Podcasts about faza

[00:00:00] George Buhnici: Invitatul nostru în această seară este profesorul nostru preferat, domnul Dumitru Borțun. [00:00:05] Bine ați revenit, domnul profesor! Mulțumesc! Avem o teme fierbință la ordinea zile și una [00:00:10] dintre cele mai importante. Voi începe cu breaking news-ul săptămânii acestea. [00:00:15] asasinarea în public a unei dintre cei mai importanti să le spunem [00:00:20] așa, exponenței republicanilor MAGA din Statele [00:00:25] Unite Un tânăr de 31 de ani, Charlie Kirk, împușcat de un [00:00:30] aparent radicalizat care credea el că Charlie Kirk [00:00:35] împrăștie ură.[00:00:36] Dumitru Bortun: Da, dar se pare că ăsta e mai fascist decât [00:00:40] Kirk. Sunt doi radicali care au un discurs alurii [00:00:45] și unul și altul. [00:00:47] George Buhnici: Ok. Sunt doar câteva zile de la [00:00:50] moartea lui Charlie Kirk. Noi suntem la un pic de distanță, destul de safe. Acolo spiritele sunt atât de fierbinți [00:00:55] încât... Guvernatorul statului iutaiei le-a recomandat oamenilor să plece de pe social media pentru că era furia [00:01:00] prea mare.Trăim într-o economie a furiei. Însă deci de la distanță din [00:01:05] experiența noastră, când vă uitați și la Charlie Kirk și la asasinul lui, [00:01:10] nu vedeți o victimă și un agresor? [00:01:13] Dumitru Bortun: Ba da. Și [00:01:15] regret că un om tânăr și doar un [00:01:20] influencer, nu un om care apasă pe butoane, care ia decizii politice [00:01:25] Este omorât. Lasă în urma lui [00:01:30] doi copii fără tată, lasă o soție tânără, [00:01:35] neconsolată deci lucrurile astea sunt oribile.Dar [00:01:40] vreau să vă spun că asistăm la [00:01:45] simptomul unei rupturi foarte puternice în societatea americană. [00:01:50] Pentru că un astfel de eveniment nu polarizează o societate în halul ăsta, [00:01:55] dacă societatea respectivă nu este deja polarizată, dacă nu e [00:02:00] ruptă în două părți, cel puțin. Deci ruptura [00:02:05] preexista. [00:02:06] George Buhnici: Ok, vedem deja această ruptură care este [00:02:10] amplificată de toate părțile implicate de an de zile în Statele Unite, nu e nouă.Am văzut o [00:02:15] mâncă dinaintea lui Obama, apoi s-a transferat primar Am Trump [00:02:20] și a lui Biden și acum am ajuns la punctul la care vedem tentative de asasinat tot mai [00:02:25] des. Am văzut și cea împotriva lui Donald Trump, am văzut atentate teroriste, au fost denumite [00:02:30] încindierile showroom-urilor Tesla, tot pe motive politice.În momentul [00:02:35] acesta vedem această ruptură care ajunge în faza pe gloanțe, ca să zicem așa. [00:02:40] Faza pe, cum zic cei din zona militară, faza kinetică. [00:02:44] Dumitru Bortun: [00:02:45] Da, da. Este întâi faza violenței simptomale Simbolice, [00:02:50] când ne vorbim urât și ne jurăm, urmează faza violenței [00:02:55] fizice. După aceea urmează faza [00:03:00] gloanțelor, cum bine ați spus, și, Doamne ferește [00:03:05] următoarea este faza războiului civil.Deci genul [00:03:10] ăsta de conflict este amplificat din păcate de noile [00:03:15] mijloace de comunicare în masă, așa zisele new [00:03:20] media, tot ce ține de internet, de rețele sociale, de bloguri, de [00:03:25] vloguri și așa mai departe. Podcast-uri. [00:03:28] George Buhnici: Charlie Kirk [00:03:30] este un om născut din acest val de social media. Este unul dintre oamenii care a [00:03:35] folosit excepțional de bine algoritmul, avea [00:03:40] propriului podcast și a creat un ONG și a creat această faimă de om care [00:03:45] poate să dezbată cu oricine, mai ales în public, să zicea în universități și transforma chestia asta.[00:03:50]Un pe care îl publica peste tot. A devenit extrem de influent și a atras [00:03:55] destul de mulți oameni care au ajuns să-l susțină pe Donald Trump [00:04:00][00:04:00] Dumitru Bortun: prin aceste [00:04:01] George Buhnici: activări ale lui. [00:04:02] Dumitru Bortun: Sunt de acord că era foarte talentat [00:04:05] și că avea un talent deosebit de a mobiliza, avea o [00:04:10] anumită carismă de la modul în care arăta, la modul în care [00:04:15] vorbea, punea problema.Dar vreau să vă spun că, așa [00:04:20] zisele... Dezbatere ale lui nu erau chiar [00:04:25] dezbateri Vedeți că există pe internet, spun pentru cei care ne [00:04:30] urmăresc, dumneavoastră știți, pentru că le-am primit chiar de la dumneavoastră, sunt [00:04:35] două filme cu un cadru didactic un lecturer de la [00:04:40] Universitatea Cambridge, care face analiză pe text, [00:04:45] face analiză de discurs.[00:04:47] George Buhnici: Și vorbim despre niște dezbateri [00:04:50] pe care Charlie Kirk le-a făcut în Europa, a fost la Cambridge, la [00:04:55] Oxford și s-au zis acolo încercând să convingă universitățile britanice [00:05:00] să se lepede de ochism. [00:05:03] Dumitru Bortun: Să se [00:05:05] lepede de tot ce înseamnă stânga. Ochismul este doar pretextul. Așa. Vor să [00:05:10] scoată universitățile de sub influența mișcărilor [00:05:15] de stânga.Cele care vorbesc despre o societate deschisă despre emanciparea [00:05:20] oamenilor despre libertatea de alegere, despre [00:05:25] progres și care [00:05:30] sunt teme nesuferite celor de dreapta din Statele Unite. [00:05:35] Și am început cu aceste mari universități legendare [00:05:40] universități din Europa. Eu vreau să vă spun că acest film, care este [00:05:45] un...Studiu este un film didactic foarte reușit. Eu mi-am și [00:05:50] scos pe hârtie după ce mi-ați trimis... [00:05:55] Filmul, mi-am scos grășelile, pentru că și eu [00:06:00] predau gândire critică. Fallacies, nu? Fallacies. Erori de gândire [00:06:05] din perspectiva teoriei critical thinking. Și sunt de [00:06:10] pildă moving the goalpost, adică a schimba regulile [00:06:15] sau chiar subiectul sau criteriile după care discuți [00:06:20] și analizezi o problemă în timpul discuției.Sau burden of [00:06:25] prof, datoria de a dovedi ceva, o presiune de a dori ceva [00:06:30] pe care o pui în celuilalt. Sau post hoc, ergo [00:06:35] procter hoc. Post hoc înseamnă în latină după aceea, procter hoc, [00:06:40] din cauza aceea. Acest sofism, că dacă ceva urmează după [00:06:45] altceva, înseamnă că este efectul acelui fenomen. Doar pentru că e [00:06:50] după el.Nu e neapărat o relație. cauzală. El practică această [00:06:55] eroare de argumentare. Formă personal incredibility, [00:07:00] incredality, adică neîncrederea personală. Eu nu cred în ce spui. Tu nu poți [00:07:05] să credi așa ceva. [00:07:05] George Buhnici: Într-o dezbatere științifică chestia asta e inacceptabilă [00:07:08] Dumitru Bortun: E inacceptabilă. Nu mă interesează [00:07:10] că tu nu poți să crezi.E problemă subiectivă. Poate te-a bătut taică tu când erai mic. Poate [00:07:15] ai avut un unchi care era șeptic. Nu știu care e istoria ta [00:07:20] personală. De ce nu crezi treaba asta? Deci... Pe urmă [00:07:25] red herring, cherry picking, sunt mai multe [00:07:28] George Buhnici: [00:07:30] tehnici [00:07:31] Dumitru Bortun: tacticile, numește ele giz galop, [00:07:35] argument from tradition, pentru că s-a mai întâmplat, [00:07:40] înseamnă că e adevărat.Pentru că, așa, [00:07:45] argumentele circulare, de genul avortul e greșit fiindcă este o [00:07:50] crimă iar crimă este greșită. Deci te învârți în același, fără să [00:07:55] demonstrezi de ce este o crimă. Ai sărit peste etapa asta. [00:08:00] Cel care te ascultă aude doar faptul că crimă e [00:08:05] greșită ceea ce e corect, și tragi concluzia că și avortul e greșit.[00:08:10] Fără să... Argumentezi implicația de la mijloc. [00:08:15] Corect Este o crimă. Deflection. Deflection [00:08:20] înseamnă abatere, abatere la subiect. Mă abat de la subiect pentru că simt că tu [00:08:25] îl argumentezi mai bine și că eu nu mai am argumente. Corect Și atunci [00:08:30] schimbă subiectul, mă abat de la... Și în sfârșit special [00:08:35] plating, când decretăm că ceva este o excepție fără să [00:08:40] argumentăm.Bine ce special plating Spui tu, e o excepție În general, lucrurile astea au cum zic eu, fără [00:08:45] să... Toate lucrurile astea au fost depistate de [00:08:50] acest profesor de la Cambridge. Și puse pe film și a arătat fragment [00:08:55] din discuție între Kirk și un student [00:09:00] de la Universitatea în Cambridge, unde arăta cum a făcut această [00:09:05] greșeală.Deci una dintre erorile de [00:09:10] argumentare este că tu nu dovedești adevărul a ceea ce [00:09:15] spui dar aștepți ca celălalt să contrazică, spune, [00:09:20] dovedește-mi că n-am treptate. Nu e datoria lui să dovească că n treptate, e datoria ta să [00:09:25] dovedești că ai treptate. Deci dialogul ăsta era mai mult, cum să vă spun, un show, [00:09:30] un spectacol, din care probabil câștiga și bani, dar era finanțat [00:09:34] George Buhnici: [00:09:35] de mulți miliardari Charlie Kirk și nu doar el, prin acel ONG Turning Point [00:09:40] USA.Pentru cei care vor un pic mai mult context, nu știu câtă răbdare aveți să urmăriți toată [00:09:45] scena asta americana, eu o fac destul de îndeaproape, Charlie Kirk, [00:09:50] într-adevăr folosea exact toate texturile tehnicele pe care le-a spus și ceva în plus, dar reușise să fie atrăgător pentru [00:09:55] social media, pentru că livra soundbites, livra TikTok-uri, livra chestii condensate [00:10:00] într-un minut, în care te convingea că creștinismul este bun, iar islamul este [00:10:05] greșit, că albii sunt mai buni că negrii sunt răi, că omosexualitatea este sau nu [00:10:10] acceptabilă, căsătoria într-un fel Și în momentul în care era pus în fața unei dezbateri cu [00:10:15] oameni cu pregătire, cu educație, argumentele lui de foarte multe ori cedau.Asta s-a [00:10:20] întâmplat inclusiv în anumite universități Însă de cele mai multe ori Reușea să facă chestia asta cu [00:10:25] studenți În scena publică De pe o poziție în asta Nu știu câți dintre voi ați urmărit să tea [00:10:30] într-un cort Cu oameni în fața lui Ca și cum ar propovădui ceva Știți că e [00:10:35] interesantă chestia asta Că toți avem într-un fel sau altul până la un punct Acest cult al lui Iisus Că vrem să ne [00:10:40] împărtășim adevărul nostru Iar cei care interacționea el De foarte multe ori erau puși pe piciorul din [00:10:45] spate Pentru că el era un comunicator Excepțional de bun Ce [00:10:48] Dumitru Bortun: povestiți dumneavoastră [00:10:50] se numește în teoria discursului Miza scenă Punere în scenă [00:10:55] Sau încadrare unui discurs El asta făcea făcea frameworking [00:10:59] George Buhnici: Cu [00:10:59] Dumitru Bortun: [00:11:00] cortul ăla [00:11:01] George Buhnici: Exact, și el din cortul ăla Sătea de vorbă interacțiunea cu oameni pe [00:11:05] care îi bombarda Cu toate argumentele Pe care le-a spus puțin mai devreme Pentru oameni cu [00:11:10] pregătire filozofică Semiotică, comunicare, toate lucrurile astea Erau transparente [00:11:15] vedeau Prin ele, mai ales că făcea de foarte mult Tot ce a spus dumneavoastră Într-o dezbatere foarte [00:11:20] articulată cu acel student De la Cambridge, tot muta ținta Pentru că una dintre [00:11:25] temele De dezbatere de acolo, foarte scurt Ca să vă dau un rezumat o să vă dau link-urile Pentru aceste [00:11:30] analize Să le dați [00:11:31] Dumitru Bortun: neapărat, că sunt instructive Pentru că și [00:11:35] ascultătorii Noșterii trebuie să învețe Să se ferească de [00:11:40] Oratorii păcălici Care păcălesc auditorii [00:11:43] George Buhnici: Corect [00:11:45] Vă dau un exemplu foarte simplu Unul dintre argumentele lui Charlie Kirk este că [00:11:50] Creștinismul a susținut întotdeauna monogamia și asta este căsătorie într-un bărbat și o [00:11:55] femeie.Și că asta este bună pentru că nici o civilizație avansată [00:12:00] nu a avut căsătorie între persoane de același sex. [00:12:05] Și este contrazis. Și atunci nu insistă, nu doar să fie acceptată, să fie în lege, să fie legiferată. Și [00:12:10] studentul vine și spune, a fost legiferată în Mesopotamia. În Mesopotamia putea să ai [00:12:15] căsătorie între un bărbat și un bărbat.[00:12:17] Dumitru Bortun: Legar. O mare civilizație. [00:12:18] George Buhnici: O mare civilizație. Și îl [00:12:20] spune, da, da și la ce i-a ajutat chestia asta? Din nou tot muta ținta. Și zice, păi, a rezistat niște mii ani. Măi, la [00:12:25] civilizație americană nu are încă mii de Dar aminte, mii de ani de civilizație. [00:12:30] Acum, nu trebuie să fim de acord sau nu cu ce au făcut cei din Mesopotamia.Mesopotamia nu mai e [00:12:35] astăzi. Problema este cum [00:12:37] Dumitru Bortun: argumentăm. Exact. [00:12:39] George Buhnici: Bun. [00:12:40] Am vorbit așadar despre care este semnificația acestui asasinat. Nu vom lămuri încă, dar mie [00:12:45] mi-este clar că ce va urma, vor fi mai puține astfel de dezbatări în public. Exista totuși [00:12:50] valoare în ceea ce văd eu că făcea Charlie Kirk, faptul că pornea o conversație și cu oameni care [00:12:55] Nu îl simpatizau, nu erau de acord cu el și care chiar puteau să îl [00:13:00] dezbată.Nu aveau forța lui de expunere, dar puteam să vedem, cei care am urmărit [00:13:05] suficient de mult, că dincolo de prove me wrong a lui Charlie Kirk, da, [00:13:10] erau momente când era wrong. Dar foarte mulți politicieni se feresc de dezbatări. Și asta este [00:13:15] meritul lui, faptul că au umplut un gol. Bun. [00:13:20] Și acum, întrebarea, că noi avem o listă de teme aici prin care trebuie să trecem, nu avem foarte mult [00:13:25] timp la dispoziție, de aia o să ne vedeți că poate că ne grăbim un pic, dar încercăm, nu știu cât puteți să stați, [00:13:30] e seara, e duminică vă mulțumim că ați venit.Întrebarea care vine acum [00:13:35] este, totuși când devine acest free speech, acest absolutism al [00:13:40] libertății [00:13:41] Dumitru Bortun: de expresie, [00:13:41] George Buhnici: că putem să spunem orice, [00:13:45] unde se oprește această unde punem o limită pentru această exprimare, pentru [00:13:50] orice, ca să nu ajungem în astfel de situații în care unul din tabăra cealaltă să spună trebuie să te [00:13:55] opresc cu orice preț, pentru că împrăștii ură, între ghilemele.[00:13:58] Dumitru Bortun: Să fie clar aici sunt [00:14:00] două extreme, domnul Bucnici Primul lucru pe care îl vreau să-l spun este [00:14:05] că nu e cazul să apelăm la așa zisul bun simț, că aud foarte des [00:14:10] lucrurile astea la comentatori superficiali pe postul de [00:14:15] televiziune pe rețele sociale. Bunul simț este un ghid foarte bun, [00:14:20] pentru că bunul simț e definit cultural.El difere de la o [00:14:25] cultură la altă cultură, de la o subcultură la altă subcultură deci e [00:14:30] circumscris unei culturi sau subculturi. Deci bunul simț nu este universal. [00:14:35] Deci nu rezolvă. La nivelul unei societăți imense, cum e societatea nord-americană, [00:14:40] n-ai cum să apelezi la bunul simț ca... La un criteriu [00:14:45] universal valabil pentru a te opri unde trebuie cu libertatea de expresie.Și [00:14:50] atunci vă spun două lucruri. Sunt două extreme aici. Pe de o parte, [00:14:55] libertatea de expresie dusă la paroxism poate să ducă la [00:15:00] [00:15:05] violență. [00:15:10] Deci odată este violența asta [00:15:15] verbală, violență [00:15:20] simbolică, violență psihologică prin priviri, până la [00:15:25] violența gloanțelor, cum spuneați, și până la, Doamne ferește un război [00:15:30] civil.Deci violența poate să ducă pentru că eu îmi exprim [00:15:35] gândurile mele fără să am nicio oprelișe, pentru că mă prevalez [00:15:40] amendamentului al Constituției Americanei, libertatea de expresie. [00:15:45] Ori, libertatea de expresie poate să ducă la faptul că îi jignesc pe seminii mei, că [00:15:50] le dau motive să-mi furie, le dau motive să se răzbune, [00:15:55] să-mi replice și așa mai departe.Pentru asta s-a inventat [00:16:00] ceea ce se numește corectitudine politică. Dar corectitudinea politică [00:16:05] ea limitează la extrema cealaltă pentru că mai e o problemă aici [00:16:10] De atâta corectivine politică ajungi să [00:16:15] sufoci să restrângi reptul la liberă exprimare. [00:16:17] George Buhnici: Exact. [00:16:18] Dumitru Bortun: Se [00:16:18] George Buhnici: ridică pendulul [00:16:20] în extrema cealaltă. În cealaltă [00:16:21] Dumitru Bortun: extremă.Deci nici corectivinea politică nu este [00:16:25] absolut, un criteriu absolut, pentru că asta [00:16:30] acumulează frustrări, acumulează... [00:16:33] George Buhnici: Haideți să dăm două exemple, [00:16:35] dacă vreți. Una dintre chestiile, pe care Charlie Karrick le spunea, este că [00:16:40] tinerii de culoare au mai multe probleme pentru că nu [00:16:45] trăiesc cu un tată în casă pe parcursul [00:16:50] copilăriei lor.E o chestie culturală în familiile de culoare din Statele Unite. [00:16:55] Undeva la trei din patru tați, bărbați, pleacă de acasă. [00:17:00] Și îl zicea că ăsta este un motiv pentru [00:17:05] violența lor, pentru lipsa lor... Delinvență. Delinvență. Copilăria [00:17:08] Dumitru Bortun: în stradă [00:17:09] George Buhnici: [00:17:10] Intră chestia asta la libertate de exprimare? [00:17:13] Dumitru Bortun: Intră, dar când [00:17:15] îți dai seama că jignești și pui pe jar o mare [00:17:20] categorie umană, poți să te abții și să spui așa, [00:17:25] există familii americane în care tații lipsesc, nu își îndeplinești [00:17:30] rolul și nu oferă un pattern cultural, un model cultural de [00:17:35] comportament băieților.De aici ies tinerii responsabili, [00:17:40] bărbați care nu pot întemeia o familie și care nu se vor putea purta cum trebuie cu [00:17:45] soțiile și cu copiilor. De ce? Fiindcă n-au un model anterior. Dar nu spui neapărat că-s [00:17:50] negri. Pentru că s-ar putea ca majoritatea să fie într-adevăr din [00:17:55] populația de culoare pentru că se explică [00:18:00] culturalicește.Din cultura lor există [00:18:05] treaba asta, că bărbatul poate să plece când vrea. Dar nu spui. [00:18:10] Pentru că asta se numește responsabilitate. Domnul Bun, și nu este vorba nici de a încălca... Chiar dacă [00:18:15] e [00:18:15] George Buhnici: adevărat statistic? [00:18:17] Dumitru Bortun: Dacă e adevărat statistic, [00:18:20] adevărul nu e niciodată un scop în sine. Un scop în sine e binele. Eu [00:18:25] pot să imaginez o politică adevărului spus în așa fel, într-un [00:18:30] anumit fel, într-un anumit...În un moment, unor anumiți oameni ca să facem bine nu ca să [00:18:35] facem rău. Pentru că ipocrizia aia să știți că am fost sincer. Nu mă ajută cu nimic. [00:18:40] Cu sinceritatea ta ai distrus o familie. Ai înăgrit [00:18:45] imaginea unui părinte fața copilului său. Ai distrus prestigiul unui profesor în [00:18:50] fața elevului. Poți să faci foarte mult rău fiind sincer.Ai spus adevărul [00:18:55] Sau ai spus ce credeai tu că trebuie spus. De acord. Trebuie să ne înfrânăm singuri. [00:19:00] Asta se numește responsabilitate. Adică să fii conștient de consecințele [00:19:05] faptelor tale. Și când zic fapte, zic și acte de comunicare. [00:19:09] George Buhnici: Asta este cea [00:19:10] importantă lecție pe care mi-ați dat-o și mie în vara lui 2022.Da. Că până la urmă cuvintele [00:19:15] contează. [00:19:15] Dumitru Bortun: Da. [00:19:16] George Buhnici: Pe de altă parte însă, comportamentul și afirmația lui Charlie [00:19:20] Kirk, din nou vin după ce pendulul s-a ridicat prea mult în partea cealaltă și am ajuns în situația în care [00:19:25] putem să permitem unor bărbați să se declare femei. Deși, [00:19:30] biologic, sunt masculi. Doar pentru că au decis [00:19:35] dintr-o dată că vor să se declare femei, că vor să umble pe unde sunt femeile și [00:19:40] nimeni nu se opune la această chestie Ca nu-i [00:19:42] Dumitru Bortun: jignească.[00:19:42] George Buhnici: Ca să nu-i jignească. Acea [00:19:45] corectitudine politică de care vorbiți noastră a dus-o la extrema cealaltă. Sunteți de acord că este și asta o extremă? [00:19:49] Dumitru Bortun: Da. [00:19:50] Și sunt de acord că în istorie sunt... Sunt mii de cazuri de idei [00:19:55] bune care au căput pe mâna unor ticăloși și care s-au transformat în [00:20:00] lucruri oribile. Idei bune.Care se degradează în mâna unor oameni [00:20:05] Care nu sunt la înălțimea ideii. A construi o societate [00:20:10] bazată pe reguli de comportament civilizat. Corectiunea asta politică ar trebui tradusă [00:20:15] corect în românește corectiune socială. Fiindcă la ei politic are mai multe sensuri [00:20:20] Aici e sensul de la polis. De la societate De la societate [00:20:25] Deci corecțiune socială să fim corecți unii cu alții, să nu ne umilim, să [00:20:30] nu facem bullying.Ce mi se pare [00:20:32] George Buhnici: mie grav este că de foarte multe ori oamenii care [00:20:35] ajung să facă rău altora, o fac în numele [00:20:40] altor oameni sau altor ființe mai nou care nu sunt de față. [00:20:45] Nu ați observat lucrul ăsta? Da, da da. E interesant. Ne punem noi ca [00:20:50] apărători ai... Ne erijăm în... Protectorii unei categorii defavorizate. [00:20:55] Da atacăm individul, îl luăm individual din mulțime, deci îl [00:21:00] discriminăm pentru că ar face rău unor [00:21:05] clase care nu sunt prezente.[00:21:06] Dumitru Bortun: Dar eu aș vrea să termin ideea pentru că n-am spus [00:21:10] decât jumătate din ea. Mă scuzează că m-am... Nu, nu m-ați întrebat. [00:21:15] Ați făcut completării necesare. Începusem să spun [00:21:20] cum nu trebuie să gândim să nu venim cu argumentul bunui simț pentru [00:21:25] că nu rezolvăm mare lucru. Bunul simț nu poate fi cuantificat și nu este universal [00:21:30] valabil.Difere de la o cultură la altă Însă, pide la cultura [00:21:35] afroamericanilor la cultura albilor protestanți. Și diferă [00:21:40] bunul simț de la cultura în raport cu cultura catolicilor. Deci [00:21:45] sunt culturi în care ceea ce e de bun simț pentru mine, [00:21:50] pentru ei nu e de bun simț. Deci nu bunul simț trebuie să [00:21:55] prevaleze trebuie să prevaleze ideea de bine comun, codificată în [00:22:00] limbaj politic, interesul public.Interesul public ce înseamnă? [00:22:05] Să încerci să iei drept criteriul de evaluare unde ne oprim [00:22:10] cu libertatea de expresie, acolo unde se pune problema [00:22:15] binelui tuturor, dacă nu al tuturor, pentru că e greu de realizat asta, [00:22:20] binele cât mai mult pentru un număr cât mai mare [00:22:25] de oameni. Este criteriul utilitarismului.[00:22:27] George Buhnici: Ok, sau dacă vreți o întorc eu invers, [00:22:30] lucrurile pe care ne-am vorbit de foarte multe ori aici să reducem suferința. [00:22:33] Dumitru Bortun: Să reducem suferința. [00:22:35] Ăsta e criteriul doctrinei utilitariste o doctrină etică, [00:22:40] reprezentatul cel mai important e John Stuart Mill. Are și o carte apărută în limba română [00:22:45] în librării, se găsește utilitarismul.John Stuart Mill asta spune că [00:22:50] ai un criteriu pentru cât mai mulți [00:22:55] oameni. Criteriul ăla pe care îl spune [00:23:00] în Sinedru, marele preot al [00:23:05] Israelului, că e bine să-l sacrifice pe Iisus decât să facă rău unui [00:23:10] popor întreg, era un sofist de fapt pentru că poporul nu murea dacă [00:23:15] ei nu-l crucificau. Însă el pune, argumentul ăsta este, pentru că [00:23:20] Iisus era un singur individ, iar poporul lui Izrael era format din [00:23:25] milioane.Și atunci dă prioritate celor care [00:23:30] sunt mai mulți. Genul ăsta de a gândi însă este salvator în [00:23:35] multe situații, pentru că alt criteriu nu avem. Nu avem criterii absolute pentru bine și rău. [00:23:40] Și atunci ne oprim cu libertatea de expresie acolo ne simțim că facem rău [00:23:45] mai mare. Și atunci haideți să comparăm.Dacă merg pe [00:23:50] discursul urii ăsta creează niște frustrări și [00:23:55] niște replici. Și feedback-ul ăla pozitiv care [00:24:00] amplifica, am mai vorbit despre el, și care poate să se ducă până la război civil. [00:24:03] George Buhnici: Când ziceți feedback [00:24:05] pozitiv este amplificarea urii. E [00:24:06] Dumitru Bortun: amplificare, nu e negativ, adică nu scade. [00:24:10] Iar ăsta, [00:24:15] libertatea de expresie, care poate să fie [00:24:20] deșântată duce la niște jigniri dar nu duce la violență.Și atunci, [00:24:25] care este mai aproape de binele comun? [00:24:30] Discursul urii sau corectul înapolitic? [00:24:35] Înțelegeți cum trebuie să gândim? Dar [00:24:40] corectitudinea [00:24:43] George Buhnici: politică a fost acuzată de foarte [00:24:45] multe ori de conservatori că este un slippery slope, că este alunecoasă, că ne [00:24:50] aduce către alte probleme Lucru pe care îl vedem și începem să venim ușor către Europa, [00:24:55] că se pare că noi nu am învățat din ce s-a întâmplat în Statele Unite și vedem asta acum în [00:25:00] Marea Britanie.Pas cu pas, britanicii simt că au [00:25:05] alunecat, că au ajuns într-un stat care [00:25:10] încearcă să-i controleze, care încearcă să-i forceze cu [00:25:15] migrație excesivă. Pentru [00:25:18] Dumitru Bortun: că ei nu au ajuns la [00:25:20] nivelul de autocontrol. Deci eu când am vorbit până acum, eu [00:25:25] vorbesc idealizând puțin adică idealizând ființa umană ca fiind o ființă [00:25:30] morală care are responsabilitatea faptelor sale și [00:25:35] consecințele științelor faptelor sale și atunci îți pui problema ce e mai rău [00:25:40] corecturile politică sau discursul lor și până la urmă îmi spui că e mai rău [00:25:45] discursul lor, că poate să ducă la război civil.Dar aveți [00:25:50] dreptate că nu toți oamenii sunt capabili de gândirea asta, pentru că gândirea asta de tip [00:25:55] moral este și o gândire mai abstractă. Ori nu toți oamenii își termină [00:26:00] ciclu de formare spirituală Nu-ți rămân needucați pe la jumătatea [00:26:05] drumului, sunt așa zis și neisprăviți. Oamenii ăștia nu pot să gândească moral, nu pot să [00:26:10] se gândească la...De-aia pleacă de acasă și își lasă copiii de [00:26:15] izbeliște, pentru că nu sunt suficient de responsabili, nu [00:26:20] s-au maturizat, nu au intrat în etapa etică a vârstei a vieții, sunt la [00:26:25] vârsta estetică, fac ce le place. Deci genul ăsta de [00:26:30] comportament l-a țăizat bine. Există [00:26:35] și societatea americană, și în societatea [00:26:40] britanică dar la britanici și știu unde batez la evenimente recente, este vorba de [00:26:45] revoltele care au avut loc de curând împotriva [00:26:50] imigranților.[00:26:50] George Buhnici: Despre ele vreau să vorbim acum. [00:26:52] Dumitru Bortun: Da. [00:26:52] George Buhnici: Așadar am văzut [00:26:55] protestele foarte recente cu peste 100 de 100 de oameni în stradă mult peste 100 de mii În [00:27:00] anumite locuri am văzut 100 de mii că se spunea. Important este că au ieșit mult mai mulți în stradă cei [00:27:05] care scandează împotriva imigrației, în timp ce pe [00:27:10] partea cealaltă am văzut puțini oameni la protestele care să protejeze [00:27:15] imigranții.Am văzut inclusiv pancarte de pe tabara cealaltă [00:27:20] destul de greu găsit, care spunea să-i mulțumim Lui Dumnezeu pentru imigranții. Thank God for [00:27:25] immigration, da, și alte lucruri, că mai bine să ne educăm decât să urăm imigranții și așa mai [00:27:30] departe Pe de altă parte ceilalți vin și spun că imigrația a fost scăpată de sub [00:27:35] control și că imigranții abuzează serviciile sociale, că nu vor să se [00:27:40] integreze, că schimbă țesătura socială a Marii Britanii.[00:27:44] Dumitru Bortun: [00:27:45] Domnul Bucnici, să încep tot cu un adevăr banal dar de multe ori [00:27:50] trebuie să plecăm de la lucruri banale ca să construim un argument. [00:27:55] Imensa majoritatea oamenilor nu sunt filozofii [00:28:00] și cetățenii britanici intră în aceeași categorie. Nu fac filozofie [00:28:05] istoriei și nu gândesc din perspectiva unei [00:28:10] istorie a civilizației.Dacă... [00:28:15] Vedeți am citit cu ani în urmă istoria civilizațiilor al lui Arnold [00:28:20] Toynbee. Pe urmă am citit... citit cartea lui Neagos Juvara, teza lui de [00:28:25] doctorat de istoria civilizațiilor. Știți cât e de șocant [00:28:30] când citești așa ceva? Seamănă cu o vizită la [00:28:35] cimitir. După o vizită la cimitir se devalorizează [00:28:40] totul.Nu mai știi dacă merită să te lupti pentru ce te-ai luptat până în ziua de azi. [00:28:45] Când vezi acolo că cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. [00:28:49] George Buhnici: Care [00:28:49] Dumitru Bortun: au [00:28:50] fost cineva la viața lor. Și care până la urmă ajungem tot. [00:28:54] George Buhnici: Deocamdată [00:28:55] Ați văzut liderii din BRICS Care își fac planuri pentru încă [00:29:00] 70 de ani Fiecare Și [00:29:02] Dumitru Bortun: ce vreau să vă spun [00:29:05] Are loc o devalorizare A mizelor Pentru care noi trăim [00:29:10] La fel este când vezi istoria La scară mare [00:29:15] Când am citit Neagul Juvara de pildă Faptul că [00:29:20] Atunci când se schimbă o civilizație Cu alta Ajung în [00:29:25] frunte Oameni care nu au nimic de pierdut Care în civilizația trecută Nu [00:29:30] aveau nimic Și sunt primii Care luptă pentru [00:29:35] schimbare Și în mod firesc ajung în frunte Nu te mai miri Că au ajuns [00:29:40] în fruntea României Cei mai bogați oameni Niște oameni neanalfabeți Sau niște [00:29:45] oameni semidocți Deci [00:29:47] George Buhnici: vorbim despre oportuniști Care [00:29:50] neavând nimic de pierdut Și asumă Riscuri pe care oamenii De treabă [00:29:55] Oamenii civilizati, educați Și care au [00:29:57] Dumitru Bortun: un statut socioprofesional La care [00:30:00] țin s-au învățat în el S-au învățat cu avantajele lui Ăia nu milțează [00:30:05] pentru schimbare Și cu timpul schimbarea Îi ia pe sus și ei rămân în urmă [00:30:10] Rămân printre ultimii Și în frunte se trezesc Ăia care nu aveau nimic de [00:30:15] pierdut Când Neagul Juvara face analiză istorică Și arată că de fiecare dată [00:30:20] S-a întâmplat așa Când s-a trecut de la civilizația agrară la civilizația industrială, [00:30:25] acum se trece de la civilizația industrială la civilizația informațională și sunt la același [00:30:30] lucru.Și zic dom'le, gata, am înțeles. Dar [00:30:35] devii mai calm, devii mai zen, înțelegi cum stau [00:30:40] lucrurile, nu te mai înfurii, nu te mai indignezi, nu mai protestezi. Ori acești [00:30:45] oameni care ies în stradă n-au cum să-și dea seama că există o [00:30:50] tendință la nivel civilizațional de [00:30:55] migrarea oamenilor din spre est spre vest și din spre sud spre nord.[00:30:59] George Buhnici: [00:31:00] Și care va fi amplificată [00:31:01] Dumitru Bortun: Va fi amplificată în viitor. [00:31:03] George Buhnici: Și [00:31:03] Dumitru Bortun: ei nefiind [00:31:05] filozofia istoriei nu pot să zic, da, dom'le, așa stau lucrurile, ăsta e trendul. Ies [00:31:10] și-și apără locurile de muncă, își apără fetele ca să nu fie [00:31:15] violate de niște oameni, care vin din alte țări, sau [00:31:20] pur și simplu își apără identitatea domnului București.Pentru că mulți au [00:31:25] problema asta. Sunt de altă religie. Sunt de altă [00:31:30] factură. Ăștia nu putem ști la ce ne aștept de la ei. Și de multe ori e și [00:31:35] ignoranța. Pentru că ce s-a înzblat în București cu [00:31:40] băiatul ăla pognit în față pentru că e diferit și pentru că e [00:31:45] invadatorul nostru, asta vine din ignoranță. O dată tipul ăla de [00:31:50] 22 de ani care l-a pognit în față nu știe că noi nu avem resursă [00:31:55] umană, nu avem forță de muncă pentru aceste joburi și în al lui el nu știe că oamenii ăștia [00:32:00] sunt ori hinduși ori budiști, ori confucianiști [00:32:05] din țării din care vin, în care sunt oameni pașnici oameni care nu fură, [00:32:10] sunt mai cinstizi decât majoritatea românilor.Noi până nu facem [00:32:15] un chilipir, până nu păcărim pe cineva Pe [00:32:17] George Buhnici: da. Cum? Pe medie da. Pe [00:32:18] Dumitru Bortun: medie vorbesc. [00:32:20] Noi avem o rală a foloaselor necuvenite pe care se vede în toate domeniile. De la ăla [00:32:25] care i-aș pagă până la ăla care plăcează la doctorat în loc să [00:32:29] George Buhnici: [00:32:30] muncească el. Corect. Dar e exact ca în trafic, am mai dat exemplul ăsta de foarte [00:32:35] multe ori, unul singur trebuie să iasă din coloană și îl vedem toți.O să ne fugă atenția la [00:32:40] el. Un singur migrant care creează o problemă, la câteva mii, zeci de [00:32:45] mii, noi avem prea puțin într-adevăr Doar pentru câte nevoie este de resursă umană. Dacă stai de vorbă [00:32:50] cu orice antreprenor din țara, s-o să spună că duce lipsă acută de forță de muncă de [00:32:55] orice nivel de calificare.[00:32:56] Dumitru Bortun: Dar noi schimbarăm puțin subiectul. Asta era doar o [00:33:00] paranteză. Problema era că ăsta fiind străin, fiind diferit, fiind de altă religie s-ar [00:33:05] putea să cine știe ce ne facă. Fiindcă noi nu-l cunoaștem. [00:33:10] Documentează-te, interesează-te. [00:33:12] George Buhnici: Ajungem și acolo pentru că România este într-o situație foarte [00:33:15] interesantă.Această comunicare atât agresivă împotriva [00:33:20] imigranților într-o țară care de fapt are mari probleme de [00:33:25] emigrație, nu de imigrație. Este o țară de emigranți, nu în care se imigrează. Până și [00:33:30] ucrainenii. Era un comedian care a făcut o poantă foarte, foarte faină [00:33:35] care spunea că românii sunt atât de [00:33:40] primitori încât sunt mai mulți ucraineni refugiați în Bulgaria decât în România.Ăia [00:33:45] ca să ajungă în Bulgaria să treacă prin România, nu să oprescă, să duc la Bulgari. Bă, și Bulgaria e mai săracă Și [00:33:50] totuși sunt mai mulți ucraineni per total, ca număr refugiați decât în România. Te pun [00:33:55] un pic pe gânduri chestia asta. Ăia nu sunt nici de altă culoare, nici de altă religie. [00:34:00] Merg la următoare întrebare.[00:34:04] Dumitru Bortun: Dumneavoastră, nu [00:34:05] aveți o explicație? [00:34:06] George Buhnici: Ba da. [00:34:07] Dumitru Bortun: Nu suntem așa cum ne place să credem [00:34:10] că suntem. Că suntem toleranți și primitori. Știți cum suntem noi? Suntem ca [00:34:13] George Buhnici: mașinilele pe care scrie [00:34:15] sport. Dacă scrie sport pe mașină mașina aia nu-i sport. N-ar fi [00:34:20] nevoie [00:34:20] Dumitru Bortun: să scrie. [00:34:21] George Buhnici: Exact. [00:34:22] Dumitru Bortun: Deci noi ne punem aceste podoabe că [00:34:25] suntem toleranți.Dar din când în când în [00:34:30] istorie am dovedit că nu suntem. Dumneavoastră știți cât greu s-a [00:34:35] desfințat sclavia în România? [00:34:36] George Buhnici: Am fost ultimii din Europa care am oprit eobagia. [00:34:40][00:34:40] Dumitru Bortun: Da. [00:34:40] George Buhnici: Am [00:34:41] Dumitru Bortun: fost ultimii în Europa care am destinsat robia. Romii erau [00:34:45] robi. Asta sclavacism. Și era sub [00:34:50] presiunea Europei exact cum este acum.Ne spuneau [00:34:55] dacă vreți să vă primim în cadrele noastre și să deveniți europeni, trebuie să [00:35:00] terminați cu mizeria asta care este sclavacism. [00:35:05] Robii domnești, robii mânăstirești, robii boierești. Și toți erau [00:35:10] romi Deci asta nu înseamnă... Și eu [00:35:15] vă spun, am auzit acum câțiva ani, la aeroport eram la otopeni, o [00:35:20] discuție între niște din poliția de aeroport.Ce mă mai [00:35:25] revede că așteaptă și niște oameni acolo să uită și zice ăia sunt oameni, sunt țigani. Deci [00:35:30] această formă de [00:35:35] rasism și această formă de șovinism există încă, dar nu e [00:35:40] recunoscută palpită Știți? [00:35:45] În populația României și în instituții de multe ori Constituțiile statului au [00:35:50] astfel de atitudini.Deci nu. Pământ, gândiți-vă ce am făcut [00:35:55] în timpul celui de-al doilea război mondial vis-a-vis de evrei. Și [00:36:00] multe alte exemple. Nu mai zic ce au făcut [00:36:05] administratorii români în cadrii la ter în timpul ocupației românești de acolo Cu [00:36:10] turții, cu tătarii. Sau-au făcut [00:36:12] George Buhnici: jandarmii în Basarabia. [00:36:13] Dumitru Bortun: Da, jandarmii care [00:36:15] au lăsat o amintire foarte urâtă acolo.Deci toate lucrurile astea scot [00:36:20] la iveală anumite aspecte ale psihologiei românilor de care [00:36:25] nu ne place să vorbim, le băgăm sub covor, dar care îi zbognesc din când în [00:36:30] când. Iată de ce în România nu se simt foarte [00:36:35] bine niște oameni veniți din afară și preferă să se ducă în Bulgaria, de pildă, care [00:36:40] e mai sărac.[00:36:40] George Buhnici: Vin de la festivalul vinului moldovenesc, [00:36:45] pe Kiselev. Acolo am fost în seara asta și [00:36:50] de fapt profesional mă uit la oameni. Am văzut un cuplu de [00:36:55] japonezi cred că era, și un singur tip de culoare. În [00:37:00] rest nu prea am văzut străini. Pe de altă parte ni se tot spune pe social media că [00:37:05] românii habar nu au ce să Frumoasă țară au și ce [00:37:10] frumoasă e coeziunea noastră socială în care nu suntem invadați și care să [00:37:15] ținem să protejăm chestia asta.Din nou, nu sunt sigur [00:37:20] dacă îmi doresc să văd mult mai mult străini, dar nu sunt sigur [00:37:25] dacă avem prea puțini. [00:37:27] Dumitru Bortun: Eu unul m-aș bucura. Eu sunt [00:37:30] unul dintre oamenii care valorizează pozitiv diferența. [00:37:35] Care cred că diferențele sunt o sursă de dezvoltare, [00:37:40] sunt un bagaj. Apropo de cei care scuiau, [00:37:45] ne-a dat Dumnezeu darul ăsta cu imigranții, [00:37:50] pentru că unii îi urăsc și vor să-i trimită înapoi iar alții spun că este un [00:37:55] dar de la Dumnezeu să ai imigranții, să ai în primul rând o forță de muncă pentru anumite [00:38:00] meserici, în al doilea rând să ai o diversitate culturală religioasă.Care e problema? [00:38:05] Care e problema că sunt diferiți de tine? Te sperii atât mult diferența? Te bag [00:38:10] așa în angoasă și în insecuritate și în incertitudine? Iată, [00:38:15] deci, eu cred că oamenii care îi urăsc pe străini sunt [00:38:20] permite să încalcă principiul corectitudinii politice, [00:38:25] am să fiu liber, ca la exprimare sunt minți înguste și suflete [00:38:30] mici.[00:38:30] George Buhnici: Ok. Pentru că noi toți am profitat de pe urma [00:38:35] prosperității și felul în care am fost primiți în multe alte țări. [00:38:40][00:38:40] Dumitru Bortun: Absolut. [00:38:41] George Buhnici: Și totuși, ce face aceste proteste cum am văzut în Marea [00:38:45] Britanie? Nu bag mâna în foc, că nu o vedem unul curând și pe la noi, deși încă o dată, noi nu avem o problemă urgentă, [00:38:50] dar ce face ca aceste proteste să strângă masea atât de [00:38:55] mari?Încă o dată, eu cred că ce-am văzut la Londra e doar începutul. De unde vine chestia asta? Pentru că e prima [00:39:00] dată când auzim că oamenii sunt mai preocupați de migrație decât de economie. [00:39:05] E o chestie de identitate? E o chestie de manipulare prin presă sau de social media? [00:39:10] Și, și, și. [00:39:11] Dumitru Bortun: În primul rând e o problemă de identitate și oamenii sunt [00:39:15] foarte sensibili la problema asta cu [00:39:20] identitatea Cine sunt?Cine suntem noi? Ne raportăm la alții [00:39:25] prin diferențe și vin ăștia peste noi care sunt diferiți și așa mai [00:39:30] departe. Pe urmă este lipsa de cunoaștere. Dumneavoastră [00:39:35] am mai vorbit cred, la dumneavoastră, am vorbit despre sindromul chinezesc. [00:39:40] Eu folosesc expresia asta, expresia [00:39:45] mea. De la distanță tot chinezii sunt la fel.[00:39:50]Seamănă între ei. Dar ia du-te și stai acolo câteva [00:39:55] luni sau câțiva ani că începi să-i deosebești. Îți dai seama ce vârste au. Ce [00:40:00] înseamnă un chinez tânăr un chinez la vârstă mijlocie, un chinez în vârstă bătrân. [00:40:05] Opa, stai că începi să-mi nuanțezi percepția. De ce? Îi [00:40:10] cunosc. Cu cât îi cunoști mai puțin cu atât îi vezi la fel.[00:40:15] Ăsta-i sindromul chinezesc. Păi asta este cu orice alt grup uman. De la [00:40:20] distanță par toți la fel. Îi bagi într-o categorie fiindcă e mai comod mental. [00:40:25] În momentul în care îi cunoști, viața te obligă să faci diferență Între ei, [00:40:30] ce spună Spună bună dimineața îi spun să rămână. Deci trebuie să știu cu [00:40:35] cine am de-a face, încep să vezi diferențele.Eu cred că [00:40:40] o mare parte dintre aceste [00:40:45] mișcări de masă se bazează pe ignoranță. În [00:40:50] altă parte, în altă măsură, se bazează pe grija [00:40:55] pentru identitate și în altă măsură pe manipulare. [00:41:00] Pe faptul că rețelele sociale amplifică. Și atunci ce se întâmplă, [00:41:05] domnul Bunic? Rețelele astea sociale amplifică, știți cum?[00:41:10] Și intensiv și ca amploare, [00:41:15] extensiv. Ca amploare e normal să înțelege toată lumea. Datorită [00:41:20] multiplicării fără limite a mesajelor, o masă [00:41:25] imensă de oameni... [00:41:25] George Buhnici: Poate să afle orice nenorocire Mesajul. Da [00:41:28] Dumitru Bortun: Și poate să [00:41:30] creadă că mai are puțin și ia foc Marea Britanie. Sau [00:41:33] George Buhnici: că usturoiul ăla chiar [00:41:35] este cât roata de la bicicletă.[00:41:36] Dumitru Bortun: Exact. Și cred, pentru că sunt mai mulți. [00:41:40] Și apare acel sofism, acel argument [00:41:45] fals, că dacă și alții zic înseamnă că așa e. Pe urmă... [00:41:50] Știu [00:41:50] George Buhnici: eu pe cineva care a văzut că pământul e plat. [00:41:51] Dumitru Bortun: Da, da, da. Cunosc și eu un caz la Bacău.[00:41:55]Ceva de genul ăsta. S-a [00:42:00] labuzat. S-a labuzat, labuzat labuzat Labuzat, da. Așa. Deci asta este [00:42:05] un aspect. Dar mai e un aspect. Cu cât discuțiile [00:42:10] sunt mai numeroase pe internet, cu atât oamenii [00:42:15] devin mai fanatici cu propriile opinii. Și știți de ce? Noi am mai [00:42:20] discutat la un podcastul meu astăzi. Aici vorbim de paradigme.Ori într-o paradigmă [00:42:25] argumentele sunt circulare. Ele pleacă de la premisele paradigmei [00:42:30] și confirmă întăresc premisele. Și cu cât un [00:42:35] om își dezvoltă mai mult demonstrația și argumentele, cu atât se [00:42:40] luminează mai mult câtă dreptate are. Ca Charlie Kirk. Exact. Exact [00:42:45] cazul ăsta. Și atunci apare... Această circularitate, cu [00:42:50] cât vorbesc mai mult, cu atât mă convinc mai mult.Deci dialogul nu ne unește. Dialogul ne [00:42:55] desparte și mai rău. Este ceea ce se numește, în teoria comunicării, [00:43:00] dialogul surzilor. Fiecare s-au de pe el, nu l-au de pe celălalt. Deci [00:43:05] rețele sociale au dus la o amplificare și ca amploare, [00:43:10] la o adâncime și adâncire a diferențelor și [00:43:15] a opozițiilor ca intensitate.[00:43:17] George Buhnici: Nu durează puțin chestia asta. Durează [00:43:20] E un proces complex. Dar dacă ne uităm un pic în spate aveam rețele sociale de suficient de multă vreme încât să-și făcut [00:43:25] efectul acești algoritmi Într-o competiție acerbă pentru audiență au amplificat lucrurile care [00:43:30] se viralizează, iar apoi au apărut actorii statali care folosesc [00:43:35] aceste narațiuni pentru politica lor externă.Și aici întrebarea este, cum [00:43:40] lucrează aceste narațiuni, cum ar fi narațiunea invaziei a re-emigrării în aceste emoții [00:43:45] colective? Și cine le orchestrează? Credeți că există păpușari sau este doar furia noastră [00:43:50] care ne ocupă pe noi înșine pe toți? Există păpușari [00:43:54] Dumitru Bortun: care [00:43:55] profită de pe urma acestor furii. [00:44:00] E foarte interesant.Are Salman Rushdie, cel care a scris [00:44:05] versetele satanice, are un roman, Furia, în care [00:44:10] face o analiză de mare subtilitate acolo, acțiunea petrecându-se în Statele Unite ale [00:44:15] Americii. Se izizează manifestările de furie în [00:44:20] diferite domenii și pe diferite niveluri sociale. Furia ca stat. [00:44:25] E spirit, ca spirit al epocii de spirit de taim [00:44:30] Putem spune că furia este emoția [00:44:32] George Buhnici: acestei generații?Da, [00:44:33] Dumitru Bortun: da. Asta [00:44:35] demonstrează Salman Rushdie. E tulburător să [00:44:40] ai zis seama că s-a născut o generație sub ochii noștri și din mâinile noastre [00:44:45] furioasă. Știți că prin anii 60 a păruse un [00:44:50] curent în dramaturgia britanică tinerii furioși. Care au scris [00:44:55] niște piese foarte cunoscute la vremea respectivă, Camera în formă [00:45:00] de el, Fiață sportivă, Privește înapoi cu mânie, [00:45:05] Singurătatea alergătorii de cursă lungă, toate astea au devenit filme de mare [00:45:10] artisticitate.Tinerii furioși era [00:45:15] prima repriză. Au urmat repriza a doua, s-au mai calmat, au [00:45:20] urmat Revoluția sexuală, au urmat mișcări despre înțelegi în 68, hippie [00:45:25] și așa mai departe. Hippie care erau pacifiști la bază. Da erau pacifiști, dar tot [00:45:30] pacifismul ăsta lor retragerea din societate era de fapt o reacție de contestare a [00:45:35] societății moștenite la părinților.Ăștia de astăzi nu mă să mai retrag pur [00:45:40] și simplu for să o distrugă, pentru că nu le place ce au primit ca moștenire. [00:45:44] George Buhnici: O parte [00:45:45] dintre ei, că avem și retrași o vedem în Asia, începem să vedem și [00:45:50] la noi, nu știu dacă ați auzit, n-am apucat eu să vă trimit înainte, vorbim mai nou, să [00:45:55] mă ierte cei mai tineri despre the Gen Z stare, adică [00:46:00] chestia asta, atitudinea asta, că orice îl întrebi, când vorbești cu unul mai [00:46:05] tânăr, care a luat un job, se uită așa la tine, fără reacție.The [00:46:10] stare, adică pur și simplu se uită, această mină pietrificată. Poker face. [00:46:15] Poker face. Acest poker face, generația poker face, am putea să-i spună dacă vreți. Deci [00:46:20] avem genul ăsta de retragere orică un fel de revolt orică ar pur și simplu ca plictiseală [00:46:25] ca demotivare sau pur și simplu descărcare completă de emoție după atât de [00:46:30] multă furie cât este amplificată și refuzul [00:46:32] Dumitru Bortun: de implicare emoțională [00:46:33] George Buhnici: da [00:46:35] deci furie și refuz de implicare aici suntem între astea două [00:46:40] ok, toate astea sunt amplificate de tot felul de [00:46:45] influențări care mulți dintre ei se pun în fața oamenilor dar de fapt sunt niște miliardari [00:46:50] de aici spun că luptă acolo pentru interesea oamenilor și Charlie Kirk era finanțat de miliardari nu era nici el [00:46:55] sărac foarte puternic susținut de Elon Musk transportat [00:47:00] sicriul lui de J.D Vance cu Air Force 2 și [00:47:05] asta este doar exemplul ăsta concret dar mai avem oameni foarte bucăți cum a fost pe exemplu că vă [00:47:10] povesteam la un moment dat vorbeam noi despre acel influencer care a venit cu un avion privat la București [00:47:15] să ia un interviu unei candidate la prezidențiale doar dorind să [00:47:20] salveze democrația românească tot felul de influențări în ăștia parașutați cu foarte mulți bani [00:47:25] de ce credeți că acești miliardari folosesc aceste [00:47:30] narațiuni în acest mod și acești algoritmi împotriva oamenilor [00:47:35] ce [00:47:35] Dumitru Bortun: se iunește pe ei Pe [00:47:40] evanghelicii albi din Middle America parcă de [00:47:45] mijlocul Americii Și pe mari miliardari care vin din aceste [00:47:50] industrie de vârf.[00:47:51] George Buhnici: Așa. [00:47:54] Dumitru Bortun: [00:47:55] Doctrina acceleraționistă. Se numește așa pentru că pleacă de la... [00:48:00] Se duce în multe direcții, dar pleacă de la un trunc comun. De la [00:48:05] constatarea că istoria s-a accelerat și că [00:48:10] ritmul de evoluție tehnologică e atât de mare [00:48:15] încât societatea nu mai face față nu mai ține ritm. Și atunci, [00:48:20] marii reprezentanții ai firmelor tehnologice [00:48:25] vor să limiteze democrația, pe care o simt [00:48:30] înceată, birocratizată o simt că nu ține pasul cu [00:48:35] inovarea tehnologică și domeniul cu care sunteți foarte [00:48:40] familiari, că lucrați în domeniul ăsta și promovați, progresul [00:48:45] tehnologic, bine faceți, dar ei spun așa că democrația este un [00:48:50] regim politic cronofag.Știți? [00:48:53] George Buhnici: Că ține pe loc. [00:48:55][00:48:55] Dumitru Bortun: Mănâncă timp Și până când [00:49:00] ajungi să iei o decizie, a trecut, a zburat [00:49:05] gaia cu mațul. Nu mai ai timp. [00:49:10] A zburat momentul în care trebuia luată decizia Și să [00:49:15] acumulează o serie întreagă de blocaje care până la urmă să intră în criză și ei vor să [00:49:20] deblocheze chestia asta. [00:49:21] George Buhnici: Pentru că se văd într-o competiție cu alții care fac același lucru.Da. [00:49:25] Și vor să... [00:49:26] Dumitru Bortun: Toți ăștia care sunt în jurul lui Trump și [00:49:30] care finanțează MAGA, mișcarea asta, [00:49:35] America Great Again, sunt ăștia, [00:49:40] acceleraționiști. Ei se întâlnesc foarte bine cu aceștii [00:49:45] evanghelici albi din Middle America pentru că și pleacă de la ideea că s-a accelerat [00:49:50] și că dacă vrem să accelerăm, dacă e bine că [00:49:55] s-accelerează, pentru că vine...Mai repede Iisus. A doua venire a lui Iisus să se apropie mai [00:50:00] repede. Și atunci ei au intrat în administrație în politică [00:50:05] în școli, vor să intre peste tot, au teoria celor 8 munți. Nu [00:50:10] știu dacă știți vorbesc cu cei care ne urmăresc, dumneavoastră știți că în [00:50:15] Vechiul Testament există un simbol al muntelui, muntele Sinai, în care [00:50:20] Dumnezeu vorbește cu Moise și îi dă cele 10 [00:50:25] porunci, cele două table cu cele 10 porunci, există [00:50:30] muntele Tabor, există muntele Templului, sunt mai multe munți sfinți [00:50:35] care au o simbolistică foarte puternică pentru [00:50:40] iudaism pentru creștinism.Deci pentru iudeocrăștini, [00:50:45] aceștia evanghelici spun că îi trebuie să cucerească opt munți. Un munte [00:50:50] este administrația, alt munte este învățământul educația în [00:50:55] general, alt munte este sănătatea și trebuie să aibă oameni peste tot. Și [00:51:00] ăștia toți trebuie să accelereze și să țină ritm cât mai mult și s-au [00:51:05] întâlnit în foarte multe obiective, printre care cel antidemocratic, cu oamenii [00:51:10] de afaceri cu mari businessmen.Iată de ce se întâmplă în America. Se [00:51:15] dă peste cap o întreagă tradiție și un întreg mecanism de [00:51:20] evoluție socială. Și totul de la tehnologie, [00:51:25] domnul Bucnici. Cum adică de la tehnologie? Păi întotdeauna a fost așa Karl Marx [00:51:30] a vorbit în alți termeni, dar el spunea așa, forțele de producție determină tipul de relație de [00:51:35] producție.Și a vorbit de legea concordanței, între forțele de producție și relații de producție Ce sunt forțele [00:51:40] de producție? E tehnologia. [00:51:41] George Buhnici: Eu sunt de acord că e tehnologia, dar ce adaugă [00:51:45] marxistile în iniște este că, faimoasa zicere, că nu există câștig fără [00:51:50] ca cineva să-și fost furat. Și în cazul ăsta oamenii munce Nu, [00:51:53] Dumitru Bortun: e pe [00:51:55] altă linie, e pe altă direcție.În ceea ce plăcește mecanismul evoluției sociale În mecanismele de [00:51:58] George Buhnici: producție există un [00:52:00] asupritor care ia roadele acestei productivități de la oamenii muncii și nu [00:52:05] distribuie Știu [00:52:05] Dumitru Bortun: dar nu asta contează acum. Contează ce spuneam că ei spun că modurile de producție sunt [00:52:10] schimbate. Din cauza evoluției tehnologice.[00:52:13] George Buhnici: Așa. [00:52:13] Dumitru Bortun: Că [00:52:15] atunci când mijloacele de producții erau atât rudimentare încât trebuia să ne [00:52:20] ajutăm noi între noi, era comuna primitivă, după care s-au mai [00:52:25] evoluat mijloacele de producții, dar atunci nu erau suficiente pentru [00:52:30] ca toată lumea să stea și să producă, fiindcă nu erau mașini. Și atunci jumătatea din [00:52:35] omenire a fost transformată în sclavi.Și jumătatea au devenit stăpâni de [00:52:40] sclavi. Și au folosit păștea păstă unelte. Unelte vorbitoare cum [00:52:45] definește sclavul Aristotel. Un altă vorbitoare. O dată cu o [00:52:50] revoluție industrială apar mașinile. Opa, în momentul ăsta omul devine [00:52:55] conducător al mașinii, dar mașina face efortul în locul lui. Să termină cu [00:53:00] sclavia, apare capitalismul.Deci toate lucrurile astea sunt trase de [00:53:05] dezvoltarea tehnologică. [00:53:06] George Buhnici: Păi da dar tehnologia despre care ne-ați vorbit și care duce la această [00:53:10] tensiune, este cea care a redus cel mai mult suferința pentru toată planeta. [00:53:14] Dumitru Bortun: Eu n-am spus [00:53:15] că e rea. Eu explic de ce se întâmplă. Se întâmplă această mare transformare [00:53:20] socială în America, ea fiind vârful de lance al civilizației occidentale, se întâmplă [00:53:25] întâi la ei.[00:53:25] George Buhnici: Se [00:53:25] Dumitru Bortun: va întâmpla și la noi. Este vorba de aceste schimbări [00:53:30] produse de progresul tehnologic. Într-adevăr accelerat. [00:53:33] George Buhnici: Trebuie să mai gândiți la asta, [00:53:35] pentru că m-ați pus un pic pe gânduri. [00:53:36] Dumitru Bortun: Da, mai meditați. [00:53:37] George Buhnici: Mai dați un pic de gândire. [00:53:39] Dumitru Bortun: Asta nu [00:53:40] înseamnă că nu trebuie să promovați progresul tehnologii. Promovați-i Dar promovați-i în acea [00:53:45] paradigma [00:53:47] George Buhnici: utilitarismului.Da. Eu la asta mă uit. Spre binele [00:53:50] cât mai mari, pentru cât mai [00:53:51] Dumitru Bortun: mulți. [00:53:52] George Buhnici: Mâi la ceasul de la mâna noastră, care vă poate anunța când [00:53:55] aveți probleme de puls. Da, [00:53:56] Dumitru Bortun: exact. [00:53:56] George Buhnici: E nevoie de [00:53:57] Dumitru Bortun: așa ceva. Da, e un câștig. [00:53:58] George Buhnici: Dar nu putem să-l lăsăm pe [00:54:00] băiatul care deține compania aia să-și pună președinte. [00:54:03] Dumitru Bortun: Să ne pună șeful. [00:54:05] Exact.Pentru că el are companie, e lăudabil, dar nu îl a ales nimeni. [00:54:10] Exact. [00:54:10] George Buhnici: Bun. Revenim către România. România trece la [00:54:15] sfârșitul anului trecut prin anularea alegerilor prezidențiale, apoi vin valurile de proteste și o campanie [00:54:20] rerulată sub umbra acestei ingerințe ruse, despre care vorbim inclusiv în [00:54:25] Moldova cum și în alte locuri.Avem rețele pro-Kremlin și conexiuni [00:54:30] moldovene, inclusiv rețeaua SHORE, despre care aflăm tot mai multe zile la acestea prin cei care urmăresc foarte, [00:54:35] foarte interesant câte informații se laiveau în ultima perioadă despre această rețea SHORE, care [00:54:40] operează și la noi, care au amplificat Narațiuni peste tot, Facebook, Telegram și așa mai departe, [00:54:45] inclusiv mesajele anti-UE, dar și anti-migrație, despre care vorbeam puțin mai devreme.[00:54:50]Acum, întrebarea este. Revin un pic și aș vrea să [00:54:55] închidem această discuție Înțelegem că există aceste forme de manipulare și mult [00:55:00] o să zică, iarăși începe să vorbească buhnici de troli ruși. Dar credeți că există o [00:55:05] legătură între discursul anti-imigrație în România, o țară de emigranți nu de [00:55:10] imigrație, care să fie folosite de aceste rețele de [00:55:15] propagandă rusești?[00:55:16] Dumitru Bortun: Da. Scopul final [00:55:20] al propagandei rusești este dezmembrarea Uniunii [00:55:25] Europene, care reprezintă un mare obstacol din punct de vedere [00:55:30] comercial, tehnologic, economic, politic. Și [00:55:35] pentru asta trebuie să întoarcă popoarele astea [00:55:40] needucate din fosta zonă comunistă, [00:55:45] care au ieșit de curând din regimuri totalitare sau dictatoriale, să [00:55:50] le întoarcă împotriva Uniunii Europene.Și n-ai cum să-i [00:55:55] întorci decât spunându-le ce răi Uniunea Europeană, ce răi sunt [00:56:00] birocrații de la Bruxelles, ce lucruri relevă. Trebuie să le [00:56:05] dezvolți și mândria de a fi români sau de a fi bulgari [00:56:10] să dezvolți identitatea lor naționalistă, suveranistă, să le [00:56:15] propui suveranitate în condițiile în care o lume întreagă să devine [00:56:20] interconectată.Ei propun suveranitatea să rămași răul de tot în urmă. [00:56:25] Ca evoluție istorică Ei nu pricep în ce epocă ne aflăm, dar lucrează [00:56:30] cu materialul clientului. [00:56:31] George Buhnici: Ei vor să aibă telefoane produse în străinătate, internet, să se [00:56:35] uită să vadă, să aibă lumea să aibă o fereastră către lume aici? [00:56:37] Dumitru Bortun: Da, dar asta e tehnologie.Nu este [00:56:40] o imagine despre procesul istoric. Ei habar n-au că a existat [00:56:45] o epocă feudală, că a existat o epocă modernă că noi suntem în postmodernitate. Nu [00:56:50] au poziționat. Și gândesc că a nevăd mediul. [00:56:53] George Buhnici: Au acest fallacy că [00:56:55] poți să păstrezi, să stăm cu toții în ie și în costum popular, dar înconjurați de toate [00:57:00] fructele globalizării.[00:57:01] Dumitru Bortun: Da. Exact cum era în Iran la Revoluția lui Khomeini. Mi-a [00:57:05] spus cineva care a fugit de acolo. Era la noi în țară era studentul meu la [00:57:10] arhitectură. Și mi-a spus că marea majoritate, 80% [00:57:15] erau analfabeți, dar aveau televizor color în bordeile lor [00:57:20] acolo și câte un calașnicov dat de ruși. Așa s-a făcut Revoluția [00:57:25] musulmană.Ca la [00:57:25] George Buhnici: noi. Toată lumea are câte un smartphone și opinie pe TikTok. Și ei [00:57:29] Dumitru Bortun: [00:57:30] analfabetiți funcționă. Și [00:57:31] George Buhnici: totuși, atinge niște anxietăți, așa cum am mai auzit [00:57:35] lucrul ăsta, propaganda folosește anxietăți reale. Lucrează cu materialul [00:57:40] clientului. Piața muncii de identitate Mi-ați vorbit, servicii [00:57:45] publice. [00:57:45] Dumitru Bortun: Păi orice schimbare, domnul Bucurniciu orice schimbare creează anxietate.Prima este să [00:57:50] ești pregătit Sufletește de schimbare? Ești pregătit ideologic? [00:57:55] Ai niște idei care justifică schimbarea? Ți-a spus vreodată cineva că singurul absolut [00:58:00] care există în lume e schimbarea? În lumea de azi, [00:58:05] în lumea de aici, singurul lucru absolut e schimbarea. Restul e relativ, [00:58:10] pentru că totul se schimbă.Numai în cer există cineva care nu se [00:58:15] schimbă. Dumnezeu. Și-o și spune în Maleachi, unul dintre [00:58:20] cei mai interesanții profeți mici spune, eu nu mă schimb. [00:58:25] Eu sunt Dumnezeu nu mă schimb. Deci el e reperul fundamental pentru [00:58:30] noi ca să știm când ne schimbăm, când nu. Avem un reper fix, Dumnezeu [00:58:35] cu legile lui, cu legea morală, cu legea sanitară, cu tot ce [00:58:40] știm, discursul despre fericiri de pe munte.[00:58:45] Deci toate lucrurile astea să [00:58:50] înțelegem cred foarte bine când ai o cultură a schimbării [00:58:55] Și tu îți dai seama că trebuie să faci parte din schimbare, să ții pasul cu schimbarea, că dacă [00:59:00] nu-ți place schimbarea sau nu înțelege problema ta, nu e problema schimbării și că nimeni nu e de [00:59:05] vină. Tu trebuie să ții pasul cu ea.Dacă ai niște copii pe [00:59:10] care nu-i mai înțelegi e problema ta, trebuia să ții pasul cu ei și să înveți și [00:59:15] tu de la copiii tăi, nu doar Ei de la tine Pentru că tu le predai Ce se învețe de [00:59:19] George Buhnici: la [00:59:19] Dumitru Bortun: tine? Păi [00:59:20] ce se învețe de la tine? Ce era sub Ceaușescu? Să le bați, îi bați [00:59:25] la cap că era mai bine înainte sub Ceaușescu?Era mai bine pentru tine că era mai tânăr. Pentru ei n-ar fi [00:59:30] mai bine. Deci toate înapoierile astea ale noastre, [00:59:35] încetinea, inerția de a ne schimba, frica de a ne schimba, comoditatea. [00:59:40] Sunt multe ori care ne țin în loc să nu ne schimbăm. Și începem să înjurăm [00:59:45] schimbarea. Suntem împotriva ei. Și respectiv împotriva progresului [00:59:50] tehnologic, împotriva integrării transnaționale și împotriva [00:59:55] Uniunii Europene.Și ăștia atât așteaptă. Să ne întoarcă împotriva Uniunii Europene. [00:59:59] George Buhnici: Mi s-a [01:00:00] părut maxim când am văzut-o pe Madame Șoșoacă în căruță. Nu și-a căzut [01:00:05] imaginea. Cântând într-o căruță. [01:00:06] Dumitru Bortun: Dar face pe autochronista. [01:00:10][01:00:10] George Buhnici: Așadar avem partii de care au învățat să folosească chestiile astea. [01:00:15] Și folosesc toate acestea anxietate Și le transformă în capital politic.Pe de altă parte [01:00:20] avem și o coaliție la putere Care repetă toate greșelile pe care le-au făcut și alte [01:00:25] coaliții de voință. Din mai multe țări europene. În care ne strângem împreună pentru [01:00:30] interesul public. Nu mai face nimeni o poziție reală. Și atunci singurii care capitalizează [01:00:35] cine sunt. Exact cum s-a întâmplat în Germania.Că și Frau Merkel era într-o alianță [01:00:40] mare de tot acolo la putere. Multă vreme n-a deranjat-o nimeni. A avut [01:00:45] niște mandate foarte lungi și foarte liniștite. Era [01:00:48] Dumitru Bortun: chiar o liniște [01:00:50] suspectă. Știți cum se spune în literatură? Liniștea dinaintea furtunii. Asta era. [01:00:55][01:00:55] George Buhnici: Și acolo unde nu există opoziție, nu există dezbatere, democrația nu este vie, [01:01:00] se ridică întotdeauna extremiștii.Și acum vedem același lucru la noi. Am avut USL [01:01:05] până recent. Eu o-i zic USL, acest PSD-PNL, care acum este [01:01:10] în continuare mângăiat pe creștetă de președintele nostru Nicușor [01:01:15] Dan. Și vedem cum crește de la o zi la alta. Săptămâna asta a ieșit un [01:01:20] sondaj că coaliția de la putere mai are procente puține în [01:01:25] față În condițiile actuale.[01:01:27] Dumitru Bortun: E vreo 4%. [01:01:30] Vreau să vă spun că m-am gândit la aspectul ăsta. Am [01:01:35] trei recomandări, trei soluții. În primul rând ar [01:01:40] trebui să descurajeze statul și chiar să interzică dacă e cazul, [01:01:45] discursul urii Și să o facă până nu va fi prea târziu. [01:01:50] Atenți, unde discursul urii. O să-mi zic, da, dar asta nu e restrângerea libertății de [01:01:55] expresie?Ba da. Dar trebuie făcut. Și am să vă povestesc o [01:02:00] poezie lăsată moștenire de Martin [01:02:05] Niemöller, un pastor luteran din Germania, Care [01:02:10] a trăit 92 de ani, a murit în 1984, a supraviețuit la mai multe [01:02:15] lagăre naziste. Și își se spune în nume alături. Foarte interesan

Ky është një emision që ka për qëllim informacionin mjekësor për dëgjuesit në lidhje me simptomat e para të disa sëmundjeve dhe kurimin e tyre. Mënyra e rrëfimit të pacientëve sesi nisin simptomat e para në formën e rrëfimeve, vizitat tek mjeku, rrëfimet e mjekëve për dyshimet e tyre në lidhje me diagnozën e saktë, vendosja e saktë e diagnozës dhe fillimi i kurimit. Bashkëpunim me mjekë të njohur dhe personazhe të njohur të cilët kanë pasur eksperienca sëmundjesh. Ky emision ka si synim informimin e publikut mbi të rejat në fushën e mjekësisë, kërkimet, teknologjitë e reja dhe gjithçka tjetër.

Faza zachwytu nad generatywną AI jest blisko szczytu. Firmy, które zainwestowały ogromne pieniądze w nowe technologie, coraz częściej zadają sobie pytanie: dlaczego wciąż nie widać realnych zysków? W tym odcinku podcastu Technologicznie Jarosław Kuźniar analizuje, co stoi za „Wielkim rozdźwiękiem” – czyli rosnącą przepaścią między oczekiwaniami wobec AI a jej faktycznym wpływem na biznes.Przykład Rightmove pokazuje, że nawet technologiczni giganci nie wiedzą jeszcze, jak przełożyć AI na konkretne wyniki. A inwestorzy nie lubią niepewności – co pokazują spadki cen niektórych akcji.Z tego odcinka podcastu Technologicznie dowiesz się:- Dlaczego 85% projektów AI nie dostarcza wartości, mimo dużych inwestycji- Jak firmy grzęzną w testach bez skalowania- Jakie cztery blokery utrudniają wdrażanie AI w firmach- Silosy, dług technologiczny, ukryte koszty i luka kompetencyjna - co dalej?- Dlaczego zaoszczędzony czas pracownika nie zawsze oznacza realny zysk- Jakie trendy technologiczne na 2026 rok wytypował GartnerMasz pytanie do ekspertów? Możesz je zadać tutaj: https://tally.so/r/npJBAV W aplikacji Voice House Club m.in.:✔️ Wszystkie formaty w jednym miejscu.✔️ Możesz przeczytać lub posłuchać.✔️ Transkrypcje odcinków Serii in Brief z dodatkowymi materiałami wideo.Dołącz: ​​https://bit.ly/VoiceHouseClub Znajdziesz nas też:

V Radijski tribuni smo govorili o mariborskih cestah. Zanimalo nas je med drugim, kdaj se bo začela prva faza gradnje prvega dela zahodne obvoznice.

Faza gorących ogłoszeń nowych dyrektorów kreatywnych już za nami. Teraz pora, abyśmy poznali efekty ich prac. Najpierw debiutancką męską kolekcję dla Diora zaprezentował Jonathan Anderson, z kolei w przeddzień tygodnia haute couture swoją wizją dla Celine podzielił się Michael Rider. Dla Amerykanina objęcie stanowiska po Hedim Slimanie jest swoistym powrotem do domu – we francuskiej marce spędził wcześniej 10 lat, podczas których pracował u boku Phoebe Philo. Motywy charakterystyczne dla projektów byłej mentorki Ridera widać było w jego debiucie wyraźnie, nie przyćmiły jednak autorskiego pomysłu, jaki ma na brand. Autorka: Michalina Murawska Artykuł przeczytasz pod linkiem: https://www.vogue.pl/a/plaskie-buty-do-eleganckiej-sukienki-nosimy-jak-na-pokazie-kolekcji-celine-na-wiosne-2026

Izrael rozpoczął największą w historii ofensywę przeciwko Iranowi , próbując zapobiec stworzeniu przez ten kraj broni jądrowej.

The Ontario PC plan to protect workers and businesses includes:$10 billion in cash-flow support for Ontario employers through a six-month deferral of provincially administered taxes on Ontario businesses.$3 billion in payroll tax and premium relief for small businesses.$120 million to support approximately 18,000 bars and restaurants by increasing the LCBO wholesale discount from 10 per cent to 15 per cent.$40 million for a new Trade-Impacted Communities Program to support municipalities and communities that face major economic disruption stemming from new tariffs.$300 million to expand the Ontario Made Manufacturing Investment Tax Credit to support more businesses that invest in buildings, machinery and equipment that are used for manufacturing and processing in Ontario, including investments to retool and onshore supply chains.$600 million for the Invest Ontario Fund so Ontario can continue attracting investments that create jobs in key sectors, including advanced manufacturing, life sciences and technology.Leveraging Ontario's nearly $30 billion in annual provincial procurement, in addition to the $200 billion in Ontario's plan to build, to prioritize Ontario steel, forestry products and other inputs for provincial infrastructure projects, purchase Ontario-made vehicles for government use and help local innovators access more government procurement opportunities. We will also ask and encourage municipalities to do the same in order to protect Ontario jobs and create new opportunities for Ontario and Canadian workers and businesses through their procurements.Urging the federal government to fairly and quickly distribute retaliatory tariff revenue to impacted workers and businesses.Conservative Leader Pierre Poilievre speaks to reporters in Vancouver to announce his party's proposals to address the trafficking, production and distribution of fentanyl in Canada. The Conservative plan pledges to impose mandatory life sentences for anyone caught trafficking, producing or exporting more than 40 mg of the deadly opioid. It also calls for 15 year sentences for individuals involved in the trafficking of between 20 and 40mg of the drug. Informal comments to the media by H.E. Mr. Riyad Mansour, Permanent Observer of the State of Palestine to the United Nations, on situation in the West Bank and on the upcoming Security Council meeting on Palestine. One question was answered in Arabic.Become a supporter of this podcast: https://www.spreaker.com/podcast/policy-and-rights--3339563/support.

Âlimler İmâm-ı A‘zam Ebû Hanîfe (r.a.)'in ilmî ve takvâsından övgüyle bahsetmiş, fıkıh ve sünneti hıfzettiğini ifade etmişlerdir. Burada sünneti hıfzetmekle kastedilen nedir? Sünneti muhafaza edip sonra onu kitapların sayfaları arasına terketmek mi, yoksa sünnetin maksat ve anlamını düşünüp araştırmak mıdır? Sünneti muhâfaza etmekle onu düşünmek, anlamını kavramak ve inceliklerine vakıf olmak kastedilmiştir. Sünnetin tebliği ile kastedilen de bundan başkası değildir. Hz. Peygamber (s.a.v.)'in; “Sözümü işitip olduğu gibi nakledenin Allâh (c.c.) yüzünü nurlandırsın, kendisine sözüm ulaşan nice kimseler onu ilk duyandan daha kavrayışlı olur” diğer rivâyette “Fıkıh bilgisine sahip nice kimseler, onu kendilerinden daha anlayışlı kişilere nakleder” şeklindeki açıklamaları da asıl maksadın hadîsleri anlamak olduğunu göstermektedir. İmâm-ı A‘zam Ebû Hanîfe (r.a.), İslâm hukukunun ikinci kaynağı olan hadîslerdeki fıkhi hükümleri araştırmaktaydı. Asıl itibariyle Kur'ân ve Sünnet, İslâm hukukunun iki temel kaynağıydı. İmâm-ı A‘zam Ebû Hanîfe (r.a.) de bu iki kaynağı kullanmaktaydı. Nitekim ilk dönem kaynaklarının tamamında yer alan, A‘meş (r.a.) ile İmâm-ı A‘zam Ebû Hanîfe (r.a.) arasında geçen olay da bunu göstermektedir. Buna göre, İmâm-ı A‘zam Ebû Hanîfe (r.a.) ile birlikte bulundukları sırada A‘meş (r.a.)'e bir soru sorulur. A‘meş buna cevap veremez. Soruyu İmâm-ı A‘zam Ebû Hanîfe (r.a.) cevaplar. A‘meş'in; “Bu cevabı nereden verdin?” diye sorması üzerine İmâm-ı A‘zam Ebû Hanîfe (r.a.); “Bu cevabı senin bana falan gün falan râviler vasıtasıyla rivâyet ettiğin hadîslerden çıkardım” dedi. Sonra cevabının delilleri olan ve A‘meş'in kendisine rivâyet ettiği birçok hadîs zikretti. Bunun üzerine A‘meş (r.a.); “Ey Ebû Hanîfe, bizim sana aylarca rivâyet ettiğimiz hadîsleri kısa bir sürede bize zikrettin” diyerek hayranlığını ifade etti. A‘meş'in; “Ey fakihler topluluğu! Siz doktorluk, biz hadîsçiler ise eczacılık yapmaktayız” dediği de bilinmektedir. (Muhammed el-Harisî, Muhaddisler Nazarında İmam-ı A'zam Ebû Hanîfe, c.1, s.205-206)

România s-a calificat în faza următoare la EURO 2024 de handbal feminin. Tricolorele au terminat pe locul 2 în grupa B, după 2 victorii, cu Cehia și Serbia, și o înfrângere, cu Muntenegru. Tudor Furdui face o analiză a celor 3 meciuri pe care România le-a disputat la Debrețin în fața a numeroși suporteri români.

În Siria, forțele rebele care se opun președintelui Bashar al-Assad au lansat un atac împotriva guvernului, preluînd controlul asupra unor zone din orașul Alep, al doilea ca mărime al țării. Este cea mai semnificativă ofensivă din ultimii ani. Ca reacție, armata siriană a lansat atacuri aeriene împotriva insurgenților și Rusia a anunțat că forțele sale aeriene ajută armata siriană. În 2011, în Siria au avut loc proteste față de regimul lui Bashar al-Assad, în contextul așa numitei Primăveri Arabe, cînd, în mai multe state arabe au început revolte față de regimurile autoritare sau dictatoriale. Regimul Bashar al-Assad a reacționat cu violență împotriva manifestanților. Dar cum s-a ajuns la război civil? Cum se face că, de peste 10 ani, Siria este atît de instabilă? Ce se poate face pentru populaţia afectată grav de anii de război? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).Ioana Constantin-Bercean: „Din momentul în care a început Primăvara Arabă şi-apoi protestele şi răspunsul guvernamental au condus spre războiul civil, regiunile Alep, Idlib au fost revendicate alternativ atît de forţele guvernamentale, apoi de forţele insurgente apoi din nou recîştigate. Pînă la urmă acesta este teritoriul sirian pentru care se luptă multiplele forţe implicate. 2018 a fost punctul culminant al războiului civil. Lucrurile au început să se stabilizeze. Se vorbea inclusiv în spaţiul regional al Orientului Mijlociu despre o posibilă readucere în spaţiul dialogului şi al negocierilor a lui Bashar al-Asad, care a fost acuzat de unele dintre cele mai grave crime împotriva propriei populaţii. Să nu uităm că s-a discutat despre folosirea gazului sarin şi a armelor chimice de distrugere în masă, care a fost sancţionată la nivel discursiv, dar în plan practic nu s-au luat foarte multe măsuri. Conflcitul s-a acutizat pînă la un moment dat şi apoi s-a sedimentat într-un anume punct. Pentru că toate statele implicate în Siria, avînd, unele dintre ele, interese divergente, parcă au ajuns la o înţelegere informală, să nu se calce reciproc pe bătături. Şi-apoi, fiecare mare putere, avînd alte interese într-o altă regiune, Siria a fost lăsată în voia sorţii, să curgă lucrurile de la sine.”  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Czym jest czwarta faza▪ Ostatnim sygnałem o konkretnym poziomie energii i presji, który egzekwuje od konia oczekiwane przez nas zachowanie = czwarta faza jest efektywna▪ Dopasowana energetycznie do danego konia = u danego konia daje efekt▪ Ma wyższy poziom energii niż wcześniejsze fazy 1-2-3▪ Jest zawsze poprzedzona niższą fazą: w zależności od poziomu wyszkolenia (fazy nauczania, utrwalania, wzmacniania, finezji)▪ Naśladuje naturalną komunikację koni▪ Jest stosowana bez emocji: złości, irytacji, strachu, niecierpliwości▪ Jest sprawiedliwa: zastosowana w odpowiednim czasie i o odpowiedniej intensywności 

Rozpoczynamy stopniową finalizację drugiej fazy Wielkiej Republiki i dziś zapraszamy na podcast o domknięciu serii komiksowej Cavana Scotta. W wirtualnym

Rozpoczynamy stopniową finalizację drugiej fazy Wielkiej Republiki i dziś zapraszamy na podcast o domknięciu serii komiksowej Cavana Scotta. W wirtualnym studio spotkali się Mando, Rychu oraz Jerry, którzy zastanawiają się nad znaczeniem wydarzeń z „Bitwy o Moc” dla całej fazy, a także szerzej dla całego projektu, rozmawiają o dynamice głównego tria postaci i dyskutują nad tym jak wydarzenia z komiksu zazębiają się z „Bitwą o Jedhę”. Polecamy się Waszej uwadze.

In this episode of the Epigenetics Podcast, we talked with Bas van Steensel from the Netherlands Cancer Institute about his work on characterizing chromatin at the Nuclear Lamina. The Interview starts with discussing Bas van Steensel's significant contributions to understanding genome-nuclear lamina interactions. Bas detailed the development of the DAM-ID technique during his postdoctoral studies, which provided a novel way to map genome-wide occupancy and identify Lamina-Associated Domains (LADs). He elaborated on how LADs reveal a distinct domain architecture, often correlating with gene expression levels. This prompted an exploration of the dynamics of these domains during differentiation processes, allowing insights into how gene activation and repression are influenced by their positioning relative to the nuclear lamina. The conversation highlighted the intricate relationship between chromatin dynamics and gene regulation, with Bas sharing compelling findings on how LADs behave during cell differentiation. The research indicated that regions moving away from the lamina often correlated with increased gene expression, revealing a complex interplay of spatial genome organization and transcriptional activity. Additionally, we ventured into the significance of outreach and transparency in scientific research. Bas shared his philosophy regarding collaboration and the ethical responsibility of scientists to share knowledge and resources openly. He emphasized that making lab notebooks and research processes accessible can greatly enhance reproducibility and understanding in the scientific community.   References Open Science Policy of our lab Guelen, L., Pagie, L., Brasset, E., Meuleman, W., Faza, M. B., Talhout, W., Eussen, B. H., de Klein, A., Wessels, L., de Laat, W., & van Steensel, B. (2008). Domain organization of human chromosomes revealed by mapping of nuclear lamina interactions. Nature, 453(7197), 948–951. https://doi.org/10.1038/nature06947 Kind, J., Pagie, L., Ortabozkoyun, H., Boyle, S., de Vries, S. S., Janssen, H., Amendola, M., Nolen, L. D., Bickmore, W. A., & van Steensel, B. (2013). Single-cell dynamics of genome-nuclear lamina interactions. Cell, 153(1), 178–192. https://doi.org/10.1016/j.cell.2013.02.028 Kind, J., Pagie, L., de Vries, S. S., Nahidiazar, L., Dey, S. S., Bienko, M., Zhan, Y., Lajoie, B., de Graaf, C. A., Amendola, M., Fudenberg, G., Imakaev, M., Mirny, L. A., Jalink, K., Dekker, J., van Oudenaarden, A., & van Steensel, B. (2015). Genome-wide maps of nuclear lamina interactions in single human cells. Cell, 163(1), 134–147. https://doi.org/10.1016/j.cell.2015.08.040 Leemans, C., van der Zwalm, M. C. H., Brueckner, L., Comoglio, F., van Schaik, T., Pagie, L., van Arensbergen, J., & van Steensel, B. (2019). Promoter-Intrinsic and Local Chromatin Features Determine Gene Repression in LADs. Cell, 177(4), 852–864.e14. https://doi.org/10.1016/j.cell.2019.03.009 van Schaik, T., Liu, N. Q., Manzo, S. G., Peric-Hupkes, D., de Wit, E., & van Steensel, B. (2022). CTCF and cohesin promote focal detachment of DNA from the nuclear lamina. Genome biology, 23(1), 185. https://doi.org/10.1186/s13059-022-02754-3 van Steensel B. (2018). Scientific honesty and publicly shared lab notebooks: Sharing lab notebooks along with publication would increase transparency and help to improve honesty when reporting results. EMBO reports, 19(10), e46866. https://doi.org/10.15252/embr.201846866   Related Episodes scDamID, EpiDamID and Lamina Associated Domains (Jop Kind) Identification of Functional Elements in the Genome (Bing Ren) Chromatin Profiling: From ChIP to CUT&RUN, CUT&Tag and CUTAC (Steven Henikoff)   Contact Epigenetics Podcast on X Epigenetics Podcast on Instagram Epigenetics Podcast on Mastodon Epigenetics Podcast on Bluesky Epigenetics Podcast on Threads Active Motif on X Active Motif on LinkedIn Email: podcast@activemotif.com

Nu mai impunem respect (Golazo) - Panourile „Ostașului Ciucă”: 2 milioane de euro plătiți din bani publici de PNL pentru cartea lui Nicolae Ciucă (Snoop.ro) - Paradoxul Educației românești: facem cea mai multă Matematică, dar suntem cei mai slabi. Explicațiile profesorilor (Adevărul) - Reportaj: Viața la Penitenciarul Târgșor. Ce face statul român pentru reintegrarea femeilor care au făcut închisoare? (PressOne) Derapajul lui Ciolacu, cățărat pe supărarea unei copile: în goana după voturile AUR a ajuns să copieze discursul trompetelor putiniste (G4Media)Premierul Marcel Ciolacu, viitor candidat la prezidențiale, a trecut o linie roșie care îi desparte pe liderii responsabili de populiștii care ar face orice pentru un vot, scrie jurnalistul Cristian pantazi, redactor șef G4Media.Șeful PSD s-a folosit de supărarea gimnastei private de medalia de bronz după o decizie discutabilă a arbitrilor și a anunțat că boicotează ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris, unde avea ocazia să discute chestiuni politice cu omologii săi, în interesul României. Iar discursul lui public, copiat după pro-rusul Cozmin Gușă, promovează exact discursul conspiraționist care convine atât de mult Rusiei: România e victima marilor puteri (a se citi SUA) care ne fură toate resursele, ba chiar și bronzul olimpic.De ce a trecut premierul Ciolacu această linie roșie, pe care până acum a avut mare grijă să nu o depășească? Explicația cea mai simplă e pentru voturi. Șeful PSD se pregătește să fie uns candidat al partidului la prezidențiale și are nevoie de fiecare vot disponibil, mai ales în turul 2, unde sunt șanse reale să intre cu Mircea Geoană. Iar Ciolacu și echipa sa de consultanți vânează programatic de acum electoratul anti-occidental, sedus de figuri precum George Simion și Diana Șoșoacă.Pentru interesul public însă, mișcarea lui Ciolacu poate avea consecințe dezastruoase.În primul rând, șeful PSD validează un discurs anti-occidental, conspiraționist, pro-rus pe care el însuși l-a criticat și dezavuat public în ultimii doi ani. În al doilea rând, Ciolacu arată că e incapabil să se ridice și să rămână la nivelul de om de stat.În al treilea rând, logica premierului e șchioapă și indică probleme de discernământ politic. Ciolacu sugerează existența unei conspirații globale care să priveze România de medalie și să le-o dea americanilor. Statistica ne indică faptul că o medalie de bronz în plus sau în minus pentru SUA nu are aproape nici o miză în jocul mare. Team USA are 86 de medalii la aceste jocuri, 24 de aur, 31 de argint, 31 de bronz. Nu mai impunem respect (Golazo)Americanii sunt astăzi în gimnastică ce erau rușii pe timpuri. Au puterea, au mijloacele. Noi nu mai suntem nimic. Sau poate doar o amintire de care nu îi pasă nimănui, scrie jurnalistul Cristian Geambașu pe pagina Golazo.Începând cu explozia universului, Nadia ediție 1976, România a devenit o putere în gimnastică.Povestea a continuat până la Jocurile de la Londra 2012. Apoi a început declinul dramatic. Căderea în mediocritate a venit la braț cu ceva la fel de important. România a încetat să mai fie respectată în lumea gimnasticii.Ceva construit cu sudoare, sânge, foame, uneori cu amenințări timp de 4 decenii se pierdea în câțiva ani.Faza cu arbitrajul la gimnastică este foarte asemănătoare cu drăgălașul nostru fotbal, doar că la sportul cu piruete și cu tumbe sistemul de punctaj este transportat cu bună știință într-o zonă și mai inaccesibilă. Cât să te facă doamnele cu regulamentul în mână să te simți habarnist! Tu, spectator novice, vezi și simți că numita Jordan Chiles, sublocotenentă a lui Biles, n-a avut un exercițiu mai dificil ori mai artistic decât Ana Maria și Sabrina, căci gimnastica nu este, deocamdată, fizică nucleară.Este un sport unde regula de bază rămâne care face mai frumos și mai spectaculos. Că de-aia se umplu sălile la Olimpiade. Nu să asiste la scamatoriile arbitrelor care o trag de urechi pe Chiles să ia bronzul și să le prostească pe românce că au călcat dincolo de covor.  Panourile „Ostașului Ciucă”: 2 milioane de euro plătiți din bani publici de PNL pentru cartea lui Nicolae Ciucă (Snoop.ro)PNL a comunicat, la întrebările Snoop, că din luna mai și până azi a cheltuit „din subvenții acordate de la bugetul de stat” 510.000 de euro pe lună pe 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă, un proiect personal finanțat din bani publici. Partidul a mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara. Contractul continuă. Până la finalul anului, afișarea volumului lui Nicolae Ciucă va costa, în total, peste 4 milioane de euro.  Paradoxul Educației românești: facem cea mai multă Matematică, dar suntem cei mai slabi. Explicațiile profesorilor (Adevărul)Deși elevii din România parcurg până în clasa a VIII-a peste 1.200 de ore de Matematică, performanța lor la această materie este una dintre cele mai slabe din Europa. Este concluzia unui studiu publicat recent de OCDE bazată pe rezultatele obținute la testările PISA și comentată de un profesor de specialitate. „Avem un sistem bazat pe toceală, nu pe gândire logică”, a declarat pentru „Adevărul” prof. Denisa Tănăsescu. Reportaj: Viața la Penitenciarul Târgșor. Ce face statul român pentru reintegrarea femeilor care au făcut închisoare? (PressOne)La Penitenciarul Târgșor, PressOne a vorbit cu Roxana și Cristina, două femei care își așteaptă eliberarea. În Penitenciarul Târgșor sunt 570 de femei. Acestea au posibilitatea să studieze, să urmeze cursuri de calificare, să muncească, să aibă hobby-uri, să își crească copiii și chiar să se căsătorească în spatele gratiilor. După eliberare, responsabilitatea reintegrării este, cel puțin în teorie, la instituțiile statului. În realitate, nu există servicii sociale destinate exclusiv foștilor deținuți, aceștia își pierd asigurarea medicală, iar angajatorii nu mai primesc scutiri de taxe dacă îi angajează. Persoanele eliberate din penitenciare se confruntă cu stigmatizarea, discriminarea, lipsurile financiare și greutatea obținerii unui loc de muncă. Din numărul total al persoanelor private de libertate în România, 4,45% sunt femei.

Korespondent Radia Wnet wspomina także o wypowiedzi byłego prezydenta Rosji, który sugeruje, że konflikt potrwa do 2034 roku, co oznacza zmianę w narracji Rosji. Także rozmówca Krzysztofa Skowrońskiego o postępach sił rosyjskich na kierunku pokrowskim. Podaje, że ukraińskie siły zniszczyły dużą liczbę rosyjskich żołnierzy, co może sugerować spowolnienie tempa ataków. Ponadto, Dmytro Antoniuk mówi o zaangażowaniu Ukraińców w proces rekrutacji i wiarze w zwycięstwo wojska ukraińskiego, co potwierdza sondaż, według którego 85% obywateli wierzy w sukces.

Rozmowa nagrana podczas Zjazdu Absolwentów Szkoły Przywództwa Instytutu Wolności www.szkolaprzywodztwa.pl (3:35) Obawy wokół Polski i Europy. Rozbrojone NATO (12:45) Sytuacja polityczna w Europie i USA (18:50) Czy Rosja może podejść pod granicę Polski? Rosyjski imperializm (27:02) Strategiczny cel Polski Pytania od widzów: (20:55) Dojrzałość polskiej klasy politycznej – czy Polska dobrze negocjuje z Amerykanami? (33:00) Czy podziały znikną tylko w sytuacji wojny? Czy dziś możemy mówić o polishdream? (40:05) Jaki Zachód ma pomysł na Rosję? (47:33) Czy Polska może wystawić 300 tys. armię i przeszkolić 150 tys. rezerwistów bez powszechnej służby wojskowej? (51:05) Jaka jest sytuacja USA na Pacyfiku? Czy Polska może być ważniejszym partnerem dla USA niż Niemcy? (57:05) Czy Polska mogła po wyborach w 2020 roku lepiej rozegrać sytuację na Białorusi? (1:01:10) Czy Polska może dalej rosnąć? Zamów książkę ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Igora Janke⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://patronite-sklep.pl/produkt/sila-polski-igor-⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠janke/⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://patronite.pl/igorjanke⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠➡️ Zachęcam do dołączenia do grona ponad 500 patronów Układu Otwartego. Jako patron, otrzymasz dostęp do grupy dyskusyjnej na Discordzie i specjalnych materiałów dla Patronów, a także newslettera z najciekawszymi artykułami z całego tygodnia. Układ Otwarty tworzy społeczność, w której możesz dzielić się swoimi myślami i pomysłami z osobami o podobnych zainteresowaniach. Państwa wsparcie pomoże kanałowi się rozwijać i tworzyć jeszcze lepsze treści ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠Układ Otwarty nagrywamy w ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://bliskostudio.pl ⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠ Mecenasi programu:      e2V: ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://e2v.pl/⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠ ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠

W ramach nadrabiania zaległości z drugiej fazy projektu Wielka Republika zapraszamy na omówienie kolejnego komiksu, będącego jednocześnie kolejną autonomiczną historią.

Łukasz Kadziewicz i Kamil Drąg dyskutują o tym, co wydarzyło się na siatkarskich boiskach.

Lavocado Nocą #100 Podcast o grach z sercem. Odcinek, w którym  rozmawiamy o tym jak to jest nagrywać podcasty, kiedy to się zaczęło, o tym jakie rzeczy nas meczą i cieszą pomiędzy tworzeniem kolejnych odcinków. Nagrywali Maciek "Razer" Ciepliński, Marcin „Sakora” Tomkowiak i Arkadiusz „Cascad” Ogończyk

Zapraszamy na dalszy ciąg nadrabiania gwiezdnowojennych zaległości! Dziś Mando, Rychu oraz Jerry spotkali się w wirtualnym studio aby porozmawiać o pierwszym tomie nowej, komiksowej serii, którą dostajemy w ramach drugiej fazy Wielkiej Republiki. „Równowaga Mocy” to kontynuacja wątków, z powieści „Ścieżka zdrady”, a jednocześnie dość autonomiczna opowieść skupiająca się na świętym mieście Jedha i różnych wyznawcach Mocy. Na ile jest to interesująca historia? Jak łączy się z całością drugiej fazy? Czy Cavan Scott poradził sobie równie dobrze jak w przypadku pierwszej komiksowej serii z Wielkiej Republiki? O tym wszystkim i wielu innych kwestiach posłuchacie w dzisiejszym odcinku. 

Zapraszamy na dalszy ciąg nadrabiania gwiezdnowojennych zaległości! Dziś Mando, Rychu oraz Jerry spotkali się w wirtualnym studio aby porozmawiać o

Folem per enderrat sepse profetit nuk i doli nje podcast per enderrat dhe mendoi se duhen 2 por me më shume info. pastaj normal qe u morrem me nje teme qe nuk merret askush, profeti gjeti nje liste me emrat e ndaluar ne shqiperi dhe degjo se mos gjen emrin e dikujt qe njeh. Ti vetem degjo dhe na perkrah sepse ne paguajme per lodra qe u shkojne femijeve te varfer per fundvit.

Wyjaśnijmy sobie raz, a porządnie o co chodzi z fazami cyklu.

Pour cette première émission de 2024, Éco d'ici Éco d'ailleurs a décidé de s'intéresser à la jeunesse, celle qui change le monde, préfigure celui de demain, et qui est confrontée aujourd'hui à des difficultés avant tout économiques. La première est d'accéder à des revenus suffisants, à des financements avec, au final, un objectif : devenir autonome, ne pas dépendre d'autrui et contribuer au développement. Cette problématique est mondiale. L'ODD (Objectif de développement durable) n° 8 appelle la communauté internationale à assurer le « plein emploi productif et [un] travail décent » aux jeunes. Elle est sans doute encore plus criante en Afrique, où trop de jeunes restent au chômage ou occupent des emplois informels.   Éco d'ici Éco d'ailleurs participe ici à une opération de grande ampleur dans le cadre du programme L'Heure Afrique au sujet des jeunesses africaines, en collaboration avec Sparknews. Cet organisme mobilise des alliances médiatiques en vue d'amplifier des initiatives positives et inspirantes en facilitant l'émergence de nouveaux récits pour accélérer la transition écologique et sociale. D'autres productions écrites et audiovisuelles sont à retrouver sur les sites internet de Usbek & Rika, We Demain, Natura Sciences, Le Moment, EPOP ou Faza.tn : cartes, portraits, sujets de fond, témoignages, reportages, décryptages, interviews, débats… Nos invités :- Koffi Zougbede, économiste au Club du Sahel et de l'Afrique de l'Ouest (CSAO) de l'OCDE- Insa Drame, directeur général du CAIF (Centre d'apprentissage incubateur du futur) à Dakar- Reine Fadonougbo Baimey, coordinatrice chez Womin, collectif éco-féministe en Afrique subsaharienne- Kaella Kolle Mouangue, cheffe de projets médias chez Sparknews. Retrouvez-nous sur :► Facebook► Youtube.

Pour cette première émission de 2024, Éco d'ici Éco d'ailleurs a décidé de s'intéresser à la jeunesse, celle qui change le monde, préfigure celui de demain, et qui est confrontée aujourd'hui à des difficultés avant tout économiques. La première est d'accéder à des revenus suffisants, à des financements avec, au final, un objectif : devenir autonome, ne pas dépendre d'autrui et contribuer au développement. Cette problématique est mondiale. L'ODD (Objectif de développement durable) n° 8 appelle la communauté internationale à assurer le « plein emploi productif et [un] travail décent » aux jeunes. Elle est sans doute encore plus criante en Afrique, où trop de jeunes restent au chômage ou occupent des emplois informels.   Éco d'ici Éco d'ailleurs participe ici à une opération de grande ampleur dans le cadre du programme L'Heure Afrique au sujet des jeunesses africaines, en collaboration avec Sparknews. Cet organisme mobilise des alliances médiatiques en vue d'amplifier des initiatives positives et inspirantes en facilitant l'émergence de nouveaux récits pour accélérer la transition écologique et sociale. D'autres productions écrites et audiovisuelles sont à retrouver sur les sites internet de Usbek & Rika, We Demain, Natura Sciences, Le Moment, EPOP ou Faza.tn : cartes, portraits, sujets de fond, témoignages, reportages, décryptages, interviews, débats… Nos invités :- Koffi Zougbede, économiste au Club du Sahel et de l'Afrique de l'Ouest (CSAO) de l'OCDE- Insa Drame, directeur général du CAIF (Centre d'apprentissage incubateur du futur) à Dakar- Reine Fadonougbo Baimey, coordinatrice chez Womin, collectif éco-féministe en Afrique subsaharienne- Kaella Kolle Mouangue, cheffe de projets médias chez Sparknews. Retrouvez-nous sur :► Facebook► Youtube.

Piotr Grochmalski: ta pierwsza faza wojny jest przedstawiana jako wielki sukces Iranu

Gościem najnowszego odcinka z serii Na Werandzie Podcast jest Ewa Nowak - absolwentka polonistyki z komunikacją społeczną na Uniwersytecie Jagiellońskim. Obecnie pracuje jako Social Media Specialist. Ewa powadzi konto na Instagramie, gdzie dzieli się swoją wiarą i pokazuje, jak szukać Boga w codzienności. „Ten Instagram jest wynikiem mojego nawrócenia - nie planowałam go prowadzić wcześniej w ten sposób (wręcz przeciwnie - jeszcze rok temu bałam się wstawiać takie treści w obawie na obecny wśród ludzi hejt na Kościół). Z czasem stwierdziłam, że to najlepszy przekaz, jaki mogę dać innym.” „Decyzję już podjęłam, nie ma odwrotu - idę za Jezusem. Dla wielu starych znajomych wciąż może wydawać się dziwne, że tak żyję, bo pamiętają mnie ze starych czasów, imprez itd. Nieraz tam spotykam się z niezrozumieniem, być może będą tego słuchać i dziwić się jeszcze bardziej, co się stało. Ale nie zamieniłabym tej relacji z Bogiem na nic innego i chociaż nie czuję się kompetentna to mam taką przeogromną chęć głoszenia.” W rozmowie usłyszysz m.in.: - o spotkaniu Boga przez media społecznościowe i o odkrywaniu tam modlitwy, - o drodze wiary w czasach nastoletnich, - o niekonsekwencji życia i zaburzonym poczuciu własnej wartości, - o nieustającym poczuciu braku czegoś więcej, - o poznawaniu żywego Kościoła, - o przełomowej spowiedzi i doświadczeniu Obecności Ducha Świętego, - o wartości bycia wśród ludzi wierzących, - o pragnieniu głoszenia Ewangelii i o znaczeniu dzielenia się swoją wiarą z innymi, - o pięknie pomagania i o odkrywaniu charyzmatów, - o świętości, która jest dla każdego z nas! Zapraszamy do wysłuchania najnowszej rozmowy!

Slovenski odziv na uničujoče ujme je bil hiter in učinkovit tudi zaradi izredno dobro delujočega sistema civilne zaščite, je ob obisku Savinjske doline danes dejal evropski komisar za krizno upravljanje Janez Lenarčič. Faza intervencij se končuje, sledi faza obnove, Lenarčič pa je zagotovil, da Slovenija tudi v tej fazi lahko računa na solidarnost Evropske unije, čeprav bo obnova dolgotrajna in zahtevna. Na pomoč prizadetim v poplavah so sinoči priskočili tudi svetovni nogometni zvezdniki, ki so v razprodanih Stožicah odigrali dobrodelno tekmo. Druge teme: - Slovenski odbojkarji bodo proti Francozom lovili bron. - V ospredju slovesnosti ob državnem prazniku sporočila miru. - Teden mobilnosti znova opozarja na bolj trajnostne načine prevoza.

W poprzednich turniejach VNL wyniki były dobre, ale gra niespecjalnie. Na Filipinach zgodził się już i wynik, i poziom gry. Komplet zwycięstw i ograni niełatwi rywale, co dało podopiecznym Grbicia trzecie miejsce po fazie grupowej Ligi Narodów. Naszym rywalem w ćwierćfinale będzie Brazylia! Możesz już wspierać nas za pośrednictwem portalu Patronite: https://patronite.pl/Szostyset Za każdą złotówkę wsparcia dziękujemy i obiecujemy, że wykorzystamy ją dobrze! (00:00:00) Czy mamy powody do uśmiechu po turnieju w Filipinach? Zdecydowanie tak! Wysoka frekwencja w halach i dużo zaangażowanych kibiców na nowym rynku dla siatkówki. (00:07:32) Wyczekiwany powrót Marcina Janusza do grania - to na ten moment zdecydowany numer jeden w kadrze. (00:14:02) Łukasz Kaczmarek wykorzystał szansę gry za kontuzjowanego Bartosza Kurka. Czy w pewnym systemie grania i zestawieniu boiskowym Kaczmarek może lepiej pasować do drużyny, niż Kurek? (00:23:53) Czy Norbert Huber wyszarpał sobie miejsce numer 3 do grania przed Karolem Kłosem? Kontuzja Bieńka niepokoi mniej w obliczu alternatyw na środku. (00:33:45) Śliwka i Leon bardzo dobrą grą potwierdzili swoje miejsce w kadrze, ale co dalej? Semeniuk wygląda słabo w ataku, Bednorz zagrał fantastyczny mecz ze Słowenią. I co z Fornalem, który nie pojechał na Filipiny? (00:49:15) Czy przypisanie przez graczy Grbicia na przyjęciu do konkretnych pozycji daje nam wskazówkę kogo może wybrać do kadry na finał Ligi Narodów? (00:57:54) Jaka ocena za turniej dla naszych libero? Czy można czepiać się do Pawła Zatorskiego i czy Popiwczak pokazał, że może być alternatywą dla złotego medalisty mistrzostw świata? (01:04:15) Jaka ocena za turniej i za cały VNL dla reprezentacji Polski? (01:06:12) Wybieramy czternastkę na finał w Gdańsku! (01:20:12) Zmiany w kalendarzu FIVB - czy mistrzostwa świata co dwa lata to taki duży problem? Zapowiada się, że grania w sezonie kadrowym będzie mniej, za co należy chwalić federację światową. #vnl #vnl2023

The bros are back! In this epsiode the bros discuss breast milk, NBA, pride, and movies. Rest in Power Jacklyn Smith: 14:48 Should Entertainers And Artists Be Careful About What They Say: 19:33 Mt. Zion an Easy Climb up: 31:02 Breast Milk, the Best Milk: 39:49 Denver Did it First: 46:32 FaZe vs. Pride: 58:58 Transformers: Rise of the Beasts (Spoiler review): 1:10:03 Avatar: Way of the Water: 1:16:47

Drugi wywiad w ramach cyklu pt. „O ciąży, porodzie i połogu z położną”. Fundacja Wspomagania Wsi, styczeń 2014 r. [39min] https://wszechnica.org.pl/wyklad/jak-przebiega-porod/ Drugie spotkanie z Zosią – położną pracującą w jednym ze stołecznych szpitali. Tym razem rozmawiamy o porodzie, przygotowaniu się do porodu, jego fazach, dostępnych środkach znieczulania bólu. Ponadto: czym kierować się przy wyborze szpitala? Kiedy konieczne jest cesarskie cięcie? Dlaczego pozycja leżąca podczas porodu jest niekorzystna? Czemu ważne jest, by noworodek po porodzie znalazł się blisko ciała mamy lub taty? Już na 2-3 tygodnie przed porodem przyszła mama odczuwać może pierwsze symptomy zbliżającego się rozwiązania. Należą do nich m.in. skurcze przepowiadające, które przygotowują macicę do zbliżającego się wysiłku. Jak można się do przygotować do porodu? Kiedy i w jaki sposób wybrać szpital? Czym jest cesarskie cięcie i jakie są wskazania do jego wykonania? Zachęcamy przyszłe mamy do odwiedzenia strony http://www.gdzierodzic.info – bazy szpitali i oddziałów położniczych w Polsce, stworzona przez Fundację rodzić po Ludzku z myślą o kobietach w ciąży, które zastanawiają się, gdzie urodzić swoje dziecko. Poród rozpoczynają regularne skurcze: najpierw co 15 minut, potem coraz częściej. Trwają około minuty. To początek pierwszej fazy porodu – często długiej i żmudnej, trwającej nawet do 20 godzin. Inny wariant rozpoczęcia porodu to odejście wód płodowych, po których także wkrótce pojawiają się skurcze. Jeśli wody płodowe nie są zabarwione, nie ma konieczności pilnego wyjazdu do szpitala. Jak podkreśla położna, ten czas regularnych skurczów lepiej spędzić w domu niż w szpitalu. Warto być podczas nich aktywną, ruch jest wskazany. Jeśli ból jest nie do zniesienia możliwe jest otrzymanie znieczulenia w szpitalu – przy wyborze szpitala warto sprawdzić jakie formy uśmierzania bólu proponuje szpital i czy są one bezpłatne. Poród dzieli się na cztery fazy. Druga faza ma miejsce, kiedy dziecko jest nisko w kanale rodnym. Wtedy zmienia się charakter skurczy – są one mocniejsze, ale kobieta nie odczuwa ich jako bardziej bolesne. Rozpoczyna się parcie, a dziecko zaczyna przechodzić przez kanał rodny. Ta faza nie powinna trwać dłużej niż dwie godziny. Nierzadko stosowane jest nacięcie krocza – przy wyborze szpitala warto sprawdzić jak często ta praktyka jest w danej placówce stosowana. Nacięcia krocza uniknąć przez przyjęcie wygodnej pozycji, ale nie leżącej – ta pozycja jest wbrew pozorom najmniej korzystna dla rodzącej. Faza trzecia obejmuje także czas po urodzeniu dziecka, kiedy kobieta rodzi łożysko – na ogół nie jest to już bolesne. Bardzo istotne jest by dziecko tuż po porodzie znalazło się blisko ciała mamy lub taty. Wskazane jest, by dziecko spędziło z rodzicami przyjemniej dwie godziny, a dopiero potem zostało przebadane. Po tym czasie odpoczynku, mama i dziecko mogą przejść na oddział położniczy. Tak przebiega prawidłowy, fizjologiczny poród. Z doświadczeń położnej takie porody obserwowane są coraz częściej. Znajdź nas: https://www.youtube.com/c/WszechnicaFWW/ https://www.facebook.com/WszechnicaFWW1/ https://anchor.fm/wszechnicaorgpl---historia https://anchor.fm/wszechnica-fww-nauka https://wszechnica.org.pl/ #ciąża #poród #dziecko

"Wini Rozmawia" z Dawidem "Fazą" Fazowskim - polskim podróżnikiem autostopem, który zwiedził ponad 200 krajów. Tym razem Panowie wspólnie pojeździli o Śląsku, a popularny "Faza" opowiedział o swoich początkach, szalonych historiach w odległych zakątkach świata, nadchodzących planach oraz... prowadzeniu pensjonatu w górach. ESSA! WSPIERAJ „WINI ROZMAWIA”- ⁠www.patronite.pl/winiwizja⁠ KONTAKT - ⁠blazej@winiego.com⁠

MCU przy pomocy filmu Ant-Man i Osa: Kwantomania odpala fazę piątą i obiecuje, że w końcu będzie się działo. Faza 4. pozostawiła pewien niesmak, więc chcieliśmy się miło zaskoczyć. Ale pojawiły się recenzje, które zwiastowały kupsko. I co teraz? Poszliśmy do IMAXa i nieźle się bawiliśmy, ot co! Są spoilery, jest wychwalanie Kanga i jest intro o niezależnym horrorze Skinamarink (na którym też byliśmy w kinie), żeby zachować równowagę między offem a mainstreamem.

Na terytorium Ukrainy znajduje się ok. 320 tys. rosyjskich żołnierzy - ocenia analityk. Jak stwierdza: "Nie widać zagrożenia dla zachodnich obwodów Ukrainy".

Hope you enjoy the show ! DON'T FORGET TO LIKE AND SUBSCRIBE ! Faza Chu : https://www.instagram.com/fazachu/ Seroja Bake : https://www.instagram.com/serojabake/ Ray Janson Radio is available on: Spotify: https://spoti.fi/2lEDF01 Apple Podcast: https://apple.co/2nhtizq Google Podcast: https://bit.ly/2laege8i Anchor App: https://anchor.fm/ray-janson-radio Let's talk some more: https://www.instagram.com/rayjanson

Koliko dobro poznajete korisnike vaših proizvoda/usluga? Da li imate definisanu ciljnu grupu, te da li ste na osnovu podataka kreirali personu vašeg idealnog korisnika? O značaju i procesu definisanja korisnika, načinima kako dolazite do profila vašeg korisnika, te o svim fazama mapiranja korisničkog iskustva, razgovarali smo sa Željkom Bošnjakom, stručnjakom za korisničko iskustvo, marketing i prodaju, te suosnivačem startup-a BiteBell. Željko Bošnjak, Co-Founder @ Bitebell - https://www.linkedin.com/in/zeljko-bosnjak/ Teme u epizodi: - Uvod i predstavljanje - Željkov profesionalni put - Uvod u temu: definisanje korisnika i mapiranje korisničkog iskustva - Načini kako se dolazi do profila korisnika i do njegovih navika - Kreiranje persone koja predstavlja vašu ciljnu grupu - Mapiranje korisničkog iskustva - Faza kupovine - Live (Use, Convert, Bond) faza - Advocate faza - Implementacija - Prošireni zaključak Prijavite se na naš YouTube kanal: https://bit.ly/3uWtLES Posetite naš sajt i prijavite se na našu mailing listu - https://www.digitalk.rs Pratite DigiTalk.rs na društvenim mrežama: Facebook: https://www.facebook.com/Digitalk.rs Instagram: https://www.instagram.com/digitalk.rs/ Linkedin: https://www.linkedin.com/company/digitalkrs Veliku zahvalnost dugujemo kompanijama koje su prepoznale kvalitet onoga što radimo i odlučile da nas podrže i daju nam vetar u leđa: 1. Pokrovitelj podkasta: MTS - https://mts.rs/ 2. Partneri podkasta: - OTP banka - https://www.otpbanka.rs/ - kompanija Mastercard - https://www.mastercard.rs/sr-rs.html - Ananas - https://ananas.rs/ - kompanija Idea - https://online.idea.rs/ U Ideinoj online prodavnici unesite promo kod digitalk500 i očekuje vas 500 dinara popusta prilikom vaše online kupovine! 3. Prijatelj podkasta: Izdavačka kuća Finesa - https://www.finesa.edu.rs/ U ovoj epizodi podelićemo dve knjige ‘'FOMO | Strah od propuštanja'' izdavačke kuće Finesa onima koji budu najbrži i najkreativniji sa komentarima, a možete nam slobodno pisati i na info@digitalk.rs i direktno nam uputiti komentar, sugestiju ili primedbu. Takođe, svi oni koji na Finesinom websajtu poruče knjige i unesu promo kod digitalk dobiće 10% popusta na već snižene cene izdanja na sajtu: https://www.finesa.edu.rs/

Ma 6 mln obserwatorów na Tik Toku i dopiero się rozkręca. Kim jest Ewa Zawada? 6 milionów na Tik Toku, a ja jej nawet nie kojarzę? Jeśli z taką myślą przeczytałeś lub przeczytałaś tytuł tego artykułu, z pewnością należysz do grona nieco starszych odbiorców, a Tik Tok nie jest u Ciebie aplikacją pierwszego wyboru. Ale jeśli jesteś już w tym artykule, oznacza to także, że chcesz się orientować i wiedzieć, kim właściwie są ci młodzi ludzie i na czym polega ich fenomen. My również! Dlatego zaprosiliśmy do studia TALK SLOW Ewę Zawadę (Dobra Faza). Ewa zaczynała przygodę z Tik Tokiem kilka lat temu. W 2021 roku otrzymała nagrodę Tik Tokera roku 2020. Dzisiaj obserwuje ją 6 milionów osób (sporą część stanowią zagraniczni fani). Jak sama mówi, proponuje treści lifestyle'owe. Sporo miejsca poświęca rozrywce, makijażom, ale też zdrowiu psychicznemu (sama choruje na nerwicę lękową), a nawet edukacji seksualnej. Młodzi ludzie mogą się do niej zwracać z trudnymi pytaniami. Czyżby nie taki Tik Tok pusty jak go malują? Posłuchajcie rozmowy i sami się przekonajcie!

Pour cette première émission de 2023, Eco d'ici Eco d'ailleurs a décidé de s'associer à une opération inédite et exceptionnelle : 11 médias français et africains (Brut, Epop, Iwacu, Natura Sciences, Faza, Uzbek&Rica, Sogood, Wedemain, Le Drenche, Nowu et RFI) synchronisent leurs calendriers et s'unissent pour passer à #LHeureAfrique.  Initiative coordonnée par Sparknews, entreprise française au carrefour de l'innovation sociale et environnementale. Elle a trois missions : sourcer les innovations, les partager (notamment via les grands médias), accompagner les organisations et les entreprises pour créer des synergies entre ces innovations et leurs enjeux. Au final, il s'agit de mettre en lumière des récits positifs et inspirants autour des transitions en cours.  C'est donc sous l'angle des solutions que s'imposait une thématique directement liée à l'actualité brûlante que nous impose chaque jour les conséquences du changement climatique et la guerre en Ukraine : la souveraineté alimentaire de l'Afrique et la recherche de moyens pour nourrir les populations grâce à de nouveaux modèles agricoles plus adaptés.  Grâce aux reportages et reportages tournés par les partenaires de cette alliance médias dans de nombreux pays africains (Sénégal, Côte d'Ivoire, Bénin, Togo, Tunisie, Madagascar), nous analysons les différentes pistes et initiatives permettant d'améliorer le rendement des productions agricoles, protéger les filières, offrir de meilleurs revenus aux agriculteurs, avec le but de préserver autant que possible l'environnement et la biodiversité.     Nos invités :   Marc Debets, président du cabinet de conseil Apexagri  Edouard Berenger Gning, journaliste à Brut Afrique  Anissa Saudemont, directrice des programmes médias chez Sparknews   Retrouvez-nous sur Facebook et Twitter.   

Pour cette première émission de 2023, Eco d'ici Eco d'ailleurs a décidé de s'associer à une opération inédite et exceptionnelle : 11 médias français et africains (Brut, Epop, Iwacu, Natura Sciences, Faza, Uzbek&Rica, Sogood, Wedemain, Le Drenche, Nowu et RFI) synchronisent leurs calendriers et s'unissent pour passer à #LHeureAfrique.  Initiative coordonnée par Sparknews, entreprise française au carrefour de l'innovation sociale et environnementale. Elle a trois missions : sourcer les innovations, les partager (notamment via les grands médias), accompagner les organisations et les entreprises pour créer des synergies entre ces innovations et leurs enjeux. Au final, il s'agit de mettre en lumière des récits positifs et inspirants autour des transitions en cours.  C'est donc sous l'angle des solutions que s'imposait une thématique directement liée à l'actualité brûlante que nous impose chaque jour les conséquences du changement climatique et la guerre en Ukraine : la souveraineté alimentaire de l'Afrique et la recherche de moyens pour nourrir les populations grâce à de nouveaux modèles agricoles plus adaptés.  Grâce aux reportages et reportages tournés par les partenaires de cette alliance médias dans de nombreux pays africains (Sénégal, Côte d'Ivoire, Bénin, Togo, Tunisie, Madagascar), nous analysons les différentes pistes et initiatives permettant d'améliorer le rendement des productions agricoles, protéger les filières, offrir de meilleurs revenus aux agriculteurs, avec le but de préserver autant que possible l'environnement et la biodiversité.     Nos invités :   Marc Debets, président du cabinet de conseil Apexagri  Edouard Berenger Gning, journaliste à Brut Afrique  Anissa Saudemont, directrice des programmes médias chez Sparknews   Retrouvez-nous sur Facebook et Twitter.   

Amintiri Gustoase 00:55 IOANA PĂTRĂȘCOIU explică de ce o interesează atât de mult bucătăria din Sud, despre care se vorbește și se scrie mai puțin, și care-i faza cu racii oltenești, care… nu sunt raci. Aflăm în ce constă un brunch sătesc, ce preparate locale se pot comanda în pizzeriile din Mediaș, peste 25 la număr, și, nu în ultimul rând, cum a ajuns să publice, într-o monografie, ce mânca imamul din Murighiol.

A trecut vara, calendaristic cel puțin, și, asta e, s-a și transpirat că doar oameni suntem, dar măcar ne spălăm hainele nu le punem la licitație ca Randy Pitchford. smh Randy. Anyway, pentru restul de știri infinit mai puțin importante precum crunch, A.I. la locul de muncă și Prey 2016 dați Play că nu dați de la voi. Timestamps: 0:00 – INTRO 7:13 – Paul s-a jucat Death and Taxes 20:16 – Edgar s-a jucat Far Cry 1 20:58 – Cei ce ne scriu primesc mult meritata replică 44:37 – CEA MAI IMPORTANTĂ ȘTIRE DIN GAMING, EVER; 50:48 – Tot se consolidează companii; From Software vor să se publice singuri; Lupta indies-urilor cu reviewurile de pe Steam; 1:02:36 – Faza aia despre Prey-ul din 2016 pe care cu toții o știam dar în sfârșit a zis-o cineva; Microsoft lasă COD și la Sony că sunt blânzi; CRUNCH CULTURE ALL OVER AND IT'S BAD; more A.I. Shenanigans; YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 https://www.youtube.com/c/JocȘiVorbeBits Twitch: www.twitch.tv/jocsivorbe iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Instagram: https://www.instagram.com/jocsivorbe/ Discord: https://discord.gg/m5a6DDfBFc Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe Patreon: https://www.patreon.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

On this episode of The Your Life! Your Terms! Show we sit down with Fayek Faza to learn how his sneaker hobby has turned into a full-fledged business. Fayek and Aidan Karadza (Tom's son) are roommates at Western University in London, Ontario. Fayek became fascinated with sneakers in Grade 9 and slowly began buying and reselling different hard-to-find pairs. That led into Discord groups, meeting retailers in downtown Toronto and becoming a key source of difficult-to-find sneakers. If you're not familiar with the sneaker market, then this episode is going to blow your mind!

Kreiranje proizvoda koji će korisnici želeti i koristiti nikada nije imalo veći prioritet. Pritom, iskustvo u korišćenju tih proizvoda je danas jednako važno kao i sami proizvodi. Upravo o načinu kreiranja digitalnih proizvoda koje će korisnici želeti, kroz Discovery fazu, kao jednu od bitnijih faza u kreiranju digitalnih proizvoda, pričali smo sa Draganom Grbić. Pored Discovery faze, dotakli smo se ponovo Agile, Lean i Scrum metodologije, malo smo objasnili sve faze razvoja digitalnih proizvoda, te kroz neke veoma zanimljive premiere približili Discovery fazu. Dragana Grbić, konsultant za razvoj digitalnih proizvoda https://www.linkedin.com/in/grbicdragana/ Teme u epizodi: - Uvod i predstavljanje - Zašto je bitno da pričamo o Discovery fazi kreiranja proizvoda - Kako je sve počelo i kako je Dragana počela da se bavi razvojem digitalnih proizvoda - Agile, Scrum, Lean…Šta su nam donele ove metodologije - Koliko smo mi kao tržište prihvatili ove metodologije - Faze razvoja digitalnog proizvoda - UX vs.CX - Šta je discovery faza - Kada se najčešće praktikuje Discovery faza? - Discovery faza i MVP pristup - Benefiti i rezultati Discovery procesa. Šta mi to zapravo dobijamo korišćenjem ove faze? - Agile kao zaključak Prijavite se na naš YouTube kanal: https://bit.ly/3uWtLES Posetite naš sajt i prijavite se na našu mailing listu - https://www.digitalk.rs Pratite DigiTalk.rs na društvenim mrežama: Facebook: https://www.facebook.com/Digitalk.rs Instagram: https://www.instagram.com/digitalk.rs/ Linkedin: https://www.linkedin.com/company/digitalkrs Veliku zahvalnost dugujemo kompanijama koje su prepoznale kvalitet onoga što radimo i odlučile da nas podrže i daju nam vetar u leđa: 1. Pokrovitelj podkasta: MTS - https://mts.rs/ Želeli bismo da vam skrenemo pažnju na jednu od usluga MTS-a: Dočekajte spremno eFiskalizaciju uz kompletnu podršku koju nudi mts. Na raspolaganju su vam rešenja, koja obuhvataju android uređaje najnovije generacije, sa SIM karticom za stalnu vezu sa internetom, aplikaciju fiskalne kase i mogućnost Cloud portala naprednih funkcionalnosti za bezbedno čuvanje svih podataka i poslovnu analitiku, kao i održavanje i podršku stručnog tima 24/7. https://mts.rs/Poslovni/Fiskalizacija 2. Partneri podkasta: - OTP banka - https://www.otpbanka.rs/ - kompanija Mastercard - https://www.mastercard.rs/sr-rs.html - kompanija Idea - https://online.idea.rs/ U Ideinoj online prodavnici unesite promo kod digitalk500 i očekuje vas 500 dinara popusta prilikom vaše online kupovine! 3. Prijatelj podkasta: Izdavačka kuća Finesa - https://www.finesa.edu.rs/ U ovoj epizodi podelićemo dve knjige ''Scrum Masterclass'' izdavačke kuće Finesa onima koji budu najbrži i najkreativniji sa komentarima, a možete nam slobodno pisati i na info@digitalk.rs i direktno nam uputiti komentar, sugestiju ili primedbu. Takođe, svi oni koji na Finesinom websajtu poruče knjige i unesu promo kod digitalk dobiće 10% popusta na već snižene cene izdanja na sajtu: https://www.finesa.edu.rs/

W dzisiejszym odcinku opowiadamy o tym, co prawdopodobnie może się wydarzyć w ciągu najbliższych dni na Ukrainie. Wojna na Ukrainie wchodzi w nową fazę. Wszystko wskazuje na to, że bardzo ważnym jej etapem będzie bitwa o Donbas. W tym odcinku opowiadamy jakie cele ma Rosja, do czego dąży, jakie cele militarne będzie chciała osiągnąć w najbliższym czasie. Opowiada o tym wicedyrektor OSW, Wojciech Konończuk.

Faza mając 15 lat, zaczął podróżować po Polsce. W 2012 za namową znajomych autostopowiczów wybrał się spontanicznie na imprezę sylwestrową pod rzymskie Koloseum. Następnie zdecydował o wyruszeniu w podróże dookoła świata, które zaczął relacjonować poprzez kanał Przez świat na fazie na platformie YouTube. Kanał stał się jednym z najpopularniejszych tego typu kanałów w Polsce. W 2017 zajął pierwsze miejsce w rankingu 50 najbardziej wpływowych podróżników w polskich mediach społecznościowych. Fragmenty w których występuje marka TIDAL - jest sponosorowany. Fragmenty w których komunikuję o współpracy z Januszem Palikotem również jest reklamą. #wspolpraca #wspolpracareklamowa 

Meet Kristine Faza. Kristine is a Certified Health Coach & Yoga Instructor. She also happens to be a friend of mine, p.s we used to go to the same school as kids. In this episode you will learn more about her story, and what it means to be a Health Coach and why did she choose to follow this path? We talk about meditation, prayer, being present, relationship with food and the anxiety that comes around it. We also address the subconscious mind, gratitude, gut health and the holistic approach to life and even question if the words of affirmations (that everyone talks about) really works?

Пилотный выпуск от Спортфазы! FAZA SHOW — это подкаст, в котором участвуют спортсмены, блогеры, известные люди из фитнес индустрии. Это неформальное интервью с атлетами и чемпионами о жизни, ведь у качков и бодибилдеров голова забита не только питанием и тренировками. Все они обычные люди и проблемы и переживания как у всех. Несменный ведущий Алексей Мокшин направляет обсуждение актуальных тем. В этом первом выпуске гости — Михаил Кокляев и Андрей Скоромный. Душевно и без цензуры обсудили мат в подростковом возрасте и особенности воспитания детей. Мат сегодня, возможно, слишком распространён, и это не особо радует. Также спортсмены поделились первыми школьными драками, кто и при каких условиях отхватил. Андрей Скоромный поделился своим фейлом и переживаниями по поводу видео. Ну и как без девушек спортсменок. По мнению атлетов, фитоняшки в зале чаще не занимаются спортом, а приходят на охоту для знакомства. 0:00 Интро 0:50 Про мат в медиа 5:40 Кокляев о Моргенштерне 6:01 О вопросах качкам 8:13 Скоромный о своём факапе 10:05 О геях качках 12:28 ДР Михаила Кокляева 13:44 О школьных драках 19:06 О девушках в зале 20:50 Качки - нарциссы? 23:05 Проблема ожирения 25:15 Кокляев о фантазиях с училкой 27:22 Что за шоу? Что дальше? Инст Скоромного Андрея: https://www.instagram.com/skoromnyy Инст Кокляева: https://www.instagram.com/koklyaev_mikhail/ Инст Мокшина: https://www.instagram.com/aleksey.mokshyn/

FAZA SHOW: разговоры атлетов и блогеров в простой непринуждённой обстановке. Второй выпуск с новыми гостями: Станиславом Линдовером, Андреем Скоромным, Асифом, в роли ведущего — Алексей Мокшин. Гости начали обсуждение с Мистера Олимпия 2020 Биг Рами. Лучший бодибилдер мира в этом году был настоящим героем в Своей родной стране Египте. Также зацепили тему денег блогеров и спортсменов, как у них получается вести лакшери жизнь, неужели заработок на бодибилдинге есть? Обсудили новости фармакологии, в Китае будет уголовная ответственность за использовании химии в бодибилдинге. Были разговоры не только о спорте, легализация веществ, атлеты обсудили за и против. Почему какие-то травы запрещены, а алкоголь считается нормой. В современном мира на западе ГЗТ считается нормой для улучшения качества мужской жизни, в СНГ к этому относятся с сильной опаской. Феминизм и роль мужчин в современном обществе тоже обсудили и разобрали как развивается социум. Многие спортсмены становятся фанатиками бодибилдинга, которые живут в зале, питании и не имеют других занятий и развлечений. Как это бьет по личной и семейной жизни. Бодибилдинг очень дорогой спорт, и чтобы быть чемпионом, нужно многим жертвовать, не все могут справляться с расходами и зарабатывать. Генетика тоже играет важнейшую роль, без неё сложно достичь успеха. Должна быть база, на которую можно нарастить мышечную массу. В конце подкаста и беседы атлеты обсуждают тяжелый 2020 год и желают новых достижений в Новом Году! 00:00​ интро 01:32​ Биг Рами вернулся героем в Египет 02:55​ Лакшери жизнь заокеанских фитнес звезд 05:51​ - Почему не позвал Голубочкина во вторую серию 11:52​ с 1 марта 2021 за использование витаминов уголовная ответственность 18:16​ Легалайз ЗА и ПРОТИВ 23:53​ ГЗТ. Почему все боятся? 29:08​ Феминизм и роль мужчин в новом социальном строе 32:50​ Полигамия и Моногамия у мужчин 37:56​ вопрос из зала 42:06​ Синдром широкой спины 48:12​ Культуристы фанатики. когда все выносят из дома 55:44​ С НОВЫМ ГОДОМ! Инст Скоромного Андрея: https://www.instagram.com/skoromnyy Инст Линдовера: https://www.instagram.com/lindoverstas/ Инст Асифа: https://www.instagram.com/big_asif/ Инст Мокшина: https://www.instagram.com/aleksey.mokshyn/

Our guests for this episode are Founder of the ANYMAN movement Michael Leonard who has 25 years of therapeutic coaching experience in developing people and businesses and Men's retreat leader & Kundalini Yoga practitioner Walid Faza. In this episode we dive into the importance of Men's work and guiding men through embracing their emotions and learning to express their emotions and why that is so important. https://www.instagram.com/anyman.ae/ https://www.any-man.com/ https://www.facebook.com/anyman.ae/ https://www.instagram.com/coach_michael_leonard/ https://www.instagram.com/atmarandhir/