ou des attitudes féminines, et qui aurait des relations sexuelles avec des hommes. Se déguiser en makoumè est désormais le jeu le plus courant chez les hommes martiniquais au Carnaval. Pourquoi ? Sommes-nous moins homophobes pendant le carnaval ? S'agit-il comme pour les femmes d'un rite d'inversion ? Et si les Makoumè et Walpa de carnaval servaient les intérêts… du patriarcat ? Vakabonagerie, Gay pride, Malpropreté ? Le carnaval est surtout le miroir d'une société patriarcale et conservatrice. A la fin de l'histoire, tout partira en fumée. Alors le Carnaval est-il vraiment un espace de liberté d'expression totale ? Sommes-nous toutes et tous égaux et égales dans la vakabonagerie ?Invité : Noam SinseauLieu : Garage Popular à Fort de FranceProduction / Réalisation : Agence Compositewww.agencecomposite.com/cracstudio©Pssit episode 2,Crac Studio by Agence Composite, 2024Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Soutiens le podcast en t'abonnant à mon Patreon.Tu peux me soutenir financièrement via PayPal.   Découvrez dans cet épisode de podcast un échange riche avec mon invitée qui nous vient de la Guadeloupe.Karine nous raconte les différentes raisons qui l'ont poussée à quitter son île natale pour rejoindre l'Hexagone. Entre bataille d'égos, affrontements en interne et sabotages de projets pourtant bénéfiques à l'île.Mon invitée a préférée jeter l'éponge et quitter la Guadeloupe, pour rejoindre un environnement avec une mentalité différente.Si cet épisode t'a plu, n'hésite pas à le partager autour de toi, à le noter 5 étoiles et à me donner ton avis via instagram : @DOMtalkpodcast.Liens : - Instagram- Facebook- Linktree   Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

TW : Viol, agression sexuelleNadia Chonville invite AlfounismeQuand un homme viole une femme, c'est un crime. Ce crime n'est pas le résultat d'une pulsion, mais surtout d'un problème culturel. Les femmes aussi peuvent avoir des pulsions sexuelles, des désirs, parfois brutaux, de toucher, envahir, consommer le corps d'une autre personne et pourtant, ces femmes assouvissent rarement ce désir. Rien ne les autorise à commettre un viol. Par contre, les hommes qui ont ce genre de pulsion se sentent bien souvent légitimes à sortir du fantasme pour passer à l'acte.  Quand un homme viole une femme, c'est un crime sexiste. Pourquoi ?Parce que depuis leur plus tendre enfance, ces hommes ont appris que le corps des femmes est un objet qu'ils peuvent toucher, consommer légitimement et sans conséquence. Aux Antilles, où la violence sexuelle a été pendant des siècles une arme esclavagiste et coloniale, il est encore plus difficile de dénoncer cette culture du viol.Selon la culture patriarcale, les femmes choisissent leur fringues pour séduire les hommes. Dans ce cas, ont-elles provoqué leur violeur ?Selon la culture patriarcale, les femmes ne savent pas faire la différence entre oui et non. D'ailleurs, est-on bien certain qu'elles soient douées de raison ?Selon la culture patriarcale, les femmes mentent. Qui les croira si elles dénoncent une agression sexuelle ? Quand un homme viole une femme, c'est un crime, ce n'est pas un fait divers.Est-ce toujours aux Antilles, un phénomène structurel ? Comment en finir avec la culture du viol ? Invité : AlfounismeLieu : Garage Popular à Fort de FranceProduction / Réalisation : Agence Compositewww.agencecomposite.com/cracstudio©Pssit episode 1,Crac Studio by Agence Composite, 2024 En Martinique comme en Guadeloupe, on estime que 4000 femmes de 20 à 65 ans sont victimes d'agressions sexuelles dans des espaces publics chaque année. 650 d'entre elles ont été victimes de viols ou de tentatives de viol (cf. INED)L'agresseur est le plus souvent un proche de sa victime: près de 2000 femmes par an sont sujettes à la violence sexuelle de leur partenaire en Guadeloupe.Et tout ça, c'est sans compter les mineures, les violences au travail … Pourtant, moins de 400 plaintes pour violences sexuelles ont été déposées en 2022 en Martinique. La plupart sont classées sans suite. En France, seuls 1% des viols finissent par être condamnés par la justice.Les chiffres : https://viragedom.site.ined.fr/fichier/s_rubrique/28947/virage_dom_martinique.fr.pdfhttps://viragedom.site.ined.fr/fichier/s_rubrique/28947/virage_dom_guadeloupe.fr.pdfhttps://ovifem.alefpa.fr/documentation-femme-violence-martinique/Discuter, approfondir : https://www.binge.audio/podcast/les-couilles-sur-la-table/qui-sont-les-violeurs A. Gauthier. Genre et esclavage aux Antilles françaises. 2009, PUR. https://books.openedition.org/pur/97667?lang=fr#ftn10S. Mulot, « Le mythe du viol fondateur aux Antilles françaises », Ethnologie française, 2007.https://www.cairn.info/revue-ethnologie-francaise-2007-3-page-517.htm?contenu=resumeC. Palmiste et N. Lefaucheur, « Les violences envers les femmes dans la Caraïbe », Pouvoirs dans la Caraïbe, 2012.https://journals.openedition.org/plc/858#quotationN.F. Yale, «La violence dans l'esclavage des colonies françaises au XVIIIe siècle ». Histoire. 2009, p. 47-52https://dumas.ccsd.cnrs.fr/file/index/docid/408168/filename/La_violence_dans_l_esclavage_des_colonies_francaises_au_18e_siecle.pdf

Soutiens le podcast en t'abonnant à mon Patreon.Tu peux me soutenir financièrement via PayPal.   Découvrez les fondements de l'immobilier dans cet épisode spécial ! En 15 questions, nous explorons les bases essentielles de l'investissement immobilier. Que vous soyez novice ou initié, cet épisode vous offrira des réponses claires et des conseils pratiques pour vous guider dans le monde de l'immobilier. De la négociation de son prêt à la sélection de propriétés, plongez avec nous dans ce parcours captivant qui vous aidera à mieux comprendre et à aborder l'investissement immobilier. Ne manquez pas cette session éducative pour renforcer vos connaissances immobilières !Si cet épisode t'a plu, n'hésite pas à le partager autour de toi, à le noter 5 étoiles et à me donner ton avis via instagram : @DOMtalkpodcast.Liens : - Instagram- Facebook- Linktree   Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Dans cet épisode Anthony nous raconte son lien très proche avec sa culture Martiniquaise.  Après son départ pour finaliser ses études en Hexagone, il a su mettre à profit les opportunités d'emploi en Ile-de-France pour obtenir un poste très qualifié.  Découvrez le parcours de mon invité qui souhaite rentrer à terme sur son île natale.  Retrouve mes épisodes sur : Youtube, Spotify, Deezer, Apple podcast et Soundcloud.  Si les épisodes t'ont plu et que tu veux contribuer au développement de DOMtalk, je t'invite à partager les épisodes autour de toi.  Aussi à commenter et laisser une note sur Apple Podcast, ça m'aidera beaucoup pour le référencement !  Crédit musique : Eugène Mona – Ma maman m'a dit  Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Dans cet épisode, l'hôte du jour @ceeyou.agency , t'explique sa vision du : pourquoi être une marque créée par un(e) personne noir(e) ne suffit pas à vendre ! Formation BOSS LADY ORGANISATION : https://campus-thinklikeawoman.com/formations/ 

Dans cet épisode, l'hôte du jour @ceeyou.agency , social medi a manager vous explique pourquoi faire une pause est bénéfique en tant qu'entrepreneur. Newsletter Think Like A Woman : thinklikeawoman.systeme.io/eaad602a Formation BOSS LADY ORGANISATION : https://campus-thinklikeawoman.com/formations/ 

Civilizația s-a sfârșit. Lumea e în haos. Te târăști prin viscolul infinit al iernii atomice printre ruine de Mega Image, Maxbet și Catena. Din câte știi, ai putea să fii ultimul om de pe Pământ și asta te îngrijorează pentru că nu știi să faci sarmale fără rețeta Jamilei. Cu ultimele puteri te târăști în spatele unei borduri de-a lui Negoiță, singura structură umană care a rezistat sfârșitului. Apoi deodată în fața ta apare un fum verde misterios, fumul ia forma unei fete frumoase care seamănă suspect de mult cu artista de muzică populară Vlăduța Lupău înainte să se opereze. Fata te îmbie să o urmezi: „Vino, bărbat puternic și independent! Urmează-mă spre o lume a plăcerilor inimaginabile! Vino să-ți arăt puturoasa”. Sleit după două săptămâni de mâncat doar șobolani și sos secret de la Dristor, o urmezi. Năluca se uită peste umăr la tine și dispare chicotind. Reapare 100 de metri mai încolo. Te strecori printre dărâmături și mațe descompuse de corporație care pe vremuri făcea CSR doar de formă. Fata morgana a dispărut. Ești dezamăgit, dar ai fi și mai dezamăgit dacă fata ți-ar zice că Clubhouse e viitorul comunicării între antreprenori și un loc cool în care poți sta de vorbă cu oameni din întreaga lume. Se vede o lumină. Se aude un sfârâit. Temător, apuci un stilou, pentru că ai auzit că stiloul e mai puternic decât sabia și te strecori spre lumină. Se aud voci de oameni. Vocile se apropie? Ce e mirosul ăla îngrozitor dar totuși atât de irezistibil? Până să-ți dai seama ce se întâmplă, nălucă îți dă brânci și aterizezi fix în mijlocul unei camere unde Vlad și Radu fac focul dezbrăcați în timp ce asezonează o Puturoasă de Trascău cu un Triple Vanilla Raspberry Russian Old Belgian Hazy NEIPA, învechit în butoaie de varză. Ți se întinde o puturoasă de Trascău și un craniu mic de rozător pe post de pahar. „Ai picat la fix, prietene! Hai să tragem episod” S-a băut: - Ekstra God Jul – Belgian Strong Dark Ale / Nogne O – Norvegia / ABV: 13,5% - Pseudo Sue – American Pale Ale / Toppling Goliath Brewing Co. – SUA / ABV: 5,8% - Surtur Nr. 8.8 (Bourbon & Cognac BA) – BA Russian Imperial / Borg Brugghus – Islanda / ABV: 13,6% - Fog – Imperial IPA / Varvar – Ucraina / ABV: 8,3% S-a vorbit: - Puturoasa de Trascău, brânză zdravănă crescută în peșteră - „Noi suntem altfel de distruși” - Revelion cu Trinitas și Fuego, visul oricărui om - „Noi ne-am protejat tot timpul” - Cămăși de noapte fără chiloți și scufia de noapte - Stafide și prunișoare, dar nu de la frig - Povestea tipului din Norvegia care se boschetărește în mașini electrice - Povestea cu brânza de pe meleagurile casei, să nu mai râdă băieții la bloc de mine - Cum a deschis Vlad un durian la birou și n-a mai fost ales angajatul lunii după asta - Și mai e și Garda Elvețiană care îl apără pe Papă - Povestea despre cum Vlad a vorbit pe mail cu niște ucrainieni să-i lase un pachet într-un boschet din vamă *wink* *wink* - O brigadă letală de clovni cu giumbușlucuri mortale - Cum l-a atins Orange pe Vlad la gaura de respirat de la Delfin 5 - „O chestie mică de care nu poți să te apropii foarte tare de japonezi” - Cum a fost Vlad pe Insula în care s-au filmat Pirații din Caraibe și a mâncat homar la masa sub care a dormit Johnny Depp în timp ce restul săracilor plănuiau cum să-l prindă și să-l mănânce - „Zece maimuțe mici cu aripi nu pot să te ridice”. „Păi și ce, mă, capra ta e mistică?”, „E jumătate om, jumătate capră”, „Îmi pare rău și pentru om și pentru capră”

Actualités. Reprises de l'été. L'Université Comenius a signé le 5 juin 2020 un protocole d'accord avec la Fondation EU-LAC. Paola Amadei est directrice de cette Fondation Union européenne-Amérique latine et Caraibe. Elle nous en parlait dans les studios de RSI en octobre 2019. Il est français et travaille a Bratislava. Nous avions rencontré ce jeune Savoyard en septembre 2019. Sportif, il adore le vélo et les montagnes. Suivez la vie comme elle va d'Adrien Muffat.

Audieri in Congresul american vs. rezultate financiare Miercurea trecuta, in Congresul American au avut loc audierile sefilor celor 4 mari companii de tehnologie suspectate ca ar fi devenit adevarate forme de monopol sau oligopol pe anumite piete (publicitate online, comert electronic si asa mai departe). S-au spus tot felul de lucruri interesante la aceste audieri. Apoi, a doua zi, toate companiile si-au prezentat rezultatele financiare, iar multe dintre lucrurile spuse in Congres au aparut in adevarata lor perspectiva. Piratii din Caraibe In acest context, ar trebui sa vedem cu alti ochi tendinta din ce in ce mai aplicata a UE de a trata altfel cu aceste mega companii de tehnologie. Daca pana acum se vorbea despre taxarea veniturilor lor digitale, despre investitii majore in companii europene care sa concureze cu cele americane si altele, Germania, care detine presedintia UE pana la 31 decembrie, si-a facut public planul ca, in primele luni ale mandatului sau, sa schimbe placa. China nu va accepta ”furtul” Tik Tok V-am tot povestit editiile trecute despre Tik Tok, reteaua sociala pe care multi adolescenti o folosesc acum in lume (peste 800 de milioane de utilizatori activi lunar). E acum in centrul unor dispute din ce in ce mai mari. Trump o vrea banata in SUA, dar ar accepta si sa fie cumparata, chiar si in parte, de Microsoft. A acceptat dupa ce, initial, acelasi Trump a spus ca nu i se pare o idee buna. Apoi, tot Trump a mai spus ca o buna parte din banii cu care Microsoft ar cumpara Tik Tok ar trebui sa revina Trezoreriei SUA, pentru ca el, Trump, a facut multe pentru ca Tik Tok sa poata fi cumparat de Microsoft. Garmin a facut obiectul unui atac de tip ransomeware: Cine utilizeaza GPS-urile Garmin pentru ture cu bicicleta sau alegat stie ca saptamana trecuta aplicatia Garmin Connect nu s-a putut folosi pentru cateva zile si nu s-au putut incarca turele pe Strava. De ce s-a intamplat asta? Pentru ca o parte din sistemele Garmin au fost atacate de hackeri care au criptat datele si se pare ca ar fi cerut o recompensa de 10 Mil de dolari pentru a oferi cheia de decriptare. Google anunta utilizatorii serviciilor sale ca urmare a deciziei Curtii de Justifie a Uniunii Europene cu privire la invalidarea Privacy Shield, va folosi clauzele standard ca baza pentru transferul de date catre US Nu am vazut ca Google sa fi propus mecanisme suplimentare de protectie a datelor in afara clauzelor standard insa. Desi este evident din Decizia Curtii ca este nevoie de aceste mecanisme suplimentare, pe care insa autoritatile de reglementare nu le-au detaliat inca.

Raluca este în cautarea poveștilor faine ale studenților ERASMUS veniți la #FSPAC. Episodul 1 îl are invitat pe Romain Franche, student venit la noi tocmai din Caraibe.

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la, ke ce pep Bondje yo ye.

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la,ke ce pep Bondje yo ye

Objektif emisyon an ce pou nou eklere pep nou an, moun ki pale kreyol e moun ki pale franse, ki nan Caraibe la, ayisien, martinicais, guadeloupeens, pou yo kapab konnen ke se vre pep la Bib la, ke ce pep Bondje yo ye.

support@upr.fr (François Asselineau) https://podcast.upr.fr/Passages%20media/2017-03-08%20Sebastien%20Dubois%20de%20l_UPR%20Martinique%20-%20prend%20la%20parole%20sur%20Radio%20Caraibe%20international-RCI-.mp3 Wed, 08 Mar 2017 21:44:09 +0100 UPR - François Asselineau no 2:53 https://podcast.upr.fr/Passages%20media/2017-03-08%20Sebastien%20Dubois%20de%20l_UPR%20Martinique%20-%20prend%20la%20parole%20sur%20Radio%20Caraibe%20international-RCI-.mp3

Entre Floride et Caraibe, c'est Cuba qui est à l'honneur ce soir.

Entre Floride et Caraibe, c'est Cuba qui est à l'honneur ce soir.

Madrass Podcast Epizod 75 – Rap kréyol ki soti Ayiti. Bon siwotaj, Missié Geez. PLAYLIST Rockfam – Afichéw Dro Baller – Let’s Go K.Libr – Rap Salad Wendyyy Traka – Yo Mélé I.E.T – Tet Grenn Tragedy – Revolution Rockfam – Pou Yo Rockfam – I’m from the hood Rockfam – Nou Sanblé Rockfam – […]

Madrass Podcast Epizod 74, Reggae lakay ki soti Matinik, Gwadloup, Ayiti ak Sent Lisi. Bon siwotaj, Missié Geez. PLAYLIST Sheva – Just Tell Me Jaian-K – Real Life Haitian Artist (unknown) – Haiti Independance Rachelle Alisson – Le Muffin Rachelle Alisson – Avan Vou Valley – Es Ou Pe We Clair Muzik Global – Peyizan […]

Madrass Podcast Epizod 73 – Mizik Bakanal ek Kanaval 2013. Bon siwotaj, Missié Geez. PLAYLIST Mongstar – Glo Ko Ko Kalash – Coupé déçalaminé Caraibes Zouk Folies – Oba Obama Barikad Crew – Tof Les 12 Salopards – Sa ki inmin lô Jeff Joseph – Ti péyi nou G-Dolph – Didiraboday Mongstar – St Lucia […]

Madrass Podcast Epizod 72 – Rap kréyol ki soti Ayiti ek Gwadloup. Bon siwotaj, Missié Geez. PLAYLIST Setcha ft Dug G – Kouman Nou yé Baky – Fe’m Konfians Barikad Crew – Bafon Plafon (feat Rutchelle) Mik – Fast Love Mik – Tempo Love Zatrap ft Triple J – Lè Yon Fanm Damou Barikad Crew […]

Sakafet Tout Moun, Epizod 71 se an bel ti vibe Kompa! Bon siwotaj ek pa oublie Fey tounin. Plis FOoOS, Missié Geez. PLAYLIST Jkay – Pa Alé Reginald Calvert (Nu Still) – Kem Gen Fyel Rocher – Chak Fwa Mwen Gadéw Jbeatz – Lose Control (feat. Oswald & Identity) Rocher – Nap Re We Anko […]

Bèl ti séleksyon Jazzy Matinik Gwadloup épi Just Wody, lé Gwo Ka Masters é Missié David Murray. Bon siwotaj, Missié Geez. PLAYLIST Just Wody – Far Westindies Just Wody – Mona Just Wody – Nu Jazz Roots Just Wody – Flute Alors Just Wody – Brakka Too Just Wody – Bass Banbou David Murray and […]

Madrass Podcast Epizod 69 – Special zouk anglé. Bon siwotaj, Missié Geez. PLAYLIST X’Taz – Tour Body2Body – Fon’n Kolé Kaysha – Something Going On (Congo/France) Nelson Freitas – Deeper (Netherlands/Cabo Verde) Kaysha – Another Galaxy (Congo/France) Nelson Freitas – I Wish (Netherlands/Cabo Verde) Tamara – Krié RiverSide – Make Me Say Baby Face – […]

Spécial Mizik Klasik épi Missié Chevalier de Saint-George ki sòti Gwadloup! Plis FOoOS, Missié Geez. PLAYLIST Chevalier Saint-George – Violin Concerto in A Major, Op. 5, No. 1 (G. 039): II. Adagio Chevalier Saint-George – Quatuor À Cordes en Si-Bémol Majeur, G. 067: I. Allego Assai Chevalier Saint-George – Quatuor À Cordes en Sol Mineur, […]

DO RE MI FA SOUL KREYOL 2, Pran pié-la ek Fey tounin! Plis FOoOS, Missié Geez. PLAYLIST Angelik Sings – Bizwen Solèy Meemee Nelzy – La Vi Ka Kontinyé Dasoul – Avouéw Ladjé Chivé Kréasyon feat Mado – Fè-y Tounen Jazzy Jasmine feat Edson X – We Can Do It Freepon – Sugar Cane Jazzy […]

Spécial épizod orijinal Zouk Seltik! Madrass Podcast sé toujou mizik kréyol an tout’ sòs, mizik kréyol an tout’ sans! Épizod 66 épi le group Philling. Plis FOoOS, Missié Geez. PLAYLIST Philling – Madinina Philling – Maman Philling – Magie de Feu Philling – Culture Philling – Angoisse Philling – Mwen Pa Ka Konprann Philling – […]

Madrass Podcast Epizod 65 – Rap kréyol ki soti Ayiti, Gwadloup ek Matinik. Bon siwotaj, Missié Geez. PLAYLIST Barikad Crew – Jump! Barikad Crew – Ewo (ft Rutshelle) Trajik – The King is Back Nicy – Milié Nicy – I Lou Abojah – Pran San’m Abojah – Trip Mik – Teddy Riner Mik – Categorie […]