Podcasts about lupta

În acest episod din Historincul pătrundem în cea mai neagră perioadă din comunismul românesc: anii 80. Forțarea industrializării a sărăcit populația atât de mult, încât i-au fost afectate atât moravurile, cât și moralitatea.  Lupta oamenilor pentru puținele resurse existente a dus la apariția corupției în toate straturile societății. De la bază, până la vârf. Cum ne afectează și azi structurile împământenite în perioada ceaușismului târziu aflăm din dialogul dintre colega noastra Iuliana Panache și istoricul Cosmin Popa.    01:15 Cum a ajuns România în criza din anii 80 03:05 Criza datoriilor suverane 14:30 Ceaușescu, petrolul și țările arabe 17:17 Anii 80, foamea de bani 19:45 Activități conexe în învățământ 24:00 Normă per gospodar 27:30 Comuniști capitaliști 33:09 Criza pentru populație  40:40 Corupție la nivel înalt dată pe silent 45:35 Scandalul Ciolacov 47:30 Fraudă la examenul pentru ASE 52:29 Pacepa și potopul după el  

Urmăriți un material foarte bun și concret în care p. Moise McPherson ne expune problema luptei omului modern cu gândurile necurate și soluția pe care ne-o oferă Sfinții Părinți.Audiție plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

PLANUL PENTRU 2025 - CRISTIAN ONETIU #IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui?[00:00:02] Cristian Onetiu: Da eu zic Peter Thiel. Există cineva [00:00:05]mai șmecher decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, clar. De ce? a fost? Păi întotdeauna a fost și [00:00:10] angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal. Cum? După ce am trăit suficient de mulți ani în pace, ne [00:00:15]imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator.[00:00:18] Așa au zis și în [00:00:20] 40-i când au venit Partidul Muncitoresc și care a zis că le dă pământ oamenilor și [00:00:25] le-a dat pământ după care le-a luat. America tinde să aibă un comportament la [00:00:30] fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică semnează acte dar nu se tinde ele. Și atunci ne [00:00:35]decidem dacă e imigrant sau nu în America sau în Rusia?[00:00:37] Și atunci, acum când vedem că toți dau în [00:00:40] Europa... Cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt european sau [00:00:45] sunt rus sau sunt ce-o fi. Te îngrozești să mai ieși și spui, haideți la vot. [00:00:50] Că nu știi cine vine. De fapt tu nu știi ce-i acolo.[00:00:53] George Buhnici: Ăștia care se uită la noi trebuie să meargă la [00:00:55] vot.[00:00:55] Cristian Onetiu: Da, ăștia da. Dacă acest maga, dacă [00:01:00]suveranismul american reușește, crezi că următorul parlament de la noi va fi suveranist? [00:01:05] Dacă o face grozavă da. Dar mă îndoiesc că pot să o facă.[00:01:08] George Buhnici: Martie 2025, Cristian [00:01:10] Nețiu a spus așa că Trump nu o să reușească.[00:01:12] Cristian Onetiu: Singurul lucru pe care văd să-l reușească este să [00:01:15] facă o dinastie din familia lui.[00:01:17] George Buhnici: Nu m-ai deprimat niciodată așa de mult [00:01:20]astăzi. Jur.[00:01:21] Cristian Onetiu: Da, dar nu avem istoric baza discuției. [00:01:25][00:01:25] George Buhnici: Salutare tuturor și bine v-am regăsit la ICDLCC, informații gratis despre lucruri care costă, cu Cristian [00:01:30] Nețiu, cu care nu ne-am văzut nici la sfârșitul lui 2024, nici la începutul lui 2025, dintr-un motiv foarte [00:01:35] simplu.[00:01:36] E atât de multă incertitudine încât mi-a fost teamă să [00:01:40] mă duc la oracol și să frec globul de cristal pentru că nu știu ce ai fi putut să-mi spui [00:01:45] până acum, sincer. Pare că suntem așa într-un hiatus, suntem cumva în [00:01:50] purgatoriu. Așteptăm să vină sfârșitul luna mai să scăpăm o dată de politică și să ne reapucăm poate de [00:01:55] treabă.[00:01:55] Așa că ne revedem astăzi să vedem ce facem cu banii în 2025, dacă [00:02:00] ne luăm un job, dacă ne mai facem business sau nu, pentru că din câte aud, românii sunt [00:02:05] atât de neîncrezători încât nu-și mai au casă, stau în chirii, țin de job-urile pe care le-au, [00:02:10] concedierii se fac, dar se fac pe șustache, nu prea se vorbește.[00:02:13] Către America nu prea [00:02:15] mai poți să fugi că ne amenință ăștia de la ambasadă că să nu te duci pe nașpa. Avea mai multe [00:02:20]provocări Mai multe provocări decât oportunități În 2025? Sau vezi [00:02:25]ceva care chiar merită să te arunci și să te [00:02:30] duci, gata, mă duc și fac bani acum?[00:02:32] Cristian Onetiu: Am venit pregătit, am pregătit vreo 10 [00:02:35]tipuri de modele de business pe care poți să le faci exact în [00:02:40] situațiile astea foarte tricky, așa cum le [00:02:45] descriai tu.[00:02:47] Dar ca să începem așa pe [00:02:50] ce ai spus tu mai devreme, cuvântul ăsta așteptăm. Este cel mai [00:02:55] rău în perioada asta. Toată lumea așteaptă. Nu toată lumea [00:03:00] Tu ai stat de pămană o să ne povestești ce ai făcut. Să împărțim pe leere populația, că [00:03:05] nici America nu este America lui Trump, nici România nu este România lui [00:03:10] Iohannis, așa cum și audiența ta este o audiență [00:03:15] dintr-o categorie care are niște particularități.[00:03:18] Și cred că ei au [00:03:20] puterea și să miște, au și puterea de a vedea oportunități, au și puterea de a [00:03:25] își găsi informațiile corecte pentru a găsi mai aproape a fi mai [00:03:30] aproape de adevăr. Și cred că ei sunt și schimbarea. [00:03:35] Pentru că dacă vorbim despre marea masă a României, atunci n-ar rău să discutăm [00:03:40] despre nimic rațional sau oportunistic în [00:03:45] sensul bun.[00:03:46] Însă noi suntem aici să vorbim unei Categorii [00:03:50] de oameni ușor diferiți și nu zic asta cu[00:03:53] superioritate, ci[00:03:54] [00:03:55] cu segmentare. Se[00:03:57] George Buhnici: vede în analitice, oricât de mult mi-ar plăcea mie să [00:04:00] fiu urmărit de mai mulți oameni, genul de discuții pe care le avem aici și genul de [00:04:05] invitați selectează. Da. Și atunci oamenii care vor un pic de divertisment sunt în altă parte.[00:04:09] [00:04:10] Clar. Și sunt mult mai mulți. Și sunt mult mai mulți. Deci vorbim un pic de [00:04:15] oportunitate, suntem un pic oportuniști încercăm să facem mai mult decât să stăm să săpice, [00:04:20] parămălăiață sau să mergem nu știu, la opt ore. Adică chiar dacă ești într-un job [00:04:25] de opt ore, sunt convins că oamenii care se uită caută și altceva pe lângă mai au o idee, se [00:04:30] mai uită și la alte lucruri.[00:04:31] Asta e un cuvânt bun. A căuta față[00:04:33] Cristian Onetiu: de a aștepta, deja e o mare diferență. [00:04:35]Dacă oamenii încep să caute, știi că e și vorba aia istorică. Caută [00:04:40] și vei găsi, bate și ți se va deschide. Primul lucru pe care trebuie să-l faci pe Google, [00:04:45] primul lucru pe care trebuie să-l faci pe un CGPT, trebuie să cauți.[00:04:49] Diferența [00:04:50] între oamenii care caută și oamenii care așteaptă să-i se livreze o informație de-a gata [00:04:55] și pe care să o înghită și pe care să o accelereze în ei și să o sedimenteze și apoi [00:05:00] să mai intre și în algoritmul social media în care se spună a, s-a uitat tot [00:05:05] 15 secunde în loc de 3, deci îi place treaba asta, să-i dă mai mult, să înghită mai mult.[00:05:10][00:05:10] Asta e o diferență foarte mare între oamenii. Adică cei care așteaptă sunt unii. [00:05:15] Mai e o categorie mai joasă decât cei care așteaptă. E categoria care [00:05:20] nu doar așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci așteaptă salvatorul. Și [00:05:25] America, cu MAGA și Trump a speculat chestia asta, se vede și în [00:05:30] Europa, se vede peste tot.[00:05:31] Rusia, China, practică deja modelul ăsta [00:05:35] Emiratele Arabe la fel au un model în care stăpânirea unui individ pentru [00:05:40] că ce se întâmplă acum este trecerea la încrederea sau așteptarea [00:05:45] unui sistem mesianic care să rezolve lucrurile cum era democrația către un [00:05:50]individ mesianic care să rezolve. Și toată atenția și toată puterea și [00:05:55]tot leverage-ul politic și Și puterea executivă să se ducă la un singur om, [00:06:00] care el este exponentul salvării acelui neam.[00:06:04] Asta e [00:06:05] marea problemă pe care îi paște și pe americanii.[00:06:07] George Buhnici: Este deja susținută [00:06:10] ideea de care spui tu, de studii care arată că mai ales noua generație își [00:06:15] dorește un astfel de lider mesianic și deja inclusiv Marea Britanie [00:06:20] tinerii spuneau că ei ar fi de acord să preia puterea cineva cu o autoritate eventual militară [00:06:25]și să facă ordine.[00:06:26] Adică după ce am trăit suficient de mulți ani în pace [00:06:30] ne imaginăm că dacă vine un lider mesianic ăla nu va fi dictator, ăla nu va face [00:06:35] așa Așa au zis și în[00:06:36] Cristian Onetiu: 40 când au venit Partidul Muncitoresc și care a [00:06:40] zis că le dă pământ oamenilor și le-a dat pământ după care le-a luat. Deci n-a fost decât câțiva [00:06:45] ani de zile în care s-au ținut de promisiune după care au schimbat tot, au luat înapoi tot și s-a transformat în [00:06:50] ceea ce știm 40 ceva de ani de comunism.[00:06:52] Nu există nicio [00:06:55] referință în istorie în care cineva care a acumulat toată puterea s-o fi gestionat [00:07:00] în favoarea oamenilor sau fără să... Cineva care n-a schimbat [00:07:05] regulile jocului fundamental după aceea și n-a oprimat populația Uite acum la[00:07:09] George Buhnici: Erdogan [00:07:10] zilele astea. Și-a arestat principalul oponent și vrea să schimbe din nou [00:07:15] legea ca să poate să mai candideze încă un mandat Săptâna trecută a fost o [00:07:20] știre pe exemplu că liderul curzilor din închisoare l-a spus curzilor să lase armele, că s-au [00:07:25] înțeles, s-a înțeles cu Erdogan ca să-l poată să aibă destule voturi ca să-și poată extinde mandatul și ăla.[00:07:30][00:07:30] L-ai pe Victor Orban lângă noi. Am fost zilele trecute în [00:07:35]nordul și nord-vestul Transilvaniei Bihor, [00:07:40] Satu Mare, Baia Mare, toți oamenii aia spun, zice, băi, la noi e bine. Când treci în Ungaria, ai [00:07:45]impresia că te-ai întors deja 10, 15 20 de ani. Băi ăsta-i mandatul lui Orban. [00:07:50] Și la fel în toate țările în care ai lideri în ăștia lider maxim.[00:07:54] [00:07:55] Întrebarea este, ce se întâmplă cu America? De ce fac americanii chestia asta? Ce crezi că o fac? Pentru că [00:08:00] oricine[00:08:00] Cristian Onetiu: vrea să fie liderul maxim. Iar după cum ne uităm la America acum, [00:08:05] care, again, nu este America lui Trump, este America câștigată de MAGA, care și [00:08:10] are probleme în interior, că n-a fost doar Trump acolo a fost MAGA, ăștia lucrează de 8 ani de zile pe [00:08:15]ideologia asta.[00:08:17] Mai sunt și... Liderii [00:08:20] companiilor mari de tehnologie care au venit și ei pe final și au zis veniți și noi cu [00:08:25] modul nostru de a conduce tehnologic. Mai era și [00:08:30] Trump care vrea să fie în față și să-și ia revanșa pentru ceilalți. Este și un mix. Ei au câștigat împreună fără [00:08:35]să aibă aceeași doctrină însă având aceleași interese.[00:08:38] Miliardari[00:08:39] George Buhnici: cu[00:08:39] Cristian Onetiu: [00:08:40] rednecks. N-ai mai văzut vreodată așa? Ce înseamnă asta? Și ei recunosc că este un [00:08:45] amestec total heterogen. Pentru că au avut aceeași miză. Și oamenii [00:08:50] sau prădătorii se adună pentru miză, dar după aceea se și ceartă între ei. Eu mă aștept să [00:08:55] fie destul de dură despărțirea dintre aceste trei categorii mari, care [00:09:00] unii sunt ideologi MAGA Originals, Trump care este [00:09:05] doar power-oriented și marile companii tehnologice care [00:09:10] au cu tot o altă perspectivă și care [00:09:15] prin Peter Thiel și prin Elon Musk și ceilalți vor să imprime o altă direcție.[00:09:19] Deci oricum [00:09:20] n-au o viziune comună dar au avut un obiectiv comun, să câștige puterea. Exact. S-a [00:09:25] întâmplat chestia asta, dar încă o dată asta nu e America toată. Este o parte [00:09:30] care a fost trasă de aceste trei diferite zone de [00:09:35] influență care au dus la rezultatul ăsta.[00:09:40][00:09:41] Se înțeleg între ei și urmașii lui Trump transformă America [00:09:45] într-o dinastie de 100 de ani, așa [00:09:50] cum încep să vorbească de pace și prosperitate, adică stați liniștiți la pământ că [00:09:55] noi conducem, înseamnă că liderul lumii libere [00:10:00] a murit Pentru că noi până acum ne uităm la America întotdeauna ca [00:10:05] liderul lumii libere.[00:10:06] Și înseamnă că Europa rămâne ultima zonă [00:10:10] discutabilă greoaie, ultra-reglementată [00:10:15] coruptă în anumite zone, care încă mai păstrează principiile democrației liberale. [00:10:20] Și cred că asta este miza noastră între această [00:10:25] politică globală dar multipolară de putere. [00:10:30] Adică China vede dintr-o perspectivă, Rusia vede dintr-o perspectivă.[00:10:33] Ăștia au [00:10:35] povestea lor. Putin o spune de mult, de 10 ani.[00:10:40] [00:10:45][00:10:49] Ne [00:10:50] orientăm către țara noastră să o conducem ca lumea și apoi să devenim liderii [00:10:55] globali, tehnologici și militari ca să putem să redevenim prin forță liderul [00:11:00] planetei. Chinezii mai spun din când în când niște lucruri, dar aici văd de treaba lor liniștit și [00:11:05] între timp cresc economic și financiar de rup și nu poți să-i ignori.[00:11:09] [00:11:10] Deci Iranul începe și el să găsească loc și oportunități și [00:11:15] Europa va fi hărțuită de toți, pentru că atunci când rămâi ultimul [00:11:20] standard al unei democrații fragile, toți vor da în tine. Mai [00:11:25]ales că au interes, adică Europa mai are încă multe colonii, adică mai au ce fura de [00:11:30] acolo. Fiecare din ăștia patru pe care i-am zis așteaptă de mult să mai ia niște [00:11:35] teritorii pe care ele aveau acolo și încă țin de un stat european.[00:11:38] Deci au Și [00:11:40] apropo cum am început? E ca la o crimă, știi Care e motivul Dar găsești motivul, [00:11:45] te apropii mai mult de adevăr. Și motivul e? Motivul este că fiecare vrea să devină o [00:11:50] super putere în felul ei Și Europa este o [00:11:55] doamnă bătrână obosită pe care[00:11:57] George Buhnici: toți... Bă, da, e, dar chiar e Europa [00:12:00]pentru că se leagă de discuția de la care am început, că nu ne-am dus aici.[00:12:04] Hai nu [00:12:05] anțăm bătrânii. Zicem că și noi suntem pasivi da? Da. Și România este Europa. Ne place sau nu să [00:12:10] acceptăm suntem de acum și noi de acolo. Și atunci e clar că jucăm și noi în filmul ăsta [00:12:15] în care părăm lenți pasivi prea puțin proactivi. Bă, dar stai [00:12:20] să-ți[00:12:20] Cristian Onetiu: spun că dacă reinterpretăm puțin treaba asta asta, o să ne dăm seama că a fi o doamnă [00:12:25] bătrână cu multă istorie și cu multe cicatrici astăzi reprezintă un mare [00:12:30] beneficiu.[00:12:31] Pentru că noi avem o mare imunitate la o grămadă de lucruri. Americanii n-au avut [00:12:35] război americanii n-au avut comunism, n-au avut titratură Noi avem o [00:12:40] mare imunitate în tot procesul ăsta, pentru că noi am fost acolo de curând Noi înseamnă asta. Noi știm. Ăia nu [00:12:45]știu. Generațiile lor nu se așteaptă Nici măcar nu poate să-și [00:12:50]imagineze ce poate să însemne un dictator.[00:12:52] Ei nu știu așa ceva, ei au învățat în niște [00:12:55] cărți, au citit, dar nu a fost niciodată despre ei. departe se întâmplă în alte țări, în alte [00:13:00]părți pe planetă. Niciodată niciodată. ce Nu la noi. Deci noi avem imunitate. Faptul că e o [00:13:05] doamnă bătrână e în sensul bun, pentru că bătrân înseamnă [00:13:10] și înțelept. Înseamnă că nu te prostesc unii atât de repede și faptul că avem atât multe [00:13:15] culori, țările astea care au specificul lor e și mai multă [00:13:20] imunitate Adică avem anticorpi [00:13:25] naționali specifici la anumite vrăjeli, pe care dacă le simțim în [00:13:30] Franța, noi le semnalăm din România.[00:13:31] Când alții le găsesc în România, le semnalază de [00:13:35] acolo. Avem o multitudine de anticorpi. Așa că o doamnă [00:13:40] bătrână și birocratică în această etapă n-am crezut că o spun [00:13:45] vreodată acum 10 ani de zile nu credeam, nici acum 5 ani de zile nu credeam că o să spun, că [00:13:50] prefer o doamnă înțeleaptă sau un domn înțelept cu anticorpi și cu [00:13:55] înțelepciune și cu istorie care să poată să ia decizii liniștite fără să fie [00:14:00] abrupte.[00:14:00] Aș fi crezut întotdeauna că a fi abrupt și a [00:14:05] schimba totul peste noapte Este singura soluție Când mă uit acum [00:14:10] către ce duce o schimbare abruptă, foarte mult mi-am nuanțat [00:14:15] perspectiva în ultima[00:14:16] George Buhnici: perioadă. Deci dacă am învățat ceva în ultimii ani, asta e. Apropo de [00:14:20] varietate. Am fost anul trecut prin Germania și știi că așa, stai pădurile într-o veselie.[00:14:25][00:14:25] Știi de ce nu? Că au insecte asta, au gândac care le intră pe [00:14:30] sub scoarță, intră în trunchi și începe să hrănească din seva [00:14:35] copacului. Și până ajunse să-ți seama e prea târziu și nu există tratament. [00:14:40] Și și-au dat seama de o chestie nemții că de fapt nu-i de vină gândacul, ci ei au fost de vină, [00:14:45] pentru că au plantat păduri numai de brad, fără să facă suficiente varietate.[00:14:50][00:14:50] Cristian Onetiu: Asta e frumusețea Europei diversitatea asta și [00:14:55] faptul că dacă începem să comunicăm și dacă începem să lucrăm ca o Europa și cred că asta e cea mai mare [00:15:00] oportunitate de până acum ca Europa să opereze ca Europa.[00:15:03] George Buhnici: Cea[00:15:03] Cristian Onetiu: mai mare de până acum. Dar [00:15:05] ce[00:15:05] George Buhnici: ar putea să fie Europa asta? Că noi ne agățăm de ideea asta de democrație, [00:15:10] dar știm că fără capitalism nu suntem un jucător suficient,[00:15:14] Cristian Onetiu: [00:15:15] suficient de competitiv.[00:15:16] Da, suntem încă cei mai sărași de la masă. [00:15:20] Deci e clar că avem de adăugat valoare în România ca să putem să ne creștem [00:15:25]puterea valoarea adăugată în Europa, contribuția pe care o aducem dar faptul [00:15:30] că noi putem învăța de lângă ei și putem să stăm la masă cu ei, să [00:15:35] ne spunem tot mai tare opinia, să ne șeruim aceștia [00:15:40]anticorpii ai noștri sau această înțelepciune și inteligență locală care s-ar putea să aibă [00:15:45] valoare și pentru ei, ăsta e deja un prim mare pas.[00:15:50][00:15:50] Suntem acolo și cred că ne agățăm de democrația [00:15:55] liberală pentru că știm cum a fost în istoria recentă altfel. [00:16:00] N-avem altă variantă adică orice am încercat, nu știm o altă variantă mai [00:16:05]meritocratică decât asta, că și meritocrația asta e foarte debatable. [00:16:10]Deci n-avem altă variantă decât să stăm împreună.[00:16:13] Și acum când vedem că [00:16:15] toți dau în Europa, cred că fiecare român trebuie să-și ia o decizie identitară. Sunt [00:16:20] european sau sunt rus sau sunt ce-o fi. Trebuie să iau o decizie la nivel mai [00:16:25] mare decât sunt din regiunea Banat, Muntenea sau nu știu care, sunt [00:16:30] în țara asta. În ce regiune mai mare joci? Pentru că singur nu mai poți să faci față.[00:16:35][00:16:35] Singur te păcălești toți. Trag de tine toți. [00:16:40][00:16:40] George Buhnici: Și atunci ne decidem dacă emigrăm sau nu în America sau în Rusia? În Dubai? Păi [00:16:45] te-ai renunțat la Dubai, nu? Da, am avut 3 ani de zile planificați am stat 2 ani și 8 [00:16:50] luni. Deci după aproape 3 ani de Dubai te-ai întors aici, nu [00:16:55] te-ai uitat nici spre America, deși este pentru business teoretic cel mai bun loc de pe planetă nu?[00:16:59] Cristian Onetiu: [00:17:00] Da.[00:17:01] George Buhnici: Și totuși e[00:17:01] Cristian Onetiu: aici. Pentru că acolo nu am certitudinea [00:17:05]siguranței personale și a familiei. Mi-e destul de... [00:17:10] Am fost de patru ori în America. De fiecare dată am trăit lucruri pe care nu le-am trăit niciunde [00:17:15] în lume. Apropo de violență, apropo de... [00:17:20] apropo de puterea organelor de ordine atât de brutale. [00:17:25] Mi-e greu să trăiesc acolo.[00:17:28] La fel cum mi greu să [00:17:30] trăiesc și într-o țară te-a grăsat poliția? Dar într-o formă de asta în care n-a [00:17:35] ajuns să mă pună culcat pe jos. Dar mi s-a tăiat orice [00:17:40] formă de când am intrat în țară când treci acolo și când îți dai seama că ai [00:17:45] călcat o linie și ăla vine și urlă la tine la 30 centimetri și [00:17:50] după aceea te împinge într-o zonă și după aceea te pune să ții [00:17:55] mâinile la spate că ești periculos că ai călcat pe o pe o dungă [00:18:00] galbenă și când ieși afară din parcare și când te duci cu mașina și [00:18:05] te oprește primul polițist cu un ton de parcă ai omorât pe cineva [00:18:10] fără să ai făcut nimic și fără să înțelegi care sunt drepturile și cum să gestionezi [00:18:15] relația respectivă e o altă lume, pentru noi europenii e o altă lume, cel puțin pentru [00:18:20] mine sigur că are și o grămadă de lucruri foarte mișto, dar vezi peste tot trebuie să-ți alegi pachetul, [00:18:25] apropo de pachet dacă te hotărăști să fii european trebuie să iei pachetul ăsta [00:18:30] Da, avem niște reglementări care sunt idiote, care ar trebui să le schimbăm, ar trebui să [00:18:35] revizităm anumite lucruri care opresc inovația, dar ar trebui să avem și noi [00:18:40] puterea noastră militară pentru că este ciudat.[00:18:42] Noi suntem 550 de [00:18:45] milioane de oameni care urlăm la 300 de milioane de oameni să ne apere de 150 [00:18:50] de milioane care nu pot să-i bată pe 30 de milioane sau 50 de milioane cât să-ți spune Acum le-ai prea frazat pe [00:18:55] Donald Tusk care a zis foarte bine. Așa e. Da, așa e. Așa e. Acum mai e [00:19:00] totuși o nuanță în toată chestia asta.[00:19:02] Când noi [00:19:05] ne ducem la ăștia pentru că au puterea militară nucleară pentru că ne-au prostit să nu o facem pe noastră [00:19:10] ca să ne apere de ăștia din dreapta care au un milion jumate de militari [00:19:15] și care nu se bat cu 50 de milioane ci se bat cu toată restul lumii care [00:19:20] le-au dat toate armele. Deci în toată discuția asta aveți aceeași [00:19:25] știre, aceeași poveste spusă din două perspective, o dată frumos, cealaltă pe [00:19:30] cifre.[00:19:30] Când unul are 70% din puterea nucleară și celălalt are un [00:19:35]milion jumate de infanterici de militari, păi nu-i de joacă. [00:19:40] Și noi nu avem nimic în toate chestiile astea. Avem un pic prin Franța, avem un pic prin... [00:19:45] Nu ai[00:19:45] George Buhnici: senzația asta că ne luptăm cu barbarii? [00:19:50]Pentru că noi în Europa am cam depășit faza asta cu războaie la graniță.[00:19:53] Da. [00:19:55] Adică nu ne mai împărțim. Am înțeles o chestie În Europa, noi am înțeles, toate [00:20:00] țările ca să intre în Europeană, au tratate în alea de bună vecinătate, nu mai am niciun fel de pretenții [00:20:05]teritoriale asupra nimănui. Da, da, noi încă mai credem în tratate. Asta a[00:20:07] Cristian Onetiu: fost problema mea Păi da[00:20:08] George Buhnici: în Europa[00:20:09] Cristian Onetiu: nu avem [00:20:10] războaie la graniță.[00:20:11] Problema mea în Emirate, ca să-ți doar așa o mică paranteză, a fost că eu am [00:20:15] crezut că sunt regulă din Europa. Am discutat cu [00:20:20]fonduri de investiții care au semnat binding term sheets pentru [00:20:25]investiții care s-au răzgândit fără niciun fel de motiv și fără să aibă niciun fel de [00:20:30] responsabilitate. Și noi am zis...[00:20:31] Așa ceva nu se poate, nu e normal, adică [00:20:35] voi ziceți că operați după regulile vestice, dar voi de fapt aveți regulile voastre pe care și nici [00:20:40] măcar nu dați nicio explicație, pur și simplu nu aveți chef. Sau mai rău ați intrat în business [00:20:45] și acum nu vreți să ieșiți dar n-ați pus contribuția voastră și când vine capital call-ul [00:20:50] voi ziceți că mai ne mai gândim.[00:20:51] Dar nu ieșiți din companie și începeți să cereți [00:20:55] beneficiile pe care compania asta le-ar avea. Deci America [00:21:00] tinde să aibă un comportament la fel ca al rușilor și ca al chinezilor, adică [00:21:05] semnează acte dar nu se ținde ele. Aduți aminte ce ușor a semnat Putin cu [00:21:10]Obama. Nu mai facem stai că nu mai... S-a dus și a intrat în...[00:21:14] a încălcat. [00:21:15] America a semnat cu anumite zone, se retrage. China a semnat o grămadă de [00:21:20] documente De ce înseamnă poluare, nu s-a ținut de ele. Marile puteri [00:21:25] nu joacă după bunul simț democratic, vestic, al Europei. Și [00:21:30] noi trebuie să ne revenim din ideea asta că ei joacă după reguli.[00:21:33] George Buhnici: Ei nu joacă după [00:21:35] reguli.[00:21:35] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, [00:21:40] cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio. Adică nu avem [00:21:45] niciodată pene de curent. Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:21:50] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:21:55] și rentabile.[00:21:56] Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar [00:22:00] și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:22:05] electricele și electronicele. Dacă ai în plan să construiești, să renovezi [00:22:10] orice fel de clădire, inclusiv industrială alege o soluție solidă de [00:22:15] generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi [00:22:20] recomandăm.[00:22:20] I-am auzit pe europeni siderați, șocați, că după ce au lansat comenzi de [00:22:25] F-35, au aflat că... Dar a zis-o cu gura lui Trump zilele trecute. Zice, o să le vindem [00:22:30] aliaților noștri niște arme toned down, că poate mai încolo le vine [00:22:35] o idee să ne atace cu ele.[00:22:37] Cristian Onetiu: Păi[00:22:37] George Buhnici: gândește[00:22:38] Cristian Onetiu: că noi nu avem acces la [00:22:40] Nvidia, la procesoare.[00:22:41] Adică prea avem acces. Adică [00:22:45] cantitatea pe care el a comandat-o și a zis mie să-mi dai primul că eu vreau să fiu cea mai mare putere [00:22:50] de procesare de date și AIU-ul meu vreau să domine tot și vreau să fiu cel [00:22:55] mai bun în tehnologie. Noi nu prea mai avem acces la [00:23:00] procesatoare. Hai să zicem că găsim putere de procesare, dar nici acolo nu suntem foarte bine.[00:23:05][00:23:06] E tot un război și ăsta și e pe față [00:23:10] Și într-un fel să știi că mie îmi place că e pe față acum. Cumva cred că ar trebui să ne [00:23:15]trezim dintr-un vis frumos în care toți ăștia sunt [00:23:20] așa de corecți și de etici și numai noi, europenii eram ăia care nu ne [00:23:25] țineam de treabă și nu țineam. Nu e chiar așa. Ne trezim la realitate și ceea ce până acum părea.[00:23:30][00:23:30] Era implicit, adică nu se putea spune, deodată devine explicit. Uită-te și [00:23:35] la gender equality, apropo de zona asta socială. Era implicit [00:23:40] diferența asta între femei și bărbați. Adică și dacă o spuneai cineva zicea, hai mă că nu-i [00:23:45] chiar așa. Acum când îl vezi pe Conor McGregor la [00:23:50] Trump în birou și pe Andrew Tate favorizat și adus în țară ca [00:23:55] să facă treabă și pe Elon Musk și pe Trump în sine cu [00:24:00] toate lucrurile astea este explicit.[00:24:02] Că ei vor să facă din [00:24:05] nou patriarhat global. Este explicit. Dar asta e foarte bine [00:24:10] pentru că bărbații care până acum li se părea că e o conspirație [00:24:15] altora unii și altora, acum se retrag și ei și zic, bă știi ce, ar trebui să fim mai moderați. [00:24:20] Adică înțelegem că treaba asta e reală. Se vede că [00:24:25] gender gap și gender equality nu e o vrăjeală.[00:24:28] Sunt niște oameni [00:24:30] care o împing cu agenda, o împing cu intenție, ea nu [00:24:35] mai la subteran, a ieșit afară. Și văd din ce în ce mai mulți bărbați [00:24:40] care încep să vorbească despre lucrurile astea, despre cum putem să [00:24:45] devenim sau să contra Să creăm [00:24:50] contexte care femeile și bărbații să lucreze bine împreună pentru că știm că ăsta e viitorul, pentru că știm că [00:24:55] ăsta este singura metodă prin care noi vom crea valoare mai multă.[00:24:58] Unul plus unul va crea [00:25:00] trei.[00:25:01] George Buhnici: În toate țările unde ai femei în poziții de management și de conducere, [00:25:05] crește prosperitatea. Da, uite, sunt doar 15% la nivel de leadership[00:25:09] Cristian Onetiu: [00:25:10] position.[00:25:11] George Buhnici: Iar în[00:25:11] Cristian Onetiu: România, hai să fim serioși. Să știi că în România nu [00:25:15] suntem chiar așa de rău la nivel de antreprenori. Studiile pe care le știu eu la nivel de antreprenoare și antreprenori [00:25:20] suntem pe primul loc la nivel de număr de antreprenoare față de [00:25:25] europeni.[00:25:26] Față de europeni? Da, și au făcut multe firme. [00:25:30] Probabil că sunt și multe firme liberale, poate sunt neapărat companii cu angajați, că nu am statistică atât în [00:25:35] profunzime de câți angajați au, dar nu stăm rău, să [00:25:40] știi, pare că România e în zona de [00:25:45] gender gap undeva pe la mijlocul Europei. Grecia fiind în partea de jos, Germania fiind sub noi, [00:25:50] chiar dacă sunt mult mai educați, adică dacă te uiți pe rapoartele de gender gap și gender equality, [00:25:55] vei vedea că nu stăm chiar așa de rău.[00:25:56] Ar trebui să începem să găsim mai multe lucruri bune pe care le [00:26:00] avem deja. Încep să fie obositoare toate [00:26:05] topurile în care suntem numai praf. Suntem în topuri și în zona bună. Și dacă [00:26:10] nu putem fi, putem alege să fim într-o anumită zonă și să nu mai vedem numai partea [00:26:15] negativă. Suntem ultimii pe treaba aia Ok, hai să stabilim dacă e o prioritate cu toții și să ne [00:26:20] apucăm de ea.[00:26:20] Pentru că dacă tot așteptăm ca alții să ne-o facă, nu o să ne-o facă. [00:26:25] Noi am avut noroc până acum în democrația noastră de lideri hoți și proști. [00:26:30] Dar n-am avut norocul nostru că n-am avut și un megaloman. [00:26:35] Au încercat.[00:26:35] George Buhnici: Păi am avut un Dragnea. Am avut un Ponta. [00:26:40] Băsescu s-a retras democratic. Iohannis a fost aruncat sub autobuz.[00:26:45][00:26:45] S-a aruncat singur în avion și după ce[00:26:48] Cristian Onetiu: ani nu l-am mai văzut. 23 [00:26:50] de milioane? 25 de milioane de dolari? Până pe avioane? Ne luam niște avioane bune. [00:26:55] Deci într-un fel... Tot ce spunem acum că e rău, putea fi mult mai rău. Și știu că [00:27:00] nu e o variantă bună să spunem că, băi ăsta, să ne mulțumim că [00:27:05] se putea mai rău, știu.[00:27:06] Băi imaginează[00:27:06] George Buhnici: 20 de ani cu Iliescu sau cu Băse [00:27:10] sau cu Constantinescu sau cu oricare. Băi, e bine. Există o teorie a lui Taleb care [00:27:15] spune că pur și simplu simplul fapt că poți să schimbi îți aduce mai bine. Da. [00:27:20] Opționalitatea, faptul că poți să alegi simplul fapt că poți să alegi nu contează că alegi [00:27:25] întotdeauna vei alege răul cel mai mic și când alegi răul cel mai mic, măcar ai ce să alegi Da.[00:27:29] Nu rămâi [00:27:30] înțepenit într-o singură opțiune cu care trebuie să te duci. Sunt [00:27:35] foarte multe țări pe planetă, prea multe deja, care nu au văzut alți lideri. [00:27:40] Da. Bine și la noi sunt două opțiuni.[00:27:44] Cristian Onetiu: Și [00:27:45] când ai trei opțiuni trebuie să ai un pic de critical thinking, [00:27:50] să știi, să gândești. Și când te uiți în zona de [00:27:55] alegeri și vezi că prezența mai mare la vot de fapt nu aduce oamenii [00:28:00] liniștiți educați, care știai că te gândeai că stau acasă liniștiți și nu votează, ci aduc [00:28:05] alte pături sociale, te îngrozești să mai și spui haideți la vot.[00:28:09] [00:28:10] Că nu știi cine vine, de fapt tu nu știi ce-i acolo. Ăștia care se[00:28:13] George Buhnici: uită la noi trebuie să meargă la vot. Da, [00:28:15]ăștia da. Și ceilalți trebuie ajutat să înțeleagă să facă diferența.[00:28:19] Cristian Onetiu: Da. [00:28:20][00:28:20] George Buhnici: Da, pentru că fiecare trebuie la votul lui și votul meu e egal cu votul lui Nea Vasile.[00:28:24] Cristian Onetiu: Da. [00:28:25][00:28:25] George Buhnici: Asta e democrația până[00:28:25] Cristian Onetiu: la urmă. Eu m-am implicat în ultimele săptămâni luni [00:28:30] să construiesc un gimmick, un deck.[00:28:33] Curiozitate prin care [00:28:35] să-i ajut pe oameni să gândească critic, să aibă mai multe perspective [00:28:40] deodată. E o platformă în care sunt puse știri [00:28:45] crude, cât crude se poate ca să nu intrăm în subiectul ăsta, adică nu la [00:28:50] mâna a treia, a patra, interpretate deja cu un ton ovoi, ci mai aproape de [00:28:55] sursele de știri simple.[00:28:57] S-a întâmplat asta, asta s-a întâlnit cu ăla, asta s-a întâlnit, [00:29:00]asta s-a întâmplat Cum îi zice? Cetățean.ro încă nu e, urmează să fie, [00:29:05]dar îți arăt cum funcționează, adică iei o știre de acolo care e crudă, de la Reuters, de la [00:29:10] Jetpress, din zone care, să zicem că sunt mai mult știri, știu, toate au bias-ul [00:29:15] lor, știu, toate au, dar te duci un pic mai aproape de unele mai curate mai clean.[00:29:19] [00:29:20] Ok. Să-ți gândești tu pe ce se întâmplă pe fapte. [00:29:25] Și poți să-ți setezi niște profile. De comentatori [00:29:30] care preiau prin AI tone-of-voice-ul unor comentatori cunoscuți și [00:29:35] care sunt unii mai progresiști, unii mai conservatori, unii mai moderați, unii mai activiști, unii mai [00:29:40] pasivi social și așa mai departe. Îi vezi pe o matrice de nouă [00:29:45] pătrățele și începi să faci pe aceeași tire interpretări diferite de la [00:29:50] unul mai progresist unul mai conservator, unul mai naționalist, unul mai așași pentru că îi [00:29:55] identifici și poți să-ți și numești ca nume acolo ca să îi ai ca referință și [00:30:00] AI-ul ia din tone-of-voice-ul lor și din interpretările acelui profil și îți [00:30:05] arată cum poți să vezi în cinci feluri diferite aceeași tire.[00:30:08] Ca să nu mai cazi pradă [00:30:10] algoritmului care dacă te-a uitat cumva la două știri de un anumit fel să creadă că îți place [00:30:15] și să te ține acolo trei săptămâni de să nu mai știi de capul tău să ți se îngusteze lumea.[00:30:19] George Buhnici: [00:30:20] Cum a făcut Nenea la Agigea, să nu știu unde s-a urcat pe pod de dimineață că el vrea [00:30:25] neapărat turul doi înapoi[00:30:26] Cristian Onetiu: Da.[00:30:26] Și[00:30:27] George Buhnici: l-au luat și l-au luat la spital să-l caute un pic și la căpuț, pentru că ăla [00:30:30] probabil a văzut pe TikTok atât de multe chestii despre că trebuie să ieșim în stradă [00:30:35] că el a ratat faptul că s-a închis, gata, dacă vrei să[00:30:38] Cristian Onetiu: protestezi, s-a [00:30:40] dus. Când intri pe platformă, intri pur și simplu și îți faci un profil.[00:30:44] Îți faci un profil [00:30:45] care, uite, arată așa. Deci sunt 9 cadrane în care te încadrezi în funcție de răspunsuri Eu am făcut un test [00:30:50] aici. Păi și îmi faci bulă cu AI cu chestia asta? Nu-ți fac bulă, din potrivă. Eu ți-arăt... Mă scoți [00:30:55] din bulă? Te scoți din bulă. Tu ai o interpretare subiectivă a ta, răspunzi la 12 [00:31:00] întrebări și spui eu sunt cam așa așa mi-arată.[00:31:01] Ok, bun. După care începi să te uiți la [00:31:05] știri și când ai la știri, vezi o știre, da? Și când vezi o știre tu [00:31:10] o interpretezi. Nu știu, e una de astea, da? Și îți [00:31:15] redefinești niște comentatori cu AI. Aici sunt niște nume pe care le-am editat [00:31:20] eu în așa fel încât să-mi fie mai ușor să văd perspectiva lor. Am pus CTP, Cristoiu, [00:31:25] Tolontan, Călin Georgescu, mai sunt câțiva.[00:31:29] Și atunci... [00:31:30] Păi nu, că este în stilul lui. Eu îl editez. Eu nu-l dau [00:31:35] în platformă și atunci tu ți-l pui cum vrei. Dar îți dau niște referințe ca să poți să le înțelegi. Și tu dacă... că [00:31:40] și aici scrie dacă tu dai pe unul de ăsta, spune ăsta nu este el. Este un AI care [00:31:45]interpretează tonul voice-ul și profilul în care l-am încadrat pe acel individ.[00:31:47] O să țară ăștia în capăt să zică că le-ai furat [00:31:50] identitatea. Ai grijă. După care faci o generare Dacă intri gura lui CTP? [00:31:55] Păi nu, că eu mi-am editat Eu acolo sunt blank. Platforma nu-i numește. Tu ți-i editezi cum vrei tu. Tu le-ai dat nume. [00:32:00] Da. Eu îți dau o serie de personaje care seamănă de acolo și tu ți-o îndenumești cum vrei tu.[00:32:04] Am [00:32:05] înțeles. Da? Și asta-i generat de CTP, de Profilul ăsta pe care [00:32:10] l-am numit ăsta. Tu-ți selectezi de aici ce-ți place, zici bă, asta e interesantă. Și ți-o [00:32:15] păstrezi în... ți pui în partea de... Ți-ai salvat-o. [00:32:20] Te mai uiți și la altul, ți-ai salvat-o și după aceea îți pui o perspectivă personală în care [00:32:25] tu spui bă, părerea mea este asta, că așa văd eu lucrurile și îți generează un [00:32:30] răspuns în funcție de cum îl vrei, stil analitic, explicativ, pamfletar, [00:32:35] socratic, narrativ sau chiar și inversui, în care tu îți generezi un articol al [00:32:40] tău.[00:32:40] Îl editezi, îl lucrezi și după aceea ți-l publici Și fiecare articol pe [00:32:45] care îl publici este din nou procesat să-ți arate dacă e în cadranul tău sau tu pe [00:32:50] diferite puncte de vedere ai abordări diferite. Te cunoști mult mai bine când tu crezi despre tine [00:32:55] că ești, nu știu, progresist, moderat civic, dar tu vezi că în toate articolele [00:33:00] pe care tu le publici sau le salvezi, poți să nu le publici de fapt ești în altă parte sau ai [00:33:05]subiecte pe care nu ești deloc așa adică nu seamănă cu ce ești tu în mod [00:33:10] declarat Altfel spus, ești din bulă, ești din algoritm vezi perspective [00:33:15] diferite deodată în același timp și...[00:33:17] Încep să te cunoști mai bine pe tine, să vezi care [00:33:20] sunt subiectele, pentru că în realitate tu n-ai simțit vreodată că pare așa că suntem [00:33:25] schizofrenici, la unele suntem foarte conservatori, la unele suntem foarte progresiști, băi bine să ne vedem [00:33:30] istoric notițele noastre și articolele noastre unde suntem mai progresiști, unde suntem mai [00:33:35]conservatori, unde suntem mai naționaliști înflăcărați, trebuie să [00:33:40]începem să ne cunoaștem pe subiecte Și dacă noi nu începem să ne cunoaștem, nu avem cum să [00:33:45] vorbim altora mai asumat.[00:33:47] Și dacă noi nu începem să vorbim mai asumat, oamenii [00:33:50]care se uită la noi și ne întreabă cum o să fac eu, cu cine votez, [00:33:55] nu o să aibă argumentație. E un ghimic, e un test E un fel de anti-algoritm. [00:34:00] Să vezi unde te potrivești tu în algoritm și să ieși de acolo. Exact. Pe măsura ce tu [00:34:05] îți creezi conținut, tu te cunoști mai bine pe tine.[00:34:07] Nu algoritmul te cunoaște și tu nu știi [00:34:10] că el știe mai multe despre tine. Tu începi să știi mai multe despre tine pe[00:34:13] George Buhnici: subiecte. Acum o întrebare pentru [00:34:15] cei care ne urmăresc să hotărăscă ei dacă au timp chef, disponibilitate să facă așa [00:34:20] ceva. Vreți să faceți așa ceva? Vreți să aflați în ce parte a [00:34:25]bulei sunteți și să ieșiți din bulă?[00:34:26] Eu fac exercițiul ăsta de la începutul [00:34:30] carierei Până că mi-am dat seama făcând școala de jurnalistică [00:34:35] facultatea mi-a dat seama clar că unii o dau așa și unii o dau așa. Și nu există adevăr [00:34:40] obiectiv sute la sute. Există nuanță întotdeauna, orică timpul te limitează. [00:34:45] Cât timp ai să cercetezi, cât timp ai să comunici chestia aia, cât timp ai să procesezi.[00:34:49] Asta am [00:34:50] și făcut de fapt Ce[00:34:50] Cristian Onetiu: înseamnă AI până la urmă? Aici înseamnă pe scurt, înseamnă o [00:34:55] metodă mult mai rapidă de a căuta de mii ori mai multe informații și de [00:35:00] a-ți găsi o soluție la o problemă mult mai repede. Problema asta e AI-ul. Și, de fapt asta și vrem să [00:35:05] facem aici. Să-ți dureze la fel de mult să-ți creezi o proprie opinie, văzând mai multe perspective, [00:35:10] decât să citești o știre biasată de nu știu ce post astăzi de celălalt post astăzi sau după aceea [00:35:15] când te prinde algoritmul de aceleași surori care îți dau aceiași informații.[00:35:18] George Buhnici: Să-ți ia la fel de[00:35:19] Cristian Onetiu: [00:35:20] [00:35:25] [00:35:30] [00:35:35][00:35:40] [00:35:45] puțin timp. Da? [00:35:50] Bă, dacă îl citești pe ăsta, asistăm la un nou episod din telenovela balcanică intitulată nu știu ce, dacă îl pui [00:35:55] pe cel pe care l-am numit Cătălin Tolontan, e cu totul [00:36:00]altfel. Adică profilul ăsta, o să-ți spun imediat profilul ăsta cum e, ăsta [00:36:05] este profil încadrat foarte activ, [00:36:10] moderat folosești un ton sobru, factual, orientat spre detalii [00:36:15] concrete, citează cifre, date, statistici și așa mai departe.[00:36:18] Regruparea extremei drepte în [00:36:20] jurul, nu știu care prin o schimbare semnificativă, fiecare are perspectiva lui, te înveți, eu după ce m-am, [00:36:25] îți seama că testând, mă uit și zic doamne, eu nici măcar nu știam până acum să [00:36:30] pot să-mi dau seama de diferențele de interpretare a unei știri. Cu toate că... [00:36:35] Mă credeam capabil să fac asta.[00:36:37] George Buhnici: Nu eram antrenat. Singurul mod în care [00:36:40]poți să o faci manual, dacă vrei, nu așa cu AI, este să te uiți pe mai [00:36:45]multe canale de televiziune Și să vezi aceeași tire pe 5-6 canale diferite dacă mai [00:36:50] dă cineva aceeași tire Da, dar nu le găsești[00:36:52] Cristian Onetiu: același timp. Nu le vezi sincron. Deci [00:36:55]trebuie să-ți iei câteva ore pe zi ca să faci treaba asta.[00:36:57] Asta făceam[00:36:58] George Buhnici: în începutul anilor 2000. [00:37:00] Da. Că pe vremea aia nu aveam social media și efectiv stăteam și mă uitam [00:37:05] și la chinezi și la Al Jazeera, mă uitam și la BBC și la CNN și după aceea începeam să fac o idee. Așa e. [00:37:10] Dar este un efort și chestia asta până la urmă te poate face [00:37:15] mai greu de manipulat, mai sarcastic.[00:37:18] Nu, nu cred că [00:37:20] ajungi la sarcastic cred că[00:37:20] Cristian Onetiu: sarcastic ești mai... Mai[00:37:22] George Buhnici: sătul,[00:37:23] Cristian Onetiu: te saturi de toată [00:37:25] manipularea. Păi da, dar atunci ești[00:37:26] George Buhnici: devis sătul când nu înțelegi. Când înțelegi Când înțelegi, cred [00:37:30] ajung la un moment dat să ți se ia de toți ăștia. Păi nu da, observi[00:37:32] Cristian Onetiu: Că toată lumea[00:37:32] George Buhnici: minte.[00:37:33] Cristian Onetiu: Păi da, da, devii observator.[00:37:34] Devii [00:37:35] observator. Și asta e drept. Nu mai ești sarcastic nu mai devii sarcastic [00:37:40] victimă ci devii cinic față de lume, [00:37:45]observator. Tu zici, păi așa funcționează lumea când o înțelegi cum funcționează lumea, nu mai te superi, nu mai [00:37:50] ai așteptări de la ea.[00:37:51] George Buhnici: Trebuie să înțelegem lumea că de aia suntem aici.[00:37:53] Cristian Onetiu: Da.[00:37:54] George Buhnici: Și tu ai [00:37:55] capacitatea asta de a evalua, ai și o metodă de care mi-ai povestit de pe stel Aplicăm pe stelul, pe [00:38:00]situația actuală?[00:38:01] Cristian Onetiu: Da, pe scurt așa.[00:38:02] George Buhnici: Poate că ne-am lălăit-o noi un pic, dar cred că [00:38:05] aveți un pic mai mult context în legătură cu felul în care ne raportăm, inclusiv la America și la alte părți [00:38:10] ale lumii în momentul ăsta, dar și la Europa, și înțelegem că are mai multe bune decât [00:38:15] credem, că diversitatea ne face mai rezistenți ca în pădure, că dacă ai diversitate, dacă [00:38:20] bradul ăsta a fost atacat, gândacu' nu are cum să sară motorul brad dacă mai sunt niște [00:38:25] fagi, niște carpeni între ei, știi?[00:38:26] Și atunci dacă în România ai probleme și n-ai probleme în [00:38:30]Germania sau invers, poți să ajungi în cele din urmă ca lucrurile astea să se... Dacă începem să funcționăm ca organism,[00:38:34] Cristian Onetiu: [00:38:35] dacă nu funcționăm ca organism, nu transferăm informațiile ADN de [00:38:40] la unul la altul, nu ducem anticorpii, dar dacă începem să funcționăm ca organism Europa, [00:38:45] Atunci vom face[00:38:46] George Buhnici: acest transfer rapid.[00:38:47] Ani de zile am observat chestia asta, nici o televiziune de [00:38:50]la noi nu avea corespondenți la Bruxelles, nu știu dacă ai observat. Și dintr-o dată un [00:38:55] european și-a dat seama că are o problemă de comunicare și în ultimii doi ani a început să [00:39:00] aibă corespondenți acolo să transmită europarlamentarii să aducă din [00:39:05] țările lor oameni care să vadă cum se întâmplă procesul ăsta pentru că e destul de ușor să te uiți la [00:39:10] distanță Ai mă că ea sunt într-un turn de filde și acolo și fac chestii.[00:39:12] Bă, până la urmă noi am votat, am venit să fac niște chestii.[00:39:14] Cristian Onetiu: [00:39:15] Dar tu uite-te la știri. Câte știri sunt în care se vorbește despre ceva de la Bruxelles, comparativ cu ce s-a [00:39:20]întâmplat în America, în Rusia, în China sau altul de acolo? Zero. Zero, da Nici măcar nu știm [00:39:25] ce rol are Parlamentul Europei. Exact. Noi nu știm.[00:39:28] Noi ne uităm și spunem, ce faceți mă [00:39:30] acolo? Cum ați ajuns să aveți atâta Binecurație, uite ce salarii au! Da, deci nu știm. Nu știm [00:39:35] Nici măcar comparativ cu alte sisteme [00:39:40] centralizate ca așa noastre, ce salarii au aia comparativ Ce roluri au? Cât de [00:39:45] democratic[00:39:45] George Buhnici: funcționează asta față de altele Habar n-avem.[00:39:47] Până la urmă tot la federalizare vom ajunge, dacă vrem să [00:39:50]fim competitivi și trufea sau altul din Europeană trebuie să se comportă ca o federație.[00:39:54] Cristian Onetiu: [00:39:55] Iar antreprenorii și oamenii cu spirit antreprenorial trebuie să înțeleagă lumea repede, pentru că dacă [00:40:00] nu înțeleg, s-ar putea să construiască modele de business [00:40:05] strâmbe, inutile sau să nu înțeleagă [00:40:10] stakeholderii, fie că e vorba de consumatori, e vorba de stat și administrație [00:40:15] publică centralizată sau locală, furnizori.[00:40:18] Deci dacă ai un [00:40:20] business care vinde în toată lumea, trebuie să te gândești bine în noua economie ce să faci Dacă ai furnizori din [00:40:25] America trebuie să te gândești rapid ce să faci și trebuie să înțelegi lumea pentru că tu nu poți să aștepți [00:40:30] doar când îți vine un mail de la furnizorul tău în care spune că îți vinde cu 40% mai scump sau tu [00:40:35] îi vinzi cu 30% mai scump.[00:40:36] Trebuie să anticipezi lucrurile astea. Trebuie să cunoști lumea Și [00:40:40] doi cred că, acum dau spoiler din ce mi-am pregătit [00:40:45] aici, cred că vor fi o grămadă de oameni. Întreprenori de nevoie. [00:40:50] Nu de vocație sau de pasiune sau de viziune. [00:40:55] Antreprenori de nevoie. Pentru că își vor pierde relevanța job-urile lor în pozițiile pe care le au [00:41:00] acum.[00:41:00] Ajungem acolo.[00:41:02] George Buhnici: Câteva întrebări foarte directe și aplicate, ca să fim [00:41:05] și un pic concreți, că mulți oameni o zică vorbiți mult, dar da ține ceva. Bun. Dolari. [00:41:10] Ținem dolari asaltea sau nu? Aș recomanda nu. De ce? [00:41:15] Politic sau...?[00:41:16] Cristian Onetiu: Și, și. Și, și. De [00:41:20] ce dolarul este moneda internațională? Pentru că [00:41:25] stăpânul sau capul lumii libere era american.[00:41:28] Când capul lumii [00:41:30] libere nu mai e american, eu nu știu cine o să fie, ar fi bine să te gândești că nu mai va, [00:41:35] nu, nu, îi va fi greu să păstreze [00:41:40] puterea absolută pe care a avut-o. Plus că avem pe alții care au interese. Uite pe ăștia cu [00:41:45] BRICS-ul, uite pe alții care așteaptă la colți de mult. Adică și ei vor fi loviți de, [00:41:50] așa cum Europa e lovită în democrație și dolarul va fi, așteaptă la cotitură de prea mult timp alții să [00:41:55] vină cu concorența unui currency.[00:41:58] Deci vorbești de[00:41:58] George Buhnici: competiție, da? [00:42:00] Crezi într-un scenariu în care administrația americană va devaloriza dolarul ca să [00:42:05] lăcută la[00:42:05] Cristian Onetiu: export? Da, a început de mulți o să continue să facă treaba asta. Deci și prin [00:42:10] genul ăsta de măsuri, și prin măsurile care de fapt [00:42:15] erodează încrederea în capacitatea Americii de a mai vrea să fie [00:42:20] polițistul lumii și puternicul lumii.[00:42:24] [00:42:25] Ok, deci nu ținem dolari. Aș recomanda să [00:42:30] ne obișnuim cu... Ideea de [00:42:35] Wall Street, de a avea multe forme de asset-uri și [00:42:40] să ne uităm dimineața să vedem care a scăzut, care a crescut. Mai bine să ne obișnuim să [00:42:45] avem 10 currency-uri și 10 tipuri de asset-uri care au o anumită fluctuație [00:42:50] decât să stăm îngrijorați cu toate ouăle puse pe dolar și toată [00:42:55] dimineața să ne uităm, să vedem ce-a făcut ăia.[00:42:58] Dacă vrei să nu fii la mâna [00:43:00] altora, trebuie să ai diversificare. Diversificare înseamnă să ai și euro, [00:43:05] înseamnă să ai și currency-uri internaționale care circulă dar și [00:43:10] currency-uri netradiționale. Adică deja [00:43:15] poți în orice companie să-ți faci conturi de cripto, poți să operezi, adică de ce să nu [00:43:20] ai mai multă mai puțină expunere față de...[00:43:25][00:43:25] Degemonia unui dolar. Deci mai puțin dolar și mai mult euro. Mai mult [00:43:30] euro, mai mult... Chiar și cripto. Chiar și cripto da. Trebuie să ai stomac [00:43:35] de jucător pentru chestia asta. Adică trebuie să te uiți dimineața să nu te panichezi că a [00:43:40] scăzut 10%, că a făcut nu știu cine, nu știu ce. Adică trebuie să ai un pic de stomac.[00:43:44] [00:43:45] Dolarul nu va scădea 10% peste noapte, dar în 3 ani de zile va fi și [00:43:50] va avea și el niște spaicuri. Mă aștept să aibă niște spaicuri. Dar trebuie să fii jucător și trebuie să te înțelegi că [00:43:55] nu mai e lumea de mai demult când te culci cu 10 lei în buzunar și te treci tu cu [00:44:00] 10 lei și poți să cumpere acele lucruri cu 10 lei.[00:44:02] Adică noi ce vorbim aici vorbim din părerile [00:44:05] noastre personale. Nimic din ceea ce spun eu nu vreau să fie luat ca mai [00:44:10] mult altceva decât o opinie personală din ceea eu gândesc și ceea fac pentru business-urile mele. [00:44:15] Noi ne strângem informațiile din sursele noastre și ajungem la niște [00:44:20] concluzii.[00:44:20] George Buhnici: Am mai spus chestia asta, nu cheltui pe crypto decât banii pe care ești pregătit să-i [00:44:25] pierzi pentru că s-ar putea să-i pierzi.[00:44:26] Sunt șanse mai mari de zero să pierzi bani în [00:44:30] crypto, da? Da, în multe alte zone, chiar[00:44:32] Cristian Onetiu: și în piață de capital. [00:44:35] Dacă te duci acum și începi să pui bani în piață de capital și să cumperi acțiuni și să vinzi, come [00:44:40] on. Adică știi vorba, unii în bursă vin cu experiență unii vin cu bani, [00:44:45] aia care a venit cu experiență pleacă cu bani, aia care a venit cu bani pleacă cu experiență.[00:44:49] George Buhnici: Iar la [00:44:50] crypto, chestiile astea sunt și mai dure, pentru că am văzut inclusiv oameni din jurul lui Trump care [00:44:55] au făcut monede și tot felul de combinații de crypto. Pare un free-for-all, toată [00:45:00] lumea este, e foame de bani, băieții , e foame de bani așa e. E foame de bani dar pe [00:45:05] partea de crypto, cum o vezi în perioada asta?[00:45:07] Ți se pare că piața e sus, e jos? E [00:45:10] sub-evaluată e supraevaluată[00:45:11] Cristian Onetiu: Sub. De[00:45:12] George Buhnici: ce?[00:45:14] Cristian Onetiu: Pentru[00:45:14] George Buhnici: că[00:45:14] Cristian Onetiu: o [00:45:15] țin. Au mai fost perioade în istorie în care au ținut-o acolo până [00:45:20] când și-au făcut ITF-urile lor, până când au cumpărat la prețul la care au vrut ei.[00:45:23] George Buhnici: Am mai[00:45:24] Cristian Onetiu: spus chestia [00:45:25] asta. În continuare ea prin surprindere. Deci e atât de [00:45:30] avantgardist scripton cât i-a luat...[00:45:32] Bitcoin-ul [00:45:35] le-a luat înainte. Ei se gândeau la lucrurile astea, dar le-a luat-o înainte mult, abia s-au prins cu [00:45:40] el care-i treaba, dar sunt încă întârziați cu tot ce poate, crypto, [00:45:45] blockchain și tot ce înseamnă tehnologiile descentralizate de astăzi DAO și așa mai departe. Ei [00:45:50] de-abia țin pasul, e o mașină care a pornit...[00:45:53] Cu 800 la oră [00:45:55] și ești cu un elastic prins în spate și mai trage câteodată elasticul așa și mai prind, [00:46:00] dar se uită iar a plecat mașina, bă de abia ne-am prins cu treaba asta, bă iar a plecat. [00:46:05] E mult mai dinamic, e mult mai dinamic domeniul decât pot ei duce [00:46:10] și pot nu reglementa ci strânge [00:46:15] sau[00:46:15] George Buhnici: capitaliza ei, știi?[00:46:16] Cristian Onetiu: Dar[00:46:17] George Buhnici: până la urmă, uite și guvernanții americani după ce [00:46:20] păreau anti-anti-anti, acum declară public că vor încerca să acumuleze din orice sursă [00:46:25] posibil. Păi de ce? De[00:46:26] Cristian Onetiu: ce până acum au fost anti? Dacă mie nu-mi place că faci tu platforma [00:46:30] cetățean.ro și deschizi mintea oamenilor, o-ți dau 10 [00:46:35] motive să închizi și să urlu la tine și peste 3 ani când ești și tu [00:46:40] pregătit, o să spui uite am făcut și eu noi un tool cu un AI care să-i ajute pe oameni.[00:46:43] Dar ea e a, nu mai e [00:46:45] descentralizat, nu mai e, nu. E, îl controlez eu acolo dau la butoane dau eu. Mai așa, mai [00:46:50] așa. Așa-i peste tot. Atunci când nu înțelegi ceva și știi că-i potențial acolo, îl [00:46:55]reglementezi și dai în el până-l omori. Și când îl omori cumperi ieftin și după aceea [00:47:00] zici, bă știi ce? Bă nu-i chiar așa de rău.[00:47:02] Am început să-l înțelegem. În[00:47:04] George Buhnici: [00:47:05] paranteze și am început să-l deținem. De ce? E încă de vreme. Pentru că de [00:47:10] cele mai multe ori ni se pare că am ratat și ideea asta, când de fapt schimbarea nu se întâmplă [00:47:15] peste noapte, durează o vreme și sunt încă destul de multe lucruri care încă [00:47:20]sunt în infanție, cum zicem.[00:47:23] Știi Sunt la început. [00:47:25] Alte lucruri mai vezi că sunt încă de vreme. Pentru... Partea[00:47:28] Cristian Onetiu: asta de [00:47:30] America, am intrat deja în zona asta și speranța mea este ca Europa să [00:47:35] rămână bastionul democrației, fragil, mușcat de [00:47:40] fund din toate părțile și izolat, chiar văd o [00:47:45] izolare în viitorul în perioada următoare, și pe toți ceilalți care [00:47:50] încearcă să muște.[00:47:51] În România cred că politic ne [00:47:55] vom... Ne vom bătători mințile, nu știu cum o să fie, [00:48:00] pentru că o să continue toată zona asta de populism economic. Mă uit [00:48:05] îngrijorat la tot ce înseamnă impactul promisiunilor dubioase, [00:48:10] politice în zona de cifre. Nu au niciun fel de sustenabilitate, dar [00:48:15] mă îngrijorează că oamenii nu sunt curioși de a înțelege [00:48:20] cifrele.[00:48:20] Adică să te lași așa ușor păcălit de cineva care spune că o să-ți [00:48:25] dau, nu o să-ți mai iau fără să înțelegi că... Că împărțim la toată lumea...[00:48:30] [00:48:35] [00:48:40][00:48:44] Că genul [00:48:45] ăsta de mesaj nu că prinde, înțeleg că prinde. Dacă nu ne trezim și că [00:48:50] nu există voci raționale care să vorbească numai despre asta, zic că, bă, știi ce, eu nu [00:48:55] mai vorbesc la emisiunea asta despre nimic până nu mă răspunzi la întrebarea asta. Pentru că tu îți bazezi tot [00:49:00] mesajul pe genul ăsta de argumente.[00:49:03] Până nu mi-e explici, eu nu te mai [00:49:05] întreb ce ai mai făcut când ai fost mic, cu cine te-ai mai certat, eu nu-ți mai dau spațiu de emisie până când nu [00:49:10] rezolvi axiomele cu care tu pornești sub formă de platformă program și care nu sunt [00:49:15] sustenabile. Dacă mi le explici pe alea după aceea vorbim despre tot ce vrei tu.[00:49:18] Dar nu mi-ai răspuns la [00:49:20] lucrurile pe care... Marșalitatea emisiunilor de televiziune par spălări zilele astea Da. Da, deci aici [00:49:25]trebuie să avem grijă unii de noi și trebuie să ne manifestăm spiritul civic mai mult între [00:49:30] prieteni, între apropiați, între oamenii care pot vorbi despre ceva. Dar scurt pe[00:49:34] George Buhnici: partea politică de [00:49:35] la noi, oamenii au impresia că totul se joacă acum, nu mai nu se joacă tot.[00:49:38] Din punct de vedere parlamentar [00:49:40] e închisă pentru voturile patru ani. Deci avem parlamentul rezolvat, guvernul n-ai cum să îl dai jos, [00:49:45] poate să vină orice președinte, nu poți să schimbi configurația care e la putere în momentul ăsta. Hai [00:49:50] să ne trezim un pic. Bătălia este pentru cine pune și la servicii. Pe [00:49:55] partea asta politică este multă gargară se vorbește mult, sunt tins să-ți dau dreptate [00:50:00] că următorii patru ani ne vor arăta cât departe se poate duce suveranismul ăsta la noi.[00:50:04] Cristian Onetiu: [00:50:05] Da. Da? Deci asta, nu vorbesc numai până la alegere, acum. Eu vorbesc de... În următorii patru ani. Da. [00:50:10]2025, 2026, 2027. Deci asta se va amplifica tot mai mult. Ok. Pentru că indiferent ce se va întâmpla și [00:50:15] dacă câștigă un suveranist sau nu președinția, subiectul ăsta nu s-a [00:50:20] terminat. Corect El nu se închide acum.[00:50:21] Din potrivă, el se amplifică sub o formă de [00:50:25] gherila, că am rămas ne-au furat, sau sub formă de hai să le arătăm la aia și hai [00:50:30] să dărâmăm tot ce e așa că nu-i bun. Deci asta va continua într-o formă sau alta, ambele [00:50:35] Va trebui să ne înarmăm cu rațiune și cu discuții de critical [00:50:40] thinking, că tot am vorbit de critical thinking și critical thinking îmi scria cineva pe [00:50:45] un comentariu dom'le, dar să nu mai fim atât de critici Critical thinking nu înseamnă că îl critici pe [00:50:50] celălalt înseamnă că despachetezi, de acolo vine din greacă despachetezi un termen [00:50:55] să-l înțelegi adică îl raționalizezi puțin îl pui pe hârtie, nu că tu ai o idee și [00:51:00] critical thinking înseamnă eu să fiu împotriva ta[00:51:02] George Buhnici: să te[00:51:02] Cristian Onetiu: critic.[00:51:03] George Buhnici: Critical thinking, dacă [00:51:05] acest maga, dacă suveranismul american reușește, crezi că [00:51:10] următorul parlament de la noi va fi suveranist? Va avea majoritate suveranistă? În Europa? Da. [00:51:15]Adică MAGA, ce vor ei? Da, pentru că MAGA nu a reușit să [00:51:20] facă Europa MAGA încă, dar dacă planul lui Trump cu roligarhii [00:51:25] lui cu MAGA, cu toate mișcarea asta reușește în America să o facă cumva nu știu, great, [00:51:30] grozavă dacă fac America grozavă în mătorii 2-3 ani, până la mătoare alegeri [00:51:35] crezi că poate să răstoarne și America și Europa să o facă MAGA?[00:51:38] Cristian Onetiu: Dacă o face [00:51:40] grozavă, da dar mă îndoiesc că poate să o facă adică [00:51:45][00:51:46] George Buhnici: apropo de cinism Hai că-mi notezi, fii atent, suntem în [00:51:50] neapropiem de, ne registrăm încă în martie martie 2025, Cristian Nețiu a spus așa [00:51:55] că Trump nu o să reușească[00:51:56] Cristian Onetiu: Nu cred, nu pentru că are foarte multe lucruri adică singurul [00:52:00] lucru care-l văd care văd să-l reușească este să facă o dinastie din familia lui [00:52:05] asta o văd sau din apropiații lui, să zicem Știi că a vrut să o pună pe Ivanka [00:52:10] să candideze Păi Uite-te și tu la pozele astea, cum vezi toată familia acolo, nu-ți [00:52:15] arată dinastie?[00:52:16] Adică când dacă venea Obama, [00:52:20] nu că țin eu cu Obama, nu țin nici cu nici care, n-am nicio treabă cu ei, dar zic ca și [00:52:25]comparație, dacă venea cu Michel în dreapta să o pună nu știu ce, păi sărea toată [00:52:30] lumea în sus. Dar a încercat Clinton. Noroc că s-a [00:52:35]împiedicat Clinton. Da mă de fapt în esență, toți încearcă același lucru.[00:52:39] Când [00:52:40] ai putere absolută.[00:52:42] George Buhnici: Nu puterea absolută [00:52:45] orbește absolut.[00:52:46] Cristian Onetiu: Te face cea mai [00:52:50] absolutistă persoană din lume. Nu există, nu există nu ne-a arătat istoria niciodată până acum, [00:52:55] că doar din istoria care o știm noi așa nostalgică, că acel mare cezar a fost bun pentru [00:53:00] oameni. Nu știu Nu știm A fost tot despre puterea lor și despre toate Tot revenind la America, dar[00:53:04] George Buhnici: [00:53:05] trebuie să te mai întreb ceva.[00:53:06] Da,[00:53:06] Cristian Onetiu: ultima.[00:53:06] George Buhnici: Elon Musk. Eu zic Elon Musk, tu spui? [00:53:10][00:53:10] Cristian Onetiu: Eu[00:53:10] George Buhnici: zic Peter Thiel Adică? Păi [00:53:15] trebuie să te duci mai sus. Apropo de știri, știi? Există cineva mai șmecher[00:53:18] Cristian Onetiu: decât Elon Musk acolo? Peter Thiel, [00:53:20]clar. De ce? a fost. Păi întotdeauna a fost. Și angajatorul lui principal și finanțatorul lui principal [00:53:25] cum? Adică nici nu se pune problema cine-i...[00:53:26] Păi Musk e cel mai[00:53:27] George Buhnici: bogat[00:53:28] Cristian Onetiu: unul de pe[00:53:28] George Buhnici: planetă. [00:53:30][00:53:30] Cristian Onetiu: Că așa... Și teoretic cel mai puternic. Eu sunt în 500 Forbes, dar [00:53:35] eu mai știu încă 10.000 care nu sunt acolo și care au mult mai mulți bani [00:53:40] decât... Eu n-am atâția bani cât scriu acolo și au de 100 de ori mai mulți bani și nu știe nimeni. [00:53:45] Nu e vorba de asta. E vorba de...[00:53:46] Lupta nu mai e pe banii. Banii sunt peste tot. E o luptă [00:53:50]ideologică Peter Thiel este un ideolog puternic. Foarte puternic. Foarte [00:53:55] puternic. Și a învățat de la René Girard niște lucruri fantastice care le-a [00:54:00] concretizat într-un capitalism [00:54:05] brutal. Brutal. [00:54:10] Elon Musk e mai... Umanist, parcă decât [00:54:15] Peter Thiel. Adică acolo ce văd eu mai departe ce [00:54:20] pot să înțeleg mai departe, că acolo este vârful [00:54:25] acestor mari bogații ai lumii cu companiilor [00:54:30] tehnologice.[00:54:30] E doar putere? E doar obsese de putere? Nu. Cei mai periculoși sunt [00:54:35] ăștia care au ideologie. Care cred că lumea asta era [00:54:40] cum e, că ne ducem în râpă, [00:54:45] inevitabil. Dar, vezi, și fașismul tot așa funcționează. Identifică [00:54:50] un lider maxim care te salvează, nu o instituție. Trebuie să identifice un pericol și [00:54:55] un dușman.[00:54:55] Deci acestea sunt caracteristicile premergătoare unui în [00:55:00]Italia, fașist. Așa s întâmplat. E aceeași rețetă. [00:55:05] Ok.[00:55:06] George Buhnici: Deci cât mai dorează relația lui Elon cu Trump? [00:55:10] Depinde de[00:55:11] Cristian Onetiu: pilă.[00:55:12] George Buhnici: Cel al cărui nume nu-l pronunțăm nu? Ca Harry Potter [00:55:15] Exact, exact. Voldemort. Depinde de vil că til l-a pus și pe Vens. Ascul [00:55:20] niște podcast-uri din state în care ei vorbesc cu foarte multe în fază despre acest patriotism al [00:55:25] oamenilor din tehnologie care vor să salveze țara și [00:55:30] trebuie să repare guvernul că e plin de s

Lupta pentru puterea extremistă. Simion, Gavrilă, Georgescu (SpotMedia) - Victor Ponta a dezvăluit pe ce va cheltui toți banii în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 (Libertatea) - Pe aceleași destinații folosite de Iohannis, ce preț au furnizat firmele de închiriat avioane față de cât a desecretizat Palatul Cotroceni (HotNews) Opinie: Crin Antonescu, un candidat captiv al coaliției (DW)Coaliția de guvernare are nevoie ca de aer de câștigarea alegerilor prezidențiale, în caz contrar existând riscul major să se destrame. La fel și Marcel Ciolacu, pentru a-și păstra scaunul de la Palatul Victoria, scrie jurnalistul George Arun.Candidatura lui Crin Antonescu din partea coaliției a fost o alegere greșită, de care partidele din arcul guvernamental se pare că și-au dat seama prea târziu. S-au grăbit să desemneze un candidat slab, care să fie captiv majorității guvernamentale, de altfel destul de fragilă, în dauna unei soluții care să scoată în față o personalitate de tipul Ilie Bolojan. Sau chiar pe Ilie Bolojan, un politician hotărât, reformator, deschis, care să nu se bată cu pumnul în piept și care să nu fie perceput de electorat ca om al sistemului.Dacă un alt candidat va reuși să câștige alegerile, de pildă Nicușor Dan, el va avea determinarea și instrumentele să creeze o altă majoritate parlamentară, în cazul de față una din care să nu lipsească USR.   Continuarea, pe pagina DW.Lupta pentru puterea extremistă. Simion, Gavrilă, Georgescu (SpotMedia)Retragerea Anamariei Gavrilă din cursa prezidențială în favoarea lui George Simion, anunțată în numele lui Călin Georgescu, dar în absența și tăcerea totală a acestuia, retragere anunțată în ultima clipă înainte ca numele ei să rămână definitiv pe buletinul de vot, sugerează că Simion a promis tot ce era de promis suveranului.Ce a promis? În principiu, dl Georgescu poate avea un singur interes major: să nu facă pușcărie și pentru asta trebuie să rămână relevant. Ca să rămână relevant trebuie să fie singurul lider, absolut, al extremiștilor.Că dl Georgescu nu se gândește la retragere în post și rugăciune unit cu Dumnezeu o arată și chemarea pe care o fac susținătorii săi la o mare manifestație de ziua lui, pe 26 martie.Foarte interesant că Simion, care recent spunea că nu va mai organiza niciun protest pentru că oamenii pot deveni incontrolabili, cheamă acum și el la acesta sărbătorire în stradă.Integral pe pagina SpotMedia.Victor Ponta a dezvăluit pe ce va cheltui toți banii în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2025 | EXCLUSIV (Libertatea)Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025, a dezvăluit, într-un interviu pentru Libertatea, pe ce va cheltui toți banii în campania electorală, dar și de unde va primi banii.Întrebat despre finanțarea din precampanie, Victor Ponta a dezvăluit că nu a cheltuit niciun leu pentru strângerea de semnături, iar în ceea ce privește banii pe care îi va primi în campania electorală, candidatul a explicat că îi va folosi cu un singur scop.„În precampanie nu am cheltuit bani pentru că a fost vorba doar de strângerea de semnături. În campanie, câți bani primesc prin sponsorizare sau împrumut îi declar la Autoritatea Electorală Permanentă și vă spun de pe acum: o să îi folosesc pentru online. Atât! Nu merg la televiziuni, nu fac afișe, nu împart nimic altceva. Online pentru că așa cred că ajung la oameni cu mesajul meu.Referitor la campania pe care o va derula exclusiv în mediul online, Victor Ponta a precizat că nu se teme de valurile de hate.„M-am obișnuit cu ele (n.red. valurile de hate din online). Nu pot să zic că îmi face plăcere, dar mi se pare normal ca în online oamenii să fie liberi, nu trebuie cenzurați, nu cred că trebuie închise conturi. Ceea ce trebuie să facă instituțiile statului român: să combată conturile false, boții, să combată sistemele din afara țării care interferează, dar altfel, dacă o persoană adevărată, reală, vrea să mă critice, să mă înjure, e dreptul ei, e libertate de exprimare și cred că trebuie să rămână liber în acest sens”, a mai declarat Victor Ponta.    Pe aceleași destinații folosite de Iohannis, ce preț au furnizat firmele de închiriat avioane față de cât a desecretizat Palatul Cotroceni (HotNews)La cererea HotNews, o companie elvețiană specializată a oferit pentru o călătorie la Bruxelles cu un avion privat un cost între 27.000 și 32.000 de euro. Prin comparație, Iohannis a plătit 130.000 de euro. De la altă companie, pentru Seul am primit o cotație de 320.000 de euro, în timp ce contribuabilii au plătit 500.000 de euro pentru președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă aceste comparații au limite inevitabile (marcă avion, capacitate, rută exactă), ele conturează răspunsul la o întrebare pe care probabil mulți români o au referitoare la călătoriile fostului președinte: nu se putea mai ieftin? Da, cu siguranță se putea, arată HotNews.     

Banii sunt peste tot. Ne influențează alegerile zilnice, ne modelează relațiile și conturează viitorul pe care ni-l imaginăm. Și totuși, pentru mulți dintre noi, educația financiară rămâne un subiect lăsat deoparte, abordat doar când apar probleme.Astăzi discutăm despre bani cu Sergiu Penciu, un om care nu îi vede ca pe o enigmă rezervată experților, ci ca pe o parte firească a vieții. Sergiu a lucrat nouă ani în domeniul bancar și a fost implicat în dezvoltarea programului „Școala de Bani” la BCR. În ultimii opt ani, a ținut cursuri pentru peste 12.000 de oameni, ajutându-i să își înțeleagă mai bine relația cu banii.Ce îl diferențiază? Nu oferă rețete miraculoase și nu folosește termeni complicați. Crede că educația financiară ar trebui să fie la fel de accesibilă ca orice altă abilitate practică. Oricine poate învăța să își gestioneze banii, fie că este un angajat care își drămuiește salariul, fie că este un antreprenor care își organizează cash flow-ul. A mers atât de departe încât și-a învățat fiica de șapte ani câteva reguli de bază despre bani, pentru că educația începe în familie, nu în bănci sau în sălile de curs.În acest episod, nu vom vorbi despre metode rapide de îmbogățire. Discuția va fi despre lucruri mai importante: cum să ne organizăm banii astfel încât să avem stabilitate, cum să economisim fără să simțim că renunțăm la ceea ce ne place și cum să ne pregătim pentru viitor fără anxietate.România este pe ultimele locuri în Europa la educație financiară, conform unui studiu al Standard & Poor's. De ce? Ce ne lipsește? De ce unii oameni par să fie mereu într-o criză financiară, în timp ce alții reușesc să-și păstreze echilibrul indiferent de circumstanțe?

Dumnezeu să îţi vorbească prin acest mesaj !

Dumnezeu să îţi vorbească prin acest mesaj!

SIMONA PĂTRULEASA, VIAȚA EI CU TELEVIZIUNE, IUBIRE, LUPTA DE A DEVENI MAMĂ, PODCAST #187

Alege astăzi să rămâi credincios lui Dumnezeu și vei vedea curând că El poate fi pentru tine tot ce ai dorit vreodată! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama) - Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea) - Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare) Victoria Maiei Sandu aduce Moldova mai aproape de Europa, mai aproape de România (SpotMedia)După o campanie tensionată, în care interferențele Kremlinului au fost mai vizibile ca niciodată, Maia Sandu a reușit să câștige un nou mandat de președintă a Moldovei și să valideze referendumul constituțional pentru aderarea la Uniunea Europeană.Primul mandat al Maiei Sandu s-a desfășurat într-un context dificil, cu trupe rusești în Transnistria și un război în Ucraina, dar a reușit să obțină sprijinul liderilor europeni.Rusia a exercitat presiuni uriașe asupra alegerilor din Moldova, inclusiv prin încercări de manipulare a votului. Maia Sandu a denunțat aceste acțiuni și a pledat pentru suveranitatea Moldovei.Maia Sandu a fost o susținătoare a Ucrainei, afirmând că securitatea regională este interdependentă și că Moldova trebuie să rămână unită cu Ucraina în fața agresiunii ruse.Problema regiunii separatiste Transnistria rămâne una dintre provocările majore pentru Sandu, care caută soluții diplomatice pentru rezolvarea conflictului, în ciuda influenței Rusiei asupra acestei regiuni.SpotMedia reamintește că Maia Sandu, născută pe 24 mai 1972 în Risipeni, Republica Moldova, este președinta țării din decembrie 2020, fiind o figură importantă pe scena politică europeană. Este cunoscută pentru poziția sa pro-europeană și pentru eforturile de a reforma structurile guvernamentale și de a combate corupția. Cu o educație economică solidă, inclusiv un masterat la Harvard, și o carieră profesională la Banca Mondială, Sandu a intrat în politică în 2012, în calitate de Ministru al Educației, unde s-a remarcat printr-o serie de reforme.Una dintre prioritățile ei principale a fost alinierea Republicii Moldova la standardele europene și apropierea de Uniunea Europeană.  Lupta pe tânărul electorat derutat între stânga și dreapta. Ce oferă partidele progresiste și ce șanse au spre Parlament (Panorama)Înainte de cel mai important set de alegeri, cele parlamentare, temele progresiste rămân profund controversate în România, iar majoritatea politicienilor le evită, pentru că se tem de asocierea cu stânga și de stigmatul comunismului. Deși PSD e teoretic principala formațiune de stânga și ar fi fost natural să promoveze o agendă progresistă, partidul are o imagine negativă, o ideologie neclară și o orientare social-conservatoare. Tinerii români, deși majoritar conservatori pe axa stânga-dreapta, susțin măsuri tradițional de stânga, precum egalizarea veniturilor și intervenția statului în economie. Totuși, există un clivaj între valorile lor progresiste și orientarea lor politică, iar mulți tineri încep să fie atrași și de ideile conservatoare sau de extremă dreapta.Singurele partide care își asumă deschis poziția progresistă sunt REPER și SENS. REPER promovează legalizarea parteneriatului civil pentru cupluri de același sex, măsuri de protecție socială și politici ecologice, iar SENS este deschis tinerilor, minorităților și promovează digitalizarea și ecologizarea.Integral pe pagina Panorama. Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile (Libertatea)Finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie îi așteaptă pe români la vot. Pe 24 noiembrie și 8 decembrie vom vota pentru alegerea noului președinte al României, iar pe 1 decembrie ieșim la urne pentru stabilirea noii componențe a Parlamentului. Autoritățile din țară se pregătesc intens pentru aceste alegeri, fiind implicați cei din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, dar și cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale.Peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile. 6.721 de persoane vor alege președintele folosind votul prin corespondență. Mai mult în Libertatea. Cum încheie statele din regiune anul: România – reducere drastică a prognozei de creștere. Avem deficitul de cont curent al unei țări aflate în război – doar Ucraina stă puțin mai rău (CursDeGuvernare)Fondul Monetar Internațional (FMI) vede un avans de doar 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB, reiese din raportul World Economic Outlook, publicat marți.România ar urma astfel să înregistreze al doilea cel mai slab rezultat din regiune, după Ungaria, pentru care FMI vede o creștere de doar 1,5% din PIB. (Conform metodologiei FMI, Cehia este considerată o economie avansată).Polonia, în schimb, ar urma să înregistreze un avans de 3% din PIB în 2024, respectiv 3,5% din PIB în 2025. Pentru România, creșterea din 2025 a fost revizuită la 3,3% din PIB (în scădere față de prognoza din primăvară, de 3,6% din PIB).Continuarea pe pagina CursDeGuvernare.

Biserica Golgotha, Chicago - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Beni Cibu, în data de 18 octombrie 2024.

Biserica Elim Viena - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Iosif Anca, în data de 13 octombrie 2024.

Asociația Pacienților cu Boli Cronice „Restart la Viață” organizează o nouă Conferința Naționala de Psiho-Oncologie, 'Perspectiva cancerului: O analiză în profunzime a realității actuale', eveniment ce va avea loc în perioada 13-15 Septembrie 2024. Anticipând conferința programată la București, Matei Bratu, medic specializat în Chirurgie Generală, dar şi în Chirurgie Oncologică, face o scurtă analiză a realității actuale.  Cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de deces, potrivit rapoartelor privind „Starea sănătății în UE”, și a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare, reiese din datele Eurostat.  În primăvara acestui an, Organizația Mondială a Sănătății OMS avertiza că numărul cazurilor de cancer va crește cu peste 75% până în 2050. Din datele OMS, cancerul pulmonar este cel mai frecvent diagnosticat la nivel mondial, reprezentând 12,4% din cazurile noi și 18,7% din decese. Cancerul de sân la femei este a doua cea mai frecventă formă de cancer, dar, deși reprezintă 11,6% din cazuri, cauzează mai puțin de 7% din decese. Alte cauze majore de deces includ cancerul de ficat, intestinal și de stomac. Conferința Naționala de Psiho-Oncologie, 'Perspectiva cancerului: O analiza în profunzime a realității actuale',  va avea loc în perioada 13-15 Septembrie 2024, în București, la Grand Hotel Continental (Calea Victoriei nr. 56 , Sector 1) , atât on-site, cât și online. Evenimentul este avizat și se va desfășura sub egida Colegiului Psihologilor din Romania, fiind în curs de avizare la Colegiului Medicilor din Romania, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România și Colegiului National al Asistenților Sociali din Romania, va reuni numeroși lideri de opinie din medicină, psiho-oncologie și sociologie din România dar și din mediul international. 

Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia) - Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă) Ce se întâmplă când vorbește Marcel Ciolacu / Limitele candidatului PSD la prezidențiale (G4Media)Nimic. Pur și simplu nimic, comentează jurnalistul Dan Tăpălagă. Nici un gram de emoție, de empatie, de energie în vocea aceasta obosită, ușor răgușită și monotonă. Marcel Ciolacu citește într-o cadență și intonație care amintesc puțin de Congresele PCR și Nicolae Ceaușecu.Nici o variație, nici un moment de conexiune cu pesediștii adunați sâmbătă în sala Romexpo să-și realeagă președintele și candidatul la prezidențiale.Ciolacu a ratat complet momentul care trebuia să fie de maximă emoție. Nici atunci când a vorbit despre părinții săi nu a ridicat nasul din hârtii. A citit mai departe ca un politruc pasaje foarte personale menite să-l umanizeze la maxim pe candidatul PSD și să smulgă audienței măcar un oftat, dacă nu cumva lacrimi. Nici un fior n-a străbătut sala.Chiar dacă jurnalistul G4Media îl numește pe Ciolacu cel mai netalentat orator dintre liderii partidului iar dintre candidați, la mare concurență cu Nicolae Ciucă, admite că a avut, în schimb, parte de un discurs foarte bine scris, echilibrat, fără exces de lozinci sau exagerări inutile. A atins toate temele ideologice și politice mari și relevante pentru un prezidențiabil. Pe conținut, aproape fără cusur.Ciolacu a anunțat câteva noutăți care merită marcate. În primul rând, a ținut să sublinieze că va împărți puterea.Merită marcată oferta economică. Ciolacu a proiectat așa numitul triunghi strategic, ”industrie-agricultură-servicii”, drept ”partea crucială a planului de creștere în următorii zece ani”.Jumătate de discurs a vorbit ca un viitor premier, nu ca un viitor președinte. Propuneri ca scutirea de impozit pe zece ani pentru banii aduși în țară de românii din străinătate țin de puterea executivă. Nu intră în atribuțiile președintelui, care tocmai a anunțat că vrea să împartă puterea.Marcel Ciolacu a dat impresia la Congresul PSD de sâmbătă că se simte mai bine în haina de premier, că nivelul său maxim de competență este puterea executivă. Ce nu s-a auzit și văzut la PSD. De ce a reapărut Traian Băsescu (SpotMedia)A reapărut Traian Băsescu, a fost supralicitat Klaus Iohannis și obsesiv arătat cu degetul Nicolae Ciucă, rezumă jurnalista Magda Grădinaru. Au fost însă și cei trecuți sub preș sau strategic absenți.Absența Gabrielei Firea, notabilă doar pentru fotografiile de presă cu scaunul neocupat, a fost una dintre disparițiile subliniate de organizatorii congresului PSD. Au vrut să se vadă că fosta pretendentă la șefia PSD este scoasă din toate cărțile.A lipsit însă și AUR, care nu a fost în niciun fel ținta atacurilor PSD, cu toate că a fost arătat cu degetul și incriminat extremismul.Tentația de a vota extremiști a fost pusă însă de Marcel Ciolacu pe seama ultimilor doi președinți, „un turnător și un absent”, nimeni alții decât Traian Băsescu, resuscitat ca dușman, și Klaus Iohannis, mai degrabă ținta ironiilor batjocoritoare, în registrul mic: primul turist, crosele de golf, absențele din viața țării.Nici măcar infama Șoșoacă nu a fost menționată, cu toate că acensiunea ei la europarlamentare a reprezentat o reală amenințare nu doar suveranistă, ci și pro-putinistă.Un mare absent din discursul social-democraților, axat pe dușmanii care compromit țara din interior, a fost USR, în principiu opoziția democratică, adică principalul contracandidat.Integral pe pagina SpotMedia. Lupta pentru Cotroceni – de la „pas cu pas” la „pâș, pâș”. Între un posibil blat PSD-PNL și un improbabil pol de dreapta (Europa Liberă)Fentă electorală sau luptă reală pentru fotoliul de președinte al României? Este întrebarea cheie care se desprinde după congresul PSD de pe 24 august, în care social-democrații s-au dezlănțuit împotriva partenerilor de guvernare, liberalii.Dincolo de febra anti-PNL de pe scena congresului PSD de sâmbătă, mulți social-democrați – unii cu funcții importante în partid – nu văd în viitor o altă guvernare decât cea existentă. Adică PSD & PNL.Au declarat-o răspicat, întrebați de jurnalistul Europa Liberă, cu doar câteva minute înainte să înceapă tirul de atacuri la adresa PNL.Între părerile exprimate pe holuri și discursurile de pe scenă s-a căscat o prăpastie imensă, care generează două întrebări.Este cumva un spectacol electoral regizat, în care fiecare partid își maximizează șansele, pentru ca mai apoi PSD și PNL să-și dea din nou mâna în numele „stabilității”?Și dacă se întâmplă acest lucru, cât de corect este ca cele două partide să vândă electoratului iluzia că se răfuiesc doar pentru a primi voturile celor care nu concep această alianță?

Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop) - Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin (Libertatea) - România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul) Lupta pentru viitoarea Comisie Europeană. Își va trage România scaunul de sub ea? (Panorama)Sunt în toi negocierile pentru candidații și portofoliile noii Comisii Europene. Șapte țări, inclusiv România, nu și-au anunțat încă nominalizările pentru postul de comisar european. Termenul limită e 30 august.Cel mai vehiculat nume pentru postul de comisar european din partea României este cel al lui Victor Negrescu (PSD/S&D), actual vicepreședinte al Parlamentului European și fost ministru delegat pentru Afaceri Europene.Premierul Marcel Ciolacu a declarat că își dorește ca România să primească un portofoliu cu mai multă influență și putere de reglementare. Vizate sunt economia și piața internă, domenii controlate până acum de Italia și Franța.Cu excepția Multilingvismului, înființat la momentul aderării României, toate portofoliile gestionate de un comisar român au avut o miză financiară. Au fost domenii cu bugete generoase, din care România a primit sume mari pentru dezvoltare și reforme.17 ani mai târziu, e timpul să schimbăm strategia. România e o țară mare, trebuie să țintească și domenii cu influență, nu doar cu buget. Așadar, dorința Guvernului de a ne îndrepta spre o direcție economică e justificată și chiar recomandată, crede Doru Franțescu, expert în afaceri europene de la EU Matrix. De remarcat că atât Adina Vălean, cât și Corina Crețu au ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European anterior numirii în Colegiul comisarilor. Așadar, dacă ar fi să stabilim vreun șablon pentru următorul comisar român, Victor Negrescu s-ar potrivi profilului. În plus, pentru că ultimii doi comisari au fost femei, e lesne de înțeles că Guvernul de la București poate ridica pretenția să trimită un bărbat de data aceasta și să lase echilibrarea de gen în sarcina altor țări. În opinia Adinei Vălean, Guvernul României și-a stabilit o țintă foarte vagă când a spus că își dorește un domeniu economic, în condițiile în care numeroase portofolii au legătură cu economia.„România nu e o țară în zona euro, nu are cum să primească un portofoliu de influență pe ceea ce înseamnă domeniul financiar, pentru că țările din zona euro vor dori să aibă un cuvânt de spus acolo, nu să pună pe cineva din afară. Comerțul internațional e un portofoliu de mare vizibilitate… Este România un campion în comerțul internațional?”, se întreba ironic Adina Vălean. Există posibilitatea apariției unui nou rol de înalt reprezentant al UE pentru relația cu Ucraina, iar numele lui Klaus Iohannis a fost menționat pentru acest post cu mare vizibilitate, mai scrie Panorama.Ursula von der Leyen va avea discuții cu fiecare candidat pentru funcția de comisar. Cei care primesc undă verde vor merge mai departe la audieri în Parlamentul European. În cel mai optimist caz, votul de învestitură ar putea avea loc în octombrie. Cât costă dreptul la viață al unui pacient în funcție de codul său poștal. Prețuri mortale (Snoop)Înțelegeri secrete între guvernele din Europa Occidentală și companiile farmaceutice fac ca state ca România, cu bugete mai mici de sănătate, să plătească chiar și dublu pentru medicamente salvatoare de vieți. De pildă, tratamentul cu două medicamente critice pentru fibroza chistică costă 71.000 de euro în Franța, 140.000 în Cehia și 196.000 de euro pe an în România.O amplă investigație transfrontalieră realizată de Investigate-Europe, la care au participat și reporterii Snoop, arată inegalitățile accesului la medicamente inovatoare, care-i afectează mai ales pe cetățenii din țările mai puțin bogate ale UE. Decalajul cu care ajung medicamentele inovatoare în România poate fi și de cinci ani. Motivele țin de birocrația din țară, precum și de politica de negociere a prețurilor medicamentelor care are loc în țările din Vest, precum Germania sau Danemarca.Deseori prețurile listate oficiale în astfel de țări – care devin reper pentru România – scad după negocierile confidențiale care au loc între autoritățile statelor respective și producătorii de medicamente. Astfel, în țări ca România, medicamentele inovatoare ajung la prețuri uneori „imorale”, cum afirmă mai mulți specialiști. Iar statul român nu-și permite decontarea lor.  Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin. Câți deputați și senatori ar pierde Bucureștiul (Libertatea)Fără nicio reformă profundă adoptată în cei trei ani de guvernare PSD-PNL, în condițiile în care reorganizarea administrativ-teritorială și modificarea Constituției au fost repede uitate, Puterea a evitat și orice modificare a numărului de parlamentari, care să țină cont de datele de la ultimul recensământ. Conform legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru Camera Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori.În 2022, în România a avut loc recensământul populației și locuințelor, iar datele arată în unele județe modificări substanțiale în ceea ce privește numărul persoanelor, care, cel puțin teoretic, contează pentru respectarea normei de reprezentare.Bucureștiul are alocați 13 senatori și 29 de deputați. Pe noile calcule, ale recensământului din 2022, Capitala ar trebui să aibă 24 de deputați și zece senatori. Ce alte județe ar avea mai puțini aleși vedeți în Libertatea. România, atacată cu știri false despre război. Expert: „Vor să arate, în mod fals, că poate fi o țintă a Federației Ruse” (Adevărul)Știrile false despre incidentele produse în România, pe fondul războiului din Ucraina, sunt răspândite cu repeziciune pe rețelele sociale.Cea mai recentă dintre ele a fost publicată pe un canal de Telegram, care anunța că marți seara a avut loc un incendiu puternic lângă Brașov, unde erau depozitate echipamente militare și medicamente pregătite pentru a fi expediate în Ucraina.Reacția Inspectoratului pentru Situații de Urgență și a autorităților a fost promptă, precizându-se că sunt informații false și că nu a existat nicio intervenție în zonă. Compania invocată în știrea falsă, distribuită pe Telegram, nu există, iar imaginile care însoțesc informația provin și ele din alte locuri.Astfel de dezinformări, care se răspândesc cu repeziciune în mediul online, sunt realizate în mod dirijat, arată generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.„Vor să arate, în mod fals, că (România- n.red.) poate fi o țintă a Federației Ruse”, spune expertul citat de Adevărul.Știrile false fac parte din războiul informațional și chiar și, atunci când sunt dejucate de reprezentanți ai Ministerului Apărării, publicul lor poate rămâne cu impresia că informațiile pe care le-au primit inițial, deși contestate și dovedite ca fiind false, sunt cele adevărate.

Biserica Elim Timișoara - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Petrică Vrăbioru, în data de 28 iunie 2024.

David Popovici trage autoritățile de mânecă, după medaliile obținute la Paris: „Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru sporturi?!” (Gazeta Sporturilor) - Anul recordurilor triste în învățământ: profesori care pică titularizarea predau copiilor care iau sub 5 la evaluare (Europa Liberă) - Reclamațiile anonime ale studenților hărțuiți sexual sunt blocate în toate universitățile din România printr-o Hotărâre a Guvernului Ciolacu, elaborată de ministerul Ligiei Deca (Edupedu) David Popovici trage autoritățile de mânecă, după medaliile obținute la Paris: „Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru sporturi?!” (Gazeta Sporturilor)Aur la 200 de metri liber, bronz în proba de 100 de metri liber. Acesta este bilanțul lui David Popovici la Jocurile Olimpice, el aducând singurele medalii ale României de până acum.După cursa de miercuri seara, David s-a declarat ușurat că a scăpat de presiune și că va putea, în sfârșit, să viziteze capitala Franței. Totodată, s-a arătat mulțumit de aspectele tehnice ale cursei.„Medaliile aș vrea să însemne mai multă atenție către sport. Sigur, avem destul de multe probleme la noi în țară, dar faptul că se investește prea puțin în sport este una dintre ele. În timpul iernii, când e frig la Lia Manoliu, se pune un balon în care dacă intri și stai mai mult de 3 minute te sufoci. Noi acolo ne antrenăm! Sunt promisiuni de ani de zile, cum e și cu Patinoarul, cum sunt alte bazine și arene în stadiul de proiect. Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu.Ar trebui investit mai mult în sport și investit cu cap”, a spus David Popovici. Anul recordurilor triste în învățământ: profesori care pică titularizarea predau copiilor care iau sub 5 la evaluare (Europa Liberă)În 2024 sunt cei mai mulți elevi cu note sub 5 la Evaluarea Națională din ultimii patru ani, deși examenul nu a avut un grad de dificultate mai ridicat. 40% dintre cei care nu au promovat sunt din mediul rural. În oglindă, sub 42% din profesorii înscriși la examenul de titularizare au luat note peste 7. Acesta este rezultatul proiectului „România Educată”. Reclamațiile anonime ale studenților hărțuiți sexual sunt blocate în toate universitățile din România printr-o Hotărâre a Guvernului Ciolacu, elaborată de ministerul Ligiei Deca (Edupedu)Consiliul Național al Rectorilor a cerut, miercuri, universităților, printr-o rară intervenție a sa în dezbaterile publice, să ia măsuri clare împotriva hărțuirilor sexuale, pe care să le „identifice” fără întârziere, dar „în conformitate cu prevederile legale”. Ministra Ligia Deca le-a cerut, la rândul ei, „sancțiuni aspre” în astfel de cazuri. CNR le mai solicită universităților „proceduri eficiente pentru raportarea și investigarea” abaterilor. Or, în acest moment, universitățile sunt blocate să folosească un instrument-cheie pentru raportarea abuzurilor chiar printr-o Hotărâre a Guvernului Ciolacu, elaborată de ministerul Ligiei Deca, anume cea referitoare la Codul-cadru de etică și deontologie universitară. Acesta a scos efectiv în afara legii, din primăvară, analiza sesizărilor anonime la comisiile de etică ale instituțiilor de învățământ superior. Ce fac mari universități ale lumii vedeți pe pagina EduPedu. Gafele lui Geoană s-au întors după 15 ani. Acum, într-o nouă prezentare. Cu Ciolacu (SpotMedia)De-a lungul anilor, cea mai mare vulnerabilitate sesizată la Mircea Geoană a fost lipsa instinctului politic. Nu realizează când i se pregătește o capcană, nu are niciun filtru în ce privește alegerea colaboratorilor și se lasă folosit de cei care-l finanțează. După ultima petrecere, drumul spre fotoliul de președinte devine mai dificil.Diplomația luiMircea Geoană, secretar general-adjunct NATO, dă rateuri. La o zi după ce o coroană de flori, semnată de acesta, a fost fotografiată la slujba de înmormântarea a lui Mihai Caraman, fost spion decorat de KGB, și, apoi, distribuită pe rețelele sociale, Geoană participă la o petrecere alături de Victor Ponta, Marius Tucă și Marcel Ciolacu.„Lupta politică și electorală a atins cele mai de jos limite și voi sesiza instituțiile statului român pentru uzurparea identității, înscenare și propagare de știri false”, a scris Mircea Geoană pe pagina sa de Facebook, duminică seara, acuzând că este victima unei încercări de compromitere. Între Mircea Geoană și Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, se desfășoară în aceste zile o competiție politică pentru obținerea susținerii unei părți din electorat pentru a avea șanse în alegerile prezidențiale.Deși niciunul nu a anunțat oficial că va intra în cursa pentru Cotroceni, fostul și actualul președinte PSD se luptă pentru voturile alegătorilor social-democrați.Mulți susținători ai lui Geoană au comentat pe rețele sociale, spunând că „schema” cu coroana de flori e opera strategilor din PSD și PNL care au ca scop compromiterea candidaturii „independente” a acestuia.

Cordonul sanitar: să o dăm sau nu în vileag pe Șoșoacă? (SpotMedia) - Un avertisment pentru România. Industria auto, care a ţinut economia pe creştere, se schimbă (Ziarul Financiar) - De ce s-a transformat Bucureștiul într-o pungă de căldură (HotNews) Cine se încălzește pentru funcția de comisar european din partea României. Lupta din spatele ușilor închise (Libertatea)Funcția de comisar european, o poziție bine remunerată și cu vizibilitate mare la nivel european, e vizată de mai mulți reprezentanți ai Coaliției de guvernare, lupta aprigă fiind dusă mai ales în interiorul PSD, formațiune care are prima șansă să dea noul om al României în Executivul de la Bruxelles.În PSD sunt vehiculate trei nume. Favorit, cel puțin în ceea ce privește susținerea în partid, este Mihai Tudose. Potrivit informațiilor Libertatea, deși are o susținere puternică în partid, Tudose a fost mai degrabă discret în activitatea sa de europarlamentar la Bruxelles, fără apetență în a vorbi cu media străină (în limbi de circulație internațională).Al doilea nume e Victor Negrescu, ales vicepreședinte al PE, care pe lângă faptul că e consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu, este omul care are o relație foarte bună cu lideri socialiști din Spania și Germania, două țări-cheie în angrenajul social-democraților, susțin sursele Libertatea.Al treilea nume vehiculat este Vasile Dîncu. Președintele Consiliului Național al PSD, acum și eurodeputat, ar ținti un portofoliu legat de industria de apărare, dacă România l-ar obține.Din tabăra liberală, deși nu e membră de partid, singurul nume pentru care e făcut lobby este Luminița Odobescu. Pentru ea ar fi dorit portofoliul extinderii. Cordonul sanitar: să o dăm sau nu în vileag pe Șoșoacă? (SpotMedia)Eurodeputata Diana Șoșoacă și-a făcut treaba pe care o avea de făcut. A ajuns în Parlamentul European, coborând în subteranele extremismului, și a făcut zgomotul grotesc pe care trebuia să-l facă. Dar asta e tot ce a obținut Vladimir Putin.Cordonul sanitar impus de democratici în Uniunea Europeană, astfel încât extremismul să nu aibă putere reală, a devenit necesar și în presă, atunci când știrile sunt create de un produs deopotrivă de laborator geopolitic și mediatic, Diana Șoșoacă.Dilema însă e reală. Odată creat, monstrul mediatic seduce tocmai prin grotescul lui, care apasă pe cele mai rele butoane ale omului.Când eurodeputata Șoșoacă a făcut circ în Parlamentul European, scopul a fost deturnarea agendei. Președinta Metsola știe asta și știe ce poate Rusia, de aici soluția evacuării lui Șoșoacă din plen.Nu i-a dat o replică, nu a validat-o ca interlocutor, nu a intrat în niciun dialog cu ea, punând astfel limita de la care tehnicile sovietice folosite de Kremlin nu mai sunt tolerate ca bruiaj, scopul lor.Evacuarea Dianei Șoșoacă de pe agenda media și politică este un gest necesar, nu de curățenie culturală, ci chiar de securitate.E dreptul ei să fi candidat și să fi fost aleasă, dar e responsabilitatea politicienilor moderați, liberali și a presei să cântărească dacă darea în vileag a lui Șoșoacă nu e cumva o capcană, o platformă de unde grotescul să paraziteze agenda. Un avertisment pentru România. Industria auto, care a ţinut economia pe creştere, se schimbă (Ziarul Financiar)Creşterea salariului minim, cererea de forţă de muncă tot mai bine pregătită, electrificarea industriei auto, dar şi criza componentelor din ultimii ani au determinat o reaşezare a forţei de muncă din industria auto locală. Deşi sunt în continuare peste 230.000 de salariaţi în automotive, locul lor de muncă s-a schimbat.Cele 20 de companii cu cele mai mari reduceri de angajaţi între 2018 şi 2023 şi-au micşorat numărul angajaţilor cu mai bine de 25.000 de salariaţi, potrivit datelor centralizate de ZF şi Bridge to Information.Din top trei companii cu cele mai mari reduceri de personal sunt producători de cablaje. De ce s-a transformat Bucureștiul într-o pungă de căldură (HotNews)Temperaturile din București au trecut în această lună timp de cinci zile consecutiv de 40 de grade. Chiar dacă ANM a emis cod roșu de caniculă pentru aproape toată țara, o diferență de temperatură a putut fi observată între marile orașe și zonele rurale sau de la periferia orașelor.Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, cunoscut drept „insulă urbană de căldură, HotNews.ro a discutat cu Anca Dumitrache, arhitectă care a absolvit la Politecnico di Milano.Lipsa spațiilor verzi în zonele urbane este primul motiv invocat de arhitectă. Copacii și vegetația urbană, dar și întinderile de apă ajută la răcirea aerului, prin umbră și eliberare de vapori de apă. Zonele urbane descoperite și uscate, fără vegetație sau corpuri de apă, absorb mult mai multă căldură și împiedică aerul să se răcească. Clădirile înalte și apropiate între ele formează un efect de canion în orașe deoarece căldura degajată de materialele clădirilor crește temperatura spațiului dintre ele, iar străzile înguste nu permit circulația eficientă a aerului pentru a-l răcori. Astfel, aerul cald rămâne prins la nivelul solului, afectând în mod negativ trecătorii.Pe lângă acestea, activitatea umană are, la rândul ei, un rol important în creșterea temperaturilor în interiorul orașelor. Folosirea aerului conditionat este evident necesară în zilele toride, însă este și unul dintre motivele creșterii temperaturilor în zonele urbane. Un impact și mai mare însă îl are traficul, care degaja foarte multă căldură, făcând aerul irespirabil de-a lungul bulevardelor aglomerate. 

Cele mai importante știri ale zilei, alese de Recorder și grupate într-un newsletter audio.

Naționala de volei feminin se află în fața unei noi provocări : va juca în acest weekend în turneul final al Golden League pentru glorie și pentru bani. Adversara din semifinale va fi Cehia, iar premiul cel mare este de 100.000 euro. Calificarea în finala de duminică aduce cu ea, în afara unui bonus important și șansa pentru tricolore de a juca în Chalange Cup. Explică președintele federației române de volei, Adin Cojocaru.

Biserica Poarta Cerului Timișoara - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Darius Zaharia, în data de 9 iuniei 2024.

00:00 Introducere în Succes și Manipulare 01:05 Rolul Statutului și al Minciunii01:53 Prezentarea Invitatului și Backgroundul Profesional 04:03 Manipularea în Creșterea Copiilor 06:26 Scandalul Dwayne Johnson 09:57 Autenticitatea lui Joe Rogan 15:31 Diferențe Culturale în Comunicare 23:59 Impactul Limbajului asupra Percepției 28:54 Analiza Social Media a lui The Rock 29:53 Explorarea Nevoii de a Manipula 30:44 Importanța Statutului într-un Grup 31:19 Umilința Publică și Consecințele Ei 34:07 Impactul Social Media asupra Realității 34:54 Autenticitatea în Imaginea Publică 37:43 Lupta pentru Statut și Validare 46:15 Ipocrizia Figurilor Publice 53:34 Erodarea Meritocrației 57:32 Gravitația Credinței 58:51 Conceptul de "Sneaky Fucker" 59:34 Rolul Minciunilor în Dinamica Socială 59:50 Detectorul de Minciuni Uman 01:03:02 Complexitatea Relațiilor Umane 01:06:22 Importanța Încrederii în Relații01:07:58 Impactul Familiarității și Timpului 01:11:30 Rolul Libertății în Relații 01:14:08 Limbajul Corpului și Decepția 01:18:56 Provocările Comunicării Politice 01:27:44 Înțelegerea Comunicării Non-Verbale în Creșterea Copiilor 01:28:50 Diferențe de Gen în Percepție și Focus 01:31:32 Importanța Ambilor Părinți în Dezvoltarea Copilului 01:34:25 Rolul Încrederii și Percepției în Relații 01:43:29 Impactul AI asupra Interacțiunii Umane 01:46:44 Construirea Empatiei în Discursurile Publice 01:57:34 Explorarea Personalităților Autentice 01:58:20 Provocarea Bias-ului Negativ 02:00:21 Stilul de Leadership al lui Elon Musk 02:01:25 Impactul Leadership-ului asupra Angajaților 02:02:43 Rolul Empatiei în Leadership 02:05:30 Echilibrarea Vieții Profesionale și Personale 02:07:55 Importanța Altruismului 02:22:14 Reflecții despre Viață și Relații 02:25:59 Gânduri de Încheiere și Recunoștință

Continuăm rubrica „Portret de candidat”, însă ne îndreptăm atenția către alegerile locale. Ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida pe 9 iunie.

Există o rețetă a fericirii dovedită științific? Rectorul UBB, profesor universitar doctor Daniel David, ne spune că da. Mai mult, o dezvăluie lui Mihai Morar pe scena Filarmonicii de Stat din Sibiu.Viața noastră poate să devină bună, fericită, împlinită, dacă îi dăm un sens. Iar profesorul doctor David ne spune astăzi cum putem să facem asta. O lecție extrem de utilă într-o țară scindată din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al sondajelor de specialitate, care arată românii fie extrem de atașați de valorile propri, fie, dimpotrivă, căutând ‚o țară ca afară' și respingând tot ce este autohton. Dar care sunt valorile care ne definesc ca neam? Suntem conștienți de ele? Mulțumiți? Și, mai ales, sunt ele compatibile cu lumea în care trăim și cu valorile Uniunii Europene? Sunt doar câteva din temele de discuții la care ai ocazia să participi, la întâlnirea care face previziuni asupra dezvoltării societății românești și a lumii pe care o lăsăm copiilor noștri.Aruncă o privire avizată în viitorul României!La Fain & Simplu, cu Mihai Morar.

Biserica Maranata Pitești - mesaj de încurjare și zidire spirituală, rostit de Bogdan Shulleri, 2024.

00:00 Introducere - George Buhnici prezintă invitata specială, Nicola Tibacu, prima femeie general a României, cu ocazia aniversării a 90 de ani.01:09 Copilăria și tinerețea - Nicola Tibacu povestește despre originile sale și sacrificiile făcute de părinți pentru a-i asigura educația.06:08 Lupta pentru educație - Detalii despre obstacolele întâmpinate din cauza "originii nesănătoase" și despre ajutorul primit pentru a urma liceul și facultatea.12:33 Debutul ca avocat - Începuturile carierei în avocatură în 1961 și provocările financiare care au determinat-o să se angajeze la Ministerul de Interne.16:17 Angajarea la Ministerul de Interne - Contextul politic al epocii și procesul de angajare în Minister.22:33 Experiența la Direcția de Cercetări Penale - Cazurile investigate și confruntarea cu nedreptățile sistemului comunist.33:40 Promovarea femeilor în Minister - Inițiativele de promovare a femeilor în funcții de conducere și numirea Nicolei Tibacu ca locțiitor director.36:10 Revoluția din 1989 - Situația tensionată de la Evidența Populației în timpul evenimentelor din decembrie '89.46:44 Revoluție sau lovitură de stat? - Opinii despre natura reală a evenimentelor din '89 și schimbările de după Revoluție.48:58 Numirea ca șef al Direcției Evidența Populației - Preluarea conducerii direcției în contextul post-revoluționar.  54:38 Proiectul de informatizare - Lansarea unui proiect ambițios de digitalizare a evidenței populației în anii '90.59:14 Trecerea în rezervă - Blocarea finalizării proiectului și trecerea forțată în rezervă în 1994.1:05:31 Revenirea în Minister - Colaborarea cu ministrul Dudu Ionescu pe tema informatizării, după pensionare.1:10:26 Birocrația și disfuncționalitățile sistemului - Observații despre persistența problemelor și nevoia de reformă.1:15:31 Acordarea gradului de general - Recunoașterea meritelor prin acordarea gradului de general în rezervă.1:17:17 Impactul experiențelor de viață - Reflecții despre lecțiile învățate și mulțumirea pentru realizări, în pofida greutăților.1:21:23 Originea discriminării - Discuție despre rădăcinile discriminării și rolul educației în combaterea acesteia.1:23:30 Depășirea misoginismului - Speranța că prin exemplul femeilor de succes, misoginismul va dispărea în timp.1:25:26 Implicarea în acțiuni caritabile - Activități curente de sprijinire a persoanelor defavorizate.1:26:15 Schimb de mulțumiri - Aprecieri și recunoștință reciprocă între Nicola Tibacu și George Buhnici.1:28:10 Digitalizare și probleme actuale - Discuții despre stadiul informatizării și deficiențele sistemului actual.1:41:15 Potențialul nevalorificat - Observații despre resursele umane remarcabile, insuficient valorificate în țară.1:51:07 Educația contra discriminării - Identificarea educației ca soluție pe termen lung împotriva discriminării.1:54:50 Mesaj final - Nicola Tibacu transmite recunoștință pentru oportunitatea de a-și împărtăși povestea.2:00:16 Încheiere - Sinteză, mulțumiri și încurajarea ascultătorilor de a distribui acest interviu inspirațional.

”Societatea din România este mult mai modernă decât statul românesc” spune Cristian Ghinea, invitatul acestei ediții Leaders sub umbrela Vorbitorincilor. Iar discuția noastră pleacă de la cartea invitatului, „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”, ediție sold out, și strădaniile acestei țări de a deveni o țară ca afară, o Românie europeană, cum ne dorim cei mai mulți dintre noi. Am reușit până în prezent să atingem acest țel sau mai avem de lucru la îndeplinirea lui? 04:55 Ce spune cartea „Cine a făcut România. Răscrucile noastre”? 45:15 Lupta între privilegii legale și egalitate 1:09:57 A fost România grânarul Europei? 1:36:30 Diferențe între generații 2:05:16 Cât de performant e statul românesc?

Biserica Română din Kitchener - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de Gelu Tătar, în martie 2024.

Zeci de organizații ale societății civile au publicat recent o scrisoare deschisă adresată Președinției, Guvernului și Reprezentanței Comisiei Europene în România. ONG-urile cer protecție pentru cetățenii și asociațiile care merg în instanță în interesul public. O discuție despre șicanele la care sunt supuși reprezentanții unor organizații neguvernamentale și cetățenii simpli care se luptă în instanțe cu dezvoltatori imobiliari și nu numai și care au apoi de suferit, ajungându-se chiar și la dizolvarea unor ONG-uri de mediu.Invitate la emisiunea Planeta Verde sunt directoarea executivă de la APADOR-CH, Georgiana Gheorghe și directoarea executivă a asociației ECOPOLIS, Oana Neneciu.Ce-și propun ONG-urile cu aceasă scrisoare deschisă? De ce e important pentru un ONG de mediu să știe că atunci când face un demers în instanță în interesul public, nu va fi supus ulterior unor șicane și intimidări? Ce răspunsuri au primit până acum semnatarii scrisorii deschise?

Prieteni, întâlnirea cu Dia Radu, jurnalist cultural a fost o reală încântare. O să descoperiți un om admirabil, un minunat intervievator, pasionat de munca sa și, nu în ultimul rând, curajos. Pentru că, auzindu-i întâmplările, noi nu am putut decât să o mai întrebăm dacă nu i-a fost frică să treacă prin toate cele povestite.  Altfel, avem suficiente motive să ne îngrijorăm de numărul tot mai mare de români care-și iau cetățenia unuia dintre statele Uniunea Europeană, cărțile au locul lor binemeritat, la fel și fotbalul, doar vorbim despre sferturile Champions League. Admirabila Diana are recomandări culturale și încheiem cu ”platouașe” pline cu de toate.    00:00 Câteva bancuri, de ce Radu nu și-a dorit să ajungă profesor universitar și depănăm amintiri de pe vremea când eram fumători 22:44 ”Țăcăneli”, cum le-a spus Radu, cu subsoluri și lifturi, i-am văzut pe Marcel Iureș și The Tiger Lillies, câteva vorbe despre ”Libertatea de depresie”, cartea semnată de Radu Paraschivescu, și ”Bournville” de Jonathan Coe, în traducerea lui Radu. Anunțăm și viitoarea apariție a site-ului Vorbitorincii și două vești bune pentru comunitatea de plătitori. 56:36 Îngrijorări sănătoase despre plecările românilor după deschiderea granițelor 1:11:11 Viața pe un divan imaginar. Cu Dia Radu, jurnalist cultural 2:38:24 Neașteptări cu Willie Nelson și Nirvana 2:45:48 Spuma filelor aduce cărți minunate: Isabel Allende - Numele mi-l știe vântul, Garcia Marquez - Ne vedem în august, Juan Jacinto Munoz Rengel - O istorie a minciunii, Maria Ressa- Cum sǎ înfrunți un dictator. Lupta pentru viitor 3:11:40 Sferturile Champions League la Fotbal și fotbalamuc 3:21:10 Vânătorile Dianei 3:39:52 Oale, ulcele și tigăi și… platouașe

Biserica Română din Kitchener - mesaj de încurajare și zidire spirituală, susținut de pastorul Daniel Bîrsan, în februarie 2024.

Paul a avut doar Hex pe cap săptămâna asta. Apetitlul sau hexual a fost de neoprit. A avut nevoie de consiliere hexologică. Gata, nu mai am. 0:00 – INTRO 15:22 – Paul s-a jucat Hex 25:07 – Edgar s-a jucat Soul Reaver 2 36:26 – Lupta de Clasă 43:59 – Concedieri la Supermassive Games; EA College Football plătește talentul puțin; 54:28 – Frost Giant Games vinde acțiuni la jucători; Elden Ring DLC TRAILER; YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/e Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

Biserica Betania Jebel - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Mihăiță Dănilă, în data de 11 februarie 2024.

Dacă îți place #VULNERABIL mă poți susține cu o cafea aici - https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Alexandra David este soție, mamă și mare iubitoare de Scriptură și de Dumnezeu. Pe Alexandra pare că am cunoscut-o din întâmplare, dar prietenia noastră a început tocmai de la acest subiect. I-am propus în urmă cu multe luni să-și spună povestea la #VULNERABIL și la momentul potrivit a primit curajul să o facă. E povestea multora dintre noi, cu multe asemănări sau multe diferențe. Lupta kilogramelor și a aspectului fizic, a modului în care ne vedem și a valorii pe care credem că o avem, o ducem multe dintre noi. Iar partea cea mai dificilă e ca atunci când devenim părinți să nu le oferim „cadou” această durere și zbatere și copiilor noștri. Povestea Alexandrei este despre cum Dumnezeu face minuni și în percpeția asupra corpului nostru, atunci când mulți își dau cu părerea despre modul în care ne-a creat El. Despre cum lipsa controlului se duce la cruce și acolo se vindecă. Despre cum hrana spirituală ne dă echilibru în gestionarea hranei fizice. Un episod despre kilograme, dar mai ales despre restaurarea minții și despre oglinda prin care trebuie să ne privim atunci când știm că suntem fiice de rege. De ascultat cu fiicele și fii noștri și de-i lăsat să ne spună unde am pus problema greșit și cum am putea să ne corectăm! _____ Pe Alexandra o găsești aici: Facebook - https://www.facebook.com/alexandra.david.397948 Instagram - https://www.instagram.com/alexandra.idavid/ _____ Dacă vrei să fii partenerul meu în crearea episoadelor viitoare o poți face printr-o donație AICI –⁠⁠ ⁠https://www.buymeacoffee.com/vulnerabil Nu uita să dai FOLLOW dacă asculți pe Spotify, un RATING și un REVIEW dacă asculți ⁠pe Apple Podcasts și SUBSCRIBE dacă asculți pe Youtube. Prin asta contribui la fiecare episod al acestui podcast și mă ajuți să ducem poveștile acestea mai departe. Urmărește-mă și pe rețelele sociale: Instagram – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.instagram.com/ramylazar/ Facebook – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://www.facebook.com/ramy.scurtu⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Website – ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ramonalazar.ro⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

Biserica Betesda Watford - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Ionică Jijie, în data de 25 ianuarie 2024.

Biserica Betel Reus - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Costel Albu, în data de 10 noiembrie 2023.

Cristina Chira are studii de arhitectură, însă și-a urmat visul de a scrie. În 2015 a absolvit un master de scriere creativă la Birkbeck, University of London, și a publicat în Revista de povestiri, Echinox, Iocan, Timpul și antologiile Kiwi (2022) și Kiwi (2023). În 2023, a apărut la Polirom volumul ei de debut, Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor.Am cunoscut-o pe Cristina la un curs de scriere creativă acum câțiva ani și ne-am reîntâlnit cu aceleași interese la FILIT 2023. A povestit la Zest despre drumul de la arthitectură la scris, lupta cu neîncrederea și dubiile, puterea de a acționa și nevoia de perseverență. Support the show

Conversațiile cu Horia Radu sunt în topul celor mai ascultate episoade #ThiningMadeVisible și indiferent dacă discutăm despre convingeri limitative sau bani, Horia place, educă și convinge, în stilul său caracteristic și inconfundabil.Perspectivele lui nu sunt mereu confortabile, dar sunt digerabile, sunt întotdeauna autentice și extrem de folositoare … dacă ai deschiderea de a trece la următorul nivel în dezvoltarea ta.Și de data aceasta am abordat împreună subiecte delicate, provocatoare și pentru unii dintre noi chiar tabu: manipularea emoțională și lupta pentru putere în relația de cuplu. Dar am vorbit și despre ce înseamnă o relație de cuplu armonioasă și cum poți avea una, de ce nu ne alegem partenerii întâmplător sau pentru că suntem predestinați și, ca de obicei, Horia a dat exemple din propria sa experiență personală și profesională. Iată câteva dintre ideile care merită atenția ta:

Iosua 8 - Strategie pentru lupta contra vrăjmașilor

Ce frumos ar fi ca fiecare copil al lui Dumnezeu să fie angajat în această „luptă” spirituală: să îi privească mereu cu toată îngăduința și cu toată dragostea pe semenii lui, dovedindu-le că îi acceptă ca frați în Domnul Hristos și ca moștenitori ai Împărăției cerurilor! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio

Biserica Elim Timișoara - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Alin Bob, în data de 16 iulie 2023.

Biserica Efrata Făget - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de Raul Pop, în data de 9 iulie 2023.

Predici download | Predici audio | Predici video | Predici mp3 | Predici crestine | Predici penticostale | Ciresarii | Vladimir Pustan | Predici download Vladimir Pustan | Predici audio Vladimir Pustan | Predici video Vladimir Pustan | Predici mp3 Vladimir Pustan | Predici crestine Vladimir Pustan | Predici penticostale Vladimir Pustan | Ciresarii Tv | Predici Ciresarii Tv | Predici Sala Ciresarii | Pentru mai multe detalii: http://www.ciresarii.ro | Tel: 0259-321.693

Biserica Poarta Cerului, Timișoara - mesaj rostit de Jani Kardos, în data de 29 mai 2023.

L-am urmărit de mai bine de câțiva ani pe social media. L-am observat deseori la proteste, și deși știrile din ”presă” (observați vă rog ghilimelele) nu îi fac dreptate, am observat un lucru. Nu are nici un fel de asocieri cu nimeni din politică. A dat în toți cu același elan și curaj, și vocea lui devine din ce în ce mai prezentă. Din păcate, gurile rele sunt multe, și reușesc să îi acopere câteodată vocea în social media, pe YouTube, și poate chiar și în viața personală.Mălin Bot este însă un luptător împotriva nedreptății, și deși ia fiecare bătălie foarte personal, reușește să îi ajute pe mulți dintre cei care îl urmăresc. Ați cerut un podcast cu el, iar acum este aici, LIVE, fără perdea, și ne va spune tot ce știe despre acest sistem corupt, Mafiot, al peisajului politic românesc.