Podcasts about jurnalism

Într-o lume în care jurnalismul se face din redacție, Jacqui Banaszynski câștigătoare a premiului Pulitzer ne reamintește că poveștile nu apar pe fluxul de știri.  "Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni" spune la RFI jurnalista devenită editor și profesoară la Universitatea Missouri. Cu ocazia participării la cea de-a 10a ediție Power of Storytelling, Jacqui Banaszynski a stat de vorbă cu Andreea Pietroșel despre viitorul jurnalismului, AI și puterea poveștilor de a schimba societatea. Idei principale: "Lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi" "Pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări." "O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos"     Rep:  Ne aflăm aici cu Jacqui Banaszynski. Este o legendă a jurnalismului, câștigătoare a premiului Pulitzer, profesoară și reporter. Bine ați venit la RFI România!Jacqui Banaszynski: Mulțumesc, Andreea! Mă bucur să fiu aici! Rep: Mă bucur să vorbesc în sfârșit cu dvs, pentru că am auzit atât de multe povești în ultimii ani. Conferința The Power of Storytelling a revinit după cinci ani cu cea de-a 10-a ediție. Din cele 10 ediții, ați ratat doar una și ați contribuit la lansarea conferinței în 2011. Cu ce vă ocupați și de ce v-ați întors astăzi aici? Iubiți atât de mult România? Jacqui Banaszynski: Da, este o întrebare la care este greu să răspund și primesc întrebarea asta tot timpul în SUA, când oamenii îmi spun: unde te duci? Și eu le răspund „în România”, iar ei îmi spun: unde este România? Iar eu le spun: mai bine uită-te pe hartă. Îl știam pe Cristian Lupșa, care a inițiat Power of Storytelling. L-am cunoscut când era student la Universitatea din Missouri, unde eu predam. Și după ce s-a întors aici, m-a contactat pentru că voia să predea tipul de jurnalism pe care îl învățase la Universitatea din Missouri și mi-a spus: mă poți ajuta cu asta? I-am spus „sigur”. Și așa am făcut schimb de idei până când a decis să înceapă revista și să odată cu ea și Conferința Power of Storytelling. Dar a fost o decizie de ultim moment. Avea nevoie de niște vorbitori, a apelat la mine pentru că știu o mulțime de jurnaliști din Statele Unite și am venit, și am mai venit o dată să lucrez cu oamenii din echipa lui. Este ceva în legătură cu acest loc care mă atrage, nu pot să vă spun ce este, doar că îmi plac tinerii pe care i-am întâlnit aici, generația voastră și cei din Generația Z. Toți par să aibă acest spirit de creativitate și aceasta este într-adevăr cea mai bună conferință la care am participat vreodată. Iar eu am participat la sute de conferințe de tipul acesta. Deci, în parte vin în România atât de des pentru că aș face destul de multe pentru Cristian și echipa lui, dar , de asemenea și pentru că întotdeauna plec de aici plină de inspirație.Rep: Le vom trimite înregistrarea fără să punem presiune pe el:) Cariera dvs. se întinde pe 50 de ani și ați relatat povești de pe toate cele șapte continente, din Etiopia până în Antarctica. Ce au adus toate aceste călătorii pentru cercetare și muncă pentru dvs - ca profesionist și ca persoană? Jacqui Banaszynski:  Bună întrebare. Cred că m-a învățat să nu presupun că modul meu de a vedea lumea este automat cel corect. Când americanii călătoresc din cauza statutului pe care SUA l-au avut întotdeauna, cel puțin în ultimii 80 de ani, este foarte ușor pentru ei să vadă lumea printr-o perspectivă și o narațiune americană. Și când am călătorit în alte locuri, am învățat să las asta deoparte și să încerc să înțeleg că alți oameni văd lumea prin propria lor perspectivă și experiență, ceea ce este foarte valoros pentru un jurnalist. Pentru că asta încercăm să facem sau ar trebui să încercăm să facem în fiecare poveste pe care o spunem. Să vedem povestea prin prisma experienței persoanei despre care relatam, nu prin a noastră. Și în fiecare loc în care am fost, am întâlnit acești oameni extraordinari care făceau lucruri nebunești: expediții cu sania trasă de câini, oameni care încearcă să își țină familiile unite în timpul foametei și a fost remarcabil, am fost foarte, foarte norocoasă. Rep: Credeți că jurnaliștii de astăzi au o abordare diferită față de reportaj, față de timpul petrecut pe teren?Jacqui Banaszynski: Din păcate, da. Mi se pune des această întrebare, chiar și în SUA, când lucrez cu tineri jurnaliști în cadrul atelierelor, ei spun: nu putem ieși din birou. Vorbim mult despre modul în care puteți lucra de la distanță și prin zoom, prin telefon, Facebook, mesagerie orice. Nu este același lucru cu a fi pe teren. Acest lucru se întâmplă în același timp în care industria se contractă, reducerile sunt teribile pentru presa din întreaga lume și, de asemenea, în SUA, dar cred că oamenii pot găsi modalități de a ajunge pe teren pe poveștile care contează cu adevărat și în moduri mai scurte decât cred ei că trebuie să. Poți face multe pe teren în două ore, dacă ești undeva și ești cu adevărat atent și ești cu adevărat martor, observi și asculți cu adevărat. Puteți face multe în două ore, nu aveți nevoie de două săptămâni sau două luni.   Rep: Este adevărat, dar trebuie să avem și un exercițiu. Jacqui Banaszynski: Da, și trebuie să ai sprijinul redactorului șef sau al editorului tău. Trebuie să ai pe cineva care este dispus să te lase să faci asta și, personal, asta cred că ne lipsește acum: editorii care să spună „povestea nu este în redacție, este acolo afară, așa că du-te și găsește-o!”. Asta a fost lumea în care am crescut eu și generația mea. Dacă eram în redacție, editorul se enerva și spunea „du-te și găsește o poveste”, iar noi trebuia să plecăm.Rep: Ce părere aveți despre inteligența artificială? Este o amenințare sau nu?Jacqui Banaszynski: Nu sunt un fan până acum. Cred că ar putea fi un instrument uimitor care să ne ajute în tot felul de moduri, în special în ceea ce privește progresele medicale și tehnologice care ne-ar ajuta ca societate. Nu cred că o putem controla. Cred că am pierdut deja această bătălie. Este cu mult înaintea noastră și, prin urmare, va lua locuri de muncă și cred că amenințarea la adresa jurnalismului este enormă.  Oamenii care îl folosesc spun că este un instrument grozav. Este mai rapid decât Google, poți găsi tot felul de lucruri foarte repede, dar...Rep: Trebuie totuși să verificăm informațiile date de AI.Jacqui Banaszynski: Așa speră,  dar dacă redacția de știri taie și taie și taie din personal și cei care rămân nu au timp... O mulțime de redacții spun acum pur și simplu: AI va face treaba asta pentru noi. Va face acest tip de povești, așa că vom merge direct la AI. Cred că este foarte periculos. Deocamdată nu sunt un fan, nu știu dacă voi fi vreodată, dar nu cred că trebuie să-mi fac prea multe griji pentru că sunt bătrân. Nu voi trăi suficient de mult pentru a fi o amenințare pentru mine. Dar este foarte problematic. Zilele trecute am citit un articol în care se spunea că tehnicienii de la Open AI susțin că ar trebui să poată trece peste legile privind drepturile de autor și să preia direct materiale de la oameni creativi, jurnaliști, pentru a alimenta AI. Astfel, ei spun că într-un fel vor să scape de legile privind drepturile de autor. Ei bine, asta este o amenințare. Este o mare amenințare. Rep: Ați predat la Școala de Jurnalism din Missouri și la Institutul Pointer și ați editat nenumărați tineri jurnaliști. Ce ați învățat de la ei?Jacqui Banaszynski: Știți, lucrul minunat despre predare este că înveți în fiecare zi. Am auzit odată, cu ani și ani în urmă, un lucru pe care nu l-am uitat niciodată: predai ceea ce trebuie să înveți. Dacă te gândești la asta este foarte, foarte interesant. Și astfel, atunci când predai, pentru mine predarea a fost o extensie a raportării, pentru că a trebuit să ascult foarte mult pentru a-mi da seama de ce avea nevoie fiecare elev, unde se aflau, cum îi puteam ajuta. Și asta a fost valabil indiferent dacă erau studenți actuali încă în școală sau tineri profesioniști sau chiar profesioniști la mijlocul carierei, pentru că fiecare are propriile provocări, iar treaba mea era să spun „cum te pot ajuta cu această provocare?”, dar nu pot presupune că știu răspunsul până nu știu cu ce se luptă. Deci, de fiecare dată când făceam asta, învățam mai multe, nu doar despre cum vedeau ei lumea, ci și despre profesia mea și despre meserie, pentru că trebuia să fiu capabil să o articulez, să o descompun, să le dau oamenilor părțile componente, să le spun cum funcționează, așa că a trebuit să mă întorc și să studiez fundația reală a poveștilor.Rep: Credeți că acum jurnaliștii sunt capabili să asculte sau doar au opinii puternice și sunt părtinitori? Jacqui Banaszynski: Cred că depinde de jurnalist. Din ce în ce mai mulți jurnaliști sunt împinși către social media, unde au o perspectivă și o opinie puternică. Dacă ne uităm la principalele redacții de știri din SUA, cum ar fi New York Times, Washington Post, Seattle Times, reporterii lucrează în continuare ca jurnaliști direcți care încearcă să obțină informații, să le verifice și să le pună în context. Dacă vă uitați la televizor, situația este diferită, National Public Radio este foarte puternic în SUA, dar trebuie să faceți o distincție între reporteri și editori de opinie și din ce în ce mai mulți oameni intră în această lume a opiniei.Rep: Care este diferența dintre media mainstream și cea independentă în SUA și Europa?Jacqui Banaszynski: În SUA folosim acest termen pentru presa care nu aparține guvernului. Astfel, presa tradițională, New York Times, este un ziar independent, care nu primește bani de la guvern și care nu aparține guvernului. Este un ziar mainstream, dar este independent, la fel ca radiourile publice. Așadar, folosim termenii „mainstream” și „independent” oarecum interschimbabili, diferența fiind, pentru noi, că puteți avea o organizație de știri independentă care nu face parte din mainstream, ceea ce înseamnă că este un start-up, mai nou, care este pe cont propriu și care învață să se dezvolte. Dar acestea devin foarte repede parte din mainstream.  Foxnews, de exemplu, este în strânsă legătură cu guvernul. Așa că nu i-aș numi o organizație de știri independentă. Pur și simplu nu aș face-o. Rep: Ați câștigat premiul Pulitzer în 1988 pentru un serial revoluționar despre un cuplu de homosexuali care murea de SIDA în America rurală, într-o perioadă în care ziarele nu puneau persoane gay pe copertă și, cu siguranță, nu într-o lumină pozitivă. Ce le-ați spune jurnaliștilor care acoperă subiectele cu care se confruntă comunitatea LGBT în zilele noastre, când roata pare să se învârtă invers și comunitățile sunt din nou vizate? De fapt, Ungaria tocmai a anulat Pride. Jacqui Banaszynski: În SUA am mulți prieteni homosexuali care sunt îngrijorați că mariajul homosexual, care face acum parte din constituție, va fi anulat. În urmă cu o lună, a apărut o poveste oribilă despre o persoană transgender care a fost ținută captivă timp de o lună și bătută până la moarte, torturată. Ce le-aș spune oamenilor? Le-aș spune, probabil, că atunci când am apărut în presa tradițională exista o presă gay foarte robustă. Nu era o presă clandestină, ci una existentă, așa că am obținut multe idei de articole, sfaturi și surse de acolo. Este o modalitate prin care comunitatea își găsea vocea. Le spuneam să se prezinte la întâlnirile publice, le spuneam să devină foarte activi din punct de vedere politic și să nu ia lucrurile de bune. Atunci când Roe vs Wade, dreptul la avort, a fost adoptat în SUA, cred că oamenii care credeau în dreptul de a alege, au luat de bun faptul că acum este sigur. Ei bine, 50 de ani mai târziu a fost eliminat. Și cred că comunitatea LGBT trebuie să facă același lucru, trebuie să lupte în fiecare bătălie care le ia drepturile.Rep: Dar ce pot face jurnaliștii?Jacqui Banaszynski: Jurnaliștii pot spune această poveste, pot asculta, pot fi atenți, pot realiza că există un eveniment în cascadă și că dacă te duci după această persoană astăzi, s-ar putea să te duci după următoarea persoană mâine și următoarea persoană a doua zi. Celălalt lucru pe care presa îl poate face este să ne ocupăm de problema persoanelor transgender, care a fost una dintre țintele administrației Trump și ale campaniei dinaintea alegerii sale și au făcut mare caz de sportivii transgender, practic femei transgender care joacă în echipe feminine. Este un procent mic de oameni. Este ca și cum nu este o problemă în lume și au făcut-o o problemă. Și presa ar trebui să dea aceste numere, astfel încât de fiecare dată când administrația împinge și spune xyz presa ar trebui să spună - da, acest lucru este ceea ce au spus, acesta este adevărul, acesta este cât de mulți oameni acest lucru afectează.Rep: Am citit că există de fapt un procent foarte mic de atlete transgender care câștigă de fapt atunci când concurează.Jacqui Banaszynski: Da, și un procent foarte mic care concurează la orice fel de nivel de elită. Este un număr foarte mic de oameni. Nu cunosc statisticile cu exactitate, dar dacă aș mai fi acoperit aceste probleme, m-aș fi asigurat că știu cifrele, unde există aceste programe și cum se simt oamenii din acele școli locale, acele comunități locale, înainte să vorbesc cu administrația. Trebuie să punem lucrurile în context. Acest lucru necesită timp și muncă.Rep: Ați spus în mod celebru că pensionarea este ca un balansoar și că vizionarea serialelor nu este pentru dvs., ce repere v-ați mai setat ?Jacqui Banaszynski: Nu știu. M-am semipensionat. Am părăsit ultimul meu tip de slujbă oficială în urmă cu 6 luni și încă îmi dau seama și, sincer, am fost atât de distras de ceea ce se întâmplă în DC și la nivel internațional încât nu mi-am dat seama prea multe, cu excepția faptului că vreau să-mi curăț garajul pentru că este o mizerie. Mulți oameni spun că ar trebui să scriu o carte. Nu știu. Eu nu sunt acolo. Predau din ce în ce mai mult și îmi place din ce în ce mai mult, așa că s-ar putea să fac mai mult din asta. Deci, repere, nu simt că am nevoie de mai multe repere. Niciodată nu mi-am propus să am oricum, așa că nu mai caut astfel de realizare.

M.C.N. Podcast revine în forță! Începem un nou sezon în care abordăm unele dintre cele mai interesante subiecte care merită atenția ta. Astfel, ducem mai departe manifesto-ul pentru dialoguri autentice și perspective curajoase asupra realității. În primul episod i-am avut alături la masa rotundă pe Theo Zeciu, Imogen, Monica Jitariuc și Dragoș Stanca. Au vorbit fără filtre despre tot ce înseamnă social media. Sunt responsabili influencerii de educarea publicului sau de entertainment? Cine câștigă lupta dintre online și TV? Cât de dependenți suntem de rețelele de socializare și cât de onest vrea brand-ul să fie influencer-ul într-o campanie? O discuție completă, abordată de pe toate fronturile. Alături i-am avut pe studenții de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și ONG-ul Ethical Media Alliance, inițiat chiar de Dragoș Stanca. Acest ONG își propune să îi ajute pe jurnaliști să-și monetizeze munca, iar astfel să susținem conținutul de interes public. Le poți fi și tu aproape aici: https://www.ethicalmedia.eu/ Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul în siguranță al invitațiilor. Mulțumim! /Instagram: / / blackcab.romania /Facebook: / / theblackcab Le mulțumim și prietenilor de la DP Watches, care s-au alăturat! Dacă sunteți pasionați de ceasuri și credeți că a venit timpul să vă cumpărați unul, DP Whatches vine la fix. Mai multe detalii aici: https://dpwatches.ro/ /Instagram: / / dpwatches.ro /Facebook: / https://www.facebook.com/profile.php?... ---- Produced by: Headline Management /Instagram: / / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Iulia Mocanca, Răzvan Gârz & Teodora Nedelcu ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this song on your channel.

Participarea la show-ul tv 'Asia Express' este cea mai recentă realizare pentru Mihai Găinușă. Un parcurs care a surprins pe toată lumea, aventura încheindu-se în semifinalele concursului tv. "Importantă este călătoria.", spune Mihai Găinușă, într-o discuție în emisiunea RFI360, discuție ce pornește de le la jurnalismul făcut cu umor, până la supraviețuirea într-un pesaj media cu tot felul de provocări. Absolvent al unui liceu de poștă și telecomunicații, Mihai Găinușă a pus prima data căștile pe urechi pe vremea când lucra într-o centrală telefonică. Apoi a încercat de câteva ori să intre la Facultatea de Studii Economice dar matematica s-a dovedit o nucă tare, motiv pentru care a ales Facultatea de Jurnalism. Întâmplarea face că atunci a câștigat un concurs la o emisiune de la un post de radio, și uite așa, venind la radio, nu a mai plecat. Radioul se numea Delta RFI, iar de aici începe povestea lui Mihai Găinușă, întinsă pe tot felul de frecvențe, radio și tv.A fost acolo când un important post de radio din FM-ul romanesc, Radio Contact, s-a stins, pentru a face loc unui alt nume de radio, important astăzi. A fost în echipa de scriitori ai emisiuni 'Chestiunea Zilei' de la ProTV, este unul dintre inițiatorii emisiunii tv Cronica Cârcotașilor. Dar prima încercare de umor la microfon rămâne la Delta RFI, devenind parte din distribuția emisiunii la care câștigase concursul ce i-a deschis ușa radioului. Emisiunea se numea 'Săptămâna nebunilor'. S-a întors la școală pentru a învăța să scrie scenarii, a scris pentru carte, a scris pentru film, a făcut televiziune, le-a vorbit studenților care au pornit pe drumul jurnalismului, visul său rămâne radioul.

Invitatele episodului doi al podcastului „reMEDIU pentru mediu cu Justiție Verde”, sunt Natalia Beregoi, Doctor, lector la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM și Renata Lupăcescu, jurnalistă STUDIO-L Căușeni. Subiectul ediției - jurnalismul de mediu. Acest podcast este realizat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de către A.O. EcoContact, cu susținerea financiară a Suediei

Nouă întâlnire cu Camelia Cușnir, lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Printre subiectele abordate se numără inteligența artificială în predare, psihologia studenților și parteneriatele Facultății cu instituții din alte țări.

Ne-am plimbat cu mama (Violeta Balan) prin satul Negureni și am discutat despre anii copilăriei, relația ambivalentă cu părinții, cum aproape a devenit actriță, experiențele în muzică, școala de jurnalism, producțiile la radio ș.a. ▶LINKURI RELEVANTE: – Videoul original: https://youtu.be/UJ11fUUSXQc?si=gsh-4-6EJ5IJ_HWc ▶DISCORD: – Comunitatea amatorilor de filosofie și literatură: https://discord.gg/meditatii ▶DIALOGURI FILOSOFICE: – Română: https://soundcloud.com/meditatii/sets/dialoguri-pe-discord – Engleză: https://www.youtube.com/playlist?list=PLLnaYpeWGNO8IdPaNYNkbJjNJeXrNHSaV ▶PODCAST INFO: – Website: https://podcastmeditatii.com – Newsletter: https://podcastmeditatii.com/aboneaza – YouTube: https://youtube.com/c/meditatii – Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/us/podcast/meditatii/id1434369028 – Spotify: https://open.spotify.com/show/1tBwmTZQHKaoXkDQjOWihm – RSS: https://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:373963613/sounds.rss ▶SUSȚINE-MĂ: – Patreon: https://www.patreon.com/meditatii – PayPal: https://paypal.me/meditatii ▶TWITCH: – LIVE: https://www.twitch.tv/meditatii – Rezumate: https://www.youtube.com/channel/UCK204s-jdiStZ5FoUm63Nig ▶SOCIAL MEDIA: – Instagram: https://www.instagram.com/meditatii.podcast – TikTok: https://www.tiktok.com/@meditatii.podcast – Facebook: https://www.facebook.com/meditatii.podcast – Goodreads: https://goodreads.com/avasilachi – Telegram (jurnal): https://t.me/andreivasilachi – Telegram (chat): https://t.me/podcastmeditatii ▶EMAIL: andrei@podcastmeditatii.com ▶CRONOLOGIE: 0:00 – Copilăria la sat 11:25 – Anii 1940' și foametea 15:07 – Relația cu mama (bunica Elena); perfecționismul 17:16 – Muzica și Taraful satului 18:58 – Fotografii, conversație cu părinții 21:45 – Talentele artistice și visuri spulberate 37:19 – Conversație cu părinții - continuare 43:29 – Relația cu tata (bunelul Gheorghe) 47:50 – Dificultățile mamei ca profesoare 49:06 – Străbunica și bunica (mâca Pașa) 54:30 – "Încercarea mea permanentă de a fi perfectă" 58:52 – Primile amintiri când a devenit mamă 1:04:12 – Fratele Viorel 1:08:13 – Călătoria alături de Cernobîl 1:14:05 – “Ciocana din om n-o scoți” 1:15:32 – Tata povestitorul (bunelul Gheorghe) 1:17:54 – O istorie are mai multe versiuni 1:19:34 – Prima memorie a mamei 1:23:15 – Câinele-lup Caștan 1:29:50 – Strănutările bunelului 1:31:27 – Radio HIT FM, primele producții originale 1:38:22 – Conflictele cu părinții, șotiile din copilărie 1:49:22 – Negureni vs. Chițcani 1:50:05 – Jurnalism la Radioul Național; magnetofoane cu bobine 1:56:45 – Eternitatea s-a născut la sat 1:59:24 – Generația schimbărilor constante; Căderea URSS 2:01:12 – Studenție, jurnalism și persecuții politice 2:04:19 – Jurnale vs. Social media 2:07:11 – Cenzura sovietică 2:08:57 – Negureni, fost colhoz milionar 2:12:51 – Excursiile pionerești cu vaporul 2:15:17 – Ghiolul 2:21:49 – ASMR țărănesc 2:22:33 – Școala mare din Negureni 2:25:40 – Lectura din copilărie 2:30:19 – Fericirea și lipsa de opțiuni 2:32:07 – Cerul la sat 2:33:28 – „Dorul de cea care am fost” 2:35:03 – Peripețiile cu bostanii de Halloween 2:37:49 – Colecția de vinyluri a mamei 2:41:36 – Cum a învățat să cânte la chitară 2:43:31 – „Eu îți promit că o să mă strădui să trăiesc cât mai mult posibil” 2:47:48 – „Eu vreau să-i văd pe părinții mei tineri” 2:50:17 – „Unde-s eu?” 2:52:57 – Accentul moldovenesc și complexul de inferioritate 2:54:56 – Sacrificiile mamelor din Moldova 2:56:05 – Rolurile sociale rigide 2:59:42 – Jena moldovenilor de a fi ei înșiși 3:07:48 – E timpul...

Beatrice Olaru a fost handbalistă de performanță. A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași, a cochetat cu modelingul, ba chiar a si prezentat pentru cunoscuți designeri români și a devenit cunoscută publicului odată cu participarea și câștigarea sezonului doi din Exatlon România. Pentru că a fost întotdeauna devotată sportului, și-a dezvoltat un program online de training, pe care l-a adaptat și în timpul sarcinii, creând astfel un modul și pentru femeile însărcinate. Astăzi este personal trainer, extrem de activă pe social media unde vorbește despre importanța sportului, mișcării, nutriției si stilului de viață sănătos. 

M.C.N Podcast s-a întors! În cel de-al 12-lea episod, i-am avut invitați pe Denise Rifai, Dani Oțil și Răzvan Simion. Am continuat discuția începută în episodul 7, despre rolul și impactul televiziunii în viața oamenilor, despre influența online-ului asupra meseriei de prezentator TV și despre cum poți crea astăzi conținut relevant indiferent de canalul prin care ajunge la spectatori. Am vorbit despre cât de important este să fii constant și despre echilibrul pe care îl căută fiecare, între meserie și viața personală. În public, am avut studenți de la Universitatea București, la mai multe specializări: Publicitate, Marketing și Jurnalism. I-am avut alături de noi și pe cei de la World Vision România, asociație care este prezentă de peste 33 de ani în viața copiilor din mediul rural. Puteți să sprijiniți și voi activitatea lor prin redirecționarea gratuită a 3,5% din impozitul pe venit, într-un minut, aici: Redirectioneaza 3,5% din impozitul pe venit (worldvision.ro) sau poți dona 4 euro/lună trimițând un SMS cu textul SPERANȚĂ la 8864. Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: / blackcab.romania /Facebook: / blackcab.romania Salutări și către Peisagistica-SHRI. Dacă aveți nevoie să vă amenajați curtea sau un spațiu exterior, îi recomandăm cu drag. https://www.peisagistica-shri.ro/ ----. Produced by: Headline Management /Instagram:/ headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram: / calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: / evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram: / ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram: / alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel

Urmăriți un dialog frumos cu Adrian Artene, director editorial al trustului de presă Gândul, care de copil a dorit să fie jurnalist însă pe măsură ce a crescut L-a (re)descoperit pe Dumnezeu.Vizionare plăcută!Pentru Pomelnice și Donații accesați: https://www.chilieathonita.ro/pomelnice-si-donatii/Pentru mai multe articole (texte, traduceri, podcasturi) vedeți https://www.chilieathonita.ro/

M.C.N Podcast s-a întors! În al 8-lea episod i-am avut alături de noi pe Călin Crețu, Victor Vrânceanu, Florin Prunea și Bogdan Stelea. Am aflat secrete din culisele fotbalului din perioada lui de glorie și-am vorbit despre importanța documentarului ”Hai, România” pentru toți suporterii de fotbal și nu numai. ”Hai, România - Povestea Generației de Aur” este filmul care spune povestea celei mai vii și mai intense perioade din fotbalul românesc: anii 1980 - 2000. Disponbil acum în cinema! Bilete: https://hairomaniafilmul.ro/ În public am avut alături de noi 20 de studenți de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București și de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării. Ca de fiecare dată, am cunoscut o nouă asociației, ONG-ul Climb Again - care oferă terapie prin escaladă copiilor și tinerilor cu dizabilități din toată țara. Le poți fi și tu aproape aici: https://climbagain.ro/ Le mulțumim și partenerilor de la Banca Transilvania, care la fel ca și invitații noștri de astăzi știu că drumul către succes nu e niciodată ușor și nu există scurtătură pentru lucrurile bine făcute. Drumul greu e atunci când lupți, chiar dacă pare că nu ai nicio șansă să câștigi. /Instagram: / banca_transilvania /Facebook :/ bancatransilvania Pentru că și ei sunt experți în domeniul lor, nu puteau să lipsească astăzi, din liga celor grei, și prietenii noștri de la Mitsubishi Heavy. Cu peste 140 de ani de experiență în domeniul climatizării, ne susțin azi pentru o atmosferă ambientală optimă. Mitsubishi încurajează performanța. Hai, România! /Instagram: https://www.instagram.com/mitsubishih... /Facebook: / atxhvacdistribution /Linkedin;/ atxhvac Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: / blackcab.romania /Facebook: / blackcab.romania ----. Produced by: Headline Management /Instagram: / headline.management Directed by: Călin Crețu /Instagram:/ calin.cretu.7 Video production by: Evgeny Gromik /Instagram:/ evgenygromik Animație: Ioana Luiza /Instagram:/ ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:/ alexandrapanaite Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: / micutzu.standup.comedy /Instagram: / micutzustandup Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

În Metopa de astăzi Ioana Prândurel discută cu Ioana Avădani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent, despre educație media, dezinformare, deep fake, fake news și cum ne ajută să știm despre ele pentru a putea gîndi limpede cu propriile minți.

M.C.N Podcast s-a întors! În al 7-lea episod i-am avut alături de noi pe Virgil Ianțu, Andi Moisescu, Cabral Ibaka și Cătălin Măruță. Un episod ce nu are nevoie de descriere, care merită savurat pe îndelete. Trecem prin istoria televiziunii din România, înțelegem evoluția formatelor de divertisment din ultimii 30 de ani și aflăm începturile unora dintre cei mai celebri prezentatori. În public am avut alături de noi 20 de studenți la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (Universitatea București) și doi reprezentanți din partea Asociației Blondie, o asociație care se asigură de transportul în alte țări pentru copii care suferă de o boală ce nu poate fi tratată în România. Le poți fi și tu aproape aici: https://www.asociatia-blondie.ro/ Le mulțumim partenerilor de la YOXO și te invităm să te convingi și tu că oferta lor e fix ce ai nevoie: flexibilitate ca la cartelă, seriozitate ca la abonament. https://yoxo.app/PodcastMicutzu Dacă ești în căutare de mobilier, te invităm să arunci un ochi pe site-ul partenerilor noștri de la Staer: https://staer.ro/ Prietenii de la Black Cab ne-au fost și ei aproape și s-au ocupat de transportul invitaților. Mulțumim! /Instagram: https://www.instagram.com/blackcab.romania /Facebook: https://www.facebook.com/blackcab.romania ----. Produced by: Headline Management /Instagram: https://www.instagram.com/headline.management/ Directed by: Călin Crețu /Instagram: https://www.instagram.com/calin.cretu.7/ Video production by: Evgeny Gromik /Instagram: https://www.instagram.com/evgenygromik/ Animație: Ioana Luiza /Instagram: https://www.instagram.com/ioanaluiza8 Scenografie: Alexandra Panaite /Instagram:https://www.instagram.com/alexandrapanaite/ Producție & Social Media: Eliza Radu, Lavinia Aranghel, Răzvan Gârz, Andreea Olteanu & Irina Perju ---- Find me on: /Facebook: https://www.facebook.com/micutzu.standup.comedy /Instagram: https://www.instagram.com/micutzustandup/ Contact podcast: mcnpodcast.ro@gmail.com #MCNpodcast #PODCAST ---- (C) & (P) Cosmin Nedelcu 2024 All rights reserved. Unauthorized reproduction is a violation of applicable laws In order to avoid copyright infringement, please, do not upload this content on your channel.

Ediția de săptămâna asta a fost una în care am râs amar de noua „schemă” a politicienilor români cu pensiile speciale: le scoatem, de dragul banilor din PNRR, așa cum tot noi ne-am angajat, doar că nu acum, nuuuu. Începem să le tăiem din 2028, dar de terminat terminăm peste încă 15 ani. De azi în 20 de ani GATA! Serios că e de râs, așa-i? Un copil care se naște mâine ar putea fi tată la momentul la care România intră în rândul lumii civilizate fără circul ăsta cu pensionari de nici 50 de ani și cu pensii fără nicio legătură cu suma cu care au contribuit în timp ce lucrau, iar asta i se pare o idee bună președintelui vostru, Klaus Iohannis. Sperăm, pentru a nu-i mai prosti pe cei de la Bruxelles încă o dată, să spună și ei fix la fel: vă dăm banii din PNRR începând din 2028, iar până în 2043 zău că vi-i virăm până la ultimul cent. Curat meșteșug de tâmpenie și la Facultatea de Jurnalism a Universității București, unde prodecanul (consilier liberal la Sectorul 1) și-a angajat fictiv colegul de partid la facultate. A fost demis, dar e supărat și contestă decizia în justiție. Decanul, însă, care a fost alături de el și la angajarea fictivă, dar și la toate celelalte combinații de-acolo, rămâne liniștit pe funcție, spre a produce noi și noi generații de viitori profesioniști în căutarea adevărului. Nu-i așa că și aici râdeți? Și noi am râs, deși, ca orice lucru din România, e de fapt de plâns. O radiografie a haosului și prostiei românești se găsește public în actele de listare la bursă a Hidroelectrica. Obligați să fie transparenți, cei de la compania de stat admit că, deși în România avem risc seismic, n-au făcut nici măcar un studiu ca să vadă cum țin barajele. Sau, alt românism: nu știe nimeni, în anumite situații, dacă proprietățile Hidroelectrica sunt și în teren chiar alea din acte. Cireașa de pe tort: statul face un contract cu statul, pe care, conform legilor statului, trebuia să-l publice în Monitorul Oficial. Nu a făcut-o. 11 ani. Și când au făcut-o, în sfârșit, nu mai era obligatoriu să-l publice de trei ani. Superb, nu? ----------------------------------------------------------------------  Acest episod este produs și cu susținerea Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Fundației. ---------------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Guest Bio:Derrick Shore is a three-time Emmy winning reporter/producer and recipient of three LA Press Club Awards and two Golden Mics for his work as a journalist. In 2000, Derrick took a submersible to the Titanic wreckage while working as a journalist.

Am dedicat ediția din această săptămână - pe care am ales s-o facem marți în loc de joi din motive de punte bugetărească - unei investigații de presă publicate de Ovidiu pe site-ul organizației de presă pe care o conduce, www.investigațiimedia.ro. Subiectul anchetei îl reprezintă mișmașurile pe care conducerea Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității București, în special prodecanul liberal Dan Podaru, le face pentru a-și servi prieteniile și luptele sale politice, sacrificând, în ultimă instanță, interesele studenților. Am ales să discutăm despre această chestiune din mai multe motive, dincolo de evidentul interes public pe care îl conține. Această facultate pregătește, până la urmă, jurnaliștii viitorului, iar viața ne-a demonstrat deja că ei sunt indispensabili pentru democrație, pentru libertate, în final. Nu în ultimul rând, podcastul ăsta tratează subiecte la zi și vorbește și despre cum presa tratează subiectele la zi. Dincolo de recapitularea anchetei publicate, rămân de lămurit câteva lucruri precum opacitatea conducerii facultății, atitudinea de vătafi peste devenirea unor tineri a acelorași oameni din conducere sau pasivitatea conducerii Universității, care ar trebui, conform unui bun simț elementar, să sancționeze exemplar această manieră de leadership. Am ascultat și muzică spre finalul Judecății de astăzi. Impulsionați de pafaristul președinte Iohannis, care a propus liderilor de sindicat să pună muzică veselă atunci când le dau vești proaste protestatarilor pe care-i reprezintă, niște oameni de bine din internetul românesc au creat o capodoperă pe care vă invităm să o ascultați și voi. Și, pentru că gazdele voastre sunt acordate perfect, nu trăiesc în disonanța perfectă cu lumea precum președintele, am avut fiecare Duh rău/Ursar, dar și câte-un „anti-ursar”, câte-un Duh bun care i-a încondeiat deja în presă pe fiecare dintre cei luați săptămâna asta de judecătorii voștri preferați la „așa nu”. Urmează muuuulte zile libere, în care vă invităm la odihnă și cumpătare (Vlad) sau, bineînțeles, viceversa (Ovidiu). Vă mulțumim pentru că ne sunteți aproape! Spor la punte! Săptămâna viitoare ne revedem joi! ----------------------------------------------------------------------  Acest episod este produs și cu susținerea Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.  ----------------------------------------------------------------------  Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Emilia Șercan este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați jurnaliști de investigaţie din România. Are o experiență de peste 20 de ani în presă şi este lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. A realizat și coordonat multe anchete cunoscute, printre care Mătușa Tamara sau cazul "băieților deștepți" din energie. În ultimii ani, a publicat o serie de materiale care dezvăluie fraudele intelectuale comise de politicieni de vârf prin plagierea doctoratelor. Emilia Șercan este și autoarea a două volume despre fenomenul plagiatelor în România: "Fabrica de doctorate sau cum se surpă fundamentele unei nații" (Humanitas, 2017) și "Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din istoria României" (Humanitas, 2022).Pentru că a vorbit pe larg în multe interviuri despre anchetele sale, am vrut să abordăm și o altă latură a meseriei și să ne concentrăm pe scris și procesul jurnalistic. Ne-a povestit despre cum a ales jurnalismul, cum abordează documentarea și scrisul materialelor și cum a trecut prin blocaje la doctorat, și nu numai. Support the show

Treziți din șocul de săptămâna trecută, am încercat să explicăm jurnalistic de ce moderatorul Ciutacu Victor și televiziunea lui au greșit flagrant în modul în care au abordat drama morții colegei noastre Iulia Marin de la Libertatea. A ieșit un soi de lecție de jurnalism, dar nu fără să vrem asta. Există, fără dubiu, o nevoie de a explica mecanismele și principiile care ne guvernează meseria, tocmai pentru că, din ce în ce mai des, cei care ajung la marele public le uită, mai degrabă voit. Televiziunea produce, mai nou, mai mult non-jurnalism, sau anti-jurnalism, iar în această mare de ticăloșie, impostură și manipulare am considerat că este nevoie de niște noțiuni de teorie aplicate la această poveste care a căpătat accente deja distopice. Am lămurit, pentru cei care consumă jurnalism, dar nu îl practică, ce înseamnă o anchetă și ce au făcut acești pseudo-jurnaliști. Care e diferența dintre o ipoteză și o documentare? Ce înseamnă audiatur et altera pars în meseria noastră? Când și cum ajungi la concluzii? Ce înseamnă părere sau presupunere și ce înseamnă fapt? Toate par lucruri de bun simț pentru cei de bună credință, jurnaliști sau nu, dar există riscul ca universul profesional viciat al jurnaliștilor din România (TV) să poată trece drept regulă. Faptele acestor simbriași de presă, consecințele lor legale și amploarea lor, pe toate am încercat să le atingem. Inclusiv nemernicia așa-zisei burse Iulia Marin, culmea tupeului! Am făcut asta și pentru că am avut între privitori, dincolo de ecran, câțiva studenți la Jurnalism din Iași care, prin coordonatorul lor, ne-au adresat câteva întrebări la care am răspuns cum ne-am priceput. Vă mulțumim tuturor pentru că ne urmăriți. Pe joia viitoare! ----------------------------------------------------------------------  Acest episod este produs și cu susținerea Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.  ----------------------------------------------------------------------  Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

Diana Meseșan este jurnalistă la Libertatea din ianuarie 2020. A scris anterior pentru publicații diverse, printre care Scena9, Romania Insider, Politico sau Decât o Revistă. Documentează subiecte importante precum drepturile reproductive ale femeilor, educația sexuală, migrația sau comunitățile marginalizate, iar materialele ei se bucură de apreciere, dar și de impact în rândul cititorilor. Am vorbit cu Diana despre drumul ei în jurnalism, despre cum arată procesul de documentare și scriere, despre cum gestionează subiectele dificile, dar și despre cum se raportează la scris și blocaje. Support the show

În ediția din această săptămână, antropologii voștri preferați de la Judecată s-au concentrat pe studiul unei vechi și răspândite specii de vietate românească: încasatorul de pensie specială. I-am studiat pe speciali în mediul lor natural și i-am constatat din nou în pericol, odată confruntați cu puțin probabila dispariție a pensiei grase. În fața acestei posibilități, specialul, aveam să constatăm, este dispus să sacrifice totul pentru a nu-și pierde privilegiul, inclusiv banii mulți din PNRR, bani meniți să împingă România și pe români spre dezvoltare societală. Am trecut apoi spre un alt tip de privilegiat: securiciul deghizat în profesor universitar de jurnalism. Am discutat despre cum un astfel de exemplar, ajuns la catedra Facultății de Jurnalism a Universității București, a fost confruntat frontal de o parte dintre studenții cărora ar trebui să le transfere cunoaștere, dar pe care însă îi face, în sala de curs, cum îi vine la gură. Am mai parcurs, în diagonală, și Raportul Departamentului de Stat al SUA în legătură cu respectarea drepturilor omului în România, ocazie cu care am constatat că majoritatea chestiunilor punctuale invocate de experți ca „bile negre” au fost tratate, de-a lungul anului trecut, in extenso și la masa Judecății. O dovadă în plus, dacă mai era nevoie, că aici este interesul public, nicidecum pe la tot soiul de alte șuete alimentate cu bani de la politicieni ce pot fi văzute mai peste tot pe la televizor. Și, evident, nu am putut să nu-l taxăm pe marele primar liberal de la Sectorul 6, Ciprian Ciucu, un politician care, fără să fi făcut mai nimic până acum în viață sau în politică, alege să scuipe venin înspre o inițiativă cetățenească fără precedent: niște sute de mii de români, cetățeni sau firme, au construit un spital, în țara în care ciprianciucii fac, de 33 de ani, cel mult studii de fezabilitate, hârtii. Cam ăștia am fost săptămâna asta. Pe joia viitoare, când vă așteptăm să ne însoțiți prin noi aventuri printre creaturile românești! Mulțumim pentru că ne sunteți aproape! ---------------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținerea Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate. ---------------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

În această ediție „Mai Departe”, Artur Gurău discută cu Viorica Tătaru, regizoare, jurnalistă și co-autoare a proiectului “Dincolo de Nistru” (TV8), despre cum este să filmezi în mijlocul războiului din Ucraina, propaganda rusă vs. cea ucraineană în timpul unui conflict armat, Transnistria, soluții pentru rezoluționarea problemelor teritoriale ale Moldovei, dar și despre filme și moștenirea lăsată de tatăl ei, regizorul Tudor Tătaru.

Andreea Vasile este freelance writer și creează conținut pentru presa scrisă, televiziune și diverse proiecte de comunicare. A scris pentru multe publicații cunoscute, precum TABU, Marie Claire sau Decât o Revistă, a lucrat la Digi24 ca reporter și editor, iar în prezent colaborează cu branduri precum Red Bull. Spune că scrie zilnic și că nu cunoaște un exercițiu mai bun. Este pasionată și de sport, iar mișcarea și vibe-ul pozitiv sunt în centrul a tot ce face. Am vorbit despre studii, drumul spre jurnalism și munca pe cont propriu, evoluția în scris și responsabilitatea autoeducării, dar și despre importanța timpului liber și a mișcării. Ascultă ▶️Support the show

Ana Maria Ciobanu este reporter din 2011. A scris pentru Decât o Revistă despre subiecte precum identitate, inegalitate socială, violenţă în familie, sărăcie extremă sau rasism. A primit numeroase aprecieri pentru munca sa printre care mai multe Premii Superscrieri (2012, 2013 și 2020), European Press Prize Special Award în 2017 și European Press Prize for Innovation în 2020 (premii de echipă) și Premiul jurnalistic „Cu onestitate despre sărăcie” în 2021.Ana este creatoarea podcasturilor Satul Mădălinei și Obiceiul pământului, dar și co-gazda podcastului mame.A povestit la Zest despre începuturile sale în scris și în jurnalismul narativ, cum abordează procesul jurnalistic, cum încearcă să dea mai departe ce a învățat și câtă muncă de scris e în spatele unui podcast. Bineînțeles, am discutat și despre ce înseamnă pentru ea finalul Decât o Revistă, care publică ultimul număr la finalul acestui an.Ascultă ▶️Support the show

Alexandra Bădicioiu Matei este jurnalistă din 2003. A scris pentru Ziarul Financiar, Academia Caţavencu și Cotidianul, a fost redactor-șef adjunct la Realitatea.net și TVRinfo, și a publicat texte în Dilema Veche, Voxpublica, Pandoras sau Republica. În prezent, este editor la IQads. Am vorbit despre scrisul ca meserie și obicei, despre nevoia de control și de joacă și despre sinceritatea literaturii și generozitatea scriitorului, printre altele. Ascultă ▶️ Support the show

După ce ne tratăm, ajungem să ne intoxicăm. Așa poate fi descrisă, pe scurt, situația din Republica Moldova când vorbim despre medicamentele expirate. Suntem țara fără vreo alternativă, în cazul în care am vrea să ne debarasăm responsabil de produsele medicale de care nu mai avem nevoie. În timp ce autoritățile întârzie să vină cu soluții, la care lucrează de ani de zile, alte țări au pus deja pe roate mecanisme funcționale. Despre soluțiile altora și eșecurile noastre, vorbim într-un nou material de Jurnalism de Soluții, marca AGORA.

În această nouă ediție de Upgrade 100, Dragoș Stanca a moderat o discuție cu un invitat special, într-o ipostază specială: nu jurnalistul, ci antreprenorul tech Claudiu Pândaru. Cunoscut realizator DIGI24 - totodată co-fondator al platformei digitale Republica - Claudiu Pândaru a ajuns în mansarda Radio Guerrilla să discute cu Dragos despre provocările mediului antreprenorial - și de ce a decis să lanseze aplicația de telemedicină PAROL. Cum se împacă jurnalismul cu business-ul și ce isi propune PAROL.app? Proiectul pornit de Pândaru alături de câțiva colegi a ridicat deja o finanțare de la mai mulți foști angajați UiPath precum și de la fondul de investiții The Mavers. Cine sunt investitorii, aflați din discuție. Upgrade 100 Live se difuzează în fiecare luni seara de la ora 19:00 și se regăsește, apoi, în format audio pe toate platformele de podcasting.

Cristian Lupșa este editor fondator al DoR (Decât o Revistă), publicație independentă care spune povești adevărate pentru a-și sprijini comunitatea să înțeleagă, să empatizeze, să descopere soluții și să acționeze. După ce a absolvit un master în jurnalism în SUA, a decis să revină în țară și să promoveze aici jurnalismul narativ. Ideea revistei s-a născut în 2009 și, de atunci, a făcut de toate, de la scris și editat la distribuit reviste, vândut publicitate și proiecte speciale. În rolul de astăzi își sprijină colegii să devină cea mai bună versiune a lor și să publice cele mai bune povești pe care le pot spune. După 13 ani de spus povești, DoR se va opri la final de 2022, după lansarea numărului aniversar #50. Ne poți asculta discutând despre: 00:01:45: Ce a învățat la masterul în jurnalism din SUA și diferențele față de ce se întâmpla în România în acea perioadă. 00:09:00: Viitorul jurnalismului în era social media, când toată lumea confundă jurnalismul cu exprimarea opiniei. 00:10:10: Momentul când și-a dat seama că vrea să facă jurnalism full-time. 00:13:17: Stres: unde este echilibrul între învățare/creștere și burnout. Așteptarea să fie ușor și necunoașterea propriilor limite. 00:21:23: Contextul în care s-a născut ideea Decât o Revistă. Provocările din media de atunci. 00:28:11: Primul număr al revistei: lansarea & planul de atunci. 00:32:00: Momentul când au decis să facă asta full time, să fie dedicați revistei. Cum au făcut trecerea de la revistă la brand media. 00:37:00: Promovarea jurnalismului narativ în România. 00:39:00: Relația cu brandurile: cum a evoluat de la început până în prezent, conflicte de valori. 00:49:00: De ce este mai important pentru DoR să nu își încalce valorile decât supraviețuirea. 00:50:43: Cum sunt plătiți oamenii în presă. Provocarea de a face o afacere corect (sau a gestiona un ONG) jucând după regulile existente. 00:57:00: Tranziția de la un rol de creație la unul de management. 01:04:17: Despre leadership participativ și ce s-a schimbat odată cu pandemia. 01:12:39: Cât de mult a contat lucratul remote în ultimii ani. Creșterea individualismului. 01:16:00: Despre stabilirea unor limite și cum le pui atunci când lucrezi în colaborare. 01:22:00: Cunoaștere de sine vs dezvoltare de sine. De ce e important să te cunoști ca jurnalist. 01:24:00: Ce diferențiază un jurnalist bun de unul excelent. Pericolul certitudinilor. 01:28:00: Ce urmează după ce se încheie etapa DoR. Lansarea numărului aniversar #50 și ultimul. 01:32:00: Viitorul jurnalismului în România – food for thought. Mai multe detalii @ cristinachipurici.ro .

Bine te-am găsit la un nou episod din BT Talks. În acest episod, invitata noastră este Teodora Tompea, jurnalistă și prezentatoare TV la Digi24.  Povestim despre jurnalism, radio, televiziune și despre cum evoluează lucrurile în zilele noastre.  Am pregătit mai jos câteva idei cheie, dar te lăsăm pe tine să descoperi întreaga poveste.

Fostul jurnalist Dragoș Stanca discută cu jurnalistul "în retragere" și bloggerul Victor Kapra despre evoluția tech și media din viitoarele decenii prin "lentila" experienței ultimelor decenii. Inside information: Dragoș a lansat acum cca. 20 de ani cu Victor - redactor șef - prima revistă dedicată unui nou curent numit, atunci, gadgets.

Irina Fodor s-a născut în Buzău și a intrat în lumea televiziunii foarte devreme. Este absolventa Facultății de Jurnalism din cadrul Universității din București iar primul job în lumea televiziunii a fost acela de reporter. A fost gazda emisiunii, „Poveștiri adevărate" la PRO TV, după care au urmat „La Măruță", „Vocea României" și „Românii au Talent". De anul trecut face parte din echipa Antena 1, unde apreluat show-uri precum, Asia Expres, Chefi Fără Limite, si de curand un show inedit, Dancing On Ice, alaturi de Stefan Banică Jr.

Am discutat cu Raluca Radu, Director al Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și omul din spatele secțiunii dedicate României în Digital News Report (analiză comandată de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului, pentru a înțelege modul în care știrile sunt consumate într-o serie de țări) despre forțele care modelează astăzi jurnalismul, despre ipoteza camerei cu ecou sau ipoteza bulei informaționale (ambele asociate cu ecosistemul rețelelor sociale, despre dezinformare), despre poziția specialistului în societatea modernă și multe altele. Mai multe detalii despre activitatea doamnei Raluca Radu se pot citi în profilul Google Scholar: https://scholar.google.ro/citations?user=cEZuEmoAAAAJ&hl=en Ediția 2021 a Digital News Report poate fi consultată aici: https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2021 --- Send in a voice message: https://anchor.fm/legile-tehnologiei/message

În episodul 38 al podcast-ului #NoișiEuropa, am discutat despre reperele teoretice și practice din spatele studierii fenomenului de dezinformare, dar și importanța educației media și digitale pentru timpurile în care trăim. L-am avut invitat pe Bogdan Oprea, profesor la Facultatea de Jurnalism și Știintele Comunicării, Universitatea din București și autorul primului manual pentru toți utilizatorii de internet, axat pe recunoașterea și verificarea știrilor false și dezinformării.

Cum ajung oamenii să creadă în narațiuni fără nici o legătură cu realitatea? De ce argumentele raționale și dovezile științifice nu au relevanță pentru cei cuceriți pînă la radicalizare de scenarii „alternative”? Cum apar și cum se perpetuează teorii ale conspirației? Le-am întrebat pe Silvia Branea (doctor în psihologie, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării) și pe psihoterapeuta Cătălina Dumitrescu. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Cristian Lupșa a fondat unul dintre cele mai îndrăgite proiecte de jurnalism independent de la noi: Decât o Revistă. Trebuia să fie doar una, dar, doisprezece ani mai târziu, există reviste trimestriale, materiale publicate online tot anul, o comunitate loială de abonați și, înainte de pandemie, evenimente de la care plecai mereu puțin mai bun. Ca editor, își ajută colegii să publice povești spuse cu grijă, dar dă și cu mopul sau cu orice e nevoie să asigure supraviețuirea organizației. Nu are timp de scris, deși sunt puține persoane care vorbesc mai frumos și coerent despre procesul creativ. Support the show (https://www.patreon.com/zestpodcast)

Pentru că explozia tehnologiei care a adus și la explozia canalelor media și a tuturor posibilităților de divertisment și informare - Youtube, TikTok, Instagram, Twitch, Netflix, HBOGO etc - s-a suprapus peste „old media” și a redus dramatic timpul fizic disponibil pentru informare pe subiecte „plictisitoare” precum alegeri, propuneri legislative, sociale etc. Drept urmare, decizia de vot e luată tot mai des pe bază de criterii superficiale care sunt în strânsă legătură looks, tone of voice, capacitatea de manipulare samd. Întrebări la care am căutat răspuns: Mai are presa vreo șansă de izbândă în acest climat? Poate găsi noi modele de business și noi canale de venit pe măsură ce internetul intră în următoarea fază de dezvoltare odată cu dezvoltarea tehnologiei blockchain? Web 3.0 vine cu perspective noi asupra lumi în care trăim, dar întrebarea care va rămâne pentru o democrație funcțională, pentru adevăr, este dacă jurnalismul se poate adapta, dacă-și poate consolida poziția în societate, dacă se poate finanța singură și dacă-și poate păstra principalele două rolului: de infomare și educare. Invitați: Arina Ureche |BRAT Vladimir Oane | Deepstash Sebastian Cochinescu | Tailpath Beniamin Mincu | Elrond Network —- Acestă dezbatere face parte din proiectul EIDOS Talks e o co-producție UPGRADE 100 și EIDOS Foundation realizată cu sprijinul UniCredit Bank și al reprezentanței Comisiei Europene în România. Toate episoadele publicate până în prezent pot fi vizionate pe eidostalks.org. Din același demers a făcut parte și seria de expoziții World Press Photo 2021, ediția a 10-a din România – care s-a desfășurat anul aceasta la București, Cluj și Timișoara. Proiectul urmează a se derula pe tot parcursul acestui an, prin publicarea unor dezbateri pe teme importante și va cuprinde și alte evenimente legate de starea libertății de exprimare și a jurnalismului cu impact social în România, în contextul exploziei și evoluției unor fenomene cu impact negativ precum dezinformarea, fake news și manipularea prin platforme tehnice și metode tot mai complexe. EIDOS Talks este un demers sprijinit și de parteneri instituționali precum Ambasada SUA în România, UNICEF în România, British Council România, rețeaua de Institute Naționale pentru Cultură ale Uniunii Europene, Institutul Francez din România la București, Centrul Cultural Clujean și de mulți alți parteneri media.

Speram ca ti-ai pregatit castile.

Marian Coman este prozator, editor, jurnalist și scenarist de benzi desenate. A publicat mai multe volume, printre care, cel mai recent, "Omulețul din perete și alte povestiri fantastice", și a câștigat mai multe premii dedicate literaturii SF&F. Astăzi este redactor-șef al Armada, colecția de literatură SF, Fantasy și Thriller a editurii Nemira. Resurse recomandate: Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tânăr romancierStephen King, Misterul regelui. Despre scrisJoseph Campbell, Eroul cu o mie de chipuriJonathan Gottschall, Animalul povestitor. Cum ne fac poveștile oameniSupport the show (https://www.patreon.com/zestpodcast)

Dragoș Stanca discută cu jurnalistul român Marius Comper - editor al NewsNow și membru al juriului Superscrieri - despre impactul social al presei de calitate și responsabilitatea marilor branduri, agenții de media și a noastră, a tuturor, pentru un mediu informațional mai sănătos. Podcast prezentat de Banca Transilvania - BT Talks.

Emilia Șercan, jurnalist de investigație la portalul PressOne și lector universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, i-a identificat pe membrii Grupului de Comunicare Strategică, entitatea... citiţi mai departe

Discut cu jurnalistul Cătălin Tolontan, cel alături de care am lansat acum 20+ de ani primul produs media pe care l-am coordonat, despre cum poate nominalizarea "Colectiv" la Premiile Oscar să ajute la demararea unei discuții globale despre importanța jurnalismul de investigație în era clickbait și fake news. Plus: despre ce este jurnalismul și de ce presa și politicienii din România nu acordă o importanță prea mare performanței cinematografice reușite de documentarul care are la bază anchetele coordonate de Tolontan. Recorded live @ Radio Guerrilla | Partener: Banca Transilvania | BT Talks

Vali Porcisteanu si Horia Totu povestesc cu si despre Antal Putinica.Provenit din lumea aviatiei militare, Antal a devenit vocea de referinta pentru Formula 1 in Romania din anii 90. Descoperiti aici ce il anima pe Antal Putinica, intr-o discutie libera despre avioane de vanatoare, jurnalism, sponsoring la curse si tineri piloti.

Iulia Dromereschi este traducător, jurnalist cultural și președintele Asociației Informale a Vocilor pentru Incluziune. Spune că a traduce o carte este aproape la fel de greu cu a o scrie și nu crede în ideea traducătorului invizibil. A pus bazele mai multor cluburi de carte și inițiative dedicate cititului, precum și a unui hub media care încurajează jurnalismul comunitar. Sunt sau nu traducătorii scriitori? Să-ți faci sau nu o schiță de interviu? Ce te faci când cel cu care vorbești răspunde monosilabic? (pro tip: vorbești despre pisici) Cum funcționează un hub media pe timp de pandemie? Și cum fondezi mai multe cluburi de lectură de succes? Play! ▶️Support the show (https://www.patreon.com/zestpodcast)

Nicoleta Rădăcină este reporter Decât o Revistă și editorul newsletterului Concentrat, cartea de vizită a publicației. Nicoleta a fost atrasă de scris din școală. A avut un blog în adolescență și a tatonat cu publicitatea înainte să-și dea seama că vrea să facă lucruri cu mai mult impact. După o bursă Superscrieri, a intrat în redacția DoR și a scris, printre altele, despre cum e să trăiești cu Huntington, o boală genetică rară. Reportajul "Pentru tine, ceva veșnic" a fost premiat la Superscrieri în 2019. Acum, toată energia ei merge în Concentrat, un newsletter care s-a născut odată cu pandemia și care ajunge zilnic la peste zece mii de abonați.

Andreea Magraon este următoarea noastră invitată din seria #marketingoutlook. Cu o experiență de peste 10 ani în Marketing, Comunicare și Jurnalism, aceasta ocupă funcția de Marketing Manager în cadrul Bolt România din 2018. Din această postură, Andreea dezvoltă și pune în practică strategia de marketing a companiei și coordonează comunicarea internă și externă, atât în relație cu partenerii șoferi și companii, cât și cu pasagerii. Se ocupă, de asemenea, și de strategia de social media a companiei. Mai multe detalii despre provocările anului 2020, dar și viziunile acesteia pentru noul an, chiar în acest podcast. Enjoy!

Ploieșteanca Laura Dori a fost invitata lui John Cristea la Observatorulph.ro LIVE – Generația lui John de luni, 18 ianuarie. Laura a lucrat la Europa FM ca reporter timp de un an, fiind și cea mai tânără din redacție, dar și în presa scrisă. A renunțat la un job sigur pentru o carieră în publicitate, acum fiind în anul al doilea la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București.

Marius Geantă e medic, profesor invitat la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, membru al National Task Force Romania al Public Health Genomics Network Europe, dar si o activitate laborioasa, editorial vorbind, in domeniul informarii medicale a pietei. Dar, ce ne intereseaza pe noi cel mai mult, est co-fondator si Presedinte al Centrului pentru Inovatie in Medicina. Am vorbit cu el despre subiecte diverse: Relatia medic - pacient a trecut, in ultimii ani, printr-un proces amplu si ciudat de demitizare. Cu 50 de ani in urma, medicul era un mic Dumnezeu pentru pacientii sai. Astazi, e doar un furnizor de servicii. Crezi ca internetul are un rol major in tendinta asta? E clar ca ne informam singuri, deseori aiurea, de pe net, atunci cand e vorba de boala. Crezi ca viitorul ne va aduce accentuarea acestei tendinte? Medicii vor deveni si mai mult simpli functionari? Radiologie, diagnostic pentru anumite afectiuni. Sunt cateva dintre domeniile in care, astazi, inteligenta artificiala face progrese uimitoare, livrand adesea rezultate mai bune decat medicii decenti, ca pregatire. Pentru comunitati mici, distante, comunitati care nu beneficiau pana acum de serviciile unor medici decenti, este o binefacere. Unde vezi, astazi, palpabil, amprenta Inteligentei Artificiale in medicina? Ce domenii o folosesc deja, pe scara larga, chiar in momentul in care discutam noi? Fitbit (companie Google acum), Apple, Samsung si altii au investit masiv in servicii de monitorizare a starii de sanatate. Crezi ca vom fi mai sanatosi in 2025, datorita acestor investitii? Sau vom fi mai des monitorizati si mult mult mai anxiosi decat acum? Practic, vorbim despre o lume in care datele noastre de sanatate ne pot ajuta (diagnostic, fitness, nutritie si altele), dar ne si pot sanctiona (asiguratori, lucruri banale de genul condusului unei masini etc). Daca ar fi sa te gandesti la eradicarea ori tratarea intr-un mod uimitor a unei boli incurabile acum, datorita implicarii tehnologiei si inteligentei artificiale, ce boli crezi ca ar putea disparea ori deveni cronice, din boli incurabile, anii urmatori? Si multe altele...

Ioana Burtea scrie de mică și nu ar putea altfel pentru că "i s-ar usca sufletul". A studiat jurnalism și a lucrat la Mediafax câțiva ani, înainte să-și termine studiile în Marea Britanie. După ce s-a întors în România în circumstanțe complicate, a început să colaboreze cu Decât o Revistă - și spune că nu ar vrea să scrie pentru nici o altă publicație de la noi. Din 2015, face parte și din echipa de comunicare a The Power of Storytelling. Ioana a scris despre justiție, inclusiv un portret al Laurei Codruța Kövesi, despre pandemie, Republica Moldova, dar și despre subiecte personale și sensibile precum pierdere, sănătate mintală și, cel mai recent, abuz sexual.Mi-a povestit cum e să dai totul și să ai burnout după burnout, cum a învățat să gestioneze presiunea și reacțiile celorlalți și cum face scrisul parte din procesul de vindecare.

De ce CLICKBAIT vs. JURNALISM? Într-o lume a conținutului digital viciată de clickbait, producători de afișări bune de plasat reclame la kilogram, fake news și manipulări - conținutul de calitate, muncit, jurnalistic a devenit un "lux". Vorbim azi despre viitorul conținutului de calitate și a jurnalismului alături de doi oameni-cheie de la două produse media diferite: unul cu vechime (10 ani+), Decât o Revistă, altul aflat la nivel de start-up, Mindcraft Stories. Invițații lui Dragoș Stanca în ediția podcast a emisiunii UPGRADE 100 Live - realizată în parteneriat cu BANCA TRANSILVANIA și BT Talks sunt: · Cristian Lupșa – editor-fondator al DoR – Decât o Revistă. A început în 2009 odată cu ideea proiectului DoR și a făcut de toate. A scris, a editat, a dat cu mopul, a distribuit reviste, a vândut proiecte și publicitate, iar în rolul de astăzi își sprijină colegii să devină cea mai bună versiune a lor și să publice cele mai bune povești. E jurnalist cu studii, nu doar din vocație: a studiat în România și în Statele Unite, a colaborat înainte de a începe DoR cu reviste precum Dilema Veche, Esquiresau TABU. · Vlad Tăușance – consultant de strategie în comunicare și publisher al platformei Mindcraft Stories, un proiect editorial susținut de BRD Groupe Société Générale și editat de Fundația Friends For Friends. În ultimii ani a fost alături de zeci de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri. A lucrat și în business-ul IT la Trencadis, a lucrat în presa glossy la Supercar, la divizia content a agenției The Group și nu numai. Ocazional, semnează ca scriitor. Enjoy!

Ample proteste în mai multe orașe din Polonia împotriva legii anti-avort. Polonia se numără printre statele europene cu cea mai restrictivă legislație cu privire la întreruperea voluntară a sarcinii. Recent, Tribunalul Constituțional a decis că avortul nu e permis nici în cazul în care fătul prezintă malformații grave. Oana Băluță este conf. univ. la Facultatea de Jurnalism, Universitatea din București. Ea denunță o alianță între partidul iliberal PiS, Biserica Catolică și grupări de extrema dreaptă. Radosława Janowska-Lascar este traducătoare. Trăiește în Polonia, la Legnica și participă la proteste. Ea crede că asistăm la o adevărată revoluție. Le-am invitat la „Timpul prezent” pentru a vorbi despre ce se petrece în Polonia. Un produs Radio România Cultural. 

Podcast tugas jurkom

Muhamad Anshori 1810202036

40 de milioane de euro au fost puși deoparte în Fondul de rezervă al Guvernului pentru „salvarea presei”. Sunt bani gata să ajungă în conturile unor companii care au site-uri sau licențe în audio-vizual, sub paravanul unei campanii de informare despre criza sanitară. Cât de mult ajută această schemă jurnalismul din România și cine beneficiază de banii publici? Despre consecințele „ordonanței de ajutorare a presei”, așa cum a ieșit din Guvern, am stat de vorbă cu Dragoș Stanca, președintele Biroului Român de Audit Transmedia și unul dintre primii lobby-iști pentru această idee.

In acest episod atingem urmatoarele subiecte:cariera de jurnalist si realizator de materiale online a lui Marian Andreiproiectul cavaleria.ro de la geneza pana in prezentpasiunea pentru masini si abordarea unei cariere de pilottitlul de Campion la debuntanti pe care Marian l-a obtinut in Campionatul de Viteza in Coastagaming si curse online, cu accent pe sim racing

Astazi stam la o discutie cu decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comuncarii, Antonio Momoc despre cum este tratat subiectul pandemiei de catre mass-media, daca avem mai mult fake news decat de obicei si daca de Inviere vor respecta oamenii noile reguli impuse de catre virus. Frumoasa melodie de la Micutzu - Cosmin Nedelcu (MCN): https://www.youtube.com/watch?v=-jrN6BnfFuk&fbclid=IwAR0mKhvTZyaKOeHnu_qjo8K9XYA0_Z9_X8bZvgjnlVaXjdIZC0oNcHvJ4dQ Protestul soferilor din Michigan impotriva restrictiilor menite sa reduca efectele virusului: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=874218859719193&id=13642915529&_rdr Ne gasiti pe Instagram: https://www.instagram.com/nea.mih/ https://www.instagram.com/acel.andrei/ https://www.instagram.com/za_dopcast/ Intrati pe grupul Concerteatza pe Facebook: https://www.facebook.com/groups/436229750406633/

Pe Ioana Bâldea Constantinescu o auziți la Radio România Cultural în fiecare dimineață, la Orașul Vorbește. Face jurnalism cultural de 20 de ani, a intervievat multe personalități, printre care scriitori români și străini, și a scris în reviste cunoscute. În 2015, a publicat primul roman - Dincolo de portocali. Au urmat Nautilus, în 2017, și Poveste pentru Maria, în 2019.De obicei pune ea întrebările, dar am inversat rolurile. Mi-a povestit despre începuturile în radio, cu emoții și angoase, despre scrisul ca iubire care vine și pleacă, fără acte și credite, și despre lumea literară și scriitorii din ziua de azi. Play!

Bogdan Răileanu spune că e scriitor de timpul liber, adică scrie pe apucate, când poate. Nu e neapărat ceea ce își dorește. Lucrează în publicitate, dar i-ar plăcea să se dedice scrisului, dacă s-ar putea. Însă, cum în România scriitorii contemporani nu prea câștigă din vânzarea de carte, deocamdată rămâne la acest statut. Scrie în fiecare dimineață, pentru că disciplina și inspirația fac casă bună. Dovadă sunt cele trei cărți publicate în trei ani: Tot spațiul dintre gândurile mele, Dinții ascuțiți ai binelui și Teoria apropierii. Mi-a povestit cum frica de moarte l-a împins la scris - de două ori, cum a fost să publice cărțile, de ce ar trebui să dăm o șansă prozei scurte și cum i-au mâncat șobolanii amintirile. Play! ▶

Salutare și bine v-am regăsit în 2020! Acesta este primul podcast din acest an, și invitatul mai deștept decât mine este nimeni altul decât Dan Cadar, prezentatorul și fondatorul emisiunii ZonaIT. Atât pe TV cât și pe YouTube, dar noi vom vorbi probabil mai mult de acesta din urmă. 

Tatiana Țîbuleac s-a născut la Chișinău și locuiește la Paris de câțiva ani. A studiat jurnalism, a lucrat în presa scrisă și apoi la Pro TV Chișinău timp de zece ani. În 2017, a publicat romanul Vara în care mama a avut ochii verzi, iar, în 2018, Grădina de sticlă, ambele primite cu entuziasm de public. A luat premiul Observator Cultural pentru proză în 2018 și Premiului Uniunii Europene pentru Literatură în 2019.

Andreea Roșca este un jurnalist cu peste 20 de ani de experiență. A început să scrie la Evenimentul Zilei în anii '90, la secția economic, a devenit redactor șef al revistei Capital și, apoi, director al publicațiilor de business ale trustului Realitatea-Cațavencu. Din 2010, lucrează pe cont propriu, iar, în 2014, a publicat împreună cu Mona Dîrțu volumul Cei care schimbă jocul. Astăzi se concentrează cu precădere pe proiectul The Vast & The Curious prin care aduce publicului povești remarcabile de antreprenoriat.Am vorbit despre decizii dificile, organizarea timpului, claritatea în scris și în gândire și leadership în jurnalismul românesc.

Despre cum ne putem feri de fake news, cum se pot identifica, ce fel de știri false există și ce putem face ca indivizi și ca societate pentru a reduce impactul manipulărilor care explodează în campania electorală. Cum funcționează această "industrie" și ce rol joacă politicul dar și platformele digitale globale. Cauze și măsuri de combatere a impactului negativ produs de poluarea mentală generată în social media unde libertatea de exprimare e folosită abuziv, în scopuri discutabile.

De la București la Paris, o discuție de vară despre fructe și limbi străine, parenting și serialul Cernobîl, pornind de la romanul Tatianei Țîbuleac, „Grădina de Sticlă” (Editura Cartier).TATIANA ȚÎBULEAC s-a născut în 1978, la Chișinău, Republica Moldova. Este licențiată a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. Devine cunoscută publicului larg în 1995, când inițiază rubrica „Povești adevărate” în cotidianul Flux. A făcut parte din echipa PRO TV Chișinău în calitate de reporter, editor și prezentatoare de știri. Debutează editorial în 2014, cu „Fabule moderne”, la Editura Urma Ta, Chișinău. În 2016 publică, la Editura Cartier, romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și Premiul revistei „Observator cultural”, categoria „Proză”. „Grădina de sticlă”este al doilea roman al său. În prezent, autoarea locuiește la Paris (spre invidia lui Claudiu), unde lucrează în domeniul audiovizualului.

A intrat în presă din greșeală. Douăzeci de ani mai târziu, este cel mai cunoscut jurnalist de turism din România și publică Xanax, un roman de debut vândut rapid în mii de exemplare. Liviu Iancu spune că a meritat să se facă de râs cu poveștile din carte. Nu știe dacă o să mai publice alta, dar, între timp, scrie pentru profit.ro, trăiește o sâmbătă continuă și iese pe câmp cu câinii, ca-n copilărie

Am vorbit cu invitații Zest despre ce înseamnă un text scris bine. Iată ce au răspuns. Se aud: Ioana Chicet-Macoveiciuc, Luiza Vasiliu, Teodor Tiță, Ina Țăranu-Hofnăr, Simona Tache, Ovidiu Eftimie, Vlad Stoiculescu, Georgiana Ilie, Tara Skurtu, Andrei Ruse, Laura Ionescu, Andrei Crăciun, Ana Barton, Andrei Crăciun bis, Cristian China Birta și Iulian Tănase. Citatele sunt extrase din interviurile date cu bunăvoință pentru Zest Podcast. Le puteți asculta în întregime pe blacusens.ro, Spotify, iTunes și în alte aplicații de profil.

Deși inventat dintr-o joacă, brandul Prințesa Urbană este astăzi unul care are în jur o comunitate loială și numeroasă. În spatele lui este Ioana Chicet-Macoveiciuc, fostă jurnalistă și actualmente scriitoare pe blog și autoare de cărți pentru copii și oameni mari. Ioana scrie, în primul rând, din nevoia de a se înțelege pe ea însăși. Apoi scrie pentru că vrea să schimbe lucruri și crede în puterea cuvintelor. Misiunea ei în tot ceea ce face este să contribuie la o societate în care niciun copil nu este agresat. Mi-a povestit despre vulnerabilitate, momente dificile, lecții învățate, experiența de a scrie cărți și de a trece de la un public mic și prietenos la unul mare și divers.

Face interviuri de invidiat, scrie despre lucrurile care contează și pornește proiecte editoriale unde poate să stabilească regulile. Pe Luiza Vasiliu pe o știți ca reporterul de la Casa Jurnalistului care a scris despre cazul doctorului Gheorghe Burnei - una dintre anchetele jurnalistice cu cel mai mare impact din ultimii ani. Luiza e cunoscută și ca editorul coordonator al revistei Scena 9, o publicație de cultură făcută "așa cum ne-am imaginat că ar trebui să fie". Este și unul dintre fondatorii Inclusiv, proiect care își propune să aducă cititorii mai aproape de jurnaliști și care a strâns un număr impresionant de donații pentru lansare. Deși apreciază munca de editor și coordonator, Luiza preferă să meargă pe teren și să scrie. Îi rămâne puțin timp pentru asta. Mi-a spus cum a devenit jurnalist, cum e să-i iei interviu lui Tom Hardy sau lui John Oliver și ce carte ar scrie dacă ar avea un an liber.

Cristi Delcea este reporter și unul dintre fondatorii Recorder. Cristi și-a dorit încă din adolescență să devină jurnalist, pentru că citea ziare sportive și visa să fie ca unul dintre editorialiștii pe care îi citea. Nu a intrat la Facultatea de Jurnalism și mult timp a simțit un gol în stomac de rușine și regret când trecea pe lângă clădirea facultății. În anul III de Științe Politice a început să lucreze pentru publicația Sport Total, dar nu s-a integrat în lumea sportului și i-a fost mereu teamă că ar putea scrie ceva greșit. După Sport Total a lucrat ca reporter special pentru Evenimentul Zilei și apoi pentru Adevărul, unde a stat opt ani. A plecat în 2017 ca să fondeze Recorder alături de jurnaliștii Mihai Voinea, cu care lucra la Adevărul, Răzvan Ionescu și Andrei Crăciun. Nu au avut un plan la început pentru ce își doreau să fie Recorder, dar Cristi spune că își dorea și atunci și își dorește și acum să facă un jurnalism care schimbă lumea în bine. Acum are mai puțin șansa să practice meseria de reporter și îl preocupă mai mult în ce direcție trebuie să se dezvolte Recorder, cum poate fi un manager bun pentru colegii lui și cum poate educa publicul în legătură cu misiunea presei, dar cu toate acestea meseria de reporter este cea cu care vrea să îmbătrânească. Podcastul Pe Bune este prezentat de UniCredit Bank și susținut de BestJobs, două companii care cred în puterea minților creative. Credits: Temă muzicală: Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent de producție: Alina Șincu. Muzică adițională: Lobo Loco - Hopefully; Lobo Loco - Drunken Sailesmen.

Nu poți să uiți o întâlnire cu Raluca Feher, la fel cum nu poți uita un text scris de ea. Face observații îndrăznețe, care dor și amuză în același timp. Poartă cercei cu supereroi, vrea să spună adevărul și speră că anii de după Revoluție nu au trecut degeaba. A publicat recent Să nu râzi :((, un roman la care te trezești că vorbești singur și râzi la metrou (în ciuda indicației de pe copertă).Raluca și-a început cariera în presă și este astăzi președintele Frontline Club Bucharest, care susține jurnaliștii și a presa de calitate. La începutul anilor 2000, a intrat în publicitate și a devenit unul dintre cei mai apreciați copywriteri și creativi din România. După un an sabbatical în America de Sud, și-a adunat notițele pe blog și apoi într-o carte: America dezgolită de la brâu în jos vol I. Au urmat America dezgolită de la brâu în jos vol II și Spendidul Loc al Fericirii Supreme.Am vorbit despre cărțile ei, despre dorința de a scrie bine - și nu doar de a lovi cititorii în moalele capului, despre valorile din societatea românească, dar și despre cum se ascultă Jamiroquai la o măcelărie din Buenos Aires. ▶

Andrei Crăciun, ziarist din 2005, a scris la publicații precum Evenimentul Zilei sau Adevărul și este câștigătorul mai multor premii: Cel mai bun tânăr jurnalist de cultură din România (Fundația Freedom House, 2010), Cel mai bun editorialist din România (Clubul Român de Presă, 2011), Cel mai bun reporter din România (Premiile Superscrieri, 2012) și Superscrierea cititorilor (2013). A contribuit la proiecte de jurnalism independent (printre care Recorder.ro și dela0.ro) și a publicat mai multe volume de proză și poezie.Am vorbit cu Andrei despre cum îmbină concizia cu poezia, despre ritmul unui text, despre cum e să scrii o carte dintr-o singură frază și despre autorii care îi plac. Play! ▶

Îl știu pe Ștefan Mako, fondator Inclusiv, din anul 1 de facultate. Am fost colegi la FSPAC Cluj. De când am terminat studenția, Ștefan a trecut pe la Europa FM, România Liberă, Prima TV, a pus bazele Casei Jurnalistului, a semnat apoi investigații pentru Rise Project și recend a fondat Inclusiv, despre care spune că e mai mare redacție din România susținută doar de cititori. E un model nou, inedit pentru România. Ce înseamnă să faci jurnalism de investigație în România? Răspunsul e complicat, dar putem spune că jurnalismul de investigație se reinvetează în momentul acesta. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/marian-hurducas/message

Ștefan Mako este jurnalist de peste zece ani și a pus umărul la câteva dintre cele mai importante proiecte de jurnalism independent din România. După ce a lucrat în radio, presa scrisă și televiziune, a devenit co-fondator al Casei Jurnalistului și a făcut investigații pentru Rise Project. Astăzi, alături de Luiza Vasiliu și Victor Ilie, vrea să construiască cea mai mare redacție din România. Proiectul Inclusiv este încă la început și are nevoie de sprijinul vostru.De ce e important să avem jurnalism de calitate, cât costă un reportaj și cum pot fi implicați cititorii în procesul de documentare și scriere, aflați din discuția cu Ștefan. Play! ▶

MAI PUTEM AVEA O PRESĂ ONLINE LIBERĂ ȘI NEFINANȚATĂ PENTRU A SERVI ALTOR INTERESE? De fiecare dată când citiți un articol pentru care nu ați plătit un abonament, si la care strâmbați din nas, gândiți-vă la asta: din fiecare 100 de euro investiți azi în România de către brandurile care fac publicitate online, până la 80 de dolari – în cazul fericit! - pleacă spre Google, Facebook si platforme globale de advertising automatizat si 20 de dolari spre TOATE site-urile de conținut locale (inclusiv cele tabloide sau cu stiri lejere). Mai putem spera la o presă online liberă si independentă, în aceste condiții? Dezbatem la UPGRADE 100 live, la RADIO GUERRILLA, alături de doi jurnalisti-antreprenori: Claudiu Pandaru (co-fondator Republica.ro) si Ștefan Mako (inițiator a platformei Inclusiv.ro) + prin telefon Alex Visa - Group M, Mihai Tradafir - Universal McCann si Orlando Nicoară - News.ro.

Ioan T. Morar este co-fondator Academia Cațavencu, fost membru Divertis, jurnalist și scriitor. În 2010, Ioan T. Morar a fost și consulul general al României la Marsilia. Deși în prezent locuiești în Franța, am avut norocul să-l prind la o discuție despre scris, despre un președinte într-o ureche, despre proiectele legendare din care a făcut parte, și nu numai. Play! ▶

apapun gambar kemudian, suara yang disampaikan akan memberi informasi

Cristian China Birta, zis și Chinezu, este mare maestru de vorbe de duh și isprăvi în online. Cristi este autor la cristianchinabirta.ro, antreprenor și Managing Partner la Kooperativa 2.0. A făcut sute de campanii pentru clienți, este unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri din România și unul dintre cei mai căutați pentru colaborări cu brandurile. Și totul a pornit de la scris, după cum zice chiar el. A scris peste 13.000 de articole pe blog și citește "vagoane de cărți". În drum spre-o

Cristian Lupșa a absolvit în 2003 Facultatea de Jurnalism, iar în 2005 a finalizat un master la Missouri School of Journalism. Întorcându-se în România, Cristian a început împreună cu alte persoane Decât o Revistă (DoR), revistă de jurnalism

Feminismul și avatarurile lui. Ce numim atunci cînd vorbim despre feminism. Care au fost valurile feminismului și evoluția lui. Ce mai avem de aflat, ce mai avem de tradus în română din literatura clasică feministă. Cum răspundem la întrebarea ”noi, în România, în ce val feminist sîntem sau ce fel de agendă am dezvoltat în ultimele decenii”? O conferință semnată Oana Băluță, Cîte feluri de feminism există. Oana Băluță este conf. univ. dr. la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti. În 2013, a publicat volumul ”Feminism modern reflexiv”, la Editura Tritonic.

Mircea Meșter este jurnalist auto de 16 ani și, de prin 2014, scrie cronici de sport cu haz care au cucerit inimile cititorilor. 65.000 de oameni au accesat cronica succesului Simonei Halep la Roland Garros și 75.000, povestea finalei US Open din 2018. Mircea spune că i se pare o reușită că a demonstrat că textele lungi pot fi citite pe internet. Am vrut să știu de câte ori rescrie o glumă până îi iese și cum face să aibă mereu inspirație pentru jocuri de cuvinte și metafore. Am aflat că e greu să râzi la propriile articole și că memoria scurtă ajută și scriitorul, și cititorul. In play we trust! ▶

Georgiana Ilie este senior editor la Decât o Revistă și redactor-șef la Școala9. Lucrează în presă și în sectorul civil de 20 de ani și face parte din echipa DoR din 2009. În 2017, a scris Orașul vulnerabil, articol care a făcut înconjurul lumii, a fost premiat la competiția Superscrieri din acel an și a devenit și motorul unei mișcări activiste. Georgiana este facinată de puterea poveștilor de a influența vieți și știe cum să scrie cu impact. Pe lângă articolele proprii, ea ține cursuri de scris și storytelling și, de un an, conduce echipa Școala9. Deși nu e ușor să ridici un proiect editorial de la zero, crede în misiunea lor de a arăta cum sunt lucrurile în școli dincolo de scandaluri, declarații sau exemple extreme. Play! ▶

Ana-Maria Caia are o experiență vastă în televiziune, radio și publicistică. Primele amintiri legate de scris le are încă de la patru ani și a citit "bulimic" în adolescență. La 19 ani și-a început cariera în televiziune și a produs şi scris emisiuni cunoscute la TVR, Realitatea TV, Prime TV și Publika (Republica Moldova). A fost redactor șef la Șapte Seri, scrie pe Depozit (caia.ro) și publică articole în The Industry, Esquire și Reader’s Digest. În 2015, a publicat volumul Opt Povestiri.Am vorbit cu Ana-Maria despre ce înseamnă să scrii pentru medii diferite (TV, radio, presă scrisă, internet), despre vocația de scriitor și despre unul dintre subiectele la care se pricepe cel mai bine: ce face ca o poveste să fie bună.

Cum poate GDPR să afecteze libertatea de exprimare: cazul RISE Project

Ivitatul de astazi este de fapt o invitata, Oana Racheleanu, jurnalist freelancer. A lucrat in trecut la reviste precum Popcorn, Avantaje, Adevarul, Digi, iar din 2014 lucreaza pentru diverse publicatii ca jurnalist freelancer.Am atins in episodul acesta subiecte precum ecologie, incalzirea globala dar am vorbit si despre consilierea psihologica, viata de freelancer cu plusurile si minusurile ei, despre cum e viata in china si multe altele,Va multumesc tuturor pentru ca ati ascultat! Daca ti-a placut acest episod, te rog sa te abonezi la podcast si sa ii dai o nota si un review pe itunes sau in aplicatia ta de podcast favorita. Pe mine ma puteti gasi pe social media pe: Facebook, InstagramEnjoy!