Podcasts about Spui

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

In deze aflevering vertelt Janna Coomans over 'Dievenland', waarvoor ze de Libris Geschiedenis Prijs 2025 won. Ze vertelt over hoe Dievenland is begonnen bij een lijstje van schuldbekentenissen die ze vond in het archief, en hoe dat uitliep tot een reconstructie tot de onderste lagen van de samenleving van de Lage Landen in de late middeleeuwen. Ze vertelt over opvallende dievenverhalen en wat dit zegt over de band van de middeleeuwers met hun spullen, over het belang van reputatie en en sociale cohesie, over communicatievormen en over het politieke klimaat in die tijd. Daarna ga ik langs bij Athenaeum Boekhandel op het Spui in Amsterdam, waar boekverkoper Lotte Bosch mooie boekentips voor de feestdagen geeft.   Boekentips:   Dievenland - Janna Coomans - www.libris.nl/9789403133775      Tot alles in beweging komt - Ester Naomi Perquin - www.libris.nl/9789028253018       Pogingen – Erwin Hurenkamp – www.libris.nl/9789025317744      Ben je vergeten dat babygeitjes bestaan? - Pim Lammers - www.libris.nl/9789045131665     Het netwerk moet gebouwd worden – Maxime Garcia Diaz – www.libris.nl/9789403128221   Hoe vond je zelf dat het ging – Jip van den Toorn – www.libris.nl/9789039100851   Shortlist Amsterdam - Floor en Famke van Praag    

Seria despre funnelul de marketing al unui brand personal continuă în acest episod, în care vorbesc despre storytelling și ce povești să spui în fiecare dintre cele 3 etape ale funnelului: Awareness, Educate și Sale. Se spune că dacă spui povestea corectă, vinzi fără să vinzi. După ce asculți episodul 236, vei ști exact ce să spui în fiecare treaptă a pâlniei tale de marketing astfel încât să vină clienți. 

Send us a textDe Woch werd da Oid O. vom Hairy Harry als Urlaubsvertretung ersetzt. Da Harry war aufm 60ger Spui und beim Schlauchboot fahren auf da Isar. Währenddessen hod si da Kid Räp auf Mallorca umgeschnitten. Außerdem ren ma bissl übers Oktoberfest. 

In juni 2024 ontploft bij een slijterij aan het Spui in Den Haag een explosief. Twee nachten later gebeurt bij een andere slijterij hetzelfde, en wéér een nacht later ontploft er opnieuw een explosief bij de slijterij aan het Spui. Dan wordt een man opgepakt: de 70-jarige Everardo M. Justitie verdenkt hem ervan dat hij de bommen heeft geplaatst. Bij een van de slijterijen wordt namelijk een lollystokje gevonden, met zijn dna erop. En als de politie verder onderzoek doet, blijkt dat zijn telefoon in de bewuste nachten in de buurt van de slijterijen is geweest. Toch blijft de verdachte in de rechtbank ontkennen dat hij de explosieven plaatste, terwijl zijn kleding op video te zien is: „Dus iemand liep rond met uw kleren aan, nam uw telefoon mee en liet uw DNA achter?’’, vraagt de rechter. „Dat is toch wel een gek verhaal?’’ „Ja, dat is een beetje gek,’ gaf de verdachte toe. De verdachte vertelt tijdens de zitting dat hij moeite heeft zijn boosheid te beheersen. „Ik wil graag leren hoe ik mijn boosheid kan voorkomen, want anders ontplof ik.’’ Na een tijdje is hij klaar met de zitting: „Ik ben op, ik heb geen zin meer om te praten. Ik leg het in uw handen.’’ Verslaggever Michiel van Gruijthuijsen volgt de zaak namens AD Haagsche Courant: „Het wordt een vrij lastig vonnis, want het is duidelijk dat deze man hulp nodig heeft. Dat zegt hij zelf ook. Maar als je eerst een paar jaar cel moet uitzitten, en dan pas een behandeling krijgt, dan is het natuurlijk de vraag hoeveel zin dat nog heeft. Zeker gezien zijn leeftijd.’’See omnystudio.com/listener for privacy information.

Elk jaar kriebelt het weer bij onze oude podcasthost Bob Kappen: hij zou zo graag het gedicht Mei van Herman Groter willen laten voordragen op het balkon van boekhandel Athenaeum op het Spui te Amsterdam. Maar met meer dan vierduizend versregels is dat een fikse kluif en elk jaar loopt het plan weer spaak. Dus dacht Bob: waarom dan niet een aflevering Boeken FM over Mei? Samen met Charlotte en Ellen, die een boekje schreef over Mei (getiteld: April) bespreekt hij de ontvangst van het gedicht en het levensverhaal van Herman Groter. Waarom wordt de Mei vaak gezien als het icoon van de Nederlandse poëzie? Wat zijn onze gedachten over de ‘oeverloosheid' van het gedicht? En hoe kan het dat Gorter af en toe dik flowt als een rapper, maar het werk soms klinkt als een Sinterklaasgedicht? Genoemde titels in de afleveringEllen Deckwitz - April Herman de Liagre Böhl - Herman Gorter 1864-1927Gillis Dorleijn & Wiljan van den Akker - Een nieuw geluid. De geboorte van de moderne poëzie in Nederland. 1900-1940Zie het privacybeleid op https://art19.com/privacy en de privacyverklaring van Californië op https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Adriaan en Simon bespreken in deze aflevering: terugkijken naar 2024 / goede voornemens: stuur ze in / plannetjes voor volgend jaar / Over tirannie / betaal je belasting met plezier / herstel je taal / Elsschot: Aan Van der Lubbe / aankondiging live opname van de podcast bij Writers Unlimited / J.H. Leopold / luisteraarspost / ga eens naar een demonstratie / een kookboek van de adel / Henriëtte Roland Holst / verbeelding als placebo voor de geest / un sac binladin / uit de boekenkast van Adriaan: Salman Rushdie / fatwa / vuurwerk Live opname van de podcast bij Writers Unlimited op 26 januari 2025 om 11u, in het theater aan het Spui te Den Haag. Reserveren kan hier: https://www.writersunlimited.nl/productie/van-dis-ongefilterd Schrijvers van dienst: Timothy Snyder / H. Roland Holst / Willem Elsschot / Salman Rushdie / Victor Klemperer De geïllustreerde versie van Over tirannie van Timothy Snyder is hier te bestellen: https://libris.nl/a/timothy-snyder/over-tirannie/501585176#paperback-9789463823708 Meer over de bomaanslagen van de KGB waardoor Poetin in een klap zijn positie als sterke leider kon vestigen in afl. 2 van ‘Wie is Poetin?’: https://open.spotify.com/episode/73Cdw2xgcCjA8JBUW05FUX?si=JGkH07LSTuWOrN_9lMgESw Het gedicht Aan Van der Lubbe van Willem Elsschot is hier terug te lezen: https://www.dbnl.org/tekst/_nie010194601_01/_nie010194601_01_0032.php Morfine van Adriaan zelve is voor slechts fl. 17,50 te koop via: https://99uitgevers.nl/winkel/99-uitgevers/morfine/ Het poëtisch intermezzo is van J.H. Leopold (1865 – 1925): Ik ben een zwerver overal is hier na te lezen: https://laurensjzcoster.blogspot.com/2010/10/jh-leopold-ik-ben-een-zwerver-overal.html Het kookboek van Tesselschade Arbeid Adelt is te koop in de webwinkel van de vereniging: https://tesselschade.nl/webwinkel/product/4/285/tesselschade-kookboek LTI – Over taal in het Derde Rijk van Victor Klemperer is hier te bestellen: https://www.boekenwereld.com/victor-klemperer-lti-over-taal-in-het-derde-rijk-9789045041759 Je kunt de boeken van Adriaan natuurlijk in de boekwinkel bestellen, maar veel van zijn boeken zijn ook als audioboek te beluisteren, ingesproken door Adriaan zelf. Neem nou bijvoorbeeld Ik kom terug bij Spotify: https://open.spotify.com/show/6ns45PTEOXWBkNy9sLwO8D?si=pBhBrJ-MQF2SMKVQiSu0FQ Volg het instagram account van de podcast: @vandis.ongefilterd. Wil je een vraag stellen of reageren? Mail het aan: vandis@atlascontact.nl Van Dis Ongefilterd wordt gemaakt door Adriaan van Dis, Simon Dikker Hupkes en Bart Jeroen Kiers. Montage: Sten Govers (van Thinium Audioboekproducties). © 2024 Atlas Contact | Adriaan van DisSee omnystudio.com/listener for privacy information.

Când spui MULȚUMESC și când BOGDAPROSTE? Care este diferența dintre aceste două cuvinte și când este cazul să le folosim? Mesaj predicat de pastorul bisericii Buna Vestire, Vasile Filat. -------------------- Vasile Filat Email: contact@moldovacrestina.md Instagram: https://www.instagram.com/pastor.vasile.filat/ Facebook: https://www.facebook.com/vasile.filat/ X: https://twitter.com/vasilefilat YouTube https://www.youtube.com/@pastorvasilefilat BISERICA BUNAVESTIREA DIN CHIȘINĂU Site: https://bunavestire.md/ Instagram: https://www.instagram.com/bunavestiremd/ Twitter: https://twitter.com/bunavestiremd Spotify Podcast: https://open.spotify.com/show/0jPcZiVMynKKRpwuwSVma9 Apple Podcast: https://podcasts.apple.com/ee/podcast/biserica-buna-vestire-chi%C8%99in%C4%83u/id1488434512 Anchor.fm: https://anchor.fm/biserica-buna-vestire Servicii Divine: Duminică, 10:00 - 12:00 (Română) Duminică, 14:00 - 16:00 (Rusă) Joi, 19:00 - ora de rugăciune Str. Vasile Alecsandri, 133, Chișinău, Rep.Moldova 

eisbaerlin.de der Podcast - mit Jule, Hannes und KevinIn Episode 2 der Saison 2024/2025 des eisbaerlin.de Podcasts sprechen wir u.a. über:die absolvierten CHL Spiele mit Fokus auf die Heimspiele im WelliNeuzugang Markus Niemeläinendie aktuelle Kadersituation mit Fokus auf Imports und U23 Spielerdas erste DEL WochenendeFür weitere Infos von eisbaerlin.de findet ihr u.a. hier:Website: https://eisbaerlin.de/blog/Instagram: https://www.instagram.com/eisbaerlin/Facebook: https://www.facebook.com/eisbaerlin.fanclubTwitter: https://twitter.com/eisbaerlinBlue Sky: https://bsky.app/profile/eisbaerlinwbn.bsky.socialThreads: https://www.threads.net/@eisbaerlinFolgt Jule auf Twitter: https://twitter.com/Julschke97Folgt Hannes auf Twitter: https://twitter.com/h_modesFolgt Kevin auf Twitter: https://twitter.com/eisbaerlin_WBN Hosted on Acast. See acast.com/privacy for more information.

S-a găsit paharul! Dar să lăsăm asta. A venit momentul să aflăm cine e în spatele acestui zâmbet blajin. Astăzi îl aducem sub lupă pe cel mai aproximativ producător de podcast, Alexandru Gabriel Bălțățeanu, alias Duku. Ne vedem în turneu prin toată țara! Tocmai am adăugat și Cluj. Bilete la un preț psihologic chiar aici: https://www.iabilet.ro/cauta/?q=niste+oameni Așteptăm povești și subiecte de la voi pe nisteoamenipodcast@gmail.com Pe Comedy Box ai o grămadă de conținut de comedie de la noi și de la alții. Subscribe! https://www.comedybox.ro --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Virgil: https://www.instagram.com/virgilciulin/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ Duku: https://www.instagram.com/dukul_ #NisteOameni #Podcast Copyright © 2024 All rights reserved

Biserica Învierea Oradea - mesaj de încurajare și zidire spirituală, rostit de pastorul Dan Lucaci, în data de 21 iulie 2024.

De PZC-sportjournalisten Juriën Dam, Michiel Bouwman en Peter van Kouteren horen in aflevering 32 de mooie voetbalverhalen aan van Marc de Kunder. De trainer van Spui stapt na 41 jaar uit het voetbalwereldje.Zaterdag beleefde hij een van de meest bizarre wedstrijden uit zijn leven waarin hij niets aan het toeval overliet. Qua trainersloopbaan vertelt hij over de opmerkelijke wissels die hij dit seizoen moest toepassen, over training geven vanuit een stoel en over het stoppen met de trainerscursus (en dat al na één dag). Als speler werd De Kunder ooit door Hoek gekocht van Dendermonde voor tienduizenden euro's. Hij was dan ook een goalgetter, maar liep ooit door een leugentje bijna de Zilveren schoen mis. Ook op zijn 41ste speelde hij nog in een eerste elftal, al had hij wel een speciale eis. En voor wie het nog nooit gehoord heeft vertelt hij nog één keer over zijn doelpunt tegen het Ajax uit 1995.Verder gaat het over  kampioensstress, opvallende transfers naar het laagste niveau, de bekerfinale van Goes en wordt er ingebeld met Tim van der Cingel. De aanvoerder van SKNWK voelde zich vlak voor de wedstrijd (wederom) niet goed worden, maar stond uiteindelijk met de kampioensschaal in zijn handen.Support the show: https://krant.nlSee omnystudio.com/listener for privacy information.

In this part 2 series of Historic Route 66 Ghost Towns, almost ghost towns and totally not ghost towns. We check out three different states - New Mexico, Kansas and Missouri. New Mexico locations: Anaconda, Cuervo, Glenrio, Golden, Madrid, Montoya & Newkirk Kansas: Galena Missouri: Arlington, Clementine, Hooker & Joplin CREDITS & LINKS OPENING MUSIC: Courtesy of the amazing Bobby Mackey COVER PHOTO: Not my own images. Wikimedia Commons : TOP LEFT: Historic highway marker for U.S. Route 66 in New Mexico. Original template by SPUI, modifications by Imzadi1979 to conform to New Mexico's signing plans Public domain TOP MIDDLE: Historic Route 66 in Kansas Gorup de Besanez Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 TOP RIGHT: Carved Route 66 Sign - Devils Elbow - Missouri - USA Adam Jones from Kelowna, BC, Canada Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 BOTTOM LEFT: Route 66, now frontage road running parallel to along north side of Interstate 40, at Cuervo, New Mexico. Camera is facing generally eastward. Ammodramus Creative Commons Zero, Public Domain Dedication BOTTOM MIDDLE: Main Street in Galena KS looking south from 4th Street. Old alignment of Route 66. Abe Ezekowitz Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 BOTTOM RIGHT: Historic Route 66 in Joplin, Missouri Gorup de Besanez Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 PIXABAY: https://pixabay.com/music/modern-country-western-165285/ https://pixabay.com/music/ghost-town-ballad-198998/ https://pixabay.com/music/beats-ghost-town-134068/

Dacă faci ceea ce faci de ceva vreme și te promovezi pe social media, te-ai lovit probabil de problema ”ce să le vând eu urmăritorilor?”   Pe rețelele sociale, unde atenția urmăritorilor este de 3 secunde, să spui clar, răspicat și în manieră memorabilă ce anume vinzi este cheia. Spui banalități, oamenii nu cumpără. Te bâlbâi, pierzi atenția oamenilor. Vorbești ca toți competitorii, nu ieși în evidență.  Există o tehnică „de milioane” pe care o folosesc cu clienții mei, să spună ce anume vând ușor și demn de ținut minte. Ascultă episodul 158 să o descoperi. 

Fluent Fiction - Dutch: Rainy Day Adventures: Cycling through Amsterdam with Sophie, Lars, and Emma Find the full episode transcript, vocabulary words, and more:fluentfiction.org/rainy-day-adventures-cycling-through-amsterdam-with-sophie-lars-and-emma Story Transcript:Nl: Hier is het verhaal van Sophie, Lars en Emma, drie vrienden die in Amsterdam werken.En: Here is the story of Sophie, Lars, and Emma, three friends working in Amsterdam.Nl: Sophie, de jongste van de drie, werkt in een groot, modern kantoor in de Zuidas.En: Sophie, the youngest of the three, works in a large, modern office in the Zuidas district.Nl: Lars, de stille maar altijd lachende, is kok in een druk restaurant in het centrum.En: Lars, the quiet but always smiling one, is a chef in a busy restaurant in the city center.Nl: Emma, stoutmoedig en vastberaden, werkt voor een boekhandel op het Spui.En: Emma, bold and determined, works for a bookstore on the Spui square.Nl: Amsterdam is hun thuis, hun speeltuin - en zo nu en dan, hun waterpark.En: Amsterdam is their home, their playground - and occasionally, their water park.Nl: Op een donkere, regenachtige ochtend werden de vrienden wakker.En: On a dark, rainy morning, the friends woke up.Nl: Ze hoorden wind die tegen de ramen bonkte en zagen regendruppels hard op de grond vallen.En: They heard the wind banging against the windows and saw raindrops falling hard on the ground.Nl: "Dit wordt een interessante dag," zeiden ze, terwijl ze zich klaarmaakten voor hun fietsrit naar het werk.En: "This will be an interesting day," they said as they got ready for their bike ride to work.Nl: Op hun fiets onder de donkere Amsterdamse hemel, werden Sophie, Lars en Emma volledig doorweekt van de regen.En: Cycling under the dark Amsterdam sky, Sophie, Lars, and Emma got completely soaked in the rain.Nl: De wind blies hun haren alle kanten op.En: The wind tousled their hair in all directions.Nl: Soms zeiden ze tegen elkaar: "Wat een weer, hé?En: Sometimes, they said to each other: "What weather, huh?!"Nl: " Maar, ze lachten en trapten samen door de regen.En: But they laughed and pedaled through the rain together.Nl: Bij het werk aangekomen, waren ze net drie drijvende eenden.En: Arriving at work, they were like three floating ducks.Nl: Lars' kokskleding plakte aan zijn lijf.En: Lars' chef's clothes stuck to his body.Nl: Emma's boeken werden bijna zachte sponzen.En: Emma's books turned into almost soft sponges.Nl: Sophie's papers waren druipend nat.En: Sophie's papers were dripping wet.Nl: De collega's lachten om hun natte haren, de waterplassen rond hun voeten en de gekke situatie.En: Their colleagues laughed at their wet hair, the puddles around their feet, and the funny situation.Nl: Samen maakten ze er het beste van.En: Together, they made the best of it.Nl: Aan het eind van de dag, toen het weer was opgeklaard en de zon scheen, keken Sophie, Lars en Emma terug op hun avontuur.En: At the end of the day, when the weather had cleared up and the sun was shining, Sophie, Lars, and Emma looked back on their adventure.Nl: Ze waren moe, maar blij.En: They were tired but happy.Nl: Ze hadden samen gefietst in de hevige wind en regen.En: They had cycled together in the strong wind and rain.Nl: Ze waren doorweekt aangekomen bij hun werk en hadden erom gelachen met hun collega's.En: They had arrived soaking wet at work and laughed about it with their colleagues.Nl: Wat een dag was het geweest!En: What a day it had been!Nl: Wat een herinnering hadden ze gecreëerd!En: What a memory they had created!Nl: Op hun weg naar huis, gaf de Amsterdamse zonsondergang ze een schouderklopje.En: On their way home, the Amsterdam sunset gave them a pat on the back.Nl: Het was een beetje knorrig, een beetje gek, maar absoluut 100% Amsterdam.En: It was a bit grumpy, a bit crazy, but absolutely 100% Amsterdam.Nl: Net zoals Sophie, Lars en Emma: een beetje nat, een beetje moe, maar altijd lachen, altijd doorgaan.En: Just like Sophie, Lars, and Emma: a bit wet, a bit tired, but always smiling, always moving forward.Nl: En dat was precies hoe ze het wilden.En: And that was exactly how they wanted it. Vocabulary Words:en: nlstory: verhaalSophie: SophieLars: LarsEmma: Emmafriends: vriendenAmsterdam: Amsterdamworking: werkenyoungest: jongstemodern: modernoffice: kantoordistrict: districtrestaurant: restaurantcity center: centrumdetermined: vastberadenbookstore: boekhandelhome: thuisplayground: speeltuinrainy: regenachtigemorning: ochtendbike ride: fietsrittogether: samencolleagues: collega'sweather: weerwet: natwind: windlaughed: lachtencycling: fietsenhappy: blij

Het is zowat zomer en tijd voor de grote tweedehands boekenmarkten. Terwijl je langs honderden meters kraampjes schuifelt denk je misschien dat je deelneemt aan een oude ontspannen traditie, maar het echte begin van de boekverkoop op straat is een eeuwenoud verhaal van armoede en afzien. Rond 1600 was de handel in tweedehands boeken vooral van Joodse handelaren die niet bij het boekverkopersgilde mochten komen, maar wel door dat gilde werden ingezet om populaire lectuur voor het volk te verkopen. Dat waren geïllustreerde verhalen en liedjes, maar ook drukwerk dat te link was om in de eigen winkel te leggen, zoals politieke pamfletten en pornografie. Tegelijk reisden marskramers in weer en wind stad en land af met almanakken, waarvan jaarlijks wel honderdduizend werden gedrukt. Marten Minkema duikt in Het Spoor Terug: de Boekenmarkt in de geschiedenis van de straathandel in boeken. Hij portretteert oude en moderne boekenmarkten als op het Spui, die in gevaar zijn door de opkomst van de e-reader, de ontlezing en de verkoop van boeken via internet. Eindredactie: Katinka Baehr, productie: Dini Bangma, eindmix: Alfred Koster

Het is zowat zomer en tijd voor de grote tweedehands boekenmarkten. Terwijl je langs honderden meters kraampjes schuifelt denk je misschien dat je deelneemt aan een oude ontspannen traditie, maar het echte begin van de boekverkoop op straat is een eeuwenoud verhaal van armoede en afzien. Rond 1600 was de handel in tweedehands boeken vooral van Joodse handelaren die niet bij het boekverkopersgilde mochten komen, maar wel door dat gilde werden ingezet om populaire lectuur voor het volk te verkopen. Dat waren geïllustreerde verhalen en liedjes, maar ook drukwerk dat te link was om in de eigen winkel te leggen, zoals politieke pamfletten en pornografie. Tegelijk reisden marskramers in weer en wind stad en land af met almanakken, waarvan jaarlijks wel honderdduizend werden gedrukt. Marten Minkema duikt in Het Spoor Terug: de Boekenmarkt in de geschiedenis van de straathandel in boeken. Hij portretteert oude en moderne boekenmarkten als op het Spui, die in gevaar zijn door de opkomst van de e-reader, de ontlezing en de verkoop van boeken via internet. Eindredactie: Katinka Baehr, productie: Dini Bangma, eindmix: Alfred Koster

In de Krijtberg komt de Eritreeër Samra langs bij jezuïet Jan Stuyt voor een wekelijkse taalles Nederlands. Samra werkt als afvalophaler en bij de groendienst van de stad. Jan Stuyt is geboren in 1950. Na zijn rechtenstudie – hij was dan 25 – trad hij als broeder in bij de Jezuïetenorde. Hij was directeur van de ‘Jezuït Refugee Service'. en hielp mee om onderwijs mogelijk te maken in vluchtelingenkampen op de Filippijnen en in Vietnam. Later werkte hij in Brussel als lobbyist voor vluchtelingenwerk. Maar Jan was ook een tijdlang regionaal overste van de jezuïeten in de Lage Landen en is nu onder andere beheerder van de Krijtbergkerk in Amsterdam. En altijd waren het de kleine dingen die hem vertrouwen geven in de mens. In ”God is goed, maar het leven is niet eerlijk.” hoort documentrairemaker Leo August De Bock Jan Stuyt uit over zijn levenskeuzes. In 1980 ontvluchtten vele Vietnamezen hun door oorlog verscheurde land. De erbarmelijke situatie van deze Vietnamese “bootvluchtelingen” noopte de Jezuïeten “minstens te proberen verlichting te brengen de tragische situatie”. Zo kwam de Jesuit Refugee Service tot stand, als een globaal begin van antwoord dus op de vluchtelingencrisis in Azië. Het was de voorbode van het engagement van pater Jan als directeur van de organisatie. Tussen de grachtenpanden aan het Singel in Amsterdam, ter hoogte van het Koningsplein en niet ver van het Spui, steken twee opvallende, ranke torens omhoog. Het zijn de torens: die van de Sint-Franciscus Xaveriuskerk. Als je de weg naar de kerk zou vragen, vraag dan beter naar de Krijtberg. Die benaming doet bij fors meer mensen in Amsterdam een belletje rinkelen. De neogotische kerk was oorspronkelijk – vanaf 1654 - een in drie grachtenpanden gevestigde schuilkerk. Het grootste pand heette ‘De Crythberg'. De twee aangrenzende huizen waren bedoeld als schuilplaats voor de gelovigen. Dat zit zo: de Staten van Holland maakten in 1580 een einde aan de godsdienstvrede. Ze verboden katholieke erediensten, de inzegening van doop en huwelijk en elke vorm van prediking. De katholieke geloofsbeleving overleefde in schuilkerken, waaronder de Krijtberg. Van bij de oprichting van de schuilkerk werd de Krijtberg ononderbroken bediend door jezuïeten. Dat is vandaag nog zo. Onder anderen Godfried Bomans was er in zijn studententijd vriend aan huis.

Tussen de grachtenpanden aan het Singel in Amsterdam, ter hoogte van het Koningsplein en niet ver van het Spui, steken twee opvallende, ranke torens omhoog. Het zijn de torens: die van de Sint-Franciscus Xaveriuskerk. Als je de weg naar de kerk zou vragen, vraag dan beter naar de Krijtberg. Die benaming doet bij fors meer mensen in Amsterdam een belletje rinkelen. De neogotische kerk was oorspronkelijk – vanaf 1654 - een in drie grachtenpanden gevestigde schuilkerk. Het grootste pand heette ‘De Crythberg'. De twee aangrenzende huizen waren bedoeld als schuilplaats voor de gelovigen. Dat zit zo: de Staten van Holland maakten in 1580 een einde aan de godsdienstvrede. Ze verboden katholieke erediensten, de inzegening van doop en huwelijk en elke vorm van prediking. De katholieke geloofsbeleving overleefde in schuilkerken, waaronder de Krijtberg. Van bij de oprichting van de schuilkerk werd de Krijtberg ononderbroken bediend door jezuïeten. Dat is vandaag nog zo. Onder anderen Godfried Bomans was er in zijn studententijd vriend aan huis. Eén van de bewoners van de Krijtberg is Nikolaas Sintobin s.j., internetpastor.  Na een korte loopbaan als advocaat, werd hij in 1989 jezuïet. Over het internet zegt hij: ik beschouw internet als een heerlijke trampoline om het christelijk geloof midden in de wereld aan te bieden en steeds meer te ontdekken.

Tussen de grachtenpanden aan het Singel in Amsterdam, ter hoogte van het Koningsplein en niet ver van het Spui, steken twee opvallende, ranke torens omhoog. Het zijn de torens: die van de Sint-Franciscus Xaveriuskerk. Als je de weg naar de kerk zou vragen, vraag dan beter naar de Krijtberg. Die benaming doet bij fors meer mensen in Amsterdam een belletje rinkelen. De neogotische kerk was oorspronkelijk – vanaf 1654 - een in drie grachtenpanden gevestigde schuilkerk. Het grootste pand heette ‘De Crythberg'. De twee aangrenzende huizen waren bedoeld als schuilplaats voor de gelovigen. Dat zit zo: de Staten van Holland maakten in 1580 een einde aan de godsdienstvrede. Ze verboden katholieke erediensten, de inzegening van doop en huwelijk en elke vorm van prediking. De katholieke geloofsbeleving overleefde in schuilkerken, waaronder de Krijtberg. Van bij de oprichting van de schuilkerk werd de Krijtberg ononderbroken bediend door jezuïeten. Dat is vandaag nog zo. Onder anderen Godfried Bomans was er in zijn studententijd vriend aan huis. “De Kerk moet zich nog ontdoen van de 19de eeuw. Het rijke Roomse leven is voorbij en dat is een zegen.” In aflevering twee koken we met pater Gregory Brenninkmeijer (°1936). De Brenninkmeiers – eigenaar van de kledingketen C&A - is één van de rijkste families van Nederland. Maar Gregory wou en wil priester zijn voor mensen die lijden en in de problemen zitten. ‘Het is de taak van religieuzen om te laten zien dat onze wereld niet door economen, accountants en boekhouders wordt geregeerd, maar door vergiffenis en liefde,' vindt hij. Niet dat Gregory de dissident is van zijn familie. In juni 2012 ging hij voor in de huwelijksmis in Florence van zijn neef Albert Brenninkmeijer met de Nederlandse prinses Carolina. Gregory Brenninkmeijer s.j.was provinciaal overste van de jezuïeten, en daarna betrokken bij het Ignatiushuis in Amsterdam en medewerker van de Krijtbergkerk in Amsterdam. Inmiddels is hij verhuisd naar de ouderengemeenschap van de jezuïeten Aqua Viva in Nijmegen. Wij troffen hem eind 2022 nog in de Krijtberg waar koken voor de confraters één van zijn gewaardeerde opdrachten was.

Intuim, în momentele noastre bune, că ceea ce facem în fiecare moment determină rezultatele pe care le obținem. În viața reală, însă, până la 80% din ceea ce facem e automatism. Trăim, la propriu, pe pilot automat, încercând să obținem altceva. Ceea ce, dacă ne gândim puțin, e oarecum ridicol. Performanța nu e, deși așa credem, rezultatul efortului. Ci a ceea ce credem și facem în mod repetat. Acest lucru e valabil pentru oameni și e valabil pentru organizații, care devin o mare agregare a unor obiceiuri individuale și colective. Aceasta este cultura unei companii: cum ne comportăm și ce facem în fiecare moment. Și ea determină rezultatul. Când Adrian Florea s-a așezat să studieze tema performanței și a obiceiurilor în organizații, a sfârșit cu 86 de factori. În fapt, dintre ei, sunt doar câțiva care contează: dacă vrei să schimbi performanța - și e valabil și pentru oameni individual, și pentru organizații - trebuie, spune Adi, să privești către șase variabile: cât de clar e ce vrem să obținem, cum se comportă liderii, care e structura pe care construit sistemul, ce comportamente susțin rezultatele, ce tensiune apare în zona valorilor și ce abilități practice au oamenii. Am vorbit cu Adi despre cum poți produce cu adevărat schimbare, lucrând în aceste șase puncte critice. Despre de unde vine tensiunea psihologică în care ne găsim adesea la muncă, despre de ce ne e greu să privim spre comportamentele toxice, despre cele mai frecvente erori de management și leadership și experiența lui personală de a se schimba pe sine și organizația pe care a fondat-o. Conversația noastră reia o idee pe care am discutat-o pe scurt, în ianuarie 2023, intr-unul dintre cele mai ascultate episoade ale podcastului. Adrian Florea este cofondator al Trend Consulting, una dintre companiile lider în consultanță organizațională și programe de leadership și educație. **** Acest podcast este susținut de Dedeman, o companie antreprenorială 100% românească ce crede în puterea de a schimba lumea prin ambiție, perseverență și implicare. Dedeman susține ideile noi, inovația, educația și spiritul antreprenorial și este partener strategic al The Vast&The Curious. Împreună, creăm oportunități pentru conversații cu sens și întrebări care ne fac mai buni, ca oameni și ca organizații.  **** Podcastul Vast&Curious este susținut de AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la bursă. AROBS este o companie românească fondată acum 25 de ani la Cluj, cu birouri în opt țări și parteneri și clienți în Europa, America și Asia.  AROBS crede într-o cultură a implicării, a evoluției continue și a parteneriatului pe termen lung. Este una dintre puținele companii românești care oferă fiecărui angajat acțiuni gratuite în pachetul obișnuit de beneficii.  **** Note, un sumar al conversației, precum și cărțile și oamenii la care facem referire în podcast se găsesc pe andreearosca.ro Pentru a primi noi episoade, vă puteți abona la newsletter pe andreearosca.ro. Dacă ascultați acest podcast, vă rog lăsați un review în Apple Podcasts. Durează câteva secunde și ne ajută să îmbunătățim temele și calitatea și să intervievăm noi oameni interesanți. 

Este important să știm ce este bine și ce este rău? Părerile celor mici, dar și ale celor mari, cu privire la ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, duc la schimbarea comportamentului, influențează alegerile și determină atitudinile. Biblia, are autoritatea finală și în ea găsim direcția pentru viața noastră. Răspunsul la aceste întrebări și multe altele, le aflați ascultând „Copiii întreabă”, o adaptare după cartea „103 întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău” de David R. Veerman – Editura OM.

Este important să știm ce este bine și ce este rău? Părerile celor mici, dar și ale celor mari, cu privire la ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, duc la schimbarea comportamentului, influențează alegerile și determină atitudinile. Biblia, are autoritatea finală și în ea găsim direcția pentru viața noastră. Răspunsul la aceste întrebări și multe altele, le aflați ascultând „Copiii întreabă”, o adaptare după cartea „103 întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău” de David R. Veerman – Editura OM.

Este important să știm ce este bine și ce este rău? Părerile celor mici, dar și ale celor mari, cu privire la ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, duc la schimbarea comportamentului, influențează alegerile și determină atitudinile. Biblia, are autoritatea finală și în ea găsim direcția pentru viața noastră. Răspunsul la aceste întrebări și multe altele, le aflați ascultând „Copiii întreabă”, o adaptare după cartea „103 întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău” de David R. Veerman – Editura OM.

Este important să știm ce este bine și ce este rău? Părerile celor mici, dar și ale celor mari, cu privire la ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, duc la schimbarea comportamentului, influențează alegerile și determină atitudinile. Biblia, are autoritatea finală și în ea găsim direcția pentru viața noastră. Răspunsul la aceste întrebări și multe altele, le aflați ascultând „Copiii întreabă”, o adaptare după cartea „103 întrebări pe care le pun copiii despre bine și rău” de David R. Veerman – Editura OM.

Pentru ultimul episod din luna martie am ales să construim pe pauza de bine de data trecută și să vorbim despre cum punem bazele unui brand trainic și cu inimă, ce ar trebui să nu lipsească din povestea de brand și despre cum comunicăm această poveste în exterior. Ghid în călătoria noastră de azi este Andrei Lasc, creator de lumi din cuvinte și pixeli pentru brand-uri cu inima. Dacă data trecută am vorbit cu Andrei despre călătorii și cum ne putem descoperi cu ajutorul lor, azi el poartă pălăria de specialist. Împreună cu partenera lui, Mihaela, Andrei a deschis POARTA 9 și au creat astfel un ecosistem pentru antre­prenori, soloprenori și business-uri care aleg să comunice autentic. O parte importantă din autenticitatea proiectului Pauza de Bine (și o motivație în plus pentru numele ales pentru podcast) este acest gen de conversații ca între prieteni. Să avem dialoguri despre lucruri serioase și să aducem inspirație fără să ne pierdem din relaxare. Astfel încât, am încredere că nu doar pentru mine a fost valoroasă această pauză cu Andrei, ci și pentru tine. Poți afla mai multe despre POARTA 9 aici: https://www.poarta9.ro/. Cartea menționată în episod este ”Branding that Means Business: How to Build Enduring Bonds between Brands, Consumers and Markets” TED Talk-ul Pixar este aici: https://www.youtube.com/watch?v=KxDwieKpawg

Olave Nduwanje Basabose (Burundi 1984)was de eerste zwarte transgender persoon in Nederland die zich kandidaat stelde voor landelijke verkiezingen en gemeenteraadsverkiezingen. Ze noemt zichzelf non-binair frans femme. Ze is feminist en activist, jurist, kunstenaar en auteur van columns, opinie-artikelen en verhalen. Ze komt oorspronkelijk uit Burundi, het gezin vluchtte voor etnisch geweld toen ze negen jaar oud was. Het interview vond plaats in het Theater aan het Spui in Den Haag, in aanwezigheid van publiek

Am încredere că episodul de azi va veni numai bine pentru tine la început de an și că te va ajuta în a-ți înțelege mai bine relația cu banii. Invitata mea este Natalia Dabija, coach acreditat, autoarea seriei Bugetul Familiei pe blogul ei și gazda podcastului Metamorfoza. Am cunoscut-o pe Natalia cu câțiva ani în urmă, când amândouă activam în blogosferă pe nișa de parenting și mă bucur că ni s-au intersectat din nou drumurile într-un moment în care purtăm alte pălării. Vorbim despre money story, despre povestea pe care ți-o spui despre bani, cum s-a format ea, cum o indentifici și cum poți începe să o rescrii. Dacă ți-a fost de folos, dă episodul mai departe. Șiii, nu uita să ne spui ce îți iei valoros din pauza de bine de azi. Pe Natalia o găsești pe: - site: https://nataliadabija.ro/ - Facebook: https://www.facebook.com/nataliadabija.ro Nu uita că poți descărca e-book-ul cu întreaga colecție de adevăruri evergreen aici: https://www.cristinaotel.ro/evergreens-pauza-de-bine/

Bine te-am regăsit! Uneori sună a blestem fraza de mai înainte. De ce? Pentru că de obicei vine ca răspuns la ceva despre care afirmi că nu ți-l dorești, ceva de care vrei să scapi, ceva ce nu îți place. Tu spui că niciodată nu vrei să ajungi într-o situație, și vine cineva și îți spune, eeeee… nu știi, poate chiar vei ajunge. Și adevărul este că am demonstrat aproape matematic în podcast, că există șanse reale să ajungi acolo. Cum și de ce ai ajunge undeva unde „niciodată” nu ai vrea să ajungi? Află în episodul de podcast de azi.

Bine te-am regăsit! Uneori sună a blestem fraza de mai înainte. De ce? Pentru că de obicei vine ca răspuns la ceva despre care afirmi că nu ți-l dorești, ceva de care vrei să scapi, ceva ce nu îți place. Tu spui că niciodată nu vrei să ajungi într-o situație, și vine cineva și îți spune, eeeee… nu știi, poate chiar vei ajunge. Și adevărul este că am demonstrat aproape matematic în podcast, că există șanse reale să ajungi acolo. Cum și de ce ai ajunge undeva unde „niciodată” nu ai vrea să ajungi? Află în episodul de podcast de azi.

Ik ontmoette Arthur Scheijden verschillende keren als hij weer eens in Vlissingen was. Vanuit Eindhoven kwam hij graag naar de Walcherse stad waar zijn voorouders vandaan kwamen. Het feit dat hij een nazaat was van de mensenredder Frans Naerebout, heeft hem gevormd als schrijver van geschiedenisverhalen. Op 1 oktober 2010 sprak ik met Arthur in de bibliotheek 't Spui in Vlissingen over zijn boek De Woestduynschipbreuk nader ontrafeld. Een bijzonder, creatief en betrokken iemand was Arthur. Ik schrijf het nu, 28 oktober 2022, in de verleden tijd. Vanmorgen kreeg ik het bericht dat hij plotseling op 45 jarige was overleden. Samenvatting In de zomer van 1779 arriveerde het VOC-schip Woestduyn voor de kust van Zeeland na een lange reis uit Nederlands Indië. Op de Noorderrassen zandbanken leed het schipbreuk. De oorspronkelijk uit Veere afkomstige Vlissingse visser Frans Naerebout werd beroemd doordat hij met zijn broer Jacob en enkele vrienden 87 man van dit schip redde en onderbracht in het gasthuis in Vlissingen, nu het gemeentearchief. Onder de geredden was mijn rechtstreekse voorvader Adriaan Scheyde die in Indië drie van zijn broers verloor. Mijn zoektocht naar informatie resulteerde in dit boek. Aan de hand van ooggetuigenverklaringen wordt de schipbreuk toegelicht, ontrafeld hoe het zover heeft kunnen komen en worden de avonturen van verschillende opvarenden en passagiers verteld. Het soort lading wordt beschreven, de locatie van het wrak en het grote avontuur van de rijke Engelsman Daniel Barwell die besloot te gaan zwemmen en het niet overleefde. Eén van de bekende 'Sailing Letters' uit het Engelse Nationaal Archief was geschreven aan een matroos die deze schipbreuk overleefde. Wat is er met hem gebeurd? Wie was de geredde man die Frans Naerebout enthousiast weerzag in Kaapstad en welke schat ligt er mogelijk nog in de zeebodem? Op de De Ruyterboulevard in Vlissingen staat een bronzen standbeeld ter ere van de redder Frans Naerebout, die hierna nog meer schepen uit de problemen hielp. Dit boek bevat veel professionele illustraties, gebaseerd op historische afbeeldingen en zorgen voor een consequente beeldstijl. Achterin staan een uitgebreide bronvermelding, een gereconstrueerde opvarendenlijst en een index. De tekst is in een cursieve letter. Bent u geinteresseerd in de VOC, de geschiedenis van Zeeland of maritieme aangelegenheden in het algemeen, dan is dit boek echt iets voor u. Arthur Scheijde (de auteur & illustrator) Toon minder

Valika Smeulders (Curaçao, 1969) is erfgoedspecialist en werkte als curator aan een belangwekkende tentoonstelling over Slavernij (2020). Sindsdien is zij Hoofd Geschiedenis van het Rijksmuseum. Ze legde bij de tentoonstelling de nadruk op de moed en kracht en weerbaarheid van veel tot slaaf gemaakten, die daarmee een bron van inspiratie kunnen zijn. En ze voegde iets toe wat helpt om de ogen te openen: stemmen. Juist in persoonlijke verhalen kom je dichterbij. Deze podcast is opgenomen in het Theater aan het Spui in Den Haag, in aanwezigheid van publiek

Valika Smeulders (Curaçao, 1969) is erfgoedspecialist en werkte als curator aan een belangwekkende tentoonstelling over Slavernij (2020). Sindsdien is zij Hoofd Geschiedenis van het Rijksmuseum. Ze legde bij de tentoonstelling de nadruk op de moed en kracht en weerbaarheid van veel tot slaaf gemaakten, die daarmee een bron van inspiratie kunnen zijn. En ze voegde iets toe wat helpt om de ogen te openen: stemmen. Juist in persoonlijke verhalen kom je dichterbij. Deze podcast is opgenomen in het Theater aan het Spui in Den Haag, in aanwezigheid van publiek

Azi te invit să vorbim despre poveștile pe care ni le spunem și felul în care ele fie ne țin blocați, fie ne sprijină în evoluția noastră. Partenera mea de stat la povești este Alexandra Ciucanu, specialist în comunicare și storyteller cu o mare pasiune pentru lumea Instagram. Te invit să ne fii alături în conversația despre convingeri limitative absorbite în copilărie și care ne influențează în viața de adult și sper să te ajutăm să scoți la lumină convingeri proprii pe care să le rescrii. Pe Alexandra o găsești aici: https://www.instagram.com/alexandraciucanu_/ Formularul de preînscriere la cursul ei de reels este: bit.ly/PreinscrieriTAP4Reels

Annemieke Bosman in gesprek met schrijver en journalist Pieter Waterdrinker. Waterdrinker schreef zijn nieuwe boek in het Schrijvershuis aan het Spui in Amsterdam, in 2020, tijdens de coronapandemie. In het voorjaar van dat jaar verruilden Pieter Waterdrinker, zijn vrouw en drie poezen hun appartement in Sint-Petersburg voor een tijdelijk onderkomen in Frankrijk. Waterdrinker's nieuwe boek 'Biecht aan mijn vrouw' is een even hilarisch als weemoedig relaas over de zin van het leven, over liefde, kinderen, trouw en ontrouw, over het verstrijken van de tijd en het onherroepelijke ouder worden. Met schwung en milde spot becommentarieert Waterdrinker de huidige tijd, waarbij hij de lezer wederom tot de laatste bladzijde weet te boeien. Waterdrinker schreef al eerder grote successen als 'Tsjaikovskistraat 40', 'De rat van Amsterdam' en 'De dood van Mila Burger'. 

Episodul 52 este live în plin conflict ruso-ucrainean. Proximitatea conflictului ne-a azvârlit din nou într-o stare de îngheț, de neclaritate și nesiguranță. Se spune că în perioadele în care te uiți pe geam și afară este ceață, e timp potrivit să faci curățenie în interior. Pandemia ne-a învățat să ne căutăm pildele, lecțiile, „silver lings-urile” pe care le-a adus fiecăruia dintre noi. Încetinirea ritmului în business a fost un bun prilej să ne întoarcem la noi, la interiorul nostru și să aflăm ce e acolo. Iată-ne din nou în situație de criză, forțați de împrejurări să luăm o pauză de la creșterea afacerii. Avem din nou timp pentru a reflecta. În acest episod de invit să te gândești la limitele tale asertive, și abilitatea de a spune „NU” cu ușurință. Totodată îți ofer formula magică prin care spui „plătește-mă” politicos, în loc să lucrezi gratis.

Traim vremuri neobisnuite, care ne pun in incurcatura. "Colegii de clasa spun ca ar putea fi razboi si la noi in tara. Tu ce spui, mama?", poate ca te intreaba copilul tau. Sau poate ca adolescentul pe care-l ai isi pune intrebarea daca nu cumva o sa izbucneasca al treilea razboi mondial. Tu cum raspunzi la aceste intrebari?

Stim sa spunem "Da". Ce facem insa cand trebuie sa spunem "Nu" ? Urmareste episodul de azi si afla nu doar cum sa spui nu, dar si când, de ce si cui. Mai multe pe https://www.mentorideromania.ro/

De Athenaeum Podcast wordt gemaakt door de boekhandelaren van Athenaeum Boekhandel op het Spui in Amsterdam: elke maand gaan we in gesprek met schrijvers, dichters, essayisten én met elkaar. Deze aflevering bestaat uit drie onderdelen rondom het thema rouw. Allereerst een voordracht uit het nieuwe foto- en poëzieboek 'Broos' van Roos Klijn. Daarop volgt een gesprek tussen boekverkopers Lynn van der Zaag en Reny van der Kamp en schrijver en muzikant Shula Tas. Onlangs verscheen haar debuut ‘Waar gezongen wordt', een deels autobiografische roman waarin het hoofdpersonage onderzoekt hoe ze haar stem terug kan vinden tijdens een periode van rouw. Ten slotte leest Emma van Meyeren een stuk voor uit haar essaybundel ‘Ook ik ben stukgewaaid: Essays over rouw' dat in 2020 uitkwam.

De Athenaeum Podcast is een podcast gemaakt door de boekhandelaren van Athenaeum boekhandel op het Spui in Amsterdam. Vanaf nu presenteren wij elke maand een nieuwe aflevering waarin wij in gesprek gaan met schrijvers, dichters, essayisten én met elkaar. Deze aflevering bestaat uit drie onderdelen. In het eerste deel gaan boekverkopers Romy Day Winkel en Helen Westerik in gesprek met Nelleke Noordervliet over haar nieuwe roman getiteld ‘Wij kunnen dit'. Daarna vertellen boekverkopers Marieke van Ekeren en Lynn van der Zaag over hun ervaringen in de winkel. Ten slotte volgt een kort gesprek tussen Anneke Reijnders, werkzaam in het Nieuwscentrum, en boekverkoper in ruste Hans van Daalen. Zij praten over het recente sluiten van Hans' boekhandel, Minotaurus, en het boekenvak. Met dank aan onze editor Denis Wouters van NoFi Studios!

Het ware verhaal over de Engelandvaarders. Historicus Victor Laurentius bracht in eigen beheer de biografie De Grote Tazelaar uit in 2009 Op 10 mei 2010 gaf hij een lezing in bibliotheek 't Spui in Vlissingen. Daarin vertelt hij waarom hij het boek wilde schrijven en onthult tevens dat niet alleen Erik Hazelhof Roelfzema Soldaat van Oranje is, maar ook hij... In deel 5 (slot) gaat het over het leven van Tazelaar vanaf de bevrijding in 1945 tot zijn dood in 1993. Tazelaar's personage komt voor in de film soldaat van Oranje, dan heet hij Guus Lejeune...

Het ware verhaal over de Engelandvaarders. Historicus Victor Laurentius bracht in eigen beheer de biografie De Grote Tazelaar uit in 2009 Op 10 mei 2010 gaf hij een lezing in bibliotheek 't Spui in Vlissingen. Daarin vertelt hij waarom hij het boek wilde schrijven en onthult tevens dat niet alleen Erik Hazelhof Roelfzema Soldaat van Oranje is, maar ook hij... In deel 4 vertelt Laurentius over de geheime missies die de Engelandvaarders uitvoeren naar Nederland. Ook komt Canada ter sprake en de militaire Willemsorde...

Het ware verhaal over de Engelandvaarders. Historicus Victor Laurentius bracht in eigen beheer de biografie De Grote Tazelaar uit in 2009 Op 10 mei 2010 gaf hij een lezing in bibliotheek 't Spui in Vlissingen. Daarin vertelt hij waarom hij het boek wilde schrijven en onthult tevens dat niet alleen Erik Hazelhof Roelfzema Soldaat van Oranje is, maar ook hij... In deel 3 worden plannen gemaakt om Engelandvaarders in Nederland af te zetten. Op 16-17 januari 1942 volgt een nieuwe poging op het Scheveningse strand. Hazelhof en Tazelaar in de hoofdrol...

Het ware verhaal over de Engelandvaarders. Historicus Victor Laurentius bracht in eigen beheer de biografie De Grote Tazelaar uit in 2009 Op 10 mei 2010 gaf hij een lezing in bibliotheek 't Spui in Vlissingen. Daarin vertelt hij waarom hij het boek wilde schrijven en onthult tevens dat niet alleen Erik Hazelhof Roelfzema Soldaat van Oranje is, maar ook hij... In deel 2 vertelt Laurentius over de persoon Tazelaar en Hazelhof. Ook noemt hij verschillen in het verhaal zoals dit in de film soldaat van Oranje is te zien.

Het ware verhaal over de Engelandvaarders. Historicus Victor Laurentius bracht in eigen beheer de biografie De Grote Tazelaar uit in 2009 Op 10 mei 2010 gaf hij een lezing in bibliotheek 't Spui in Vlissingen. Daarin vertelt hij waarom hij het boek wilde schrijven en onthult tevens dat niet alleen Erik Hazelhof Roelfzema Soldaat van Oranje is, maar ook hij... In deel 1 vertelt Victor Laurentius over zichzelf en het begin van de verzetsdaden van Peter Tazelaar.