Podcasts about Gazprom

The Russian state monopoly on violence is officially cracking. While the Kremlin legalises private corporate militaries for Gazprom and Rosatom to defend against systemic Ukrainian drone dominance, the regular troops are left stranded in a neo-feudal logistics nightmare.In this episode, we dissect the absolute breakdown of the Mariupol-Crimea "Highway of Life" under autonomous, AI-targeted UAV strikes—and how the Russian military brass responded by executing their own tech talent in frontline meat assaults. Meanwhile, the home front is facing an economic and physical infrastructure heart attack: VCIOM polling data is bleeding out despite intimidation tactics, the middle-class concrete housing market has entered a terminal Japanese-style zombie coma with 25% mortgage rates, and local authorities admit to an 85% wear-and-tear rate on utility grids.We cap it off with the ultimate "raspil"—the multi-billion-rouble grift to reopen an obsolete Soviet tank academy in Chelyabinsk in an era where drones cause 90% of casualties—and look at the dark, ultra-violent "Black Redistribution" civil war that the Z-patriots themselves are now predicting once the central authority collapses.Support the show, keep the digital bunker running, and get vital gear to the front lines:Become our patron:https://www.patreon.com/theeasternborderMerch store + another option for memberships:https://theeasternborder-shop.fourthwall.com/Follow what's going on here in the very border of Eastern Europe:https://bsky.app/profile/theeasternborder.lvDownload all episodes for free on our website; pictures accompanying certain episodes can be found there as well!http://theeasternborder.lv/Car4Ukraine Eastern Border Summer Campaign!https://car4ukraine.com/campaigns/summer-sunshine-trucks-2026-eastern-borderSupport this show http://supporter.acast.com/theeasternborder. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Pour tenter de réduire un déficit public toujours à 8%, le gouvernement a engagé une sévère cure d'austérité. Une politique qui a fait exploser la coalition le 5 mai 2026, couplée à une inflation record qui pèse sur le quotidien des Roumains. Également au programme : les femmes « prédicatrices » qui défient l'Église catholique en Allemagne et en Espagne. Le président pro-européen Nicușor Dan doit proposer un nouveau Premier ministre au Parlement. Il aura pour tâche une équation délicate : redresser les comptes publics sans aggraver les difficultés socio-économiques liées à une inflation à près de 11%. Reportage à Bucarest de notre correspondant Guilhem Bernes. À lire aussiLe Parlement roumain vote la défiance contre le gouvernement pro-européen d'Ilie Bolojan En Allemagne, des femmes catholiques défient l'interdit de prêcher Les femmes sont très présentes dans les paroisses de l'Église catholique. Elles peuvent lire, chanter, animer des communautés, enseigner le catéchisme. Mais elles restent exclues des ministères ordonnés : elles ne peuvent pas prêcher l'homélie, baptiser ou marier comme un prêtre ou un diacre. En Allemagne, une association de croyantes (le KDF) a décidé de tester les limites. Depuis six ans, elle organise des journées « pour les prédicatrices », lors desquelles des femmes prennent la parole dans les églises. Reportage dans une paroisse à Berlin de Delphine Nerbollier. À lire aussiLes catholiques allemands attendent des réformes profondes de l'Église En Espagne, le combat d'une prêtresse excommuniée En Galice, Christina Moreira célèbre la messe dans un appartement. Elle a été excommuniée par le Vatican pour avoir revendiqué le droit des femmes au sacerdoce. Son portrait est signé Diane Cambon. Avec Gregory Rayko de The Conversation  : le « sportwashing » du géant minier Gazprom Privé de débouchés en Occident, le géant russe Gazprom mise sur le sport, l'art et la culture pour redorer son image auprès des pays des BRICS. Une nouvelle forme de soft power russe. Gregory Rayko analyse aussi les clés du triomphe de Péter Magyar en Hongrie, après seize ans d'hégémonie de Viktor Orbán. Vote anti-régime, travail de terrain, leadership hybride, stratégie numérique. C'est à lire dans The Conversation. À lire aussiHongrie: le nouveau Premier ministre Peter Magyar arrive au pouvoir en suscitant beaucoup d'attentes

Pour tenter de réduire un déficit public toujours à 8%, le gouvernement a engagé une sévère cure d'austérité. Une politique qui a fait exploser la coalition le 5 mai 2026, couplée à une inflation record qui pèse sur le quotidien des Roumains. Également au programme : les femmes « prédicatrices » qui défient l'Église catholique en Allemagne et en Espagne. Le président pro-européen Nicușor Dan doit proposer un nouveau Premier ministre au Parlement. Il aura pour tâche une équation délicate : redresser les comptes publics sans aggraver les difficultés socio-économiques liées à une inflation à près de 11%. Reportage à Bucarest de notre correspondant Guilhem Bernes. À lire aussiLe Parlement roumain vote la défiance contre le gouvernement pro-européen d'Ilie Bolojan En Allemagne, des femmes catholiques défient l'interdit de prêcher Les femmes sont très présentes dans les paroisses de l'Église catholique. Elles peuvent lire, chanter, animer des communautés, enseigner le catéchisme. Mais elles restent exclues des ministères ordonnés : elles ne peuvent pas prêcher l'homélie, baptiser ou marier comme un prêtre ou un diacre. En Allemagne, une association de croyantes (le KDF) a décidé de tester les limites. Depuis six ans, elle organise des journées « pour les prédicatrices », lors desquelles des femmes prennent la parole dans les églises. Reportage dans une paroisse à Berlin de Delphine Nerbollier. À lire aussiLes catholiques allemands attendent des réformes profondes de l'Église En Espagne, le combat d'une prêtresse excommuniée En Galice, Christina Moreira célèbre la messe dans un appartement. Elle a été excommuniée par le Vatican pour avoir revendiqué le droit des femmes au sacerdoce. Son portrait est signé Diane Cambon. Avec Gregory Rayko de The Conversation  : le « sportwashing » du géant minier Gazprom Privé de débouchés en Occident, le géant russe Gazprom mise sur le sport, l'art et la culture pour redorer son image auprès des pays des BRICS. Une nouvelle forme de soft power russe. Gregory Rayko analyse aussi les clés du triomphe de Péter Magyar en Hongrie, après seize ans d'hégémonie de Viktor Orbán. Vote anti-régime, travail de terrain, leadership hybride, stratégie numérique. C'est à lire dans The Conversation. À lire aussiHongrie: le nouveau Premier ministre Peter Magyar arrive au pouvoir en suscitant beaucoup d'attentes

Enerji Günlüğü Haber Bülteni:Türkiye'nin ve Dünyanın Enerji Gündemienerjigunlugu.net

Deutschland will schon lange kein Gas mehr aus Russland kaufen, aber jetzt kommt raus: eine Tochterfirma des Bundes kauft es doch noch, für Milliarden von Euro! Wir decken auf, wer dahinter steckt, wie der geheime Deal mit den Russen zustande kam und was das für uns bedeutet - und auch den Krieg in der Ukraine. Host Niels Walker spricht dazu mit Jürgen Webermann aus der NDR Info-Wirtschaftsredaktion, der das Thema recherchiert hat. Und noch mehr Infos zu dem Thema gibt es hier: https://www.ndr.de/nachrichten/info/milliarden-fuer-putins-kriegskasse-russisches-lng-auch-fuer-norden,lng-176.html

Enerji Günlüğü Haber Bülteni:Türkiye'nin ve Dünyanın Enerji Gündemienerjigunlugu.net

Today's Headlines: Contrary to Trump's victory claims, the New York Times reports Iran has effectively destroyed all 13 American military bases in the Middle East, forcing thousands of troops into hotels and office buildings — while the IRGC publicly urged civilians to report their locations. Iranian-linked hackers also accessed FBI Director Kash Patel's personal Gmail, publishing 300+ emails and his resume. The FBI responded with a $10 million bounty. Handala responded with "this is just our beginning." Zelensky, operating on a completely different level, spent the week signing 10-year defense deals with Saudi Arabia and Qatar — trading Ukrainian drone expertise for Patriot missiles — making himself indispensable to countries caught in a war he's not party to. A Yale study revealed Gazprom and Rosneft helped fund and facilitate the forced relocation of over 2,000 Ukrainian children since 2022, with total abductions estimated closer to 20,000. Republican congresswoman Anna Paulina Luna hosted sanctioned Russian State Duma members in Washington — including someone a colleague described as "pretty sure used to be a KGB agent" — arranged Capitol meetings with four members of Congress, and gave them a building tour. Getting sanctioned Russians into the U.S. requires State Department waivers. Marco Rubio runs the State Department. In other news, Trump's golf habit has now cost taxpayers over $100 million in 14 months. The longest partial government shutdown in U.S. history is ending, with TSA workers funded through May 22nd. The DHS inspector general is investigating Noem and Lewandowski over a pay-to-play scandal involving a billion dollars in GEO Group contracts and a FEMA contractor paid $19,000 a week. AI researchers are warning that models including Claude and Copilot will soon enable cyberattacks current defenses can't handle — Anthropic already disclosed a Chinese state group used AI agents to autonomously hack 30 global targets. Someone briefly edited Google Maps so the White House caller ID showed as "Epstein Island." And 413,000 KitKats vanished from a truck between Italy and Poland, driver included, right before Easter. Resources/Articles mentioned in this episode: NYT: Iran's Attacks Force U.S. Troops to Work Remotely BBC: Iran-backed hackers breach FBI director Kash Patel's personal emails NBC News: Russia took satellite images of U.S. air base in days before Iranian attack, Ukraine's Zelenskyy says United 24: How Russian Giants Gazprom and Rosneft Orchestrated the “Re-Education” of 2,000 Ukrainian Kids The Tennessean: Ogles meets with sanctioned Russian State Duma delegation in DC The Hill: Luna hosts Russian lawmakers to mixed GOP reactions, outrage from others CEPA: Moscow's Plasticine Man Comes to Washington HuffPost: Taxpayers' Tab for Donald Trump's Golf Habit Crosses $100 Million Axios: House passes short-term DHS funding bill Reuters: US Department of Homeland Security says Lewandowski has left after Noem's firing  WSJ: Investigators Examine Contractor Installed at FEMA Under Kristi Noem CNBC: David Sacks says his time as Trump's crypto and AI czar has ended Axios: Everyone's worried that AI's newest models are a hacker's dream weapon WaPo: Post reporters called the White House. Their phones showed ‘Epstein Island.' AP News: Nestlé's KitKat shipment vanishes in Italy en route to Poland Subscribe to the Betches News Room and join the Morning Announcements group chat. Go to: betchesnews.substack.com Morning Announcements is produced by Sami Sage and edited by Grace Hernandez-Johnson Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Olaj, gáz, Normeston, MET, MVM, MOL, Gazprom, Lukoil. Mi Orbánnak és gazdasági holdudvarának az érdekeltsége az orosz olaj- és gázfüggés fenntartásában? Ezt beszéli át Bucsky Péter gazdasági szakújságíróval (G7) a műsorvezető, Pogátsa Zoltán közgazdász. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Folge 3 – Drei Hochzeiten und ein MordversuchKarin Kneissl zieht im Dezember 2017 als FPÖ-Außenministerin in die Regierung ein. Sie holt alte Bekannte ins Kabinett und legt ich mit den Medien an. In Sachen Russland ist sie voll auf Linie mit Sebastian Kurz‘ Regierung und rückt politisch immer näher an den Kreml. Bei der „Goldenen Hochzeit“ von OMV und Gazprom lädt Kneissl den Ehrengast auch auf ihre eigene Hochzeit ein: Wladimir Putin. Ist die ehemalige First Lady Margot Klestil Löffler verantwortlich für diesen Schmusekurs?Host: Elisalex Henckel-Donnersmarck. Eine Produktion von “Datum - Magazin für Gesellschaft und Politik” und Happy House Media.Recherche: Elisalex Henckel-Donnersmarck, Paul Koren und Thomas WinkelmüllerProduktion: Tatjana LukášProduktionsmitarbeit: Paul KorenSchnitt & Sounddesign: Kata BitowtCover: Nadine HermannBesonderer Dank an Christina Pausackl, Sebastian Loudon, Carolin Daiker und Walter Strobl.Dieser Podcast wurde mit einem Recherchestipendium des Forum Journalismus und Medien unterstützt.Wenn Euch “Kniefall” gefällt, abonniert und bewertet den Podcast und empfehlt uns weiter. Ihr habt Fragen oder Feedback? Dann schreibt uns an kniefall@datum.atFolgt DATUM auch auf Instagram oder Bluesky und nehmt Euch ein Abo! https://datum.at/abo/ACHTUNG: Für alle "Kniefall"-Fans gibt es das DATUM-Jahresabo zum Sonderpreis von nur 79 Euro – jetzt mit dem Rabattcode "Kniefall" bestellen unter www.datum.at/aboQuellen:ORF; Report Spezial vom 18.12.2017; https://www.youtube.com/watch?v=jyoZU9s9wPo&t=404sTRT 1; Exklusivinterview mit Österreichs Außenministerin a.D., Frau Karin Kneissl; https://www.youtube.com/watch?v=XInvRnMt_u0ORF; Baumeister der Republik – Thomas Klestil https://on.orf.at/video/12729027/baumeister-der-republik-thomas-klestil AP; Inauguration for new president, Klestil memorial; https://www.youtube.com/watch?v=CUNZ4Z7NyjcFAZ; Skripal-Affäre: Russischer Spion direkt an seiner Haustür vergiftet https://www.youtube.com/watch?v=p5PoWHd6MSQRussisches Außenministerium; Пресс-конференция С.Лаврова и К.Кнайсль; https://www.youtube.com/watch?v=LdXgEWtzw6oAP; Austrian Chancellor hopeful for improved EU-Russia relations; https://www.youtube.com/watch?v=kMvoMvr_hHYBBC; Why did Vladimir Putin attend the Austrian FM's wedding?; https://www.youtube.com/watch?v=vjDKogUpspMAPT; WATCH | Putin Dances With the Bride in a Fairytale Austrian Wedding; https://www.youtube.com/watch?v=yprwBeNLWlQ

258 | Im 19. Jahrhundert haben Robert Bosch, Werner Siemens, Gottlieb Daimler und viele andere Gründer die Basis für unseren heutigen Wohlstand gelegt. In dieser Solo-Folge besprechen wir, warum die Zeit heute ganz ähnlich ist zu damals.Partner dieser Folge:HolviFinanzen für kleine Unternehmen: Von Chaos zu Klarheit mit Holvi - Das kostenlos Holvi Flex Konto ist perfekt für Solopreneure, Freelancer und Unternehmen, die wachsen wollen. ⁠⁠www.holvi.com⁠/podcastMach das 1-minütige Quiz und finde eine Geschäftsidee, die zu dir passt: digitaleoptimisten.de/quiz.Kapitel(00:41) Gottlieb Daimler wird gefeuert und baut in seinem Gartenhaus den ersten Benzinmotor (02:52) Wie eine Handvoll Besessener die Deutschland AG aus dem Nichts baute (05:14) Sam Altman will Intelligenz wie Strom aus der Leitung verkaufen(07:56?) Gazprom, Starlink und die Frage, wem die AI-Infrastruktur gehört(08:46) Europa verliert vier Abhängigkeiten gleichzeitig und das ist eine gute Nachricht (12:34) Hades Mining bohrt mit Lasern nach Europas Rohstoffen der Zukunft (17:40) AI-Arbitrage: Mit Google Maps Scraping und GEO heute ein Business starten (21:23) Warum gerade jetzt der beste Moment seit 150 Jahren ist, zu gründenLearningsWandel früh sehen und handelnDaimler sah eine kommende Wende zu mobilen Motoren und setzte darauf, obwohl Otto skeptisch war. Drei Jahre später lief der erste schnelllaufende Benzinmotor; aus dem Gartenhaus entstand einer der größten Konzerne Deutschlands. Das zeigt, wie frühes Erkennen eines Umbruchs und entschlossenes Handeln disruptives Wachstum ermöglicht.AI wird zur GrundversorgungHypothese: AI wird zur Grundversorgung wie Wasser und Strom. Sam Altman hat gesagt, dass AI als Utility kommt, und OpenAI hat Infrastruktur-Deals über 1,4 Billionen Dollar abgeschlossen sowie rund 30 GW Rechenzentrumskapazität. Europa muss Abhängigkeiten vermeiden, sonst drohen geopolitische Risiken, wie Starlink oder russisches Gas zeigen.AI-Arbitrage als DenkregelHypothese: AI-Arbitrage ermöglicht, Lücke zwischen Machbarkeit und Marktkenntnis zu nutzen. Die Folge nennt Google Maps Scraping und GEO als Beispiele, die sich in realen Geschäften monetarisieren lassen (5.000 bis 10.000 Euro pro Monat). So entsteht eine konkrete Brücke zwischen Technik und Markt, ohne umfangreiche Finanzierung.Anwendungsfokus in KI investieren75 Prozent aller europäischen KI-Investitionen fließen in vertikale Anwendungen, nicht in Foundation Models. Dort liegt die Musik: Anwendungsebene für den deutschen Mittelstand, für Compliance und lokale Märkte. Gründer sollten konkrete vertikale KI-Lösungen entwickeln, statt in generische Modelle zu investieren.KeywordsAI-InfrastrukturAI-ArbitrageGenerative Engine OptimizationEuropäische SouveränitätDeep Tech EuropaWie AI zur Grundversorgung wirdEU Inc europäische DatenplattformAI-Arbitrage Geschäftsmodell für GründerGeothermie Seltene Erden EuropaLaser-Bohrsysteme Hades MiningEuropäische DatensouveränitätMittelstand KI-Lösungen

In questo episodio Marco Canola ci porta dentro uno dei momenti più delicati e drammatici del ciclismo recente: la fine improvvisa della Gazprom-Rosvelo.Dopo l'invasione russa dell'Ucraina, il mondo dello sport reagì con decisione. Anche l'UCI intervenne, portando al ritiro della licenza Professional della squadra. Nel giro di pochi giorni, un intero progetto sportivo scomparve.Non si trattò solo della fine di una squadra, ma di uno shock che cambiò la vita di decine di persone: ciclisti, massaggiatori, direttori sportivi e staff, rimasti improvvisamente senza lavoro e senza certezze.

Enquanto os ataques contra o Irã continuam, o mundo se preocupa com seus impactos econômicos, especialmente por conta da produção de petróleo, gás e fertilizantes no Oriente Médio. Donald Trump ameaçou atacar o país com mais força caso o fornecimento seja afetado. Como resposta, o Irã prometeu que nenhuma gota do óleo vai deixar a região "até segunda ordem". Por outro lado, a Rússia acompanha de perto os embates, interessada nos insumos e em driblar sanções impostas pelos EUA e Europa. Em sua primeira entrevista coletiva oficial desde o início dos ataques ao Irã, o presidente norte-americano, Donald Trump, foi enfático ao falar sobre o abastecimento mundial de petróleo. “Enquanto prosseguimos com a Operação 'Epic Fury' (Fúria Épica), também estamos focados em manter o fluxo de energia e petróleo para o mundo. Eu não vou permitir que um regime terrorista mantenha o mundo como refém e tente interromper o fornecimento global de petróleo. Se o Irã fizer algo nesse sentido, será atingido com muito mais força. Vou eliminar os alvos mais fáceis tão rapidamente que eles nunca vão conseguir se recuperar. Jamais”.   A fala do presidente americano gerou forte reação da Guarda Revolucionária iraniana. O exército ideológico do Irã deixou claro que vai continuar a controlar totalmente o Estreito de Ormuz, por onde passa um quinto da produção mundial de petróleo e gás natural liquefeito, o GNL. Com o trecho bloqueado – já que o Irã promete atacar os navios que tentarem passar pelo local – quem se aproveita do cenário conturbado é a Rússia, que vai voltar a vender petróleo para a Índia. O diretor do Observatório franco-russo em Moscou, Arnaud Dubien, qvê oportunidades para o país com a guerra no Oriente Médio. "A curto prazo há os hidrocarbonetos, o petróleo de fato. E o último cenário é a isenção concedida pelos Estados Unidos à Índia, para que ela possa compensar os volumes perdidos no Oriente Médio com petróleo russo. E isso cai muito bem tanto para os russos quanto para os indianos, porque havia numerosos petroleiros ancorados ao largo da costa indiana esperando compradores. Assim, o petróleo russo estava disponível e será vendido com descontos menores do que aqueles praticados há algumas semanas. Isso mostra, no fim das contas, a perfeita complementaridade entre os interesses indianos e russos, e talvez a inutilidade das intenções americanas de enfraquecer esse vínculo", disse. Segundo o especialista, "a Rússia vai conseguir escoar o petróleo que estava tendo dificuldade de vender e vai fazê-lo em melhores condições financeiras, porque os preços aumentaram. Eles passaram de US$ 60 o barril de Brent no início do ano para cerca de US$ 85 hoje". Vantagens também para o GNL Arnaud Dubien acrescenta que a guerra no Oriente Médio também mexe com o cenário de importações e exportações do GNL. O gás natural liquefeito é exportado principalmente pelo Catar, responsável por cerca de 20% do comércio mundial do produto. Os ataques ao Irã, também devem fortalecer a cooperação entre a Rússia e a China. "Existe um oleoduto que liga a Sibéria Oriental à China há cerca de quinze anos. Desde 2019, existe também um gasoduto chamado Força da Sibéria. A China, além disso, compra GNL russo, inclusive GNL sujeito a sanções. Em Moscou, muitos acreditam que os chineses vão rever sua política de abastecimento e reavaliar os riscos. Hoje, o fornecimento vindo da Rússia é considerado o menos arriscado e provavelmente o mais barato. Não há fronteira marítima entre a Rússia e a China, e ninguém imagina que a Rússia vá cortar o fornecimento de energia para a China" destacou o especialist Ele lembrou do projeto do gasoduto Força da Sibéria II, uma infraestrutura planejada há cerca de dez anos e que deverá transportar volumes importantes. Serão "cerca de 50 bilhões de metros cúbicos de gás por ano", calcula. "Hoje, muitos acreditam que esse projeto finalmente será realizado nos próximos cinco ou seis anos. Ele não permitirá à Gazprom compensar totalmente a perda do mercado europeu, mas vai consolidar essa aliança energética entre Rússia e China por décadas e décadas", finalizou. Desde o início da guerra no Oriente Médio, os preços do petróleo e do gás têm variado intensamente, provocando forte instabilidade nas bolsas de valores pelo mundo. Diante da perspectiva de prolongamento do conflito, o barril chegou a quase US$120 essa semana e as bolsas despecaram. Analistas preveem que a volatilidade vai continuar nos mercados, refletindo as incertezas, as declarações contraditórias e os próximos ataques e invasões. Leia tambémCom produção crescente, Brasil pode compensar redução do petróleo do Oriente Médio, diz especialista

Việc Israel và Hoa Kỳ tấn công Iran trực tiếp giúp Matxcơva tháo gỡ cùng lúc những khó khăn tài chính, chứng minh Nga là một nguồn cung cấp năng lượng « đáng tin cậy », nhất là với Trung Quốc. Chiến sự tại Trung Đông giảm nhẹ một phần lệnh cấm vận dầu hỏa nhắm vào Nga, tăng nguồn thu nhập để tài trợ cho cỗ máy chiến tranh tại Ukraina. Cơn sốt dầu do khủng hoảng tại Iran sẽ kéo dài bao lâu ? Tổng thống Vladimir Putin đang đánh cược vào khả năng Mỹ bị sa lầy ở Iran, lấn cấn vì an ninh Vùng Vịnh nên càng dễ buông tay với Ukraina. Điều duy nhất Nga muốn tránh bằng mọi giá là kịch bản chế độ Teheran sụp đổ, vì như vậy Matxcơva sẽ mất một lá bài then chốt tại Trung Đông. RFI tiếng Việt mời Arnaud Dubien, giám đốc Đài Quan Sát Pháp-Nga tại Matxcơva, phân tích về tác động của khủng hoảng tại Trung Đông đối với nước Nga. Đêm 09/03/2026, tuyên bố của tổng thống Mỹ Donald rằng Trump chiến sự tại Trung Đông sẽ « chóng kết thúc » cũng đủ để làm hạ nhiệt trên thị trường năng lượng. Giá khí đốt đã giảm 15 % trong phiên giao dịch vào sáng ngày 10/03/2026. Từ khi chiến dịch Epic Fury khai mào, giá dầu trên thế giới đã tăng 30 % trong một tuần, khí đốt, mà Qatar là nguồn cung cấp lớn nhất, tăng giá 75 % trong 10 ngày qua. Trong bối cảnh Nga đang phải huy động 10 % ngân sách để tài trợ chiến tranh Ukraina, đây trước hết là một tin vui đối với nước Nga : Matxcơva bội thu nhờ dầu khí của các quốc gia Vùng Vịnh bị mắc kẹt trong chảo lửa Trung Đông. Giá dầu trước chiến tranh Iran đang từ 60-65 đô la/thùng đã vượt ngưỡng 100 đô la hôm 09/03/2026.  Năng lượng của Nga trở nên « có giá » Báo Kommersant của Nga tuần trước chạy tựa lớn : « Về kinh tế, phải chăng Nga là một trong những bên có lợi nhất từ chiến tranh Iran ? » Vào lúc Matxcơva đang cần ngoại tệ để đài thọ cho cỗ máy chiến tranh, kinh tế Nga đình đốn, phó giám đốc quỹ tài chính quốc gia Alexei Grivach, được báo Le Figaro trích dẫn, cho rằng: « Tình hình tại Trung Đông xấu đi khiến năng lượng của Nga càng có sức thu hút cao, mở ra nhiều cơ hội cho Trung Quốc, Ấn Độ và nhiều quốc gia khác tại châu Á ». Phát ngôn viên điện Kremlin Dmitri Peskov khẳng định : « Nhu cầu mua dầu hỏa của Nga tăng mạnh liên quan trực tiếp đến chiến tranh Iran ». Như thể chiến tranh tại Iran và chảo lửa ở Trung Đông hiện tại cho phép nước Nga giải quyết được nhiều vấn đề trong một sớm một chiều. Đầu tiên hết là thúc đẩy ngành xuất khẩu dầu khí, tiếp sức cho các tập đoàn năng lượng mà doanh thu bị thu hẹp do các lệnh trừng phạt của Âu, Mỹ càng lúc càng khắt khe. Gần đây nhất, Ấn Độ bị chính quyền Trump thúc ép để hạn chế mua dầu của Nga. Tháng 1/2026 dầu của Nga chỉ còn chiếm 20 % nhập khẩu của Ấn Độ trong lúc 55 % dầu thô tiêu thụ tại quốc gia Nam Á này do các nước Trung Đông cung cấp. Nhờ chiến tranh Iran, khối lượng dầu của Nga bị tồn đọng bỗng chốc có điểm đến an toàn, thậm chí là được « danh chính ngôn thuận » cập các bến cảng của Trung Quốc hay Ấn Độ, Thổ Nhĩ Kỳ. Cũng trong trường hợp của Ấn Độ, chính Trump ngay tuần trước đã tạm thời cho phép New Delhi nhập khẩu trở lại dầu của Nga sau nhiều tháng hù dọa, rồi « trừng phạt » Ấn Độ đã mua dầu của Nga. Trả lời RFI tiếng Việt, giám đốc Đài Quan Sát Pháp-Nga Arnaud Dubien xem đây trước hết là dấu hiệu cho thấy Mỹ « thất bại khi muốn làm suy yếu mối quan hệ Ấn Độ - Nga ». Điểm thứ ba quan trọng đối với Nga là sau khi « tạm » cho phép Ấn Độ mua lại dầu hỏa của Nga, Mỹ và sau đó sẽ là châu Âu phải xét lại việc cấm vận  dầu khí của Nga. Lợi thế thứ tư là uy tín của nước Nga với tư cách là một nhà cung cấp năng lượng cho thế giới được tăng thêm khi dầu của Trung Đông bị « kẹt » ở eo biển Hormuz và trong Vịnh. Cuối cùng, Matxcơva hôm nay đã bắt đầu sử dụng lại lá bài năng lượng để mặc cả với châu Âu, đặc biệt là trên vấn đề Ukraina. Arnaud Dubien, Đài Quan Sát Pháp-Nga, nhấn mạnh : Trái với phân tích của nhiều chuyên gia, quyền lợi của Nga tại Trung Đông không chỉ giới hạn ở Iran, cho nên Matxcơva tránh khẳng định vai trò một « đồng minh thân thiết » của Teheran :   « Về cuộc khủng hoảng gần đây, chúng ta thấy rõ những giới hạn và những cơ hội đối với Nga. Giới hạn ở đây đối với Nga, cũng như các nước khác, bao gồm Trung Quốc, châu Âu … là Matxcơva đã không thể ngăn cản Israel và Mỹ tấn công Iran. Tuy nhiên, Nga tránh thể hiện sự liên kết hay liên đới với Teheran. Bởi vì lợi ích của Nga ở Trung Đông không chỉ thu hẹp ở Iran mà thậm chí còn còn lớn hơn rất nhiều ở các quốc gia trong Vùng Vịnh. Nói cách khác, Matxcơva rất thận trọng, tránh để bị Ả Rấp Xê Út, Các Tiểu vương quốc Ả Rập Thống nhất và các nước khác đánh giá là đứng về phía Iran. Trên thực tế Nga cũng không hoàn toàn đứng về phía Iran » Trước mắt, dầu khí tăng giá là một « làn gió mới » thổi tới Matxcơva. Arnaud Dubien, Đài Quan Sát Pháp-Nga, phân tích thêm từng điểm một : « Điều rất đáng chú ý Matxcơva đã có nhiều thay đổi trong cách nhận thức và đánh giá tình hình ở Trung Đông kể từ hôm 28/02/2026, khi Hoa Kỳ và Israel bắt đầu oanh kích Iran. Thoạt đầu công luận Nga khó tin và bị choáng váng, không thể ngờ là bộ máy lãnh đạo chế độ Iran đã bị đánh trúng, nhất là mới chỉ hai tháng trước đây, Mỹ cũng đã có một chiến dịch ngoạn mục bắt cóc tổng thống Venezuela. Hành động này khiến Nga sửng sốt và lo ngại. Nhưng trong hơn chục ngày qua, đã có một số thay đổi, bởi vì tình hình ở Trung Đông, ít ra là cho đến thời điểm này, rõ ràng đã không diễn ra như Mỹ và Israel mong muốn. Chế độ ở Teheran tuy trong tình trạng rắn không đầu nhưng không sụp đổ, đồng thời những hệ quả ngoài dự kiến khi can thiệp quân sự đang bắt đầu xuất hiện với quy mô rất lớn. Hậu quả đầu tiên là trong lĩnh vực kinh tế, và có thể trong thời gian tới sẽ là những tác động về phương diện chính trị (…) Về ngắn hạn, vấn đề đầu tiên liên quan đến năng lượng, đặc biệt là dầu mỏ. Gần đây nhất là Mỹ đã phải đồng ý tạm thời để cho Ấn Độ mua dầu hỏa của Nga để thay thế lượng dầu mà Trung Đông không thể cung cấp cho quốc gia Nam Á này. Đây là một điều thuận lợi cho cả Ấn Độ lẫn Nga. Hơn nữa những nỗ lực trước đây của Washington để làm suy yếu quan hệ giữa New Delhi với Matxcơva là vô ích. Nhưng câu hỏi chính là tình trạng khan hiếm dầu từ Trung Đông sẽ kéo dài bao lâu. Ngoài dầu hỏa ra, xung đột với Iran còn tác động trực tiếp đến thị trường khí hóa lỏng, mà Qatar là một nguồn cung cấp chính yếu, chiếm khoảng 20 % xuất khẩu toàn cầu. Hệ thống sản xuất đã bị gián đoạn và trong mọi trường hợp cần hơn một tháng để khôi phục lại hoàn toàn các hoạt động trong lĩnh vực này. Trên vấn đề năng lượng, Liên Hiệp Châu Âu và Trung Quốc bị thiệt hại nặng hơn cả (…)  Trong mọi trường hợp, hậu quả từ xung đột ở Trung Đông lần này là Nga và Trung Quốc sẽ hợp tác sâu hơn trong lĩnh vực năng lượng. Thực ra thì hợp tác song phương trên lĩnh vực này đã rất mạnh. Tôi muốn nói đến đường ống dẫn dầu nối Đông Siberi với Trung Quốc, hoạt động từ khoảng 15 năm nay, rồi đôi bên cũng đã kết nối với đường ống Power of Siberia từ 2019. Nga cũng là một nguồn cung cấp khí hóa lỏng quan trọng cho Trung Quốc. Nhìn từ Bắc Kinh, Nga được xem là nguồn cung cấp có ít rủi ro nhất, và có lẽ là rẻ nhất. Không ai nghĩ là vì một lý do nào đó xuất khẩu của Nga sang Trung Quốc bị gián đoạn (…) Ngoài ra còn có phân bón, một thế mạnh khác của Nga. Các lô hàng hiện đang bị mắc kẹt tại eo biển Hormuz. Trong khi đó, Liên Hiệp Châu Âu đã áp thêm thuế nhập khẩu đối với phân bón do Nga sản xuất. Có thể nói trên thị trường này, dường như chính châu Âu, nhất là các doanh nghiệp và người dân châu Âu, mới là bên chịu thiệt thòi trong chuyện này ». Những bất lợi về chiến lược  Bên cạnh những lợi ích kinh tế, chiến sự tại Iran cũng là một ẩn số đối với nước Nga của ông Vladimir Putin. Thứ nhất, ngoài những hợp đồng quân sự giữa Matxcơva với Cộng Hòa Hồi Giáo Iran, Nga còn có nhiều quyền lợi kinh tế tại quốc gia Trung Đông này từ các chương trình hạt nhân dân sự như ở Busher, cho đến các chương trình đầu tư cùng khai thác dầu mỏ của các tập đoàn như Gazprom hay Rosneft, Likoil…, các công trình xây dựng đường sắt … Cũng chính nhờ những dự án liên doanh đó, trong 4 năm qua, Nga đã phần nào lách được lệnh trừng phạt quốc tế. Đổi lại, Iran cũng đã được hỗ trợ không ít về vốn đầu tư và công nghệ. Chiến tranh Iran kéo dài và những thiệt hại về vật chất đe dọa trực tiếp đến quyền lợi của Nga Quan trong hơn nữa và đây là điểm thứ nhì : Đầu 2025 Nga và Iran đã ký kết một hiệp định « đối tác chiến lược toàn diện », nhưng khi Teheran bị tấn công, Matxcơva không mấy năng nổ can thiệp giúp đồng minh Trung Đông này. Tatiana Kastouéva Jean, Viện Quan Hệ Quốc Tế Pháp IFRI, ghi nhận : Hiệp định đối tác chiến lược toàn diện giữa Matxcơva và Teheran không bắt buộc các bên phải bảo vệ lẫn nhau về mặt quân sự nhưng chỉ nội việc Nga tránh trực tiếp chỉ trích tổng thống Trump can thiệp vào Iran, không hỗ trợ Teheran bằng các phương tiện quân sự cũng đủ để công luận nghi ngờ về lợi ích khi được Matxcơva yểm trợ. Uy tín của Matxcơva có phần sứt mẻ trong mắt các quốc gia đang phát triển thuộc khối Global South. Điểm thứ ba, như báo The Conversation ghi nhận, đó là nguồn cung cấp vũ khí cho Iran, những thất bại quân sự của quốc gia này trước hỏa lực của Mỹ và Israel phần nào cũng là thất bại của Nga. Sau cùng, nếu như chế độ trong tay các giáo sĩ ở Teheran sụp đổ, Matxcơva sẽ vừa mất đi một đồng minh, một đối tác nặng ký trong khu vực, vừa mất đi ảnh hưởng của Teheran ở Trung Đông qua « trục kháng chiến » từ Liban đến Yemen… Có điều, như tờ báo này đánh giá, cho dù có mất Iran, chưa chắc Matxcơva sẽ mất ảnh hưởng ở Trung Cận Đông. Cuối cùng, đương nhiên Nga cũng như Trung Quốc không muốn trông thấy một chế độ bị lật đổ, nhưng nếu như cặp bài trùng Mỹ-Israel lật đổ được chế độ thần giáo tại Teheran, thì cũng sẽ dễ để Vladimir Putin biện minh cho cuộc chiến kéo dài từ hơn 4 năm qua tại Ukraina. Nhìn từ quan điểm của giám đốc Đài Quan Sát Pháp Nga Arnaud Dubien, yếu tố Ukraina mới là điều quan trọng trong phản ứng của tổng thống Putin về xung đột ở Trung Đông :    « Chúng ta biết rằng quan hệ giữa Nga và Mỹ rất phức tạp, thậm chí có khá nhiều mâu thuẫn. Những mâu thuẫn đó lại càng rõ hơn nữa kể từ khi Donald Trump lên nắm quyền. Điện Kremlin quan niệm Donald Trump gần như là nhân vật duy nhất ở phương Tây cố gắng hiểu và đặt mình vào vị trí của người Nga trong cuộc khủng hoảng Ukraina, tức là cố gắng tính đến các lợi ích an ninh và những lo ngại của Nga. Điều đó có giá trị rất lớn đối với Matxcơva. Tuy nhiên, đồng thời Nga cũng nhận thấy chính sách đối ngoại của Trump là một chính sách khá cứng rắn, dựa nhiều vào sức mạnh, có thể gây tổn hại cho lợi ích của Nga, chẳng hạn như qua cách hành xử của Mỹ tại Venezuela. Chính vì mối quan hệ phức tạp này mà Vladimir Putin đã rất thận trọng trên vấn đề Iran. Tổng thống Nga gửi điện chia buồn với Teheran về cái chết của giáo chủ Khamenei nhưng đã tránh công khai chỉ trích Washington. Theo tôi, đối với Kremlin, điều quan trọng nhất đối với tổng thống Putin là giữ Trump đứng về phía mình trong vấn đề Ukraina. Ít nhất là phải đảm bảo rằng tổng thống Mỹ không ngả theo lập trường của châu Âu hoặc Ukraina. Nhưng quan trọng hơn nữa theo tôi là cách phân tích hiện nay tại Kremlin về tình hình Iran. Theo Matxcơva, Mỹ đang tự lún sâu vào một cuộc khủng hoảng mà có thể họ sẽ phải trả giá rất đắt. Vì vậy, tại sao phải lên tiếng mạnh mẽ hay chỉ trích Hoa Kỳ ? Tốt hơn hết là để mọi việc tự diễn ra, chỉ có điều là nếu chế độ Iran thực sự sụp đổ, đó sẽ là một vố đau đối với Nga và cả đối với Trung Quốc ».

Med indutrialiseringen steg koldioxidhalten i atmosfären, men det var efter andra världskriget det verkligen tog fart. Ann-Sofi Ljung Svensson funderar över sin del. Lyssna på alla avsnitt i Sveriges Radios app. ESSÄ: Detta är en text där skribenten reflekterar över ett ämne eller ett verk. Åsikter som uttrycks är skribentens egna.Mars 1958.Charles Keeling gör sin första mätning av koldioxidhalten i atmosfären på Mauna Loa, Hawaii. Mätvärdet är 315 ppm/parts per million. Värdet ligger 35 enheter högre än under förindustriell tid, då halten beräknats ligga runt 280. Kurvan stiger svagt under hela 1800-talet, men efter andra världskriget går lutningen skarpt uppåt.Några månader efter Keelings första mätning – i mitten av juli 1958 – lämnar en liten cell bland miljontals andra explosivt min pappas kropp för att målmedvetet leta sig fram till den väntande värmen i min mammas mage. Det är en het sommar. Kanske var det en tidig, lite sval morgon i vindsrummet på Brunnsgatan i Nyköping precis innan pappa skulle ta bussen till flygflottiljen där han just blivit stamanställd. Mamma skulle kanske strax därefter promenera till dispensären på lasarettet där hon arbetade. Eller så var det semester och de var på besök ute hos det som skulle bli min farmor och farfar i torpet och sov över i utdragssoffan av trä under älgbonaden och oljetrycken med skyddsänglar.Torsdagen den 16 april 1959 föds jag på barnbördshuset på Nyköpings lasarett. Mamma har haft havandeskapsförgiftning – stor, svullen – med en vikt lika hög som tungviktaren Ingemar Johansson. Några månader senare skulle han gå sin berömda match mot Floyd Patterson.Maj 1959, Mauna Loa, koldioxidhalten har stigit till 316 ppm under mammas graviditet.Nu börjar mitt liv på den allt brantare Keelingkurvan. Vi flyttar. Först från rummet med kokplatta, till enrummaren med sovalkov. Sen till tvårummaren med balkong i tvåvåningshuset från 1940-talet. Min bror anländer. Mamma tar oss varje förmiddag till det nyöppnade snabbköpet. En tetrapack med mjölk, havregryn, lite blandfärs, några morötter. Allt får plats i nätkassen. Plastkassar tillhandahålls inte i butikerna förrän i mitten av 1960-talet.1963. Pappa köper familjens första bil, en Vauxhall Victor. Röd och vit. Begagnad såklart, mer räcker inte pengarna till.Pappa gör som alla andra. Bilköp ligger i tiden. Under 1950-talet ökade antalet bilar i Sverige från 250 000 till en miljon. Tio år senare har antalet fördubblats. Och pappa har bytt till en Ford Zephyr. I de sörmländska skogarna ligger de uttjänta bilarna redan tätt.April 1965, Mauna Loa, 320 ppm.Vi flyttar igen. Nybyggt miljonprogram. Fjärde våningen i ett höghus i utkanten av stan. Nu tre rum. Pappa har just sålt insatslägenheten. Det kändes alldeles för osäkert. Tänk om man inte får sina pengar tillbaka? Under höststormen natten den 17 oktober 1967 ligger vi alla i pappas och mammas säng och tittar ut mot himlen. Strömmen har gått, vi har ett värmeljus i fönstret. Dagen efter ligger höghusens takplåtar på marken.På somrarna åker vi och badar i Stavsjön, spelar dart och plockar blåbär. Eller så fiskar vi i Brobyån. Vi har sommarhus nu, hyr en gammal uttjänt statarlänga. Sommarstugeägandet ökar. Ödetorpen är många där ute på landsbygden. Allt fler har ju flyttat till stan.Sjuttiotalet. Mamma läser Tyst vår av Rachel Carson, röstar på Fälldin och talar om 'glada grisar'. Men pappa skakar på huvudet och skrattar när mamma inte vill dricka vattnet i sommarhuset. Pumpen står mitt ute på åkern och godsägaren har just låtit flygbespruta fältet med bekämpningsmedel.Nu bor vi i en fyrarummare, ovanpå ett konditori där man köper lördagsgodis genom att peka genom glasdisken. En sån. Och en sån.1975. 331 ppm. Jag gör min första flygresa. Åker till Lindau am Bodensee med ett gäng svenska ungdomar. Det kallas språkresa och alla vill göra det. ”Det är så bra för språkutvecklingen”, säger Ingegerds mamma. Min mamma nickar instämmande. Det är klart flickan ska få en god utbildning. I den tyska småstadens gränder lär jag mig nattetid en hel del tyska, men också att dricka Jägermeister och dansa bump. I hemstaden öppnar Hennes & Mauritz butik. De expanderar nationellt efter börsintroduktionen 1974. Jag köper en beige täckjacka. Alla andra har likadana.Åttiotalet. Det är nu det händer. Jag har flyttat hemifrån. Min konsumtion ökar drastiskt: resor till London och Italien, linneklänningar och Allessobryggare. Yuppivännerna omkring mig börja inreda sina hem medvetet och metodiskt. Jag hänger inte riktigt med, fattar inte att vi gått in i en samhällelig situation, som släppt pengarna loss. Jag missbedömer allt och tror att det handlar om en individuell utvecklingsfas. Fast jobb, bostadsrätt. Bäbis på väg.Men alla gör likadant. 1987. Nu går det fort. 350 ppm.Det blir äldre villa utanför Malmö, två barn, flytt, tre barn, flytt. Bil, ny större bil, ny bil igen. Nittiotalet och millenieskiftet rusar förbi. Resor till Medelhavet, New York, San Fransisco. Familjen studsar med flyg mellan Paris och Malmö, maken flygpendlar till Stockholm ett par gånger i veckan.Jag planerar mina pensionsfonder. Alla andra gör ju det. Rysslandsfonderna rusar, jag hänger på. Naivt, omedvetet. Stöder Gazprom med mina placeringar, men besinnar mig så småningom, och känner en lättnad när det sent omsider visar sig att värdet är noll och fonderna kraschat.2013: koldioxidhalten passerar 400 ppm. 2016: 403 ppm.Jag står bland uttjänta möbler och flyttkartonger och sorterar efter 23 år i samma lägenhet ett avvecklat familjeliv. Barnen har flyttat. Ett helt liv ska sorteras, säljas, skänkas bort, slängas. En lägenhet, ett vindsförråd, tre källarförråd. När auktionsfirmorna och secondhandorganisationerna fått sitt kommer ett företag som specialiserat sig på att forsla bort det ingen vill ha. 1,1 ton går till tippen. En och en halv lastbil.Jag rannsakar mig själv. Biktar mig. Gråter en del. Räkningen på de 1,1 tonnen är 10 000 kronor. Jag ser det som en rättmätig skuldsedel.Är jag skyldig?Självklart är jag skyldig.Jag tillhör den del av jordens befolkning som levt hela sina liv i en ständigt accelererande välståndsökning som passerat rimlighetens gräns och landat i en förgörande överkonsumtion. Min skuld kan jag inte skaka av mig. Skuld handlar om verifierbara fakta. Har jag medverkat till de stigande utsläppen av växthusgaser – eller har jag inte medverkat till dom?Men skammen då? Ska jag skämmas nu när eftertankens kranka blekhet inträtt.Nej, jag kan inte skämmas över det jag gjort. Jag visste inte bättre. Jag var en kugge i ett samhällsmaskineri. Jag kan givetvis skämmas över min aningslöshet. Jag borde nog vetat bättre.Men jag gjorde som alla andra. Så jag blir villkorligt frigiven.Villkoret, då? Jag måste skämmas för det jag gör idag. Jag kan inte med rent samvete låtsas som att jag inte är med om att bära skulden. Jag kan inte med rent samvete fortsätta som att ingenting har hänt, eller som att ingenting kommer att hända. Jag har en individuell skyldighet – som en liten del av mänskligheten – att ta mitt ansvar. Allt annat är bortförklaringar.Våren 2025, då jag fyllde 66 år, passerade koldioxidhalten i atmosfären för första gången 430 ppm. Under mina år på jorden hade halten då ökat med 114 enheter.Det är ingen slump.Det är jag som är Keelingkurvan.Säg det högt för dig själv:Det är jag som är Keelingkurvan.Ann-Sofi Ljung Svenssonlitteraturforskare

Enerji Günlüğü Haber Bülteni:Türkiye'nin ve Dünyanın Enerji Gündemienerjigunlugu.net

How the US shifted from Greenland's natural partner to its most feared would-be colonizer — and why the American far right is now a liability for Europe's. Plus: pre-election Hungary, the retrial in the Ján Kuciak murder, Serbia's oil troubles, and a portrait of Austro-Mexican artist Tamara Flores.

Près de quatre ans après que Vladimir Poutine a envoyé ses soldats en Ukraine, la nouvelle donne en Russie se précise et s'installe. Ascenseur social pour certains vétérans, la guerre fait aussi sentir ses effets sur les finances nationales et locales. C'est notamment le cas pour le budget 2026 de la région d'Irkoutsk, difficile à boucler. Au sommet d'une colline, une petite église aux bulbes dorés qui se découpent dans le ciel de neige. Un cercueil recouvert du drapeau russe franchit la sortie, pendant que le long du chemin, des femmes, chacune un drapeau à la main, l'escorte pour un hommage : c'est l'enterrement d'un soldat russe mort en Ukraine, annoncé dans la presse locale par le comité des mères de combattants. Quelques centaines de mètres plus bas, le long d'une voie rapide, un atelier de réparation de pneus. Entre les deux, en pente douce, une petite allée arborée, bordée de portraits de combattants décédés : on l'appelle ici « l'allée des héros ». « Je les connais presque tous personnellement », confie Artëm, lui-même vétéran de « l'opération spéciale ». « Il y en a un avec qui je me suis battu côte à côte. Il y en a qui étaient avec Wagner, et il y en a d'autres du ministère de la Défense. Leurs portraits ont été ajoutés à ceux morts au combat en Tchétchénie et en Afghanistan. » Artëm est le propriétaire d'un atelier de réparation, 20 mètres carrés à la sortie de Baïkalsk, une petite localité en déclin depuis une dizaine d'années et qui comptait 13 000 habitants au dernier décompte officiel de 2021. Une agglomération sur les rives du lac Baïkal dans laquelle « on ne trouve pas de travail décent », dit-il. Recruté par Evgueni Prigojine Entre les scies visseuses, marteaux, clous et pneus, Artëm accueille ses clients avec, dès l'entrée, le drapeau de Wagner déployé sur un pan de mur. « Certains posent des questions, d'autres ne reconnaissent même pas le drapeau ; pour eux, ce n'est qu'une image. Certains sont tout simplement trop loin de cette réalité. Pour moi, bien sûr, c'est le souvenir d'y avoir participé. Même si, avec le bout de métal que j'ai désormais à la place d'une partie du bras et de l'épaule, j'ai une mémoire pour toujours. » Artëm a été blessé lors de la bataille de Bakhmout en 2023, dans un bataillon d'assaut. « Certains clients m'embrassent et me félicitent », raconte-t-il, « mais ce n'est pas le cas de tout le monde. Beaucoup de gens, je dirais à peu près 50 %, se fichent de savoir qu'il y a une guerre qui se déroule en ce moment. » À écouter dans Grand reportageSyndrome afghan : le pouvoir russe face à ses vétérans de la guerre d'Ukraine  Quant au fait que le groupe paramilitaire fondé par Evgueni Prigojine ait été sanctionné par les États-Unis et l'Union européenne ainsi que d'autres pays pour — notamment — crimes de guerre et activités déstabilisatrices en Ukraine, en Syrie et en Afrique, peu importe en Russie, tant le groupe s'est banalisé et même parfois romantisé dans certains esprits. Artëm, lui, a choisi Wagner plutôt que l'armée régulière en juin 2023 « parce que ses hommes y ont leur propre loi ». Artëm dit aussi avoir été à l'époque « épuisé mentalement » par sept années passées derrière les barreaux, sept d'une peine de dix ans pour « consommation de drogue », affirme-t-il. Les prisons russes sont réputées pour leur implacable brutalité, et celles de la région d'Irkoutsk, très nombreuses, ont été secouées en 2021 par un scandale de tortures et d'abus tels que le comité d'enquête, organe qui répond directement au Kremlin, s'en était officiellement saisi. Combattre en Ukraine : « Une deuxième chance dans sa vie » pour un prisonnier Au printemps 2023, alors qu'Artëm est derrière les barreaux, une rumeur traverse la prison « comme une radio interne », dit-il : les recruteurs de Wagner arrivent. C'est Evgueni Prigojine lui-même qui se présente. Le dirigeant du groupe paramilitaire est précédé par un bus d'Omon, les forces anti-émeutes, pour garantir l'ordre, et est arrivé dans la cour de la prison en hélicoptère, une arrivée « spectaculaire » se rappelle Artëm. Ses souvenirs sont très précis. Il décrit Prigojine qu'il surnomme « Oncle Génia » au milieu des prisonniers en cercle, posant les conditions du contrat, « ne cachant rien des pour et des contre ». Précisant aussi que n'étaient pas concernés pour le recrutement « les condamnés pour viol et pédophilie », dit Artëm, qui ajoute : « les orphelins étaient prioritaires ». À lire aussiRussie: après les funérailles, l'amertume des partisans d'Evgueni Prigojine  À 33 ans à l'époque, Artëm avait de toute façon déjà pris sa décision. « Il me restait encore beaucoup de temps à passer en prison et je n'en pouvais plus. Et pour moi, signer, c'était une deuxième chance, une chance de réparer ma vie, et il fallait la prendre. Quand on a traversé la guerre, on recommence sa vie à zéro, on est gracié par décret du président de la Fédération de Russie. On a un document officiel signé par Vladimir Poutine lui-même, qui dit qu'on est pardonné pour héroïsme et pour bravoure. C'est quelque chose qui encourage à signer. » Sorti de prison au terme de sa peine, Artëm sait qu'il aurait été en difficulté dans une société russe sans concessions pour les anciens « taulards ». Aujourd'hui, avec la somme généreuse que lui a versée Wagner pendant la guerre, Artëm a investi dans un commerce rentable. Il a aussi désormais un statut symbolique dans la société, tant les combattants sont glorifiés et présentés par le pouvoir comme des modèles à suivre, et rencontre régulièrement des gradés au sein de la société locale des vétérans. À lire aussiL'armée russe recrute aussi à la télévision  À 38 ans aujourd'hui, Alexander a lui signé à l'automne 2023 pour deux ans pour le ministère de la Défense. Sans prévenir sa famille ni ses amis, leur envoyant une simple photo de lui en uniforme. Pourquoi s'engager ? « C'est une question difficile », répond-il. Avant d'avancer que c'est la décision d'« un homme, un vrai ». C'est d'ailleurs un motif d'engagement régulièrement mis en avant par le ministère russe de la Défense dans ses spots de campagne de recrutement. Alexander affirme aussi avoir voulu « voir ce qu'était la guerre ». Il refuse de parler de ce qu'il a fait et vu, « vous ne comprendriez rien », dit-il d'un air de défi ; et ne dit pas un mot de la blessure qui lui a valu de longs mois d'hospitalisation et une démobilisation au bout d'un an et demi. Avant de s'engager, cet ancien commandant d'une unité d'assaut dirigeait une entreprise de bâtiment de taille moyenne. De retour d'un long séjour à l'hôpital après les combats, avec essentiellement l'argent de son contrat et les indemnités pour blessure, il a construit puis ouvert en décembre un restaurant de grillades, « un rêve qu'il avait depuis plusieurs années » Quant au terrain pour le construire, Alexander a fait valoir ses droits auprès de l'administration locale : un décret de Vladimir Poutine accorde gratuitement un terrain à tous ceux décorés, comme lui, de l'ordre du Courage. Il est normalement dédié à la construction de la résidence principale, mais, dit Alexander avec un sourire en coin, « avec moi, l'administration locale regarde ailleurs ». La valeur du terrain est estimée à 1,5 million de roubles, presque 20 000 euros au cours actuel. Une somme particulièrement difficile à emprunter dans une Russie où le taux directeur de la Banque centrale est à 16%. La région ne se contente pas d'appliquer les décisions du pouvoir central. Par décret régional signé le 30 décembre dernier, elle a augmenté la prime de signature d'un contrat pour aller se battre en Ukraine aux volontaires résidant dans la région à 1,4 million de roubles (près de 17 000 euros au cours actuel), allant jusqu'à 2,4 millions (près de 30 000 euros) si le contrat est signé entre le 1ᵉʳ et le 31 janvier. Nombreuses prisons et tradition militaire, double vivier de recrutement Soldats de métier, mobilisés ou volontaires, dans la région d'Irkoutsk, ils sont nombreux à être partis pour l'Ukraine, mais les chiffres précis sont inconnus : ils sont classés secret défense. Les indices d'un large engagement sont cependant nombreux. « Dans presque chaque famille, il y a des gens qui connaissent quelqu'un lié d'une manière ou d'une autre à la guerre. Ou ils ont des amis qui se sont battus, qui sont en quelque sorte impliqués », explique Alexey Petrov, historien local, désigné agent de l'étranger en 2021. « Et parce que beaucoup de Sibériens se battent là-bas [en Ukraine, NDLR], Irkoutsk se classe parmi les plus gros contributeurs régionaux en termes de montant d'argent collecté pour la guerre, mais aussi en termes d'aide directe aux soldats, sans doute la première sur les dix régions de Sibérie. Toutes les organisations et fondations qui y sont liées sont très actives ici, envoient constamment de l'aide, des cadeaux pour la nouvelle année, des cartes, toutes sortes de choses ». Les nombreuses prisons, vivier de recrutement, y sont évidemment pour quelque chose — deux ont déjà été fermées en presque quatre ans de conflit, et il en reste 21. L'argent, évidemment, aussi : « Hier, vous étiez conducteur de tracteur, et aujourd'hui, vous êtes conducteur de camion sur le front. Et vous gagnerez cinq fois plus », dit Alexey Petrov. Mais l'histoire régionale joue aussi un rôle décisif, explique-t-il, et elle prend ses racines sous l'Union soviétique : « Irkoutsk était le centre du district militaire sibérien jusqu'en 1953, date de la mort de Staline. Toutes les troupes stationnées sur le front de l'Est ont été formées ici. Le défilé de la Victoire de 1945 dans la ville chinoise de Harbin [défilé militaire solennel de troupes de l'Armée rouge soviétique le 16 septembre 1945, NDLR] était dirigé par le général Beloborodov, originaire d'Irkoutsk. Jusqu'à sa fermeture en 2011, nous avions une très grande école, l'École d'aviation militaire d'Irkoutsk. Et il y a des dizaines de milliers de soldats qui se sont toujours entraînés ici. » Rare alerte budgétaire L'attaque de drones ukrainiens le 1er juin dernier, à plus de 4 000 kilomètres de la ligne de front, a, elle, marqué les esprits. Kiev a affirmé avoir visé la base aérienne stratégique de Belaïa, à une quinzaine de kilomètres d'Irkoutsk, une cible non confirmée par la Russie. Le gouverneur de la région a évoqué une unité militaire stationnée dans un village. Mais ce dont on parle le plus facilement à Irkoutsk cet hiver, c'est de la hausse des prix, manifeste partout en Russie. Le budget 2025 de la région, qui a été si difficile à boucler, a aussi suscité des réactions. Selon le journal Védomosti, daté du 25 novembre dernier, les plus larges déficits régionaux en valeur absolue sur les 89 régions que compte le territoire national concernaient deux régions de Sibérie : celle de Kemerovo (-43.9 milliards de roubles) et Irkoutsk (-41.1 milliards de roubles). À lire aussiLe charbon russe connaît sa pire crise depuis trente ans  Kemerovo, au sud, est une région industrielle réputée pour être en crise depuis deux ans, car elle dépend d'une filière charbon qui ne trouve plus de débouchés. Pour expliquer les difficultés de celle d'Irkoutsk, Nadejda Grosheva, docteur en économie, directeur de la Baikal International Business School de l'université d'État d'Irkoutsk, et membre du Conseil stratégique de la région d'Irkoutsk, avance par exemple qu'en Russie, les entreprises paient leurs impôts sur le lieu de leur siège. « Si vous avez une société enregistrée à Moscou, l'impôt sur les bénéfices est payé à Moscou. Ils sont tous intégrés verticalement. » De nombreuses grandes entreprises comme Gazprom ou Rosneft opèrent en effet dans la région. Chute libre des investissements dans les infrastructures Face à la grogne suscitée par certains paiements publics en retard cet automne et au début de l'hiver, et notamment le salaire des professeurs, le gouverneur Igor Kobzev, lui, a notamment expliqué dans la presse locale la baisse des recettes de cette manière : « Des signes avant-coureurs sont apparus en 2024, car nous sommes une région tournée vers l'exportation avec des produits à forte valeur ajoutée qui représentent la part du lion du budget. » Derrière cet euphémisme, cette réalité : le budget de la région est fortement dépendant des impôts des entreprises des secteurs de l'aluminium, du diamant et du gaz, des secteurs tous sous sanctions occidentales depuis la guerre en Ukraine. Autrement dit : si le budget de la région souffre, c'est que les recettes de ces entreprises ont baissé. La région dispose bien d'un gisement de gaz, le gisement de Kavytkinskoye, qui doit être exploité pour le gazoduc « Force de Sibérie 2 », pour fournir la Chine. Mais le projet tarde toujours à se concrétiser. De quoi faire monter dans une partie de la population une question sensible sur le contrat social et la répartition des efforts. Dimitri et Oleg, deux habitants de la région qui ont demandé à rester anonymes, ont effleuré ce sujet tabou au micro de RFI. « Il y a un déséquilibre qui est en train d'apparaître au sein de la population », a avancé Oleg. « Parce que, si on compare de manière relative, les participants à l'opération spéciale reçoivent beaucoup d'argent, tandis que les travailleurs du secteur public reçoivent des kopecks. Et ce déséquilibre n'apporte rien de bon ».  Dimitri a tiqué et avancé : « Combattre est un métier dangereux. C'est pour ça qu'il est si bien payé. » Oleg s'est contenté de répondre : « Je comprends pourquoi ceux qui sont à l'opération spéciale gagnent beaucoup d'argent. Je dis juste que ceux qui sont restés ici, ceux qui élèvent de jeunes enfants notamment, ne reçoivent pas beaucoup d'argent. C'est un déséquilibre qui est en train de naître, je n'ai rien de plus à dire. » Fin de l'échange. On n'est jamais trop prudents. Le gouverneur a promis de ne pas couper dans les dépenses sociales, mais la région a dû prendre un prêt pour boucler son budget 2025. Il a aussi annoncé un grand coup de frein pour l'investissement dans les infrastructures. En 2026, les financements passeront dans ce domaine de 18 milliards de roubles en 2025 à 4,3 milliards. Et encore, ce montant sera dépensé essentiellement dans les projets éligibles à un cofinancement fédéral. Tous les autres projets de construction et de réparation seront suspendus ou mis en sommeil. Cela concerne notamment les écoles et les centres sportifs.

Près de quatre ans après que Vladimir Poutine a envoyé ses soldats en Ukraine, la nouvelle donne en Russie se précise et s'installe. Ascenseur social pour certains vétérans, la guerre fait aussi sentir ses effets sur les finances nationales et locales. C'est notamment le cas pour le budget 2026 de la région d'Irkoutsk, difficile à boucler. Au sommet d'une colline, une petite église aux bulbes dorés qui se découpent dans le ciel de neige. Un cercueil recouvert du drapeau russe franchit la sortie, pendant que le long du chemin, des femmes, chacune un drapeau à la main, l'escorte pour un hommage : c'est l'enterrement d'un soldat russe mort en Ukraine, annoncé dans la presse locale par le comité des mères de combattants. Quelques centaines de mètres plus bas, le long d'une voie rapide, un atelier de réparation de pneus. Entre les deux, en pente douce, une petite allée arborée, bordée de portraits de combattants décédés : on l'appelle ici « l'allée des héros ». « Je les connais presque tous personnellement », confie Artëm, lui-même vétéran de « l'opération spéciale ». « Il y en a un avec qui je me suis battu côte à côte. Il y en a qui étaient avec Wagner, et il y en a d'autres du ministère de la Défense. Leurs portraits ont été ajoutés à ceux morts au combat en Tchétchénie et en Afghanistan. » Artëm est le propriétaire d'un atelier de réparation, 20 mètres carrés à la sortie de Baïkalsk, une petite localité en déclin depuis une dizaine d'années et qui comptait 13 000 habitants au dernier décompte officiel de 2021. Une agglomération sur les rives du lac Baïkal dans laquelle « on ne trouve pas de travail décent », dit-il. Recruté par Evgueni Prigojine Entre les scies visseuses, marteaux, clous et pneus, Artëm accueille ses clients avec, dès l'entrée, le drapeau de Wagner déployé sur un pan de mur. « Certains posent des questions, d'autres ne reconnaissent même pas le drapeau ; pour eux, ce n'est qu'une image. Certains sont tout simplement trop loin de cette réalité. Pour moi, bien sûr, c'est le souvenir d'y avoir participé. Même si, avec le bout de métal que j'ai désormais à la place d'une partie du bras et de l'épaule, j'ai une mémoire pour toujours. » Artëm a été blessé lors de la bataille de Bakhmout en 2023, dans un bataillon d'assaut. « Certains clients m'embrassent et me félicitent », raconte-t-il, « mais ce n'est pas le cas de tout le monde. Beaucoup de gens, je dirais à peu près 50 %, se fichent de savoir qu'il y a une guerre qui se déroule en ce moment. » À écouter dans Grand reportageSyndrome afghan : le pouvoir russe face à ses vétérans de la guerre d'Ukraine  Quant au fait que le groupe paramilitaire fondé par Evgueni Prigojine ait été sanctionné par les États-Unis et l'Union européenne ainsi que d'autres pays pour — notamment — crimes de guerre et activités déstabilisatrices en Ukraine, en Syrie et en Afrique, peu importe en Russie, tant le groupe s'est banalisé et même parfois romantisé dans certains esprits. Artëm, lui, a choisi Wagner plutôt que l'armée régulière en juin 2023 « parce que ses hommes y ont leur propre loi ». Artëm dit aussi avoir été à l'époque « épuisé mentalement » par sept années passées derrière les barreaux, sept d'une peine de dix ans pour « consommation de drogue », affirme-t-il. Les prisons russes sont réputées pour leur implacable brutalité, et celles de la région d'Irkoutsk, très nombreuses, ont été secouées en 2021 par un scandale de tortures et d'abus tels que le comité d'enquête, organe qui répond directement au Kremlin, s'en était officiellement saisi. Combattre en Ukraine : « Une deuxième chance dans sa vie » pour un prisonnier Au printemps 2023, alors qu'Artëm est derrière les barreaux, une rumeur traverse la prison « comme une radio interne », dit-il : les recruteurs de Wagner arrivent. C'est Evgueni Prigojine lui-même qui se présente. Le dirigeant du groupe paramilitaire est précédé par un bus d'Omon, les forces anti-émeutes, pour garantir l'ordre, et est arrivé dans la cour de la prison en hélicoptère, une arrivée « spectaculaire » se rappelle Artëm. Ses souvenirs sont très précis. Il décrit Prigojine qu'il surnomme « Oncle Génia » au milieu des prisonniers en cercle, posant les conditions du contrat, « ne cachant rien des pour et des contre ». Précisant aussi que n'étaient pas concernés pour le recrutement « les condamnés pour viol et pédophilie », dit Artëm, qui ajoute : « les orphelins étaient prioritaires ». À lire aussiRussie: après les funérailles, l'amertume des partisans d'Evgueni Prigojine  À 33 ans à l'époque, Artëm avait de toute façon déjà pris sa décision. « Il me restait encore beaucoup de temps à passer en prison et je n'en pouvais plus. Et pour moi, signer, c'était une deuxième chance, une chance de réparer ma vie, et il fallait la prendre. Quand on a traversé la guerre, on recommence sa vie à zéro, on est gracié par décret du président de la Fédération de Russie. On a un document officiel signé par Vladimir Poutine lui-même, qui dit qu'on est pardonné pour héroïsme et pour bravoure. C'est quelque chose qui encourage à signer. » Sorti de prison au terme de sa peine, Artëm sait qu'il aurait été en difficulté dans une société russe sans concessions pour les anciens « taulards ». Aujourd'hui, avec la somme généreuse que lui a versée Wagner pendant la guerre, Artëm a investi dans un commerce rentable. Il a aussi désormais un statut symbolique dans la société, tant les combattants sont glorifiés et présentés par le pouvoir comme des modèles à suivre, et rencontre régulièrement des gradés au sein de la société locale des vétérans. À lire aussiL'armée russe recrute aussi à la télévision  À 38 ans aujourd'hui, Alexander a lui signé à l'automne 2023 pour deux ans pour le ministère de la Défense. Sans prévenir sa famille ni ses amis, leur envoyant une simple photo de lui en uniforme. Pourquoi s'engager ? « C'est une question difficile », répond-il. Avant d'avancer que c'est la décision d'« un homme, un vrai ». C'est d'ailleurs un motif d'engagement régulièrement mis en avant par le ministère russe de la Défense dans ses spots de campagne de recrutement. Alexander affirme aussi avoir voulu « voir ce qu'était la guerre ». Il refuse de parler de ce qu'il a fait et vu, « vous ne comprendriez rien », dit-il d'un air de défi ; et ne dit pas un mot de la blessure qui lui a valu de longs mois d'hospitalisation et une démobilisation au bout d'un an et demi. Avant de s'engager, cet ancien commandant d'une unité d'assaut dirigeait une entreprise de bâtiment de taille moyenne. De retour d'un long séjour à l'hôpital après les combats, avec essentiellement l'argent de son contrat et les indemnités pour blessure, il a construit puis ouvert en décembre un restaurant de grillades, « un rêve qu'il avait depuis plusieurs années » Quant au terrain pour le construire, Alexander a fait valoir ses droits auprès de l'administration locale : un décret de Vladimir Poutine accorde gratuitement un terrain à tous ceux décorés, comme lui, de l'ordre du Courage. Il est normalement dédié à la construction de la résidence principale, mais, dit Alexander avec un sourire en coin, « avec moi, l'administration locale regarde ailleurs ». La valeur du terrain est estimée à 1,5 million de roubles, presque 20 000 euros au cours actuel. Une somme particulièrement difficile à emprunter dans une Russie où le taux directeur de la Banque centrale est à 16%. La région ne se contente pas d'appliquer les décisions du pouvoir central. Par décret régional signé le 30 décembre dernier, elle a augmenté la prime de signature d'un contrat pour aller se battre en Ukraine aux volontaires résidant dans la région à 1,4 million de roubles (près de 17 000 euros au cours actuel), allant jusqu'à 2,4 millions (près de 30 000 euros) si le contrat est signé entre le 1ᵉʳ et le 31 janvier. Nombreuses prisons et tradition militaire, double vivier de recrutement Soldats de métier, mobilisés ou volontaires, dans la région d'Irkoutsk, ils sont nombreux à être partis pour l'Ukraine, mais les chiffres précis sont inconnus : ils sont classés secret défense. Les indices d'un large engagement sont cependant nombreux. « Dans presque chaque famille, il y a des gens qui connaissent quelqu'un lié d'une manière ou d'une autre à la guerre. Ou ils ont des amis qui se sont battus, qui sont en quelque sorte impliqués », explique Alexey Petrov, historien local, désigné agent de l'étranger en 2021. « Et parce que beaucoup de Sibériens se battent là-bas [en Ukraine, NDLR], Irkoutsk se classe parmi les plus gros contributeurs régionaux en termes de montant d'argent collecté pour la guerre, mais aussi en termes d'aide directe aux soldats, sans doute la première sur les dix régions de Sibérie. Toutes les organisations et fondations qui y sont liées sont très actives ici, envoient constamment de l'aide, des cadeaux pour la nouvelle année, des cartes, toutes sortes de choses ». Les nombreuses prisons, vivier de recrutement, y sont évidemment pour quelque chose — deux ont déjà été fermées en presque quatre ans de conflit, et il en reste 21. L'argent, évidemment, aussi : « Hier, vous étiez conducteur de tracteur, et aujourd'hui, vous êtes conducteur de camion sur le front. Et vous gagnerez cinq fois plus », dit Alexey Petrov. Mais l'histoire régionale joue aussi un rôle décisif, explique-t-il, et elle prend ses racines sous l'Union soviétique : « Irkoutsk était le centre du district militaire sibérien jusqu'en 1953, date de la mort de Staline. Toutes les troupes stationnées sur le front de l'Est ont été formées ici. Le défilé de la Victoire de 1945 dans la ville chinoise de Harbin [défilé militaire solennel de troupes de l'Armée rouge soviétique le 16 septembre 1945, NDLR] était dirigé par le général Beloborodov, originaire d'Irkoutsk. Jusqu'à sa fermeture en 2011, nous avions une très grande école, l'École d'aviation militaire d'Irkoutsk. Et il y a des dizaines de milliers de soldats qui se sont toujours entraînés ici. » Rare alerte budgétaire L'attaque de drones ukrainiens le 1er juin dernier, à plus de 4 000 kilomètres de la ligne de front, a, elle, marqué les esprits. Kiev a affirmé avoir visé la base aérienne stratégique de Belaïa, à une quinzaine de kilomètres d'Irkoutsk, une cible non confirmée par la Russie. Le gouverneur de la région a évoqué une unité militaire stationnée dans un village. Mais ce dont on parle le plus facilement à Irkoutsk cet hiver, c'est de la hausse des prix, manifeste partout en Russie. Le budget 2025 de la région, qui a été si difficile à boucler, a aussi suscité des réactions. Selon le journal Védomosti, daté du 25 novembre dernier, les plus larges déficits régionaux en valeur absolue sur les 89 régions que compte le territoire national concernaient deux régions de Sibérie : celle de Kemerovo (-43.9 milliards de roubles) et Irkoutsk (-41.1 milliards de roubles). À lire aussiLe charbon russe connaît sa pire crise depuis trente ans  Kemerovo, au sud, est une région industrielle réputée pour être en crise depuis deux ans, car elle dépend d'une filière charbon qui ne trouve plus de débouchés. Pour expliquer les difficultés de celle d'Irkoutsk, Nadejda Grosheva, docteur en économie, directeur de la Baikal International Business School de l'université d'État d'Irkoutsk, et membre du Conseil stratégique de la région d'Irkoutsk, avance par exemple qu'en Russie, les entreprises paient leurs impôts sur le lieu de leur siège. « Si vous avez une société enregistrée à Moscou, l'impôt sur les bénéfices est payé à Moscou. Ils sont tous intégrés verticalement. » De nombreuses grandes entreprises comme Gazprom ou Rosneft opèrent en effet dans la région. Chute libre des investissements dans les infrastructures Face à la grogne suscitée par certains paiements publics en retard cet automne et au début de l'hiver, et notamment le salaire des professeurs, le gouverneur Igor Kobzev, lui, a notamment expliqué dans la presse locale la baisse des recettes de cette manière : « Des signes avant-coureurs sont apparus en 2024, car nous sommes une région tournée vers l'exportation avec des produits à forte valeur ajoutée qui représentent la part du lion du budget. » Derrière cet euphémisme, cette réalité : le budget de la région est fortement dépendant des impôts des entreprises des secteurs de l'aluminium, du diamant et du gaz, des secteurs tous sous sanctions occidentales depuis la guerre en Ukraine. Autrement dit : si le budget de la région souffre, c'est que les recettes de ces entreprises ont baissé. La région dispose bien d'un gisement de gaz, le gisement de Kavytkinskoye, qui doit être exploité pour le gazoduc « Force de Sibérie 2 », pour fournir la Chine. Mais le projet tarde toujours à se concrétiser. De quoi faire monter dans une partie de la population une question sensible sur le contrat social et la répartition des efforts. Dimitri et Oleg, deux habitants de la région qui ont demandé à rester anonymes, ont effleuré ce sujet tabou au micro de RFI. « Il y a un déséquilibre qui est en train d'apparaître au sein de la population », a avancé Oleg. « Parce que, si on compare de manière relative, les participants à l'opération spéciale reçoivent beaucoup d'argent, tandis que les travailleurs du secteur public reçoivent des kopecks. Et ce déséquilibre n'apporte rien de bon ».  Dimitri a tiqué et avancé : « Combattre est un métier dangereux. C'est pour ça qu'il est si bien payé. » Oleg s'est contenté de répondre : « Je comprends pourquoi ceux qui sont à l'opération spéciale gagnent beaucoup d'argent. Je dis juste que ceux qui sont restés ici, ceux qui élèvent de jeunes enfants notamment, ne reçoivent pas beaucoup d'argent. C'est un déséquilibre qui est en train de naître, je n'ai rien de plus à dire. » Fin de l'échange. On n'est jamais trop prudents. Le gouverneur a promis de ne pas couper dans les dépenses sociales, mais la région a dû prendre un prêt pour boucler son budget 2025. Il a aussi annoncé un grand coup de frein pour l'investissement dans les infrastructures. En 2026, les financements passeront dans ce domaine de 18 milliards de roubles en 2025 à 4,3 milliards. Et encore, ce montant sera dépensé essentiellement dans les projets éligibles à un cofinancement fédéral. Tous les autres projets de construction et de réparation seront suspendus ou mis en sommeil. Cela concerne notamment les écoles et les centres sportifs.

Cuando Boris Yeltsin lo nombró Primer Ministro en agosto de 1999, Vladímir Putin, exmiembro de la KGB que se incorporó a esta institución por convicción a la edad de 23 años, era un hombre sombrío, completamente desconocido para el gran público. Menos de un año después, fue elegido presidente de Rusia con el 52% de los votos e hizo de su reelección en 2004 un auténtico plebiscito. ¿Quién es Vladímir Putin? ¿De dónde viene el hombre que rearma a Rusia, que hoy controla con Gazprom el 30% del suministro de gas de Europa y pretende pesar decisivamente en el nuevo tablero geopolítico mundial? Producto del sistema KGB, Vladímir Putin manipuló discretamente todas las reglas del juego para alcanzar la cima del poder. Gran árbitro en el Kremlin, ascendió pacientemente todos los niveles del poder, orquestando con método y convicción un nuevo sistema que pretende restaurar el poder de la “Gran Rusia”.

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Enerji Günlüğü Haber Bülteni:Türkiye'nin ve Dünyanın Enerji Gündemienerjigunlugu.net

durée : 00:05:51 - Le Journal de l'éco - par : Anne-Laure Chouin - Moscou refuse la vente de NIS, détenue à 56% par Gazprom. La raffinerie de Pancevo est arrêtée depuis le 25 novembre à cause des sanctions américaines visant le pétrole russe. Moteur industriel du pays, NIS tente de maintenir ses ventes alors que Washington menace Belgrade de sanctions secondaires.

The tennis off season is here and so are Catherine, David and Matt for their first catch up since the Davis Cup. Part one (00:00 - 26:12) - Reaction to our interview with Andy Murray and concerns as Jack Draper pulls out of playing UTS. Part two (26:13 - 51:49) - Everything we dislike about the upcoming ‘Battle of the Sexes' including the platforming of Nick Kyrgios, Aryna Sabalenka's involvement, and the broadcasting of it on BBC One in the UK. Part three (51:50 - 1:21:10) - We discuss lots of news such as Serena Williams shutting down comeback rumours despite reentering the anti-doping testing pool, Anastasia Potapova's nationality switch just days after taking part in a Gazprom-funded exhibition in Russia, and the death of Italian tennis great Nicola Pietrangeli. FRIENDS OF THE TENNIS PODCAST: Today is the day we re-launch the premium categories for Friends of The Tennis Podcast.New pet mascot, guest editor, Grand Slam predictions and Fantasy League slots will be opening up at 3pm UK time. You can also get yourself a shout out, intro or personal greeting, all while helping to support what we do, and gaining access to our bonus content. Friends get 12 Live Shows on YouTube, 8 editions of Tennis Re-Lived, 4 Grand Slam Review shows, episodes of Tennis Podcast Meets, access to The Barge, Hannah's Column, and significantly fewer ads. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

In this chapter, Ghost turns his attention to Dmitry Medvedev, exploring how his rise, presidency, and partnership with Vladimir Putin reveal critical patterns in modern geopolitics. Using Medvedev's biography as a lens, Ghost walks through Russia's post-Soviet power struggles, the Aluminum Wars, Gazprom restructuring, oligarch crackdowns, and the emergence of competing factions inside the Kremlin. He breaks down Medvedev's technocratic “Strategy 2020,” the Russian-Georgian war, the tandemocracy with Putin, national security reforms, and the deeper geopolitical echoes between Russia, the West, and today's shifting alliances. Through Medvedev's story, Ghost highlights the recurring historical “reruns” that shape current events, showing how this era set the stage for today's multipolar world, and why understanding Medvedev is essential to understanding Trump, Putin, and the broader sovereign movement.

In this Nash Holos exclusive interview from 2014, Pawlina speaks with Mirko Petriw, Vancouver-based author of two spy thrillers set in Ukraine and president of the Ukrainian-Canadian Congress Vancouver branch.Recorded during the Maidan Uprising, in the tense weeks leading up to Russia's annexation of Crimea, this conversation delves into the intersection of energy politics, propaganda, and democratic struggle in Ukraine.Listeners will hear about:• Ukraine's shale gas ambitions and what they could have meant for energy independence • How Russia and Gazprom sought to block Ukraine's EU association and undermine shale gas development • The propaganda battles around fracking and environmental fears, echoing debates in the West • The political crackdown on protesters, including restrictive laws and state-directed violence against demonstrators • The broader struggle for sovereignty, democracy, and Ukraine's future direction Petriw's insights reveal how hopes for energy independence collided with Russian influence, Gazprom's pressure, and authoritarian tactics during one of Ukraine's most pivotal moments.This interview originally aired on the Vancouver edition of Nash Holos on AM1320 CHMB on January 18, 2014. Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

Im heutigen Interview mit Swen Lorenz geht es um die vom Handel ausgesetzten russischen Aktien wie Gazprom und Sberbank, ob das investierte Kapital verloren ist, welche rechtlichen Chancen noch bestehen und wie man indirekt von einer möglichen Entspannung profitieren kann. Vereinbare jetzt dein kostenfreies Strategiegespräch: https://jensrabe.de/Q4Termin25 Trage dich hier in meinen täglichen kostenfreien Newsletter ein https://jensrabe.de/Q4NewsYT25

2025-10-09 | Silicon Wafers 024 | Russia is starting to experience the dramatic economic shock, that we've long been predicting: In October 2025, the Russian stock market crashes — we ask: What does a falling Moscow Exchange tell us about the war, the war economy, Putin's regime, and war in Europe. Here's the roadmap:1. What just happened — the crash and immediate reactions2. Longer-term economic context: how Russia's wartime economy has held up, and where the cracks were emerging3. Voices from analysts, critics, and regime watchers on what this crash signals4. Regime risk, war funding, elite recalibration — what's at stake internally5. Broader implications for the war in Ukraine, and updates from the war front and economyThe October 2025 Crash — What Broke. On October 8, 2025, Russian equities lurched downward in their sharpest one-day drop in three years. (The Moscow Times) The MOEX (Moscow Exchange) index plunged 4.05 percent to 2,563.3 points, the lowest since December 2024. (The Moscow Times) Key state-linked giants were hammered: Gazprom off 4.1 percent, Sberbank nearly 4.9 percent, VTB 4.7 percent, Rosneft 2.5 percent. (The Moscow Times) Mechel and other heavy industrials fell even harder. (The Moscow Times)----------Partner on this video: KYIV OF MINE Watch the trailer now: https://www.youtube.com/watch?v=arJUcE1rxY0'Kyiv of Mine' is a documentary series about Ukraine's beautiful capital, Kyiv. The film production began in 2018, and much has changed since then. It is now 2025, and this story is far from over.https://www.youtube.com/@UCz6UbVKfqutH-N7WXnC5Ykg https://www.kyivofmine.com/#theprojectKyiv of Mine is fast paced, beautifully filmed, humorous, fun, insightful, heartbreaking, moving, hopeful. The very antithesis in fact of a doom-laden and worthy wartime documentary. This is a work that is extraordinarily uplifting. My friend Operator Starsky says the film is “Made with so much love. The film series will make you laugh and cry.” ----------Autumn Harvest: Silicon Curtain (Goal €22,000)This is super important. We'll be supporting troops in Pokrovsk, Kharkiv, and other regions where the trucks are needed the most. There are so many Battalions in Ukraine, fighting to defend our freedoms, but lack basics such as vehicles. These are destroyed on a regular basis, and lack of transport is costs lives, and Ukrainian territory. Once again Silicon Curtain has teamed up with Car4Ukraine and a group of wonderful creators to provide much-needed assistance: https://car4ukraine.com/campaigns/autumn-harvest-silicon-curtain----------SOURCES: Ukraine: The Latest by The Telegraph team ---https://open.spotify.com/show/6cnkk1J0I1UqtxTYVUL4Fe?si=fb9c151d2f21405a In Moscow's Shadows, hosted by Mark Galeotti ---https://open.spotify.com/show/1NKCazxYstY6o8vhpGQSjF?si=4215e2d786a44d64 Russian Roulette hosted by Max Bergmann and Dr. Maria Snegovaya ---https://podcasts.apple.com/tw/podcast/russian-roulette/id1112258664?l=en-GB Hosted by Michael Naki ---https://www.youtube.com/@MackNack Faygin Live channel ---https://www.youtube.com/@FeyginLive Hromadske channel ---https://www.youtube.com/@hromadske_ua Hosted by Vitaly Portnikov ---https://www.youtube.com/@portnikov Hosted by Vladimir Milov ---https://www.youtube.com/@Vladimir_Milov Sternenko channel ---https://www.youtube.com/@STERNENKOThe Power Vertical with Brian Whitmore https://www.powervertical.org/ ----------SILICON CURTAIN FILM FUNDRAISERA project to make a documentary film in Ukraine, to raise awareness of Ukraine's struggle and in supporting a team running aid convoys to Ukraine's front-line towns.https://buymeacoffee.com/siliconcurtain/extras----------

(0:00) Wstęp (1:13) Ukraina zaatakowała rafinerię znajdującą się półtora tysiąca kilometrów w głąb Rosji. W Nowym Jorku rozmawiali szefowie amerykańskiej i rosyjskiej dyplomacji(2:40) Prezydent Stanów Zjednoczonych obiecał państwom arabskim, że nie pozwoli na aneksję Zachodniego Brzegu przez Izrael(3:58) Izraelski dron zaatakował kwaterę główną sił Organizacji Narodów Zjednoczonych w Libanie(5:22) Chiny zrezygnowały ze statusu państwa rozwijającego się w Światowej Organizacji Handlu(6:45) Francuskie związki zawodowe wezwały do strajku przeciwko projektowi przyszłorocznego budżetu państwa(8:08) Przewodnicząca Komisji Europejskiej wzywa do ustalenia minimalnego wieku dostępu do mediów społecznościowychInformacje przygotował Maurycy Mietelski. Nadzór redakcyjny – Igor Janke. Czyta Michał Ziomek.Mecenasi programu: AMSO-oszczędzaj na poleasingowym sprzęcie IT: https://amso.pl/Uklad-otwarty-cinfo-pol-218.html

This week on New World Next Week: Nepalese nepos get taken down by Discord democracy; The Power of Siberia 2 is tanking Gazprom; and masks are the new orange in New Brunswick.

This week on New World Next Week: Nepalese nepos get taken down by Discord democracy; The Power of Siberia 2 is tanking Gazprom; and masks are the new orange in New Brunswick.

Before it invaded Ukraine, Russia was Europe's single largest supplier of imported natural gas. But now that the European Union is considering an outright ban on all Russian gas by the end of 2027, Russia is pivoting to Asia, courting China as both a crucial new market for its gas and an important geostrategic ally. When Russian President Vladimir Putin traveled to China at the end of August, the visit produced a series of cooperation agreements. Among them: a deal between Gazprom and the China National Petroleum Corporation to advance the long-discussed Power of Siberia 2 pipeline, a massive project that, if completed, could send 50 billion cubic meters of Russian natural gas to China each year. But the announcement is short on many details, including pricing, financing, and a timeline. So what — beyond symbolism — does this deal actually deliver for both Russia and China in the short term? What prompted China to sign the agreement after years of delays? And what does it tell us about China's efforts to diversify its energy imports?  This week, Jason speaks with three scholars from the Center on Global Energy Policy (CGEP), Anne-Sophie Corbeau, Tatiana Mitrova, and Erica Downs, about the possible impacts of the Power of Siberia 2 pipeline agreement. The trio also recently co-authored a post about the PoS2 news on the CGEP website.   Anne-Sophie is a global research scholar at CGEP, where she focuses on hydrogen and natural gas. She previously worked as a senior analyst at BP and the International Energy Agency. Tatiana is a CGEP research fellow with twenty five years of experience dealing with Russian and global energy markets. Erica is a senior research scholar at CGEP, where she focuses on Chinese energy markets and geopolitics. Earlier in her career she held senior roles in the China Studies program of the CNA Corporation and at Eurasia Group. Credits: Hosted by Jason Bordoff and Bill Loveless. Produced by Mary Catherine O'Connor, Caroline Pitman, and Kyu Lee. Engineering by Gregory Vilfranc.  

”Riscurile la care este supusă Republicii Moldova sunt foarte mari." Avertismentul vine de la fostul vicepremier, ministru moldovean al Afacerilor Externe, Nicu Popescu. El este invitatul Moldova ZOOM de astăzi, realizat de colega mea de la Chișinău, Valeria Vițu. Chișinăul ia măsuri în fața șantajului energetic rusesc: înlătură compania fiica a Gazprom de la furnizarea energiei - cu explicații vine ceva mai târziu Lina Grâu. Tot atunci aflați și care a fost reacția Gazprom. De la Bălți, Dumitru Pelin ne vorbește despre cum biserica redevine una dintre principalele pârghii de influență ale Federației Ruse. Pe lângă indicațiile directe transmise preoților, strategii de la Kremlin au decis să exploateze noile tehnologii pentru a-și menține influența asupra enoriașilor. Au fost create pagini pe TikTok și Telegram, dedicate promovării mesajelor propagandistice. Un reportaj de la Bălți, ceva mai târziu.

Every shirt tells a story. Joey D'Urso, an award-winning journalist from The Times and formerly of The Athletic, joins UP to discuss his new book: More Than A Shirt: How Football Shirts Explain Global Politics, Money and Power.• How the Gazprom sponsorship on FC Schalke 04's shirts reflects Russia's geopolitical strategies leading up to the invasion of Ukraine.• The criminal ties and money laundering schemes highlighted by clubs like Colombia's Envigado FC.• The dark side of the global gambling industry and the rise and fall of cryptocurrency sponsorships, like Football Index, that adorned shirts of clubs such as Nottingham Forest.• The use of football as a tool for authoritarian power, exemplified by Newcastle United's Saudi ownership.• And the symbolism of the England women's goalkeeper shirt, connecting to the broader story of women's rights and the growing popularity of the women's game.Get ready to see the world, and your favorite jerseys, in a whole new light.This episode of the Unofficial Partner podcast is brought to you by Sid Lee Sport.Sid Lee Sport is a new breed of agency that combines world class creativity with deep sponsorship expertise, flawless operational delivery, and a culture of marketing effectiveness. They have a creative philosophy of producing famous campaigns and activations that build buzz and conversation in a category that too often looks and sounds the same. And they're pioneering a new standard of effectiveness in sports marketing, using econometrics and attribution models to go beyond traditional media ROI.So if you're looking for an agency to take your brand to the top, get in touch with the team at Sid Lee Sport, where brands become champions.Unofficial Partner is the leading podcast for the business of sport. A mix of entertaining and thought provoking conversations with a who's who of the global industry. To join our community of listeners, sign up to the weekly UP Newsletter and follow us on Twitter and TikTok at @UnofficialPartnerWe publish two podcasts each week, on Tuesday and Friday. These are deep conversations with smart people from inside and outside sport. Our entire back catalogue of 400 sports business conversations are available free of charge here. Each pod is available by searching for ‘Unofficial Partner' on Apple, Spotify, Google, Stitcher and every podcast app. If you're interested in collaborating with Unofficial Partner to create one-off podcasts or series, you can reach us via the website.

V tomto díle uslyšíte o ruských supermaketech, kterým se u nás daří, o úspěšném zátahu na ruské hackery a  útoku těch ukrajinských na Gazprom, jak pokračuje kauza Epstein files, jak se Zuckerberg a jeho kámoši vyhli soudu, že Musk chce vydat chatbota pro děti, jak AI šíří čínskou propagandu a samozřejmě dojde i na další zprávičky z Reichu.Celé epizody na https://www.herohero.co/kanarcivsiti . A nebo si kupte naše trička na https://www.neverenough.shop/kanarci . Podcast pro Vás připravují @alexalvarova a @holyj . Hudba a sound engineering: PsyekTwitter Spaces moderuje @jiribulan .Najdete nás na www.kanarci.online

Risky Biz returns after two weeks off, and there sure is cybersecurity news to catch up on. Patrick Gray and Adam Boileau discuss: Microsoft tried to make outsourcing the Pentagon's cloud maintenance to China okay (it was not) She shells Sharepoint by the sea-shore (by ‘she' we mean ‘China') Four (alleged) Scattered Spider members arrested (and bailed) in the UK Hackers spend $2700 to buy creds for a Brazilian payment system, steal $100M Fortinet has SQLI in the auth header, Citrix mem leak is weaponised, HP hardcodes creds and Sonicwalls get user-moderootkits. Just security vendor things! This week's episode is sponsored by Airlock Digital. CEO David Cottingham talks through what it takes to build a mature, resilient management platform for a security critical system. This episode is also available on Youtube. Show notes Update on DOD's cloud services Microsoft to stop using engineers in China for tech support of US military, Hegseth orders review A Little-Known Microsoft Program Could Expose the Defense Department to Chinese Hackers While DOD policy bans unauthorized apps like TikTok from being on employees phones over national security risks Microsoft Fix Targets Attacks on SharePoint Zero-Day – Krebs on Security National Guard was hacked by China's 'Salt Typhoon' group, DHS says Suspected contractor for China's Hafnium group arrested in in Italy | Cybersecurity Dive Singapore accuses Chinese state-backed hackers of attacking critical infrastructure networks | The Record from Recorded Future News UK Arrests Four in ‘Scattered Spider' Ransom Group – Krebs on Security Four people bailed after arrests over cyber attacks on M&S, Co-op and Harrods Brazilian police arrest IT worker over $100 million cyber theft | The Record from Recorded Future News At Least 750 US Hospitals Faced Disruptions During Last Year's CrowdStrike Outage, Study Finds | WIRED Hacker returns cryptocurrency stolen from GMX exchange after $5 million bounty payment | The Record Indian crypto exchange CoinDCX says $44 million stolen from reserves | The Record Chainalysis: $2.17 billion in crypto stolen in first half of 2025, driven by North Korean hacks | The Record PoisonSeed bypassing FIDO keys to ‘fetch' user accounts Risky Bulletin: Browser extensions hijacked for web scraping botnet A Startup is Selling Data Hacked from Peoples' Computers to Debt Collectors A surveillance vendor was caught exploiting a new SS7 attack to track people's phone locations | TechCrunch Ukrainian hackers wipe databases at Russia's Gazprom in major cyberattack, intelligence source says File transfer company CrushFTP warns of zero-day exploit seen in the wild | The Record HPE warns of hardcoded passwords in Aruba access points Pre-Auth SQL Injection to RCE - Fortinet FortiWeb Fabric Connector (CVE-2025-25257) Researchers, CISA confirm active exploitation of critical Citrix Netscaler flaw | Cybersecurity Dive Google finds custom backdoor being installed on SonicWall network devices - Ars Technica Hackers Can Remotely Trigger the Brakes on American Trains and the Problem Has Been Ignored for Years

Vraj až šesťkrát blokoval 18. balík sankcií Európskej komisie voči Rusku, kým nedostal písomné záruky bezpečnosti v prípade, ak plánovaný koniec toku ruského plynu do Európy bude pre Slovensko predstavovať ohrozenie. Robert Fico koniec ruského plynu opakovane nazýva nevídanou hrozbou a politickým rozhodnutím komisie, o potrebe energetickej bezpečnosti a odpútania sa od agresora už ale nehovorí nič. Podľa energo analytika Radovana Potočára komisia síce v niektorých oblastiach, ktoré Ficovi garantovala, môže čo-to urobiť, nateraz sa však nedá hovoriť o žiadnej relevantnej legislatíve. Ak by nakoniec došlo aj na ňu, potrvá podľa neho mesiace, kým bude prijatá. „Navyše, ak sa pozrieme len na ceny plynu, pri ktorých sa hovorí o strope, nikto nemá burzu kompletne v rukách. Jediný príklad z roku 2022, kedy bol na čas zavedený cenový strop, nikdy nebol využitý a dnes už de facto neexistuje. Aj teraz bude teda riešenie závisieť od jeho konkrétneho nastavenia,“ objasňuje analytik. Opäť sa pritom hovorí aj o možnosti využiť na kompenzáciu vysokých cien energií (ak k nim dôjde) časť prostriedkov z eurofondov, čo podľa Potočára predstavuje opakovanie chyby z minulosti - ich nehospodárne využitie. „Zase sme v situácii, kedy peniaze nepoužijeme na nič užitočné, iba ich opäť prejeme, respektíve doslova spálime v kotloch,“ približuje. Naopak, využiť by sa podľa neho mali skôr na preventívne opatrenia, ktoré dokážu viesť k zníženiu spotreby plynu, či už v domácnostiach alebo v prípade podnikov. Je ale situácia Slovenska v prípade stopnutia ruského plynu naozaj taká bezútešná, a ak áno, prečo sme jediní, čo sa stavajú na zadné a Česi či Rakúšania nemajú s rozhodnutím komisie žiaden problém? A vôbec, aké záruky si to Fico vyloboval? V Indexe na otázky Evy Frantovej odpovedá energo analytik Radovan Potočár. ​V rozhovore sa dozviete: 1:35 Ako má phase-out ruského plynu vyzerať. 4:10 Pravdepodobnosť, že nastane krízová situácia. 9:56 Prečo Merz hovorí, že máme problém? 14:54 Vie komisia poskytnúť Slovensku garancie? 16:40 Kto rozhoduje o výške prepravných poplatkov?​​​ 18:44 Využitie eurofondov na kompenzáciu cien energií. 22:35 Ako si Gazprom plní svoje záväzky voči nám. 26:15 Má Slovensko dosť alternatív k ruskému plynu? 30:45 Čo spôsobia Trumpove sekundárne clá. 33:02 18. balík protiruských sankcií. 35:25 Adresná energopomoc. – Ak máte pre nás spätnú väzbu, odkaz alebo nápad, napíšte nám na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠podcastindex@sme.sk⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Odoberajte aj týždenný ekonomický newsletter Index na ⁠sme.sk/indexodber⁠ – Všetky podcasty denníka SME nájdete na ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠sme.sk/podcasty⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ – Ďakujeme, že počúvate podcast Index.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Day 1,244.Today, after another sleepless night for millions in Kyiv, we bring in experts to look at the shifting strategy of the Russian intelligence services, and hear a firsthand account of Putin's seizure of power and the complicity of Russia's elite. How did a fledgling democracy die?Contributors:Francis Dearnley (Executive Editor for Audio). @FrancisDearnley on X.Roland Oliphant (Senior Foreign Correspondant). @RolandOliphant on X.With thanks to Irina Borogan (investigative journalist) @irinaborogan on X and Andrei Soldatov (investigative journalist). @AndreiSoldatov on X.Content Referenced:‘Our Dear Friends in Moscow: The Inside Story of a Broken Generation' by Andrei Soldatov & Irina Borogan:https://www.amazon.co.uk/Our-Dear-Friends-Moscow-Generation/dp/1541704452 Russia strikes Kyiv metro entrance as civilians shelter inside (The Telegraph):https://www.telegraph.co.uk/world-news/2025/07/21/russia-strikes-kyiv-lukianivska-metro-bomb-shelters-ukraine/ Texas man joins Russian army to “earn respect,” gets lied to as he is sent to front line instead of welding job (Euromaidan Press):https://euromaidanpress.com/2025/07/16/texas-man-joins-russian-army-to-earn-respect-gets-lied-to-as-he-is-sent-to-front-line-instead-of-welding-job/ Ukrainian hackers wipe databases at Russia's Gazprom in major cyberattack, intelligence source says (Kyiv Independent):https://kyivindependent.com/ukrainian-intel-hackers-hit-gazproms-network-infrastructure-sources-say-07-2025/ SIGN UP TO THE NEW ‘UKRAINE: THE LATEST' WEEKLY NEWSLETTER:https://secure.telegraph.co.uk/customer/secure/newsletter/ukraine/ Each week, Dom Nicholls and Francis Dearnley answer your questions, provide recommended reading, and give exclusive analysis and behind-the-scenes insights – plus maps of the frontlines and diagrams of weapons to complement our daily reporting. It's free for everyone, including non-subscribers.NOW AVAILABLE IN NEW LANGUAGES:The Telegraph has launched translated versions of Ukraine: The Latest in Ukrainian and Russian, making its reporting accessible to audiences on both sides of the battle lines and across the wider region, including Central Asia and the Caucasus. Just search Україна: Останні Новини (Ukr) and Украина: Последние Новости (Ru) on your on your preferred podcast app to find them. Listen here: https://linktr.ee/ukrainethelatestSubscribe: telegraph.co.uk/ukrainethelatestEmail: ukrainepod@telegraph.co.uk Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

In this sprawling live dig, Ghost uncovers the web of pipelines, intelligence alliances, and hidden players shaping the next phase of global power struggles. He starts by tracing the strategic triangle of Moscow, Tehran, and Beijing, explaining how Central Asia's flat plains and the Trans-Caspian Pipeline became the new battleground for influence. Pivoting to Azerbaijan, Ghost details how Israeli drones and jets allegedly used Azerbaijani territory to attack Iran during the recent conflict, accusations that Baku denies while maintaining tight military cooperation with Tel Aviv. He explores how the BTC pipeline fuels Israel's energy needs and how Azerbaijan's strategic location links the Ukraine war with the Middle East escalation. The episode also dives into Armenia's crackdown on Russian-backed billionaires and Orthodox clerics, suggesting echoes of the old Armenian genocide playbook. Ghost rounds out the show exposing the tangled ties between former Ukrainian officials, Gazprom intermediaries, and the US diplomatic corps dating back to the collapse of the Soviet Union. It's a complex, eye-opening look at how pipeline politics, covert alliances, and energy corridors are merging into a single geopolitical theater.

The Club World Cup is up and running, with some serious prize money on offer. Judging by the line ups of Chelsea and Manchester City in their first games, they're talking it seriously. Pete Rutzler is in Philadelphia following Chelsea; he has been assessing local interest in the tournament and also gives an update on the blues new signings and other potential transfer business. After the break, what's in a football shirt? We've all got our favourites but do they also offer a secret guide to global and local history. From Russian gas giants Gazprom to Young's fish in Grimsby; football shirts offer a snapshot of the economy at point in time. The team look at the big picture but also indulge in some nostalgia as they go through their favourites… Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

En ce mois de juin, les théâtres russes commencent à envoyer leurs programmes de rentrée avec des pièces mettant en valeur ce que Vladimir Poutine continue à appeler « l'opération spéciale ». Jeux vidéo, films, séries télé, toute l'industrie du loisir et de la culture est mise à contribution. Objectif : toucher le grand public. Avec, à ce stade, un succès encore mitigé chez les spectateurs. De notre correspondante à Moscou, En septembre, Irkoutsk accueillera la 15e édition de son festival national biennal de théâtre. Notamment sponsorisée par Gazprom, la compétition accueillera aussi en parallèle un laboratoire dont le thème est cette année « l'Opération militaire spéciale dans l'art théâtral moderne ». Vingt-huit candidatures de pièces originales écrites en russe, jamais mises en scène ni publiées auparavant ont été acceptées. Trois seront ensuite sélectionnées pour être jouées en public. Ce n'est qu'une des nombreuses illustrations de l'effort des autorités pour pousser une culture grand public toute tournée vers le soutien à son « opération spéciale ». Souci prononcé d'être proche des combattants De la capitale russe à Saint-Pétersbourg, de Kaliningrad à Vladivostok en passant par Kazan et Novossibirsk, cette année encore plus que les précédentes, chaque grande ville ou moyenne de Russie a vu se jouer dans ses théâtres au moins une pièce dite « patriotique », illustrant ou vantant l'effort de guerre de l'armée russe, héroïsant ses soldats, avec un souci prononcé d'être aussi proche des combattants que possible. À Moscou cette année, sur la scène du célèbre « Sovremennik », se jouait une pièce intitulée Call Sign Silence : l'histoire du nouveau départ dans la vie civile d'un vétéran handicapé revenu à la vie civile, « renforçant le moral des citoyens de Russie » selon certaines critiques. Dans les journaux de petites villes comme Yoshkar-Ola, à un peu plus de 800 km de la capitale, on peut aussi lire à propos de la présentation d'une pièce ce type de description : « Des témoins des événements ont aidé les artistes à recréer des actions militaires réalistes sur scène (..) Ils ont enseigné comment tenir correctement une mitrailleuse et exprimer la douleur d'une blessure pour que le spectateur vous croie ». Ces « témoins des événements » sont bien sûr les soldats. Même le théâtre amateur ou les troupes des écoles s'y sont mis. « Des films et des poèmes écrits parfois trop rapidement » Sur le grand et le petit écran, on peut aussi aujourd'hui voir des films et des séries dans la même veine que le premier modèle du genre : une série intitulée 20/22, soit une histoire d'amour contrariée qui se déroule pendant le siège de Marioupol, présentant, dans le droit fil du narratif du Kremlin, les soldats russes comme libérant la ville d'un fascisme destructeur. Malgré tous les efforts des institutions, disposant souvent d'un budget généreux pour subventionner toute proposition, le public n'est pourtant pas toujours au rendez-vous. La faute à une qualité qui laisserait à encore à désirer, juge une critique d'art qui fait autorité en Russie : « Aujourd'hui, le point de vue très patriotique trouve un débouché artistique, mais je ne vois pas encore une véritable forme d'art, juge-t-elle. Pour l'instant, et ce n'est que mon opinion personnelle, ce ne sont que des tentatives. Et elles ne sont pas toutes professionnelles. Il y a des films souvent réalisés à toute vitesse, ou bien des poèmes écrits très rapidement. On voit bien aussi ce qu'on appelle la poésie « Z ». Mais dans ce domaine, il n'y a tout simplement pas de bons poètes. Enfin, peut-être un. Il y a Igor Karaulov, qui est généralement considéré comme un vrai écrivain. Mais à bien des égards, ce sont des poèmes aux formes très simples, sans véritable élaboration. » À lire aussiSoutenir, critiquer ou se taire, les artistes russes face à un choix lourd de conséquences Difficile d'échapper à la production « patriotique » La qualité insuffisante est souvent invoquée par les spectateurs qui revendiquent ne pas être intéressés. « Si vous êtes en vacances, vous n'irez pas au cinéma voir ce type de film, même si on vous donne une réduction de 95%. Personne n'en a envie, car c'est mal fait, ça n'a rien à voir avec l'art », explique un jeune étudiant. Ils sont aussi encore nombreux ceux qui cherchent à fuir le plus possible dans leur vie privée, sur leur temps libre, tout ce qui peut leur rappeler la guerre. Comme cette psychologue moscovite, la quarantaine, qui explique : « Je ne regarde pas ce genre de cinéma et je ne l'ai jamais fait, car il provoque des émotions que je n'aime pas vraiment ressentir. Je suis assez sensible et j'essaie de me concentrer sur le positif. Dans ce genre de films, il y a toujours un côté dramatique et douloureux, que, personnellement, j'essaie de minimiser, car je vis déjà suffisamment d'expériences douloureuses dans ma vie. Et on entend parler de morts tous les jours. » Au box office russe de 2025 jusqu'ici, trois films sur le podium : le conte de fées Le Magicien de la cité d'Émeraude (version soviétique du magicien d'Oz), Nezha vaincra le Roi Dragon, un dessin animé chinois, Le Prophète, une biographie de Pouchkine pour adolescents. Il y a bien un film de guerre dans le Top 10, mais il s'agit d'un film d'anticipation qui se déroule dans les fonds marins. Pourtant, à en croire un jeune Moscovite, il est difficile d'échapper à la production contemporaine « patriotique » : « Bien sûr, la propagande est moins oppressante aujourd'hui qu'en URSS. On ne vous dit pas de toutes parts qu'il faut absolument voir tel film, mais le ressenti est très similaire. Mais même si vous n'êtes pas obligé de voir telle ou telle production parce que vous n'en avez pas envie, vous vous retrouverez forcément de toute façon à voir la bannière ou la publicité et vous ressentirez cette émotion écœurante. » Trop de pression peut-être, surtout pour ceux qui, comme ce jeune homme, doivent déjà garder leurs opinions anti-guerre en Ukraine pour eux et s'évader, seuls devant un écran d'ordinateur, en regardant grâce aux VPN des films et séries interdits. Cela n'empêche pas, parfois, des petits gestes, comme celui d'un étudiant qui cet hiver a laissé un commentaire sur le site internet d'un théâtre de Moscou, critiquant la présence de la lettre « Z » sur sa façade.  Pour expliquer ces quelques lignes à RFI, il avance : « Je ne soutiens pas l'opération spéciale, je ne soutiens pas la guerre, ni le régime actuel, je pense que toute sa politique est extrêmement mauvaise, et j'essaie de m'y opposer autant que possible. Donc, je n'irai plus jamais dans ce théâtre tant qu'un « Z » y est suspendu. Je pense d'ailleurs que se rendre dans un tel théâtre est un soutien indirect. D'ailleurs, je ne monterai pas non plus dans un bus sur lequel la lettre Z est affichée. Je sais bien que dans la situation actuelle, il est extrêmement difficile de ne montrer aucun soutien, que tout le monde est sous une pression folle, mais je pense que n'importe quel théâtre peut quand même se permettre de ne pas accrocher une énorme lettre Z sur la façade. » À lire aussiRussie: le pouvoir conforte sa reprise en main sur la culture « Faire profil bas n'est pas se taire » Pour combien de temps encore ? Depuis 2022, les autorités ont méthodiquement procédé : elles ont visé toutes les têtes des grandes institutions culturelles connues à Moscou ou à Saint-Pétersbourg. Toute direction jugée pas assez favorable au pouvoir et à sa décision d'envoyer ses soldats en Ukraine a été remplacée par des figures dont la loyauté aux yeux de tous ne pouvait faire aucun doute. A la tête de grands musées, on retrouve par exemple aujourd'hui des personnalités réputées proches des services de sécurité. Parfois, certains d'entre eux siègent simplement au conseil d'administration, mais cela suffit pour assurer un verrouillage désormais total. Quant aux artistes critiques, ceux qui n'ont pas fui courent un risque très élevé de se retrouver derrière les barreaux. Le terme « critique » recouvre d'ailleurs un champ très large. Témoin l'affaire de la metteuse en scène Evguenia Berkovitch et de la dramaturge Svetlana Petriïtchouk, condamnées en juillet dernier à quasiment six ans de colonie pénitentiaire par un tribunal militaire. Motif : « apologie du terrorisme ». En cause officiellement : leur pièce de théâtre intitulée « le faucon », Saluée par la critique et le public, elle avait reçu en 2022 deux Masques d'or, la plus prestigieuse récompense du théâtre russe. Elle raconte l'histoire de jeunes femmes russes recrutées sur internet par des islamistes en Syrie et partant les rejoindre pour les épouser. Soit, disent les artistes qui ont toujours clamé leur innocence, l'inverse de ce qui leur est reproché. D'Evguenia Berkovitch, et des motifs de son arrestation, une personnalité du monde culturel russe dit : « Mon opinion personnelle est que le vrai problème est qu'elle n'était pas capable de se taire, sur aucun sujet. Evguenia a toujours dit que le théâtre ne pouvait pas être en dehors de son temps, en dehors des événements. Que si le théâtre ne parle pas ce qu'il se passe dans le monde, au moment où ça se passe, alors cela signifie qu'il n'est pas honnête » Sans débouchés possibles pour exprimer leur vision – une des personnes rencontrées lors de ce reportage parle de « zone de silence » –, aujourd'hui les artistes qui ne soutiennent pas activement la politique du pouvoir et qui sont restés en Russie se réfugient, dit cette personnalité du monde culturel, dans l'expression de leurs idées de la manière « la plus allégorique possible ». À lire aussiRussie: le musée du Goulag à Moscou fermé Un jeu vidéo russe sur la guerre en Ukraine « Malheureusement, reprend-elle, il y a maintenant une fracture entre "ceux qui sont partis" et "ceux qui sont restés". Beaucoup de gens qui sont partis ont commencé à critiquer très durement ceux qui sont restés en leur disant : "Vous avez cédé, vous avez abandonné, il est impossible de rester dans ce pays sans devenir un salaud". Je pense que ce n'est pas vrai. Qu'il y a toujours des options. Qu'il y a une différence entre se taire et faire simplement profil bas. La question est de savoir comment vous le faites, et quel genre de personne vous êtes. Même si pour moi, même si la guerre se terminait, la situation sur le plan intérieur ne changera pas. » Le pouvoir renforce chaque jour un peu plus son investissement dans la culture. Vladimir Poutine a ainsi ordonné ce printemps la création d'un lieu à Moscou tout entier dédié à promouvoir « le théâtre patriotique moderne ». Date butoir : le 30 novembre prochain. Une production nationale russe en tout cas, semble elle, à en croire en tout cas son chef de projet, tirer largement son épingle du jeu. Il s'agit d'un jeu vidéo intitulé Squad 22: ZOV. Décrit comme « basé sur l'expérience réelle de la guerre des vétérans russes en Ukraine », il propose des volets comme « Campagne de printemps du Donbass, 17 missions sur les combats de 2014 », ainsi que « Marioupol 2022 » et « Contre-offensive ukrainienne 2023 » et revendique 100 000 utilisateurs quotidiens sur la page internet où on peut le télécharger depuis fin janvier dernier. Présenté sur la plate-forme Steam depuis le 30 mai dernier – et bloqué sur son segment ukrainien –, il y est décrit comme « officiellement recommandé par l'armée russe comme manuel de tactiques d'infanterie de base pour l'entraînement des cadets et de la Iounarmia (organisation d'État russe pour les jeunes cadets de l'armée) », plaçant le joueur « aux commandes d'équipes de soldats russes qui combattent les forces armées ukrainiennes, font des prisonniers et libèrent des otages ». Ce même 30 mai dernier, le chef de projet affirmait au quotidien légitimiste les Izviestia que 54% de son chiffre d'affaires provenait déjà... des États-Unis. À lire aussiSoutenir, critiquer ou se taire, les artistes russes face à un choix lourd de conséquences

Guten Morgen! Heute werfen wir einen Blick auf hunderte von Steinen mit eingravierten Sonnen aus der Jungsteinzeit. Aus einem bestimmten Grund wurden sie auf der Ostseeinsel Bornholm vergraben. Weiter geht es mit Altkanzler Gerhard Schröder und warum er seit gut einem Jahr kein Geld mehr für seine Tätigkeit für Gazprom erhält. Anschließend beleuchten wir, ein US-Gesetz gegen Organraub, das mittlerweile dem Senat vorliegt.

Guten Morgen! Heute werfen wir einen Blick auf hunderte von Steinen mit eingravierten Sonnen aus der Jungsteinzeit. Aus einem bestimmten Grund wurden sie auf der Ostseeinsel Bornholm vergraben. Weiter geht es mit Altkanzler Gerhard Schröder und warum er seit gut einem Jahr kein Geld mehr für seine Tätigkeit für Gazprom erhält. Anschließend beleuchten wir, ein US-Gesetz gegen Organraub, das mittlerweile dem Senat vorliegt.

//The Wire//2300Z January 2, 2025////ROUTINE////BLUF: QUESTIONABLE DETAILS REMAIN FOLLOWING YESTERDAY'S TERROR ATTACKS.// -----BEGIN TEARLINE------International Events-                                                       Europe: Russia's GAZPROM has halted the flow of natural gas to Europe following the cessation of the long-standing trade deal involving the transportation of LNG through Ukraine to European customers. This development has been expected since at least 2014, when Europe was extremely reliant on Russian gas, yet in the predicament of the war developing in Crimea at the time. Since that time, most European customers of Russian LNG have either attempted to reduce or shift their demand for natural gas, or have shifted to other providers. AC: At the moment, this development doesn't appear to really change much with regards to Europe's energy crisis; this is more of the end of an era that has been a long time coming.-HomeFront-Louisiana: Many details abound surrounding the New Year's attack on Bourbon Street. Most pressingly, the FBI has taken the position that the attacker, Shamsud-din Jabbar, acted alone. Despite initial reports suggesting three men and one woman were observed planting explosives throughout the area, the FBI has corrected these reports and suggested that the persons observed were not involved with the placement of IEDs. AC: The knee-jerk reaction by the FBI to lie has reduced the trust and confidence the average citizen has in this assessment. For instance, during the FBI's press conference yesterday (in which a spokesperson stated that the event wasn't terrorism), the FBI had already recovered an ISIS flag at the scene. At the time of the press conference, the FBI knew this detail, confirming that the details conveyed to the American people at that moment were a lie. Trust is a concept that is easily lost, and very hard to regain. As such, if additional threats emerge following the now multiple terror attacks that have already occurred around the nation, it's unlikely that anyone will trust what the FBI has to say for some time.Nevada: Overnight, investigators have stated that the incident at Trump Tower in Las Vegas was a deliberate act of terrorism. The suspect, who authorities claim has been identified as Matthew Livelsberger, allegedly constructed a Vehicle-Borne IED, detonating the device at the hotel for (as of now) unknown reasons.-----END TEARLINE-----Analyst Comments: The details that have come to light regarding the Vegas bomber have largely been host to much suspicion. Allegedly, Livelsberger was killed in the attack. However, considering that Livelsberger was a Special Forces soldier, and an expert in sUAS systems and remotely-operated electronics, skepticism abounds as to whether or not the body recovered from the vehicle was actually him. DNA testing will be required to fully verify the driver's remains. Initially, authorities appear to have relied on tattoos and documents found in the vehicle to identify the driver of the Cybertruck. However, it's not clear as to how the driver's remains can be burned beyond recognition, yet his identity documents (to include his passport) survived the fire. It's also not clear as to why the driver would have sustained a gunshot wound to the head (as was stated by the Las Vegas Sheriff this afternoon), if the intent was for him to detonate a VBIED. This latter detail is completely at odds with the characteristics of most terror attacks; it is virtually unheard of for an attacker to take his own life before ensuring that their explosives are functional and/or the attack is complete. An attacker choosing to take their own life rather than carry out the attack is somewhat common, however the details of this case cause much doubt as to wh

A U.S. Army veteran flying an ISIS flag from his truck plowed into New Orleans' crowded French Quarter on New Year's Day, killing 15 people. President Joe Biden says investigators are looking into possible links between that attack and the explosion of a Tesla Cybertruck outside the Trump International Hotel in Las Vegas. Russian gas exports via Ukraine have come to an end, but where does it leave gas giant Gazprom? And just what is the U.S. debt ceiling and how does it work? Listen to the Reuters Econ World podcast here and you can find the episode on debt here. Sign up for the Reuters Econ World newsletter here. Visit the Thomson Reuters Privacy Statement for information on our privacy and data protection practices. You may also visit megaphone.fm/adchoices to opt out of targeted advertising. Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

durée : 00:03:10 - Géopolitique - C'est une véritable guerre de l'énergie qui se déroule aux confins de l'UE. Gazprom, le géant russe, coupe le gaz à la petite Moldavie ; tandis que l'Ukraine arrête le transit du gaz russe en direction de l'Europe, s'attirant des représailles de la Slovaquie. Une guerre sous une autre forme.

Donald Trump asked America's Supreme Court to pause the enforcement of a law requiring that TikTok be sold to an American firm or be shut down

John is joined by Philippe Pinsolle, Head of International Arbitration for Continental Europe and partner in Quinn Emanuel's Geneva office, and Simon Vorburger, partner in Quinn Emanuel's Zurich office. They discuss the €14 billion international arbitration award, one of the largest arbitration awards ever, that Philippe and Simon obtained for Quinn Emanuel client, Uniper, a German gas supplier, against Gazprom Export, a Russian gas company. The case began in mid-2022 when Gazprom unexpectedly halted gas supplies to Uniper, which severely impacted the German energy market, as Gazprom had been supplying 40% of Germany's gas. Uniper then had to purchase gas at prices as high as ten times the previous price to fulfill its obligations, leading the company to the verge of bankruptcy. Gazprom's justification for stopping the gas was based on force majeure, claiming that unforeseen events, such as the ongoing war in Ukraine and damage to the Nord Stream pipeline, made it impossible for Gazprom to deliver the gas. These justifications lacked credibility because, for among other reasons, some of the claimed force majeure events occurred after Gazprom stopped delivering the gas. Philippe explains that the arbitration process moved quickly with the arbitration beginning in November 2022. The arbitration hearings were held in The Hague, but Gazprom did not participate directly, opting to obtain an anti-arbitration injunction from a Russian court. Despite Gazprom's absence, the team had to rigorously prove up their case, because default judgments are not permitted in international arbitration. This made the Uniper claimant's burden more challenging in some ways in that without an opponent making specific claims, the Quinn Emanuel team had to convince the arbitrators that there were no plausible defenses to Uniper's claims, and despite every force majeure event, Gazprom had asserted, it still could have fulfilled the contract at issue. Another key legal challenge was Uniper's "take-or-pay" contracts, which required Uniper to pay for gas whether it was delivered or not. The team convinced the tribunal to allow Uniper to terminate these contracts. Philippe addresses the challenge of staying focused on the contractual claim at issue despite the broader geopolitical context of the arbitration, including the 2022 European energy crisis and Russia's role in manipulating gas supplies to Europe. The podcast concludes with a discussion about the German government's bailout of Uniper and that the proceeds of the arbitration will benefit the German state.Podcast Link: Law-disrupted.fmHost: John B. Quinn Producer: Alexis HydeMusic and Editing by: Alexander Rossi

GOOD EVENING. The show begins in the State Department, asking what sort of foreign policy for the second term of either candidate. To China, to Venezuela, to the USA. To Israel, to Iran, to Central Asia, to Lebanon. To Ottawa, to DC, to Boca Chica, to ISS, to Paris and London for the vote, to Eurasia and Gazprom. undated England

#RUSSIA: Will China save GAZPROM? Ekaterina Zolotova, @GPFUTURES https://geopoliticalfutures.com/russias-gazprom-treads-water/ 1896

#RUSSIA: PRC buying gold heavily; Banks avoid Russia; Gazprom bust; Containers trashed. Michael Bernstam, Hoover Institution https://www.nytimes.com/2024/05/05/business/china-gold-price.html?smid=n...  1910 Beijing