Podcasts about prive

3. nedeľa po Svätej Trojici Syn človeka prišiel hľadať a spasiť, čo zahynulo. Lukáš 19,10 Lukáš 15,1-3.11b-32 1 Približovali sa k nemu všetci mýtnici a hriešnici, aby ho počúvali. 2 Farizeji a zákonníci však reptali: „Tento prijíma hriešnikov a jedáva s nimi.“ 3 Vtedy im povedal toto podobenstvo: „Istý človek mal dvoch synov. 12 Mladší z nich povedal otcovi: ‚Otec, daj mi podiel z majetku, ktorý mi patrí.‘ A otec im majetok rozdelil. 13 Po niekoľkých dňoch si mladší syn všetko vzal, odišiel do ďalekej krajiny a tam svoj majetok hýrivým životom premárnil. 14 Keď všetko premrhal, nastal v tej krajine veľký hlad a on začal trpieť núdzu. 15 Išiel teda a uchytil sa u jedného obyvateľa krajiny. Ten ho poslal na svoje pole pásť svine. 16 Túžil nasýtiť sa aspoň strukmi, čo žrali svine, ale ani tie mu nikto nedal. 17 Vstúpil do seba a povedal si: ‚Koľko nádenníkov môjho otca má chleba nazvyš, a ja tu hyniem od hladu. 18 Vstanem, pôjdem k svojmu otcovi a poviem mu: Otec, zhrešil som proti nebu aj proti tebe. 19 Nie som viac hoden volať sa tvojím synom. Prijmi ma ako jedného zo svojich nádenníkov.‘ 20 Vstal teda a šiel k svojmu otcovi. Ešte bol ďaleko, keď ho otec zbadal. Zľutoval sa nad ním, pribehol k nemu, hodil sa mu okolo krku a vybozkával ho. 21 Syn mu povedal: ‚Otec, zhrešil som proti nebu i proti tebe. Nie som viac hoden volať sa tvojím synom.‘ 22 Ale otec povedal svojim sluhom: ‚Prineste rýchlo najkrajšie rúcho a oblečte ho! Dajte mu prsteň na ruku a obuv na nohy! 23 Priveďte vykŕmené teľa a zabite ho! Jedzme a radujme sa, 24 lebo tento môj syn bol mŕtvy, a ožil. Bol stratený, a našiel sa.‘ A všetci sa začali radovať. 25 Starší syn bol na poli. Keď sa vracal a bol už blízko domu, počul hudbu a tanec. 26 Zavolal si jedného zo sluhov a vyzvedal sa, čo sa deje. 27 Sluha odpovedal: ‚Prišiel tvoj brat. Tvoj otec zabil vykŕmené teľa, lebo sa vrátil zdravý.‘ 28 Starší syn sa však nahneval a nechcel vojsť. Ale otec vyšiel a prehováral ho. 29 On však odpovedal otcovi: ‚Pozri, toľko rokov ti slúžim, nikdy som neprestúpil tvoj príkaz, a mne si nikdy nedal ani kozliatko, aby som sa zabavil so svojimi priateľmi. 30 No keď prišiel tento tvoj syn, ktorý ti premárnil tvoj majetok s neviestkami, pre neho si zabil vykŕmené teľa.‘ 31 Ale otec mu povedal: ‚Syn môj, ty si stále so mnou a všetko, čo mám, je tvoje. 32 Ale teraz sa patrí veseliť a radovať, lebo tento tvoj brat bol mŕtvy, a ožil, bol stratený, a našiel sa.‘“ Som dedič. Iste si už mnoho počul o stratenom synovi. Mňa vždy nadchne vrúcnosť, ktorou otec prijíma svojho strateného syna po tom, čo premrhal celý jeho majetok. Otec sa ho nepýta, koľko peňazí doniesol domov, ale keď vidí, v akom stave sa nachádza, ide mu v ústrety, objíma a uisťuje ho, že sa na neho nehnevá. Naopak, je veľmi rád, že ho vidí! To je tá úžasná a bezpodmienečná láska, ktorú nám Pán Ježiš ponúka! Hoci tento syn by mal byť vystavený hanbe a poníženiu, otec z neho znova robí svojho dediča. A to je aj v našom vzťahu s Pánom. Aj keby som mal byť za svoje konanie/zmýšľanie právoplatne odsúdený, Pán ma prijíma! Aj v mojej situácii ukazuje, že On je milujúci Boh, ktorý má o mňa záujem, aj keď som už toľkokrát spadol na dno. Otvára mi Svoju náruč, beží za mnou/tebou a zmilúva sa, prijíma ma/ťa, hoci okolie by spravilo presný opak. Som Jeho dedičom! Aj ty! Dedičom Božieho kráľovstva! Ak prídeme k Pánovi Ježišovi s pokáním, nevyhodí nás, ale uistí, že sa s Ním raz budeme môcť večne radovať v Jeho dome. Modlitba: Bože, ďakujem Ti, že môžeme zdediť tak veľa! Odpusť, že si to málo vážim a málo ma to motivuje k tomu, aby som sa zmenil! Odpusť, že si z dedičstva beriem len to príjemné a hneď odchádzam! Prenikaj ma Svojím Duchom a posilňuj, nech k Tebe vždy prichádzam s vierou, že si dokonale dobrý! Amen. Pieseň: ES 676 Autor: Ondrej Šoltés K Hospodinovi som volal zo svojho súženia a On ma vypočul. Jonáš 2,3 Pavol píše: „Pán mi povedal: Stačí ti Moja milosť, lebo sila sa dokonale prejavuje v slabosti.“ 2.Korinťanom 12,9 1.Timoteovi 1,12-17 • Micheáš 7,18-20 • Žalm 54 •  Modlíme sa za: Zvolenský seniorát Otázky na rozjímanie: Ako dnes žijem z istoty, že som „dedičom Božieho kráľovstva“ — či som si vedomý/á, že aj keby som bol/á za svoje konanie právoplatne odsúdený/á, Pán ma prijíma s bezpodmienečnou láskou, ako otec v Lukášovi 15,20–24? Kde v mojom živote som ako mladší syn, ktorý „premárnil majetok hýrivým životom“ — či som ochotný/á „vstúpil do seba“ a vrátiť sa k Otcu s pokáním, alebo stále hýriam a odvraciam sa od Boha? Ako dnes žijem z poznaním, že starší syn sa „nahneval a nechcel vojsť“ — či som ochotný/á veseliť a radovať sa, keď sa niekto vrátil k Bohu, alebo som tvrdý/á ako starší syn v Lukášovi 15,25–29? Aplikácia do života: Dnes si spomeňte na jednu situáciu, kde ste „premárnila majetok“ (čas, peniaze, vzťahy) a odvrátili sa od Boha. Napíšte si modlitbu pokánia: „Otec, zhrešil som proti nebu aj proti tebe. Nie som viac hoden volať sa tvojím synom.“ Potom urobte jeden krok vrátenia sa: čítanie Bibliu, modlitba, alebo vyznanie hriechu pred niekým. Dnes som vďačný za tieto 3 veci: _________________________________ _________________________________ _________________________________ Viac o vďačnosti, čo to je, prečo je dôležité byť vďačný, ako praktizovať vďačnosť nájdeš na blogu

C'est une entreprise qui construit l'infrastructure d'IA la plus enviée de la planète. Mais ses propres chercheurs doivent faire la queue pour y accéder. Oui, c'est le paradoxe fascinant auquel fait face Google aujourd'hui.L'écrasant succès commercial des TPULe nœud du problème, c'est l'écrasant succès commercial des puces maisons de Google, les TPU, auprès de géants comme Anthropic ou Meta. Cette demande est en train de priver ses équipes internes, notamment celles de Google DeepMind, des ressources indispensables à leurs propres recherches.Google a signé des accords pour positionner ses puces comme la seule alternative crédible aux cartes Nvidia. L'entreprise s'est notamment engagée à investir jusqu'à 40 milliards de dollars dans Anthropic. Et ce deal titanesque verrouille l'accès à un million de puces et cinq gigawatts de capacité de calcul sur cinq ans.En ajoutant Meta à l'équation, Google a vendu tellement de puissance de calcul que ses infrastructures ne suffisent plus à satisfaire tout le monde en même temps.Un goulet d'étranglement qui touche l'ensemble du secteur techMais attention, cette crise de croissance ne vient pas uniquement d'un arbitrage commercial. Elle révèle un goulet d'étranglement industriel bien plus profond qui touche l'ensemble du secteur tech. Le patron de DeepMind, Demis Hassabis, pointe deux limites majeures.D'un côté, une pénurie de composants clés en amont, notamment les mémoires à haute bande passante fournies par Samsung ou SK Hynix.De l'autre, un besoin vital de puces pour les chercheurs qui doivent tester de nouvelles idées à grande échelle. Malgré un plan d'investissement de près de 180 milliards de dollars cette année pour Alphabet, la puissance disponible est donc rationnée en interne.Et concrètement, cette pénurie commence à fissurer le leadership technologique de Google.Plusieurs chercheurs de renom ont déjà quitté le navire ces derniers mois pour des start-ups, lassés de voir leurs projets mis en attente.Diversifier sa chaîne d'approvisionnementPour desserrer l'étau, Google tente bien de diversifier sa chaîne d'approvisionnement en s'alliant avec des partenaires comme Broadcom ou MediaTek pour produire des puces d'inférence en aval.Mais la cadence de production ne suit pas encore la demande.Google se retrouve donc dans une position acrobatique, devenant le principal fournisseur d'infrastructure de ses propres concurrents, tout en essayant de garder assez de puissance pour entraîner ses futurs modèles Gemini.Le ZD Tech est sur toutes les plateformes de podcast ! Abonnez-vous !Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Langošová kauza sa dostala do finále, vyzerá to na šťastný koniec pre majiteľa prevádzky v Kvetoslavove. Odhalila však nejedno pokrivenie systému a nespravodlivý prístup voči tým, ktorí si poctivo plnia daňové či účtovné povinnosti - na rozdiel od aktérov veľkých a drahých káuz. Ak by sa kauza nedostala pred objektívy, systém a zvyky kontrolórov by sa zrejme nedostali pod tlak smerujúci kompetentných k zmenám. O tom, čo kauza "kauza langoš" ukázala, sa v podcaste Dobré ráno rozpráva moderátorka Jana Krescanko Dibáková s reportérom redakcie domáceho spravodajstva MICHALOM KATUŠKOM. Zdroje zvukov: STVR, TA3, TV Markíza Odporúčanie Pozor všetci milovníci rakúskej cyklistiky či turistiky. Ak si dnes kúpite tlačené vydanie denníkov SME alebo Korzár, nájdete v ňom vložený magazín Leto v Rakúsku 2026. Cestovateľský bedeker plný tipov na dovolenku a zaujímavé výlety po susednej krajine. Predstaví vám najkrajšie túry, cyklotrasy, jazerá a historické pamiatky. Cisárovná Sisi mala svoj obľúbený cisársky trhanec, je to niečo ako palacinkovo-lievancové cesto natrhané na kúsky so slivkovou alebo jablkovou marmeládou. Určite ho v Rakúsku ochutnajte.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Stai davvero gestendo l'allergia... o stai solo mettendo un cerotto sui sintomi?L'allergia non è solo una fatalità stagionale legata ai pollini.È una risposta del tuo sistema immunitario che può essere modulata, calmata o esasperata in base a come nutri il tuo corpo e a come gestisci la tua salute metabolica.In questo video analizziamo perché il tuo corpo reagisce in modo così violento e quali sono i pilastri su cui agire per smettere di vivere ogni primavera come un incubo. Spesso sottovalutiamo che ciò che mangiamo può alimentare o spegnere l'infiammazione alla base delle reazioni allergiche.In questo video capiamo:Perché le allergie peggiorano: il legame tra alimentazione e istamina.Il ruolo dell'intestino: perché una barriera intestinale sana è la tua prima difesa.Rimedi scientifici e naturali: quali nutrienti e abitudini possono fare la differenza.Strategie pratiche: cosa iniziare a fare oggi per migliorare la tua risposta immunitaria.Molte persone pensano che l'unico rimedio sia l'antistaminico a vita, ma spesso si sentono comunque:Prive di energiaAppesantiteCon una costante sensazione di infiammazioneQuesti segnali ci dicono che il sistema immunitario è "iper-reattivo". In questo video scopriamo come riportarlo in equilibrio.

Hebrejom 3,7-19 7 Preto, ako hovorí Duch Svätý: Dnes, keď počujete jeho hlas, 8 nezatvrdzujte svoje srdcia ako pri vzbure v deň pokúšania na púšti, 9 kde ma skúšali vaši otcovia, hoci videli moje skutky 10 štyridsať rokov. Preto som sa rozhneval na toto pokolenie a povedal som: Ustavične blúdia v srdci, tí veru nepoznali moje cesty. 11 A tak som vo svojom hneve prisahal: Nevojdú do môjho odpočinku. 12 Bratia, dávajte si pozor, aby nikto z vás nemal zlé a neverné srdce a neodpadol od živého Boha, 13 ale denne sa vzájomne povzbudzujte, kým trvá to „dnes“, aby nikoho z vás nezatvrdilo mámenie hriechu. 14 Veď máme účasť na Kristovi, pravda, len ak si zachováme až do konca také pevné rozhodnutie, aké sme mali na začiatku. 15 Je povedané: Dnes, keď počujete jeho hlas, nezatvrdzujte svoje srdcia ako pri vzbure. 16 Kto sú to tí, čo počuli a búrili sa? Vari to neboli všetci, čo vyšli z Egypta pod Mojžišovým vedením? 17 A na koho som sa rozhneval na štyridsať rokov? Či nie na tých, čo zhrešili a ich mŕtvoly popadali na púšti? 18 A komu prisahal, že nevojdú do jeho odpočinku, ak nie tým, čo neuverili? 19 Vidíme teda, že nemohli vojsť pre nevieru. Nezatvrdzuj si srdce! „Ak počujete Jeho hlas, nezatvrdzujte si srdcia!“, ako Izraelci, ktorí putovali 40 rokov púšťou. Autor Listu Hebrejom chce, aby sme sa poučili z dejín Izraela, keď nám pripomína, ako ľudia Pánu Bohu v rôznych situáciách a problémoch nedôverovali, ako sa stále sťažovali, pochybovali, zatvrdzovali si svoje srdcia. Kvôli tejto neviere nemohli vojsť do Božieho odpočinku – do zasľúbenej krajiny. Duch Svätý aj teraz naliehavo volá: „Dnes, ak počujete Jeho hlas, nezatvrdzujte si srdcia!“ Dajme si pozor sami na seba, „aby nikto z nás nemal zlé a neveriace srdce, aby sme neodpadli od živého Boha“. Každý deň stojíme pred rozhodnutím: budeme veriť a spoliehať sa na Pána, alebo len sami na seba, alebo na ľudí, alebo na veci? Veríme tomu, že Pán Boh chce pre nás len to najlepšie, preto nám dal Svojho Syna – Ježiša? Ak sa spoľahneme sami na seba, zahynieme v hriechoch. No ak sa spoľahneme na Neho, budeme zachránení. Duch Svätý hovorí aj dnes, rôznymi spôsobmi. Počúvajme, dôverujme Mu a nezatvrdzujme si srdcia, aby sme aj my vchádzali do Jeho odpočinku, do večného života! Modlitba: Duchu Svätý, konaj mocne v našich srdciach a pomôž nám veriť v Pána Ježiša, v nášho Spasiteľa! Nech naše srdcia nie sú tvrdé, ale plné lásky, nádeje a viery! Priveď nás do Svojho odpočinku! Amen. Pieseň: ES 649 Autor: Zuzana Lipovská Tak vás vyslobodím a budete požehnaním. Zachariáš 8,13 Boh, ktorý nás potešuje v každom našom súžení, aby sme aj my mohli potešovať tých, čo sú v akomkoľvek súžení, a to útechou, ktorou aj nás Boh potešil. 2.Korinťanom 1,4 Ján 6,(60-62)63-69 •  Modlíme sa za: Púchov (TuS) Otázky na rozjímanie: Ako dnes reagujem na hlas Ducha Svätého, aby som nezatvrdil srdce ako pri pokúšaní na púšti? Čo pre mňa znamená denne povzbudzovať sa navzájom proti mámeniu hriechu, zachovávajúc pevné rozhodnutie v Kristovi? Ako môžem dnes veriť a dôverovať, aby som vošiel do Božieho odpočinku namiesto neviery Izraelcov na púšti? Dnes som vďačný za tieto 3 veci: _________________________________ _________________________________ _________________________________ Viac o vďačnosti, čo to je, prečo je dôležité byť vďačný, ako praktizovať vďačnosť nájdeš na blogu

Účty za mobil, internet a televíziu platí väčšina slovenských domácností automaticky. Často si však neuvedomujeme, že operátorom posielame desiatky eur navyše za služby, ktoré reálne nevyužívame. Niekedy pritom stačí aj malý audit faktúry a správne položená otázka na infolinke, aby ste získali zľavu, ktorú operátori na webe bežne neukazujú.Operátori radi tlačia zákazníkov do neobmedzených paušálov či extrémne rýchlych optických internetov. Pre bežného používateľa, ktorý trávi väčšinu dňa na domácej Wi-Fi alebo sleduje len pár TV staníc, sú však takéto programy neraz zbytočným luxusom. O tom, ako zistiť svoju reálnu spotrebu, kedy začať s prenosom čísla a kde hľadať skryté zľavy v aplikáciách, sa v podcaste SHARE rozprávajú redaktori Živé.sk Maroš Žofčin a Filip Maxa.Pripravte sa na budúcnosť s knihou od redaktorov Živé.sk „Umelá inteligencia: Pripravte sa na budúcnosť“. Teraz ju máme aj v elektronickej verzii. Nájdete ju na obchod.aktuality.sk.TIP: https://zive.aktuality.sk/clanok/0RfdZVW/nahliadnite-do-buducnosti-vydavame-knihu-o-umelej-inteligencii/V podcaste hovoríme aj o týchto témach:Pozrite sa na spotrebu a faktúru: Ako zistiť reálnu spotrebu dát a minút a prečo sa netreba rozhodovať podľa pocitu.Pasca neobmedzenosti: Komu sa reálne neoplatia neobmedzené dáta a kedy stačí lacnejší balík.Televízny minimalizmus: Ako kombinovať základný balík so streamovacími službami a ušetriť.Sila lokálnych hráčov: Prečo môžu byť malí operátori v obciach výhodnejší než tí veľkí.Umenie vyjednávať: Ako využiť koniec viazanosti a prenos čísla na získanie zliav až do 240 eur.Skryté ponuky: Ktoré zľavy nájdete len v mobilných aplikáciách alebo cez špeciálne online chaty.Podcast SHARE pripravuje magazín Živé.sk.

Aké ponaučenia ponúka tragédia po 40 rokoch, vysvetlil odborník na jadrovú energetiku Andrej Žiarovský.Napriek tomu, že sme na konci energetických trás, posledné mesiace ukázali, že aj v strednej Európe dokážeme existovať bez ruských fosílnych palív, hovorí odborník na energetiku a člen opozičného KDH Andrej Žiarovský.Ukázalo sa, že to, čo roky nebolo možné otestovať, napokon nie je až taký problém, hovorí o alternatívnych dodávkach ropy cez ropovod Adria. Slovensko by malo ďalej pracovať na diverzifikácii, kľúčové je v tomto smere Česko.Či by mal štát zohrávať väčšiu úlohu v Slovenských elektrárňach a ako napreduje diverzifikácia paliva do jadrových elektrární?V druhej časti podcastu sa venujeme výročiu tragédie v Černobyle, od ktorej uplynulo 40 rokov. Dnes máme úplne inú „kultúru bezpečnosti,“ zdôrazňuje Žiarovský.

Aké ponaučenia ponúka tragédia po 40 rokoch, vysvetlil odborník na jadrovú energetiku Andrej Žiarovský.Napriek tomu, že sme na konci energetických trás, posledné mesiace ukázali, že aj v strednej Európe dokážeme existovať bez ruských fosílnych palív, hovorí odborník na energetiku a člen opozičného KDH Andrej Žiarovský.Ukázalo sa, že to, čo roky nebolo možné otestovať, napokon nie je až taký problém, hovorí o alternatívnych dodávkach ropy cez ropovod Adria. Slovensko by malo ďalej pracovať na diverzifikácii, kľúčové je v tomto smere Česko.Či by mal štát zohrávať väčšiu úlohu v Slovenských elektrárňach a ako napreduje diverzifikácia paliva do jadrových elektrární?V druhej časti podcastu sa venujeme výročiu tragédie v Černobyle, od ktorej uplynulo 40 rokov. Dnes máme úplne inú „kultúru bezpečnosti,“ zdôrazňuje Žiarovský.

Ce mardi 7 avril, les craintes liées au risque du crédit privé aux États-Unis et les mesures de Donald Trump en faveur des cryptomonnaies et de la tokénisation de l'économie, qui vont peut-être conduire à une nouvelle crise financière, ont été abordées par Céline Antonin, économiste à l'OFCE, Erwann Tison, directeur des études de l'Institut de l'Entreprise, et Markus Kerber, avocat et professeur de finances publiques à Berlin, dans l'émission Les Experts, présentée par Raphaël Legendre sur BFM Business. Retrouvez l'émission du lundi au vendredi et réécoutez la en podcast.

Deducibilità IRAP dei costi relativi al personale assunto in Italia e impiegato all’estero, l'albergatore come responsabile per l'imposta di soggiorno, la conversazione con l’AI come prova nel processo. A cura di Ludovica Lopetti

Pour découvrir les solutions de dette privée d'Allianz Global Investor : https://bit.ly/3NQsON6Partenariat rémunéréAlexandra Tixier est responsable de la dette privée chez Allianz Global Investors. Elle démystifie ce sujet encore mal connu des particuliers pour leur permettre de l'inclure intelligemment dans leur patrimoine.Dans cet épisode, on a parlé:Du fonctionnement, des avantages et inconvénients de la dette privéeDes différentes façons d'investir en dette privéeDes erreurs à absolument éviter quand on se lanceBonne écoute !Les performances passées ne préjugent pas des performances futures. Ce contenu n'est pas un conseil en investissement. Tout investissement comporte un risque de perte en capital. Les investissements en dette privée sont illiquides et conçus pour les investisseurs poursuivant une stratégie à long terme uniquement.Pour retrouver tout l'univers du Grand Bain :

Dick Advocaat gaat toch niet naar het WK. Prive-omstandigheden houden hem in Nederland. Fred Rutten neemt zijn positie over. De technisch directeur van Heracles is twee dagen in een hutje op de hei om na te denken over de trainer. Laat dat nou net dezelfde persoon zijn. In de AD Voetbalpodcast bespreken Etienne Verhoeff en Mikos Gouka deze zaken en Ralph Blijlevens geeft een toelichting vanuit Almelo. Verder zijn onze trainers wel goed genoeg voor Europa en er komt een plekje vrij in de RvC van Feyenoord. Beluister de hele AD Voetbalpodcast nu via AD.nl, de AD App of jouw favoriete podcastplatform. Bestel het boek De vraag van Vandaag hier: https://webwinkel.ad.nl/product/de-vraag-van-vandaagSupport the show: https://krant.nl/See omnystudio.com/listener for privacy information.

Live Recorded Set from VirtualDJ Radio Hypnotica

On discute avec lui de cette nouvelle tendance à vouloir changer les habitudes alimentaires dans nos institutions publiques au nom d’une espèce de rectitude morale Entrevue avec Thierry Daraize, consultant en gastronomie alimentaire Regardez aussi cette discussion en vidéo via https://www.qub.ca/videos ou en vous abonnant à QUB télé : https://www.tvaplus.ca/qub ou sur la chaîne YouTube QUB https://www.youtube.com/@qub_radioPour de l'information concernant l'utilisation de vos données personnelles - https://omnystudio.com/policies/listener/fr

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

5.Mojžišova 1,1-18 1 Toto sú slová, ktoré povedal Mojžiš celému Izraelu za Jordánom na púšti, v Arabe naproti Súfu, medzi Paránom a Tófelom, Labánom, Chacerótom a Dí-Zahábom. 2 Cesta z Horebu cez seírske pohorie až po Kadéš-Barnéu trvá jedenásť dní. 3 V štyridsiatom roku, v prvý deň jedenásteho mesiaca, povedal Mojžiš Izraelitom všetko, čo im mal na príkaz Hospodina oznámiť. 4 Bolo to potom, ako porazil amorejského kráľa Sichóna, ktorý sídlil v Chešbóne, a bášanského kráľa Óga, ktorý sídlil v Aštaróte, v Edrei. 5 V Moábsku, za Jordánom, začal Mojžiš vysvetľovať tento zákon: 6 „Hospodin, náš Boh, nám na Horebe povedal: ‚Už dosť dlho bývate na tomto vrchu. 7 Obráťte sa a vydajte sa na cestu! Vystúpte na pohorie Amorejčanov a k všetkým obyvateľom v Arabe, na pohorí a v Nížine, v Negeve a na morskom pobreží, vojdite do Kanaánu a Libanonu až k Veľrieke, rieke Eufrat! 8 Pozrite, dávam vám túto krajinu. Vojdite do nej a obsaďte ju! Je to krajina, ktorú Hospodin pod prísahou sľúbil dať vašim otcom, Abrahámovi, Izákovi, Jákobovi a ich potomstvu.‘ 9 Vtedy som vám povedal: Ja sa už ďalej nevládzem o vás starať. 10 Hospodin, váš Boh, vás tak rozmnožil, že dnes vás je už toľko ako hviezd na nebi. 11 Nech Hospodin, Boh vašich otcov, ešte stisícnásobí váš počet a nech vás požehnáva, ako vám to sľúbil. 12 Ako by som mohol sám znášať vaše ťažkosti, bremená a spory?! 13 Priveďte zo svojich kmeňov múdrych, rozvážnych a skúsených mužov a ustanovím ich za vašich náčelníkov. 14 Vy ste mi odpovedali: ‚Tvoj návrh je dobrý.‘ 15 Vašich kmeňových náčelníkov, múdrych a skúsených mužov, ktorých ste mi priviedli, som vám ustanovil za veliteľov, a to ako tisícnikov, stotníkov, päťdesiatnikov a desiatnikov, ako aj za správcov vašich kmeňov. 16 Vtedy som prikázal vašim sudcom: Vypočujte svojich bratov a súďte spravodlivo, či má niekto spor so svojím bratom alebo s cudzincom. 17 Pri súde neberte ohľad na osobu, vypočujte rovnako malého i veľkého, nikoho sa nebojte, lebo súd patrí Bohu! Zložitý prípad zverte mne a ja o ňom rozhodnem. 18 Nato som vám dal aj všetky pokyny o tom, čo máte robiť. Ochotne nesme bremená spolu. Pán Boh si povolal Mojžiša, aby Svoj ľud vyviedol z otroctva do krajiny, ktorú mu zasľúbil. Mohol zažiť Božiu moc a Jeho vedenie, ale ešte nebol v cieli. Ľud bol fyzicky na slobode, ale nebol v zasľúbenej krajine. Povinností bolo veľa a sám to už nevládal ťahať. Prišiel podnet zapojiť ďalších múdrych, rozumných a skúsených mužov. Ľud súhlasil. Takíto ľudia toho môžu mať sami veľa na zodpovednosti, ale išlo o Božiu vec a oni poslúchli a zapojili sa. Bolo to na požehnanie Mojžiša aj celého ľudu. – – Ako je to s nami? Pamätáme si Božie zasľúbenia pre nás a našu službu Jemu? Slúžime, ale už nevládzeme? Oslovil nás niekto, aby sme sa zapojili a pomohli? Aké sú naše priority, keď je toho veľa a niekto už nevládze? Pán Boh má riešenie. Jeho túžbou je, aby sme sa aj my (a tí okolo nás) dostali z otroctva a neostali niekde na polceste. Túži, aby sme zakúsili oslobodzujúcu moc Kristovho kríža a aby sme získali večný život pre nás aj ľudí okolo nás. A zároveň nechce, aby v našich zboroch bolo pár preťažených ľudí, ktorí už nevládzu a mnoho iba pasívne zúčastnených. Buďme pokorní prijať pomoc a buďme ochotní pomôcť! Modlime sa, aby nás Boh viedol, keď už nevládzeme, a On nás povedie tak, ako viedol Mojžiša a celý Jeho ľud k slobode v zasľúbenej krajine do večnosti s Ním! Modlitba: Pane Bože, ďakujeme Ti za Tvoje verné zasľúbenia a za ľudí, ktorých nám dávaš do života! Prosíme Ťa, veď nás Duchom Svätým k pokore a láske, uč nás počúvať Tvoje rady a ochotne sa zapájať do Tvojho diela! Nech je aj naša cirkev mnohým na požehnanie! Amen. Pieseň: ES 264 Autor: Marek Ilenin Hospodin, jedine Ty môžeš pomôcť v boji medzi silným a bezmocným. 2.Kronická 14,10 Ježiš pohrozil nečistému duchu, uzdravil chlapca a vrátil ho otcovi. Lukáš 9,42 Skutky apoštolov 10,37-48 •   Modlíme sa za: Krajné (MyS) Otázky na rozjímanie: Ako dnes vnímam svoje limity v službe Bohu a ochotu prijať pomoc od múdrych a skúsených bratov? [conversation_history] Čo pre mňa znamená ochotne niesť bremená spolu s inými, aby sme spoločne dosiahli zasľúbenú krajinu? [conversation_history] Ako môžem Duchom vedený pomáhať preťaženým v zbore, aby sme všetci zakúsili Božiu slobodu v Kristovi? [conversation_history] Dnes som vďačný za tieto 3 veci: _________________________________ _________________________________ _________________________________ Viac o vďačnosti, čo to je, prečo je dôležité byť vďačný, ako praktizovať vďačnosť nájdeš na blogu

Po Maďarsku je Slovensko druhou najviac polarizovanou krajinou v Európe. Krajina na to dopláca nielen zvýšeným príklonom k antisystému a nenávisti, ale aj menšou schopnosťou produkovať bohatstvo. „Ak si neveríme, tak nespolupracujeme. Potom máme menšiu chuť vytvárať aj obchodné partnerstvá, biznis je ťažkopádny, bujnie byrokracia a krajina je menej atraktívna pre investorov aj mladých ľudí,“ hovorí výskumník Hugo Gloss z DEKK Inštitútu. Dôvera je na Slovensku historicky veľmi nízka a od 90-tych rokov sa prakticky nemení. Iným ľuďom dôveruje len štvrtina slovenskej populácie. To je veľký kontrast s inými vyspelými krajinami, ktorým sa darí ekonomicky napredovať. Napríklad vo Fínsku je dôvera v spoločnosti až na úrovni 70 percent. Krajina pritom dosiahla prosperitu len relatívne nedávno, má za sebou občiansku vojnu v roku 1918 aj zimnú vojnu so Sovietskym zväzom v roku 1939. „Fínom sa podarilo vybudovať novú identitu spoločnosti a fungujúci štát vďaka spolupráci politických a biznisových elít,“ vysvetľuje výskumník Gloss rozdiel medzi Fínskom a Slovenskom. Ak by sa politici rozhodli polarizáciu a nedôveru v spoločnosti potláčať a nie ťažiť z nej voličský potenciál, pomohlo by to aj verejným financiám. Všeobecná dôvera v systém sa totiž prejavuje aj v ochote platiť dane, ktorá je na Slovensku pomerne nízka. Vzniká začarovaný kruh, v ktorom veľa ľudí vyjadruje ochotu platiť dane až po tom, ako sa zlepšia verejné služby, ale tie sa nemôžu zlepšiť, ak sú finančne podvýživené. „Je to podobná debata ako o vajci a sliepke. Možno by pomohlo už len to, ak by občania mali pozitívnu skúsenosť s ochotnými a kompetentnými úradníkmi, aby sa zlepšil ich názor na fungovanie štátneho aparátu a ich ochota financovať ho,“ dodáva H. Gloss. Nedôvera v spoločnosti živí aj antisystém a nostalgiu za socializmom, ktorú pociťujú viac ako dve tretiny spoločnosti. Dôvodom je čiastočne pocit subjektívnej chudoby, ale u veľkej časti manuálne pracujúcich ľudí je to aj strata spoločenského kreditu, ktorý kedysi mali. Mäsiari, baníci a iné podobné profesie mali za bývalého režimu často rovnaké spoločenské postavenie ako profesori, učitelia, či lekári. To sa s nástupom trhového kapitalizmu stratilo a tieto vrstvy sa s tým ťažko vyrovnávajú. „Spolu so všeobecným nárastom narcistických vlastností to vytvára spoločnosť, v ktorej sa časť ľudí necíti dobre a preto sa obracajú proti systému.“ Priveľa ľudí na Slovensku by chcelo „blahobyt kapitalizmu a zodpovednosť socializmu.“ Veria tak chyméram a volia antisystémové strany, ktoré nedokážu krajinu posunúť vpred a ďalej rozkrúcajú špirálu polarizácie a nedôvery. „Ak sa nespamätáme, môže nás čakať scenár ako v Severnom Írsku v podobe občianskej vojny,“ dodáva Hugo Gloss z DEKK Inštitútu. Rozhovor moderuje Eva Mihočková. V rozhovore sa dozviete: Ako dôvera zvyšuje prosperitu a HDP krajiny Ako súvisí polarizácia s byrokraciou a ochotou platiť dane Prečo 65% Slovákov verí, že socializmus je lepší systém Ako by vláda mohla zvýšiť dôveru v spoločnosti Aké následky čakajú Slovensko, ak sa situácia nezlepší See omnystudio.com/listener for privacy information.

Today's episode is about how Slovaks celebrate December 31. In the Slovak lesson, you will learn a few new words from a Slovak recipe. You will also learn how to say “Please taste it“ in Slovak. At the end of this episode is my mom's recipe for Slovak Kapustnica.Episode notesIn today's episode, I'm talking about how Slovaks celebrate December 31. In the Slovak lesson, you will learn a few new words from a Slovak recipe. You will also learn how to say “Please taste it“ in Slovak. At the end of this episode, you can find my mom's recipe for Slovak Kapustnica.Slovak lesson1.    údené bravčové mäso (smoked pork)2.    šunka (ham)3.    klobása (sausage)4.    kyslá kapusta (sauerkraut)5.    cibuľa (onion)6.    cesnak (garlic)7.    huby (mushrooms)8.    zemiaky (potatoes)9.    bobkový list (bay leaf)10. rasca (cumin)11. sladká paprika (sweet paprika, as a spice)12. čierne korenie (black pepper)13. červená paprika (red pepper)14. rastlinný olej (vegetable oil)15. bravčová masť (lard)16. kyslá smotana (sour cream)17. petržlenová vňať (parsley)18. Ochutnajte, prosím. (Please taste it.)Recept: "Kapustnica"Ingrediencie• 450 g údeného bravčového mäsa (údena šunka, klobása alebo iné údené mäso)• 450 g kyslej kapusty so šťavou• 1 veľká cibuľa, nadrobno pokrájaná• 2 strúčiky cesnaku, mleté• 1 pohár sušených húb (alebo čerstvých), namočených a nakrájaných na plátky• 2 stredne veľké zemiaky, ošúpané a nakrájané na kocky• 2 bobkové listy• 1 ČL rasce (ČL = čajová lyžica)• 1 PL sladkej papriky (PL = polievková lyžica)• 1 ČL mletého čierneho korenia• 1/2 ČL drvenej červenej papriky (voliteľné, na pálivosť)• 6 pohárov (1,5 l) vody alebo nesoleného vývaru• 1 PL rastlinného oleja alebo bravčovej masti• Soľ podľa chutiPostup1. Vložte údené bravčové mäso do veľkého hrnca. Zalejte vodou alebo vývarom a priveďte do varu. Duste 30–45 minút, kým mäso nezmäkne. Vyberte mäso, nechajte ho vychladnúť a nakrájajte na kúsky. Vývar si odložte.2. V samostatnej panvici rozohrejte olej alebo bravčovú masť. Pridajte nakrájanú cibuľu a orestujte ju, kým nie je priesvitná. Vmiešajte cesnak a varte ešte minútu.3. Do hrnca s odloženým vývarom pridajte kyslú kapustu (so šťavou), nakrájané šampiňóny, zemiaky, orestovanú cibuľu a cesnak, bobkové listy, rascu, papriku, čierne korenie a drvenú červenú papriku.4. Priveďte do mierneho varu, potom znížte teplotu a varte 45 minút. Vráťte údené kúsky mäsa späť do hrnca a pokračujte v dusení ďalších 15 minút.5. Skontrolujte, či je to dostatočne ochutené, a podľa potreby osoľte. Ak je polievka príliš kyslá, môžete pridat trochu cukru.6. Polievku nalejte do misiek alebo tanierov. Každú porciu ozdobte lyžičkou kyslej smotany a posypte čerstvou petržlenovou vňaťou.Timestamps00:34 Introduction02:30 About Silvester (New Year's Eve)06:02 Fun fact10:19 Slovak lesson17:33 Recipe for "kapustnica" in Slovak21:07 Recipe in English24:18 Final thoughtsIf you have any questions, send it to my email hello@bozenasslovak.com. Check my Instagram https://www.instagram.com/bozenasslovak/ where I am posting the pictures of what I am talking about on my podcast. Also, check my website https://www.bozenasslovak.com © All copywrites reserved to Bozena Ondova Hilko LLC

Când mă gândesc la aceste cuvinte din Daniel, mă văd umblând noaptea și repetându-le mereu: „Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele în veac și în veci de veci." Privește la soare și la stelele care mărșăluiesc pe cer și care sunt cunoscute pe nume!Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Gândurile pozitive sunt cheia către succes. Este certitudinea la care a ajuns profesorul doctor Constantin Dulcan, care îi dezvăluie lui Mihai Morar cum ne putem transforma viața.Despre efectul gândirii pozitive se vorbește de mult timp. Însă care impactul real asupa reușitelor noastre? De la efectul placebo la realizări improbabile ale oamenilor din întreaga lume, efectul palpabil al gândurilor pozitive depășește orice așteptare. Și asta pentru că nu existăm ca simpli indivizi, ci suntem parte integrantă dintr-un univers extrem de complex, inteligent, expresie a unei inteligențe superioare. Este și motivul pentru care, în premieră, la conferința Fain & Simplu ținută pe scena Casei de Cultură a Studenților din Iași, profesorul Dulcan ne împărtășește convingerea sa privind evoluția speciilor și, mai ales, a omului.Privește cu alți ochi lumea în care trăiești! Și descoperă un univers de oportunități și împliniri.Azi, la Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

O písaní a čítaní o hudbe sa s kultúrnymi redaktormi Denníka N rozprával Braňo Bezák.

Slovensko nie je len v hlbokom úpadku, my dnes padáme strmhlav do priepasti. Hovorí v Ráno Nahlas šéf NKÚ Ľubomír Andrassy. Tento pád nás bude veľmi bolieť. Nebude však bolieť tých, ktorí tu dlho parazitovali na verejných i EÚ zdrojoch, ale bude to bolieť nás - teda tých, ktorí odtiaľto nemajú kde a ani začo odísť, dodáva predseda Najvyššieho kontrolného úradu. A prečo nám zdravotníctvo ukradli lobisti?Úrad na ochranu oznamovateľov končí, po zániku verejnoprávnej RTVS je scenár už evidentne úplne jasný. Priveľa nezávislosti v tomto štáte môže mať fatálne následky. Môžete byť síce nezávislou inštitúciou v zmysle zákona, no ak sa tejto vládnej moci znepáčite, proste vás vygumujú. Bude ďalším na rade i samotné NKÚ?Najvyšší kontrolný úrad totiž už pol roka nepokryte a veľmi hlasno hovorí, že naše verejné zdravotníctvo ovládli záujmy súkromných lobistických skupín. To zdravotníctvo, do ktorého síce smeruje 10 miliárd ročne, no napriek tomu sa v ňom na drahé lieky pre našich blížnych zbierame po rôznych internetových charitách. Na miliónové zisky majiteľov Zdravotných poisťovní však akosi peniaze vždy sú. A premiér? Ten mlčí, k zisteniam NKÚ sa nevyjadruje a naše zdravie i životy - ako premiérsku tému, verejne uchopiť nechce. Miliardy z eurofondov pritom dokáže Slovensko čerpať iba v žalostnej desatine toho, čo sa nám ponúka. Ako to čerpanie vyzerá v praxi, nám priam demonštratívne predviedla takzvaná penziónová výzva. Penzióny, ktoré penziónmi nikdy neboli a v ktorej sa z vyše 50. skontrolovaných penziónov našli pochybenia v deviatich z nich, pričom šesť už vyšetrujú aj OČTK. Minister pôdohospodárstva problém nevidí no a PPAčka - známa aj z kauzy Dobytkár, stále nedisponuje pečiatkou dôveryhodnej inštitúcie. K tomu môžeme pripočítať aj kauzy ministra Migaľa či dnes už bývalého vicepremiéra Kmeca, ktorý po odvolaní z vlády mieri do čela parlamentného výboru. Natíska sa preto zásadná otázka. Naozaj vieme, kam všetky tie zvyšujúce sa dane či odvody, ktoré od nás táto vláda žmýka už v treťom konsolidačnom kole, smerujú, čo s nimi vláda robí a ako to, že ich nevidieť v zlepšujúcich sa službách tohto čoraz viac kolabujúceho a rozpadajúceho sa štátu? A ak to nevidieť a ani necítiť, prečo máme tento "Potemkin" - oficiálne zvaný aj ako Slovensko, vlastne financovať? A prečo nevyvodzujeme zodpovednosť za chyby či hriechy politikov a štátnych manažérov? Témy a otázky pre šéfa Najvyššieho kontrolného úradu. Ráno Nahlas, tentoraz opäť pravidelný rozhovor so šéfom NKÚ Ľubomírom Andrassym. Pekný deň a pokoj v duši praje Braňo Dobšinský.

Slovensko nie je len v hlbokom úpadku, my dnes padáme strmhlav do priepasti. Hovorí v Ráno Nahlas šéf NKÚ Ľubomír Andrassy. Tento pád nás bude veľmi bolieť. Nebude však bolieť tých, ktorí tu dlho parazitovali na verejných i EÚ zdrojoch, ale bude to bolieť nás - teda tých, ktorí odtiaľto nemajú kde a ani začo odísť, dodáva predseda Najvyššieho kontrolného úradu. A prečo nám zdravotníctvo ukradli lobisti?Úrad na ochranu oznamovateľov končí, po zániku verejnoprávnej RTVS je scenár už evidentne úplne jasný. Priveľa nezávislosti v tomto štáte môže mať fatálne následky. Môžete byť síce nezávislou inštitúciou v zmysle zákona, no ak sa tejto vládnej moci znepáčite, proste vás vygumujú. Bude ďalším na rade i samotné NKÚ?Najvyšší kontrolný úrad totiž už pol roka nepokryte a veľmi hlasno hovorí, že naše verejné zdravotníctvo ovládli záujmy súkromných lobistických skupín. To zdravotníctvo, do ktorého síce smeruje 10 miliárd ročne, no napriek tomu sa v ňom na drahé lieky pre našich blížnych zbierame po rôznych internetových charitách. Na miliónové zisky majiteľov Zdravotných poisťovní však akosi peniaze vždy sú. A premiér? Ten mlčí, k zisteniam NKÚ sa nevyjadruje a naše zdravie i životy - ako premiérsku tému, verejne uchopiť nechce. Miliardy z eurofondov pritom dokáže Slovensko čerpať iba v žalostnej desatine toho, čo sa nám ponúka. Ako to čerpanie vyzerá v praxi, nám priam demonštratívne predviedla takzvaná penziónová výzva. Penzióny, ktoré penziónmi nikdy neboli a v ktorej sa z vyše 50. skontrolovaných penziónov našli pochybenia v deviatich z nich, pričom šesť už vyšetrujú aj OČTK. Minister pôdohospodárstva problém nevidí no a PPAčka - známa aj z kauzy Dobytkár, stále nedisponuje pečiatkou dôveryhodnej inštitúcie. K tomu môžeme pripočítať aj kauzy ministra Migaľa či dnes už bývalého vicepremiéra Kmeca, ktorý po odvolaní z vlády mieri do čela parlamentného výboru. Natíska sa preto zásadná otázka. Naozaj vieme, kam všetky tie zvyšujúce sa dane či odvody, ktoré od nás táto vláda žmýka už v treťom konsolidačnom kole, smerujú, čo s nimi vláda robí a ako to, že ich nevidieť v zlepšujúcich sa službách tohto čoraz viac kolabujúceho a rozpadajúceho sa štátu? A ak to nevidieť a ani necítiť, prečo máme tento "Potemkin" - oficiálne zvaný aj ako Slovensko, vlastne financovať? A prečo nevyvodzujeme zodpovednosť za chyby či hriechy politikov a štátnych manažérov? Témy a otázky pre šéfa Najvyššieho kontrolného úradu. Ráno Nahlas, tentoraz opäť pravidelný rozhovor so šéfom NKÚ Ľubomírom Andrassym. Pekný deň a pokoj v duši praje Braňo Dobšinský.

Le cent vingt deuxième épisode du Podcast : QUITTE LE BOOMER DREAMNOUVEAU STATUT DU BAILLEUR PRIVE = REVOLUTION OU ARNAQUE ?Tu veux investir dans l'immobilier et faire ta première opération en partant de 0 ? tu trouveras la solution ici :⁠https://www.laflouzerie.com/1to1-part1⁠/(RESERVE TON CALL AVANT LE 30/11 POUR BENEFICIER DE NOTRE OFFRE BLACK FRIDAY)TU PEUX NOUS RETROUVER SUR INSTAGRAM @QUITTELEBOOMERDREAM OU SUR @LAFLOUZERIE⁠⁠https://linktr.ee/quitteleboomerdream⁠⁠/

Growing up in a motor sports family, Shay Hoelscher knew she would one day be a race car driver. What she didn't know is that she would also be an entrepreneur, mentor and philanthropist. For Shay the only thrill greater than taking a turn on the track at incredible speed is lifting a hand to mentor other women…empowering them in racing, in business and in life.

Ecoutez Le journal RTL du 28 septembre 2025.Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

À Madagascar, une nouvelle affaire de conflit foncier se joue à deux pas de la capitale. Aux abords de la Tsarasaotra, la rocade de 13 km de long reliant Antananarivo à son aéroport international, d'immenses travaux de remblais dans la plaine rizicole ont démarré à la mi-juillet et avancent à une vitesse impressionnante. Le projet ? Pour les habitants de la zone, c'est un mystère. Aucun panneau ne précise sa nature. Les agriculteurs qui assistent à l'enfouissement de leur unique source de revenus sous des millions de mètres cubes de terre sont dévastés et appellent à l'aide. De notre correspondante à Madagascar,  Il est minuit. Le balai des camions-bennes qui déversent des tonnes de terre rouge pour combler les rizières dans la plaine du Betsimitatatra vient troubler la quiétude de la nuit. Une vingtaine d'engins se relaient sans interruption. Et quand on demande à un ouvrier ce qui se construit ici : « J'n'en sais rien ! », répond-t-il. « Nous, on nous a juste dit : "Remblayez les rizières !" ». Ces immenses terrains rizicoles, à quelques kilomètres seulement de la capitale, attisent l'intérêt d'entrepreneurs immobiliers qui avancent à visage masqué. Pour tenter de leur résister, 1 200 agriculteurs se sont regroupés en association pour faire valoir leurs droits. « Ces rizières, voilà 50 ans qu'on les exploite. C'est le décret 63-467 de 1963 qui nous en donne le droit. Selon le droit foncier malgache, une terre qui est exploitée pendant plus de cinq ans revient à ses exploitants », explique Jean-Baptiste Ranaivoson, membre de l'association Laniera Mamoukatra-secteur 12 en lutte depuis 10 ans. « Le problème, depuis la construction de la rocade et de l'autoroute, c'est que nos terrains sont très convoités. Depuis quelques années, on découvre que l'État malagasy a délivré des titres fonciers à des gens dont on ne connaît pas l'identité, mais qu'à nous, il n'en a pas donné. On se sent spoliés », s'indigne-t-il. Selon l'association, ces titres fonciers achetés sont aussitôt revendus à la chaîne à des prête-noms avertis. En quelques mois seulement, les terres auraient changé de mains plusieurs fois. Résultat : il est à présent très difficile pour les paysans de prouver leurs droits. L'association a relancé la machine judiciaire : huissiers, pôle anticorruption, référé auprès du tribunal de première Instance. « Ces terres, ce sont nos seuls héritages » Le visage irréversiblement mutilé de Carolia Andrianantoandro témoigne de la détermination de l'adversaire. « Sauf que le fait qu'on se révolte, ça dérange », déclare-t-elle. Le 8 août dernier, quelques jours après le dépôt de plainte, la secrétaire générale de l'association a été violemment agressée à son domicile. Un homme lui a porté onze coups de couteau à la tête et au cœur. « J'ai failli mourir. C'est vraiment une tentative d'assassinat. En partant, celui-ci m'a dit : "Arrête ça, tu parles trop". Mais moi, je ne veux pas m'arrêter », raconte Carolina. « Je suis paysanne, mais une paysanne qui a étudié. Je veux aider les gens contre l'accaparement de nos terres. Je ne veux pas qu'elles servent à la spéculation immobilière, mais à nourrir mon pays. » « Le gouvernement dit qu'il veut lutter contre la pauvreté, mais dans cette situation, ce sont les riches qui semblent avoir tous les droits contre nous, les paysans. Ces terres, ce sont nos seuls héritages, ce qui nous permet de vivre et de faire vivre les générations à venir », renchérit Jean-Baptiste Ranaivoson. Contacté, le gouverneur de la région, Analamanga Hery Rasoamaromaka, a révélé qu'il s'agissait d'un projet présidentiel. Un partenariat d'investisseurs publics privés, précise-t-il, pour la construction de « bâtiments administratifs » et d'un parc solaire, notamment. Interrogé sur le litige foncier, le gouverneur s'est dit étonné. « Des vérifications seront faites auprès des cultivateurs » et « des panneaux expliquant le projet seront installés la semaine prochaine », promet-il. À lire aussiMadagascar: multiplication des conflits autour de l'accès à la propriété foncière, les lanceurs d'alerte dans le collimateur

Au cœur de la nuit, les auditeurs se livrent en toute liberté aux oreilles attentives et bienveillantes de Roland Perez. Pas de jugements ni de tabous, une conversation franche, mais aussi des réponses aux questions que les auditeurs se posent. Un moment d'échange et de partage propice à la confidence pour repartir le cœur plus léger.Hébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Singapore’s streets are shifting - Prive is no more, taxis consolidate, and chips are getting their Catalist moment. ComfortDelGro snaps up the rest of CityCab as investors cheer and ST Engineering slips, raising questions on fares and competition. F&B and cinema pain deepens with Prive’s shutdown and Cathay Cineplex’s exit - are costs or consumer fatigue to blame? A homegrown bright spot: MetaOptics eyes a listing with meta-lenses made on semiconductor lines, but profits remain a work in progress. UP or DOWN rolls through Alibaba, Xpeng, Sembcorp, Yangzijiang Shipbuilding and Gold for the market’s telltale themes. All this and the latest STI movers - hosted by Michelle Martin with Ryan Huang.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Executive coach and sales strategist Michel Prive joins Lisa McGuire for a conversation that every entrepreneur, leader, and purpose-driven business owner needs to hear. If you're expanding your team, offering more services, or chasing bigger revenue goals—but something feels off—this episode is your sign to pause and reassess. Because scaling isn't always about “more.” Sometimes, it's about better. Michel brings over 25 years of experience guiding companies from scrappy startups to billion-dollar giants. In this conversation, he unpacks why many organizations end up scaling chaos instead of growth. He explains how to avoid building what he calls the “three-legged monster”—a business that looks successful on paper but is internally strained, misaligned, and burning out its people. Lisa and Michel break down practical steps to grow with clarity, structure, and purpose, so you don't just grow fast—you grow right. Whether you're a solopreneur or a seasoned CEO, you'll leave this episode equipped with a framework for intentional growth that supports your freedom, team alignment, and long-term success. Key Takeaways Why scaling for the sake of growth often leads to organizational chaos The “three-legged monster” metaphor and what it means for your business The importance of going back to the drawing board—at every stage of growth How to reframe the loss of a key employee as an opportunity, not a crisis Why mindset is the secret weapon for intentional scaling How referrals and human connection outpace even the best marketing strategies What to consider before you even think about hiring How to turn business chaos into a predictable, calm growth engine Why Sell Well and similar events are mission-critical in today's referral economy CONNECT WITH MICHEL Website:  https://www.slictexas.com/  LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/michel-priv%C3%A9/  Competitive Analysis Snapshot: https://www.slictexas.com/competitive-analysis-sample Sales Performance Evaluation: https://salesxceleration.com/sales-agility-assessment/?locationid=30772239  CONNECT WITH LISA  Register for the Beyond the Transaction Mastermind -  Apply to join the group: https://beyondthetransactionmm.com/register Sign up for Lisa's "so much more" newsletter: https://www.thediyframework.com/so-much-more-subscribe  Next Steps to the New You Waitlist: https://go.lisamcguire.com/next-steps-to-the-new-you-waitlist  Human Design Masterclass Waitlist: https://go.lisamcguire.com/human-design-masterclass-waitlist  Ideal Client Workshop Waitlist: https://go.lisamcguire.com/ideal-client-workshop-waitlist-icww785155  Get your free Human Design Bodygraph: https://lisamcguire.com/get-your-free-chart/   

Príliš veľa príliš vážnych pochybností. Utajení členovia výberovej komisie a pochybnosti o ich kompetentnosti či nezaujatosti. Nejasné a netransparentné kritéria hodnotenia, ale dokonca i pochyby nad zákonnosťou toho, kto celý tender organizačne zaštiťuje a čo pri výbere zohľadňuje. No a do toho všetkého mnoho utajovania, netransparentnosti a mocenskej arogancie.A aby toho nebolo málo, Aktuality priniesli aj informáciu o tom, že jeden z údajných veľkých a vážnych záujemcov - skupina Agel - si už v predstihu zhromažďuje v sklade vo Vlkanovej desiatky sanitiek.Nie tak dávno pritom v Ráno Nahlas vyhlásil šéf Najvyššieho kontrolného úradu, že žabou na prameni nášho zdravia je samotný rezort zdravotníctva. Ten je podľa Andrassyho dlhodobo ovládaný lobistickými záujmami finančných skupín a na verejný záujem - i pacientov - štát už dávno rezignoval.No zdá sa, že ak by niekto k týmto tvrdo kritickým slovám potreboval i konkrétny ilustračný príklad, v tomto tendri by ho - podľa mnohých odborníkov, ale aj zástupcov politickej opozície - mohol veľmi ľahko nájsť. Podľa ministerstva zdravotníctva však zákonný dôvod na zrušenie tendra na záchranky neexistuje a aktivite opozície sa Kamil Šaško na sociálnej sieti v podstate vysmial.Sanitkový tender, teda výberové konanie na obsadenie staníc ambulancií Záchrannej zdravotnej služby. Téma dnešných Aktualít Nahlas, s bývalou štátnou tajomníčkou rezortu zdravotníctva a zdravotnou analytičkou Janou Ježíkovou.Pekný deň a pokoj v duši praje Braňo Dobšinský.

Príliš veľa príliš vážnych pochybností. Utajení členovia výberovej komisie a pochybnosti o ich kompetentnosti či nezaujatosti. Nejasné a netransparentné kritéria hodnotenia, ale dokonca i pochyby nad zákonnosťou toho, kto celý tender organizačne zaštiťuje a čo pri výbere zohľadňuje. No a do toho všetkého mnoho utajovania, netransparentnosti a mocenskej arogancie.A aby toho nebolo málo, Aktuality priniesli aj informáciu o tom, že jeden z údajných veľkých a vážnych záujemcov - skupina Agel - si už v predstihu zhromažďuje v sklade vo Vlkanovej desiatky sanitiek.Nie tak dávno pritom v Ráno Nahlas vyhlásil šéf Najvyššieho kontrolného úradu, že žabou na prameni nášho zdravia je samotný rezort zdravotníctva. Ten je podľa Andrassyho dlhodobo ovládaný lobistickými záujmami finančných skupín a na verejný záujem - i pacientov - štát už dávno rezignoval.No zdá sa, že ak by niekto k týmto tvrdo kritickým slovám potreboval i konkrétny ilustračný príklad, v tomto tendri by ho - podľa mnohých odborníkov, ale aj zástupcov politickej opozície - mohol veľmi ľahko nájsť. Podľa ministerstva zdravotníctva však zákonný dôvod na zrušenie tendra na záchranky neexistuje a aktivite opozície sa Kamil Šaško na sociálnej sieti v podstate vysmial.Sanitkový tender, teda výberové konanie na obsadenie staníc ambulancií Záchrannej zdravotnej služby. Téma dnešných Aktualít Nahlas, s bývalou štátnou tajomníčkou rezortu zdravotníctva a zdravotnou analytičkou Janou Ježíkovou.Pekný deň a pokoj v duši praje Braňo Dobšinský.

Príliš veľa príliš vážnych pochybností. Utajení členovia výberovej komisie a pochybnosti o ich kompetentnosti či nezaujatosti. Nejasné a netransparentné kritéria hodnotenia, ale dokonca i pochyby nad zákonnosťou toho, kto celý tender organizačne zaštiťuje a čo pri výbere zohľadňuje. No a do toho všetkého mnoho utajovania, netransparentnosti a mocenskej arogancie.A aby toho nebolo málo, Aktuality priniesli aj informáciu o tom, že jeden z údajných veľkých a vážnych záujemcov - skupina Agel - si už v predstihu zhromažďuje v sklade vo Vlkanovej desiatky sanitiek.Nie tak dávno pritom v Ráno Nahlas vyhlásil šéf Najvyššieho kontrolného úradu, že žabou na prameni nášho zdravia je samotný rezort zdravotníctva. Ten je podľa Andrassyho dlhodobo ovládaný lobistickými záujmami finančných skupín a na verejný záujem - i pacientov - štát už dávno rezignoval.No zdá sa, že ak by niekto k týmto tvrdo kritickým slovám potreboval i konkrétny ilustračný príklad, v tomto tendri by ho - podľa mnohých odborníkov, ale aj zástupcov politickej opozície - mohol veľmi ľahko nájsť. Podľa ministerstva zdravotníctva však zákonný dôvod na zrušenie tendra na záchranky neexistuje a aktivite opozície sa Kamil Šaško na sociálnej sieti v podstate vysmial.Sanitkový tender, teda výberové konanie na obsadenie staníc ambulancií Záchrannej zdravotnej služby. Téma dnešných Aktualít Nahlas, s bývalou štátnou tajomníčkou rezortu zdravotníctva a zdravotnou analytičkou Janou Ježíkovou.Pekný deň a pokoj v duši praje Braňo Dobšinský.

Privește constant la Isus! Du toate tulburările la El! Isus nu te va înțelege greșit niciodată. El este refugiul poporului Său. La umbra ocrotirii Sale, cei din poporul Lui trec fără să fie răniți. Crede în El și speră în El! El nu te va da pe mâna jefuitorului.Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro#devotionale #devotionaleaudio

Dans cet épisode nous allons continuer notre série de Podcast spécial Ramadan que j'ai intitulé "Ramadan Transformation".Exercice à faire : Remplace un moment habituel de distraction (ex: scroller sur Instagram) par une activité plus bénéfique. On reste connectés

Samuel Fitoussi est essayiste et chroniqueur pour le Figaro, pour discuter de son livre Woke Fiction paru chez les éditions du Cherche Midi. Dans ce livre, il démontre comment l'idéologie woke s'est insérée dans les films et les séries…. Ayant été nous même confrontées à des montées de boucliers wokistes à travers nos prises de positions, c'est évidemment un sujet qui nous passionne. Dans nos parcours personnels, d'un jour à l'autre, des personnes se sont mises à nous sommer d'utiliser des termes comme “personnes à utérus” au lieu de femmes, car c'est ça aujourd'hui être une féministe politiquement correcte… Nous nous sommes souvent demandé comment est-ce arrivé ? Quels leviers d'influence ont permis à une partie de la société d'adopter ce nouveau langage ? La culture, le soft power ont-ils joué un rôle là-dedans ? Comment les films et les séries influencent insidieusement l'opinion publique pour l'amener à adopter des idées woke. Qui sont les acteurs de cette industrie, quelles entreprises cherchent à façonner vos pensées, et quels sont leurs mécanismes ?________Par Dora Moutot et Marguerite SternÉgalement disponible sur Youtube Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Paulo FONSECA pète les PLOMBS et risque très GROS ! La raison lunaire qui prive CR7 d'un match de C1Hébergé par Ausha. Visitez ausha.co/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

Aujourd'hui, Barbara Lefebvre, Bruno Pomart et Flora Ghebali débattent de l'actualité autour d'Olivier Truchot.

Invitatul emisiunii de astăzi este Raul Pop, expert în economie circulară la #Ecoteca

RDV Tech 594 – L'Australie prive les ados de réseaux sociauxAu programme :L'Australie interdit les réseaux sociaux aux moins de 16 ansUne Livebox avec App Store, ça vous dit?De retour, le Bitcoin pourrait atteindre 100.000 dollars avant la fin de l'annéeLe reste de l'actualitéLiens :

Au cœur de la nuit, les auditeurs se livrent en toute liberté aux oreilles attentives et bienveillantes d'Olivier Delacroix. Pas de jugements ni de tabous, une conversation franche, mais aussi des réponses aux questions que les auditeurs se posent. Un moment d'échange et de partage propice à la confidence pour repartir le cœur plus léger.

durée : 00:03:27 - Un monde connecté - par : François Saltiel - Léna Situations, célèbre youtubeuse, s'est lancé dans un défi de 30 jours sans écran. Bien que cette expérience mette en lumière les effets de l'usage excessif des écrans, Léna documente son parcours en tant que créatrice de contenu, ce qui soulève des questions sur l'authenticité de son défi.

In this episode, Kaelly shares her path from first-generation college student to entrepreneur, delving into the challenges and triumphs of opening her private practice. Discover the unseen struggles behind the scenes, from managing anxieties to balancing confidence with moments of doubt. guest: Kaelly Arellano, Licensed clinical social worker and co-founder of K & B THERAPY kandbtherapy.com --- Support this podcast: https://podcasters.spotify.com/pod/show/normalizetheconversation/support

"Tendo cuidado de que ninguém se prive da Graça de Deus, e de que nenhuma raiz de amargura, brotando, vos perturbe, e por ela muitos se contaminem." Hebreus 12:15 "E, assim como trouxemos a imagem do terreno, assim traremos também a Imagem do Celestial. E agora digo isto, irmãos: que a carne e o sangue não podem herdar o Reino de Deus, nem a corrupção herdar a incorrupção." I Coríntios 15:49-50

We are so excited to finally bring you guys this episode! We recorded this episode over a month ago but had issues with the audio. Lucky for us, Drew was kind enough to come back and run it a second time. If you have been living under a rock and don't know about @unlokt or @sorrynotsorry, @drewbelcher is the man behind it all. He takes us on a podcast all the way back to our college days popping bottles and open bar at Prive. We talk about how he met his beautiful fiancee, Carolyn, and how they magically never fight. He sheds light on what it is like being a foodie with a picky eater kid. Drew shares the secret sauce to running his social media agency, how Unlokt actually started as an app, and the recipe to success for his Sorry Not Sorry empire. That mixed in with how he finessed the greatest podcast deal of all time, along bunch of other random and hilarious stories. We're so grateful to Drew for coming, not once but twice and we're so thankful to you all for listening. Buy everything this man sells and make sure you follow him to find out whenever he drops something new because he doesn't miss. @drewbelcher @unlokt @sorrynotsorry @eatwithlovealways

Founder of TruthTells.org & Managing Director at Prive Porter, Jeff Berk, joins Sid live in-studio to talk about his work in combating anti-Semitism. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Pablo dirige su carta a los hermanos que son santos y fieles que están en Colosas. Muchas veces ponemos la base de nuestra identidad en lo que sentimos y somos engañados. Lo que somos es lo que Dios dice que somos. Y el milagro es vernos a la luz de la Palabra y creer que Dios nos ama así. A los ojos de Dios la iglesia es santa, pura y sin macha. Hemos de ser conscientes de la herencia qua tenemos, de quienes somos en Cristo. Colosenses 1:21-23.

Today on the Best SEO Podcast, we dive into the process of starting to integrate a sales function into an existing organization. Our guest, Michel Prive, a seasoned Fractional VP of Sales, brings invaluable insights and strategies for businesses looking to transition from a primarily marketing-focused approach to a comprehensive sales-driven model.With years of experience guiding companies big and small through this transformation, Michel Prive shares practical steps and considerations for developing a full business plan tailored to adding a sales function to help an organization grow. From assessing current resources and talent to identifying target markets and setting achievable goals, he shares some of the aspects of the planning process.Join us as we start to uncover the nuances of this critical transition, learning how to leverage existing strengths while addressing potential challenges head-on. Whether you're a startup venturing into sales for the first time or an established organization seeking to revitalize your approach, this episode offers indispensable guidance for navigating the journey from marketing to sales mastery. #marketing #sales #sales101Supplemental Information:https://www.linkedin.com/in/michel-priv%C3%A9/https://podcasts.apple.com/us/podcast/oil-and-gas-sales-and-marketing-podcast/id1663565581Please like and comment if you got value!—More from EWR and Matt: Free SEO Consultation: https://www.ewrdigital.com/discovery-callOne-on-One Consulting: https://www.ewrdigital.com/digital-strategy-consulting/private-consulting-session—The Unknown Secrets of Internet Marketing podcast is a podcast hosted by Internet marketing expert Matthew Bertram. The show provides insights and advice on digital marketing, SEO, and online business. Topics covered include keyword research, content optimization, link building, local SEO, and more. The show also features interviews with industry leaders and experts who share their experiences and tips. Additionally, Matt shares his own experiences and strategies, as well as his own successes and failures, to help listeners learn from his experiences and apply the same principles to their businesses. The show is designed to help entrepreneurs and business owners become successful online and get the most out of their digital marketing efforts.Find more great episodes here: https://www.bestseopodcast.com/https://seo-podcast-the-unknown-secrets-of-internet-marketing.buzzsprout.comFollow us on:Facebook: @bestseopodcastInstagram: @thebestseopodcastTiktok: @bestseopodcastLinkedIn: @bestseopodcastPowered by: https://www.ewrdigital.com/seo-agency/technical-seo-servicesHost: Matthew Bertram, SEOSupport the show

durée : 00:05:53 - Le Journal de l'éco - par : Anne-Laure Chouin - Près de 300 milliards d'euros d'actifs appartenant à la Russie sont gelés en Europe. De nombreux observateurs en réclament l'utilisation pour soutenir l'Ukraine, mais les risques économiques retiennent pour l'instant les dirigeants européens d'aller plus loin.