Podcasts about khomeini

Brandon Weichert discusses US interference in Iran, specifically the 1953 coup and Ambassador Sullivan's 1978 memo suggesting the Carter administration replace the Shah with Khomeini. 1.

Die USA drohen dem Iran einmal mehr mit Militärschlägen. Grund genug, sich nicht nur mit seinem Regime, sondern auch mit der Bevölkerung und der Geschichte des Landes – insbesondere der Revolution 1979 – zu befassen. Teil zwei meines Gesprächs mit Dr. Walter Posch von der Landesverteidigungsakademie des österreichischen Bundesheeres.

durée : 00:58:48 - Le Cours de l'histoire - par : Xavier Mauduit - À partir de 1980, l'ayatollah Khomeini prend le contrôle total du pouvoir de la République islamique d'Iran. En quelques années, le Guide suprême, servi par le corps des gardiens de la révolution islamique, réprime dans le sang les différentes oppositions au régime. - réalisation : Maïwenn Guiziou, Thomas Beau, Jeanne Delecroix, Jeanne Coppey, Raphaël Laloum, Chloé Rouillon, Sidonie Lebot - invités : Chowra Makaremi Anthropologue et réalisatrice de cinéma française d'origine iranienne Vous aimez ce podcast ? Pour écouter tous les épisodes sans limite, rendez-vous sur Radio France

durée : 00:58:48 - Le Cours de l'histoire - par : Xavier Mauduit, Maïwenn Guiziou - À partir de 1980, l'ayatollah Khomeini prend le contrôle total du pouvoir de la République islamique d'Iran. En quelques années, le Guide suprême, servi par le corps des gardiens de la révolution islamique, réprime dans le sang les différentes oppositions au régime. - réalisation : Thomas Beau - invités : Chowra Makaremi Anthropologue et réalisatrice de cinéma française d'origine iranienne

SPONSORS: 1) AMENTARA: Try Amentara's Blue Lotus Extract Gummies for a euphoric, relaxing experience—visit www.amentara.com/go/JULIAN and use code JD22 for 22% off your first order. 2) MIZZEN & MAIN: Get 20% off your first purchase at https://mizzenandmain.com with promo code JULIAN20. JOIN PATREON FOR EARLY UNCENSORED EPISODE RELEASES: https://www.patreon.com/JulianDorey (***TIMESTAMPS in description below) ~ Trita Parsi is an Iranian-born geopolitical expert, author and Iran Freedom advocate. TRITA's LINKS: X: https://x.com/tparsi BOOK: https://www.amazon.com/Treacherous-Alliance-Secret-Dealings-Israel/dp/0300143117 FOLLOW JULIAN DOREY INSTAGRAM (Podcast): https://www.instagram.com/juliandoreypodcast/ INSTAGRAM (Personal): https://www.instagram.com/julianddorey/ X: https://twitter.com/julianddorey JULIAN YT CHANNELS - SUBSCRIBE to Julian Dorey Clips YT: https://www.youtube.com/@juliandoreyclips - SUBSCRIBE to Julian Dorey Daily YT: https://www.youtube.com/@JulianDoreyDaily - SUBSCRIBE to Best of JDP: https://www.youtube.com/@bestofJDP ****TIMESTAMPS**** 0:00 – Intro 01:44 - UN diplomacy, veto reform, Veto+1 proposal, reform vs collapse 11:44 - Iran revolution fears, civil war risk, MEK, Kurdish militias 22:44 - MEK cult tactics, US involvement, social media psyops, fog of war 35:56 - Shah coup history, 1979 revolution, Cold War politics 44:19 - Post-revolution repression, Guardian Council, middle-class collapse, sanctions 54:43 - Obama admin, Iran nuclear deal, secret negotiations 64:04 - Israel-Iran dynamics, regime change failures, Persian Gulf escalation 01:23:26 - Iranian negotiators, diplomacy value, Qatar mediation 01:34:37 - Hamas in Qatar, family split by revolution, exile stories 01:44:31 - Protest hijacking, foreign intervention, Mossad speculation 01:55:12 - Civil war realities, Saudi funding, China mediation, Israel strikes 02:06:37 - Saudi perspective, regional buffers, Iranian identity 02:19:17 - Swedish alienation, Khomeini rise, leftist betrayal 02:29:33 - Trump exits deal, mistrust, Axis of Evil legacy 02:38:30 - 2022 protests failure, middle-class revolt, intelligence penetration 02:47:52 - Mossad recruitment, espionage realities, geopolitics 02:57:26 - Regime legitimacy collapse, internal decay, unstable future 03:01:21 - Trita flight CREDITS: - Host, Editor & Producer: Julian Dorey - COO, Producer & Editor: Alessi Allaman - https://www.youtube.com/@UCyLKzv5fKxGmVQg3cMJJzyQ - In-Studio Producer: Joey Deef - https://www.instagram.com/joeydeef/ Julian Dorey Podcast Episode 382 - Trita Parsi Music by Artlist.io Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

Iran's Supreme Leader Ayatollah Ali Khamenei ordered his soldiers to kill protesters standing up against the Islamic Regime, knowingly provoking America to act. President Trump sent an Armada and is planning to send reinforcements if Khomeini doesn't come to the table and make a deal. Today Khomeini skipped the annual meeting with army air force commanders for the first time in 37 years. Is it fear of a US strike? At this moment, Iran and America are at an impasse. Who will blink first? In this episode Carole Lieberman, M.D., The Terrorist Therapist®, compares how  protesters in Iran are treated vs. anti-ICE rebels in America. We also look at the ‘war' between the European Union, whose countries are finally taking action to deport radical Islamic migrants, and Iran who retaliates by calling EU armies 'terrorists'. We also look at other hotspots around the world - from Italy to NewYork, and Texas to the UK, reviewing the definitions of terrorist and domestic terrorist, in order to answer the question, “Will the real terrorists please stand up?" 

Shadow Politics with Senator Michael D. Brown and Co-host Liberty Jones Guest, Zahra Aminpour, a human rights activist and supporter of the Iranian resistance movement In this episode of Shadow Politics, Iranian human rights activist Zahra Aminpour discusses the pivotal role of women in the fight for a secular democracy in Iran. The conversation explores the historical context of the 1979 revolution, the brutal tactics of the current regime, and the specific transition plans proposed by the resistance. Aminpour also draws striking parallels between the struggle for unity in Iran and the current political polarization in the United States. Detailed Summary The Historical Context and Women's Role Contrary to common Western perceptions, Iranian women have traditionally been socially, culturally, and economically active. The 1979 revolution and the subsequent rise of the current regime stripped women of their civil rights, enforcing strict dress codes and requiring male permission for travel and education. Despite these restrictions, women have resisted by outperforming men in higher education—particularly in STEM fields—and maintaining strong digital connectivity. The regime's attempt to suppress women has paradoxically emboldened them to become the leaders of the current resistance movement. The 1979 revolution itself was born out of legitimate grievances against the Shah's brutal police force (SAVAK) and economic disparities, exacerbated by the historical trauma of the 1953 coup. However, a power vacuum allowed Khomeini to exploit the populace's frustration. Once in power, the theocratic regime executed tens of thousands of progressives and consolidated control through violence, betraying the people's hope for democracy. Life Under the Regime and the Strategy of Fear The regime maintains power through collective punishment; if a young person protests, their entire family faces imprisonment or execution. Public executions are used as a terror tactic to quell dissent. Women face specific brutality regarding hijab enforcement, as seen in the case of Mahsa Amini, and political prisons are filled with citizens ranging from doctors to teachers. Despite this oppression, Iranians maintain resilience through private acts of joy and community, refusing to let the regime strip them of their humanity. The NCRI Transition Plan The resistance rejects both the current theocracy and the former monarchy. The National Council of Resistance of Iran (NCRI) proposes a specific roadmap: Immediate Goal: Topple the dictatorship via popular uprising. Interim Period: Establish a provisional government for 6 months. Key Milestone: Hold the first free elections to form a National Assembly. Long Term: A 2-year process to draft a new constitution and establish full governance institutions. The Path to Secular Democracy The Iranian people are not seeking reform; they are chanting "Down with the dictatorship" and demanding a secular democracy. The resistance is organized under the National Council of Resistance of Iran (NCRI), led by President-elect Maryam Rajavi. This coalition represents diverse ethnicities and religions and has garnered bipartisan support globally. Their plan involves a six-month provisional government followed by free elections to draft a new constitution, ensuring self-determination without external military intervention. Policy Recommendations and Global Action Aminpour argues strongly against negotiating with the current regime, viewing it as illegitimate and unreformable. Instead, the international community should isolate the regime politically and economically through targeted sanctions. Crucially, the West should provide technological support to ensure Iranians have internet access to share their reality with the world. The resistance emphasizes the right of the Iranian people to defend themselves and topple their own government, acknowledging that while they do not want foreign war, the internal struggle will likely involve sacrifice. Resistance Philosophy: Unity & Joy The Weapon of Joy "One of the greatest acts of resistance is joy." Maintaining humanity and connection prevents the oppressor from total psychological control. Courage in Unity Polarization is a tool of the enemy. Resistance requires overcoming division and finding solidarity in shared struggles, a lesson applicable to both Iran and the US. Key Data 45 Years: The duration of the current regime's oppression of women and society. 490 Groups: The number of different ethnicities, religions, and populations represented in the National Council of Resistance of Iran (NCRI). 6 Months: The proposed timeline for the provisional government to hold free elections after the regime falls. 6,500 Deaths: The estimated number of activists killed in recent uprisings according to resistance sources. Conclusion The Iranian people are engaged in a high-stakes struggle for self-determination, led largely by women who refuse to be silenced. Success requires the global community to stop legitimizing the regime through negotiation and instead support the Iranian people's right to establish a secular democracy through isolation of the regime and technological aid.

US-Flugzeugträger im Persischen Golf: Wie nah ist der Krieg mit dem Iran? Im Mittleren Osten eskaliert der Konflikt auf mehreren Ebenen gleichzeitig. Heute fragen wir im Gespräch mit TE-Autor Fritz Goergen: Steht die Region wieder am Rand eines Krieges? Und wir werfen auch einen Blick auf die Ursprünge: Der Iran-Konflikt beginnt nicht erst mit Atom und Sanktionen – sondern mit Öl, Umsturz und einer Revolution, die der Westen lange romantisiert hat. 1979 wurde Khomeini im Westen teils als „Befreier“ gesehen – am Ende standen ein Gottesstaat und Terror gegen die Bevölkerung. Anti-Imperialismus war das gemeinsame Sprachrohr: Linke Projektionen trafen auf islamistische Machtpolitik. Der Westen sah in den Mullahs die „Revolutionäre“, Che Guevara mit Turban. Diese dramatische Fehleinschätzung wirkt bis heute nach. Wenn Ihnen unser Video gefallen hat: Unterstützen Sie diese Form des Journalismus: https://www.tichyseinblick.de/unterstuetzen-sie-uns Webseite: https://www.tichyseinblick.de

Der Iran ist in aller Munde, eben erst wurde einmal mehr ein Volksaufstand brutal niedergeschlagen, US-Angriffe stehen im Raum und so einige wünschen sich einen Regime Change herbei. Grund genug, mit jemandem über die innenpolitische Lage und die geopolitische Bedeutung dieses Landes zu sprechen – und zwar mit einem der profundesten Kenner des Irans und der Region: Walter Posch von der Landesverteidigungsakademie in Wien.

On Wednesday's Mark Levin Show, in 1997 Justice Antonin Scalia spoke on Holocaust Remembrance Day ceremony in 1997. He addresses the Holocaust, Germany and western civilization. This show serves as a strong defense against the growing threat of Marxists, Islamists, and neo-fascists in the country. There's focus on these groups and figures like Tucker Carlson and Zohran Mamdani because there may come a day when our voices are silenced and unable to speak out. Dangerous voices are active today among podcasters, politicians, imams, and organizations like CAIR. CAIR and its executive director seek to destroy America. Texas, Florida and United Arab Emirates destinated CAIR as a terrorist organization and a front group for Hamas and executive director Nihad Awad walks around America freely. Also, the Iranian regime under Khomeini must be toppled and destroyed rather than negotiated with. Diplomacy is ineffective against an evil regime whose ideology demands the destruction or enslavement of obstacles (including Americans and non-compliant Muslims.) It's necessary to take action and obliterate Khomeini and his inner circle to prevent future nuclear threats.  A new poll shows that MAGA doesn't want Khomeini. Later, new video reveals a clearer picture of Alex Preti showing him in a prior violent confrontation with ICE agents, where he spits on and kicks federal officials' vehicle. The media narrative has been a lie. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

Ayatollah Khomeini, rebel-præsten der ledte den iranske revolution med løftet om menneskerettigheder og demokrati, men som istedet indførte et brutalt præstestyre og sendte chokbølger af radikal islamisme gennem hele Mellemøsten. Men før han rigtig får smag for offentlige henrettelser, stram sharia-lovgivning og hellig krig mod de vantro, er den unge Khomeini en hengiven religiøs lærd - opslugt af sin tro og overbevist om, at hans forbindelse til Allah er lidt tættere end de flestes. Manus og tilrettelæggelse: Barbara Warnøe og Emil Rothstein-Christensen. Fortæller: Emil Rothstein-Christensen. Musik og lyddesign: Mikkel Rønnau. DR Redaktør: Anders Eriksen Stegger. Produceret for DR P3 af MonoMono.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

In this hard-hitting episode of The Alan Sanders Show, explore The Nurturing Void, or how modern, radical feminism's rejection of traditional roles may redirect women's innate "mama bear" instincts toward Leftist causes like illegal immigration. We expose the shocking Iran massacre, with reports of Supreme Leader Ali Khomeini ordering brutal crackdowns, killing thousands of protesters amid the uprising against the 47-year theocracy. Plus, how Democrats prioritize illegals over American citizens in an America Last agenda fueling border chaos and national division. We also discuss Sen. Mark Kelly (D-AZ) and the UCMJ, Secretary of War Pete Hegseth's move to streamline innovation for our military and the Squaw herself, Sen. Elizabeth Warren (D-MA) outs the Democrats, accidentally of course. Timely facts, no holds barred—subscribe for unfiltered truth! Please take a moment to rate and review the show and then share the episode on social media. You can find me on Facebook, X, Instagram, GETTR,  TRUTH Social and YouTube by searching for The Alan Sanders Show. And, consider becoming a sponsor of the show by visiting my Patreon page!

Join Jim and Greg for the Friday 3 Martini Lunch as they chronicle the parade of elected Democrats consistently ratcheting up their irresponsible rhetoric after immigration enforcement-related shootings. They also dive into the massive demand for change in Iran and Megyn Kelly drifting further in a bad direction.First, they're encouraged to see millions of Iranians in the streets condemning the mullahs who have left them destitute and demanding an end to the current government. The regime has now shut off internet access. Will a violent crackdown ensue, or will the movement just keep growing?Next, Jim and Greg vent as Democrats from Minnesota to Oregon and beyond react to shootings involving ICE and Customs & Border Patrol by demonizing federal law enforcement officers and inflaming the people they are supposed to be serving. Is it because they want rage instead of calm?Finally, they reject Megyn Kelly's latest explanation for standing by Tucker Carlson's softball interview of Nick Fuentes and her contention that Fuentes is "very interesting, very smart, and, on a lot of things, there is a lot of value to be derived from that guy's messaging."Please visit our great sponsors:Visit https://CoastPay.com/3ML to get free gas for a whole day. Terms apply.Try QUO for free, PLUS get 20% off your first 6 months when you visit https://Quo.com/3ML Stop putting off doctors' appointments—go to https://Zocdoc.com/3ML to find and instantly book a top-rated doctor today!New episodes every weekday. 

As mass protests sweep Iran and President Trump declares the U.S. is ‘locked and loaded', Thomas and Aimen revisit the event that shaped U.S.–Iran relations for the next half-century: the Iran Hostage Crisis. Then, in real time, the conversation veers into a fast-moving geopolitical shock: Venezuela, Iran's global networks, and what a new era of American ‘muscle' might actually look like. They discuss: Iran's 2026 protest wave: currency collapse, water crisis, and regime pressure points Trump's ‘locked and loaded' warning Why the embassy takeover began as ‘revolutionary entrepreneurship' How and why Khomeini endorsed the hostage crisis The shift to economic sanctions as America's primary lever U.S. back-channel diplomacy Operation Eagle Claw: what the plan was and how it fell apart Hostage diplomacy after 1979 The creation of the U.S. Special Operations Command The Iran–Venezuela–Hezbollah nexus, and why Washington's focus may be shifting Join the Conflicted Community here: https://conflicted.supportingcast.fm/  Find us on Twitter: https://twitter.com/MHconflicted And Facebook: https://www.facebook.com/MHconflicted And Instagram: https://www.instagram.com/conflictedpod Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices Conflicted is a Message Heard production. Executive Producers: Jake Warren & Max Warren. Produced by Thomas Small and edited by Lizzy Andrews. Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

INSIDE IRAN: CONFRONTING REVOLUTIONARY FIGURES AND UNCOVERING THE DOUBLE COUPColleague Craig Unger. Unger describes his 2014 trip to Tehran to find Iranian corroboration for the October Surprise. He visited the former US Embassy, now a "Den of Spies" museum documenting the 1953 CIA coup against Mossadegh, which remains a source of deep grievance. Unger secured a rare interview with Mohsen Rafighdoost, a founder of the Revolutionary Guards and Khomeini's driver. During the interview, Rafighdoost slipped, saying "If we met with the Republicans..."—a moment Unger captured on video. Unger also interviewed Abolhassan Banisadr, the ousted first president of the Islamic Republic, in Versailles. Banisadr provided documents confirming the plot, describing it as a "double coup": it removed Carter in the US and allowed hardliners to consolidate power in Iran by undermining moderates like himself. NUMBER 7

Imam Mohammad Tawhidi exposes Iran's real power structure, detailing the corruption of the Khomeini family, inner-circle betrayals, and how the regime silences its own. Drawing from personal experience, he explains why Iran's leadership mirrors extremist movements, not religion.

Roya Hakakian, author of Assassins of the Turquoise Palace and Journey from the Land of No, joins the show to discuss the 1979 Islamic Revolution in Iran, the rise of Ayatollah Khomeini, and how these events have shaped the world. ▪️ Times 02:56 Life Before the Revolution 11:02 Antisemitism in Revolutionary Iran 21:56 Khomeini's Rise to Power 22:32 The Global Left and the Soviet Union 29:49 A Catastrophe of the 20th Century 37:21 The State of the Iranian Regime 42:19 The Revolution is Alive and Well 52:01 The Future of Iran and Its Leadership Follow along on Instagram, X @schoolofwarpod, and YouTube @SchoolofWarPodcast Find more content on our School of War Substack

Dunia mungkin belum berada di ambang Perang Dunia Ketiga. Tapi, apakah itu berarti kita hidup dalam kedamaian? Ketegangan global terus meningkat: dari invasi Rusia ke Ukraina, hingga konflik bersenjata antara Iran dan Israel yang kembali membara. Ketegangan global terus meningkat: dari invasi Rusia ke Ukraina, hingga konflik bersenjata antara Iran dan Israel yang kembali membara. Atau… mungkinkah kita justru sedang hidup di dalam fase baru geopolitik global yang tidak kalah berbahaya—sebuah era yang disebut sebagai hot peace?

Ngày 28/08/2025, Anh, Pháp và Đức đã dọa kích hoạt cơ chế tái áp đặt các lệnh trừng phạt của Liên Hiệp Quốc, còn được gọi là « snapback », vào lúc thỏa thuận về hạt nhân Iran ký kết 2015 sắp hết hiệu lực ngày 18/10/2025. Nhưng ít ai biết rằng, trong quá khứ, một số nước phương Tây, đặc biệt là Pháp, đã từng đóng góp tích cực vào việc khai sinh chương trình hạt nhân Iran. Một mảng tối khác trong mối quan hệ căng thẳng giữa Iran và phương Tây. Ngược dòng thời gian, vào năm 1957, vào lúc châu Âu đang vực dậy từ nỗi kinh hoàng của Đệ Nhị Thế Chiến, Iran, dưới sự trị vì của vua Mohammad Reza Pahlavi, đã bắt tay vào việc tìm kiếm năng lượng nguyên tử. Quốc vương Iran lo sợ rằng dầu hỏa mà đất nước phụ thuộc một ngày nào đó sẽ cạn kiệt và do vậy phải tìm kiếm một giải pháp thay thế. Atome For Peace : Đổi hạt nhân lấy dầu lửa Một dự án điện hạt nhân dân sự được hình thành qua sự trợ giúp của chương trình « Atom for Peace – Nguyên tử vì hòa bình », do tổng thống Mỹ Dwight D. Eisenhower khởi xướng từ năm 1953. Cũng như nhiều nước thành viên khác của chương trình, Iran cam kết giới hạn sử dụng hạt nhân cho mục đích hòa bình. Đổi lại, Hoa Kỳ đào tạo các nhà khoa học Iran và cung cấp các trang thiết bị cho Teheran, bao gồm lò phản ứng nghiên cứu được thiết kế vào năm 1967 để sản xuất đồng vị phóng xạ dùng trong y tế. Quan hệ hợp tác tốt đẹp giữa hai nước kéo dài cho đến cuối những năm 1970. Trong một cuộc trả lời phỏng vấn dành cho Viện Nghe nhìn Quốc gia Pháp (INA), vào tháng 12/2022, nhà nghiên cứu Heloise Fayet, chuyên gia về phổ biến hạt nhân Viện Quan hệ Quốc tế Pháp (IFRI) giải thích « trong những năm 1950, dưới thời quốc vương Iran, mối quan hệ giữa Mỹ và Iran rất bền chặt. Hoa Kỳ đã đưa Iran vào chương trình Atom For Peace (Nguyên tử vì hòa bình), được sử dụng để phát triển chương trình hạt nhân dân sự cho Iran, để đổi lấy dầu lửa và sự bảo đảm rằng quốc gia này sẽ duy trì một chế độ ổn định gần gũi với Hoa Kỳ ». Tuy nhiên, vào lúc diễn ra Chiến Tranh Lạnh, Hoa Kỳ ngày càng lo lắng khi thấy xuất hiện nhiều cường quốc hạt nhân khác. Chương trình « Nguyên tử vì hòa bình » có nguy cơ phản tác dụng. Năm 1968, Iran gia nhập Hiệp ước Không phổ biến Hạt nhân TNP và đặt các cơ sở hạt nhân của mình dưới sự giám sát của Cơ quan Năng lượng Nguyên tử Quốc tế (AIEA). Nhưng quốc vương Iran có tham vọng xây thêm 20 lò phản ứng, đồng thời bày tỏ quan tâm đối với một số công nghệ. Điều này đã khiến Mỹ lo ngại, nhất là đối với kỹ thuật tách rời plutonium hoặc làm giầu uranium. Mặc dù mục tiêu nêu ra vẫn mang tính dân sự, Washington nghi ngờ vua Iran âm thầm thèm khát vũ khí nguyên tử. Clément Therme, giáo viên tại Đại học Paul-Valéry tại Montpellier, trong chương trình Giải Mã (19/05/2025) của kênh truyền hình ARTE nhắc lại, « ngay từ tháng 12/1975, Cơ quan Tình báo Mỹ (CIA) đã đánh giá rằng Iran rất có thể sẽ trang bị hệ thống vũ khí hạt nhân vào năm 1985. Vì vậy, ngay từ những năm 1970, đã có những nghi vấn về mục đích dân sự hay quân sự của chương trình Iran ». Pháp, Đức thay chân Mỹ Trước mối ngờ vực từ Mỹ, quốc vương Iran chuyển hướng tìm kiếm các đối tác châu Âu, được đánh giá là « ít quan tâm » đến những vấn đề được nêu trên, theo như nhận định của François Nicoullaud, cựu đại sứ Pháp ở Téhéran, trong bài viết đề tựa « La France et la négociation avec l'Iran » (Pháp và cuộc đàm phán với Iran). Pháp và Tây Đức thời đó đang chạy theo vàng đen của Iran. Cú sốc dầu hỏa năm 1973 biến Teheran thành một đối tác thiết yếu và ưu tiên cho Paris. Trong một bài giải thích, trang RFI tiếng Pháp nhắc lại, ngay từ năm 1974, bộ trưởng Tài Chính lúc bấy giờ là Jean-Pierre Fourcade đã ký kết rất nhiều hợp đồng với Iran để bảo đảm nguồn cung dầu khí cho đất nước. Teheran là nhà cung cấp nhiên liệu thứ hai cho Paris. « Chuyến thăm của Quốc vương tới Marcoule có ý nghĩa quan trọng hơn sau thông báo đặt xây năm nhà máy điện hạt nhân được xác nhận hôm qua và các thỏa thuận liên quan đến việc cung cấp uranium làm giàu cho Iran. » (France 2 ngày 25/06/1974) Trên đây là lời bình của bản tin lúc 20 giờ kênh truyền hình Pháp France 2 ngày 25/06/1974, nhân chuyến thăm của quốc vương Iran đến Pháp và trung tâm khai thác điện hạt nhân ở Marcoule vùng Gard, đông nam Pháp. Được xây dựng vào năm 1956, cơ sở công nghiệp này từng là mũi nhọn cho ngành năng lượng hạt nhân Pháp, cả về sản xuất điện lẫn sử dụng cho mục đích quân sự. Với hợp đồng trị giá gần 5 tỷ đô la – một khoản tiền « khổng lồ » theo như tuyên bố của bộ trưởng Tài Chính Jean-Pierre Fourcade – Pháp thay thế Mỹ trong lĩnh vực hạt nhân bất chấp những ngờ vực của Washington. Paris cam kết đào tạo nhân sự và cung cấp các nhà máy điện hạt nhân cho Teheran như hai lò phản ứng tại Ahvaz miền nam Iran do tập đoàn Framatome của Pháp xây dựng. Nước Đức cũng không kém cạnh. KraftWerk Union, một chi nhánh của tập đoàn năng lượng Siemens, trúng thầu xây dựng hai lò phản ứng hạt nhân ở Bushehr, miền nam Iran, trị giá 7,8 tỷ mác Đức. Chính quyền Berlin còn ký kết một thỏa thuận về hợp tác hạt nhân với vua Iran, tương tự như « hợp đồng thế kỷ », được ký một năm trước đó với Brazil. Cổ đông Eurodif : Tham vọng hạt nhân của vua Iran ? Tuy nhiên, việc các nước đồng minh mới châu Âu có những hứa hẹn tham gia tích cực vào chương trình phát triển hạt nhân Iran càng củng cố hơn nỗi lo lắng từ Mỹ. Không những vua Iran tự cung cấp phương tiện cho các tham vọng của mình và cùng với những thỏa thuận khác nhau, quốc vương Mohammad Reza còn biến nước ông thành một trong những nhà đầu tư chính cho ngành hạt nhân Pháp. Trong khuôn khổ thỏa thuận hợp tác đầu tư Eurodif - European Gaseous Diffusion Uranium Enrichissement Consortium - quốc vương Iran cho Pháp vay một tỷ đô la để xây dựng nhà máy làm giầu chất uranium Tricastin và sở hữu 10% vốn của Eurodif. Đổi lại, Iran bảo đảm lấy đi 10% chất uranium làm giầu do Eurodif sản xuất. Nhìn lại lịch sử, người ta không khỏi đặt nghi vấn về ý định quân sự của vua Iran. Một công nghệ « lưỡng dụng » uranium làm giàu có thể được sử dụng cả cho các nhà máy điện hạt nhân lẫn các đầu đạn được chế tạo theo mô hình Little Boy, từng được sử dụng để san bằng Hiroshima. Trong cuộc chạy đua vũ trang thời Chiến Tranh Lạnh, liệu quốc vương Iran có muốn trang bị vũ khí hạt nhân cho đất nước mình hay không ? Theo báo Pháp Le Monde, ngày 20/07/2025, trong bài viết dài đề tựa « Khi Pháp hứa hẹn uranium làm giầu cho Iran, nguồn cội của một hiệp ước hạt nhân đáng nguyền rủa », Akbar Etemad, chủ tịch Tổ chức Năng lượng Nguyên tử Iran (1974 – 1978) trước ống kính trong một bộ phim tài liệu của France 2 phát sóng ngày 08/10/2017, kể lại ông đã chất vấn Quốc vương như thế nào: « Liệu chúng ta có thể cân nhắc phương án quân sự hay không ? Ông ấy nói với tôi là 'Tại sao không?' Tôi hiểu rằng nhiệm vụ của tôi là phát triển tất cả các công nghệ cần thiết để sẵn sàng triển khai bom hạt nhân ». Vào thời điểm đó, Mohammad Reza Pahlavi khẳng định ông không cần đến bom nguyên tử. Dù không thể chắc chắn, châu Âu đã tin lời ông. Ngoại trưởng Pháp Jean-François Poncet (1978 – 1981), trong một chương trình phim tài liệu của kênh ARTE, khẳng định rằng, « tất cả các biện pháp phòng ngừa luôn được đặt ra để đảm bảo những gì chúng tôi thực hiện về phát triển hạt nhân với Iran sẽ không được sử dụng cho mục đích quân sự. » Cách mạng Hồi giáo 1979 và các cuộc khủng hoảng Pháp - Iran Nhưng cuộc Cách mạng Hồi giáo 1979 bùng nổ, buộc vua Iran phải sống lưu vong, chương trình hạt nhân của ông cũng tan theo. Đại giáo chủ Khomeini lên cầm quyền và chính quyền mới cho ngưng tất cả các hợp đồng xây dựng nhà máy điện hạt nhân, cũng như mua chất uranium. Hai tập đoàn Framatome của Pháp và KWU của Đức chấm dứt công trình và cho hồi hương các nhân viên. Ngoài ra, Teheran còn đòi Paris phải hoàn trả tiền vay, một đòi hỏi mà Pháp đã từ chối khi cho rằng chế độ Iran mới không thực hiện đầy đủ các nghĩa vụ được đặt ra với tư cách là một cổ đông của dự án. Nhưng cử chỉ này của Pháp đã bị nước Cộng hòa Hồi giáo xem như là một hành động đối đầu. Xung đột Iran – Irak nổ ra còn làm cho căng thẳng giữa Teheran và Paris thêm căng thẳng. Trong nhiều năm sau đó, Iran tiến hành một loạt hoạt động chống Pháp như bắt cóc và giam giữ các nhà báo và nhà ngoại giao Pháp tại Liban trong những điều kiện tệ hại. Iran đòi Pháp phải hoàn trả số nợ vay cũng như ngưng cung cấp vũ khí cho chế độ Saddam Hussein. Pháp trở thành mục tiêu tấn công của Iran. Nhiều vụ tấn công khủng bố đã xảy ra tại Pháp trong thập niên 1980 mà Iran bị cáo buộc là chủ mưu. Năm 1988, sau nhiều năm bị giam cầm ở Liban, các con tin Pháp được thả. Phần lớn khoản nợ vay của Eurodif cuối cùng đã được trả cho Iran như là tiền chuộc. Về mặt chính thức,tranh chấp đã được giải quyết xong ba năm sau đó, vào năm 1991, sau khi Pháp đổ thêm một tỷ đô la cho Cộng hòa Hồi giáo Iran. Chỉ vừa mới được bình thường hóa, quan hệ giữa Iran và phương Tây một lần nữa trở nên căng thẳng. Vào đầu những năm 2000, qua sự tố giác của một nhóm người Iran phản đối chế độ, Cơ quan Năng lượng Nguyên tử Quốc tế AIEA phát hiện nhiều cơ sở hạt nhân bí mật của Iran, đặc biệt là các cơ sở ở Natanz và Arak, miền trung đất nước. Một chương căng thẳng mới lại bắt đầu và kéo dài đến tận ngày nay. Các cuộc đàm phán rơi vào bế tắc kể từ khi tổng thống Mỹ Donald Trump trong nhiệm kỳ I rút Hoa Kỳ ra khỏi Thỏa thuận hạt nhân Vienna 2015. RFI Tiếng Việt sẽ tiếp tục trình bày chủ đề này trong một dịp khác. Tóm lại, như thừa nhận của ông Javad Vaeedi, nhà đàm phán Iran giai đoạn 2005-2009, với kênh truyền hình ARTE, « chương trình hạt nhân Iran đã được hình thành nhờ vào sự hợp tác với Mỹ, rồi Pháp cả trong khuôn khổ trao đổi sinh viên và cả trong việc hình thành các cơ sở hạ tầng có liên quan đến chương trình hạt nhân Iran ». (Nguồn INA, ARTE, RFI, Le Monde)

C'est un pays au cœur d'importantes tensions internationales, allant de confrontations diplomatiques au conflit ouvert comme en juin dernier. L'Iran est un pays incontournable sur la scène internationale, mais pas nécessairement compris. Le chercheur Clément Therme, chargé de cours à l'université Paul Valéry de Montpellier, publie Idées reçues sur l'Iran - Un pouvoir à bout de souffle ? aux éditions Le Cavalier Bleu. RFI : L'une des idées reçues que vous interrogez au début de votre livre, c'est le qualificatif de théocratie, souvent attribué à la République islamique. Pour comprendre ce régime, il faut se pencher, dites-vous, sur un concept-clé, la tutelle du juriste théologien. Clément Therme : C'est l'idée de l'ayatollah Khomeini qui l'a développée dans ses écrits avant la révolution. Ses écrits n'avaient pas été diffusés suffisamment en Occident. Puisque, au moment de la révolution, personne n'avait compris de quoi il s'agissait et la nature de ce mouvement révolutionnaire qui n'était pas une révolution marxiste, et donc qui échappait à la compréhension des contemporains. Même les Iraniens ne comprenaient pas ce que la « révolution islamique » voulait dire. Le qualificatif islamique était perçu positivement par la population dans sa majorité, qui ne pensait pas qu'il devrait faire face à un principe absolu de la gouvernance du Guide suprême. C'était une révolution cléricale, mais cela n'a pas été compris. En Occident, encore aujourd'hui, on ne sait pas que la majorité du clergé chiite, par exemple, ne soutient pas ce principe théologique qui sous-tend la gouvernance en République islamique. Il y a les idées reçues, les raccourcis qui sont faits à propos de l'Iran, mais aussi des aspects des enjeux méconnus comme cette crise environnementale de grande ampleur qui frappe l'Iran. Vous lui consacrez d'ailleurs la couverture de votre livre. Est-ce un enjeu important pour l'Iran en 2025 ? Tout à fait, parce que le maintien au pouvoir de la République islamique menace la survie du pays. On le voit avec la crise de l'eau cet été, la crise énergétique, les coupures d'électricité. En 1979, si vous le voulez, la République islamique a fait sortir l'Iran des normes internationales en matière de respect de l'environnement, de technologie. Avant la révolution, par exemple, les barrages étaient construits dans le cadre de coopération avec la Banque mondiale. Après la révolution, la multiplication des petits barrages a conduit à une mauvaise utilisation des ressources en eau. Cela s'ajoute les sanctions internationales et le réchauffement climatique qui aggravent ces dysfonctionnements de la République islamique. C'est pour cela que cette question environnementale est centrale dans les problématiques pour la population qui vit en Iran. Vous vous intéressez aussi aux sujets qui font souvent entrer l'Iran dans l'actualité. Par exemple, la place des femmes dans la société, avec la question du voile notamment. Il avait été interdit en 1936 par le Shah et au contraire rendu obligatoire par la République islamique en 1983. Le voile en Iran n'est pas qu'un signe religieux. Dans le cadre de la République islamique, il a un outil de gouvernance, c'est-à-dire qu'il fait partie des symboles du maintien de l'autorité du Guide suprême et il fait partie de l'identité du système politique. Même si depuis 2022, il y a des accommodements qui ont été imposés par la population au régime. On a vu, par exemple, une loi qui était prévue au Parlement ne pas être adoptée et mise en œuvre sous la pression des femmes et de la société civile. On dit souvent que le régime iranien s'est déjà effondré sur le plan idéologique. Cette question du voile obligatoire pose la question de la survie du régime. Il est question aussi du programme nucléaire aussi, évidemment, avec un rappel historique. Tout d'abord, il a été lancé dans les années 1950 sous la monarchie avec le soutien des Occidentaux. Les interrogations autour d'une éventuelle militarisation de ce programme ne datent pas de la révolution islamique. On parlait à l'époque de gaullisme chiite, c'est-à-dire que le modèle du programme nucléaire iranien, c'était le modèle français. Le programme nucléaire iranien, dès les années 1970, voulait transformer l'Iran en État du seuil, un État qui serait capable de fabriquer des systèmes d'armes nucléaires s'il en prend la décision. Après la révolution, ce qui a changé, c'est la nature idéologique du régime et les tensions avec l'Occident consécutives à la révolution. La perception occidentale de ce programme a évolué puisque avant la révolution, il était perçu comme une opportunité commerciale pour vendre des réacteurs nucléaires, alors qu'après la révolution, il est perçu comme une menace. Idées reçues sur l'Iran - Un pouvoir à bout de souffle ? de Clément Therme (232 pages), publié aux éditions Le Cavalier Bleu, le 28 août 2025. À lire aussiIran : le rôle oublié de la France et de l'Allemagne dans la naissance du programme nucléaire

C'est un pays au cœur d'importantes tensions internationales, allant de confrontations diplomatiques au conflit ouvert comme en juin dernier. L'Iran est un pays incontournable sur la scène internationale, mais pas nécessairement compris. Le chercheur Clément Therme, chargé de cours à l'université Paul Valéry de Montpellier, publie Idées reçues sur l'Iran - Un pouvoir à bout de souffle ? aux éditions Le Cavalier Bleu. RFI : L'une des idées reçues que vous interrogez au début de votre livre, c'est le qualificatif de théocratie, souvent attribué à la République islamique. Pour comprendre ce régime, il faut se pencher, dites-vous, sur un concept-clé, la tutelle du juriste théologien. Clément Therme : C'est l'idée de l'ayatollah Khomeini qui l'a développée dans ses écrits avant la révolution. Ses écrits n'avaient pas été diffusés suffisamment en Occident. Puisque, au moment de la révolution, personne n'avait compris de quoi il s'agissait et la nature de ce mouvement révolutionnaire qui n'était pas une révolution marxiste, et donc qui échappait à la compréhension des contemporains. Même les Iraniens ne comprenaient pas ce que la « révolution islamique » voulait dire. Le qualificatif islamique était perçu positivement par la population dans sa majorité, qui ne pensait pas qu'il devrait faire face à un principe absolu de la gouvernance du Guide suprême. C'était une révolution cléricale, mais cela n'a pas été compris. En Occident, encore aujourd'hui, on ne sait pas que la majorité du clergé chiite, par exemple, ne soutient pas ce principe théologique qui sous-tend la gouvernance en République islamique. Il y a les idées reçues, les raccourcis qui sont faits à propos de l'Iran, mais aussi des aspects des enjeux méconnus comme cette crise environnementale de grande ampleur qui frappe l'Iran. Vous lui consacrez d'ailleurs la couverture de votre livre. Est-ce un enjeu important pour l'Iran en 2025 ? Tout à fait, parce que le maintien au pouvoir de la République islamique menace la survie du pays. On le voit avec la crise de l'eau cet été, la crise énergétique, les coupures d'électricité. En 1979, si vous le voulez, la République islamique a fait sortir l'Iran des normes internationales en matière de respect de l'environnement, de technologie. Avant la révolution, par exemple, les barrages étaient construits dans le cadre de coopération avec la Banque mondiale. Après la révolution, la multiplication des petits barrages a conduit à une mauvaise utilisation des ressources en eau. Cela s'ajoute les sanctions internationales et le réchauffement climatique qui aggravent ces dysfonctionnements de la République islamique. C'est pour cela que cette question environnementale est centrale dans les problématiques pour la population qui vit en Iran. Vous vous intéressez aussi aux sujets qui font souvent entrer l'Iran dans l'actualité. Par exemple, la place des femmes dans la société, avec la question du voile notamment. Il avait été interdit en 1936 par le Shah et au contraire rendu obligatoire par la République islamique en 1983. Le voile en Iran n'est pas qu'un signe religieux. Dans le cadre de la République islamique, il a un outil de gouvernance, c'est-à-dire qu'il fait partie des symboles du maintien de l'autorité du Guide suprême et il fait partie de l'identité du système politique. Même si depuis 2022, il y a des accommodements qui ont été imposés par la population au régime. On a vu, par exemple, une loi qui était prévue au Parlement ne pas être adoptée et mise en œuvre sous la pression des femmes et de la société civile. On dit souvent que le régime iranien s'est déjà effondré sur le plan idéologique. Cette question du voile obligatoire pose la question de la survie du régime. Il est question aussi du programme nucléaire aussi, évidemment, avec un rappel historique. Tout d'abord, il a été lancé dans les années 1950 sous la monarchie avec le soutien des Occidentaux. Les interrogations autour d'une éventuelle militarisation de ce programme ne datent pas de la révolution islamique. On parlait à l'époque de gaullisme chiite, c'est-à-dire que le modèle du programme nucléaire iranien, c'était le modèle français. Le programme nucléaire iranien, dès les années 1970, voulait transformer l'Iran en État du seuil, un État qui serait capable de fabriquer des systèmes d'armes nucléaires s'il en prend la décision. Après la révolution, ce qui a changé, c'est la nature idéologique du régime et les tensions avec l'Occident consécutives à la révolution. La perception occidentale de ce programme a évolué puisque avant la révolution, il était perçu comme une opportunité commerciale pour vendre des réacteurs nucléaires, alors qu'après la révolution, il est perçu comme une menace. Idées reçues sur l'Iran - Un pouvoir à bout de souffle ? de Clément Therme (232 pages), publié aux éditions Le Cavalier Bleu, le 28 août 2025. À lire aussiIran : le rôle oublié de la France et de l'Allemagne dans la naissance du programme nucléaire

REALIGNMENT NEWSLETTER: https://therealignment.substack.com/PURCHASE BOOKS AT OUR BOOKSHOP: https://bookshop.org/shop/therealignmentEmail Us: realignmentpod@gmail.comScott Anderson, author of King of Kings: The Iranian Revolution: A Story of Hubris, Delusion, and Catastrophic Miscalculation, joins The Realignment. Marshall and Scott discuss the historical legacy of the rise and fall of the Shah of Iran, how the rise of religious fundamentalism reshaped America's relationship with Iran and the broader Middle East, President Carter's misread of the Iranian Revolution in the context of the Cold War, and survey the aftermath of the joint U.S.-Israel strikes on Iran's nuclear program this past June.

This is a free preview of a paid episode. To hear more, visit andrewsullivan.substack.comScott is a war correspondent and author. His non-fiction books include Lawrence in Arabia, Fractured Lands, and The Quiet Americans, and his novels include Triage and Moonlight Hotel. He's also a contributing writer for the New York Times Magazine. His new book is King of Kings: The Iranian Revolution: A Story of Hubris, Delusion and Catastrophic Miscalculation.For two clips of our convo — on Jimmy Carter's debacle with the Shah, and the hero of the Iran hostage crisis — head to our YouTube page.Other topics: growing up in East Asia and traveling the world; his father the foreign service officer; their time in Iran not long before the revolution; Iran a “chew toy” between the British and Russian empires; the Shah's father's affinity for Nazi Germany; Mosaddegh's move to nationalize the oil; the 1953 coup; the police state under the Shah; having the world's 5th biggest military; the OPEC embargo; the rise of Khomeini and his exile; the missionary George Braswell and the mullahs; Carter's ambitious foreign policy; the US grossly overestimating the Shah; selling him arms; Kissinger; the cluelessness of the CIA; the prescience of Michael Metrinko; the Tabriz riots; students storming the US embassy; state murder under Khomeini dwarfing the Shah's; the bombing of Iran's nuke facilities; and Netanyahu playing into Hamas' hands.Browse the Dishcast archive for an episode you might enjoy. Coming up: a fun chat with Johann Hari, Jill Lepore on the history of the Constitution, Karen Hao on artificial intelligence, and Katie Herzog on drinking your way sober. Please send any guest recs, dissents, and other comments to dish@andrewsullivan.com.

In this sweeping episode, Matt Ehret and Ghost are joined by Cynthia Chung (cynthiachung.substack.com) for a masterclass on Iran's modern history. Cynthia walks through her trilogy of essays chronicling how Britain and later the United States engineered regime change to control Iranian oil, beginning with the 1872 Reuter concession that handed Britain the country's economic lifeblood. The conversation traces the 1953 CIA-MI6 coup against Prime Minister Mossadegh for nationalizing oil, the Shah's ambitions to industrialize and escape colonial dependence, and the suspicious rise of Khomeini's revolution. The hosts expose how the same Western networks behind the overthrow of Mossadegh later fueled the Iran-Iraq war, Iran-Contra, and decades of chaos designed to prevent regional cooperation and modernization. They explore the Carter Doctrine, Brzezinski's arc of crisis, and how strategies used to fracture Iran are still deployed across the world. The episode closes with reflections on Iran's attempts to reclaim sovereignty through the Belt and Road Initiative and a vision of economic development to transcend engineered conflicts. Rich with historical detail, this conversation challenges the simplistic narratives that have shaped public perception for generations.

(Aus aktuellem Anlass wiederholen wir diese Woche unsere Doppelfolge zur Iranischen Revolution.)Der bis dahin tödlichste Terroranschlag der Geschichte schockiert im Jahr 1978 die Stadt Teheran. Wer wirklich für diese Katastrophe verantwortlich ist, interessiert in den Wochen danach kaum jemanden. Viel wichtiger ist, wen die Bevölkerung dafür verantwortlich macht. Das Duell zwischen dem Schah und Ayatollah Khomeini läuft auf seinen Höhepunkt zu. Welche Strategie verfolgt der Ayatollah? Warum lässt der Westen den Schah im Stich? Und wie wird die iranische Monarchie zugrunde gehen? Ein Aspekt, den weder der Schah noch Khomeini ahnen, ist, dass in der iranischen Revolution ausgerechnet eine Krankheit Geschichte schreiben wird.Du hast Feedback oder einen Themenvorschlag für Joachim und Nils? Dann melde dich gerne per Mail an: wasbishergeschah@wondery.comQuellen:Revolutionary Islam von Michael AxworthyThe unthinkable Revolution von Charles KurzmanThe last Shah von Ray TakeyhThe Fall of Heaven von Andrew Scott CooperKhomeini: Der Revolutionär des Islams von Katajun AmirpurZeitenwende 1979 von Frank BöschUnsere allgemeinen Datenschutzrichtlinien finden Sie unter https://art19.com/privacy. Die Datenschutzrichtlinien für Kalifornien sind unter https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info abrufbar.

Bij wapenstilstanden vechten de vijanden nog wel eens even door. Dus dat Iran en Israël niet precies op de door Donald Trump gedecreteerde minuut de wapens lieten zwijgen was afschuwelijk voor de slachtoffers, maar het stilleggen van wapengeweld werkt niet altijd met een stopwatch. Trumps woede-uitval – they don’t know what the fuck they’re doing – was duidelijk een teken van onmacht. Dat Israël en Iran eigenlijk helemaal nog niet wilden stoppen is vanuit strategisch perspectief te begrijpen. Zij wisten beide allang dat operatie ‘Midnight Hammer’, het Amerikaanse bombardement met de beruchte ‘bunker buster’-bommen, niet, zoals Trump beweerde, het totale Iraanse nucleaire programma had ‘vergruisd’. Sterker nog, de bommen zijn niet diep genoeg doorgedrongen en hebben de productieruimtes niet of nauwelijks beschadigd, hooguit de toegang. Een geheim rapport van de Amerikaanse inlichtingendiensten, waar de New York Times de hand op wist te leggen, bevestigt eerdere geruchten over het geringe succes. Het Iraanse atoomprogramma is hooguit enkele maanden teruggezet. Bovendien wordt het steeds duidelijker dat Iran nog andere locaties heeft, waar het verrijken van uranium doorgaat. En, veel belangrijker, dat de voorraad verrijkt uranium is opgeslagen op een geheime locatie. Dat is uiteindelijk waarover het gaat, want dat is het materiaal waarmee atoombommen gemaakt kunnen worden. Trump onderschat ook de impact van de geschiedenis en de overweldigende haat tegen de VS. Zo steunde Amerika, met Engeland, in 1953 een staatsgreep tegen de liberale, democratisch gekozen premier Mohammad Mossadeq, en hielp sjah Mohammed Reza Pahlavi, sergeant in het leger en symbolisch staatshoofd, in het zadel als nieuwe machthebber. Op dictatoriale wijze probeerde hij het land te verwestersen, waarbij hij oppositie negeerde, opsloot en martelde. Hij onderhield nauwe banden met de VS en Israël. Nadat hij begin 1979, inmiddels ernstig ziek, was verbannen, keerde in februari ayatollah Khomeini terug uit ballingschap en stichtte de Islamitische Republiek Iran. Na een zeer korte periode van schijn-liberalisme, ontstond een islamitisch schrikregime, dat tot de huidige dag aan de macht is. Amerika had aanvankelijk nog diplomatieke betrekkingen, totdat in november een door het regime geregisseerde bende studenten de Amerikaanse ambassade binnenviel en 52 diplomaten 444 dagen lang gijzelde . De haat tegen Amerika – en tegen Israël – is de afgelopen 46 jaar ononderbroken opgefokt. Die aloude haat bombardeer je niet weg met ‘bunker busters’. En je kunt van Israël en Iran niet verwachten dat ze plotseling in het gelid springen op een door Donald Trump gedecreteerde deadline. Als ‘Midnight Hammer’ echt was gelukt misschien wel, maar dat de ‘twaalfdaagse oorlog’, zoals Trump het al noemt, tot meer leidt dan hooguit een paar jaar rust is vooralsnog een illusie.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Você acha que o Irã é só Aiatolá, véu e confusão nuclear? Ah, criatura perdida no noticiário raso… Neste episódio, a gente atravessa 2.500 anos de história – começando com os persas bombados de CGI em 300, passando pelo Cambises surtado, pela ostentação da Dinastia Pahlavi, até o incêndio do Cinema Rex, que virou estopim da Revolução de 1979.Tem espionagem da Savak, tem Khomeini voltando do exílio com um discurso que nem o algoritmo do YouTube conseguiria segurar, tem ARGO metendo Hollywood no meio… e até o Netanyahu, de penetra na história alheia.Porque entender o Irã, meus caros… é entender que ali, entre véus, petróleo e Passat iraquiano… o barril de pólvora é histórico.—------------------------------APOIE o programa: APOIA.SE - https://apoia.se/nosnahistoriaSIGA-NOS no Instagram: @nosnahistoria_@buenasideias@lucianopotter @arthurdeverdadePatrocínio:TRADUZCA - https://www.traduzca.com/LIVROS INDICADOS NO EPISÓDIO - UM LIVRO - https://www.livrarianosnahistoria.com.br

pWotD Episode 2971: Ali Khamenei Welcome to Popular Wiki of the Day, spotlighting Wikipedia's most visited pages, giving you a peek into what the world is curious about today.With 173,385 views on Friday, 20 June 2025 our article of the day is Ali Khamenei.Ali Hosseini Khamenei (born 19 April 1939) is an Iranian cleric and politician who has served as the second supreme leader of Iran since 1989. His tenure as supreme leader, spanning over 35 years, makes him the longest-serving head of state in the Middle East and the second-longest-serving Iranian leader of the 20th and 21st centuries, after Shah Mohammad Reza Pahlavi.Born in Mashhad to the Khamenei family originating from the town of Khamaneh, East Azerbaijan, Ali Khamenei studied at a hawza in his hometown, later settling in Qom in 1958 where he attended the classes of Ruhollah Khomeini. Khamenei became involved in opposition to Mohammad Reza Pahlavi, the shah of Iran, and was arrested six times before being exiled for three years by the Shah's regime. Khamenei was a mainstream figure in the Iranian Revolution (1978–1979), and upon its success, held many posts in the newly-established Islamic Republic of Iran. In the aftermath of the revolution, he was the target of an attempted assassination that paralysed his right arm. Khamenei served as the third president of Iran from 1981 to 1989 during the Iran–Iraq War, when he also developed close ties the Islamic Revolutionary Guard Corps (IRGC). After the death of Khomeini in 1989, Khamenei was elected supreme leader by the Assembly of Experts.As supreme leader, Khamenei promoted scientific progress in Iran, making considerable advances through education and training, despite international sanctions. He supported Iran's nuclear program for civilian use while issuing a fatwa forbidding the production of all kinds of weapons of mass destruction. Khamenei favoured economic privatization of state-owned industries and, with oil and gas reserves, transformed Iran into an "energy superpower". With his foreign policy being centered on Shia Islamism and exporting the Iranian Revolution, Iran supported the "Axis of Resistance" coalition in the Iraq War, the Syrian civil war and the Yemeni civil war. A staunch critic of Israel and of Zionism, he is known for his support of the Palestinians in the Israeli–Palestinian conflict.There have been major protests during Khamenei's reign, including the 1994 Qazvin protests, the 1999 student protests, the 2009 presidential election protests, the 2011–2012 protests, the 2017–2018 protests, the 2018–2019 general strikes and protests, the 2019–2020 protests, the 2021–2022 protests, and the Mahsa Amini protests. Journalists, bloggers, and others have been imprisoned in Iran for insulting Khamenei, often in conjunction with blasphemy charges.This recording reflects the Wikipedia text as of 02:56 UTC on Saturday, 21 June 2025.For the full current version of the article, see Ali Khamenei on Wikipedia.This podcast uses content from Wikipedia under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License.Visit our archives at wikioftheday.com and subscribe to stay updated on new episodes.Follow us on Mastodon at @wikioftheday@masto.ai.Also check out Curmudgeon's Corner, a current events podcast.Until next time, I'm neural Kajal.

Are we on the brink? To understand where we're headed, we've got to know where we've been. Yanni takes us through the rise and fall of the Persian Empire—how a Zoroastrian civilization became a Muslim one. From Cyrus the Great to Khomeini, it's a wild ride through history. Are the Israelis dragging us into their wars? Does Iran have the bomb? Is commentary on the issue organic on the internet? Let's get into it. Support our sponsors: Start saving time and money, without compromising your nutrition today with this exclusive offer for NEW customers of 15% using my exclusive code: YANNIS at https://huel.com. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

In this episode of Ami's House, we dive into why American isolationists are misreading the Iran conflict and, in doing so, undermining their own objectives. Featuring an insightful conversation with Mark Dubowitz– CEO of non-profit thinktank Foundation for Defense of Democracies– we unpack the pitfalls of isolationist rhetoric, explore on-the-ground realities, and discuss what constructive engagement might look like. Whether you follow Middle East foreign policy closely or are just curious about the human impact behind headlines, this episode sheds light on how U.S. isolationism can backfire and what genuine support might entail.We cover:Historical Context: Understand pre-1979 Iran, the Shah's era, and how the Islamic Republic consolidated power.Myth-Busting: Learn why common narratives (e.g., “Argo”) misrepresent key events and how that shapes public perception.Nuclear Threat Analysis: Explore the strategic factors driving Iran's nuclear ambitions, Israel's responses, and why timing matters.U.S. Policy & Isolationism: Discover how calls to “avoid escalation” can paradoxically make war more likely by undermining credible deterrence.Civil Resistance & Regime Change: Hear about the growing Iranian protest movements, Operation Rising Lion, and how external support might tip the balance. If you found this discussion valuable, hit Subscribe and ring the bell to get notified about future Ami's House episodes on Israel, Middle East affairs, and global politics. Consider joining our Patreon for early access, bonus content, and to help us build a grassroots community of informed viewers. Support on Patreon https://www.patreon.com/amishouse/postsMike's podcast "Iran Breakdown" https://www.youtube.com/watch?v=4WyoGsvpl3c&list=PLmEsAFBNkqsMQnt5pypwEX0ul0NyIjd3EJoin the Conversation:Do you think U.S. isolationist policies help or hinder stability in the Middle East? Have you seen gaps between American debate and on-the-ground realities? Let us know your thoughts! Comments!00:00 – Iran Under the Shah vs. the 1979 Islamic Revolution02:50 – Debunking “Argo” and the 1953 Coup Narrative04:31 – Khomeini's Rise06:08 – Succession of Ali Khamenei07:03 – The Ayatollah's Biggest Miscalculation12:22 – Why NOW? The Closing Window on Iran's Nuclear Program22:20 – What are the threats to the U.S. if it attacks Iran?28:16 – The Regime's Vulnerability38:28 – Operation Rising Lion: Supporting the Iranian People to Overthrow the Regime45:22 Candace Owens, Tucker Carlson, and What the Isolationists Don't Get

The One about Khomeini's Underware. With Dina Losito and Tomm Looney SUPPORT US ON AMAZON – CLICK HERE

The One about Khomeini's Underware. With Dina Losito and Tomm Looney SUPPORT US ON AMAZON – CLICK HERE

The One about Khomeini's Underware. With Dina Losito and Tomm Looney SUPPORT US ON AMAZON – CLICK HERE

The founder of Iran's most feared military force, the Islamic Revolutionary Guard (IRGC), sits down with Patrick Bet-David to EXPOSE what really happened behind closed doors during the 1979 Iranian revolution.. Mohsen Sazegara, a former insider, reveals how the Islamic Revolutionary Guard Corps transformed from its original mission into a global power player—linked to Hezbollah, Hamas, and international conflicts.

In questo podcast, dalla voce dell'architetto e politico iraniano Mehdi Chamran, il racconto della Rivoluzione islamica che l'11 febbraio del 1979 trasformò l'Iran, regno dello Scià di Persia Reza Pahlavi, in una repubblica islamica sciita. Chamran attualmente presidente del Consiglio comunale di Teheran, è una delle figure più autorevoli che hanno partecipato alla rivoluzione. È stato negli anni il capo dell'intelligence esterna e tra coloro che hanno contribuito al programma di sviluppo nucleare del Paese. Con suo fratello, Mostafa Chamran, ha dato vita agli Hezbollah libanesi, il Partito di Dio. Suo fratello Mostafa, politico, comandante e guerrigliero iraniano, ha servito come Primo Ministro della Difesa nell'Iran post-rivoluzionario, è stato membro del parlamento, nonché Comandante dei Volontari paramilitari nella guerra Iran-Iraq. Durante quel lungo terribile conflitto perse la vita. Nella prima parte del podcast, Charman ripercorre la storia della Rivoluzione islamica. Nella seconda ricorda l'Ayatollah Ruhollah Moṣṭafāvī Mōsavī Khomeini, Guida suprema dell'Iran dal 1979 al 1989 e Padre della Rivoluzione, l'attuale Guida Suprema, l'Ayatollah Seyyed Alì Khamenei, già presidente della repubblica Islamica dal 1981 al 1989, massimo esponente nazionale del clero sciita. Infine il racconto di Mehdi Charman si chiude con la testimonianza della fondazione e costituzione di Hezbollah, il Partito di Dio libanese. A cura di Francesco De Leo. Montaggio di Silvio Farina. https://storiainpodcast.focus.it - Canale Eventi e luoghi ------------ Storia in Podcast di Focus si può ascoltare anche su Spotify https://open.spotify.com/show/293C5TZniMOgqHdBLSTaRc ed Apple Podcasts https://podcasts.apple.com/it/podcast/la-voce-della-storia/id1511551427. Siamo in tutte le edicole... ma anche qui: - Facebook: https://www.facebook.com/FocusStoria/ - Gruppo Facebook Focus Storia Wars: https://www.facebook.com/groups/FocuStoriaWars/ (per appassionati di storia militare) - YouTube: https://www.youtube.com/user/focusitvideo - Twitter: https://twitter.com/focusstoria - Sito: https://www.focus.it/cultura Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

In questo podcast, dalla voce dell'architetto e politico iraniano Mehdi Chamran, il racconto della Rivoluzione islamica che l'11 febbraio del 1979 trasformò l'Iran, regno dello Scià di Persia Reza Pahlavi, in una repubblica islamica sciita. Chamran attualmente presidente del Consiglio comunale di Teheran, è una delle figure più autorevoli che hanno partecipato alla rivoluzione. È stato negli anni il capo dell'intelligence esterna e tra coloro che hanno contribuito al programma di sviluppo nucleare del Paese. Con suo fratello, Mostafa Chamran, ha dato vita agli Hezbollah libanesi, il Partito di Dio. Suo fratello Mostafa, politico, comandante e guerrigliero iraniano, ha servito come Primo Ministro della Difesa nell'Iran post-rivoluzionario, è stato membro del parlamento, nonché Comandante dei Volontari paramilitari nella guerra Iran-Iraq. Durante quel lungo terribile conflitto perse la vita. Nella prima parte del podcast, Charman ripercorre la storia della Rivoluzione islamica. Nella seconda ricorda l'Ayatollah Ruhollah Moṣṭafāvī Mōsavī Khomeini, Guida suprema dell'Iran dal 1979 al 1989 e Padre della Rivoluzione, l'attuale Guida Suprema, l'Ayatollah Seyyed Alì Khamenei, già presidente della repubblica Islamica dal 1981 al 1989, massimo esponente nazionale del clero sciita. Infine il racconto di Mehdi Charman si chiude con la testimonianza della fondazione e costituzione di Hezbollah, il Partito di Dio libanese. A cura di Francesco De Leo. Montaggio di Silvio Farina. https://storiainpodcast.focus.it - Canale Eventi e luoghi ------------ Storia in Podcast di Focus si può ascoltare anche su Spotify https://open.spotify.com/show/293C5TZniMOgqHdBLSTaRc ed Apple Podcasts https://podcasts.apple.com/it/podcast/la-voce-della-storia/id1511551427. Siamo in tutte le edicole... ma anche qui: - Facebook: https://www.facebook.com/FocusStoria/ - Gruppo Facebook Focus Storia Wars: https://www.facebook.com/groups/FocuStoriaWars/ (per appassionati di storia militare) - YouTube: https://www.youtube.com/user/focusitvideo - Twitter: https://twitter.com/focusstoria - Sito: https://www.focus.it/cultura Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Jimmy Carter (1924-2024) was hailed as an exemplary leader on human rights whose presidency was ruined by crises outside his control, none worse than the hostage crisis in Iran. This favorable view elides critical events that took place during the years before the U.S. embassy was seized in Tehran in Nov. 1979. President Carter acted like the previous presidents he had criticized. He embraced the brutal Shah of Iran, sold him weapons, and stuck with him to the very end. Then the Carter administration avoided making contact with Iran's new revolutionary, Islamist leaders headed by the Ayatollah Khomeini. What if Carter had made different moves? Would U.S.-Iran relations be different today? In this episode, historian and Eurasia Group senior analyst Gregory Brew delves into the Cold War origins of the U.S.-Iran relationship and why Jimmy Carter made a human rights exception for the Shah.  Further reading: The Struggle For Iran: Oil, Autocracy, and the Cold War, 1951 to 1954 by Gregory Brew and David S. Painter America and Iran: A History, 1720 to the Present by John Ghazvinian Further listening: Operation Ajax (podcast featuring interview w/ Gregory Brew)

With news of the passing of the 39th President of the United States, Jimmy Carter, we present a special edition of Roqe. While Carter is being lauded for virtues and impressive accomplishments through his storied life, his legacy with Iran during the period of his presidency is more problematic and fraught with questionable decisions. Indeed, a credible case can be made that it was a consequence of Carter's actions - and inactions - that Khomeini and the Islamic Republic of Iran was enabled to take power. Jian is joined by historian and journalist Kai Bird (redux) on his biography - The Outlier: The Unfinished Presidency of Jimmy Carter. Plus Jian opens the show with an essay suggesting to non-Iranians: “Don't be surprised if some of your Iranian friends are less forgiving in remembering Jimmy Carter.”

Les États-Unis observeront le 9 janvier prochain une journée de deuil national en l'honneur de l'ex-président Jimmy Carter. L'ancien président est mort ce dimanche 29 décembre 2024 à l'âge de 100 ans. Il avait été le 39ᵉ président des États-Unis, mais c'est surtout son action post-présidence qui aura été unanimement louée. Le 39ᵉ président des États-Unis était né en Géorgie. EtThe Atlanta Journal-Constitution racontait ce dimanche 29 décembre 2024 qu'à l'annonce de sa mort, des habitants d'Atlanta ont commencé à se réunir au Manuel's Tavern, un bar près de la Fondation Carter. Car c'est dans cet établissement que Jimmy Carter avait lancé sa campagne de gouverneur en 1970. Pourtant, c'est sa carrière en dehors des États-Unis et après sa présidence que la presse américaine met en Une aujourd'hui : « Une stature bien au-delà de la présidence », titre ainsi USA Today.Il faut dire que la présidence de Jimmy Carter a été difficile, et qu'il a été abondamment moqué : un éditorialiste du New York Times rappelle que le décorateur de son successeur Ronald Reagan aurait ironisé sur la nécessité de « se débarrasser de l'odeur du poisson-chat ». Mais Jimmy Carter a été « un bien meilleur président qu'on lui en sait généralement gréé ». Après la présidence Nixon et le scandale du Watergate, explique le Washington Post, « Carter a aidé à restaurer la confiance dans la présidence grâce à des réformes éthiques aujourd'hui plus d'actualité que jamais », il a aussi mis les droits de l'homme au centre de sa politique étrangère, à un point tel qu'aucun futur président n'a pu faire l'impasse dessus.Bilan mitigé en matière de politique étrangèrePour autant, pour André Caspi, historien des États-Unis et professeur émérite à la Sorbonne, en matière de politique étrangère, si Jimmy Carter « a réussi des choses pendant sa présidence » (les accords de Camp David par exemple, qui ont permis la paix entre Israël et l'Égypte), ce qu'il reste « ce sont surtout ses échecs », comme sa politique iranienne : il « n'a pas vu venir l'ayatollah Khomeini ». Et si son successeur Ronald Reagan a « su redonner vigueur à la présidence des États-Unis dans l'ensemble du monde, Jimmy Carter y est parvenu après sa présidence ». Pour ce qui est de l'Amérique latine, André Caspi rappelle que lorsque Jimmy Carter arrive au pouvoir en 1977, les relations États-Unis / Amérique latine sont encore marquées par l'influence de Fidel Castro, « il y a tout un bouillonnement d'idées, de transformation de la vie politique dans les années 196-70. Jimmy Carter fait face à ce mouvement, mais ne peut pas empêcher des tensions fortes entre les États-Unis, entre ces révolutionnaires ou prétendus révolutionnaires », d'autant que l'URSS existait toujours.Un ex-président louéDe fait, Jimmy Carter est surtout considéré comme un formidable ex-président, rappelle USA Today : « plutôt que de retirer de l'argent de son statut d'ex-président, il a inlassablement servi les causes de la paix, des droits humains, de l'éradication de la maladie et du logement à un prix abordable. Il a travaillé pour apaiser les tensions dans la péninsule coréenne, au Moyen-Orient, en Amérique latine et partout ailleurs ». En 2002, après avoir été nommés à de nombreuses reprises pour le prix Nobel de la Paix, rappelle leNew York Times, il le remporte finalement, entre autres pour sa « contribution vitale » aux accords de Camp David.ÉvangélismeLe Washington Times affirme que « la foi a façonné la présidence de Jimmy Carter et les décennies de vie publique qui ont suivi ». Dans Politico, un professeur en religion à l'Université de Dartmouth parle de la fin, avec sa mort, de « l'évangélisme progressif », qui a cherché au XIXᵉ à« réformer la société américaine selon les normes de la piété » en se préoccupant des« plus petits ». Une tradition, écrit le spécialiste, à laquelle l'élection de Ronald Reagan a porté un coup fatal, les évangéliques blancs se mêlant à « l'extrême droite du Parti républicain ». Tout cela culminant avec un soutien massif à Donald Trump.Les côtes du Pérou, du Chili et de l'Équateur frappées par d'énormes vaguesCes houles venues du nord provoquent des vagues atteignant les quatre mètres de haut, raconte au Chili La Tercera. En Équateur, détailleEl Universo, deux personnes ont été tuées.En fait, la nouvelle phase lunaire influencerait l'augmentation du niveau de la marée dans certaines zones côtières : c'est ce qu'a expliqué la direction de l'hydrographie et de la navigation de la marine péruvienne au quotidien El Comercio. Au Pérou où 91 ports ont été fermés, détaille Diario Correo. De son côté Peru 21 publie les images de la station balnéaire de Mancora, dévastée par les vagues. Et raconte que, à quelques heures de célébrer la nouvelle année, des dizaines d'entrepreneurs de la côte (hôtellerie, gastronomie, tourisme) sont désespérés : ils ont perdu tous leurs investissements.Cent ans de solitude sur NetflixLes huit premiers chapitres de la série Cent ans de solitude sont disponibles sur Netflix. Il s'agit de l'adaptation du célèbre roman – un classique – qui a valu à son auteur, le Colombien Gabriel García Márquez, le prix Nobel de littérature en 1982. La correspondante de RFI Marie-Eve Detoeuf a recueilli quelques réactions de Colombiennes plutôt séduites : l'une parle du format « série » comme du seul possible pour adapter l'œuvre à l'écran, et dit avoir été « transportée » sur les lieux du roman. Une autre, si elle juge les premiers épisodes « très bien faits », estime que la série ne peut pas égaler ce que l'imagination crée à la lecture du livre.Le Journal de la PremièreRodrigue Petitot va-t-il retrouver sa liberté ?

Offerta di ESCLUSIVA NORDVPN: Vai su https://nordvpn.com/dentrolastoria per acquistare NordVPN + 4 mesi Extra + 6 mesi da regalare a chi vuoi +30gg soddisfatti o rimborsati Il nostro canale Youtube: https://www.youtube.com/channel/UC1vziHBEp0gc9gAhR740fCw Sostieni DENTRO LA STORIA su Patreon: https://www.patreon.com/dentrolastoria Abbonati al canale: https://www.youtube.com/channel/UC1vziHBEp0gc9gAhR740fCw/join Il nostro store in Amazon: https://www.amazon.it/shop/dentrolastoria Sostienici su PayPal: https://paypal.me/infinitybeat Dentro La Storia lo trovi anche qui: https://linktr.ee/dentrolastoria Nell'Iran pre-rivoluzionario circolavano molte audiocassette. Il contenuto però non era musicale: erano sermoni e discorsi di un predicatore che invitava il popolo a "svegliarsi", ribellandosi allo Scià. Quella voce apparteneva a un anziano ayatollah che nel 1963 aveva osato sfidare il potere imperiale e la Rivoluzione Bianca. Esiliato dal suo Paese, Ruhollah Khomeini aveva continuato a diffondere le sue prediche religiose incitando gli iraniani a rovesciare il governo dello Scià che, a suo dire, era ormai servo degli americani. Dopo la fuga dell'imperatore, Khomeini tornò per realizzare il suo ambizioso progetto, quello di creare una enorme teocrazia. Ma il suo modello politico era davvero più libero rispetto alla dittatura precedente? Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

   The news headlines are flying around the world so fast I can hardly keep up with them, nor can I imagine what world leaders like Biden, Harris, Trump, Netanyahu, Khomeini, Putin and so many others, are thinking or planning behind closed doors!  What I CAN DO is pray, keep digging into God’s Word and celebrate that Almighty God is on His throne!  He is sovereign over all things, at all times, in all places and nothing is happening in our world today that is unknown to God or catches God by surprise, do you agree? I am amazed at how relevant the accounts of very real events recorded in God’s Word in Israel 2700 years ago are to our world today.(Click here to see full text, images and links)   Today’s Scripture: Isaiah 36:20 – 37:8. Choose below to read or listen.​​Isaiah 37Pastor Doug Anderson    “Let us run with perseverance the race marked out for us, with our eyes fixed on Jesus…” (Heb. 12:1,2)Have a comment or question about today's chapter? I'm ready to hear from you, contact me here. Interested in helping "Walking with Jesus" financially? Click here

Rabbi Jacobson will discuss the following topics:What do the Nine Days teach us today?    What is the Rebbe's unique approach to this saddest time of the year?  How does this period help us face challenges?  How does Rosh Chodesh Av empower us?  Can we expect that the sadness of this period will be transformed to joy?  Should we be afraid of our enemies threatening us?  What is the best way to fight our enemies?  What can we learn from this assassination in Tehran, in a private place?  Are we allowed to celebrate the deaths of our enemies?  Can we desecrate their graves?   What does the Torah say about offense being the best defense?   What should be our reaction to Israeli soldiers being arrested for abusing Hamas terrorists?  Why do we have an enemy that wants to destroy us in every generation?  Why isn't there greater emphasis on fighting radical Islam and its mandate to take over the world?  Did the Rebbe comment on the Islamic Revolution and Khomeini?  Should we start buying property now in Israel?  Why are we not doing more to unite Jews?  What should be our attitude to Jewish antisemites?  Why don't you openly come out against the current democratic party?  How should we address the current crisis following the assassination of prominent terrorist leaders? Is it wise to assassinate the enemy's leaders? War in Israel Jewish Unity Presidential Election Sholom Bayis: How do you distinguish between healthy compromise and becoming a “doormat”? What is the significance of Shabbos Chazon? 

What if you could witness the 1979 revolution of a nation through the eyes of someone who lived it? Join us for an insightful conversation with Amir Tahiri, an esteemed Iranian-born journalist and scholar, as he takes us on a political journey of Iran's revolution.Amir's firsthand experiences as the executive editor of Iran's largest daily newspaper, Kayhan, offer a unique perspective on the Shah's leadership, the rise of Khomeini, and the seismic shifts that reshaped Iran and its global relationships.Join us as we dissect the economic and political paradigms that challenge conventional wisdom, like the perceived links between democracy and wealth. Amir unpacks the Shah's industrial ambitions, the strategic errors that facilitated Khomeini's ascent, and the complex geopolitical dance between Iran and the United States. Through detailed anecdotes and critical analysis, we expose the misinformation and external influences that fueled the revolution, providing a rich narrative that illuminates the nuances of this pivotal moment in history.Finally, we celebrate Iran's cultural resilience and the boundless creativity of the Iranian people, who continue to inspire despite oppressive regimes. Amir reflects on the enduring spirit of Iranians and their potential for greatness, amplified by social media's transformative power.#iran #iranrevolution #tehran #iranian 

Iran has threatened a devastating response to Israel's airstrike on the Iranian embassy in Damascus. But a direct strike on an Israeli facility may not be easy for Ayatollah Khameini. Ali Siadatan (thinkagainproductions.com), born in Iran before the Shia revolution of 1979, joins us to explain why Khomeini may not be as eager to hit back at Israel as some of his supporters, preferring instead to come up with an asymmetrical approach involving his proxies in Gaza, Syria, Lebanon, and maybe even a plot to overthrown King Abdullah of Jordan. For information on the Gilberts' Solidarity Mission to Israel May 6–13, 2024, go to www.gilberthouse.org/travel/. FOLLOW US! X: @Five_In_Ten and @WatchSkyWatchTV YouTube: @SkyWatchTVnow @SimplyHIS @FiveInTen Rumble: @SkyWatchTV Facebook: @SkyWatchTV @SimplyHIS @EdensEssentials Instagram: @SkyWatchTV @SimplyHisShow @EdensEssentialsUSA TikTok: @SkyWatchTV @SimplyHisShow @EdensEssentials SkyWatchTV.com | SkyWatchTVStore.com | EdensEssentials.com | WhisperingPoniesRanch.com

Chris, Todd, and John discuss T-Pain writing country hits, Khomeini's ban from FB and insta, the theft of a 200ft radio tower, and our preferred hand smells.   // to hear the full episode and many more, check out our patreon at patreon.com/beepbeeplettuce

The Shah cracks down on dissent, to the point even his great ally Jimmy Carter begins to cool on the relationship. The economy continues to overheat and the exiled Ayatollah Khomeini has never been more popular. In early 1978 people take to the streets in protest. This quickly escalates until the Shah believes he has no choice but to abdicate. But will Khomeini bring respite to the country, or will things just keeping get worse? Join William and Anita as they are joined by Ali Ansari for the last time to discuss the climax of our story, the Iranian Revolution, and the terrible bloodshed that accompanies Iran's mullahs rise to power. For bonus episodes, ad-free listening, reading lists, book discounts, a weekly newsletter, and a chat community. Sign up at https://empirepod.supportingcast.fm/ Twitter: @Empirepoduk Email: empirepoduk@gmail.com Goalhangerpodcasts.com Producer: Callum Hill Exec Producer: Neil Fearn Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices

On today's episode we discuss the origins of Hezbollah, focusing on three key factors in its creation: Iran and Khomeini, The tenuous relationship between Palestinians in south Lebanon and the native Shia communities, as well as Israeli occupation and influence in southern Lebanon. https://www.patreon.com/brohistory #298 Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

In this episode, Dinesh examines the state of radical Islam from the Khomeini revolution to the present. Debbie and Dinesh discuss the relationship between the cartels and Islamic terrorism, the vulnerability of our open border, the debate about the morality of killing civilians, and the latest news about the new film “Police State.”See omnystudio.com/listener for privacy information.